P. 1
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Razvan Si Vidra (4)

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Razvan Si Vidra (4)

|Views: 935|Likes:
Published by Larisa Alexandra

More info:

Published by: Larisa Alexandra on Jul 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2013

pdf

text

original

RĂZVAN ŞI VIDRA Declarându-se discipol al lui Sofocle şi Shakespeare, Bogdan Petriceicu Haşdeu rămâne convins că "trecutul unui popor

poate să învie _ numai într-o dramă istorică", aşa că scrie piesa "Răzvan şi Vidra", prima dramă romantică de inspiraţie istorică, în versuri, într-o viziune paşoptistă asupra trecutului în spiritul ideilor de la "Dacia literară", fiind reprezentată în 1867 la Bucureşti, de către trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiraţie ale dramei "Răzvan şi Vidra" se află în "Letopiseţul Ţării Moldovei" al lui Miron Costin, în studiul lui Nicolae Bălcescu, "Răzvan-Vodă", precum şi în folclorul românesc sau în operele culte cu eroi ţigani ale lui Puşkin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi. Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realităţile social-istorice ale Moldovei în învolburatul şi însângeratul secol al XVI-lea, ilustrând idealurile, pasiunile şi ambiţiile unor personaje romantice_ angajate cu patos în conflictele sociale, psihologice şi morale ale epocii. Structura dramei: "Răzvan şi Vidra" este subintitulată de Haşdeu "Poemă dramatică în_cinci cânturi" şi are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Mărirea deşartă şi iubirea de arginţi, acestea sunt neşte neputinţe iuţi ale sunetului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debutează cu o "Dedicaţiune" în versuri adresată "Soţiei mele lulia Petriceicu-Haşdeu" şi semnala cu iniţialele "B.P.H." Drama este structurală în cinci "cânturi", fiecare purtând un titlu sugestiv şi având câte un moto semnificativ pentru subiectul actului. respectiv. La fiecare "cânt" sunt prezentate personajele, cărora Hasdeu le 'Spune "feţe" şi este precizat locul în care urmează să se desfăşoare acţiunea. Momentele subiectului: Expoziţiunea: Cântul I, intitulat "Un rob pentru un galben^, are ca moto un citat din "Letopiseţul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564": "în Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pier fără judeţ, fără vină şi iară seamă. Singuri cei mari judecători, singuri paraşi şi singuri plinitori legii. Şi de acest obicei Moldova nu scapă ...". Acţiunea acestui cânt se desfăşoară într-o "piaţă în laşi", unde se zăreşte "în fund o biserică". Tănase, un român sărăcii în urma unui proces în care îşi pierduse toată averea, cerşeşte "un bănuţ" de la boierul Sbierea care se enervează pentru că "bănişorii nu saruncă". Răzvan, martor al scenei de mai sus, observă că Sbierea îşi pierduse punga cu bani, o ia şi i-o dă cerşetorului Tănase. Acesta, deşi "copilaşii îi plâng de foame", refuză să ia "de la un ţigan pomană". Răzvan îi explică faptul că mama lui era moldoveancă şi numai tatăl său fusese ţigan, susţinând ideea că important este omul şi nu culoarea pielii, deoarece "şi pâinea de secară este neagră, dar hrăneşte". El este ştiutor de carte şi se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de ţigânime, ştiut-am să-nvăţ scrisoare". Tănase ia un singur galben clin punga boierului Sbierea, o dă înapoi lui Răzvan, care o pune în sân. Intriga: Târgoveţii se adună în piaţă şi roagă pe un dascăl să le citească pamfletul împotriva cârmuirii, pe care Răzvan îl lipise pe un stâlp şi care este scris în metru popular:
referat.clopotel.ro

"o robie de spaimă.. Toţi haiducii se opun eliberării boierului Sbierea./ De când domneşte în ţară/ Petru-vodă şchiop şi slut.. numai Vidra. care vrea să o ducă la schit să o călugărească. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte saşi răzbune decât numai prin iertare!./ Mai bine voi în pădure. în care îşi exprima credinţa în dreptatea haiducească. iar Răzvan este un viteaz luptător în armata leşească. prefăcânduse mirat că este posibil "în ţara moldovenească/ A omori pentr-un cântec o fiinţă omenească?".. Răzvan este căpitanul haiducilor.) Toţi cei slabi. însă Răzvan. decât rob. iar acţiunea se defăşoară "în codrul Orheiului". Marele vătaf Başotâ silabiseşte pamfletul. are ca moto patru versuri ale poetului C. mai bine moare".ro . Desfăşurarea acţiunii: Cântul n se intitulează "Răzbunarea". înapoindu-i acestuia banii./ Află-n codru mângâiere şi ne dau nume de fraţi... căpitane..") şi refuză să o predea boierului Gane. iar ca moto o maximă a lui Anton Pann: "Să nu te blăsteme cineva: s-ajungi slugă la cai albi şi stăpân femeie s-aibi!"./De care Moldova-ntreagă mi se temea ca de foc". pe care . se răzvrătesc împotriva ţiganului pe care-1 jignesc "se cunoaşte că-i ţigan".. izbiţi de soartă.. zăreşte punga în sân la Răzvan.) fost-am în lanţuri".. descendentă "din osul acelui vornic Moţoc.. cu tunete şi cu ploi. şi pace!"."Frunză verde de negară... ". este adusă Vidra. deoarece "oraşu-i o lighioană şi numai codru-i creştin. Sbierea iese din biserică.". de nevoi înconjuraţi. Cântul m are ca titlu "Nepoata lui Motoc".. Sunt mort!". după ce trei ani fusese robul lui Sbierea. este impresionată de gestul nobil şi inteligent al lui Răzvan: "Aş fi mândră.."..Preasfântă troiţă! Maică Precistă!. deoarece "Omul om."./ L-am scris. deoarece el este convins că "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!.. Răzvan respinge cu fermitate robia.".. ca pe-un câinc-n bătătură"). bărbatul cel referat. îi aminteşte că "Jupanului. Răzvan se îndrăgosteşte de Vidra ("Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!. ce-i cu dreptul de-a şedea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui ţigan. 1-am lipit.. deşi îl urăşte pentru cruzimea eu care se purtase cu el atunci când îi fusese rob ("mă legase-n zgardă. care se văicăreşte cu disperare atunci când dă cu ochii de Răzvan: "Sunt pierdut!. Cerşetorul Tănase vine în codru să se facă şi ci haiduc ("Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan"). Acţiunea se petrece într-o "tabără leşească la marginile ţării muscăleşti". considerându-1 vinovat de scrierea poeziei./ Stăpânul.. prins în codru. arendaşul/ Şi legea lor cea grea.. îl iartă cu mărinimie. scârbit de umilinţa laşă a boierului. (. îşi dă seama ca este scris "împotriva stăpânirii" şi vrea să-l spânzure pe dascăl... ca să-şi răzbune necazurile îndurate din pricina boierilor nemiloşi: "Decât să mor în oraşe de cruzimea celor răi.." Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea.. între timp. prin mine să piară ci!"../ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!. Răzvan ia apărarea dascălului şi recunoaşte că el este autorul pamfletului: "(. pentru a-i putea lua averea. preferând spânzurătoarea. "Ostaşul cel mai de frunte. să fie slobod. constată că îi lipseşte un galben şi îl vrea rob în schimbul galbenului. care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea.) cântecul făcut-am eu./ (./ De râs ţara s-a făcut!... "Mai degrabă/ Veţi pune-n lanţuri furtuna. Răzvan rosteşte un impresionant monolog.clopotel.". Boierul Ganea oferă lui Răzvan o "simbrie" de şase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său.Bolliac: "Ţiganul şi clăcaşul/ Au fost gândirea mea.

./ Podoabă taberei noastre. mai ales că aflase vestea că leşii intrau în război cu moldovenii.. care 1-a împins "cuncetul la ţinta cea mai înaltă!. tătari.. nu s-ar fi făcut hoţ de codru. mai ales că acum Răzvan este sub puterea şi influenţa nefastă a Vidrei..clopotel. de vor fi şi ei ostaşi./ Ca să-i spun că-l cheamă ţara. r Răzvan respinge cu hotărâre oferta lui Sbierea. dându-i un loc în divan.. mii de vite ramatoare/ Şepte mori. dar dorul de Moldova le sfâşie inimile şi este mai puternic decât devotamentul faţa de polcovnicul Răzvan. o herghelie.. "Patru sate..".. îi propune s-o mărite cu nepotul său.. dar regretă că au părăsit "ţara şi codrul blagoslovii". şi nu mai eşti moldovean". .. ca să nu fie primiţi/ Căci ruşine Eterici a fi eu ţigani uniţi. nu cu mâna...... Mistuit şi e! de dorul de ţară. Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească. pentru că dacă nu "marunca-n robie". Vulpoi şi Răzeşul../ Căci luându-se Elada. ci şi dobânda aferentă: "Fii datornic bun de plată..../ Răzvănică. iar acum.".. Boierul Sbierea vine la Vidra eu intenţia de a-i cumpăra moşia. Sbierea fusese luat rob de tătari. Foştii tovarăşi de haiducie ai lui Răzvan. asta-i peste putinţă!.". iar Vidra "nu soru-mea. indignat:"Nu sunt un copil.". ci soţie"./ Tot mai dulce mi se pare când o ştiu din ţara mea!. dintr-un orgoliu nemăsurat. întrucât hatmanul e gata să-i dea în căsătorie \pe fiica lui si crezând că Vidra îi c soră. muscali şi Ieşi...Vulpoi şi Răzaşul comentează faptele de vitejc ale lui Răzvan.... ascensiunea acestuia în oastea leşească./ Vor cere cu tot cuvântul şi ei să fie părtaşi. Răzvan se revoltă. Bucuroasă şi încântată.. Piotrowski. iar lui îi este cu neputinţă "ca braţul meu să izbească/' Un piept de român? Saprinză o colibă românească?.". fără s-o ştie. Vidra-i spune lui Răzvan că mai are "un singur pas" de făcut în referat.. Răzvane! Om tâmpit şi sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus şi tu prea jos!". de la care îl luaseră muscalii. Fie pâinea cât de rea.". îl urmaseră Ia Ieşi... apoi îi mărturiseşte că "Eu./ » Nu. Acţiunea se petrece în "locuinţa lui Răzvan într-un orăşel leşesc la marginea Moldovei' .". dar Vidra este nemulţumită: "Căpitanu-i o furnică!... deoarece unchiul său murise. şi la stânga. un luceafăr.nu. ş-o pădure. m-a rădicai pân-aici").Vidra îi admiră boierului tenacitatea ("Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!") şi-i reproşează lui Răzvan lipsa de ambiţie pentru mărire: "Eu te las! Te las. Hatmanul încearcă să-1 convingă pe Răzvan să lupte împotriva românilor "căci patria ubi bene (ţara este acolo unde-ţi este bine) . hatmane! Niciodată!. Răzvan îşi dezvăluie trecutul de hoţ. indignat şi revoltat: "nu mă bat cu românii.". adică funcţia de hatman în Ţara Moldovei. ci c-un deget!./ Şi la dreapta... o minune!."./ Numai camătă s-ar face nouă sute. Cântul IV poartă titlul "încă un pas" şi are ca moto versuri din "Jalnica tragedie" a lui Beldiman: "Pentru ţigani s-au zis multe.. deşi Răzvan îl iartă "pentru-a doua oară..."..ro . ".) Căpitanii într-o oaste? Sunt atâţia.".mai vestit. n-ar fi întâlnit-o pe Vidra. pe puţin. Răzvan meditează asupra rolului pe care Başotă 1-a avut în ascensiunea lui ("Acest om. două iazuri. ar vrea să se întoarcă în Moldova.. eu sunt ţigan". de care să-şi bală joc o femeie".. apoi este gelos pe căpitanul Minski şi mărturiseşte ea o iubeşte eu patimă pe Vidra: "dragoste fără teamă nu se poale!. sufletele. să nu uiţi că eşti creştin./(.. boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci. că-n mulţime se lovesc coaste la coaste. apoi ajunsese robul hatmanului leşesc. care "mi-1 mişcă şi rni-1 întoarce fără preget. Marele vătaf moldovean Başotâ este trimis de domnitorul Aron-vodă "cu solie la polcovnicul Răzvan. dar Răzvan este ferm.

.. Tănase. Răzvan îşi cheamă căpitanii şi le spune să organizeze înlăturarea de la tron a lui Aron-vodă.".) pentr-un ceas de mândrie. alături de căpitanii săi.cum susţine Tănase -. dar nu-i mai ajunge "mărirea" şi vrea să devină domnitorul ţării..ascensiunea sa şi anume "s-apuci cu fală scaunul lui Ştefan cel Mare".' ..... mă jur!/ Păcat că-i ţigan. deşi. cap. Acţiunea se desfăşoară la "Palatul lui Răzvan în laşi". Răzvan devine domnitorul Moldovei." Răzvan este hatman la Curtea Moldovei.II).". Bătrânul Tănase murise apărându-1 în luptă pe Răzvan..că uralele moldovenilor sunt urmate de căderea de pe tron a domnitorilor: "«Să trăiască Lăpuşneanul». urările pe care le primeşte noul domnitor de la Şoltuzul de Suceava. ş-apoi mi 1-au omorât/ «Să trăiască Ştefan Tomşa». rosteşte cu glas slab: "Am biruit şi mor!. şi-l goniră ca pe-un câne. să zbiere dobitoceşte: «Trăiască vodă Răzvan»". care-i urează "domnie fericită" şi să ajungă împărat prin unirea ţărilor române.. de la "băiatul cel mai sărac". care este însărcinată. cu armata leşească..clopotel. iar Răzvan se aruncă vitejeşte în luptă. însă Tănase... Vidra./ «Despot-vodă să trăiască».) aşa-i românul din fire.. Ţigan!. Poporul îl aclamă pe domnitor ("Să trăiască Aron-vodă"). are "o presimţire ciudată" şi-1 sfătuieşte să aştepte un moment mai potrivit..Ăsta-i singuru-i cusur!" Răzvan este însă hotărât să domnească. Vidra este înmărmurită. nici un ţipet"./ (.. de această dată. (. mic şi mare pe maidan. dar acest fapt este unul trecător. deşi îi recunoaşte meritele. vătaful Başotă. ori să domnesc!". pentru că istoria a demonstrat. care este în agonie şi rosteşte fatidic: "Ţigan!../ Nici o vorbă. "Tu să legi într-o cunună toate ţările române..... idee care-1 cucereşte definitiv: "O. izbutind să învingă pe duşmani./ Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!. Apă!./ încât de la Marea Neagră pân'la falnicul Carpat. referat. şi-l vicleniră urât. ciocoaică! Tu la moarte 1-aduseşi!".. Răzvan..".. Apa!. una din două: sau moarte.ro . adus pe braţe de Vulpoi şi Răzaşul." (Miron Costin.. Punctul culminant îl constituie vestea că trădătorul Başotă a deschis porţile şi leşii au intrat în cetate.) Nebuni. dându-şi seama abia acum cât ' de preţioasă este viaţa şi cat de periculoasă este lăcomia: "Ce-mi foloseşte domnia? (...La dracul. consideră că un ţigan nu poate ajunge să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat: "Eu ştiu că-n ţara Moldovei unul e Răzvan. iar Răzaşul o acuză că este vinovată de moartea lui Răzvan: "Dar tu 1-ai ucis. ce din lăcomie (.. Vulpoi şi Răzaşul sunt acum căpitani în armata moldovenească şi se bucură de pacea încheiată pe cale diplomatică de către trimisul lui Aron-vodă. nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fără tine n-ar fi cunoscut deloc/ Astă simţire ciudată ce-1 îndeamnă să dorească/ Jos la picioarele sale toată lumea să privească!. neştiind nimica sfânt. de la căpitanii săi şi de la Vidra. Cântul V se intitulează "Mărirea" şi are ca moto: "Aşa s-a plătit şi lui Răzvan răul ce-i făcuse şi el Iui Aron-vodă. ci ca Răzvan-împărat!" Răzvan le promite tuturor că "La toţi şi la fiecare va da răsplată pe rând. prin manipularea poporului: "Ş-apoi să facem ca norodul să se scoale.. Deznodământul./ Necruţând nimica-n lume./ Să nu domneşti ca un vodă. "n-a zis un singur cuvânt./ Ş-adunându-se cu gloată.. dar este grav rănit.. "Negreşit.) Voiesc a fi mare". iar Hasdeu punctează aici câteva tradiţii străvechi privind înscăunarea.

personificate în moş Tănase şi în Răzaşul. imperativ şi orgolios al Vidrei. inteligenţa şi ştiinţa de carte..". şi-l acaţă"). obidiţi şi amărâţi. In prefaţa dramei "Răzvan şi Vidra"." (Tănase). în general.Mijloace stilistice. realitate-aparenţă): tema săracului îmbogăţit din întâmplare care refuză bogăţia (pierderea pungii cu galbeni a lui Sbierea şi refuzul cerşetorului Tănase de a o lua). caracterul ambiţios. care are calităţi deosebite de luptător. calităţi-tare morale. surprinzătoare pentru orice român: "Rămâi sănătos. apărător al celor asupriţi. repetiţia unui cuvânt prin sinonimele sale ("şi-l întinde. a ridicării . Ce păcat că eşti ţigan!. care demonstrează. declamative şi se bazează pe exagerări. de la căpitan de haiduci în codrii Orheiului. Bogdan Petriceicu Haşdeu prezintă succint trăsăturile personajelor sale: "caracterul înfocat. răzvrâtindu-se împotriva stăpânirii şi a boierilor hapsâni:: "Frunză verde de negară. metafore. din perspectiva condiţiei sale de ţigan în antiteză cu generozitaea. evidenţiate la început prin atitudinea de răzvărit social.prin merite proprii . apelând la o serie de convenţii şi teme specifice romantismului. un personaj excepţional care evoluează în împrejurări excepţionale şi care trăieşte emoţii excepţionale de la bucuria măririi la amărăciunea şi deşertăciunea căderii. personajul este conturat în manieră populară. jupâne: ţiganul lui Dumnezeu").. fostul său rob). care urca treaptă cu treaptă scara ierarhiei sociale. hiperbole./ Decât un domn de ocară. pe o viziune hiperbolică a realităţii istorice. Răzvan este un erou romantic. B.clopotel. caracterul avar şi laş al lui Sbierea. a stăpânului devenit robul robului său (Sbierea este robul leşilor.. antiteze. Monologul referat. eroic şi impresionabil al lui Răzvan.a celui umilit şi dispreţuit (ascensiunea lui Răzvan de la statutul de rob la cel de domnitor) etc. tu ai fost pricină"). două caractere de ţăran românesc. cum ar fi interogaţii poetice. modalităţi specifice romantismului. pe care Haşdeu le introduce cu măiestrie artistică întrun cadru de istorie adevărată. Procedeele retorice sunt./ Iar boieri mişei şi hoţi. şi-l anină. căpitan şi poclovnic în oastea leşească. reluarea cuvântului de la finalul versului la începutul versului următor ("ba copiii m-a u lăsat/ Te-ău lăsat?"). la locotenent.ro . Caracterizarea personaj elor.. comparaţii..Haşdeu foloseşte o gamă largă de figuri de stil. Răzvan este un ţigan rob eliberat ("Sunt ţigan iertat. o dată în plus viziunea romantică a piesei.P. generos.. apoi prin vitejia eroică în armata leşească şi moldovenească. până la hatman şi domn al Moldovei./ Mai bine la dracu toţi!" Răzvan este conturat. Piesa "Răzvan şi Vidra" este o dramă romantică. ca un erou legendar. a faptului de a răsplăti răul cu binele (eliberarea lui Sbierea de către Răzvan). Repetiţia folosită de Hasdeu are accente ideatice şi este utilizată cu o marc varietate de modalităţi de construcţie: repetiţia unui cuvânt ("căci tu. Temele sunt construite în manieră romantică prin situaţiile aflate în antiteză (trecut-prezent. La începui. al lui Răzvan. în marc măsură. băiete!.

1-am lipit şi pace!").rostit de Răzvan privitor la sărăcia în care se zbăteau ţăranii. de aceea preferă moartea în locul statutului de rob: "Nu me-ţi robi voi pe raine!Nu me-ţi robi! Mai degrabă/ Veţi punen lanţuri furtuna./ Un suflet c-al dumitalc îşi va face loc în sus!". iar când vede că Vidra îl admiră pe Răzvan: "Dumneata să stai la vorbă. haiduc. "drama individului apăsat de prejudecata publică" (G. în construirea personajului Haşdeu reuşind o structură unitară. încât ajunsei de mic/în casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. Răzvan este dominat de o nobleţe umană superioară. chiar dacă risca sa fie spânzurat pentru asta. dreptate. de aceea stârnesc uimire calităţile morale de excepţie. care compune un sugestiv tablou social şi politic al Moldovei din secolul al XVl-lea ("Săracul ţăran ceşi pierde vitişoarele sau plugul. dar tatăl a fost ţigan.Călinescu). idee ce devine aproape un laitmotiv. în primul rând. îi mărturiseşte cerşetorului Tănase faptul că mama a fost româncă. ca dorinţa de libertate. Comportamentul şi faptele lui Răzvan dezvăluie însuşiri alese: ştiutor de carte într-o vreme în care şi hatmanul de la curtea domnească abia silabisea ("Dintre mii de (igănime. demnitatea şi conştiinţa propriei valori: "Nu cată că-ţi pare searbăd şi pârlit obrazul meu!.c-un tâlhar!". ca să pol ierta o mie".) Eu n-aş spânzura nici unul. Astfel. Elementele romantice se împletesc eu elementele clasice.) întins la spânzurătoare/ Omul om să fie slobod.ro .. cu tunete şi cu ploi. decât rob. Aceeaşi trăsătură este evidenţiată şi de atitudinea lui Râzvan faţă de acela pe care îl ura cu toată puterea şi pe care. ia apărarea dascălului care citise pamfletul şi recunoaşte că el este autorul ("El nu-i vinovat sărmanul..clopotel. mai bine moare/Ş-apoi moartea-i înviere pentru cel dispreţuit!". în loc să-1 omoare îl iartă. dar deştept şi cărturar".ce-josire!.. de-oriunde soartea să te fi adus.' Sabia cea de văpaie./ L-am scris. Boierul Ganea este entuziasmat când îl cunoaşte pe Răzvan: "Dumneata'.. ştiut-am să-nvăţ scrisoare. libertate exprimate cu profunzime de gândire impresionează pe cei din jur: "Sunt vorbe de sus./ Cam cutezător. Ca orice om inteligent preţuieşte libertatea ca pe o componentă esenţială a fiinţei umane. fapt ce reiese din replica în antiteză între mişelia lui Başotă şi generozitatea eroului: "Dumneata mereu ne spânzuri ş-astfel trăieşti boiereşte."). căruia referat./ Că nici noaptea nu-i bălană. ideile despre adevăr./ Robul osândit ce fuge blestemând biciul şi jugul. sincer şi corect cu cei din jur. El trăieşte. băiete. vătaful Başotă îşi exprimă preţuirea sa pentru Râzvan: "Să-ţi spui verde dumitale/ C-aş avea şi cu nevoie de-un ţigan aşa de rar.. redându-i libertatea în ambele ocazii ivite pentru răzbunare: "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău"."). echilibrată./ Sârbească şi românească. ceea ce stârneşte admiraţia Vidrei: "Rob. armonizând admiraţia şi respectul de excepţie pe care le stârneşte Răzvan în ochii celorlalţi cu o permanentă compasiune provocată de prejudecata inflexibilă a oamenilor... ţigan. Spânzurâloarea m-aşleaptă. iar nu de-un om pământean!/ O... Doamne."./ Jupâne! Eu cer osânda. dar pământul odihneşte.... să iasă tocmai dintr-o gură de ţigan!".' Să fie oare'. cântecul fâcut-am eu. cinstit./ De care tremură ţara?"./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!.. Hatmanul leşesc îi admiră vitejia şi curajul în luptă. cam ţanţoş./ (. autorul pledând astfel în favoarea demnităţii umane./ (.. spunându-i "ostaşul cel mai viteaz".

ci-i un năpârstoc. care \ este împătimit de bani şi îndură orice pentru a-i avea: "O! dacă şi tu. asta-i peste putinţă!. ci şi un personaj de referinţă din literatura română. ivire minunată ce-mi răsai ca o lumină!". care-i inoculează cu fermitate patima măririi. Vidra este nu numai eroina principală şi de excepţie a dramei "Răzvan şi Vidra'../ Când plângem noi../ Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat. duce chinul cel mai greu. atunci când este o vreme departe de ea: "Nu. de la idealurile pure de dreptate şi libertate de la începutul dramei. faţă de Vidra: "O. c-un zâmbet ne linişteşte/ Şi plânge cu bucurie văzându-ne că zâmbim. îşi dă seama prea târziu de deşertăciunea măririi. şi în condiţie cu atât mai tragică cu cât admiraţia tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare. halmane! Niciodată!.." Sensibil. iar respectul şi veneraţia pe care Ie simte în legătură cu ideea de mamă le exprimă emoţionant într-un adevărat elogiu: "Sărmana maică../ Tot mai dulce mi se pare. ajutorarea celor umili.ro . Apă!. Pe care Vidra mi-1 mişcă şi-l întoarce Iară preget".. curajos./ El nu mai face nimica. de autoritate şi orgoliu nemăsurat de mărire. Ea este cea care sădeşte • în Răzvan "setea de-a merge-nainte". Răzvan fiind "un paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii. Răzvan este un autentic patriot. adevărul. în.". Râzvan este revoltat de această idee: "Dar nu mă bat cu românii. Moartea lui este o fatalitate. Pe nesimţite.". când o ştiu din (ara mea!" îi răspunde atunci când leahul vrea să-1 convingă să lupte împotriva românilor. Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua naştere apăsând asupra geniului. Doamne! Tu ţigan'?. iubeşte Moldova cu toată fiinţa lui. tu. eroic. ea. luptând pentru valori morale superioare ca dreptatea. Pentru calităţile sale de excepţie care conturează un om generos./ Ca să-i dea suflarea vieţii.../ Maica.... drăguţa..". Nu numai destinul. ce poartă copilu-n sângele său." (George Călinescu). | Răzvane. încercând cu încăpăţânare să-şi depăşească propria condiţie umană. femeie măreaţă! Tu un înger! Tu o zână!/ Tu. Răzvan este delicat şi iubitor faţă de'ideea de femeie ("Femeie! De când pe dânsa o făcuse Dumnezeu. ajungând domn al Moldovei. acuma nu-i om.clopotel.. aceea de ţigan. / Nu-mi place gluma!.nu. de nedefinit. Ţigan!./ Tu dintr-o căpitănie ai ajunge împărat!. viguros.lupta cu un factor monstruos. pasional../ . referat. cea dintâi fiinţă pe care noi o iubim. Răzvan a fost ales căpitan de haiduci."ţara mea-ţi datorează izbânde strălucitoare". devotat. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot mai mare şi mai mare.. dându-i ca exemplu pe Sbierea./ Cea dintâi ce ne iubeşte.. Fie pâinea cât de rea.. sentimental şi om de onoare. fermecat de lucrul său.. . fapt receptat şi de celelalte personaje ale dramei: "Dracul ne triinise-n cale pe nepoata lui Motoc!/ Sărmanul Răzvan./ Şi privind cu mulţumire la lumea cea zâmbitoare"). cu laptele-i ne nutreşte. dar şi firea lui Răzvan se schimbă după ce se îndrăgosteşte de Vidră. de faptul că "Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt" şi moare pe buze cu conştientizarea originii sale: "Ţigan!. Apă!.. iar dorul de ţară îl cuprinde mistuitor. el devine robul unor ţeluri egoiste.. pe care-i ocroteşte. apărător al celor obidiţi. dar când alia ca Răzvan este ţigan rămâne uimit: "O.. dorinţa de mărire îi cuprinde fiinţa şi. determinată de o trădare întmplătoare../ Cu cântecul ei ne-nvaţă.".

Vidra este nepoata vornicului Motoc./ încât de la Marea Neagră pân-la falnicul Carpat/ Să nu domneşti ca un Vodă. boierul Sbierea. Vidra este o prezenţă feminină de excepţie./ Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!./ Luându-şi de gând s-o-nchi-ză călugăriţa la un schit. o jucărie!. că un zmeu/ într-o zi am întâlnit-o alergând la vânătoare.. "acel groaznic bărbat/ Care numai c-ombrâncirc patru domni a răsturnat" şi vorbeşte cu mândrie de originea ei dinlr-un neam de boieri români./Ş-unchiu-său vrea să-i răpească moştenirea cea bogată. căpitane.") şi-1 dispreţuieşte pentru că-i lipseşte "setea de-a merge-nainte". Ciobanul comunică încă de la început că Vidra este mândră. aflăm opinia celorlalte personaje despre Vidra. ci ca Răzvan-împărat!"...clopotel. care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume nouă.. întreg arsenalul unei arte de mărire. înfruntă moartea. Apariţia Vidrei exercită o putere fulgerătoare asupra lui Răzvan. mi-ai deschis o nouă cale!/C-un cuvânt. veghează/ Pe câmpul de bătălie. încă dinaintea apariţiei ei în piesă. ea îi urează entuziasmată: "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. E un covrig. totuşi. n-am ce zice! Şi-i Inimoasă ca o floare.../ E voinică. Vidra este o femeie vitează. şi orgolioasă: "Vidra-i o fată scmeuţâ. cu o puternică voinţă. Vidra adoptă cele mai eficenle tactici de impulsionare şi ambiţionare spre mărire a bărbatului pe care-1 iubeşte cu înflăcărare... reproşându-ică se mulţumeşte numai cu atât ("Căpitan? Ce mare treabă! Căpitanu-i o furnică!. Patima pentru bani care-1 stăpâneşte pe Sbierea este un exemplu pe care Vidra i-1 dă lui Răzvan. curajoasă şi se aruncă m luptă alături de Răzvan fără a se teme de moarte. însetată de mărire. nici tată.". tot mic şi iarăşi mic/ (. o pildă demnă de urmat pentru evoluţia personajului în drumul lui spre mărire: "Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!/ O! dacă şi tu. în pieptul meu de muiere". tenacitatea diabolică a femeii orgolioase.". Hoţul II o întâlnise la vânătoare: "Un fătoi ce călăreşte şi-mpuşcă chiar.. Râzvane!". c-o vorbă numai. al căror sânge curge în venele ei: "Ş-al căruia lainic sânge clocoteşte cu putere.". ea n-are mamă. Ca un adevărat strateg. Răzvan. Vidra pune în înălţarea bărbatului toată puterea. viguroasă. care "Din nenorocire.Minune dintre femei!"... cu suflarea gurii tale. Personaj complex. folosind modalităţi variate./ Ca talazurile mării. Vidra stimulează orgoliul şi energia latentă a lui Râzvan... în rând cu ostaşii mei... referat. Ambiţia şi setea ei de mărire n-au limite şi atunci când-Răzvan ajunge domnitorul Moldovei.) Eu te las! Te las. care să-i înalţe alesul... Fascinată fiind de generozitatea nobilă ă căpitanului de haiduci../ Pe care-ades îi întrece.. ea îşi manifestă dezamăgirea. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot măi mare şi mai mare". boierul Gane a îndrăgit o "/âfâ de neam".. bâcsitii cu fudulie. energică.". ameninţându-1 cu dispreţ: "Fugi! Mi-e milă şi mi-e jale! Mic. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte să-şi răzbune decât numai prin iertare!. aşa cum o descrie Hatmanul leşesc: "Acea femeie vitează/ Ce tensoţeşte-n războaie.. clocotind de viaţă şi foarte ambiţioasă. înflăcărată admiraţie pe care io trezeşte Răzvan o face să treacă peslc deosebirea de rang social şi de nobleţe dintre ei: "Aş fi mândră.". care-1 iartă pe duşmanul ce-l făcuse rob "pentr-un galben". atunci când Răzvan este fericit că a fost înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească. Răzvane./ Care n-o să bage-n seamă nici chiar pe sfântul llie!..ro .

vulcanică. nici un ţipăt privind pe Râzvan că moare !. fermă şi iubitoare. Eugen Lovinescii vede în Vidra o eroină "mânată de ambiţie: o femeie ce-şi face din bărbat un braţ. pentru a-şi realiza nesaţul stăpânirii şi spiritul de iniţiativă." (Vulpoi). cu o voinţă şi o tenacitate ieşite din comun. Vidra a fost asemănată cu eroinele antice pentru echilibrul interior şi discreţia cu care-şi suportă suferinţa. reieşite din scena morţii bărbatului pe care 1-a iubit cu toată fiinţa ei: "Nu vezi că-i moartă şi Vidra? N-a zis un singur cuvânt/ Nici o vorbă. referat. amestec din Doamna Chiajna şi din Lady Macbeth".clopotel..Energică.ro .. Referindu-se la acest personaj feminin încărcat de forţă şi energie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->