RĂZVAN ŞI VIDRA Declarându-se discipol al lui Sofocle şi Shakespeare, Bogdan Petriceicu Haşdeu rămâne convins că "trecutul unui popor

poate să învie _ numai într-o dramă istorică", aşa că scrie piesa "Răzvan şi Vidra", prima dramă romantică de inspiraţie istorică, în versuri, într-o viziune paşoptistă asupra trecutului în spiritul ideilor de la "Dacia literară", fiind reprezentată în 1867 la Bucureşti, de către trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiraţie ale dramei "Răzvan şi Vidra" se află în "Letopiseţul Ţării Moldovei" al lui Miron Costin, în studiul lui Nicolae Bălcescu, "Răzvan-Vodă", precum şi în folclorul românesc sau în operele culte cu eroi ţigani ale lui Puşkin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi. Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realităţile social-istorice ale Moldovei în învolburatul şi însângeratul secol al XVI-lea, ilustrând idealurile, pasiunile şi ambiţiile unor personaje romantice_ angajate cu patos în conflictele sociale, psihologice şi morale ale epocii. Structura dramei: "Răzvan şi Vidra" este subintitulată de Haşdeu "Poemă dramatică în_cinci cânturi" şi are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Mărirea deşartă şi iubirea de arginţi, acestea sunt neşte neputinţe iuţi ale sunetului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debutează cu o "Dedicaţiune" în versuri adresată "Soţiei mele lulia Petriceicu-Haşdeu" şi semnala cu iniţialele "B.P.H." Drama este structurală în cinci "cânturi", fiecare purtând un titlu sugestiv şi având câte un moto semnificativ pentru subiectul actului. respectiv. La fiecare "cânt" sunt prezentate personajele, cărora Hasdeu le 'Spune "feţe" şi este precizat locul în care urmează să se desfăşoare acţiunea. Momentele subiectului: Expoziţiunea: Cântul I, intitulat "Un rob pentru un galben^, are ca moto un citat din "Letopiseţul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564": "în Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pier fără judeţ, fără vină şi iară seamă. Singuri cei mari judecători, singuri paraşi şi singuri plinitori legii. Şi de acest obicei Moldova nu scapă ...". Acţiunea acestui cânt se desfăşoară într-o "piaţă în laşi", unde se zăreşte "în fund o biserică". Tănase, un român sărăcii în urma unui proces în care îşi pierduse toată averea, cerşeşte "un bănuţ" de la boierul Sbierea care se enervează pentru că "bănişorii nu saruncă". Răzvan, martor al scenei de mai sus, observă că Sbierea îşi pierduse punga cu bani, o ia şi i-o dă cerşetorului Tănase. Acesta, deşi "copilaşii îi plâng de foame", refuză să ia "de la un ţigan pomană". Răzvan îi explică faptul că mama lui era moldoveancă şi numai tatăl său fusese ţigan, susţinând ideea că important este omul şi nu culoarea pielii, deoarece "şi pâinea de secară este neagră, dar hrăneşte". El este ştiutor de carte şi se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de ţigânime, ştiut-am să-nvăţ scrisoare". Tănase ia un singur galben clin punga boierului Sbierea, o dă înapoi lui Răzvan, care o pune în sân. Intriga: Târgoveţii se adună în piaţă şi roagă pe un dascăl să le citească pamfletul împotriva cârmuirii, pe care Răzvan îl lipise pe un stâlp şi care este scris în metru popular:
referat.clopotel.ro

"Frunză verde de negară.. decât rob..) cântecul făcut-am eu. deşi îl urăşte pentru cruzimea eu care se purtase cu el atunci când îi fusese rob ("mă legase-n zgardă. îşi dă seama ca este scris "împotriva stăpânirii" şi vrea să-l spânzure pe dascăl. prin mine să piară ci!". iar Răzvan este un viteaz luptător în armata leşească... iar ca moto o maximă a lui Anton Pann: "Să nu te blăsteme cineva: s-ajungi slugă la cai albi şi stăpân femeie s-aibi!".. scârbit de umilinţa laşă a boierului.. este adusă Vidra. Toţi haiducii se opun eliberării boierului Sbierea. arendaşul/ Şi legea lor cea grea. "Ostaşul cel mai de frunte... înapoindu-i acestuia banii. "o robie de spaimă. care se văicăreşte cu disperare atunci când dă cu ochii de Răzvan: "Sunt pierdut!.Preasfântă troiţă! Maică Precistă!. (. deoarece "Omul om.".) fost-am în lanţuri". considerându-1 vinovat de scrierea poeziei. Marele vătaf Başotâ silabiseşte pamfletul. Răzvan ia apărarea dascălului şi recunoaşte că el este autorul pamfletului: "(. să fie slobod. care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea... care vrea să o ducă la schit să o călugărească. bărbatul cel referat. ca pe-un câinc-n bătătură").. ". Cerşetorul Tănase vine în codru să se facă şi ci haiduc ("Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan"). Răzvan se îndrăgosteşte de Vidra ("Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!. de nevoi înconjuraţi. prefăcânduse mirat că este posibil "în ţara moldovenească/ A omori pentr-un cântec o fiinţă omenească?"..ro . preferând spânzurătoarea../ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!./ L-am scris.. ca să-şi răzbune necazurile îndurate din pricina boierilor nemiloşi: "Decât să mor în oraşe de cruzimea celor răi.." Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea. este impresionată de gestul nobil şi inteligent al lui Răzvan: "Aş fi mândră./ Află-n codru mângâiere şi ne dau nume de fraţi. numai Vidra./ Mai bine voi în pădure....clopotel.. Acţiunea se petrece într-o "tabără leşească la marginile ţării muscăleşti". constată că îi lipseşte un galben şi îl vrea rob în schimbul galbenului.. descendentă "din osul acelui vornic Moţoc../ Stăpânul.Bolliac: "Ţiganul şi clăcaşul/ Au fost gândirea mea. îl iartă cu mărinimie./De care Moldova-ntreagă mi se temea ca de foc".". pentru a-i putea lua averea. Boierul Ganea oferă lui Răzvan o "simbrie" de şase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său. mai bine moare". ca să strâng o mână care/ Nu voieşte saşi răzbune decât numai prin iertare!. deoarece el este convins că "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!.") şi refuză să o predea boierului Gane.. Cântul m are ca titlu "Nepoata lui Motoc"./ (. zăreşte punga în sân la Răzvan. şi pace!".". între timp. Sbierea iese din biserică. Răzvan rosteşte un impresionant monolog. "Mai degrabă/ Veţi pune-n lanţuri furtuna. însă Răzvan. pe care . Răzvan este căpitanul haiducilor. izbiţi de soartă. după ce trei ani fusese robul lui Sbierea. deoarece "oraşu-i o lighioană şi numai codru-i creştin. prins în codru. Sunt mort!".../ De când domneşte în ţară/ Petru-vodă şchiop şi slut../ De râs ţara s-a făcut!.". cu tunete şi cu ploi. ce-i cu dreptul de-a şedea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui ţigan.) Toţi cei slabi. Desfăşurarea acţiunii: Cântul n se intitulează "Răzbunarea". Răzvan respinge cu fermitate robia. 1-am lipit.". iar acţiunea se defăşoară "în codrul Orheiului". în care îşi exprima credinţa în dreptatea haiducească.. căpitane. îi aminteşte că "Jupanului.. are ca moto patru versuri ale poetului C. se răzvrătesc împotriva ţiganului pe care-1 jignesc "se cunoaşte că-i ţigan".

/ Podoabă taberei noastre. hatmane! Niciodată!../ Tot mai dulce mi se pare când o ştiu din ţara mea!... ş-o pădure.../ Răzvănică. indignat:"Nu sunt un copil. Acţiunea se petrece în "locuinţa lui Răzvan într-un orăşel leşesc la marginea Moldovei' ../ Vor cere cu tot cuvântul şi ei să fie părtaşi..) Căpitanii într-o oaste? Sunt atâţia. Hatmanul încearcă să-1 convingă pe Răzvan să lupte împotriva românilor "căci patria ubi bene (ţara este acolo unde-ţi este bine) . Răzvan îşi dezvăluie trecutul de hoţ... mii de vite ramatoare/ Şepte mori.. Mistuit şi e! de dorul de ţară... care 1-a împins "cuncetul la ţinta cea mai înaltă!. adică funcţia de hatman în Ţara Moldovei. Vidra-i spune lui Răzvan că mai are "un singur pas" de făcut în referat. dar dorul de Moldova le sfâşie inimile şi este mai puternic decât devotamentul faţa de polcovnicul Răzvan. nu s-ar fi făcut hoţ de codru.. şi nu mai eşti moldovean". Cântul IV poartă titlul "încă un pas" şi are ca moto versuri din "Jalnica tragedie" a lui Beldiman: "Pentru ţigani s-au zis multe./ Şi la dreapta.". ci c-un deget!. Boierul Sbierea vine la Vidra eu intenţia de a-i cumpăra moşia. să nu uiţi că eşti creştin. două iazuri. deşi Răzvan îl iartă "pentru-a doua oară. ci şi dobânda aferentă: "Fii datornic bun de plată. mai ales că acum Răzvan este sub puterea şi influenţa nefastă a Vidrei. mai ales că aflase vestea că leşii intrau în război cu moldovenii. ". Sbierea fusese luat rob de tătari. dar Răzvan este ferm.clopotel.".Vulpoi şi Răzaşul comentează faptele de vitejc ale lui Răzvan. n-ar fi întâlnit-o pe Vidra. şi la stânga..mai vestit.. deoarece unchiul său murise. ci soţie". Foştii tovarăşi de haiducie ai lui Răzvan.".Vidra îi admiră boierului tenacitatea ("Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!") şi-i reproşează lui Răzvan lipsa de ambiţie pentru mărire: "Eu te las! Te las.. că-n mulţime se lovesc coaste la coaste../ Numai camătă s-ar face nouă sute. iar acum.".. ascensiunea acestuia în oastea leşească..". ca să nu fie primiţi/ Căci ruşine Eterici a fi eu ţigani uniţi."...... dar Vidra este nemulţumită: "Căpitanu-i o furnică!. ar vrea să se întoarcă în Moldova.". de vor fi şi ei ostaşi. Răzvan se revoltă.... nu cu mâna.".".. fără s-o ştie./ Căci luându-se Elada. apoi ajunsese robul hatmanului leşesc. sufletele.. Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească. apoi este gelos pe căpitanul Minski şi mărturiseşte ea o iubeşte eu patimă pe Vidra: "dragoste fără teamă nu se poale!. Răzvan meditează asupra rolului pe care Başotă 1-a avut în ascensiunea lui ("Acest om. o herghelie. dându-i un loc în divan. Vulpoi şi Răzeşul.".ro . Fie pâinea cât de rea. Marele vătaf moldovean Başotâ este trimis de domnitorul Aron-vodă "cu solie la polcovnicul Răzvan. Piotrowski.". ... de care să-şi bală joc o femeie". iar lui îi este cu neputinţă "ca braţul meu să izbească/' Un piept de român? Saprinză o colibă românească?.. m-a rădicai pân-aici"). întrucât hatmanul e gata să-i dea în căsătorie \pe fiica lui si crezând că Vidra îi c soră. de la care îl luaseră muscalii. îi propune s-o mărite cu nepotul său./(. o minune!./ Ca să-i spun că-l cheamă ţara. pe puţin. iar Vidra "nu soru-mea. "Patru sate. indignat şi revoltat: "nu mă bat cu românii. muscali şi Ieşi. care "mi-1 mişcă şi rni-1 întoarce fără preget. îl urmaseră Ia Ieşi. Răzvane! Om tâmpit şi sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus şi tu prea jos!".. boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci.. eu sunt ţigan". tătari./ » Nu.... dintr-un orgoliu nemăsurat. dar regretă că au părăsit "ţara şi codrul blagoslovii".nu.. asta-i peste putinţă!. apoi îi mărturiseşte că "Eu. r Răzvan respinge cu hotărâre oferta lui Sbierea. un luceafăr.. Bucuroasă şi încântată.. pentru că dacă nu "marunca-n robie".

. cap.. una din două: sau moarte. rosteşte cu glas slab: "Am biruit şi mor!.. "Negreşit. Ţigan!. de această dată./ (.La dracul. iar Răzaşul o acuză că este vinovată de moartea lui Răzvan: "Dar tu 1-ai ucis." Răzvan este hatman la Curtea Moldovei./ «Despot-vodă să trăiască»..". Poporul îl aclamă pe domnitor ("Să trăiască Aron-vodă"). "n-a zis un singur cuvânt.ascensiunea sa şi anume "s-apuci cu fală scaunul lui Ştefan cel Mare". deşi îi recunoaşte meritele. Vidra este înmărmurită. Tănase. pentru că istoria a demonstrat.' .că uralele moldovenilor sunt urmate de căderea de pe tron a domnitorilor: "«Să trăiască Lăpuşneanul». prin manipularea poporului: "Ş-apoi să facem ca norodul să se scoale. Apa!. care este în agonie şi rosteşte fatidic: "Ţigan!.... consideră că un ţigan nu poate ajunge să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat: "Eu ştiu că-n ţara Moldovei unul e Răzvan. ci ca Răzvan-împărat!" Răzvan le promite tuturor că "La toţi şi la fiecare va da răsplată pe rând. care-i urează "domnie fericită" şi să ajungă împărat prin unirea ţărilor române. şi-l vicleniră urât../ Să nu domneşti ca un vodă. Răzvan devine domnitorul Moldovei. dar nu-i mai ajunge "mărirea" şi vrea să devină domnitorul ţării.cum susţine Tănase -.) aşa-i românul din fire.. însă Tănase. Acţiunea se desfăşoară la "Palatul lui Răzvan în laşi".. Punctul culminant îl constituie vestea că trădătorul Başotă a deschis porţile şi leşii au intrat în cetate.. vătaful Başotă.) pentr-un ceas de mândrie. ciocoaică! Tu la moarte 1-aduseşi!". Cântul V se intitulează "Mărirea" şi are ca moto: "Aşa s-a plătit şi lui Răzvan răul ce-i făcuse şi el Iui Aron-vodă..) Nebuni. să zbiere dobitoceşte: «Trăiască vodă Răzvan»". idee care-1 cucereşte definitiv: "O... alături de căpitanii săi../ încât de la Marea Neagră pân'la falnicul Carpat. (.. care este însărcinată. adus pe braţe de Vulpoi şi Răzaşul..) Voiesc a fi mare". urările pe care le primeşte noul domnitor de la Şoltuzul de Suceava.. Răzvan.clopotel. dar acest fapt este unul trecător.Ăsta-i singuru-i cusur!" Răzvan este însă hotărât să domnească. izbutind să învingă pe duşmani.. ori să domnesc!". ş-apoi mi 1-au omorât/ «Să trăiască Ştefan Tomşa». Deznodământul."../ Necruţând nimica-n lume.. cu armata leşească. mă jur!/ Păcat că-i ţigan. de la "băiatul cel mai sărac".. mic şi mare pe maidan. Vidra. Bătrânul Tănase murise apărându-1 în luptă pe Răzvan.. dându-şi seama abia acum cât ' de preţioasă este viaţa şi cat de periculoasă este lăcomia: "Ce-mi foloseşte domnia? (.. referat. iar Hasdeu punctează aici câteva tradiţii străvechi privind înscăunarea.. nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fără tine n-ar fi cunoscut deloc/ Astă simţire ciudată ce-1 îndeamnă să dorească/ Jos la picioarele sale toată lumea să privească!.II).../ Nici o vorbă. şi-l goniră ca pe-un câne./ Ş-adunându-se cu gloată. Apă!./ Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!.ro . deşi. Răzvan îşi cheamă căpitanii şi le spune să organizeze înlăturarea de la tron a lui Aron-vodă.. nici un ţipet"." (Miron Costin.. ce din lăcomie (.". dar este grav rănit.. are "o presimţire ciudată" şi-1 sfătuieşte să aştepte un moment mai potrivit. iar Răzvan se aruncă vitejeşte în luptă. de la căpitanii săi şi de la Vidra. neştiind nimica sfânt. Vulpoi şi Răzaşul sunt acum căpitani în armata moldovenească şi se bucură de pacea încheiată pe cale diplomatică de către trimisul lui Aron-vodă. "Tu să legi într-o cunună toate ţările române.

Mijloace stilistice. personajul este conturat în manieră populară. un personaj excepţional care evoluează în împrejurări excepţionale şi care trăieşte emoţii excepţionale de la bucuria măririi la amărăciunea şi deşertăciunea căderii. răzvrâtindu-se împotriva stăpânirii şi a boierilor hapsâni:: "Frunză verde de negară. în marc măsură.a celui umilit şi dispreţuit (ascensiunea lui Răzvan de la statutul de rob la cel de domnitor) etc. Ce păcat că eşti ţigan!. şi-l anină. care demonstrează. la locotenent. fostul său rob). Repetiţia folosită de Hasdeu are accente ideatice şi este utilizată cu o marc varietate de modalităţi de construcţie: repetiţia unui cuvânt ("căci tu. repetiţia unui cuvânt prin sinonimele sale ("şi-l întinde. a faptului de a răsplăti răul cu binele (eliberarea lui Sbierea de către Răzvan).. care are calităţi deosebite de luptător. modalităţi specifice romantismului. comparaţii. Monologul referat. două caractere de ţăran românesc. In prefaţa dramei "Răzvan şi Vidra".P. caracterul avar şi laş al lui Sbierea. şi-l acaţă"). B. calităţi-tare morale. băiete!. în general.clopotel. hiperbole. La începui." (Tănase). obidiţi şi amărâţi. inteligenţa şi ştiinţa de carte. o dată în plus viziunea romantică a piesei. care urca treaptă cu treaptă scara ierarhiei sociale. declamative şi se bazează pe exagerări./ Decât un domn de ocară. pe care Haşdeu le introduce cu măiestrie artistică întrun cadru de istorie adevărată. de la căpitan de haiduci în codrii Orheiului. reluarea cuvântului de la finalul versului la începutul versului următor ("ba copiii m-a u lăsat/ Te-ău lăsat?").ro . caracterul ambiţios. Bogdan Petriceicu Haşdeu prezintă succint trăsăturile personajelor sale: "caracterul înfocat. a ridicării .. al lui Răzvan. imperativ şi orgolios al Vidrei. antiteze. până la hatman şi domn al Moldovei.. Temele sunt construite în manieră romantică prin situaţiile aflate în antiteză (trecut-prezent./ Iar boieri mişei şi hoţi. ca un erou legendar.prin merite proprii . Caracterizarea personaj elor. metafore. evidenţiate la început prin atitudinea de răzvărit social. Procedeele retorice sunt. Răzvan este un ţigan rob eliberat ("Sunt ţigan iertat.Haşdeu foloseşte o gamă largă de figuri de stil. pe o viziune hiperbolică a realităţii istorice. Piesa "Răzvan şi Vidra" este o dramă romantică.. căpitan şi poclovnic în oastea leşească.". cum ar fi interogaţii poetice. surprinzătoare pentru orice român: "Rămâi sănătos. Răzvan este un erou romantic.. apărător al celor asupriţi./ Mai bine la dracu toţi!" Răzvan este conturat. din perspectiva condiţiei sale de ţigan în antiteză cu generozitaea. tu ai fost pricină"). realitate-aparenţă): tema săracului îmbogăţit din întâmplare care refuză bogăţia (pierderea pungii cu galbeni a lui Sbierea şi refuzul cerşetorului Tănase de a o lua). a stăpânului devenit robul robului său (Sbierea este robul leşilor.. apelând la o serie de convenţii şi teme specifice romantismului. personificate în moş Tănase şi în Răzaşul. apoi prin vitejia eroică în armata leşească şi moldovenească. generos. eroic şi impresionabil al lui Răzvan. jupâne: ţiganul lui Dumnezeu").

' Sabia cea de văpaie. ştiut-am să-nvăţ scrisoare.. redându-i libertatea în ambele ocazii ivite pentru răzbunare: "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău". ţigan..' Să fie oare'./ Robul osândit ce fuge blestemând biciul şi jugul.")./ Jupâne! Eu cer osânda. chiar dacă risca sa fie spânzurat pentru asta. haiduc.) întins la spânzurătoare/ Omul om să fie slobod. Spânzurâloarea m-aşleaptă. îi mărturiseşte cerşetorului Tănase faptul că mama a fost româncă. Astfel. ia apărarea dascălului care citise pamfletul şi recunoaşte că el este autorul ("El nu-i vinovat sărmanul.. Răzvan este dominat de o nobleţe umană superioară. Aceeaşi trăsătură este evidenţiată şi de atitudinea lui Râzvan faţă de acela pe care îl ura cu toată puterea şi pe care. de-oriunde soartea să te fi adus.. "drama individului apăsat de prejudecata publică" (G.. Ca orice om inteligent preţuieşte libertatea ca pe o componentă esenţială a fiinţei umane. în construirea personajului Haşdeu reuşind o structură unitară. încât ajunsei de mic/în casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. demnitatea şi conştiinţa propriei valori: "Nu cată că-ţi pare searbăd şi pârlit obrazul meu!. iar nu de-un om pământean!/ O. de aceea stârnesc uimire calităţile morale de excepţie.. 1-am lipit şi pace!"). de aceea preferă moartea în locul statutului de rob: "Nu me-ţi robi voi pe raine!Nu me-ţi robi! Mai degrabă/ Veţi punen lanţuri furtuna./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!.rostit de Răzvan privitor la sărăcia în care se zbăteau ţăranii.c-un tâlhar!". dreptate. Doamne.. ceea ce stârneşte admiraţia Vidrei: "Rob. căruia referat./ De care tremură ţara?". să iasă tocmai dintr-o gură de ţigan!".".").. dar tatăl a fost ţigan. mai bine moare/Ş-apoi moartea-i înviere pentru cel dispreţuit!". echilibrată. sincer şi corect cu cei din jur. idee ce devine aproape un laitmotiv. ca să pol ierta o mie". autorul pledând astfel în favoarea demnităţii umane.ce-josire!. cam ţanţoş. El trăieşte./ Sârbească şi românească. care compune un sugestiv tablou social şi politic al Moldovei din secolul al XVl-lea ("Săracul ţăran ceşi pierde vitişoarele sau plugul. fapt ce reiese din replica în antiteză între mişelia lui Başotă şi generozitatea eroului: "Dumneata mereu ne spânzuri ş-astfel trăieşti boiereşte. băiete. cu tunete şi cu ploi. cinstit.ro .Călinescu)./ Un suflet c-al dumitalc îşi va face loc în sus!".. spunându-i "ostaşul cel mai viteaz". armonizând admiraţia şi respectul de excepţie pe care le stârneşte Răzvan în ochii celorlalţi cu o permanentă compasiune provocată de prejudecata inflexibilă a oamenilor./ (.clopotel. ca dorinţa de libertate. Boierul Ganea este entuziasmat când îl cunoaşte pe Răzvan: "Dumneata'./ Că nici noaptea nu-i bălană./ (./ L-am scris. decât rob. în primul rând. iar când vede că Vidra îl admiră pe Răzvan: "Dumneata să stai la vorbă. dar deştept şi cărturar". vătaful Başotă îşi exprimă preţuirea sa pentru Râzvan: "Să-ţi spui verde dumitale/ C-aş avea şi cu nevoie de-un ţigan aşa de rar. dar pământul odihneşte.. Hatmanul leşesc îi admiră vitejia şi curajul în luptă.) Eu n-aş spânzura nici unul. în loc să-1 omoare îl iartă. Comportamentul şi faptele lui Răzvan dezvăluie însuşiri alese: ştiutor de carte într-o vreme în care şi hatmanul de la curtea domnească abia silabisea ("Dintre mii de (igănime. cântecul fâcut-am eu../ Cam cutezător... libertate exprimate cu profunzime de gândire impresionează pe cei din jur: "Sunt vorbe de sus. ideile despre adevăr. Elementele romantice se împletesc eu elementele clasice..

. încercând cu încăpăţânare să-şi depăşească propria condiţie umană.. Doamne! Tu ţigan'?." (George Călinescu). Răzvan a fost ales căpitan de haiduci.". devotat. luptând pentru valori morale superioare ca dreptatea. viguros. de autoritate şi orgoliu nemăsurat de mărire. ea. în. adevărul. Apă!.. pe care-i ocroteşte. cea dintâi fiinţă pe care noi o iubim." Sensibil.. ce poartă copilu-n sângele său.. ivire minunată ce-mi răsai ca o lumină!". apărător al celor obidiţi. ci şi un personaj de referinţă din literatura română./ Tot mai dulce mi se pare. Pe nesimţite. referat. fapt receptat şi de celelalte personaje ale dramei: "Dracul ne triinise-n cale pe nepoata lui Motoc!/ Sărmanul Răzvan./ Tu dintr-o căpitănie ai ajunge împărat!. .. dorinţa de mărire îi cuprinde fiinţa şi. Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua naştere apăsând asupra geniului.. iar respectul şi veneraţia pe care Ie simte în legătură cu ideea de mamă le exprimă emoţionant într-un adevărat elogiu: "Sărmana maică. de la idealurile pure de dreptate şi libertate de la începutul dramei. cu laptele-i ne nutreşte. Ţigan!../ ... atunci când este o vreme departe de ea: "Nu.nu. drăguţa. Fie pâinea cât de rea. duce chinul cel mai greu.. Răzvan este un autentic patriot.. Pentru calităţile sale de excepţie care conturează un om generos.. el devine robul unor ţeluri egoiste. Moartea lui este o fatalitate./ Maica. pasional. asta-i peste putinţă!./ Cu cântecul ei ne-nvaţă. c-un zâmbet ne linişteşte/ Şi plânge cu bucurie văzându-ne că zâmbim./ Când plângem noi. aceea de ţigan. dându-i ca exemplu pe Sbierea. ci-i un năpârstoc. Nu numai destinul. îşi dă seama prea târziu de deşertăciunea măririi. eroic./ Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat.lupta cu un factor monstruos. dar şi firea lui Răzvan se schimbă după ce se îndrăgosteşte de Vidră. ajungând domn al Moldovei. ajutorarea celor umili.ro . femeie măreaţă! Tu un înger! Tu o zână!/ Tu./ Ca să-i dea suflarea vieţii. acuma nu-i om. determinată de o trădare întmplătoare. şi în condiţie cu atât mai tragică cu cât admiraţia tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare. fermecat de lucrul său.". de faptul că "Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt" şi moare pe buze cu conştientizarea originii sale: "Ţigan!.". când o ştiu din (ara mea!" îi răspunde atunci când leahul vrea să-1 convingă să lupte împotriva românilor./ El nu mai face nimica.". iar dorul de ţară îl cuprinde mistuitor. Răzvan este delicat şi iubitor faţă de'ideea de femeie ("Femeie! De când pe dânsa o făcuse Dumnezeu./ Cea dintâi ce ne iubeşte. Răzvan fiind "un paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii.. / Nu-mi place gluma!. Ea este cea care sădeşte • în Răzvan "setea de-a merge-nainte". care \ este împătimit de bani şi îndură orice pentru a-i avea: "O! dacă şi tu."ţara mea-ţi datorează izbânde strălucitoare". tu. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot mai mare şi mai mare. halmane! Niciodată!.. | Răzvane..clopotel.. iubeşte Moldova cu toată fiinţa lui.. dar când alia ca Răzvan este ţigan rămâne uimit: "O. curajos. faţă de Vidra: "O. sentimental şi om de onoare. Vidra este nu numai eroina principală şi de excepţie a dramei "Răzvan şi Vidra'.. Pe care Vidra mi-1 mişcă şi-l întoarce Iară preget"../ Şi privind cu mulţumire la lumea cea zâmbitoare"). de nedefinit. Râzvan este revoltat de această idee: "Dar nu mă bat cu românii. care-i inoculează cu fermitate patima măririi. Apă!..

". că un zmeu/ într-o zi am întâlnit-o alergând la vânătoare. nici tată. o pildă demnă de urmat pentru evoluţia personajului în drumul lui spre mărire: "Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!/ O! dacă şi tu.. ci ca Răzvan-împărat!"...ro . ea îşi manifestă dezamăgirea. însetată de mărire. şi orgolioasă: "Vidra-i o fată scmeuţâ.". curajoasă şi se aruncă m luptă alături de Răzvan fără a se teme de moarte. folosind modalităţi variate.".. al căror sânge curge în venele ei: "Ş-al căruia lainic sânge clocoteşte cu putere. cu o puternică voinţă.. bâcsitii cu fudulie.. mi-ai deschis o nouă cale!/C-un cuvânt. Răzvan. Râzvane!". Personaj complex. Vidra este o prezenţă feminină de excepţie.Minune dintre femei!". referat. boierul Gane a îndrăgit o "/âfâ de neam". căpitane. înflăcărată admiraţie pe care io trezeşte Răzvan o face să treacă peslc deosebirea de rang social şi de nobleţe dintre ei: "Aş fi mândră. clocotind de viaţă şi foarte ambiţioasă. Vidra pune în înălţarea bărbatului toată puterea. Patima pentru bani care-1 stăpâneşte pe Sbierea este un exemplu pe care Vidra i-1 dă lui Răzvan. "acel groaznic bărbat/ Care numai c-ombrâncirc patru domni a răsturnat" şi vorbeşte cu mândrie de originea ei dinlr-un neam de boieri români..clopotel.. energică. Fascinată fiind de generozitatea nobilă ă căpitanului de haiduci. Ciobanul comunică încă de la început că Vidra este mândră. care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume nouă./ Ca talazurile mării. reproşându-ică se mulţumeşte numai cu atât ("Căpitan? Ce mare treabă! Căpitanu-i o furnică!."../ Care n-o să bage-n seamă nici chiar pe sfântul llie!.") şi-1 dispreţuieşte pentru că-i lipseşte "setea de-a merge-nainte".. n-am ce zice! Şi-i Inimoasă ca o floare.".Vidra este nepoata vornicului Motoc. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot măi mare şi mai mare". cu suflarea gurii tale. boierul Sbierea. Ca un adevărat strateg... E un covrig./ E voinică. înfruntă moartea.. Vidra stimulează orgoliul şi energia latentă a lui Râzvan. Răzvane. care-1 iartă pe duşmanul ce-l făcuse rob "pentr-un galben". viguroasă. o jucărie!. veghează/ Pe câmpul de bătălie./Ş-unchiu-său vrea să-i răpească moştenirea cea bogată. totuşi./ încât de la Marea Neagră pân-la falnicul Carpat/ Să nu domneşti ca un Vodă. tenacitatea diabolică a femeii orgolioase. Vidra este o femeie vitează. ea îi urează entuziasmată: "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte să-şi răzbune decât numai prin iertare!. aşa cum o descrie Hatmanul leşesc: "Acea femeie vitează/ Ce tensoţeşte-n războaie.. Vidra adoptă cele mai eficenle tactici de impulsionare şi ambiţionare spre mărire a bărbatului pe care-1 iubeşte cu înflăcărare. c-o vorbă numai. în rând cu ostaşii mei... aflăm opinia celorlalte personaje despre Vidra.. ameninţându-1 cu dispreţ: "Fugi! Mi-e milă şi mi-e jale! Mic. ea n-are mamă. care "Din nenorocire../ Pe care-ades îi întrece./ Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!./ Luându-şi de gând s-o-nchi-ză călugăriţa la un schit. încă dinaintea apariţiei ei în piesă. Ambiţia şi setea ei de mărire n-au limite şi atunci când-Răzvan ajunge domnitorul Moldovei. Hoţul II o întâlnise la vânătoare: "Un fătoi ce călăreşte şi-mpuşcă chiar. întreg arsenalul unei arte de mărire.. tot mic şi iarăşi mic/ (. care să-i înalţe alesul..) Eu te las! Te las.. Apariţia Vidrei exercită o putere fulgerătoare asupra lui Răzvan. atunci când Răzvan este fericit că a fost înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească.. în pieptul meu de muiere".

. reieşite din scena morţii bărbatului pe care 1-a iubit cu toată fiinţa ei: "Nu vezi că-i moartă şi Vidra? N-a zis un singur cuvânt/ Nici o vorbă. Eugen Lovinescii vede în Vidra o eroină "mânată de ambiţie: o femeie ce-şi face din bărbat un braţ. amestec din Doamna Chiajna şi din Lady Macbeth". referat. nici un ţipăt privind pe Râzvan că moare !. fermă şi iubitoare.. Referindu-se la acest personaj feminin încărcat de forţă şi energie. cu o voinţă şi o tenacitate ieşite din comun." (Vulpoi).ro . pentru a-şi realiza nesaţul stăpânirii şi spiritul de iniţiativă.Energică. Vidra a fost asemănată cu eroinele antice pentru echilibrul interior şi discreţia cu care-şi suportă suferinţa. vulcanică.clopotel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful