RĂZVAN ŞI VIDRA Declarându-se discipol al lui Sofocle şi Shakespeare, Bogdan Petriceicu Haşdeu rămâne convins că "trecutul unui popor

poate să învie _ numai într-o dramă istorică", aşa că scrie piesa "Răzvan şi Vidra", prima dramă romantică de inspiraţie istorică, în versuri, într-o viziune paşoptistă asupra trecutului în spiritul ideilor de la "Dacia literară", fiind reprezentată în 1867 la Bucureşti, de către trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiraţie ale dramei "Răzvan şi Vidra" se află în "Letopiseţul Ţării Moldovei" al lui Miron Costin, în studiul lui Nicolae Bălcescu, "Răzvan-Vodă", precum şi în folclorul românesc sau în operele culte cu eroi ţigani ale lui Puşkin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi. Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realităţile social-istorice ale Moldovei în învolburatul şi însângeratul secol al XVI-lea, ilustrând idealurile, pasiunile şi ambiţiile unor personaje romantice_ angajate cu patos în conflictele sociale, psihologice şi morale ale epocii. Structura dramei: "Răzvan şi Vidra" este subintitulată de Haşdeu "Poemă dramatică în_cinci cânturi" şi are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Mărirea deşartă şi iubirea de arginţi, acestea sunt neşte neputinţe iuţi ale sunetului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debutează cu o "Dedicaţiune" în versuri adresată "Soţiei mele lulia Petriceicu-Haşdeu" şi semnala cu iniţialele "B.P.H." Drama este structurală în cinci "cânturi", fiecare purtând un titlu sugestiv şi având câte un moto semnificativ pentru subiectul actului. respectiv. La fiecare "cânt" sunt prezentate personajele, cărora Hasdeu le 'Spune "feţe" şi este precizat locul în care urmează să se desfăşoare acţiunea. Momentele subiectului: Expoziţiunea: Cântul I, intitulat "Un rob pentru un galben^, are ca moto un citat din "Letopiseţul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564": "în Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pier fără judeţ, fără vină şi iară seamă. Singuri cei mari judecători, singuri paraşi şi singuri plinitori legii. Şi de acest obicei Moldova nu scapă ...". Acţiunea acestui cânt se desfăşoară într-o "piaţă în laşi", unde se zăreşte "în fund o biserică". Tănase, un român sărăcii în urma unui proces în care îşi pierduse toată averea, cerşeşte "un bănuţ" de la boierul Sbierea care se enervează pentru că "bănişorii nu saruncă". Răzvan, martor al scenei de mai sus, observă că Sbierea îşi pierduse punga cu bani, o ia şi i-o dă cerşetorului Tănase. Acesta, deşi "copilaşii îi plâng de foame", refuză să ia "de la un ţigan pomană". Răzvan îi explică faptul că mama lui era moldoveancă şi numai tatăl său fusese ţigan, susţinând ideea că important este omul şi nu culoarea pielii, deoarece "şi pâinea de secară este neagră, dar hrăneşte". El este ştiutor de carte şi se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de ţigânime, ştiut-am să-nvăţ scrisoare". Tănase ia un singur galben clin punga boierului Sbierea, o dă înapoi lui Răzvan, care o pune în sân. Intriga: Târgoveţii se adună în piaţă şi roagă pe un dascăl să le citească pamfletul împotriva cârmuirii, pe care Răzvan îl lipise pe un stâlp şi care este scris în metru popular:
referat.clopotel.ro

Sunt mort!"./ (../De care Moldova-ntreagă mi se temea ca de foc". ce-i cu dreptul de-a şedea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui ţigan.. Boierul Ganea oferă lui Răzvan o "simbrie" de şase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său. decât rob.ro ./ De râs ţara s-a făcut!. izbiţi de soartă. considerându-1 vinovat de scrierea poeziei. deşi îl urăşte pentru cruzimea eu care se purtase cu el atunci când îi fusese rob ("mă legase-n zgardă.. căpitane.. să fie slobod./ Mai bine voi în pădure.. însă Răzvan. Răzvan rosteşte un impresionant monolog..". (.. iar ca moto o maximă a lui Anton Pann: "Să nu te blăsteme cineva: s-ajungi slugă la cai albi şi stăpân femeie s-aibi!"./ L-am scris. Răzvan este căpitanul haiducilor.. descendentă "din osul acelui vornic Moţoc. Desfăşurarea acţiunii: Cântul n se intitulează "Răzbunarea".. Răzvan se îndrăgosteşte de Vidra ("Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!. pe care . Răzvan ia apărarea dascălului şi recunoaşte că el este autorul pamfletului: "(. ".". pentru a-i putea lua averea. îl iartă cu mărinimie.". are ca moto patru versuri ale poetului C..." Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea. care se văicăreşte cu disperare atunci când dă cu ochii de Răzvan: "Sunt pierdut!. deoarece el este convins că "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!. după ce trei ani fusese robul lui Sbierea. cu tunete şi cu ploi.."./ Află-n codru mângâiere şi ne dau nume de fraţi.. prins în codru.Bolliac: "Ţiganul şi clăcaşul/ Au fost gândirea mea. Cântul m are ca titlu "Nepoata lui Motoc".) fost-am în lanţuri"./ Stăpânul.. de nevoi înconjuraţi. Marele vătaf Başotâ silabiseşte pamfletul. iar acţiunea se defăşoară "în codrul Orheiului". deoarece "Omul om. deoarece "oraşu-i o lighioană şi numai codru-i creştin. prefăcânduse mirat că este posibil "în ţara moldovenească/ A omori pentr-un cântec o fiinţă omenească?". Răzvan respinge cu fermitate robia."Frunză verde de negară.. este impresionată de gestul nobil şi inteligent al lui Răzvan: "Aş fi mândră. "Ostaşul cel mai de frunte. Acţiunea se petrece într-o "tabără leşească la marginile ţării muscăleşti". mai bine moare". 1-am lipit. iar Răzvan este un viteaz luptător în armata leşească... ca să-şi răzbune necazurile îndurate din pricina boierilor nemiloşi: "Decât să mor în oraşe de cruzimea celor răi. preferând spânzurătoarea. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte saşi răzbune decât numai prin iertare!. scârbit de umilinţa laşă a boierului... îi aminteşte că "Jupanului. care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea. ca pe-un câinc-n bătătură")./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!. zăreşte punga în sân la Răzvan. se răzvrătesc împotriva ţiganului pe care-1 jignesc "se cunoaşte că-i ţigan". în care îşi exprima credinţa în dreptatea haiducească. este adusă Vidra. Sbierea iese din biserică.... arendaşul/ Şi legea lor cea grea. Toţi haiducii se opun eliberării boierului Sbierea..) cântecul făcut-am eu. şi pace!".. "Mai degrabă/ Veţi pune-n lanţuri furtuna. înapoindu-i acestuia banii. prin mine să piară ci!".") şi refuză să o predea boierului Gane.Preasfântă troiţă! Maică Precistă!. Cerşetorul Tănase vine în codru să se facă şi ci haiduc ("Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan"). numai Vidra.clopotel.. "o robie de spaimă. bărbatul cel referat. constată că îi lipseşte un galben şi îl vrea rob în schimbul galbenului. între timp..) Toţi cei slabi. îşi dă seama ca este scris "împotriva stăpânirii" şi vrea să-l spânzure pe dascăl./ De când domneşte în ţară/ Petru-vodă şchiop şi slut. care vrea să o ducă la schit să o călugărească..".

./ Podoabă taberei noastre. două iazuri. boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci.".mai vestit. indignat şi revoltat: "nu mă bat cu românii. şi la stânga."../ Numai camătă s-ar face nouă sute.. pentru că dacă nu "marunca-n robie". r Răzvan respinge cu hotărâre oferta lui Sbierea. Acţiunea se petrece în "locuinţa lui Răzvan într-un orăşel leşesc la marginea Moldovei' . adică funcţia de hatman în Ţara Moldovei. mii de vite ramatoare/ Şepte mori..". Cântul IV poartă titlul "încă un pas" şi are ca moto versuri din "Jalnica tragedie" a lui Beldiman: "Pentru ţigani s-au zis multe. nu cu mâna. pe puţin. o minune!. apoi ajunsese robul hatmanului leşesc. ca să nu fie primiţi/ Căci ruşine Eterici a fi eu ţigani uniţi. iar lui îi este cu neputinţă "ca braţul meu să izbească/' Un piept de român? Saprinză o colibă românească?. dar regretă că au părăsit "ţara şi codrul blagoslovii". deoarece unchiul său murise. şi nu mai eşti moldovean".... că-n mulţime se lovesc coaste la coaste. m-a rădicai pân-aici"). mai ales că aflase vestea că leşii intrau în război cu moldovenii. eu sunt ţigan".".. Foştii tovarăşi de haiducie ai lui Răzvan. dintr-un orgoliu nemăsurat. Marele vătaf moldovean Başotâ este trimis de domnitorul Aron-vodă "cu solie la polcovnicul Răzvan. Răzvan îşi dezvăluie trecutul de hoţ.".".Vulpoi şi Răzaşul comentează faptele de vitejc ale lui Răzvan../ » Nu...". Piotrowski. ci şi dobânda aferentă: "Fii datornic bun de plată.. asta-i peste putinţă!..Vidra îi admiră boierului tenacitatea ("Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!") şi-i reproşează lui Răzvan lipsa de ambiţie pentru mărire: "Eu te las! Te las. ş-o pădure../ Vor cere cu tot cuvântul şi ei să fie părtaşi./ Ca să-i spun că-l cheamă ţara. sufletele. Răzvan meditează asupra rolului pe care Başotă 1-a avut în ascensiunea lui ("Acest om. Vidra-i spune lui Răzvan că mai are "un singur pas" de făcut în referat./ Şi la dreapta.. nu s-ar fi făcut hoţ de codru.clopotel. îl urmaseră Ia Ieşi.". întrucât hatmanul e gata să-i dea în căsătorie \pe fiica lui si crezând că Vidra îi c soră. . dar Răzvan este ferm.. ar vrea să se întoarcă în Moldova."./ Răzvănică...."... un luceafăr. apoi îi mărturiseşte că "Eu.. Hatmanul încearcă să-1 convingă pe Răzvan să lupte împotriva românilor "căci patria ubi bene (ţara este acolo unde-ţi este bine) . Fie pâinea cât de rea. îi propune s-o mărite cu nepotul său.. Răzvane! Om tâmpit şi sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus şi tu prea jos!"... Mistuit şi e! de dorul de ţară...ro . indignat:"Nu sunt un copil... dându-i un loc în divan. ci soţie".. o herghelie. dar Vidra este nemulţumită: "Căpitanu-i o furnică!. dar dorul de Moldova le sfâşie inimile şi este mai puternic decât devotamentul faţa de polcovnicul Răzvan. apoi este gelos pe căpitanul Minski şi mărturiseşte ea o iubeşte eu patimă pe Vidra: "dragoste fără teamă nu se poale!. ci c-un deget!.. deşi Răzvan îl iartă "pentru-a doua oară. să nu uiţi că eşti creştin. mai ales că acum Răzvan este sub puterea şi influenţa nefastă a Vidrei. ascensiunea acestuia în oastea leşească. Răzvan se revoltă.. iar acum. de care să-şi bală joc o femeie". ". Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească. fără s-o ştie. care 1-a împins "cuncetul la ţinta cea mai înaltă!. n-ar fi întâlnit-o pe Vidra.. hatmane! Niciodată!.) Căpitanii într-o oaste? Sunt atâţia. "Patru sate.. de la care îl luaseră muscalii./ Căci luându-se Elada. Boierul Sbierea vine la Vidra eu intenţia de a-i cumpăra moşia... Bucuroasă şi încântată.nu./ Tot mai dulce mi se pare când o ştiu din ţara mea!. tătari. Sbierea fusese luat rob de tătari. care "mi-1 mişcă şi rni-1 întoarce fără preget.. Vulpoi şi Răzeşul. iar Vidra "nu soru-mea.../(. de vor fi şi ei ostaşi. muscali şi Ieşi..".

ori să domnesc!"." (Miron Costin..Ăsta-i singuru-i cusur!" Răzvan este însă hotărât să domnească. nici un ţipet". însă Tănase. nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fără tine n-ar fi cunoscut deloc/ Astă simţire ciudată ce-1 îndeamnă să dorească/ Jos la picioarele sale toată lumea să privească!. deşi îi recunoaşte meritele. deşi. dar nu-i mai ajunge "mărirea" şi vrea să devină domnitorul ţării. Vidra este înmărmurită. de această dată. are "o presimţire ciudată" şi-1 sfătuieşte să aştepte un moment mai potrivit. dându-şi seama abia acum cât ' de preţioasă este viaţa şi cat de periculoasă este lăcomia: "Ce-mi foloseşte domnia? (. ce din lăcomie (. iar Hasdeu punctează aici câteva tradiţii străvechi privind înscăunarea.că uralele moldovenilor sunt urmate de căderea de pe tron a domnitorilor: "«Să trăiască Lăpuşneanul»../ Să nu domneşti ca un vodă. Răzvan devine domnitorul Moldovei../ Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!. Ţigan!. ş-apoi mi 1-au omorât/ «Să trăiască Ştefan Tomşa».) aşa-i românul din fire./ «Despot-vodă să trăiască». care este în agonie şi rosteşte fatidic: "Ţigan!.. Punctul culminant îl constituie vestea că trădătorul Başotă a deschis porţile şi leşii au intrat în cetate...) pentr-un ceas de mândrie. Apa!. Poporul îl aclamă pe domnitor ("Să trăiască Aron-vodă"). urările pe care le primeşte noul domnitor de la Şoltuzul de Suceava... alături de căpitanii săi. ci ca Răzvan-împărat!" Răzvan le promite tuturor că "La toţi şi la fiecare va da răsplată pe rând. "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. Cântul V se intitulează "Mărirea" şi are ca moto: "Aşa s-a plătit şi lui Răzvan răul ce-i făcuse şi el Iui Aron-vodă. mic şi mare pe maidan./ Ş-adunându-se cu gloată.. (./ Necruţând nimica-n lume. Acţiunea se desfăşoară la "Palatul lui Răzvan în laşi"..ro . cap. una din două: sau moarte.. Bătrânul Tănase murise apărându-1 în luptă pe Răzvan.. Tănase.... Răzvan.. consideră că un ţigan nu poate ajunge să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat: "Eu ştiu că-n ţara Moldovei unul e Răzvan. neştiind nimica sfânt. prin manipularea poporului: "Ş-apoi să facem ca norodul să se scoale. rosteşte cu glas slab: "Am biruit şi mor!. Vidra./ Nici o vorbă./ încât de la Marea Neagră pân'la falnicul Carpat.. pentru că istoria a demonstrat. să zbiere dobitoceşte: «Trăiască vodă Răzvan»". vătaful Başotă. iar Răzaşul o acuză că este vinovată de moartea lui Răzvan: "Dar tu 1-ai ucis. "n-a zis un singur cuvânt. dar este grav rănit.cum susţine Tănase -. de la "băiatul cel mai sărac"..La dracul.. de la căpitanii săi şi de la Vidra." Răzvan este hatman la Curtea Moldovei.clopotel.) Voiesc a fi mare".. Răzvan îşi cheamă căpitanii şi le spune să organizeze înlăturarea de la tron a lui Aron-vodă... care-i urează "domnie fericită" şi să ajungă împărat prin unirea ţărilor române.. iar Răzvan se aruncă vitejeşte în luptă.II).) Nebuni.". idee care-1 cucereşte definitiv: "O. dar acest fapt este unul trecător.ascensiunea sa şi anume "s-apuci cu fală scaunul lui Ştefan cel Mare". cu armata leşească. ciocoaică! Tu la moarte 1-aduseşi!". şi-l vicleniră urât. şi-l goniră ca pe-un câne.". Apă!... mă jur!/ Păcat că-i ţigan. care este însărcinată. Deznodământul.... "Negreşit. adus pe braţe de Vulpoi şi Răzaşul. izbutind să învingă pe duşmani.". referat..' ../ (. Vulpoi şi Răzaşul sunt acum căpitani în armata moldovenească şi se bucură de pacea încheiată pe cale diplomatică de către trimisul lui Aron-vodă.

/ Iar boieri mişei şi hoţi. care urca treaptă cu treaptă scara ierarhiei sociale. Ce păcat că eşti ţigan!. cum ar fi interogaţii poetice. şi-l acaţă"). Piesa "Răzvan şi Vidra" este o dramă romantică. al lui Răzvan. tu ai fost pricină"). a ridicării . Monologul referat. fostul său rob). In prefaţa dramei "Răzvan şi Vidra". imperativ şi orgolios al Vidrei. Temele sunt construite în manieră romantică prin situaţiile aflate în antiteză (trecut-prezent. în marc măsură./ Decât un domn de ocară. la locotenent.. realitate-aparenţă): tema săracului îmbogăţit din întâmplare care refuză bogăţia (pierderea pungii cu galbeni a lui Sbierea şi refuzul cerşetorului Tănase de a o lua). caracterul avar şi laş al lui Sbierea.a celui umilit şi dispreţuit (ascensiunea lui Răzvan de la statutul de rob la cel de domnitor) etc. pe o viziune hiperbolică a realităţii istorice.. hiperbole. modalităţi specifice romantismului. apărător al celor asupriţi. generos. La începui. Răzvan este un ţigan rob eliberat ("Sunt ţigan iertat. Răzvan este un erou romantic. o dată în plus viziunea romantică a piesei. personajul este conturat în manieră populară..P.prin merite proprii . B. pe care Haşdeu le introduce cu măiestrie artistică întrun cadru de istorie adevărată. calităţi-tare morale. căpitan şi poclovnic în oastea leşească. surprinzătoare pentru orice român: "Rămâi sănătos.ro .Haşdeu foloseşte o gamă largă de figuri de stil. reluarea cuvântului de la finalul versului la începutul versului următor ("ba copiii m-a u lăsat/ Te-ău lăsat?"). răzvrâtindu-se împotriva stăpânirii şi a boierilor hapsâni:: "Frunză verde de negară. până la hatman şi domn al Moldovei. din perspectiva condiţiei sale de ţigan în antiteză cu generozitaea. caracterul ambiţios. eroic şi impresionabil al lui Răzvan. jupâne: ţiganul lui Dumnezeu"). care are calităţi deosebite de luptător. două caractere de ţăran românesc. inteligenţa şi ştiinţa de carte. metafore. Caracterizarea personaj elor. în general. declamative şi se bazează pe exagerări. băiete!. Procedeele retorice sunt. apelând la o serie de convenţii şi teme specifice romantismului. Bogdan Petriceicu Haşdeu prezintă succint trăsăturile personajelor sale: "caracterul înfocat. antiteze. comparaţii. ca un erou legendar. repetiţia unui cuvânt prin sinonimele sale ("şi-l întinde." (Tănase). obidiţi şi amărâţi. care demonstrează.. şi-l anină."./ Mai bine la dracu toţi!" Răzvan este conturat.clopotel. de la căpitan de haiduci în codrii Orheiului. a stăpânului devenit robul robului său (Sbierea este robul leşilor. personificate în moş Tănase şi în Răzaşul.Mijloace stilistice. un personaj excepţional care evoluează în împrejurări excepţionale şi care trăieşte emoţii excepţionale de la bucuria măririi la amărăciunea şi deşertăciunea căderii.. Repetiţia folosită de Hasdeu are accente ideatice şi este utilizată cu o marc varietate de modalităţi de construcţie: repetiţia unui cuvânt ("căci tu.. evidenţiate la început prin atitudinea de răzvărit social. apoi prin vitejia eroică în armata leşească şi moldovenească. a faptului de a răsplăti răul cu binele (eliberarea lui Sbierea de către Răzvan).

cântecul fâcut-am eu. ceea ce stârneşte admiraţia Vidrei: "Rob../ (.. Răzvan este dominat de o nobleţe umană superioară. îi mărturiseşte cerşetorului Tănase faptul că mama a fost româncă."./ Cam cutezător.. în loc să-1 omoare îl iartă.. idee ce devine aproape un laitmotiv. Aceeaşi trăsătură este evidenţiată şi de atitudinea lui Râzvan faţă de acela pe care îl ura cu toată puterea şi pe care. 1-am lipit şi pace!")./ Că nici noaptea nu-i bălană. echilibrată. redându-i libertatea în ambele ocazii ivite pentru răzbunare: "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău"./ Jupâne! Eu cer osânda. decât rob."). ia apărarea dascălului care citise pamfletul şi recunoaşte că el este autorul ("El nu-i vinovat sărmanul. cam ţanţoş.. El trăieşte. fapt ce reiese din replica în antiteză între mişelia lui Başotă şi generozitatea eroului: "Dumneata mereu ne spânzuri ş-astfel trăieşti boiereşte. Boierul Ganea este entuziasmat când îl cunoaşte pe Răzvan: "Dumneata'. în construirea personajului Haşdeu reuşind o structură unitară./ L-am scris. vătaful Başotă îşi exprimă preţuirea sa pentru Râzvan: "Să-ţi spui verde dumitale/ C-aş avea şi cu nevoie de-un ţigan aşa de rar.Călinescu). care compune un sugestiv tablou social şi politic al Moldovei din secolul al XVl-lea ("Săracul ţăran ceşi pierde vitişoarele sau plugul.. să iasă tocmai dintr-o gură de ţigan!".. cu tunete şi cu ploi. demnitatea şi conştiinţa propriei valori: "Nu cată că-ţi pare searbăd şi pârlit obrazul meu!./ Sârbească şi românească. chiar dacă risca sa fie spânzurat pentru asta. băiete. Hatmanul leşesc îi admiră vitejia şi curajul în luptă./ Un suflet c-al dumitalc îşi va face loc în sus!".ro . haiduc. dar deştept şi cărturar".. Spânzurâloarea m-aşleaptă. dar tatăl a fost ţigan. Doamne. ca să pol ierta o mie". sincer şi corect cu cei din jur. iar nu de-un om pământean!/ O./ (. Comportamentul şi faptele lui Răzvan dezvăluie însuşiri alese: ştiutor de carte într-o vreme în care şi hatmanul de la curtea domnească abia silabisea ("Dintre mii de (igănime. ţigan. mai bine moare/Ş-apoi moartea-i înviere pentru cel dispreţuit!"./ Robul osândit ce fuge blestemând biciul şi jugul. Astfel... iar când vede că Vidra îl admiră pe Răzvan: "Dumneata să stai la vorbă."). armonizând admiraţia şi respectul de excepţie pe care le stârneşte Răzvan în ochii celorlalţi cu o permanentă compasiune provocată de prejudecata inflexibilă a oamenilor. de aceea preferă moartea în locul statutului de rob: "Nu me-ţi robi voi pe raine!Nu me-ţi robi! Mai degrabă/ Veţi punen lanţuri furtuna..) Eu n-aş spânzura nici unul. Ca orice om inteligent preţuieşte libertatea ca pe o componentă esenţială a fiinţei umane.' Sabia cea de văpaie. dar pământul odihneşte.. Elementele romantice se împletesc eu elementele clasice. căruia referat.c-un tâlhar!". încât ajunsei de mic/în casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic.clopotel. ideile despre adevăr. libertate exprimate cu profunzime de gândire impresionează pe cei din jur: "Sunt vorbe de sus. de-oriunde soartea să te fi adus.) întins la spânzurătoare/ Omul om să fie slobod. cinstit./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!.. dreptate. "drama individului apăsat de prejudecata publică" (G. ştiut-am să-nvăţ scrisoare. spunându-i "ostaşul cel mai viteaz". autorul pledând astfel în favoarea demnităţii umane.. ca dorinţa de libertate./ De care tremură ţara?".rostit de Răzvan privitor la sărăcia în care se zbăteau ţăranii. în primul rând. de aceea stârnesc uimire calităţile morale de excepţie.' Să fie oare'.ce-josire!.

eroic. Pentru calităţile sale de excepţie care conturează un om generos. de autoritate şi orgoliu nemăsurat de mărire. Răzvan a fost ales căpitan de haiduci.. dar şi firea lui Răzvan se schimbă după ce se îndrăgosteşte de Vidră... acuma nu-i om. Ţigan!. curajos. ce poartă copilu-n sângele său. ci-i un năpârstoc. faţă de Vidra: "O... aceea de ţigan./ Cu cântecul ei ne-nvaţă. Apă!.clopotel. Ea este cea care sădeşte • în Răzvan "setea de-a merge-nainte". Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua naştere apăsând asupra geniului. dorinţa de mărire îi cuprinde fiinţa şi./ Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat. devotat.. cea dintâi fiinţă pe care noi o iubim.nu. iubeşte Moldova cu toată fiinţa lui. sentimental şi om de onoare. halmane! Niciodată!. Nu numai destinul. în./ El nu mai face nimica." Sensibil. Apă!. | Răzvane../ .. Doamne! Tu ţigan'?. de faptul că "Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt" şi moare pe buze cu conştientizarea originii sale: "Ţigan!. .. dându-i ca exemplu pe Sbierea."ţara mea-ţi datorează izbânde strălucitoare". încercând cu încăpăţânare să-şi depăşească propria condiţie umană. luptând pentru valori morale superioare ca dreptatea... el devine robul unor ţeluri egoiste. care-i inoculează cu fermitate patima măririi. duce chinul cel mai greu. iar dorul de ţară îl cuprinde mistuitor.. apărător al celor obidiţi. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot mai mare şi mai mare. Pe nesimţite. Fie pâinea cât de rea. de nedefinit.. cu laptele-i ne nutreşte. / Nu-mi place gluma!.. ivire minunată ce-mi răsai ca o lumină!"./ Tot mai dulce mi se pare. dar când alia ca Răzvan este ţigan rămâne uimit: "O. femeie măreaţă! Tu un înger! Tu o zână!/ Tu.lupta cu un factor monstruos.". drăguţa. care \ este împătimit de bani şi îndură orice pentru a-i avea: "O! dacă şi tu./ Tu dintr-o căpitănie ai ajunge împărat!.". ea. ajungând domn al Moldovei. Râzvan este revoltat de această idee: "Dar nu mă bat cu românii. fermecat de lucrul său. iar respectul şi veneraţia pe care Ie simte în legătură cu ideea de mamă le exprimă emoţionant într-un adevărat elogiu: "Sărmana maică./ Când plângem noi. ci şi un personaj de referinţă din literatura română. adevărul.. asta-i peste putinţă!. referat.. pe care-i ocroteşte. Pe care Vidra mi-1 mişcă şi-l întoarce Iară preget"." (George Călinescu)./ Cea dintâi ce ne iubeşte. tu. de la idealurile pure de dreptate şi libertate de la începutul dramei.ro . când o ştiu din (ara mea!" îi răspunde atunci când leahul vrea să-1 convingă să lupte împotriva românilor..".". Răzvan fiind "un paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii. viguros. c-un zâmbet ne linişteşte/ Şi plânge cu bucurie văzându-ne că zâmbim.. Vidra este nu numai eroina principală şi de excepţie a dramei "Răzvan şi Vidra'.. şi în condiţie cu atât mai tragică cu cât admiraţia tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare./ Ca să-i dea suflarea vieţii. ajutorarea celor umili. fapt receptat şi de celelalte personaje ale dramei: "Dracul ne triinise-n cale pe nepoata lui Motoc!/ Sărmanul Răzvan. atunci când este o vreme departe de ea: "Nu. determinată de o trădare întmplătoare. Răzvan este un autentic patriot./ Şi privind cu mulţumire la lumea cea zâmbitoare"). Moartea lui este o fatalitate.. îşi dă seama prea târziu de deşertăciunea măririi. Răzvan este delicat şi iubitor faţă de'ideea de femeie ("Femeie! De când pe dânsa o făcuse Dumnezeu.. pasional./ Maica.

. o pildă demnă de urmat pentru evoluţia personajului în drumul lui spre mărire: "Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!/ O! dacă şi tu. aflăm opinia celorlalte personaje despre Vidra... atunci când Răzvan este fericit că a fost înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească.") şi-1 dispreţuieşte pentru că-i lipseşte "setea de-a merge-nainte". boierul Sbierea. c-o vorbă numai.. "acel groaznic bărbat/ Care numai c-ombrâncirc patru domni a răsturnat" şi vorbeşte cu mândrie de originea ei dinlr-un neam de boieri români.. căpitane. nici tată. bâcsitii cu fudulie. viguroasă. Vidra adoptă cele mai eficenle tactici de impulsionare şi ambiţionare spre mărire a bărbatului pe care-1 iubeşte cu înflăcărare./ Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!.".ro . care-1 iartă pe duşmanul ce-l făcuse rob "pentr-un galben". cu suflarea gurii tale./ E voinică.clopotel.Vidra este nepoata vornicului Motoc. boierul Gane a îndrăgit o "/âfâ de neam". care să-i înalţe alesul.. Fascinată fiind de generozitatea nobilă ă căpitanului de haiduci. Râzvane!". şi orgolioasă: "Vidra-i o fată scmeuţâ. Apariţia Vidrei exercită o putere fulgerătoare asupra lui Răzvan. energică. al căror sânge curge în venele ei: "Ş-al căruia lainic sânge clocoteşte cu putere. însetată de mărire. înflăcărată admiraţie pe care io trezeşte Răzvan o face să treacă peslc deosebirea de rang social şi de nobleţe dintre ei: "Aş fi mândră... ci ca Răzvan-împărat!". Vidra stimulează orgoliul şi energia latentă a lui Râzvan..".. Ambiţia şi setea ei de mărire n-au limite şi atunci când-Răzvan ajunge domnitorul Moldovei. care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume nouă. tot mic şi iarăşi mic/ (../ Pe care-ades îi întrece./ Ca talazurile mării. referat. folosind modalităţi variate. ameninţându-1 cu dispreţ: "Fugi! Mi-e milă şi mi-e jale! Mic.". totuşi. clocotind de viaţă şi foarte ambiţioasă.. Vidra este o prezenţă feminină de excepţie..) Eu te las! Te las... ea îi urează entuziasmată: "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. ea îşi manifestă dezamăgirea. în pieptul meu de muiere"./ încât de la Marea Neagră pân-la falnicul Carpat/ Să nu domneşti ca un Vodă. tenacitatea diabolică a femeii orgolioase.. Răzvan. Vidra pune în înălţarea bărbatului toată puterea. Vidra este o femeie vitează./ Care n-o să bage-n seamă nici chiar pe sfântul llie!. veghează/ Pe câmpul de bătălie. mi-ai deschis o nouă cale!/C-un cuvânt. Personaj complex. înfruntă moartea.... Ca un adevărat strateg. Hoţul II o întâlnise la vânătoare: "Un fătoi ce călăreşte şi-mpuşcă chiar./Ş-unchiu-său vrea să-i răpească moştenirea cea bogată. n-am ce zice! Şi-i Inimoasă ca o floare. Ciobanul comunică încă de la început că Vidra este mândră. încă dinaintea apariţiei ei în piesă.. o jucărie!. Patima pentru bani care-1 stăpâneşte pe Sbierea este un exemplu pe care Vidra i-1 dă lui Răzvan. curajoasă şi se aruncă m luptă alături de Răzvan fără a se teme de moarte.Minune dintre femei!".. reproşându-ică se mulţumeşte numai cu atât ("Căpitan? Ce mare treabă! Căpitanu-i o furnică!. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte să-şi răzbune decât numai prin iertare!. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot măi mare şi mai mare".. în rând cu ostaşii mei. aşa cum o descrie Hatmanul leşesc: "Acea femeie vitează/ Ce tensoţeşte-n războaie.". că un zmeu/ într-o zi am întâlnit-o alergând la vânătoare.". întreg arsenalul unei arte de mărire. Răzvane. care "Din nenorocire. cu o puternică voinţă./ Luându-şi de gând s-o-nchi-ză călugăriţa la un schit. E un covrig. ea n-are mamă.

pentru a-şi realiza nesaţul stăpânirii şi spiritul de iniţiativă.. fermă şi iubitoare. reieşite din scena morţii bărbatului pe care 1-a iubit cu toată fiinţa ei: "Nu vezi că-i moartă şi Vidra? N-a zis un singur cuvânt/ Nici o vorbă.ro . referat. vulcanică.Energică. Referindu-se la acest personaj feminin încărcat de forţă şi energie." (Vulpoi). amestec din Doamna Chiajna şi din Lady Macbeth". Vidra a fost asemănată cu eroinele antice pentru echilibrul interior şi discreţia cu care-şi suportă suferinţa.clopotel. nici un ţipăt privind pe Râzvan că moare !. Eugen Lovinescii vede în Vidra o eroină "mânată de ambiţie: o femeie ce-şi face din bărbat un braţ. cu o voinţă şi o tenacitate ieşite din comun..