Bogdan Petriceicu Hasdeu - Razvan Si Vidra (4)

RĂZVAN ŞI VIDRA Declarându-se discipol al lui Sofocle şi Shakespeare, Bogdan Petriceicu Haşdeu rămâne convins că "trecutul unui popor

poate să învie _ numai într-o dramă istorică", aşa că scrie piesa "Răzvan şi Vidra", prima dramă romantică de inspiraţie istorică, în versuri, într-o viziune paşoptistă asupra trecutului în spiritul ideilor de la "Dacia literară", fiind reprezentată în 1867 la Bucureşti, de către trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiraţie ale dramei "Răzvan şi Vidra" se află în "Letopiseţul Ţării Moldovei" al lui Miron Costin, în studiul lui Nicolae Bălcescu, "Răzvan-Vodă", precum şi în folclorul românesc sau în operele culte cu eroi ţigani ale lui Puşkin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi. Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realităţile social-istorice ale Moldovei în învolburatul şi însângeratul secol al XVI-lea, ilustrând idealurile, pasiunile şi ambiţiile unor personaje romantice_ angajate cu patos în conflictele sociale, psihologice şi morale ale epocii. Structura dramei: "Răzvan şi Vidra" este subintitulată de Haşdeu "Poemă dramatică în_cinci cânturi" şi are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Mărirea deşartă şi iubirea de arginţi, acestea sunt neşte neputinţe iuţi ale sunetului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debutează cu o "Dedicaţiune" în versuri adresată "Soţiei mele lulia Petriceicu-Haşdeu" şi semnala cu iniţialele "B.P.H." Drama este structurală în cinci "cânturi", fiecare purtând un titlu sugestiv şi având câte un moto semnificativ pentru subiectul actului. respectiv. La fiecare "cânt" sunt prezentate personajele, cărora Hasdeu le 'Spune "feţe" şi este precizat locul în care urmează să se desfăşoare acţiunea. Momentele subiectului: Expoziţiunea: Cântul I, intitulat "Un rob pentru un galben^, are ca moto un citat din "Letopiseţul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564": "în Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pier fără judeţ, fără vină şi iară seamă. Singuri cei mari judecători, singuri paraşi şi singuri plinitori legii. Şi de acest obicei Moldova nu scapă ...". Acţiunea acestui cânt se desfăşoară într-o "piaţă în laşi", unde se zăreşte "în fund o biserică". Tănase, un român sărăcii în urma unui proces în care îşi pierduse toată averea, cerşeşte "un bănuţ" de la boierul Sbierea care se enervează pentru că "bănişorii nu saruncă". Răzvan, martor al scenei de mai sus, observă că Sbierea îşi pierduse punga cu bani, o ia şi i-o dă cerşetorului Tănase. Acesta, deşi "copilaşii îi plâng de foame", refuză să ia "de la un ţigan pomană". Răzvan îi explică faptul că mama lui era moldoveancă şi numai tatăl său fusese ţigan, susţinând ideea că important este omul şi nu culoarea pielii, deoarece "şi pâinea de secară este neagră, dar hrăneşte". El este ştiutor de carte şi se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de ţigânime, ştiut-am să-nvăţ scrisoare". Tănase ia un singur galben clin punga boierului Sbierea, o dă înapoi lui Răzvan, care o pune în sân. Intriga: Târgoveţii se adună în piaţă şi roagă pe un dascăl să le citească pamfletul împotriva cârmuirii, pe care Răzvan îl lipise pe un stâlp şi care este scris în metru popular:
referat.clopotel.ro

. între timp. să fie slobod. "o robie de spaimă. zăreşte punga în sân la Răzvan.") şi refuză să o predea boierului Gane.clopotel. după ce trei ani fusese robul lui Sbierea.". şi pace!".. înapoindu-i acestuia banii./ Mai bine voi în pădure. considerându-1 vinovat de scrierea poeziei.. deoarece "Omul om. care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea... Marele vătaf Başotâ silabiseşte pamfletul. deşi îl urăşte pentru cruzimea eu care se purtase cu el atunci când îi fusese rob ("mă legase-n zgardă. numai Vidra. care se văicăreşte cu disperare atunci când dă cu ochii de Răzvan: "Sunt pierdut!. îşi dă seama ca este scris "împotriva stăpânirii" şi vrea să-l spânzure pe dascăl. "Mai degrabă/ Veţi pune-n lanţuri furtuna.ro . deoarece "oraşu-i o lighioană şi numai codru-i creştin.. are ca moto patru versuri ale poetului C.". este impresionată de gestul nobil şi inteligent al lui Răzvan: "Aş fi mândră.. Desfăşurarea acţiunii: Cântul n se intitulează "Răzbunarea"./ De râs ţara s-a făcut!. Răzvan respinge cu fermitate robia. Cerşetorul Tănase vine în codru să se facă şi ci haiduc ("Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan").. (. ca pe-un câinc-n bătătură")..Preasfântă troiţă! Maică Precistă!./ Află-n codru mângâiere şi ne dau nume de fraţi.. este adusă Vidra. Răzvan se îndrăgosteşte de Vidra ("Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!.. "Ostaşul cel mai de frunte. Sunt mort!"."Frunză verde de negară.Bolliac: "Ţiganul şi clăcaşul/ Au fost gândirea mea. Boierul Ganea oferă lui Răzvan o "simbrie" de şase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!./ L-am scris.. iar acţiunea se defăşoară "în codrul Orheiului"./De care Moldova-ntreagă mi se temea ca de foc". căpitane.. Toţi haiducii se opun eliberării boierului Sbierea.. însă Răzvan. prins în codru.. decât rob. izbiţi de soartă.". 1-am lipit. Răzvan este căpitanul haiducilor. cu tunete şi cu ploi..) cântecul făcut-am eu./ De când domneşte în ţară/ Petru-vodă şchiop şi slut... îi aminteşte că "Jupanului."... ca să strâng o mână care/ Nu voieşte saşi răzbune decât numai prin iertare!./ (. care vrea să o ducă la schit să o călugărească. Acţiunea se petrece într-o "tabără leşească la marginile ţării muscăleşti". de nevoi înconjuraţi. Sbierea iese din biserică. descendentă "din osul acelui vornic Moţoc." Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea.". Răzvan rosteşte un impresionant monolog. Răzvan ia apărarea dascălului şi recunoaşte că el este autorul pamfletului: "(. ". pentru a-i putea lua averea. scârbit de umilinţa laşă a boierului.. ce-i cu dreptul de-a şedea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui ţigan...) Toţi cei slabi. arendaşul/ Şi legea lor cea grea.. constată că îi lipseşte un galben şi îl vrea rob în schimbul galbenului. se răzvrătesc împotriva ţiganului pe care-1 jignesc "se cunoaşte că-i ţigan". bărbatul cel referat. prin mine să piară ci!". mai bine moare".. prefăcânduse mirat că este posibil "în ţara moldovenească/ A omori pentr-un cântec o fiinţă omenească?". ca să-şi răzbune necazurile îndurate din pricina boierilor nemiloşi: "Decât să mor în oraşe de cruzimea celor răi./ Stăpânul.) fost-am în lanţuri". deoarece el este convins că "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!. iar ca moto o maximă a lui Anton Pann: "Să nu te blăsteme cineva: s-ajungi slugă la cai albi şi stăpân femeie s-aibi!". Cântul m are ca titlu "Nepoata lui Motoc". îl iartă cu mărinimie. iar Răzvan este un viteaz luptător în armata leşească.. pe care .. preferând spânzurătoarea. în care îşi exprima credinţa în dreptatea haiducească.

dintr-un orgoliu nemăsurat. Fie pâinea cât de rea. de care să-şi bală joc o femeie".. Răzvan îşi dezvăluie trecutul de hoţ. boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci.Vidra îi admiră boierului tenacitatea ("Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!") şi-i reproşează lui Răzvan lipsa de ambiţie pentru mărire: "Eu te las! Te las... ... dar dorul de Moldova le sfâşie inimile şi este mai puternic decât devotamentul faţa de polcovnicul Răzvan. Răzvane! Om tâmpit şi sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus şi tu prea jos!".ro . să nu uiţi că eşti creştin. Boierul Sbierea vine la Vidra eu intenţia de a-i cumpăra moşia.". indignat şi revoltat: "nu mă bat cu românii.. Bucuroasă şi încântată./ Podoabă taberei noastre...mai vestit."./ Tot mai dulce mi se pare când o ştiu din ţara mea!. o herghelie.. şi nu mai eşti moldovean"... nu cu mâna./ Vor cere cu tot cuvântul şi ei să fie părtaşi. că-n mulţime se lovesc coaste la coaste. Foştii tovarăşi de haiducie ai lui Răzvan. iar Vidra "nu soru-mea.. iar acum. Vulpoi şi Răzeşul. întrucât hatmanul e gata să-i dea în căsătorie \pe fiica lui si crezând că Vidra îi c soră. hatmane! Niciodată!. eu sunt ţigan". o minune!. Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească.". Piotrowski. dar Răzvan este ferm. mai ales că acum Răzvan este sub puterea şi influenţa nefastă a Vidrei.". ca să nu fie primiţi/ Căci ruşine Eterici a fi eu ţigani uniţi.. Marele vătaf moldovean Başotâ este trimis de domnitorul Aron-vodă "cu solie la polcovnicul Răzvan. ar vrea să se întoarcă în Moldova./ Şi la dreapta.".....Vulpoi şi Răzaşul comentează faptele de vitejc ale lui Răzvan. apoi este gelos pe căpitanul Minski şi mărturiseşte ea o iubeşte eu patimă pe Vidra: "dragoste fără teamă nu se poale!./ Ca să-i spun că-l cheamă ţara. de la care îl luaseră muscalii./ Răzvănică.". Hatmanul încearcă să-1 convingă pe Răzvan să lupte împotriva românilor "căci patria ubi bene (ţara este acolo unde-ţi este bine) .. apoi îi mărturiseşte că "Eu. tătari. Mistuit şi e! de dorul de ţară./ Căci luându-se Elada. Vidra-i spune lui Răzvan că mai are "un singur pas" de făcut în referat. un luceafăr. asta-i peste putinţă!. iar lui îi este cu neputinţă "ca braţul meu să izbească/' Un piept de român? Saprinză o colibă românească?.". adică funcţia de hatman în Ţara Moldovei. îl urmaseră Ia Ieşi. mai ales că aflase vestea că leşii intrau în război cu moldovenii. "Patru sate. ci soţie"./ » Nu. îi propune s-o mărite cu nepotul său. ascensiunea acestuia în oastea leşească.. ş-o pădure. care "mi-1 mişcă şi rni-1 întoarce fără preget.clopotel.. două iazuri... Cântul IV poartă titlul "încă un pas" şi are ca moto versuri din "Jalnica tragedie" a lui Beldiman: "Pentru ţigani s-au zis multe. Răzvan se revoltă. Sbierea fusese luat rob de tătari. fără s-o ştie.. deoarece unchiul său murise. de vor fi şi ei ostaşi.. nu s-ar fi făcut hoţ de codru.. dându-i un loc în divan.. ci şi dobânda aferentă: "Fii datornic bun de plată. n-ar fi întâlnit-o pe Vidra.". Răzvan meditează asupra rolului pe care Başotă 1-a avut în ascensiunea lui ("Acest om. ci c-un deget!.. sufletele.". pe puţin. dar Vidra este nemulţumită: "Căpitanu-i o furnică!. care 1-a împins "cuncetul la ţinta cea mai înaltă!./ Numai camătă s-ar face nouă sute... mii de vite ramatoare/ Şepte mori. muscali şi Ieşi../(..".nu. m-a rădicai pân-aici").. dar regretă că au părăsit "ţara şi codrul blagoslovii". r Răzvan respinge cu hotărâre oferta lui Sbierea.... pentru că dacă nu "marunca-n robie". apoi ajunsese robul hatmanului leşesc. indignat:"Nu sunt un copil. deşi Răzvan îl iartă "pentru-a doua oară.. şi la stânga....". ".. Acţiunea se petrece în "locuinţa lui Răzvan într-un orăşel leşesc la marginea Moldovei' .) Căpitanii într-o oaste? Sunt atâţia.

. rosteşte cu glas slab: "Am biruit şi mor!. mă jur!/ Păcat că-i ţigan. de la "băiatul cel mai sărac"..) Nebuni. una din două: sau moarte. iar Răzaşul o acuză că este vinovată de moartea lui Răzvan: "Dar tu 1-ai ucis. "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. "Negreşit. consideră că un ţigan nu poate ajunge să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat: "Eu ştiu că-n ţara Moldovei unul e Răzvan. cap. ciocoaică! Tu la moarte 1-aduseşi!". Răzvan îşi cheamă căpitanii şi le spune să organizeze înlăturarea de la tron a lui Aron-vodă. care este însărcinată. Ţigan!. Vidra. Vulpoi şi Răzaşul sunt acum căpitani în armata moldovenească şi se bucură de pacea încheiată pe cale diplomatică de către trimisul lui Aron-vodă.../ Nici o vorbă. Apă!... Deznodământul. (.. dar nu-i mai ajunge "mărirea" şi vrea să devină domnitorul ţării./ încât de la Marea Neagră pân'la falnicul Carpat." Răzvan este hatman la Curtea Moldovei.../ Necruţând nimica-n lume.. mic şi mare pe maidan.. însă Tănase. cu armata leşească... Cântul V se intitulează "Mărirea" şi are ca moto: "Aşa s-a plătit şi lui Răzvan răul ce-i făcuse şi el Iui Aron-vodă. adus pe braţe de Vulpoi şi Răzaşul.. "n-a zis un singur cuvânt.ro . ci ca Răzvan-împărat!" Răzvan le promite tuturor că "La toţi şi la fiecare va da răsplată pe rând. Vidra este înmărmurită.. Tănase. ori să domnesc!"..) aşa-i românul din fire. iar Hasdeu punctează aici câteva tradiţii străvechi privind înscăunarea.că uralele moldovenilor sunt urmate de căderea de pe tron a domnitorilor: "«Să trăiască Lăpuşneanul». nici un ţipet".II).clopotel./ Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!. Bătrânul Tănase murise apărându-1 în luptă pe Răzvan. urările pe care le primeşte noul domnitor de la Şoltuzul de Suceava. de la căpitanii săi şi de la Vidra.. şi-l vicleniră urât.".".. deşi. are "o presimţire ciudată" şi-1 sfătuieşte să aştepte un moment mai potrivit. dându-şi seama abia acum cât ' de preţioasă este viaţa şi cat de periculoasă este lăcomia: "Ce-mi foloseşte domnia? (." (Miron Costin...' . nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fără tine n-ar fi cunoscut deloc/ Astă simţire ciudată ce-1 îndeamnă să dorească/ Jos la picioarele sale toată lumea să privească!./ «Despot-vodă să trăiască». şi-l goniră ca pe-un câne. neştiind nimica sfânt. izbutind să învingă pe duşmani.. Răzvan devine domnitorul Moldovei. vătaful Başotă. prin manipularea poporului: "Ş-apoi să facem ca norodul să se scoale. de această dată.... Răzvan. alături de căpitanii săi.La dracul. idee care-1 cucereşte definitiv: "O..". dar acest fapt este unul trecător.) Voiesc a fi mare". care este în agonie şi rosteşte fatidic: "Ţigan!. dar este grav rănit. Poporul îl aclamă pe domnitor ("Să trăiască Aron-vodă").) pentr-un ceas de mândrie.. să zbiere dobitoceşte: «Trăiască vodă Răzvan»"./ Ş-adunându-se cu gloată. ce din lăcomie (./ (. referat.. pentru că istoria a demonstrat.ascensiunea sa şi anume "s-apuci cu fală scaunul lui Ştefan cel Mare"./ Să nu domneşti ca un vodă.cum susţine Tănase -. ş-apoi mi 1-au omorât/ «Să trăiască Ştefan Tomşa». deşi îi recunoaşte meritele. iar Răzvan se aruncă vitejeşte în luptă. Punctul culminant îl constituie vestea că trădătorul Başotă a deschis porţile şi leşii au intrat în cetate.. Apa!.Ăsta-i singuru-i cusur!" Răzvan este însă hotărât să domnească... Acţiunea se desfăşoară la "Palatul lui Răzvan în laşi". care-i urează "domnie fericită" şi să ajungă împărat prin unirea ţărilor române.

fostul său rob). pe care Haşdeu le introduce cu măiestrie artistică întrun cadru de istorie adevărată. care urca treaptă cu treaptă scara ierarhiei sociale. răzvrâtindu-se împotriva stăpânirii şi a boierilor hapsâni:: "Frunză verde de negară. şi-l acaţă"). Bogdan Petriceicu Haşdeu prezintă succint trăsăturile personajelor sale: "caracterul înfocat. şi-l anină.a celui umilit şi dispreţuit (ascensiunea lui Răzvan de la statutul de rob la cel de domnitor) etc. Procedeele retorice sunt. de la căpitan de haiduci în codrii Orheiului. comparaţii. în general. Monologul referat.Mijloace stilistice. Repetiţia folosită de Hasdeu are accente ideatice şi este utilizată cu o marc varietate de modalităţi de construcţie: repetiţia unui cuvânt ("căci tu. Caracterizarea personaj elor. tu ai fost pricină").. două caractere de ţăran românesc.P.". Temele sunt construite în manieră romantică prin situaţiile aflate în antiteză (trecut-prezent. care are calităţi deosebite de luptător. la locotenent. inteligenţa şi ştiinţa de carte. Răzvan este un erou romantic. La începui. a ridicării . apelând la o serie de convenţii şi teme specifice romantismului. din perspectiva condiţiei sale de ţigan în antiteză cu generozitaea. declamative şi se bazează pe exagerări.clopotel. repetiţia unui cuvânt prin sinonimele sale ("şi-l întinde. al lui Răzvan. personificate în moş Tănase şi în Răzaşul. modalităţi specifice romantismului. metafore. un personaj excepţional care evoluează în împrejurări excepţionale şi care trăieşte emoţii excepţionale de la bucuria măririi la amărăciunea şi deşertăciunea căderii./ Mai bine la dracu toţi!" Răzvan este conturat. obidiţi şi amărâţi. antiteze. jupâne: ţiganul lui Dumnezeu"). surprinzătoare pentru orice român: "Rămâi sănătos. până la hatman şi domn al Moldovei. apărător al celor asupriţi. apoi prin vitejia eroică în armata leşească şi moldovenească../ Iar boieri mişei şi hoţi. băiete!. care demonstrează. ca un erou legendar.. personajul este conturat în manieră populară.ro .Haşdeu foloseşte o gamă largă de figuri de stil. pe o viziune hiperbolică a realităţii istorice. B. Ce păcat că eşti ţigan!. căpitan şi poclovnic în oastea leşească.. Răzvan este un ţigan rob eliberat ("Sunt ţigan iertat. realitate-aparenţă): tema săracului îmbogăţit din întâmplare care refuză bogăţia (pierderea pungii cu galbeni a lui Sbierea şi refuzul cerşetorului Tănase de a o lua). caracterul ambiţios. a faptului de a răsplăti răul cu binele (eliberarea lui Sbierea de către Răzvan). a stăpânului devenit robul robului său (Sbierea este robul leşilor. Piesa "Răzvan şi Vidra" este o dramă romantică. reluarea cuvântului de la finalul versului la începutul versului următor ("ba copiii m-a u lăsat/ Te-ău lăsat?").. cum ar fi interogaţii poetice.prin merite proprii . hiperbole. imperativ şi orgolios al Vidrei./ Decât un domn de ocară. eroic şi impresionabil al lui Răzvan.. calităţi-tare morale. caracterul avar şi laş al lui Sbierea. generos." (Tănase). evidenţiate la început prin atitudinea de răzvărit social. în marc măsură. In prefaţa dramei "Răzvan şi Vidra". o dată în plus viziunea romantică a piesei.

libertate exprimate cu profunzime de gândire impresionează pe cei din jur: "Sunt vorbe de sus. El trăieşte. echilibrată. băiete./ De care tremură ţara?"./ Robul osândit ce fuge blestemând biciul şi jugul.) Eu n-aş spânzura nici unul. de aceea stârnesc uimire calităţile morale de excepţie. ideile despre adevăr.". idee ce devine aproape un laitmotiv. Ca orice om inteligent preţuieşte libertatea ca pe o componentă esenţială a fiinţei umane./ (../ Jupâne! Eu cer osânda.ce-josire!. care compune un sugestiv tablou social şi politic al Moldovei din secolul al XVl-lea ("Săracul ţăran ceşi pierde vitişoarele sau plugul. cinstit. Hatmanul leşesc îi admiră vitejia şi curajul în luptă./ Un suflet c-al dumitalc îşi va face loc în sus!". cam ţanţoş. să iasă tocmai dintr-o gură de ţigan!". cu tunete şi cu ploi. încât ajunsei de mic/în casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic..clopotel. sincer şi corect cu cei din jur. Astfel.Călinescu). spunându-i "ostaşul cel mai viteaz".' Sabia cea de văpaie. dar deştept şi cărturar".rostit de Răzvan privitor la sărăcia în care se zbăteau ţăranii.."). demnitatea şi conştiinţa propriei valori: "Nu cată că-ţi pare searbăd şi pârlit obrazul meu!.. dar tatăl a fost ţigan. dar pământul odihneşte./ Sârbească şi românească. dreptate. "drama individului apăsat de prejudecata publică" (G. decât rob. căruia referat. cântecul fâcut-am eu. iar nu de-un om pământean!/ O./ (. ia apărarea dascălului care citise pamfletul şi recunoaşte că el este autorul ("El nu-i vinovat sărmanul. 1-am lipit şi pace!"). de aceea preferă moartea în locul statutului de rob: "Nu me-ţi robi voi pe raine!Nu me-ţi robi! Mai degrabă/ Veţi punen lanţuri furtuna. Răzvan este dominat de o nobleţe umană superioară.. fapt ce reiese din replica în antiteză între mişelia lui Başotă şi generozitatea eroului: "Dumneata mereu ne spânzuri ş-astfel trăieşti boiereşte.. ca dorinţa de libertate. Spânzurâloarea m-aşleaptă.. ştiut-am să-nvăţ scrisoare. în construirea personajului Haşdeu reuşind o structură unitară.' Să fie oare'."). în primul rând.. armonizând admiraţia şi respectul de excepţie pe care le stârneşte Răzvan în ochii celorlalţi cu o permanentă compasiune provocată de prejudecata inflexibilă a oamenilor. ca să pol ierta o mie".. Boierul Ganea este entuziasmat când îl cunoaşte pe Răzvan: "Dumneata'. vătaful Başotă îşi exprimă preţuirea sa pentru Râzvan: "Să-ţi spui verde dumitale/ C-aş avea şi cu nevoie de-un ţigan aşa de rar. redându-i libertatea în ambele ocazii ivite pentru răzbunare: "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău"./ L-am scris. de-oriunde soartea să te fi adus. în loc să-1 omoare îl iartă. haiduc. ceea ce stârneşte admiraţia Vidrei: "Rob.. autorul pledând astfel în favoarea demnităţii umane. Aceeaşi trăsătură este evidenţiată şi de atitudinea lui Râzvan faţă de acela pe care îl ura cu toată puterea şi pe care.) întins la spânzurătoare/ Omul om să fie slobod. Doamne.. mai bine moare/Ş-apoi moartea-i înviere pentru cel dispreţuit!". chiar dacă risca sa fie spânzurat pentru asta.. iar când vede că Vidra îl admiră pe Răzvan: "Dumneata să stai la vorbă. Elementele romantice se împletesc eu elementele clasice./ Cam cutezător. îi mărturiseşte cerşetorului Tănase faptul că mama a fost româncă.c-un tâlhar!"../ Că nici noaptea nu-i bălană. ţigan.ro ./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!. Comportamentul şi faptele lui Răzvan dezvăluie însuşiri alese: ştiutor de carte într-o vreme în care şi hatmanul de la curtea domnească abia silabisea ("Dintre mii de (igănime..

. atunci când este o vreme departe de ea: "Nu. care \ este împătimit de bani şi îndură orice pentru a-i avea: "O! dacă şi tu. pasional... când o ştiu din (ara mea!" îi răspunde atunci când leahul vrea să-1 convingă să lupte împotriva românilor. iar dorul de ţară îl cuprinde mistuitor./ Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat. de la idealurile pure de dreptate şi libertate de la începutul dramei. Pe nesimţite.. | Răzvane. Ţigan!./ Tu dintr-o căpitănie ai ajunge împărat!.". viguros.. Ea este cea care sădeşte • în Răzvan "setea de-a merge-nainte".. ci-i un năpârstoc. Fie pâinea cât de rea. Pentru calităţile sale de excepţie care conturează un om generos. / Nu-mi place gluma!. halmane! Niciodată!. fermecat de lucrul său.."ţara mea-ţi datorează izbânde strălucitoare". Nu numai destinul. Răzvan fiind "un paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii./ Şi privind cu mulţumire la lumea cea zâmbitoare")./ Ca să-i dea suflarea vieţii. iar respectul şi veneraţia pe care Ie simte în legătură cu ideea de mamă le exprimă emoţionant într-un adevărat elogiu: "Sărmana maică.. dar şi firea lui Răzvan se schimbă după ce se îndrăgosteşte de Vidră.ro . Apă!. Râzvan este revoltat de această idee: "Dar nu mă bat cu românii.lupta cu un factor monstruos. de faptul că "Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt" şi moare pe buze cu conştientizarea originii sale: "Ţigan!. faţă de Vidra: "O.". acuma nu-i om. pe care-i ocroteşte. cu laptele-i ne nutreşte.". . care-i inoculează cu fermitate patima măririi. cea dintâi fiinţă pe care noi o iubim. eroic. Moartea lui este o fatalitate./ Maica./ Când plângem noi. ajungând domn al Moldovei. ea.. duce chinul cel mai greu.. Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua naştere apăsând asupra geniului... de autoritate şi orgoliu nemăsurat de mărire. îşi dă seama prea târziu de deşertăciunea măririi. şi în condiţie cu atât mai tragică cu cât admiraţia tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare.clopotel. Apă!. ajutorarea celor umili. apărător al celor obidiţi.. Pe care Vidra mi-1 mişcă şi-l întoarce Iară preget". ci şi un personaj de referinţă din literatura română. tu. Răzvan este delicat şi iubitor faţă de'ideea de femeie ("Femeie! De când pe dânsa o făcuse Dumnezeu. asta-i peste putinţă!..nu... Răzvan este un autentic patriot./ Cea dintâi ce ne iubeşte. dorinţa de mărire îi cuprinde fiinţa şi. c-un zâmbet ne linişteşte/ Şi plânge cu bucurie văzându-ne că zâmbim. femeie măreaţă! Tu un înger! Tu o zână!/ Tu. fapt receptat şi de celelalte personaje ale dramei: "Dracul ne triinise-n cale pe nepoata lui Motoc!/ Sărmanul Răzvan." (George Călinescu)./ . ivire minunată ce-mi răsai ca o lumină!"." Sensibil. aceea de ţigan. devotat.. drăguţa. Doamne! Tu ţigan'?. luptând pentru valori morale superioare ca dreptatea. Vidra este nu numai eroina principală şi de excepţie a dramei "Răzvan şi Vidra'. ce poartă copilu-n sângele său.. sentimental şi om de onoare. adevărul. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot mai mare şi mai mare. dar când alia ca Răzvan este ţigan rămâne uimit: "O. încercând cu încăpăţânare să-şi depăşească propria condiţie umană. curajos.. iubeşte Moldova cu toată fiinţa lui. Răzvan a fost ales căpitan de haiduci. în.. el devine robul unor ţeluri egoiste."./ El nu mai face nimica./ Tot mai dulce mi se pare.. referat. dându-i ca exemplu pe Sbierea. determinată de o trădare întmplătoare./ Cu cântecul ei ne-nvaţă. de nedefinit.

ea n-are mamă.. ea îi urează entuziasmată: "Tu să legi într-o cunună toate ţările române... că un zmeu/ într-o zi am întâlnit-o alergând la vânătoare. Vidra stimulează orgoliul şi energia latentă a lui Râzvan. aşa cum o descrie Hatmanul leşesc: "Acea femeie vitează/ Ce tensoţeşte-n războaie. înflăcărată admiraţie pe care io trezeşte Răzvan o face să treacă peslc deosebirea de rang social şi de nobleţe dintre ei: "Aş fi mândră. Vidra pune în înălţarea bărbatului toată puterea. "acel groaznic bărbat/ Care numai c-ombrâncirc patru domni a răsturnat" şi vorbeşte cu mândrie de originea ei dinlr-un neam de boieri români. Patima pentru bani care-1 stăpâneşte pe Sbierea este un exemplu pe care Vidra i-1 dă lui Răzvan. înfruntă moartea. Fascinată fiind de generozitatea nobilă ă căpitanului de haiduci. însetată de mărire..Vidra este nepoata vornicului Motoc. Apariţia Vidrei exercită o putere fulgerătoare asupra lui Răzvan... atunci când Răzvan este fericit că a fost înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească. căpitane.") şi-1 dispreţuieşte pentru că-i lipseşte "setea de-a merge-nainte". viguroasă. care-1 iartă pe duşmanul ce-l făcuse rob "pentr-un galben". Ca un adevărat strateg. încă dinaintea apariţiei ei în piesă... care "Din nenorocire. întreg arsenalul unei arte de mărire. o jucărie!. folosind modalităţi variate. Personaj complex. boierul Gane a îndrăgit o "/âfâ de neam". ameninţându-1 cu dispreţ: "Fugi! Mi-e milă şi mi-e jale! Mic... energică. Vidra adoptă cele mai eficenle tactici de impulsionare şi ambiţionare spre mărire a bărbatului pe care-1 iubeşte cu înflăcărare./ Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!. Ambiţia şi setea ei de mărire n-au limite şi atunci când-Răzvan ajunge domnitorul Moldovei../Ş-unchiu-său vrea să-i răpească moştenirea cea bogată.. în rând cu ostaşii mei. referat. boierul Sbierea./ Ca talazurile mării. Râzvane!". tot mic şi iarăşi mic/ (. Răzvan. o pildă demnă de urmat pentru evoluţia personajului în drumul lui spre mărire: "Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!/ O! dacă şi tu.". tenacitatea diabolică a femeii orgolioase..". n-am ce zice! Şi-i Inimoasă ca o floare. nici tată. cu o puternică voinţă./ încât de la Marea Neagră pân-la falnicul Carpat/ Să nu domneşti ca un Vodă. cu suflarea gurii tale./ E voinică.clopotel. în pieptul meu de muiere"./ Luându-şi de gând s-o-nchi-ză călugăriţa la un schit...) Eu te las! Te las. Răzvane. reproşându-ică se mulţumeşte numai cu atât ("Căpitan? Ce mare treabă! Căpitanu-i o furnică!.. aflăm opinia celorlalte personaje despre Vidra. bâcsitii cu fudulie./ Care n-o să bage-n seamă nici chiar pe sfântul llie!.. Vidra este o prezenţă feminină de excepţie.". Ciobanul comunică încă de la început că Vidra este mândră. curajoasă şi se aruncă m luptă alături de Răzvan fără a se teme de moarte.ro . c-o vorbă numai. E un covrig. şi orgolioasă: "Vidra-i o fată scmeuţâ. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte să-şi răzbune decât numai prin iertare!. ea îşi manifestă dezamăgirea. Hoţul II o întâlnise la vânătoare: "Un fătoi ce călăreşte şi-mpuşcă chiar... ci ca Răzvan-împărat!". Vidra este o femeie vitează.. veghează/ Pe câmpul de bătălie. care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume nouă.. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot măi mare şi mai mare".. totuşi. clocotind de viaţă şi foarte ambiţioasă. al căror sânge curge în venele ei: "Ş-al căruia lainic sânge clocoteşte cu putere."./ Pe care-ades îi întrece. mi-ai deschis o nouă cale!/C-un cuvânt.". care să-i înalţe alesul.Minune dintre femei!".

pentru a-şi realiza nesaţul stăpânirii şi spiritul de iniţiativă. Referindu-se la acest personaj feminin încărcat de forţă şi energie. vulcanică. referat. reieşite din scena morţii bărbatului pe care 1-a iubit cu toată fiinţa ei: "Nu vezi că-i moartă şi Vidra? N-a zis un singur cuvânt/ Nici o vorbă. amestec din Doamna Chiajna şi din Lady Macbeth". fermă şi iubitoare. Vidra a fost asemănată cu eroinele antice pentru echilibrul interior şi discreţia cu care-şi suportă suferinţa..clopotel.Energică.ro . Eugen Lovinescii vede în Vidra o eroină "mânată de ambiţie: o femeie ce-şi face din bărbat un braţ. cu o voinţă şi o tenacitate ieşite din comun.." (Vulpoi). nici un ţipăt privind pe Râzvan că moare !.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful