Sunteți pe pagina 1din 19

21.

Epopeea comic a Chirielor (Chiria n Iai, Chiria n provinie)

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, undeva n inutul Bacului, Moldova d. 22 august 1890,
Mirceti, judeul Roman, Romnia) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru,
diplomat, membru fondator al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc i al literaturii
dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului
secol al XIX-lea.
Chiria n Iai sau dou fete -o neneac (1850)
Chiria n provincie (1855)
Chiria n voiagiu (1865)
Chiria n balon (1875)
Coana Chiria, pe numele ei de scen Chiria Brzoi, este personajul principal i eponim al unei
serii de comedii scrise de Vasile Alecsandri.

n aceste piese, coana Chiria este soia lui Grigore Brzoi i mama a trei copii: Aristia, Calipsia i
Guli. Aciunea comediilor se concentreaz n jurul protagonistei, care este o moiereasa de la ar,
incult i grosolan, care dorete s par o aristocrat educat, cu preocupari mondene i
vorbitoare de limba francez, pe care ns o stlcete nfiortor.

Modelul dup care a fost croit personajul

Se pstreaz o fotografie pe spatele creia scriitorul Constantin Gane a fcut urmtoarea nsemnare:
Anastasia Greceanu, nscut Bal, rsbunica mea dup mam, ngropat n biserica de la Valea
Glodului (omuz n Suceava). E coana Chiria a lui Alecsandri. Se zice c acesta a venit la Prul
Glodului i fiind ru primit a scris acele piese de teatru spre a se rzbuna. Numirile din pies
corespund cu ale copiilor ei: Guli = Georges Greceanu, tatl lui tante Helene Mavrodi, Calipsia =
Canano, mama tantei Elleonora, Aristia = (nu se poate citi).

Constantin Gane cunotea povestea de la mama sa, a crei bunic era Anastasia Greceanu, soia
vornicului Gheorghe Greceanu. Aceasta avea casa la Flticeni, iar conacul moiei la Vadul
Glodului. n locuina de la Flticeni se ddeau baluri multe, unde veneau tineri boieri din toate
prile, dornici de amuzamente i aventuri galante. Se prea poate ca la una dintre ele s fi luat parte
i Vasile Alecsandri. Se spune chiar c Alecsandri, n tinereea sa, ar fi cerut n cstorie pe una
dintre fiicele Anastasiei Greceanu, pe Canano, dar nu a fost bine primit, a fost chiar refuzat, pe
motiv c ar fi un scriitora i un coate-goale. Ca rzbunare, el a scris piesele ce o aveau ca
eroin principal pe Coana Chiria

CHIRIA N PROVINIE de Vasile Alecsandri

Din 1840, cnd V. Alecsandri a fost numit director al Teatrului Naional din Iai, a socotit c e de
datoria sa s scrie el nsui piese, din cauza srciei extreme a repertoriului romnesc. Aadar nu se
poate vorbi de o influen a literaturii noastre dramatice asupra operei sale. mprumuturile sale sunt
rare, din opera lui Costache Negruzzi n principal, teatrul francez fiind cel care i-a dat modelele
pieselor sale.

1
S-a zis despre Cucoana Chiria c e o creaie naional, c e o figur original dintr-un repertoriu
care nu exista naintea lui Alecsandri; de fapt e una din cele mai reusite i mai populare adaptri ale
sale, un tip mprumutat, dar minunat de bine localizat.
Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru, Vasile Alecsandri a
ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu resurse multiple, Alecsandri
si-a castigat merite de seama in poezie, in dramaturgie si in proza.
Comediile Iasii in Carnaval , Coana Chirita in provincie , Sanziana si Pepelea , drama
Despot Voda , povestirile Istoria Unui galben Balta alba etc , sunt realizari de mare valoare
artistica.

Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei singure trasaturi de caracter
(gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca.
In cariera de comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre cele mai
reusite personaje comice din dramaturgia romaneasca.

Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, pozitionand acest personaj in centrul


evenimentelor: Chirita la Iasi, Chirita in voiaj, Chirita in balon. Aceste comedii au pregatit drumul
pentru comediile lui I.L.Caragiale.

Chirita in provintie este structurata pe doua acte. Numita initial Inturnarea cucoanei Chirita,
aceasta comedie este urmarea Chiritei in Iasi sau Doua fete si o neneaca.
Actul intai prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi
prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se plictisise
de provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si Luluta.

Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in
mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor.
Actiunea comediei Chirita in provincie o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele doua fete,
intr-o alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, cand mica
boierime este dornica de parvenire. Chirita vrea sa-si vada sotul ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei, sa-l
casatoreasca cu Luluta, o fata orfana, dar care va mosteni o mare avere.
Dar, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar istet si cinstit, care intors din strainatate, vine la
Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre indarjirea Chiritei care incearca sa se opuna.

Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o cucoana cu


teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Chirita poate fi
socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul
Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi.

Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu


sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a
le indeparta.
Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar ideea care se desprinde
din continul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.
Subiectul apartine comicului si critica arivismul micilor boieri rurali, care isi dau aere de nobili.

2
Un scurt rezumat. Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa parvina, sa
adune avere si astfel, sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtina functia de
ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste Luluta, o nepoata orfana, dar
care mosteneste o avere importanta. De aceea Chirita vrea sa-1 casatoreasca pe Gulita, baiatul ei
cam lipsit de minte si de educatie, cu Luluta. Luluta il iubeste pe Leonas.
Publicul ieean a fcut cunotin pentru ntia oar cu Chiria n 1850. S-a rs cu poft de
provinciala greoaie, nedeprins cu obiceiurile capitalei, pe care Alecsandri o aducea pe scen, s-a
fcut haz de rusticitatea ei, de credulitatea ei, de naivitatea ei, izvor nesecat de situaii comice. S-a
facut haz de vanitatea, de ambiia ei de boierna de a trece drept cucoan din boierimea de sus, de
felul cum maimurea lumea mare i inea cu orice pe s faca parte dintr-nsa.
Alte trsturi ale Chiriei vor iei la iveal n 1852, cnd Alecsandri i mai ofer o pies, Chiria n
provinie.
Opera este o satir, n care se rde de provinciali i provinciale i din care nu lipsete rutatea. Se
rde de stngcia i zpceala persoanelor de mod veche, de viaa ru chibzuit i lipsit de
socoteal, de prsirea credinei i faptul c s-a ajuns s fie insultat la orice prilej; se rde de
doamnele elegante i de domnioarele spirituale crescute n pensioane unde nu se nva romnete,
pentru c tinerii nu mai au respect pentru trecut, pentru prini, nu mai iubesc provincia. Critica
social este vie i direct, dezvluind fugar ceva din suferinele ranilor, dar mai cu seam
abuzurile administraiei, obiceiul nrdcinat al celor numii ntr-o funcie de a face stare de pe urma
ei, iar familia Brzoi reprezint acest tip de parvenii naivi.
Brzoi ot Brzoieni este boiernaul care citete cronicele, caut n toate ceea ce e temeinic, nu
dispreuiete i nu ndrgete pe om dup hain, maniere i alt nfiare, i e mulumit la locul lui,
ntre ai si, trece cu vederea slbiciunile altora, iar dac rde cineva de dnsul c nu ndeplinete
ritualurile obinuite ntr-un salon cu candelabre i limonad, unde se joac dansuri noi i se
arunc averi la noul joc de cri, puin i pas. Dar acest Brzoi, printele de familie care tie
porunci i ndeplini nsui poruncile, n ciuda lumii noi, ajunge o unealt a ridicolei sale neveste
ambiioase, care-l mpinge la o isprvnicie pe care n-o putea ine cu demnitate i pricepere i pe
care nu nelege c trebuie s o in cu cinste, fr a vinde de nenumrate ori, prin aprodul su,
acelai curcan.
Chiria este provinciala care dorete schimbarea i nu se preface n nimic. N-a nvat la pension i
n-a avut mcar guvernant. Ce-a trebuit s nvee de la mama sa, desigur o femeie foarte
cumsecade, a cutat s uite. Face totui gospodrie bun, dar numai pe vreme de opoziie, cnd nu i
se recunosc meritele de familie patriot, care la 1848 a pierdut o msea i a tremurat de friguri.
Are dou fete sntoase, smerite de la ar, pe care mama le-a nvat franuzete i chitara prin vreo
guvernant pe care nu o vedem. Chiria nu vrea s-i mrite fetele la ar, rzeii vecini o dezgust
prin numele i prin apucturile lor. La Iai face carnaval pentru a prinde nite gineri de mod. Pe
lng fete mai are i un biat ru crescut, Guli, care rspunde prinilor, poreclete pe iganc,
amenin pe fecior cu btaia, i bate joc de surori, se supr ru de glumele altora, cere s fumeze
i pune pe Chiria s-i cumpere minaveta, de mult fgduit, pentru a chinui cu muzica sa o cas
ntreag i a mnca palme numai n clipa celei mai mari disperri din partea mamei care-i iubete
nepreuitul motenitor.
Rzeii de la moie nu au vise de mbogire sau parvenire precum stpna lor, ei nu tnjesc dup
Iai sau dup mod. ns Chiria, rmas singur dup mritiul fetelor, cu o cumnat Safta, din ce
n ce mai mult dispreuit care ia asupra ei sarcinile gospodriei, e stpnit de patima tinereii i
clrete ca o armazoan, fumeaz, vorbete o limb pe care o crede franuzeasc, cere s i se
aduc scrisorile pe taler i ervet, nnoiete mobilele, viseaz s fie isprvniceas cu jandarmi la

3
fereastra trsurii i s poat pleca la Paris, pe cnd Guli ucide vitele oamenilor, d foc bordeielor
rneti i ine calea fetelor, n aprobrile nduioate ale unei mame care-i admir inteligena i
vioiciunea. Isprvnicia vine i cu banii ctigai de Brzoi, urmeaz modernizarea cu bontonuri,
cu trsur, cu lampe cu ap, cu rochii cu jletce, corseturi de strns talia i alte podoabe scumpe.
Cnd i cnd apare ca reprezentant al adevratului occidentalism, superior formelor, i cu att mai
mult acestei caricaturi a lor, Musiu arl, nvtorul lui Guli, francez care vorbete limba lui,
fcnd mereu comentarii aparte asupra stngciilor Chiriei civilizate, fiind sigur c auditoriul cult l
va nelege. Cititorii i publicul rde cu poft de provinciala greoaie, nedeprins cu obiceiurile
moderne, de rusticitatea ei, de credulitatea ei, de naivitatea ei, izvor nesecat de situaii comice, de
vanitatea ei, de ambiia ei de nevast de boiera. Copiaz vorbirea societii elegante i sclciaz
cuvintele de curnd auzite i prost nvate; se mbrac caraghios i socotind c sensibilitatea e de
bon ton, lein cnd se cuvine s arate c e emoionat.
Intriga este destul de complicat i se folosete de coincidene, travestiri, rezolvri convenionale,
iar personajele nu sunt toate bine individualizate, n afar de Chiria. Lulua este artificial, Brzoi
este fr suficient logic interioar, n schimb Guli, musiu arl, Ion sunt remarcabil schiai.

Actul I. Scena I. Aciunea se petrece la moia Brzoieni. Chiria apare clare pe scen i este
nconjurat de ranii care vor s li se fac dreptate pentru c feciorul ei Guli i batjocorete.
Mama protectoare, i apr copilul i i gonete pe rani.
S. II. Chiria rmas singur n scen strig dup ajutor, s fie dat jos de pe cal.
S. III. Apar n scen, prezentndu-se ca ntr-o expoziiune, Guli, Safta, arl, Ion. arl o ajut pe
Chiria s coboare de pe cal, regretndu-i cavalerismul. Guli cere obraznic s se plimbe i el cu
calul. Safta i spune cumnatei c a vzut n cri numai veti bune legate de fratele su Brzoi care
va izbndi n legtur cu funcia de ispravnic. Chiria bucuroas face planuri de nsurtoare pentru
Guli cu Lulua, o copil orfan aflat n tutela Chiriei. Urmeaz o lecie de francez comic la
care particip Chiria, arl, Guli, din care mama va nelege c fiul ei va nva s vorbeasc
franuzete ca apa.
S. IV. Ion aduce un rva de la Iai dar Chiria l refuz pentru c nu a fost servit ca o doamn la
mod, cu taler i ervet.
S. V. Ion pleac s aduc cele necesare, dar le ncurc i se declaneaz o alt situaie comic.
Citete i afl c soul ei a ajuns ispravnic; se bucur enorm, danseaz, cnt, i srut pe cei de fa.
S. VI. Apare Lulua n scen, cnt, pare trist. Guli vrea s se joace cu fata, dar ea l respinge.
Chiria e intrigat c Lulua nu se bucur de devenirea ei ca isprvniceas, dar pune aceast
melancolie i refuz al fericirii pe seama morii mamei sale care nc o deprim.
S. VII. n scen rmne doar Lulua care are un scurt monolog, meditnd la copilrie i la iubirea ei
pentru Leona.
S. VIII. Apare Guli care vrea, fr voia mamei, s ncalece pe cal i s fac o plimbare pentru a o
impresiona i pe Lulua. Biatul ncearc n naivitatea lui s-i exprime sentimentele fa de fat,
mai mult induse de mam, dar Lulua l trateaz ca pe un imatur.
S. IX. Ambiionndu-se, Guli alearg la grajduri, vrea s-l mituiasc pe Ion ca s-l lase s ia calul,
dar pn la urm calul l rpete pe Guli i alearg nrva cu el n spate speriind cucoanele
alarmate de zgomot.
S. X. Chiria i Safta ip, civa rani se adun buluc i se reped s prind calul, arl vine i el s
vad de unde provine atta hrmlaie, iar Lulua se duce n cas s pregteasc colonie pentru
mtuica gata s leine.

4
S. XI. Apare la poart Leona care se minuneaz de spectacolul nebunilor ce alearg dup cal.
ntlnirea cu Lulua este emoionant. Fata se arunc cu bucurie n braele tnrului. i spun
cuvinte de dragoste. Fata i mrturisete c de 3 ani de la moartea mamei st printre strini i e
nefericit, ba chiar cei din jur o bnuiesc c d semne de nebunie i nu-i neleg dorul de mam. Dar
momentul lor de intimitate este ntrerupt de alaiul ce fuge dup Guli. Cei doi ndrgostii se
ascund n boschet.
S. XII. ranii l aduc pe Guli mai mult leinat i-l aeaz pe un scaun n faa publicului. Chiria,
Safta, arl, Ion se apropie de el plngnd cu team c o fi murit. arl l pipie i cu ap de colonie
caut s-l trezeasc din lein. Cnd copilul deschide ochii toi sunt bucuroi c a nviat. Chiria aude
rsete n boschet i se nfurie cnd o vede pe Lulua cu un cavaler. l d afar din curte c a
ndrznit s rd de feciorul ei n momente de maxim suprare. Leona accept cu greu injuriile
cucoanei spunndu-i c i respect vrsta i de aceea nu-i rspunde cu aceeai msur i vzndu-se
bruscat i de ranii incitai de Chiria scoate un pistol i-o amenin pe Chirioaia Baba-cloana cu
multe otii. Prsete scena rugat i de Lulua s nu fac vreo nenorocire.
S. XIII. Linitit c a plecat Leona, Chiria face pregtiri s plece la trg s-i ntlneasc soul
ispravnic. Slugile car geamantanuri, cutii, saltele, Ion aduce curcanul cel btrn pe care s-l dea
boierului. Toi prsesc scena cu bucurie, ranii arunc cumele n sus, jandarmii pornesc primii,
dup ei Lulua i Guli, apoi arl cu Chiria i Safta la bra, n spate Ion cu curcanul, toi n mar
general nchid actul I.
Actul II. Scena I. Aciunea se mut ntr-un trg din inutul moldovenesc, fr nume pentru c
intenia este s se generalizeze satira asupra moravurilor boiereti, n casa Chiriei isprvniceas.
Chiria fredoneaz, singur, cteva versuri despre visul ei mplinit, menionnd cte daruri primete
acum de cnd e cea mai aleas: pstrvi buni i cprioare/ cpine de zahar/ juvaeruri, bani,
odoare/ toate le primesc n dar!
S. II. Intr Ion care o anun c au venit nite jidovi (evrei) care i-au adus 10 cpni de zahr
pentru o pricin rezolvat cu o zi n urm. Chiria e nemulumit pentru c se atepta la 12 buci,
dar ntoars spre public se confeseaz: Dulce-i viaa de isprvniceas!. E nerbdtoare s plece la
Paris, fiind stul de plictisitoarea Moldov i-l ateapt pe arl care trebuie s-i aduc paaportul
de la Iai.
S. III. Urmeaz un moment comic i prin limbaj i prin situaii ntre soii Brzoi. Soul este total
nemulumit de vestimentaia nou cu care Chiria l oblig s se mbrace, de bucatele ce se gtesc n
cas i care nu mai seaman cu cele moldoveneti. Soia i-a creat obiceiul, cum era la mod, s bea
la sfritul mesei ap cald. Grigori Brzoi e obosit de cheltuielile familiei sale pricopsite peste
noapte: mobil nou, trsuri, straie cu fir pentru slugi, lmpi cu ap, rochii, cume, corseturi de
strns talia, fleacuri. Chiria l privete cu dispre (parc eti o moar stricat) i l pune pe fug
amintindu-i c vor avea musafiri. Ddea osp mare s logodeasc pe Guli cu Lulua. Soul nu e
de acord, gndind c fiul e prea tnr pentru nsurtoare i nici cu plecatul la Paris al Chiriei nu e
prea ncntat, dar tot voia femeiei va face, fiind uor manevrabil. Brzoi o anun pe Chiria c
ateapt un ofier, care a tras de cu sear n gazd la ei i pe care el l bnuiete c a venit s
inspecteze starea isprvniciilor. Brzoi pleac la cancelarie. Chiria rmne singur i-l ateapt pe
ofier.
S. IV. Intr ofierul care nu-i altul dect Leona deghizat, cu musti false i ncepe s-i fac curte
Chiriei, oftnd i rostind vorbe dulci, la care cucoana se ruineaz, dar cocheteaz ncntat.
Leona i cere n numele iubirii lor portretul ei, c altfel se mpuc, i scoate un pistol de ciocolat.
Speriat i emoionat, ea scoate un portret mare din sn i i-l d. Leona o strnge tare n brae, ea

5
se ruineaz i vrea s scape, mustrnd-o contiina. Chiria iese din scen, nu nainte de a-i da o
srutare lui Leona care pufnete n rs.
S. V. Leona monolog se bucur c i-a btut joc de cucoan. O vede pe Lulua i o ateapt.
S. VI. Intr Lulua cu o m n brae. Vzndu-l pe ofier, se sfiete s-i vorbeasc, dar ncurajat
de Leona, l recunoate. Tnrul o sftuiete s nu se lase logodit cu Guli, iar fata i povestete
c de 2 luni se preface c are toane de nebunie pentru ca s scape de nunt. Se strng n brae i i
declar iubire.
S. VII. Intr Guli, care vzndu-i mbriai ncremenete i i cere mereu prerea lui Ion (-Ai
vzut Ioane? Am vzut cucoane!). Leona l ironizeaz, i d o jucric de ciocolat, l ia de
prostu pn l enerveaz pe Guli care url furios i l provoac la duel.
S. VIII. Apare Chiria care nu nelege de ce odorul ei este att de agitat. Auzind de duel ncearc
s-l calmeze pe Guli pentru c se teme s nu fie omort. Leona este descoperit i Chiria l d
afar, dup ce o ceart i pe Lulua. n timp ce prsete scena, Leona i amintete c portretul ei
va sta la snul lui. Chiria i regret slbiciunile i se vait c a ajuns la mna haiducului.
S. IX. Intr Brzoi care fiind nedumerit de atta zarv i nenelegnd cine se va duela, cere
explicaii. Chiria i povestete, evitnd anumite detalii nefavorabile, iar soul devine mndru de
odrasla sa viteaz. Familia Brzoi se convinge c Lulua are toane de nebunie i l las pe Guli cu
ea poate o mai calmeaz.
S. X. Guli i Lulua stau pe canapea, flcul caut s se apropie intim de logodnica sa, iar fata,
zmbind, l urmrete cu coada ochiului i inventeaz nite apucturi care s-l sperie pe cocona.
Lulua i explic apucturile ei: c i vine ameeal, furie, ideile i se tulbur, ochii i se aprind, parc
ar fi n stare s zgrie i s mute pe cineva, s bat. Guli nfricoat vrea s plece dup mam-sa,
dar Lulua l trage napoi. Fata i mrturisete n glum c abia ateapt s i fie soie i
ameninndu-l cu unghiile i cere s-i fac curte i s-i cnte. Batjocura continu, l pune s danseze,
Guli refuz i Lulua i arat unghiile i dinii, crnete din dini i-l amenin c o s-l mnnce.
Guli, de fric fuge n camera tatlui.
S. XI. n scen se afl Leona, deghizat de data asta n bricicar, cu Ion, care vrea s-i vnd un
curcan drept plocon de intrat la boier n audien. Leona afl de la Ion c la ispravnic nu e vreme
de primit dac nu ai pstrvi, ca de la munte, cprioar sau zahr ori bani. Iar curcanul pe care l ia
de la Ion fusese vndut de 57 de ori pn la el. Leona accept trgul, iar Ion se duce s-i anune
sosirea.
S. XII. Leona intr la Brzoi i i d curcanul drept peche, iar apoi i spune cu ce pricin a
venit: a adus n trg o actri de la Iai care nu avrut s-i plteasc i roag pe boier s-l ajute, s o
conving pe actri s se achite de datorie. Brzoi bucuros c va cunoate o actri e de acord s se
duc s o cunoasc i pleac, lsndu-l pe Leona n cas, care se pregtea fiind singur s fug
cu Lulua.
S. XIII. Intr Chiria care i interogheaz soul unde pleac. El i spune c are treab cu cineva care
st n gazd la vrul Chirculici, dar Chirioaia tie c vrul e plecat, deci minciuna lui Leona e
descoperit i el deasemenea. Chiria l gonete chemnd jandarmii n ajutor, dar Leona amenin
iar c l va da n vileag pe Brzoi cu curcanii isprvniceti, i pleac, n timp ce pe alt u intr
Lulua.
S. XIV. Lulua nu nelege de e atta nervozitate n familie. Auzind numele lui Leona e curioas s
tie ce s-a ntmplat, dar apar musafirii invitai la logodna ei cu Guli.
S. XV. Chiria i invit la un pahar de rachiu, nainte de mas. Musafirii personaj colectiv cu
replici n cor cinstesc pe Chiria care se laud c peste 3 zile va pleca la Paris, imediat ce primete
paaportul.

6
S. XVI. Apare musiu arl care i aduce paaportul Chiriei care e n culmea fericirii i le citete
celor de fa coninutul paaportului: D-neei baroana Chria Brzoi, care merge peste grani....
S. XVII. Ion anun venirea unei actrie, care nu e altul dect Leona, deghizat a treia oar. El
inventeaz c e sora lui Leona pe care l crede ascuns n acest trg, fiind amorezat de o duduc,
Lulua, i a venit la ispravnic s cear ajutor. Apropiindu-se de Lulua i optete adevrata sa
identitate i o roag s fac ceva s se amne logodna. Fata ncepe s ipe, semn c a intrat n
toanele nebuniei, vrea s-l mute i s-l zgrie pe Guli, care s-a ascuns n spatele tatlui su.
Lulua ncepe s danseze, s cnte, toi ceilali o comptimesc c a nnebunit de tot. Se arunc n
braele lui Leona-actria i l declar iubitul ei, cernd s se mrite cu el-ea. Chiria rmne ocat,
arl i recomand s nu se contrarieze cu o bolnav. Chiria intr n jocul nebuniei i o roag pe
actri s-i fac pe plac Luluei, i astfel cei doi, Leona i Lulua fac schimb de inele. Bucuroas c
s-a logodit Lulua cere s nceap balul. Leona nu mai are motiv s se ascund i i arat adevrata
fa. Chiria cade pe un scaun, iar Brzoi ncearc s-l intimideze pe Leona cu puterea sa de
ispravnic. Leona scoate un rva cu demisia lui Brzoi i nlocuirea sa cu Leona, antajndu-l pe
ispravnic cu episodul cu ploconul-curcan. Iar pe Chiria care nu vrea s accepte aa uor pierderea
zestrei Luluei, o antajeaz cu tabloul pe care ar putea s l arate soului. Soii Brzoi accept
logodna, ba chiar la rugmintea lui Leona vor fi i naii nunii lor. Ion pregtete masa pentru
petrecere, toi n scen cnt, cortina cade peste atmosfera fericit din final.
Comedia Chiria n provinie rmne o incontestabil biruin prin realismul tabloului de
moravuri ale societii moldoveneti de la mijlocul secolului al XIX-lea i autenticitatea eroinei
principale.

ncadrarea comediei Chiria n provinie ntr-un curent literar.


S-a discutat c n perioada paoptist au coexistat n literatura romn ecouri realiste, clasiciste i
romantice, ultimul cel mai dominant. Vasile Alecsandri nu este un romantic desvrit, nici realist
totalmente, dar are o fire clasic. Gsii n teoria alturat elementele ce caracterizeaz comedia lui
Alecsandri.

Discutai urmtoarele aspecte:


1. TIPURI DE COMIC
- de situaie
- de nume
- de limbaj
- de caracter Care este trstura dominant de caracter a fiecrui personaj?
- de moravuri Care sunt defectele societii care au fost evideniate prin satir?
- de intenie.
2. Limbajul.
Chiria Dac sunt armazoanc, trebuie s m deprind cu grile...; Ian s mai fantaxsc i eu
prin trg...; Minciuni nu tiu s spun, c nu-s ipo... ipocondr.... Gsii i alte exemple i
discutai-le.
3. Indicaiile scenice au rol de caracterizare. Sunt dominate de obiectivitate.

Mare parte din piesele comice ale lui Vasile Alecsandri (comedii,vodeviluri,farse) au character
satiric si critic impotriva moravurilor sociale si politice ale vremii.Cgirita in provintie,comedie cu
cantece,in doua acte,reprezentata pe scena in 1852,este a doua piesa din ciclul Chiritelor,care mai

7
cuprinde:Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca (1850),Cucoana Chirita in voiaj-cantecel comic
(1868),Chirita in balon.Farsa de carnaval(1876).Toate au in centrul lor acelasi personaj feminine
comic,reprezentativ pentru momentul social-istoric si pentru un anumit tip uman.
Chirita este sotia unui boier de tara,Grigore Barzoi ot Barzoieni,cu pretentii,dornica de marire si de
a fi la moda,combinatie de parvenitism si de snobbism.
Daca in prima piesa Chirita vine in capitalie ca sa-si capatuiasca fetele cu gineri de oras,dar pana la
urma le marita pe Aristita si Calipsita cu doi boiernasi din vecini,Brustur si Cociurla,alesi de
Barzoi,in Chirita in provintie personajul comic are trei scopuri:sa introduca la Barzoieni moda
timpului,sa devina ispravniceasca si sa-si insoare fiul natang,Gulita,cu Luluta,o orfana crescuta in
casa ei,care va mosteni o mare avere.Cel care se opune este Leonas,un tanar istet si
cinstit,indragostit de Luluta.
Tema piesei este demascarea parvenitismului,a snobismului si a abuzurilor
administratiei.Conflictul dintre conceptia conservatoire,(reprezentata de Barzoi),sau de fals progress
(reprezentata de Chirita),personaje zugravite caricatural,si ideile noi,progresiste (reprezentate de
Leonas),se desfasoara gradat,intr-o actiune complicate,cu elemente pline de neprevazut,cu travestiri
neverosimile si qui pro quo.Demascand coruptia lui Barzoi,Leonas devine ispravnic in locul
acestuia si se casatoreste cu Luluta.
Deznodamantul adduce Victoria reprezentantului ideilor noi,Leonas,adica a onestitatii si a
sentimentelor sincere asupra moravurilor satirizate:parvenismul,snobismul si coruptia.
Chirita este un personaj ridicol prin contrastul intre ceea ce este si ceea ce vrea sa para,prin
intermediul caruia sunt criticate o serie de aspecte din epoca:incultura,imitarea cu orice prt a
modei,cosmopolitismul,negarea traditiei.Dupa ce vrea sa introduca la Barzoieni eticheta din casele
mari de la oras,ca ispravniceasca isi doreste sa calatoreasca la Paris: Of! ca nu mai pot trai in tara
asta!.
Ideea este ca o societate parazitara, anacronica, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.

Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa parvina, sa adune o avere
importanta si sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtina functia de ispravnic, ca
prin abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste Luluta, o nepoata orfana, dar care mosteneste o
avere importanta. De aceea Chirita vrea sa-l casatoreasca pe Gulita, baiatul ei cam lipsit de minte si
de educatie, cu Luluta. Luluta il iubeste pe Leonas. Acesta se deghizeaza in briscar (vizitiu) si se
preface ca are o pricina cu Barzoi , ca s-o poata vedea pe Luluta si sa intre in casa.
El afla de felul, in care trebuie sa cumpere un curcan si sa-l dea ca plocon, fiindca la ispravnic nu se
intra cu mana goala. A doua oara vine imbracat ca ofiter si pretinde sa locuiasca in casa. El ii face
curte Chintei si aceasta-i da portretul, ca semn ca-l accepta. A treia oara vine imbracat ca actrita.
Luluta, care se preface ca a innebunit, il recunoaste si cere sa fie logodita cu actrita. in fata
invitatilor chemati la logodna lui Gulita cu Luluta, Chirita si Barzoi sunt nevoiti sa accepte casatoria
dintre Leonas si Luluta, fiindca Leonas a obtinut functia de ispravnic, si o santajeaza pe Chirita cu
portretul. Sunt criticate administratia si moravurile sociale. Chirita este un personaj comic, care
creeaza situatii comice. Avem deci un comic de caracter, de situatii, de limbaj. Chirita l-a adus in
casa pe musiu sarl, ca sa-i invete frantuzeste pe ea si pe Gulita. Jocul umoristic cu limbajele este un
procedeu realist. Comedia este realista prin spiritul critic, prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul
sunt luate din viata sociala. Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv,
Leonas este tipul tanarului inteligent.
Vasile Alecsandri (1818 - 1890), personalitate marcant a paoptismului , se simte dator s
contribuie la construirea politic, moral i intelectual a Principatelor Romne i consider c

8
spectacolul teatral atrage publicul mult mai uor dect lectura, deoarece transmite mesajul n chip
nemijlocit i poate fi astfel un mijloc eficient de ndreptare a moravurilor societii i de mplinire a
idealurilor naionale i democratice ale epocii. n cei 46 de ani n care a scris piese de teatru, adic
ntre 1840, cnd s-a jucat Farmazonul din Hrlu i 1886, cnd a fost definitvat drama Ovidiu,
a abordat cele mai variate specii dramatice: cntecele comice, farse, vodeviluri, feeri, operete,
comedii, drame etc. Ciclul de comedii cunoscut sub numele Chiriele este alctuit din patru piese:
Chiria n Iai sau Dou fete -o neneac (1850), Chiria n provinie (1852), Cucoana Chiria
n voiaj (1863), subintitulat cnticel comic i farsa de carnaval Cucoana Chiria n balon
(1876).

Comedia Chiria n Iai, subintitulat de Vasile Alecsandri Dou fete -o neneac (1850) are ca
tem demascarea parvenismului i a snobismului coanei Chiria, sosit la Iai, din provincie, ca s-
i mrite cele dou fete, Aristia i Calipsia, cu nite brbai mai de soi dect cei locali, groi n
ceaf i morocnoi. n capitala Moldovei ea este escrocat de doi arlatani, cu nume sugestive,
Bondici i Pungescu. Acetia stiu s profite de snobismul i de mentalitatea ei de provincial
parvenit i sunt gata s devin mult-rvniii gineri, ns sunt demascai la timp i arestai de
serdarul Cucule. Grigori Brzoi sosete i el la Iai, ca s-i recupereze nevasta i pe cele dou fiice
care umblau dup cai pe perei i astfel piesa are un final fericit.
Comedia Chiria n provinie de Vasile Alecsandri continu subiectul Chiriei n Iai, din care
cauz fusese intitulat, iniial nturnarea cucoanei Chiria, cu premiera n mai 1852.

Piesa, denumit de dramaturg comedie cu cntice, este structurat n dou acte, fiecare dintre ele
fiind alctuit din mai multe scene. Personajele piesei, denumite de ctre autor persoane, sunt
menionate cu numele i statutul social pe care l are fiecare n cadrul comediei. Perspectiva spaial
este real i deschis, fiind precizat de ctre autor, la moia Brzoieni i ntr -un trg din inut,
iar timpul n care se petrec ntmplrile este plasat n prima jumtate a secolului al XIX-lea.
Semnificaia titlului. Chiria n provinie ilustreaz statutul real al eroinei principale, acela de
provincial, sugernd n acelai timp parvenitismul i snobismul ei de a anula cu toat fora aceast
ipostaz pe care o consider degradant, strduindu-se s impun n provincie moda oreneasc de
la Iai ori Paris. Tema. Chiria n provinie este o comedie realist de moravuri sociale, ilustrnd
contrastul dintre esen i aparen prin care sunt construite personajele aparinnd micii boierimi
rurale, care, inculte, vulgare i corupte, vor s par aristrocrai cultivai i emancipai. Conflictul
dramatic este reprezentat de ncrncenarea Chiriei de a se mpotrivi, din motive meschine i
rutcioase, cstoriei lui Leona cu Lulua, doi tineri care se iubesc i ale cror sentimente sincere
trimf n finalul comediei. Piesa, structurat n dou acte, care ca tem satirizarea parvenitismului i
a snobismului epocii, a stlcirii limbii romne, precum i demascarea abuzurilor i corupiei din
Administraia statului. n textul piesei sunt presrate cuplete pe care le cnt, n anumite momente,
personajele comediei, cu scopul de a accentua o situaie, o trstur caracterial sau un asptect
social i care confer comediei dinamism i veselie.
Aciunea comediei se petrece dup evenimentele revoluiei de la 1848, cnd mica boierime dornic
de parvenire se strduia din rsputeri s triasc la Brzoieni duo moda de la Iai i Paris.
Actul I se petrece la moia Chiriei din Brzoieni, unde ridicolul inovaiilor mondene nfptuite sub
ndrumrile Chiriei este realizat magistral de Alecsandri. Cucoana i mritase cele dou fete i se
ocupa cu srg de educaia mezinului, Guli, un adolescent de 14 ani. Prost i rsfat, el
ia lecii de francez cu monsiu arl, nume sugestiv n limba romn pentru trstura dominant a

9
personajului, aceea dearlatan, de lene provenind, fr ndoial din franuzescu Charles.
Chiria are scopuri precise: s-i vad soul ispravnic i pe Guli cstorit cu Lulua, pupila ei, care
era orfan dar motenitoarea unei importante averi. Ea este convins c i se cuvine o rsplat
pentru spaima pe care o trise n timpul Revoluiei de la 1848, Dumnezu tie cte-am ptimit la
48.... Asemenea lui Agami Dandanache din mai trzia comedie a lui Caragiale, femeia socotete
c, pentru aceste merite, trebuie ca Brzoi s ajung ispravnic: Doar i el are drituri... ca
patriot... c-a ptimit... Nu-i vezi, acu, care de care are pretenii s intre n slujb... sub cuvnt c i-o
fost fric la 48?... Helbet! dac-i pe aceea...apoi i nor avem temeiuri... Ad-i aminte ce groaz-l
apicas pe Brzoi... c striga i pin somn s-o venit zavera....
Chiria, avid s se comporte dup moda de la Iai, fumeaz, clrete n costum de amazoan, dei
hurduc i gloaba asta, c m-o apucat de vro pte ori sughiu pn-acu.... De altfel, ntreaba via
a Chiriei se deruleaz sub comanda modei, deviza dup care se conduce moda un laitmotiv n
pies: d-apoi d!... dac-i moda..., dac-i moda... i dac-mi place.... Cu toate c este
nerbdtoare s afle veti de la soul ei, plecat la Iai s obin un post de ispravnic (dregtor care
rspundea de ndeplinirea poruncilor domneti, conductor al unui jude sau inut), ea refuz s
citeasc rvaul pentru c nu este adus dup mod i-i pretinde argatului Ion s pun pe
talger un rvet i rvau pe rvet. Bietul ran nu nelege protocolul i aaz rvaul i
ervetul sub tav, spre indignare Chiriei. n biletul trimis, Grigore Brzoi i spune c s-a
isprvnicit i o cheam pe Chiria n trg cu toat gospodria i cu tot neamul atrgndu-i atenia
s nu uite curcanul cel btrn pe care o s-l pun n slujb. Chiria este fericit c a ajuns
isprvniceasc cu jndari la poart i-n coad! i viseaz s dureze un voiaj la Paris, n ara
nemeasc.

Lulua, o tnr de 15 ani, rmas orfan n urm cu trei ani, se afla n grija cucoanei Chiria,
care intenioneaz s o mrite cu Guli, deoarece fata are zstre bun. Ea este ns ndrgostit
de Leona, un prieten din copilrie, tnr inteligent i cinstit, cu un acut sim al umorului, care tie
s mbine judecata sntoas cu gluma bufon. Leona sosete la Brzoieni tocmai n iureul
provocat de Guli, care nclecase fr voia nineaci i trntiton i, dup ce-i revine din
spaim, Chiria l alung pe Leona, care ns o previne: de azi nainte te asteapt la toate otiile
din partea mea.
Finalul actului I nfiseaz plecare triumfal spre isprvnicie a Chiriei, care ine n brae curcanul
cel btrn, fiind nsoit de Guli, Lula i monsiu arl, cu toii urmai de jandarmiicu sbiile
scoase. Este un entuziasm general, Chiria exclam cu avnt: nous lavons le baril... splm
putina [...] Nous disons comme a en moldave.
Aciunea actului al II-lea se desfoar n salonul Chiriei dintr-un trg din inut, unde ea
aplic i impune mai abitir moda. Brzoi se plnge c-l strng hainele pe care nevast-sa l oblig s
le poarte, este necjit c ea nu mai vrea s fac dulceuri i cozonac, nu mai catadicsete s se
ocupe de gospodrie. Brzoi este nemulumit i de cheltuielile fr msur pe care le face nevasta
pe numeroase
rochii i haine cu fir. Indiferent la reprourile soului, Chiria este preocupat de petrecerea pe.

Chirita in Iasi
Personaje:
Cucoana Chirita
Grigori Barzoi-sotul ei
Aristita,Calipsita-fetele lor
10
Pungescu-cotcar bucurestean
Bondici-cotcar iesean
Gulita-Copilul Chiritei
Vaduva Afin
Luluta-copila ei
Sardarul Cuculet-director de agie
Un fecior boieresc
Ioana tiganca
Un slujitor de bariera
Un surugiu
Un neamt cu orga
Poftitii la bal,slugi,
Surugii,cai de posta.

Rezumat
Chirita in Iasi
In aceasta opera literara scrisa de Vasile Alecsandri este vorba despre o cucoana pe nume Chirita
care plecase de la Barzoeni la Iasi ,pentru a-si marita fetele.Ajunse in Iasi,Chirita si copilele
sale,Aristita si Calipsita au ramas blocate cu trasura in zapada.Ele au fost ajutate de doi tineri pe
nume Pungescu si Bondici.Acestia si-au schimbat numele in Pungescovici si Bondicescu si au mintit
ca sunt spatar si aga.Cucoana Chirita si-a facut o parere foarte buna despre ei crezand ca sunt de
vita nobila dorindu-si sa ii faca gineri.

Intr-o seara ,toata familia Chiritei a plecat la bal.Cand au ajuns acolo,ei au vazut ca nu e nimeni si
au plecat la teatru.Nu a mai durat mult si oamenii au sosit la bal.O data cu ei a sosit si sotul
cucoanei Chirita,Grigori Barzoi.Aceasta cand a venit si l-a vazut ,a lesinat.Sotul Chiritei,Barzoi ii tot
batea in palma pana cand s-a trezit.Cand s-a sculat,Barzoi i-a spus ca Pungescovici si Bondicescu
sunt niste traclatori care au fugit din Focsani.Si ca a venit sa-si faca fetele de rasul lumii.Barzoi i-a
zis sa mearga sa se urce in trasura,pentru a merge acasa.Chirita a spus ca trebuie sa-si ia
bagajele.Barzoi s-a uitat la ea,spunandu-i ca i le-a luat pe toate,apoi au plecat.

Chirita in Iasi abunda in peripetii spumoase, atragatoare prin inlantuirea alerta. Pentru a le gasi
fetelor barbati cu rang, Cucoana Chirita are parte de aventuri, incurcaturi, urmariri, pacaleli, care
par a nu se mai ispravi. Pungescu si Bondici, cartofori vestiti, se travestesc in orfeline, se dau drept
boieri, sporind incurcaturile si marind hazul. Orbita de visul de marire, Chirita e gata sa si-i faca
gineri. Dar arestarea cotcarilor face ca cele doua domnisoare

Tocmai ce trecura de bariera Caleasca se impotmoleste in zapada. Chirita isi cearta feciorul ca nu
vroia sa ajute la dezapezirea calestei si ii ordona tigancii sa coboare jos. Aceasta facand inadins
sparge cutia Chiritei alunecand pe gheata.
Chirita ii cauta pe surugii iar in cautarea ei aluneca pe gheatza strigand Valeu. Fetele ei auzind
fug si ele sa vada unde a cazut mama lor dar supriza cad si ele.

11
Scena a II-a ii prezinta pe cei trei straini Bondici Pungescu si un neamt cu orga intrand in Iasi. Ei
dau nume gresite slujitorului de la intrare.
Venea dinspre Roman unde jucase carti iar unul din ei trisand au fost nevoiti sa plece pentru a-si
ascunde urma. S-au hotarat sa ramana o vreme in Iasi pana se vor linisti lucrurile.
In scena a-III-a ni se prezinta de la inceput dezamagirea Chiritei deoarece ii fugise surugii si nu
reusea sa-i mai gasesca. Ea a reusit sa dea peste cei doi straini Pungescu si Bondici care s-au
prezentat ca fiind spatari si aga. Cei doi s-au oferit sa o ajute pe cucoana conducand-o pe ea si pe
fiicele ei la gazda asigurand ca totul va fi bine cu trasura.
Scena a-IV-a arata o cearta intre Cucoana Chirita si feciorul Gulita care iesise pe gheata dezbracat.
Ea ii reproseaza acestuia faptul ca nu a ascultat-o sa ramana in trasura. Dupa ce l-a imbracat cu
forta ii promite un dar mult dorit apoi pleaca cu el spre tatacele ei, lasand pe fecioru mare si pe
tiganca sa aiba grija de lucrurile in trasura pana vin boii sa o ridice.
In ultima scena a primului act ni se prezinta intalnirea Chiritei cu vaduva Afin si saradarul Cuculet.
Din vorba in vorba ajung sa observe ca lipsesc fetele care plecase cu cei doi straini. Au inceput sa
fuga fiecare unde putea sa le caute. Ea se gandea ca o sa o certe sotul ei.
ACTUL II
In prima scena a actului al doilea ne este prezentata chirita care isi facea sprancenele pregatindu-
se de bal. Ea este deranjata de Gulita care canta la orga, iesindu-si din fire il pocneste pe baiat.
Tiganca ii apreciaza sprancenele cucoanei.
In scena a doua Chirita vorbeste in prima faza cu Luluta(fiica lui Afin) fata care era putin obraznica
batandu-si joc de matusa Chirita. In a doua parte a discutie cucoana dezbate problema casatoriei
in legatura cu duducile ei. Ea isi exprima nemultumirea in fata lui Afin deoarece niciunui flacau nu i
se aprindeau calcaile dupa fetele ei.
In urmatoarea scena cucoana primeste o scrisoare de la sotul ei precum ca ia murit catelusa.Afin
si Luluta pleaca la acasa.
In scenele patru si cinci ne sunt prezentate momentele in care duducile cucoanei precum si fiul
Gulita nu reuseau sa se imbrace intampinand dificultati. Cucoana isi iese din fire.
Scena a sasea ii gaseste pe cei doi Bondici si Pungescu facandu-si planuri in legatura cu fiicele
cucoanei.
Scenele sapte si opt prezinta intalnirea celor doi cu fiicele Chiritei precum si pe dansa.
In ultima scena a actului al doilea aflam plecarea feteleor si a cucoanei la balul Afinoaiei. Ele erau
insotite de cei doi straini care incercau sa se autoinvite la petrecere.
ACTUL III
Primele doua scene ne prezinta sosirea familiei Barzoi (Chirita si duducile ei) la Afin acasa. Gazda
ramane mirata deoarece era prea devreme.Luluta ramane la fel de obraznica in dialogul cu matusa
Chirita.
Scena a treia prezinta pe cei doi copii Gulita si Luluta intrecandu-se in ce stia fiecare. Gulita se
lauda ca este cel mai bun cantaret , Luluta si ea avea cu ce sa-l supere.
Scenele patru si cinci prezinta venirea lui Cuculet care credea ca este primul ajuns . Afin a tinut sa-
l anunte ca de data asta nu a fost chiar asa, Chirita fiind mai devreme acolo.Cei doi discuta despre
familia Barzoi
***************************************************************
Comicul de nume : Sardarul Cuculet
Comicul de situatie: Atunci cand tiganca nu intelege numele doamnei din trasura care era coana
12
Chirita si ea ii stalcea numele.
Atunci cand coana Chirita cade pe gheata
Comicul de moravuri: Sfidarea celorlalti din partea Chiritei care se credea mai presus
Comicul de limbaj : Atunci cand slujitorul pronunta gresit numele celor din familia Barzoi
(Chirita-Crita Gulita- Gurita Barzoi-Branzoi) Chirita in Iasi
Rezumat
ACTUL I
Opera Chirita in Iasi de Vasile Alecsandri incepe cu actul intai in care aflam prezenta
Chiritei in caleasca asteptand la bariera sa intre in targ. Ea este intampinata de un slujitor ce
doreste sa- i afle numele pentru a il trece pe catastif. Cucoana , dupa o scurta cearta cu slujitorul
voieste a ii zice numele ei si a copiilor dar acestea fiind dificile de tinut minte slujitorul le va scrie
gresit pe catastif el repetandu-le Crita Gurulita Lapsita si Rastita Branzoi.
Tocmai ce trecura de bariera Caleasca se impotmoleste in zapada. Chirita isi cearta
feciorul ca nu vroia sa ajute la dezapezirea calestei si ii ordona tigancii sa coboare jos. Aceasta
facand
inadins sparge cutia Chiritei alunecand pe gheata.
Chirita ii cauta pe surugii iar in cautarea ei aluneca pe gheatza strigand Valeu. Fetele ei
auzind fug si ele sa vada unde a cazut mama lor dar supriza cad si ele.
Scena a II-a ii prezinta pe cei trei straini Bondici Pungescu si un neamt cu orga intrand in
Iasi. Ei dau nume gresite slujitorului de la intrare.
Venea dinspre Roman unde jucase carti iar unul din ei trisand au fost nevoiti sa plece pentru a-si
ascunde urma. S-au hotarat sa ramana o vreme in Iasi pana se vor linisti lucrurile.
In scena a-III-a ni se prezinta de la inceput dezamagirea Chiritei deoarece ii fugise surugii
si nu reusea sa-i mai gasesca. Ea a reusit sa dea peste cei doi straini Pungescu si Bondici care s-au
prezentat ca fiind spatari si aga. Cei doi s-au oferit sa o ajute pe cucoana conducand-o pe ea si pe
fiicele ei la gazda asigurand ca totul va fi bine cu trasura.
Scena a-IV-a arata o cearta intre Cucoana Chirita si feciorul Gulita care iesise pe gheata
dezbracat. Ea ii reproseaza acestuia faptul ca nu a ascultat-o sa ramana in trasura. Dupa ce l-a
imbracat cu forta ii promite un dar mult dorit apoi pleaca cu el spre tatacele ei, lasand pe fecioru
mare si pe tiganca sa aiba grija de lucrurile in trasura pana vin boii sa o ridice.
In ultima scena a primului act ni se prezinta intalnirea Chiritei cu vaduva Afin si saradarul
Cuculet. Din vorba in vorba ajung sa observe ca lipsesc fetele care plecase cu cei doi straini. Au
inceput sa fuga fiecare unde putea sa le caute. Ea se gandea ca o sa o certe sotul ei.
ACTUL II
In prima scena a actului al doilea ne este prezentata chirita care isi facea sprancenele
pregatindu-se de bal. Ea este deranjata de Gulita care canta la orga, iesindu-si din fire il pocneste
pe baiat. Tiganca ii apreciaza sprancenele cucoanei. In scena a doua Chirita vorbeste in prima faza
cu Luluta(fiica lui Afin) fata care era putin obraznica batandu-si joc de matusa Chirita. In a doua
parte a discutie cucoana dezbate problema casatoriei in legatura cu duducile ei. Ea isi exprima
nemultumirea in fata lui Afin deoarece niciunui flacau nu i se aprindeau calcaile dupa fetele ei.
In urmatoarea scena cucoana primeste o scrisoare de la sotul ei precum ca ia murit catelusa.Afin si
Luluta pleaca la acasa. In scenele patru si cinci ne sunt prezentate momentele in care duducile
cucoanei precum si fiul Gulita nu reuseau sa se imbrace intampinand dificultati. Cucoana isi iese
din fire. Scena a sasea ii gaseste pe cei doi Bondici si Pungescu facandu-si planuri in legatura cu
13
fiicele cucoanei. Scenele sapte si opt prezinta intalnirea celor doi cu fiicele Chiritei precum si pe
dansa. In ultima scena a actului al doilea aflam plecarea feteleor si a cucoanei la balul Afinoaiei.
Ele erau insotite de cei doi straini care incercau sa se autoinvite la petrecere.

ACTUL III
Primele doua scene ne prezinta sosirea familiei Barzoi (Chirita si duducile ei) la Afin acasa. Gazda
ramane mirata deoarece era prea devreme.Luluta ramane la fel de obraznica in dialogul cu matusa
Chirita. Scena a treia prezinta pe cei doi copii Gulita si Luluta intrecandu-se in ce stia fiecare. Gulita
se lauda ca este cel mai bun cantaret , Luluta si ea avea cu ce sa-l supere. Scenele patru si cinci
prezinta venirea lui Cuculet care credea ca este primul ajuns . Afin a tinut sa-l anunte ca de data
asta nu a fost chiar asa, Chirita fiind mai devreme acolo.Cei doi discuta despre familia Barzoi
Scena a sasea mai prezinta si alti invitati ce au venit la bal cantand. In a saptea scena ajunge si
Chirita de la teatru unde vazuse piesa Doua fete s-o neneca.
Aceasta piesa i-a starnit nervozitatea cucoanei deoarece se potrivea cu dansa. Ea acuzand autorul
pentru necazul ei.Nefiind destul patania la teatru unde au ras toti de ea, cand a intrat in salon au
inceput a rade si boierii din incapere, ea fiind tot nedumerita.Tot in aceasta scena ni se mai
prezinta pe cei doi straini care erau urmariti de Cuculet pentru a-i prinde cu ocaua mica.El le
propune un joc de carti gandid ca asa va reusi sa-i atraga in pacat. In tot acest timp restul boierilor
dansau cu fetele la bal.
Scena numarul opt prezinta continuarea jocului de carti dintre cei trei. La un moment dat
Luluta il vede pe Pungescu care trisa, aceasta a zis in gura mare ce a vazut. Cuculet atat a asteptat
pentru a-i prinde. Incepe scandalul in care Cuculet ii trage o palma unuia dintre straini. Lumea afla
adevarul despre cei doi. Auzind si Chirita ca cei doi erau cotcari ,lesina.
In ultima scena apare si barbatul cucoanei , Barzoi care a venit sa o ia acasa pe Chirita
precum si pe copii ei. Aceasta nu vroia sa plece deoarece vroia sa marite fetele tot intreband pe
toti daca nu cumva vrea cineva sa le ia de neveste.Barzoi apuca pe Chirita de mana si o trage spre
usa din fund, fetele si gulita urmandu-i.Cuculet face semn epistatiilor ca sa prinda pe Bondici si
Pungescu. Invitatii de la bal se inchina in fata familiei Brzoi.
Chiria este o provinciala, dornica de parvenire, care are pretentia ridicola de a trai pe picior mare"
si de a-si insusi bunele maniere ale saloanelor mondene. Astfel, vrand sa se puna in rand cu lumea
civilizata, trage tiuliun", e armazoanca" si le obliga pe slugi sa-i aduca ravasele pe talere. Baiatului
ei, Gulita, ii ia profesor de franceza. Ea insasi isi impestriteaza graiul vanos de cumatra prin
idiotisme traduse: loba de carte" devine tambour d instruction" sau flori de cuc" - .^fleurs de
coucou". Boieroaica necioplita, plina de fumuri, Chirita afiseaza un dispret total fata de taranii de
pe mosia ei, iar pe slugi le trateaza cu palme si injuraturi. Ca mama, ea si-a stricat"odraslele cu
giugiuleala ei exagerata. Desi emancipata, nu scapa de teama reactiilor sotului ei.
Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru, Vasile Alecsandria
ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu resurse multiple,
Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezie, in dramaturgie si in proza.Comediile Iasii in
Carnaval , Coana Chirita in provincie , Sanziana si Pepelea , dramaDespot Voda , povestirile
Istoria Unui galben Balta alba etc , sunt realizari de mare valoareartistica.Comediile lui
Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei singure trasaturi decaracter (gelozie,

14
zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca.In cariera de comediograf a
lui Alecsandri personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre cele maireusite personaje comice
din dramaturgia romneasca. Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, poziionnd acest
personaj in centrul evenimentelor: Chirita la Iasi, Chirita in voiaj, Chirita in balon. Aceste comedii
au pregatit drumulpentru comediile lui I.L.Caragiale.Chirita in provintie este structurata pe doua
acte. Numita initial Inturnarea cucoanei Chirita,aceasta comedie este urmarea Chiritei in Iasi
sau Doua fete si o neneaca.Actul intai prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii.
Ea primeste un ravas de laIasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic.
In actul doi, Chirita seplictisise de provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii
logodeasca pe Gulita siLuluta.Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile
unei epoci. Autorul apare inmod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor.
Actiunea comediei Chirita in provincie o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele doua
fete,intr-o alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, cand mica
boierime este dornica de parvenire. Chirita vrea sa-si vada sotul ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei,sa-l
casatoreasca cu Luluta, o fata orfana, dar care va mosteni o mare avere.Dar, Luluta este
indragostita de Leonas, un tanar istet si cinstit, care intors din strainatate, vinela Barzoieni pentru
a se casatori cu Luluta, spre indarjirea Chiritei care incearca sa se opuna.Chirita este un prototip al
micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o cucoana cuteribile fandoseli cosmopolite,
debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Chirita poatefi socotita ca o caricaturizare a
tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul sigreoiul Barzoi incarneaza
conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi.Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia
comediei, deoarce autorul satirizeaza cusarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul
personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul dea le indeparta.Tema comediei este critica
institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar ideea care sedesprinde din continul ei este ca o
societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.Subiectul apartine comicului si critica
arivismul micilor boieri rurali, care isi dau aere de nobili.Un scurt rezumat. Chirita este casatorita
cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa parvina, sa adune avere si astfel, sa intre in
randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtinafunctia de ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se
imbogateasca. In casa ei locuieste Luluta, onepoata orfana, dar care mosteneste o avere
importanta. De aceea Chirita vrea sa-1casatoreasca pe Gulita, baiatul ei cam lipsit de minte si de
educatie, cu Luluta. Luluta il iubestepe Leonas.Acesta se deghizeaza in vizitiu si se preface ca are o
pricina cu Barzoi, ca s-o poata vedea pe Luluta si sa intre in casa. El afla de felul, in care trebuie sa
cumpere un curcan si sa-l dea caplocon, fiindca la ispravnic nu se intra cu mana goala. A doua oara
vine imbracat ca ofiter sipretinde sa locuiasca in casa. El ii face curte Chiritei si aceasta-i da
portretul, ca semn ca-1accepta. A treia oara vine imbracat ca actrita. Luluta, care se preface ca a
innebunit, ilrecunoaste si cere sa fie logodita cu actrita. In fata invitatilor chemati la logodna lui
Gulita cuLuluta, Chirita si Barzoi sunt nevoiti sa accepte casatoria dintre Leonas si Luluta
Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii, iar ideea care se desprinde din
continul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara. Subiectul apartine
comicului si critica arivismul micilor boieri rurali, care isi dau aere de nobili.
Un scurt rezumat. Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa parvina,
sa adune avere si astfel, sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtina functia de
ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste Luluta, o nepoata orfana, dar
care mosteneste o avere importanta. De aceea Chirita vrea sa-1 casatoreasca pe Gulita, baiatul ei
15
cam lipsit de minte si de educatie, cu Luluta.Luluta il iubeste pe Leonas. Comedia este o specie a
genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari si personaje ce starnesc rasul si
care are un final vesel. Tema operei este critica instituiilor i moravurilor societii feudale.
Subiectul este comic i critic arivismul micilor boieri rurali, care-i dau aere de nobili. Chirita,
comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod
indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este
structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea
primeste un ravas d la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic.
Chirita incearca sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, tanara orafana ramasa la casa Chiritei, insa
aceasta il iubeste pe Leonas, un prieten din copilarie. Leonas apare intr-un moment neplacut
pentru Chirita, care il da afara de la mosia Barzoieni. Inainte de a pleca, acesta ii promite Chiritei
ca se va intoarce si ii va face multe sotii. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie
hotaraste sa plece la Paris. In vederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun. Cu ocazia
petrecerii urma sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, insa aceasta logotna nu a mai avut loc
deoarece Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit cere sa fie
logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui fapt Chirita si
Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia de
ispravnic. Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, folosind un fals jargon frantuzit. Ea
poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul
si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in vechi tabieturi si vrajmas oricarei primeniri. Gulita,
fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie.
Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru, Vasile Alecsandri
a ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu resurse multiple,
Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezie, in dramaturgie si in proza.
Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei singure trasaturi de caracter
(gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca. In cariera de
comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre cele mai reusite
personaje comice din dramaturgia romaneasca. Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii,
pozitionand acest personaj in centrul evenimentelor: Chirita la Iasi, Chirita in voiaj, Chirita in balon.
Aceste comedii au pregtit d r u m u l pentru comediile lui I.L.Caragiale. Chirita in provintie este
structurata pe doua acte. Numita initial Inturnarea cucoanei Chirita, aceasta comedie este
urmarea Chiritei in Iasi sau Doua fete si o neneaca.
Actul intai prezinta p e r s o n a j e l e , si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas
de la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se
plictisise de provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si
Luluta. Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de v i a t a, moravurile unei epoci. Autorul
apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Actiunea comediei Chirita
in provincie o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele doua fete, intr-o alta ipostaza,
caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, cand mica boierime este dornica de
parvenire. Chirita vrea sa-si vada sotul ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei, sa-l casatoreasca cu Luluta, o
fata orfana, dar care va mosteni o mare avere. Dar, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar
istet si cinstit, care intors din strainatate, vine la Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre
indarjirea Chiritei care incearca sa se opuna. Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa
16
parvina in protipendada, e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un
stupefiant jargon frantuzit. Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau
pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in
vechi tabieturi. Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei.
Subiectul este comic i critic arivismul micilor boieri rurali, care-i dau aere de nobili. Chirita,
comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci.Autorul apare in mod
indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chiritaeste structurata pe doua acte .
Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cutaranii. Ea primeste un ravas d la Iasi prin
care sotul ei o anunta ca a fost avansat infunctia de ispravnic. Chirita incearca sa il logodeasca pe
Gulita cu Luluta, tanaraorafana ramasa la casa Chiritei, insa aceasta il iubeste pe Leonas, un
prieten dincopilarie. Leonas apare intr-un moment neplacut pentru Chirita, care il da afara de
lamosia Barzoieni. Inainte de a pleca, acesta ii promite Chiritei ca se va intoarce si ii vaface multe
sotii. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste saplece la Paris. In vederea
plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun. Cu ocaziapetrecerii urma sa il logodeasca pe Gulita
cu Luluta, insa aceasta logotna nu a mai avutloc deoarece Leonas apare deghizat in actrita iar
Luluta care se preface ca a innebunitcere sa fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la
logodna lui Gulita. In urmaacestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei
doi, deoareceLeonas obtine functia de ispravnic.Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli
cosmopolite, folosind un fals jargon frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor
exagerat sau pretinsinovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in
vechitabieturi si vrajmas oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de mintesi de
educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent. Comedia este realist prin spiritul critic,
prin faptul c eroii, conflictul,subiectul sunt luate din viaa social. Chiria este tipul arivistului,
Brzoi estetipul ispravnicului abuziv, Leona este tipul tnrului inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate.Opera aceasta este in
primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare acomicului sunt variate : comicul de
limbaj personajele vorbesc o franceza modernizata (Gulitza, furculision, fripturision, trantition),

Chirita in voiaj

Chirita Barzoi este personajul principal al comediei,sotia lui Grigore Barzoi si mama atrei
copii:Aristita,Calipsita si Gulita.Intreaga piesa se concentreaza in jurul protagonistei,o mosiereasa
de la tara,inculta si grosolana,care doreste sa para o aristocrata educata cu procupari moderne si a
vorbeasca limba franceza.
Intoarsa din calatoria de la Paris,coana Chirita povesteste pe unde a trecut ca sa ajunga cu Gulita
la scoala de politica.Gulita este un adolescent de 14 ani,prost si rasfatat,care produce numai
necazuri.La fiecare stati,Gulita coboara si apoi se urca,dar la una dintre stati nu a mai reusit sa se
urce,si coana Chirita cand a realizat ca baiatul nu este a inceput sa tipe.A alergat la politie, si intr-
un tarziu apar teferi Gulita si Ioana.
Acolo a facut cunostinta cu o multime de contese si printese,dar si cu boieri si cucoane de la noi
din tara. Datorita baiatului sau,Chirita a ramas surprinsa de cate toalete si-a putut face.
A fost o calatorie minunata.

17
Draga Vasile Alecsandri
Iti scrius aceasta scrisoare,desi nu a trecut foarte multa vreme de cand nu ne-am vazut in ultima
oara vreau
sa-ti impartasesc si tie experienta traita alaturi de fiii mei si de sotul meu.
Iti dai seama ca nici eu,nici fiii mei nu am fost foarte entuziatimati atunci cand sotul meu ne-a
propus sa mergem in calatorie, stiind ca nu fusesem niciodata.Dar am mers.
Nu puteam sa-l dezamagesc pe sotul meu si in afara de acest lucru,eram curioasa.Pe
drum,alaturi de sotul meu si de copii,nu ne-am manifestat neincrederea,insa discutam intre noi,ne
intrebam si eram curiosi cum anume va fii aceasta calatorie despre care sotul meu ne spune ca
este foarte interesant.
Am ajuns la Paris si am ramas impresionati cu totii de numarul mare de persoane.Am devenit si
noi agitati,nestiind la ce sa ne asteptam,insa sotul ne-a rugat sa nu ne agitam.Eu alaturi de sot am
pierdut un copil din privire.Inspaimantati deoadata am chemat politia.Dupa un timp copilul a fost
gasit deoarece se cobora al fiecare statie.
La finalul calatoriei ne-am propus sa nu mai scapam copiii din privire indiferent ce treaba vom
avea. Cu drag Cucoana Chirita

CHIRITA IN BALON
- rezumat-

Vasile Alecsandri este un mare poet, dramaturg , prozator si folclorist.


Actiunea comediei Chirita in balon o prezinta pe Chirita intr-o alta ipostaza fata de cele
anterioare : Chirita la Ias, Chirita in provincie ,etc.
Comedia incepe cu un anunta dintr-un ziar in care se vorbeste despre un oarecare Ciubar-Voda ,
care o sa se urce in inaltul cerului.
Zvonul merge asa de repede printre oameni si in mod deosebit ajunge la cei din inalta clasa
sociala. Curiozitatea acestora , de a vedea cum este, din ce este si cine este cel care il va ridica de
la pamant, ii trimite acolo , la locul unde este pus balonul in miscare. Mare le este mirarea cand
aud ca balonul este condus de tocmai un ungur.
Moghior , ungurul, face o invitatie celor prezenti la acest eveniment. Doreste ca cineva dintre
cei prezenti sa faca ascensiune cu el. Nimeni nu are curajul de a se urca in balon cu ungurul. Dar,
la insistentele acestuia, se gaseste din multime o femeie care sa raspunda invitatiei de a zbura cu
balonul.
Cand femeia ajunge in fata oamenilor , acestia descopera ca nu este nimeni alta decat marea
baroneasa Chirita. Ei incep sa rada de ea si ii adreseaza cuvinte haioase : Ea din mandra
baroneasa / Vrea sa ajunga baloneasa.
Chirita nu pierde timpul si incepe a se lauda cu frumusetea , cu calatoriile si cu indrezneala (
curajul) ei. Chiar si atunci cand I se aduc cuvinte jignitoare , ca este mare, grasa si stricata la
minte, ea nu se opreste in a se lauda cu ceea ce este ea si ceea ce a facut in viata ei de baroneasa.
Cand este intrebata daca sotul este de acord cu hotararea ei de a zbura cu balonul, aceasta
spune ca nici nu o intereseaza de ceea ce o sa zica el. Hotararea ei ramane hotarare si vrea sa-i
mearga vestea peste noua mari si noua tari ca ea, Chirita, s-a urcat acolo unde nici zmeii nu s-au
inaltat . Chiar de-ar fi din ceruri sa cada rostogoala , ea tot se suie in luna si in stele.
18
Bucuria Chiritei dispare in momentul in care ungurul se apropie de ea si o invita sa urce in balon.
Ea nu stia pana in acel moment ca acesta este balonistul.Moghior este un cunoscut de-al Chiritei
care o tot curtea de ani de zile. Chiar si aici ii spune ca neputand pe pamant sa o aibe a lui, o
rapeste in vazduh ca sa poata fi impreuna.
Cei doi se pregatesc sa se urce in balon. In acest moment apare sotul acesteia care striga cat il
tin plamanii sa nu o lase pe Chirita sa se suie in nasela cu ungurul. Cu ajutorul comisarului Chirita
scapa de sotul ei. Acesta este scos afara din multime, iar Chirita se urca in balon cu Moghior.
Balonul este dezlegat de la franghii si incepe sa urce spre inaltul cerului sub privirile oamenilor
curiosi. Intre Chirita si Moghior se incinge o cearta. Moghior profitand de momentul in care este
singur cu Chirita in vazduh incearca sa se apropie de ea si s-o sarute. Aceasta respinge
imbratisarile si sarutul ungurului si ca sa scape de el il arunca din balon. Moghior cade ca o
placinta lovindu-se de pamant. De aici este luat si dus la spital. Toti cei prezenti raman uimiti la
ceea ce au vazut si auzit. Sunt speriati ca balonul se tot inalta spre cer.
Dupa un timp , balonul incepe a cobora ,in timp ce hainele Chiritei zburau prin aer. Bucurosi,
spectatorii se pregatesc sa o primeasca pe Chirita cu oratiuni: Ura! Sa traiasca cucoana Chirita
!.Toti sunt fericiti ca ascensiunea cu balonul s-a sfarsit cu bine pentru cucoana Chirita, care a
ajuns pe pamant in corset, fara coc si cu bratele goale, pentru ca celelalta lucruri le-a aruncat din
balon ca sa-l faca usor si sa coboare lin.
Cucoana Chirita le-a povestit ce s-a intamplat intre ea si ungur si de ce l-a aruncat din balon.
Apoi le-a spus cat de incantata este pentru tot ceea ce a putut vedea de sus din balon si le-a
descris lumea privita din inaltul cerului.
Chirita este aplaudata pentru curajul ei si I se canta versuri de lauda pentru isprava ce a facut-o.
Ea este plina de mndrie stiind cu siguranta ca vestea despre ea va merge peste noua tari si noua
mari. Un alt vis si-a mplinit de baroneasa Chirita .

19