Chirita este o provinciala, dornica de parvenire, care are pretentia ridicola de a trai pe picior mare" si de a-si

insusi bunele maniere ale saloanelor mondene. Astfel, vrand sa se puna in rand cu lumea civilizata, trage
tiuliun", e armazoanca" si le obliga pe slugi sa-i aduca ravasele pe talere. Baiatului ei, Gulita, ii ia profesor de
franceza. Ea insasi isi impestriteaza graiul vanos de cumatra prin idiotisme traduse: loba de carte" devine
tambour d instruction" sau flori de cuc" - .^fleurs de coucou".

Boieroaica necioplita, plina de fumuri, Chirita afiseaza un dispret total fata de taranii de pe mosia ei, iar pe slugi
le trateaza cu palme si injuraturi.

Ca mama, ea si-a stricat"odraslele cu giugiuleala ei exagerata. Desi emancipata, nu scapa de teama reactiilor
sotului ei.

 
Chirita in provincie, de VasileAlecsandri
Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru, Vasile Alecsandria ilustrat
literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu resurse multiple,Alecsandri si-a castigat merite de
seama in poezie, in dramaturgie si in proza.Comediile „Iasii in Carnaval” , „Coana Chirita in provincie” ,
„Sanziana si Pepelea” , drama„Despot Voda” , povestirile „Istoria Unui galben Balta –alba” etc , sunt realizari
de mare valoareartistica.Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei singure trasaturi
decaracter (gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca.In cariera de
comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre cele maireusite personaje comice
din dramaturgia romaneasca.Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, pozitionand acest personaj in
centrulevenimentelor: Chirita la Iasi, Chirita in voiaj, Chirita in balon. Aceste comedii au pregatit drumulpentru
comediile lui I.L.Caragiale.„Chirita in provintie” este structurata pe doua acte. Numita initial „Inturnarea
cucoanei Chirita”,aceasta comedie este urmarea „Chiritei in Iasi” sau „Doua fete si o neneaca”.Actul intai
prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de laIasi prin care sotul ei o
anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita seplictisise de provincie si hotaraste sa
plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita siLuluta.Chirita, comedie de moravuri surprinde
modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare inmod indirect in text prin intermediul actiunii si al
personajelor.Actiunea comediei „Chirita in provincie” o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele doua
fete,intr-o alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, cand micaboierime este
dornica de parvenire. Chirita vrea sa-si vada sotul ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei,sa-l casatoreasca cu Luluta, o
fata orfana, dar care va mosteni o mare avere.Dar, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar istet si cinstit,
care intors din strainatate, vinela Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre indarjirea Chiritei care incearca
sa se opuna.Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o cucoana
cuteribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Chirita poatefi socotita ca
o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul sigreoiul Barzoi incarneaza
conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi.Opera “Chirita in provintie” se incadreaza in specia comediei,
deoarce autorul satirizeaza cusarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind
rasul, cu scopul dea le indeparta.Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar
ideea care sedesprinde din continul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.Subiectul
apartine comicului si critica arivismul micilor boieri rurali, care isi dau aere de nobili.Un scurt rezumat. Chirita
este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa parvina, sa adune avere si astfel, sa intre in
randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtinafunctia de ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se imbogateasca.
In casa ei locuieste Luluta, onepoata orfana, dar care mosteneste o avere importanta. De aceea Chirita vrea sa-
1casatoreasca pe Gulita, baiatul ei cam lipsit de minte si de educatie, cu Luluta. Luluta il iubestepe
Leonas.Acesta se deghizeaza in vizitiu si se preface ca are o pricina cu Barzoi, ca s-o poata vedea peLuluta si sa
intre in casa. El afla de felul, in care trebuie sa cumpere un curcan si sa-l dea caplocon, fiindca la ispravnic nu
se intra cu mana goala. A doua oara vine imbracat ca ofiter sipretinde sa locuiasca in casa. El ii face curte
Chiritei si aceasta-i da portretul, ca semn ca-1accepta. A treia oara vine imbracat ca actrita. Luluta, care se
preface ca a innebunit, ilrecunoaste si cere sa fie logodita cu actrita. In fata invitatilor chemati la logodna lui
Gulita cuLuluta, Chirita si Barzoi sunt nevoiti sa accepte casatoria dintre Leonas si Luluta, fiindca Leona

u sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu

scopul de a le indeparta.
Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar ideea care se
desprinde din continul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.
Subiectul apartine comicului si critica arivismul micilor boieri rurali, care isi dau aere de
nobili.
Un scurt rezumat. Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa
parvina, sa adune avere si astfel, sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa
obtina functia de ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste
Luluta, o nepoata orfana, dar care mosteneste o avere importanta. De aceea Chirita vrea
sa-1 casatoreasca pe Gulita, baiatul ei cam lipsit de minte si de educatie, cu Luluta.
Luluta il iubeste pe Leonas.
Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari
si personaje ce starnesc rasul si care are un final vesel.
Tema operei este critica instituţiilor şi moravurilor societăţii feudale.
Subiectul este comic şi critică arivismul micilor boieri rurali, care-şi dau aere de nobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul
apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este
structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii.
Ea primeste un ravas d la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de
ispravnic. Chirita incearca sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, tanara orafana ramasa la
casa Chiritei, insa aceasta il iubeste pe Leonas, un prieten din copilarie. Leonas apare
intr-un moment neplacut pentru Chirita, care il da afara de la mosia Barzoieni. Inainte de
a pleca, acesta ii promite Chiritei ca se va intoarce si ii va face multe sotii.
In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste sa plece la Paris. In
vederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun. Cu ocazia petrecerii urma sa il
logodeasca pe Gulita cu Luluta, insa aceasta logotna nu a mai avut loc deoarece Leonas
apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit cere sa fie logodita cu
actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui fapt Chirita si
Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia de
ispravnic.
Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, folosind un fals jargon frantuzit. Ea
poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum
ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in vechi tabieturi si vrajmas
oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care

Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru, Vasile
Alecsandri a ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu
resurse multiple, Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezie, in dramaturgie si in
proza.
Comediile „Iasii in Carnaval” , „Coana Chirita in provincie” , „Sanziana si Pepelea” ,
drama „Despot Voda” , povestirile „Istoria Unui galben Balta –alba” etc , sunt realizari
de mare valoare artistica.
Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei singure trasaturi de
caracter (gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca.
In cariera de comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre
cele mai reusite personaje comice din dramaturgia romaneasca.
Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, pozitionand acest personaj in centrul
evenimentelor: Chirita la Iasi, Chirita in voiaj, Chirita in balon. Aceste comedii au
pregatitd r u m u l
pentru comediile lui I.L.Caragiale.
„Chirita in provintie” este structurata pe doua acte. Numita initial „Inturnarea cucoanei
Chirita”, aceasta comedie este urmarea „Chiritei in Iasi” sau „Doua fete si o neneaca”.
Actul intai prezintap e r s o n a j e l e
, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi prin care sotul ei o
anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se plictisise de
provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si
Luluta.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de v i a t a
, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si
al personajelor.
Actiunea comediei „Chirita in provincie” o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele
doua fete, intr-o alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la
1848, cand mica boierime este dornica de parvenire. Chirita vrea sa-si vada sotul
ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei, sa-l casatoreasca cu Luluta, o fata orfana, dar care va
mosteni o mare avere.
Dar, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar istet si cinstit, care intors din strainatate,
vine
la Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre indarjirea Chiritei care incearca sa se
opuna.
Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o
cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon
frantuzit. Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins
inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in
vechi tabieturi.
Opera “Chirita in provintie” se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza

rita in provintie
Vasile Alecsandri
Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezintaintamplari si personaje ce starnesc
rasul si care are un final vesel.
Tema  operei
 
estecriticainstituţiilorşimoravurilorsocietăţiifeudale.
 
Subiectul
 
este comic şi critică arivismul micilor boieri rurali, care-şidauaeredenobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci.Autorul apare in mod indirect in
text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chiritaeste structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta
personajele si Chirita se cearta cutaranii. Ea primeste un ravas d la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost
avansat infunctia de ispravnic. Chirita incearca sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, tanaraorafana ramasa la
casa Chiritei, insa aceasta il iubeste pe Leonas, un prieten dincopilarie. Leonas apare intr-un moment neplacut
pentru Chirita, care il da afara de lamosia Barzoieni. Inainte de a pleca, acesta ii promite Chiritei ca se va
intoarce si ii vaface multe sotii. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste saplece la Paris.
In vederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun. Cu ocaziapetrecerii urma sa il logodeasca pe Gulita cu
Luluta, insa aceasta logotna nu a mai avutloc deoarece Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care se
preface ca a innebunitcere sa fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In
urmaacestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoareceLeonas obtine
functia de ispravnic.Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, folosind un fals jargonfrantuzit. Ea
poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretinsinovatoare, asa cum ursuzul si greoiul
Barzoi incarneaza conservatorismul in vechitabieturi si vrajmas oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un
baiat lipsit de mintesi de educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent.
Comedia este realistă prin spiritul critic, prin faptul că eroii, conflictul,subiectul sunt luate din viaţa socială. Chiriţa este tipul arivistului,
Bârzoi estetipul ispravnicului abuziv, Leonaş este tipul tânărului inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate.Opera aceasta este in primul rand
o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare acomicului sunt variate :
•
comicul de limbaj
– personajele vorbesc o franceza modernizata (Gulitzafurculision, fripturision, trantition), utilizarea calcului
lingvistic (Chirita “fleurs du
referat.clopotel.ro
vrea sa para foarte manierat si inteligent.
Comedia este realistă prin spiritul critic, prin faptul că eroii, conflictul, subiectul sunt
luate din viaţa socială. Chiriţa este tipul arivistului, Bârzoi este tipul ispravnicului abuziv,
Leonaş este tipul tânărului inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera
aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului
sunt variate :
comicul de limbaj
�
personajele vorbesc o franceza modernizata (Gulitza furculision,
�
fripturision, trantition), utilizarea calcului lingvistic (Chirita leurs du coucou ,
�
�
utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit (Chirita u sunt
�
ipocondra ;
�
comicul de caracter
�
personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta
�
(Chirita care se dadea o doamna cu idei noi, are inca obiceiuri orientale);
comicul de nume
�
cele mai multe sunt diminutive Luluta, Gulita, Chirita ;
�
�
comicul de moravuri
�
ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.
�
Formele comicului sunt umorul si ironia.
Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea
personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de
catre alte personaje.
O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi �isca �personajele,
le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic.
Opera �hirita in provintie �se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza
cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu
scopul de a le indeparta