RĂZVAN ŞI VIDRA Declarându-se discipol al lui Sofocle şi Shakespeare, Bogdan Petriceicu Haşdeu rămâne convins că "trecutul unui popor

poate să învie _ numai într-o dramă istorică", aşa că scrie piesa "Răzvan şi Vidra", prima dramă romantică de inspiraţie istorică, în versuri, într-o viziune paşoptistă asupra trecutului în spiritul ideilor de la "Dacia literară", fiind reprezentată în 1867 la Bucureşti, de către trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiraţie ale dramei "Răzvan şi Vidra" se află în "Letopiseţul Ţării Moldovei" al lui Miron Costin, în studiul lui Nicolae Bălcescu, "Răzvan-Vodă", precum şi în folclorul românesc sau în operele culte cu eroi ţigani ale lui Puşkin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi. Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realităţile social-istorice ale Moldovei în învolburatul şi însângeratul secol al XVI-lea, ilustrând idealurile, pasiunile şi ambiţiile unor personaje romantice_ angajate cu patos în conflictele sociale, psihologice şi morale ale epocii. Structura dramei: "Răzvan şi Vidra" este subintitulată de Haşdeu "Poemă dramatică în_cinci cânturi" şi are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Mărirea deşartă şi iubirea de arginţi, acestea sunt neşte neputinţe iuţi ale sunetului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debutează cu o "Dedicaţiune" în versuri adresată "Soţiei mele lulia Petriceicu-Haşdeu" şi semnala cu iniţialele "B.P.H." Drama este structurală în cinci "cânturi", fiecare purtând un titlu sugestiv şi având câte un moto semnificativ pentru subiectul actului. respectiv. La fiecare "cânt" sunt prezentate personajele, cărora Hasdeu le 'Spune "feţe" şi este precizat locul în care urmează să se desfăşoare acţiunea. Momentele subiectului: Expoziţiunea: Cântul I, intitulat "Un rob pentru un galben^, are ca moto un citat din "Letopiseţul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564": "în Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pier fără judeţ, fără vină şi iară seamă. Singuri cei mari judecători, singuri paraşi şi singuri plinitori legii. Şi de acest obicei Moldova nu scapă ...". Acţiunea acestui cânt se desfăşoară într-o "piaţă în laşi", unde se zăreşte "în fund o biserică". Tănase, un român sărăcii în urma unui proces în care îşi pierduse toată averea, cerşeşte "un bănuţ" de la boierul Sbierea care se enervează pentru că "bănişorii nu saruncă". Răzvan, martor al scenei de mai sus, observă că Sbierea îşi pierduse punga cu bani, o ia şi i-o dă cerşetorului Tănase. Acesta, deşi "copilaşii îi plâng de foame", refuză să ia "de la un ţigan pomană". Răzvan îi explică faptul că mama lui era moldoveancă şi numai tatăl său fusese ţigan, susţinând ideea că important este omul şi nu culoarea pielii, deoarece "şi pâinea de secară este neagră, dar hrăneşte". El este ştiutor de carte şi se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de ţigânime, ştiut-am să-nvăţ scrisoare". Tănase ia un singur galben clin punga boierului Sbierea, o dă înapoi lui Răzvan, care o pune în sân. Intriga: Târgoveţii se adună în piaţă şi roagă pe un dascăl să le citească pamfletul împotriva cârmuirii, pe care Răzvan îl lipise pe un stâlp şi care este scris în metru popular:
referat.clopotel.ro

"o robie de spaimă. care se văicăreşte cu disperare atunci când dă cu ochii de Răzvan: "Sunt pierdut!.Bolliac: "Ţiganul şi clăcaşul/ Au fost gândirea mea.. descendentă "din osul acelui vornic Moţoc. să fie slobod. (.. Răzvan respinge cu fermitate robia. ca să-şi răzbune necazurile îndurate din pricina boierilor nemiloşi: "Decât să mor în oraşe de cruzimea celor răi.") şi refuză să o predea boierului Gane.) Toţi cei slabi... Răzvan este căpitanul haiducilor.. Cerşetorul Tănase vine în codru să se facă şi ci haiduc ("Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan"). deoarece "oraşu-i o lighioană şi numai codru-i creştin... prin mine să piară ci!". însă Răzvan. Răzvan se îndrăgosteşte de Vidra ("Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!. constată că îi lipseşte un galben şi îl vrea rob în schimbul galbenului../De care Moldova-ntreagă mi se temea ca de foc"./ De râs ţara s-a făcut!....ro . Sunt mort!". şi pace!". înapoindu-i acestuia banii."Frunză verde de negară. pentru a-i putea lua averea. considerându-1 vinovat de scrierea poeziei./ L-am scris. Acţiunea se petrece într-o "tabără leşească la marginile ţării muscăleşti"./ Mai bine voi în pădure.".. ca pe-un câinc-n bătătură"). arendaşul/ Şi legea lor cea grea. Marele vătaf Başotâ silabiseşte pamfletul. Cântul m are ca titlu "Nepoata lui Motoc"./ Stăpânul. numai Vidra. iar ca moto o maximă a lui Anton Pann: "Să nu te blăsteme cineva: s-ajungi slugă la cai albi şi stăpân femeie s-aibi!". are ca moto patru versuri ale poetului C. deşi îl urăşte pentru cruzimea eu care se purtase cu el atunci când îi fusese rob ("mă legase-n zgardă.". după ce trei ani fusese robul lui Sbierea. de nevoi înconjuraţi. iar acţiunea se defăşoară "în codrul Orheiului". îşi dă seama ca este scris "împotriva stăpânirii" şi vrea să-l spânzure pe dascăl. ce-i cu dreptul de-a şedea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui ţigan. Sbierea iese din biserică. se răzvrătesc împotriva ţiganului pe care-1 jignesc "se cunoaşte că-i ţigan"... Boierul Ganea oferă lui Răzvan o "simbrie" de şase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său. în care îşi exprima credinţa în dreptatea haiducească. Desfăşurarea acţiunii: Cântul n se intitulează "Răzbunarea".. deoarece "Omul om. este adusă Vidra.. iar Răzvan este un viteaz luptător în armata leşească. preferând spânzurătoarea. deoarece el este convins că "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!. care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea. cu tunete şi cu ploi./ De când domneşte în ţară/ Petru-vodă şchiop şi slut. izbiţi de soartă. este impresionată de gestul nobil şi inteligent al lui Răzvan: "Aş fi mândră.Preasfântă troiţă! Maică Precistă!."../ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!. Toţi haiducii se opun eliberării boierului Sbierea.) fost-am în lanţuri"....clopotel. mai bine moare". căpitane. Răzvan rosteşte un impresionant monolog. îi aminteşte că "Jupanului. "Ostaşul cel mai de frunte. care vrea să o ducă la schit să o călugărească. "Mai degrabă/ Veţi pune-n lanţuri furtuna. prins în codru.". zăreşte punga în sân la Răzvan..". 1-am lipit../ (... între timp." Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte saşi răzbune decât numai prin iertare!. scârbit de umilinţa laşă a boierului. pe care . Răzvan ia apărarea dascălului şi recunoaşte că el este autorul pamfletului: "(. bărbatul cel referat... prefăcânduse mirat că este posibil "în ţara moldovenească/ A omori pentr-un cântec o fiinţă omenească?". îl iartă cu mărinimie.) cântecul făcut-am eu./ Află-n codru mângâiere şi ne dau nume de fraţi. decât rob. "..

ro .". fără s-o ştie. mii de vite ramatoare/ Şepte mori. dar regretă că au părăsit "ţara şi codrul blagoslovii"./ Vor cere cu tot cuvântul şi ei să fie părtaşi..) Căpitanii într-o oaste? Sunt atâţia. Sbierea fusese luat rob de tătari. iar acum.. apoi ajunsese robul hatmanului leşesc.. ş-o pădure. de la care îl luaseră muscalii.". un luceafăr. ar vrea să se întoarcă în Moldova. ci şi dobânda aferentă: "Fii datornic bun de plată.Vulpoi şi Răzaşul comentează faptele de vitejc ale lui Răzvan./(. indignat:"Nu sunt un copil. . ci soţie". şi la stânga. Bucuroasă şi încântată. mai ales că aflase vestea că leşii intrau în război cu moldovenii. două iazuri..nu.mai vestit. tătari.. "Patru sate.. Foştii tovarăşi de haiducie ai lui Răzvan. mai ales că acum Răzvan este sub puterea şi influenţa nefastă a Vidrei..clopotel./ Tot mai dulce mi se pare când o ştiu din ţara mea!. hatmane! Niciodată!. ascensiunea acestuia în oastea leşească.".. pe puţin. o herghelie.". m-a rădicai pân-aici").. dar dorul de Moldova le sfâşie inimile şi este mai puternic decât devotamentul faţa de polcovnicul Răzvan.. deşi Răzvan îl iartă "pentru-a doua oară. Piotrowski. adică funcţia de hatman în Ţara Moldovei... Vidra-i spune lui Răzvan că mai are "un singur pas" de făcut în referat..". iar lui îi este cu neputinţă "ca braţul meu să izbească/' Un piept de român? Saprinză o colibă românească?.". ca să nu fie primiţi/ Căci ruşine Eterici a fi eu ţigani uniţi. Marele vătaf moldovean Başotâ este trimis de domnitorul Aron-vodă "cu solie la polcovnicul Răzvan.. Răzvan îşi dezvăluie trecutul de hoţ. Mistuit şi e! de dorul de ţară.. care "mi-1 mişcă şi rni-1 întoarce fără preget.. ". dându-i un loc în divan. asta-i peste putinţă!.".... şi nu mai eşti moldovean". apoi este gelos pe căpitanul Minski şi mărturiseşte ea o iubeşte eu patimă pe Vidra: "dragoste fără teamă nu se poale!. Acţiunea se petrece în "locuinţa lui Răzvan într-un orăşel leşesc la marginea Moldovei' ./ » Nu. de care să-şi bală joc o femeie"... n-ar fi întâlnit-o pe Vidra... muscali şi Ieşi.Vidra îi admiră boierului tenacitatea ("Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!") şi-i reproşează lui Răzvan lipsa de ambiţie pentru mărire: "Eu te las! Te las. dintr-un orgoliu nemăsurat. dar Vidra este nemulţumită: "Căpitanu-i o furnică!.. iar Vidra "nu soru-mea. apoi îi mărturiseşte că "Eu. dar Răzvan este ferm. eu sunt ţigan". Răzvan se revoltă.. Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească. r Răzvan respinge cu hotărâre oferta lui Sbierea. Răzvane! Om tâmpit şi sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus şi tu prea jos!".. o minune!... Vulpoi şi Răzeşul.. sufletele..... ci c-un deget!. îl urmaseră Ia Ieşi./ Ca să-i spun că-l cheamă ţara. Hatmanul încearcă să-1 convingă pe Răzvan să lupte împotriva românilor "căci patria ubi bene (ţara este acolo unde-ţi este bine) . Cântul IV poartă titlul "încă un pas" şi are ca moto versuri din "Jalnica tragedie" a lui Beldiman: "Pentru ţigani s-au zis multe.".". că-n mulţime se lovesc coaste la coaste.". Boierul Sbierea vine la Vidra eu intenţia de a-i cumpăra moşia. să nu uiţi că eşti creştin./ Podoabă taberei noastre... Răzvan meditează asupra rolului pe care Başotă 1-a avut în ascensiunea lui ("Acest om.... de vor fi şi ei ostaşi. deoarece unchiul său murise..".. nu s-ar fi făcut hoţ de codru. nu cu mâna./ Numai camătă s-ar face nouă sute. îi propune s-o mărite cu nepotul său./ Şi la dreapta. care 1-a împins "cuncetul la ţinta cea mai înaltă!. pentru că dacă nu "marunca-n robie"./ Răzvănică. indignat şi revoltat: "nu mă bat cu românii. boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci./ Căci luându-se Elada. Fie pâinea cât de rea. întrucât hatmanul e gata să-i dea în căsătorie \pe fiica lui si crezând că Vidra îi c soră.

şi-l goniră ca pe-un câne.) aşa-i românul din fire. izbutind să învingă pe duşmani. Apa!. care este însărcinată.cum susţine Tănase -.. "n-a zis un singur cuvânt. Vulpoi şi Răzaşul sunt acum căpitani în armata moldovenească şi se bucură de pacea încheiată pe cale diplomatică de către trimisul lui Aron-vodă../ «Despot-vodă să trăiască». cap. să zbiere dobitoceşte: «Trăiască vodă Răzvan»".. de la căpitanii săi şi de la Vidra.../ Necruţând nimica-n lume.clopotel./ (. ciocoaică! Tu la moarte 1-aduseşi!". însă Tănase.că uralele moldovenilor sunt urmate de căderea de pe tron a domnitorilor: "«Să trăiască Lăpuşneanul». Vidra este înmărmurită. cu armata leşească.Ăsta-i singuru-i cusur!" Răzvan este însă hotărât să domnească. dar este grav rănit. Ţigan!. referat.." Răzvan este hatman la Curtea Moldovei. ci ca Răzvan-împărat!" Răzvan le promite tuturor că "La toţi şi la fiecare va da răsplată pe rând.) pentr-un ceas de mândrie.. care este în agonie şi rosteşte fatidic: "Ţigan!. care-i urează "domnie fericită" şi să ajungă împărat prin unirea ţărilor române. Vidra.ascensiunea sa şi anume "s-apuci cu fală scaunul lui Ştefan cel Mare". dându-şi seama abia acum cât ' de preţioasă este viaţa şi cat de periculoasă este lăcomia: "Ce-mi foloseşte domnia? (. consideră că un ţigan nu poate ajunge să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat: "Eu ştiu că-n ţara Moldovei unul e Răzvan..' . (. prin manipularea poporului: "Ş-apoi să facem ca norodul să se scoale. dar acest fapt este unul trecător./ Ş-adunându-se cu gloată. una din două: sau moarte.. iar Răzvan se aruncă vitejeşte în luptă.... mic şi mare pe maidan.. deşi. Poporul îl aclamă pe domnitor ("Să trăiască Aron-vodă").. rosteşte cu glas slab: "Am biruit şi mor!. vătaful Başotă. iar Răzaşul o acuză că este vinovată de moartea lui Răzvan: "Dar tu 1-ai ucis. Acţiunea se desfăşoară la "Palatul lui Răzvan în laşi".".. ori să domnesc!". "Negreşit./ încât de la Marea Neagră pân'la falnicul Carpat. Deznodământul. dar nu-i mai ajunge "mărirea" şi vrea să devină domnitorul ţării. Punctul culminant îl constituie vestea că trădătorul Başotă a deschis porţile şi leşii au intrat în cetate. urările pe care le primeşte noul domnitor de la Şoltuzul de Suceava. idee care-1 cucereşte definitiv: "O../ Nici o vorbă. alături de căpitanii săi. iar Hasdeu punctează aici câteva tradiţii străvechi privind înscăunarea... Răzvan. şi-l vicleniră urât. Răzvan devine domnitorul Moldovei.".. Răzvan îşi cheamă căpitanii şi le spune să organizeze înlăturarea de la tron a lui Aron-vodă....". nici un ţipet"./ Să nu domneşti ca un vodă. de această dată.) Nebuni.) Voiesc a fi mare". Tănase. ce din lăcomie (. neştiind nimica sfânt./ Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!. deşi îi recunoaşte meritele.. de la "băiatul cel mai sărac".. pentru că istoria a demonstrat.. mă jur!/ Păcat că-i ţigan... nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fără tine n-ar fi cunoscut deloc/ Astă simţire ciudată ce-1 îndeamnă să dorească/ Jos la picioarele sale toată lumea să privească!. Cântul V se intitulează "Mărirea" şi are ca moto: "Aşa s-a plătit şi lui Răzvan răul ce-i făcuse şi el Iui Aron-vodă. ş-apoi mi 1-au omorât/ «Să trăiască Ştefan Tomşa». Apă!.." (Miron Costin. are "o presimţire ciudată" şi-1 sfătuieşte să aştepte un moment mai potrivit. "Tu să legi într-o cunună toate ţările române.. adus pe braţe de Vulpoi şi Răzaşul.ro . Bătrânul Tănase murise apărându-1 în luptă pe Răzvan.II).La dracul..

surprinzătoare pentru orice român: "Rămâi sănătos. a ridicării ./ Mai bine la dracu toţi!" Răzvan este conturat. Ce păcat că eşti ţigan!. ca un erou legendar.prin merite proprii . Bogdan Petriceicu Haşdeu prezintă succint trăsăturile personajelor sale: "caracterul înfocat. calităţi-tare morale. realitate-aparenţă): tema săracului îmbogăţit din întâmplare care refuză bogăţia (pierderea pungii cu galbeni a lui Sbierea şi refuzul cerşetorului Tănase de a o lua).". eroic şi impresionabil al lui Răzvan.Mijloace stilistice." (Tănase). un personaj excepţional care evoluează în împrejurări excepţionale şi care trăieşte emoţii excepţionale de la bucuria măririi la amărăciunea şi deşertăciunea căderii.ro . din perspectiva condiţiei sale de ţigan în antiteză cu generozitaea. a faptului de a răsplăti răul cu binele (eliberarea lui Sbierea de către Răzvan). caracterul ambiţios. generos. La începui./ Decât un domn de ocară. la locotenent. Caracterizarea personaj elor. până la hatman şi domn al Moldovei. şi-l anină. imperativ şi orgolios al Vidrei. caracterul avar şi laş al lui Sbierea. inteligenţa şi ştiinţa de carte. reluarea cuvântului de la finalul versului la începutul versului următor ("ba copiii m-a u lăsat/ Te-ău lăsat?").. băiete!.a celui umilit şi dispreţuit (ascensiunea lui Răzvan de la statutul de rob la cel de domnitor) etc. modalităţi specifice romantismului. apărător al celor asupriţi.Haşdeu foloseşte o gamă largă de figuri de stil. răzvrâtindu-se împotriva stăpânirii şi a boierilor hapsâni:: "Frunză verde de negară. căpitan şi poclovnic în oastea leşească. fostul său rob). personajul este conturat în manieră populară. două caractere de ţăran românesc. apelând la o serie de convenţii şi teme specifice romantismului. al lui Răzvan. jupâne: ţiganul lui Dumnezeu").clopotel. în general. cum ar fi interogaţii poetice. Repetiţia folosită de Hasdeu are accente ideatice şi este utilizată cu o marc varietate de modalităţi de construcţie: repetiţia unui cuvânt ("căci tu. de la căpitan de haiduci în codrii Orheiului. In prefaţa dramei "Răzvan şi Vidra". şi-l acaţă"). repetiţia unui cuvânt prin sinonimele sale ("şi-l întinde. în marc măsură./ Iar boieri mişei şi hoţi. Piesa "Răzvan şi Vidra" este o dramă romantică. Răzvan este un ţigan rob eliberat ("Sunt ţigan iertat. care are calităţi deosebite de luptător. comparaţii.. a stăpânului devenit robul robului său (Sbierea este robul leşilor. hiperbole.P.. Răzvan este un erou romantic.... o dată în plus viziunea romantică a piesei. personificate în moş Tănase şi în Răzaşul. care urca treaptă cu treaptă scara ierarhiei sociale. Temele sunt construite în manieră romantică prin situaţiile aflate în antiteză (trecut-prezent. tu ai fost pricină"). evidenţiate la început prin atitudinea de răzvărit social. pe o viziune hiperbolică a realităţii istorice. Procedeele retorice sunt. pe care Haşdeu le introduce cu măiestrie artistică întrun cadru de istorie adevărată. obidiţi şi amărâţi. antiteze. metafore. B. care demonstrează. declamative şi se bazează pe exagerări. Monologul referat. apoi prin vitejia eroică în armata leşească şi moldovenească.

spunându-i "ostaşul cel mai viteaz".. de aceea preferă moartea în locul statutului de rob: "Nu me-ţi robi voi pe raine!Nu me-ţi robi! Mai degrabă/ Veţi punen lanţuri furtuna. dar pământul odihneşte./ Sârbească şi românească. Spânzurâloarea m-aşleaptă. "drama individului apăsat de prejudecata publică" (G. iar nu de-un om pământean!/ O. cu tunete şi cu ploi. Ca orice om inteligent preţuieşte libertatea ca pe o componentă esenţială a fiinţei umane. dar deştept şi cărturar". Hatmanul leşesc îi admiră vitejia şi curajul în luptă. vătaful Başotă îşi exprimă preţuirea sa pentru Râzvan: "Să-ţi spui verde dumitale/ C-aş avea şi cu nevoie de-un ţigan aşa de rar. cântecul fâcut-am eu."). Astfel.. dreptate. idee ce devine aproape un laitmotiv.. ia apărarea dascălului care citise pamfletul şi recunoaşte că el este autorul ("El nu-i vinovat sărmanul. în loc să-1 omoare îl iartă. Răzvan este dominat de o nobleţe umană superioară..ce-josire!. care compune un sugestiv tablou social şi politic al Moldovei din secolul al XVl-lea ("Săracul ţăran ceşi pierde vitişoarele sau plugul. ţigan. căruia referat./ (. libertate exprimate cu profunzime de gândire impresionează pe cei din jur: "Sunt vorbe de sus. iar când vede că Vidra îl admiră pe Răzvan: "Dumneata să stai la vorbă. autorul pledând astfel în favoarea demnităţii umane....clopotel. ceea ce stârneşte admiraţia Vidrei: "Rob. Comportamentul şi faptele lui Răzvan dezvăluie însuşiri alese: ştiutor de carte într-o vreme în care şi hatmanul de la curtea domnească abia silabisea ("Dintre mii de (igănime. chiar dacă risca sa fie spânzurat pentru asta.. dar tatăl a fost ţigan. de aceea stârnesc uimire calităţile morale de excepţie./ Jupâne! Eu cer osânda. mai bine moare/Ş-apoi moartea-i înviere pentru cel dispreţuit!". băiete.c-un tâlhar!". fapt ce reiese din replica în antiteză între mişelia lui Başotă şi generozitatea eroului: "Dumneata mereu ne spânzuri ş-astfel trăieşti boiereşte. echilibrată.". ştiut-am să-nvăţ scrisoare. El trăieşte. Boierul Ganea este entuziasmat când îl cunoaşte pe Răzvan: "Dumneata'. încât ajunsei de mic/în casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic.Călinescu). redându-i libertatea în ambele ocazii ivite pentru răzbunare: "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău". Aceeaşi trăsătură este evidenţiată şi de atitudinea lui Râzvan faţă de acela pe care îl ura cu toată puterea şi pe care. cinstit./ (.' Sabia cea de văpaie.. haiduc..) întins la spânzurătoare/ Omul om să fie slobod. în construirea personajului Haşdeu reuşind o structură unitară. să iasă tocmai dintr-o gură de ţigan!"...' Să fie oare'./ Robul osândit ce fuge blestemând biciul şi jugul. în primul rând. ca dorinţa de libertate."). ideile despre adevăr../ Că nici noaptea nu-i bălană.rostit de Răzvan privitor la sărăcia în care se zbăteau ţăranii./ L-am scris.ro ./ De care tremură ţara?". decât rob. îi mărturiseşte cerşetorului Tănase faptul că mama a fost româncă. 1-am lipit şi pace!"). ca să pol ierta o mie". sincer şi corect cu cei din jur. de-oriunde soartea să te fi adus. cam ţanţoş. Doamne./ Cam cutezător. demnitatea şi conştiinţa propriei valori: "Nu cată că-ţi pare searbăd şi pârlit obrazul meu!./ Un suflet c-al dumitalc îşi va face loc în sus!".) Eu n-aş spânzura nici unul. armonizând admiraţia şi respectul de excepţie pe care le stârneşte Răzvan în ochii celorlalţi cu o permanentă compasiune provocată de prejudecata inflexibilă a oamenilor./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!. Elementele romantice se împletesc eu elementele clasice..

. de la idealurile pure de dreptate şi libertate de la începutul dramei. Răzvan fiind "un paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii. încercând cu încăpăţânare să-şi depăşească propria condiţie umană.". eroic. ci-i un năpârstoc. iubeşte Moldova cu toată fiinţa lui.ro ... dar când alia ca Răzvan este ţigan rămâne uimit: "O. curajos. tu. care \ este împătimit de bani şi îndură orice pentru a-i avea: "O! dacă şi tu.". fapt receptat şi de celelalte personaje ale dramei: "Dracul ne triinise-n cale pe nepoata lui Motoc!/ Sărmanul Răzvan. fermecat de lucrul său. devotat. de autoritate şi orgoliu nemăsurat de mărire. pasional. apărător al celor obidiţi... dar şi firea lui Răzvan se schimbă după ce se îndrăgosteşte de Vidră. pe care-i ocroteşte. Răzvan a fost ales căpitan de haiduci. dorinţa de mărire îi cuprinde fiinţa şi. Vidra este nu numai eroina principală şi de excepţie a dramei "Răzvan şi Vidra'. asta-i peste putinţă!. Râzvan este revoltat de această idee: "Dar nu mă bat cu românii. Apă!. aceea de ţigan." Sensibil. de nedefinit. când o ştiu din (ara mea!" îi răspunde atunci când leahul vrea să-1 convingă să lupte împotriva românilor./ .. ea. Nu numai destinul. | Răzvane.. Ea este cea care sădeşte • în Răzvan "setea de-a merge-nainte". Răzvan este un autentic patriot. atunci când este o vreme departe de ea: "Nu./ Ca să-i dea suflarea vieţii. cea dintâi fiinţă pe care noi o iubim. . şi în condiţie cu atât mai tragică cu cât admiraţia tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare. Apă!./ Cea dintâi ce ne iubeşte. determinată de o trădare întmplătoare./ Cu cântecul ei ne-nvaţă../ Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat.nu. femeie măreaţă! Tu un înger! Tu o zână!/ Tu. referat. ce poartă copilu-n sângele său. ivire minunată ce-mi răsai ca o lumină!". faţă de Vidra: "O.. ci şi un personaj de referinţă din literatura română. cu laptele-i ne nutreşte.. halmane! Niciodată!. iar respectul şi veneraţia pe care Ie simte în legătură cu ideea de mamă le exprimă emoţionant într-un adevărat elogiu: "Sărmana maică. Ţigan!.lupta cu un factor monstruos.". iar dorul de ţară îl cuprinde mistuitor. care-i inoculează cu fermitate patima măririi. drăguţa. c-un zâmbet ne linişteşte/ Şi plânge cu bucurie văzându-ne că zâmbim. / Nu-mi place gluma!.. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot mai mare şi mai mare.".. ajutorarea celor umili.. ajungând domn al Moldovei.../ Tot mai dulce mi se pare. el devine robul unor ţeluri egoiste. Moartea lui este o fatalitate. Pentru calităţile sale de excepţie care conturează un om generos. Pe care Vidra mi-1 mişcă şi-l întoarce Iară preget"./ Tu dintr-o căpitănie ai ajunge împărat!. adevărul. în. acuma nu-i om. Răzvan este delicat şi iubitor faţă de'ideea de femeie ("Femeie! De când pe dânsa o făcuse Dumnezeu. luptând pentru valori morale superioare ca dreptatea. Pe nesimţite./ Când plângem noi. sentimental şi om de onoare. de faptul că "Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt" şi moare pe buze cu conştientizarea originii sale: "Ţigan!. Fie pâinea cât de rea. dându-i ca exemplu pe Sbierea. Doamne! Tu ţigan'?... Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua naştere apăsând asupra geniului. îşi dă seama prea târziu de deşertăciunea măririi."ţara mea-ţi datorează izbânde strălucitoare"./ Maica." (George Călinescu)./ Şi privind cu mulţumire la lumea cea zâmbitoare")... duce chinul cel mai greu./ El nu mai face nimica. viguros..clopotel..

încă dinaintea apariţiei ei în piesă. Vidra stimulează orgoliul şi energia latentă a lui Râzvan. bâcsitii cu fudulie. înflăcărată admiraţie pe care io trezeşte Răzvan o face să treacă peslc deosebirea de rang social şi de nobleţe dintre ei: "Aş fi mândră. căpitane. ea n-are mamă. cu suflarea gurii tale."./Ş-unchiu-său vrea să-i răpească moştenirea cea bogată. referat. ci ca Răzvan-împărat!"./ Luându-şi de gând s-o-nchi-ză călugăriţa la un schit.. "acel groaznic bărbat/ Care numai c-ombrâncirc patru domni a răsturnat" şi vorbeşte cu mândrie de originea ei dinlr-un neam de boieri români. Ciobanul comunică încă de la început că Vidra este mândră. Personaj complex. viguroasă.. Apariţia Vidrei exercită o putere fulgerătoare asupra lui Răzvan. care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume nouă../ E voinică.. în pieptul meu de muiere".. Vidra pune în înălţarea bărbatului toată puterea.Vidra este nepoata vornicului Motoc.Minune dintre femei!"."./ Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!.. curajoasă şi se aruncă m luptă alături de Răzvan fără a se teme de moarte. aşa cum o descrie Hatmanul leşesc: "Acea femeie vitează/ Ce tensoţeşte-n războaie. Hoţul II o întâlnise la vânătoare: "Un fătoi ce călăreşte şi-mpuşcă chiar. Fascinată fiind de generozitatea nobilă ă căpitanului de haiduci. că un zmeu/ într-o zi am întâlnit-o alergând la vânătoare.". ca să strâng o mână care/ Nu voieşte să-şi răzbune decât numai prin iertare!. atunci când Răzvan este fericit că a fost înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească.. o jucărie!. veghează/ Pe câmpul de bătălie. Ca un adevărat strateg. ameninţându-1 cu dispreţ: "Fugi! Mi-e milă şi mi-e jale! Mic.. Vidra este o femeie vitează. tot mic şi iarăşi mic/ (... al căror sânge curge în venele ei: "Ş-al căruia lainic sânge clocoteşte cu putere. însetată de mărire.. cu o puternică voinţă. Vidra este o prezenţă feminină de excepţie.". ea îi urează entuziasmată: "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. tenacitatea diabolică a femeii orgolioase.". reproşându-ică se mulţumeşte numai cu atât ("Căpitan? Ce mare treabă! Căpitanu-i o furnică!. E un covrig. Răzvane. nici tată..") şi-1 dispreţuieşte pentru că-i lipseşte "setea de-a merge-nainte". întreg arsenalul unei arte de mărire. o pildă demnă de urmat pentru evoluţia personajului în drumul lui spre mărire: "Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!/ O! dacă şi tu. care să-i înalţe alesul... Râzvane!". Ambiţia şi setea ei de mărire n-au limite şi atunci când-Răzvan ajunge domnitorul Moldovei./ Care n-o să bage-n seamă nici chiar pe sfântul llie!. Patima pentru bani care-1 stăpâneşte pe Sbierea este un exemplu pe care Vidra i-1 dă lui Răzvan./ încât de la Marea Neagră pân-la falnicul Carpat/ Să nu domneşti ca un Vodă. aflăm opinia celorlalte personaje despre Vidra./ Ca talazurile mării. boierul Sbierea. totuşi. energică.. folosind modalităţi variate.. n-am ce zice! Şi-i Inimoasă ca o floare.. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot măi mare şi mai mare". înfruntă moartea.. mi-ai deschis o nouă cale!/C-un cuvânt. boierul Gane a îndrăgit o "/âfâ de neam".) Eu te las! Te las.. c-o vorbă numai. ea îşi manifestă dezamăgirea. clocotind de viaţă şi foarte ambiţioasă. Vidra adoptă cele mai eficenle tactici de impulsionare şi ambiţionare spre mărire a bărbatului pe care-1 iubeşte cu înflăcărare..clopotel. care-1 iartă pe duşmanul ce-l făcuse rob "pentr-un galben".. Răzvan. care "Din nenorocire..ro . şi orgolioasă: "Vidra-i o fată scmeuţâ. în rând cu ostaşii mei./ Pe care-ades îi întrece.

Eugen Lovinescii vede în Vidra o eroină "mânată de ambiţie: o femeie ce-şi face din bărbat un braţ. pentru a-şi realiza nesaţul stăpânirii şi spiritul de iniţiativă..clopotel. cu o voinţă şi o tenacitate ieşite din comun. fermă şi iubitoare. reieşite din scena morţii bărbatului pe care 1-a iubit cu toată fiinţa ei: "Nu vezi că-i moartă şi Vidra? N-a zis un singur cuvânt/ Nici o vorbă.. nici un ţipăt privind pe Râzvan că moare !. Referindu-se la acest personaj feminin încărcat de forţă şi energie. vulcanică.Energică. referat. Vidra a fost asemănată cu eroinele antice pentru echilibrul interior şi discreţia cu care-şi suportă suferinţa." (Vulpoi). amestec din Doamna Chiajna şi din Lady Macbeth".ro .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful