RĂZVAN ŞI VIDRA Declarându-se discipol al lui Sofocle şi Shakespeare, Bogdan Petriceicu Haşdeu rămâne convins că "trecutul unui popor

poate să învie _ numai într-o dramă istorică", aşa că scrie piesa "Răzvan şi Vidra", prima dramă romantică de inspiraţie istorică, în versuri, într-o viziune paşoptistă asupra trecutului în spiritul ideilor de la "Dacia literară", fiind reprezentată în 1867 la Bucureşti, de către trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiraţie ale dramei "Răzvan şi Vidra" se află în "Letopiseţul Ţării Moldovei" al lui Miron Costin, în studiul lui Nicolae Bălcescu, "Răzvan-Vodă", precum şi în folclorul românesc sau în operele culte cu eroi ţigani ale lui Puşkin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi. Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realităţile social-istorice ale Moldovei în învolburatul şi însângeratul secol al XVI-lea, ilustrând idealurile, pasiunile şi ambiţiile unor personaje romantice_ angajate cu patos în conflictele sociale, psihologice şi morale ale epocii. Structura dramei: "Răzvan şi Vidra" este subintitulată de Haşdeu "Poemă dramatică în_cinci cânturi" şi are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Mărirea deşartă şi iubirea de arginţi, acestea sunt neşte neputinţe iuţi ale sunetului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debutează cu o "Dedicaţiune" în versuri adresată "Soţiei mele lulia Petriceicu-Haşdeu" şi semnala cu iniţialele "B.P.H." Drama este structurală în cinci "cânturi", fiecare purtând un titlu sugestiv şi având câte un moto semnificativ pentru subiectul actului. respectiv. La fiecare "cânt" sunt prezentate personajele, cărora Hasdeu le 'Spune "feţe" şi este precizat locul în care urmează să se desfăşoare acţiunea. Momentele subiectului: Expoziţiunea: Cântul I, intitulat "Un rob pentru un galben^, are ca moto un citat din "Letopiseţul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564": "în Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pier fără judeţ, fără vină şi iară seamă. Singuri cei mari judecători, singuri paraşi şi singuri plinitori legii. Şi de acest obicei Moldova nu scapă ...". Acţiunea acestui cânt se desfăşoară într-o "piaţă în laşi", unde se zăreşte "în fund o biserică". Tănase, un român sărăcii în urma unui proces în care îşi pierduse toată averea, cerşeşte "un bănuţ" de la boierul Sbierea care se enervează pentru că "bănişorii nu saruncă". Răzvan, martor al scenei de mai sus, observă că Sbierea îşi pierduse punga cu bani, o ia şi i-o dă cerşetorului Tănase. Acesta, deşi "copilaşii îi plâng de foame", refuză să ia "de la un ţigan pomană". Răzvan îi explică faptul că mama lui era moldoveancă şi numai tatăl său fusese ţigan, susţinând ideea că important este omul şi nu culoarea pielii, deoarece "şi pâinea de secară este neagră, dar hrăneşte". El este ştiutor de carte şi se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de ţigânime, ştiut-am să-nvăţ scrisoare". Tănase ia un singur galben clin punga boierului Sbierea, o dă înapoi lui Răzvan, care o pune în sân. Intriga: Târgoveţii se adună în piaţă şi roagă pe un dascăl să le citească pamfletul împotriva cârmuirii, pe care Răzvan îl lipise pe un stâlp şi care este scris în metru popular:
referat.clopotel.ro

) fost-am în lanţuri". Sunt mort!".ro ..) Toţi cei slabi."Frunză verde de negară. preferând spânzurătoarea. izbiţi de soartă..Preasfântă troiţă! Maică Precistă!. Acţiunea se petrece într-o "tabără leşească la marginile ţării muscăleşti".. Sbierea iese din biserică.clopotel.... îi aminteşte că "Jupanului.") şi refuză să o predea boierului Gane. Cerşetorul Tănase vine în codru să se facă şi ci haiduc ("Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan"). care vrea să o ducă la schit să o călugărească.. Răzvan ia apărarea dascălului şi recunoaşte că el este autorul pamfletului: "(. ce-i cu dreptul de-a şedea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui ţigan. descendentă "din osul acelui vornic Moţoc.".. "Ostaşul cel mai de frunte. prin mine să piară ci!"./ L-am scris.. ca pe-un câinc-n bătătură"). constată că îi lipseşte un galben şi îl vrea rob în schimbul galbenului./ (. în care îşi exprima credinţa în dreptatea haiducească./ De când domneşte în ţară/ Petru-vodă şchiop şi slut.. înapoindu-i acestuia banii. mai bine moare".". iar ca moto o maximă a lui Anton Pann: "Să nu te blăsteme cineva: s-ajungi slugă la cai albi şi stăpân femeie s-aibi!". prins în codru.. căpitane.". Răzvan este căpitanul haiducilor.. "Mai degrabă/ Veţi pune-n lanţuri furtuna.../ Mai bine voi în pădure. Marele vătaf Başotâ silabiseşte pamfletul. scârbit de umilinţa laşă a boierului... cu tunete şi cu ploi.. Desfăşurarea acţiunii: Cântul n se intitulează "Răzbunarea"../ Află-n codru mângâiere şi ne dau nume de fraţi. şi pace!". decât rob. se răzvrătesc împotriva ţiganului pe care-1 jignesc "se cunoaşte că-i ţigan". 1-am lipit. care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea. Răzvan se îndrăgosteşte de Vidra ("Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!. iar acţiunea se defăşoară "în codrul Orheiului". arendaşul/ Şi legea lor cea grea. de nevoi înconjuraţi.. deşi îl urăşte pentru cruzimea eu care se purtase cu el atunci când îi fusese rob ("mă legase-n zgardă.".. pentru a-i putea lua averea.) cântecul făcut-am eu. să fie slobod. prefăcânduse mirat că este posibil "în ţara moldovenească/ A omori pentr-un cântec o fiinţă omenească?". îl iartă cu mărinimie.. Răzvan respinge cu fermitate robia. Toţi haiducii se opun eliberării boierului Sbierea. care se văicăreşte cu disperare atunci când dă cu ochii de Răzvan: "Sunt pierdut!. între timp. zăreşte punga în sân la Răzvan. numai Vidra. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte saşi răzbune decât numai prin iertare!. bărbatul cel referat. deoarece "oraşu-i o lighioană şi numai codru-i creştin. are ca moto patru versuri ale poetului C../ De râs ţara s-a făcut!.. pe care . ".. deoarece "Omul om./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!... Cântul m are ca titlu "Nepoata lui Motoc". considerându-1 vinovat de scrierea poeziei. ca să-şi răzbune necazurile îndurate din pricina boierilor nemiloşi: "Decât să mor în oraşe de cruzimea celor răi../De care Moldova-ntreagă mi se temea ca de foc". Boierul Ganea oferă lui Răzvan o "simbrie" de şase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său. "o robie de spaimă.Bolliac: "Ţiganul şi clăcaşul/ Au fost gândirea mea. însă Răzvan. deoarece el este convins că "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!./ Stăpânul. este adusă Vidra. iar Răzvan este un viteaz luptător în armata leşească. Răzvan rosteşte un impresionant monolog. (. îşi dă seama ca este scris "împotriva stăpânirii" şi vrea să-l spânzure pe dascăl.". este impresionată de gestul nobil şi inteligent al lui Răzvan: "Aş fi mândră. după ce trei ani fusese robul lui Sbierea." Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea.

Cântul IV poartă titlul "încă un pas" şi are ca moto versuri din "Jalnica tragedie" a lui Beldiman: "Pentru ţigani s-au zis multe... dar Vidra este nemulţumită: "Căpitanu-i o furnică!..".ro . muscali şi Ieşi. iar lui îi este cu neputinţă "ca braţul meu să izbească/' Un piept de român? Saprinză o colibă românească?.. . apoi este gelos pe căpitanul Minski şi mărturiseşte ea o iubeşte eu patimă pe Vidra: "dragoste fără teamă nu se poale!./ Răzvănică. Răzvan meditează asupra rolului pe care Başotă 1-a avut în ascensiunea lui ("Acest om. nu s-ar fi făcut hoţ de codru. dar Răzvan este ferm. n-ar fi întâlnit-o pe Vidra. eu sunt ţigan". Sbierea fusese luat rob de tătari. ". o minune!.../ Ca să-i spun că-l cheamă ţara. care 1-a împins "cuncetul la ţinta cea mai înaltă!. Răzvan se revoltă.. şi la stânga.". fără s-o ştie."./ Numai camătă s-ar face nouă sute.. mai ales că acum Răzvan este sub puterea şi influenţa nefastă a Vidrei..". sufletele. de care să-şi bală joc o femeie"../ » Nu. pentru că dacă nu "marunca-n robie"../ Şi la dreapta. de vor fi şi ei ostaşi. Piotrowski. deoarece unchiul său murise.".. o herghelie. Bucuroasă şi încântată. ci şi dobânda aferentă: "Fii datornic bun de plată. indignat şi revoltat: "nu mă bat cu românii. tătari.. dându-i un loc în divan.. Răzvan îşi dezvăluie trecutul de hoţ./ Căci luându-se Elada. Acţiunea se petrece în "locuinţa lui Răzvan într-un orăşel leşesc la marginea Moldovei' . boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci./ Tot mai dulce mi se pare când o ştiu din ţara mea!.. Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească. ş-o pădure.. Vidra-i spune lui Răzvan că mai are "un singur pas" de făcut în referat../ Podoabă taberei noastre.clopotel. nu cu mâna. ci soţie". r Răzvan respinge cu hotărâre oferta lui Sbierea. să nu uiţi că eşti creştin. două iazuri. dar dorul de Moldova le sfâşie inimile şi este mai puternic decât devotamentul faţa de polcovnicul Răzvan. Fie pâinea cât de rea.. ascensiunea acestuia în oastea leşească. Vulpoi şi Răzeşul.mai vestit. îl urmaseră Ia Ieşi. apoi ajunsese robul hatmanului leşesc.... deşi Răzvan îl iartă "pentru-a doua oară. dar regretă că au părăsit "ţara şi codrul blagoslovii"..nu.". mai ales că aflase vestea că leşii intrau în război cu moldovenii. Hatmanul încearcă să-1 convingă pe Răzvan să lupte împotriva românilor "căci patria ubi bene (ţara este acolo unde-ţi este bine) ...... iar acum. un luceafăr. ca să nu fie primiţi/ Căci ruşine Eterici a fi eu ţigani uniţi.". Foştii tovarăşi de haiducie ai lui Răzvan. Mistuit şi e! de dorul de ţară. hatmane! Niciodată!. că-n mulţime se lovesc coaste la coaste.". "Patru sate.. asta-i peste putinţă!. m-a rădicai pân-aici").."... apoi îi mărturiseşte că "Eu. indignat:"Nu sunt un copil.Vidra îi admiră boierului tenacitatea ("Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!") şi-i reproşează lui Răzvan lipsa de ambiţie pentru mărire: "Eu te las! Te las.. întrucât hatmanul e gata să-i dea în căsătorie \pe fiica lui si crezând că Vidra îi c soră. care "mi-1 mişcă şi rni-1 întoarce fără preget.". şi nu mai eşti moldovean". ar vrea să se întoarcă în Moldova.. Marele vătaf moldovean Başotâ este trimis de domnitorul Aron-vodă "cu solie la polcovnicul Răzvan....".Vulpoi şi Răzaşul comentează faptele de vitejc ale lui Răzvan./ Vor cere cu tot cuvântul şi ei să fie părtaşi. mii de vite ramatoare/ Şepte mori.. Răzvane! Om tâmpit şi sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus şi tu prea jos!". ci c-un deget!. iar Vidra "nu soru-mea... de la care îl luaseră muscalii. îi propune s-o mărite cu nepotul său.) Căpitanii într-o oaste? Sunt atâţia. adică funcţia de hatman în Ţara Moldovei. dintr-un orgoliu nemăsurat.. Boierul Sbierea vine la Vidra eu intenţia de a-i cumpăra moşia./(. pe puţin.

urările pe care le primeşte noul domnitor de la Şoltuzul de Suceava. mic şi mare pe maidan.". Vidra este înmărmurită.clopotel. (. care este însărcinată. iar Răzvan se aruncă vitejeşte în luptă... rosteşte cu glas slab: "Am biruit şi mor!. mă jur!/ Păcat că-i ţigan... prin manipularea poporului: "Ş-apoi să facem ca norodul să se scoale.." Răzvan este hatman la Curtea Moldovei. izbutind să învingă pe duşmani. Vulpoi şi Răzaşul sunt acum căpitani în armata moldovenească şi se bucură de pacea încheiată pe cale diplomatică de către trimisul lui Aron-vodă. ş-apoi mi 1-au omorât/ «Să trăiască Ştefan Tomşa». una din două: sau moarte. are "o presimţire ciudată" şi-1 sfătuieşte să aştepte un moment mai potrivit. Vidra. ce din lăcomie (.. iar Hasdeu punctează aici câteva tradiţii străvechi privind înscăunarea. Apa!.. ori să domnesc!". de această dată.". nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fără tine n-ar fi cunoscut deloc/ Astă simţire ciudată ce-1 îndeamnă să dorească/ Jos la picioarele sale toată lumea să privească!. Bătrânul Tănase murise apărându-1 în luptă pe Răzvan./ Necruţând nimica-n lume. ci ca Răzvan-împărat!" Răzvan le promite tuturor că "La toţi şi la fiecare va da răsplată pe rând. deşi... Răzvan îşi cheamă căpitanii şi le spune să organizeze înlăturarea de la tron a lui Aron-vodă. iar Răzaşul o acuză că este vinovată de moartea lui Răzvan: "Dar tu 1-ai ucis./ Nici o vorbă. Răzvan. Poporul îl aclamă pe domnitor ("Să trăiască Aron-vodă"). "Negreşit.. pentru că istoria a demonstrat. Tănase. de la "băiatul cel mai sărac". care este în agonie şi rosteşte fatidic: "Ţigan!... Acţiunea se desfăşoară la "Palatul lui Răzvan în laşi".. care-i urează "domnie fericită" şi să ajungă împărat prin unirea ţărilor române. "n-a zis un singur cuvânt./ Ş-adunându-se cu gloată.. dar este grav rănit. cu armata leşească./ Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!. adus pe braţe de Vulpoi şi Răzaşul. nici un ţipet". Cântul V se intitulează "Mărirea" şi are ca moto: "Aşa s-a plătit şi lui Răzvan răul ce-i făcuse şi el Iui Aron-vodă. cap... dar nu-i mai ajunge "mărirea" şi vrea să devină domnitorul ţării.) aşa-i românul din fire../ «Despot-vodă să trăiască».... alături de căpitanii săi. Punctul culminant îl constituie vestea că trădătorul Başotă a deschis porţile şi leşii au intrat în cetate.. referat. şi-l goniră ca pe-un câne.". Răzvan devine domnitorul Moldovei../ încât de la Marea Neagră pân'la falnicul Carpat. şi-l vicleniră urât. "Tu să legi într-o cunună toate ţările române..ascensiunea sa şi anume "s-apuci cu fală scaunul lui Ştefan cel Mare". dar acest fapt este unul trecător. idee care-1 cucereşte definitiv: "O.. însă Tănase. să zbiere dobitoceşte: «Trăiască vodă Răzvan»". dându-şi seama abia acum cât ' de preţioasă este viaţa şi cat de periculoasă este lăcomia: "Ce-mi foloseşte domnia? (.. ciocoaică! Tu la moarte 1-aduseşi!". de la căpitanii săi şi de la Vidra.. Apă!.) Voiesc a fi mare"..) pentr-un ceas de mândrie. Deznodământul.La dracul.II). Ţigan!. consideră că un ţigan nu poate ajunge să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat: "Eu ştiu că-n ţara Moldovei unul e Răzvan.' ../ Să nu domneşti ca un vodă./ (..Ăsta-i singuru-i cusur!" Răzvan este însă hotărât să domnească. deşi îi recunoaşte meritele.că uralele moldovenilor sunt urmate de căderea de pe tron a domnitorilor: "«Să trăiască Lăpuşneanul». vătaful Başotă.ro .) Nebuni.cum susţine Tănase -. neştiind nimica sfânt.." (Miron Costin.

declamative şi se bazează pe exagerări. personajul este conturat în manieră populară. a ridicării . eroic şi impresionabil al lui Răzvan. calităţi-tare morale. până la hatman şi domn al Moldovei. a faptului de a răsplăti răul cu binele (eliberarea lui Sbierea de către Răzvan). din perspectiva condiţiei sale de ţigan în antiteză cu generozitaea. al lui Răzvan./ Decât un domn de ocară. In prefaţa dramei "Răzvan şi Vidra". Ce păcat că eşti ţigan!. Monologul referat. apoi prin vitejia eroică în armata leşească şi moldovenească. tu ai fost pricină"). caracterul avar şi laş al lui Sbierea. răzvrâtindu-se împotriva stăpânirii şi a boierilor hapsâni:: "Frunză verde de negară. care demonstrează. antiteze. Piesa "Răzvan şi Vidra" este o dramă romantică. Răzvan este un ţigan rob eliberat ("Sunt ţigan iertat..a celui umilit şi dispreţuit (ascensiunea lui Răzvan de la statutul de rob la cel de domnitor) etc.clopotel. personificate în moş Tănase şi în Răzaşul. în marc măsură.". un personaj excepţional care evoluează în împrejurări excepţionale şi care trăieşte emoţii excepţionale de la bucuria măririi la amărăciunea şi deşertăciunea căderii. care are calităţi deosebite de luptător. La începui.Haşdeu foloseşte o gamă largă de figuri de stil. cum ar fi interogaţii poetice. şi-l anină./ Iar boieri mişei şi hoţi.." (Tănase). o dată în plus viziunea romantică a piesei. hiperbole./ Mai bine la dracu toţi!" Răzvan este conturat. comparaţii. realitate-aparenţă): tema săracului îmbogăţit din întâmplare care refuză bogăţia (pierderea pungii cu galbeni a lui Sbierea şi refuzul cerşetorului Tănase de a o lua).Mijloace stilistice. la locotenent. Caracterizarea personaj elor.prin merite proprii .ro .. apelând la o serie de convenţii şi teme specifice romantismului. a stăpânului devenit robul robului său (Sbierea este robul leşilor. care urca treaptă cu treaptă scara ierarhiei sociale. caracterul ambiţios. Bogdan Petriceicu Haşdeu prezintă succint trăsăturile personajelor sale: "caracterul înfocat.. şi-l acaţă"). de la căpitan de haiduci în codrii Orheiului.. Temele sunt construite în manieră romantică prin situaţiile aflate în antiteză (trecut-prezent. generos. inteligenţa şi ştiinţa de carte. Repetiţia folosită de Hasdeu are accente ideatice şi este utilizată cu o marc varietate de modalităţi de construcţie: repetiţia unui cuvânt ("căci tu. modalităţi specifice romantismului. apărător al celor asupriţi. în general. băiete!. B.. surprinzătoare pentru orice român: "Rămâi sănătos. imperativ şi orgolios al Vidrei. pe o viziune hiperbolică a realităţii istorice. ca un erou legendar. Răzvan este un erou romantic. jupâne: ţiganul lui Dumnezeu"). pe care Haşdeu le introduce cu măiestrie artistică întrun cadru de istorie adevărată. evidenţiate la început prin atitudinea de răzvărit social. Procedeele retorice sunt. fostul său rob). reluarea cuvântului de la finalul versului la începutul versului următor ("ba copiii m-a u lăsat/ Te-ău lăsat?"). căpitan şi poclovnic în oastea leşească. două caractere de ţăran românesc. obidiţi şi amărâţi. metafore.P. repetiţia unui cuvânt prin sinonimele sale ("şi-l întinde.

idee ce devine aproape un laitmotiv.... iar nu de-un om pământean!/ O. fapt ce reiese din replica în antiteză între mişelia lui Başotă şi generozitatea eroului: "Dumneata mereu ne spânzuri ş-astfel trăieşti boiereşte. Spânzurâloarea m-aşleaptă. ţigan.' Să fie oare'...."). decât rob.rostit de Răzvan privitor la sărăcia în care se zbăteau ţăranii. cam ţanţoş. El trăieşte. dar deştept şi cărturar". în construirea personajului Haşdeu reuşind o structură unitară. "drama individului apăsat de prejudecata publică" (G. Boierul Ganea este entuziasmat când îl cunoaşte pe Răzvan: "Dumneata'.. de aceea stârnesc uimire calităţile morale de excepţie. să iasă tocmai dintr-o gură de ţigan!". Răzvan este dominat de o nobleţe umană superioară."). în primul rând.c-un tâlhar!". Ca orice om inteligent preţuieşte libertatea ca pe o componentă esenţială a fiinţei umane./ Un suflet c-al dumitalc îşi va face loc în sus!". Elementele romantice se împletesc eu elementele clasice. ia apărarea dascălului care citise pamfletul şi recunoaşte că el este autorul ("El nu-i vinovat sărmanul. autorul pledând astfel în favoarea demnităţii umane.". ca să pol ierta o mie". Comportamentul şi faptele lui Răzvan dezvăluie însuşiri alese: ştiutor de carte într-o vreme în care şi hatmanul de la curtea domnească abia silabisea ("Dintre mii de (igănime. Astfel.' Sabia cea de văpaie. ştiut-am să-nvăţ scrisoare. de-oriunde soartea să te fi adus. cântecul fâcut-am eu./ Jupâne! Eu cer osânda./ (. dreptate. care compune un sugestiv tablou social şi politic al Moldovei din secolul al XVl-lea ("Săracul ţăran ceşi pierde vitişoarele sau plugul. redându-i libertatea în ambele ocazii ivite pentru răzbunare: "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău". ca dorinţa de libertate./ Că nici noaptea nu-i bălană. cu tunete şi cu ploi./ (. Aceeaşi trăsătură este evidenţiată şi de atitudinea lui Râzvan faţă de acela pe care îl ura cu toată puterea şi pe care.) întins la spânzurătoare/ Omul om să fie slobod. dar pământul odihneşte... Doamne. căruia referat. libertate exprimate cu profunzime de gândire impresionează pe cei din jur: "Sunt vorbe de sus./ De care tremură ţara?".ce-josire!. echilibrată..Călinescu). mai bine moare/Ş-apoi moartea-i înviere pentru cel dispreţuit!". vătaful Başotă îşi exprimă preţuirea sa pentru Râzvan: "Să-ţi spui verde dumitale/ C-aş avea şi cu nevoie de-un ţigan aşa de rar. spunându-i "ostaşul cel mai viteaz"./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!./ L-am scris.. armonizând admiraţia şi respectul de excepţie pe care le stârneşte Răzvan în ochii celorlalţi cu o permanentă compasiune provocată de prejudecata inflexibilă a oamenilor. îi mărturiseşte cerşetorului Tănase faptul că mama a fost româncă./ Robul osândit ce fuge blestemând biciul şi jugul. 1-am lipit şi pace!"). ideile despre adevăr. dar tatăl a fost ţigan.clopotel. chiar dacă risca sa fie spânzurat pentru asta. cinstit. băiete./ Sârbească şi românească. de aceea preferă moartea în locul statutului de rob: "Nu me-ţi robi voi pe raine!Nu me-ţi robi! Mai degrabă/ Veţi punen lanţuri furtuna.) Eu n-aş spânzura nici unul./ Cam cutezător. demnitatea şi conştiinţa propriei valori: "Nu cată că-ţi pare searbăd şi pârlit obrazul meu!. în loc să-1 omoare îl iartă.. ceea ce stârneşte admiraţia Vidrei: "Rob. sincer şi corect cu cei din jur.ro . încât ajunsei de mic/în casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic.. haiduc. iar când vede că Vidra îl admiră pe Răzvan: "Dumneata să stai la vorbă.. Hatmanul leşesc îi admiră vitejia şi curajul în luptă.

. fapt receptat şi de celelalte personaje ale dramei: "Dracul ne triinise-n cale pe nepoata lui Motoc!/ Sărmanul Răzvan. asta-i peste putinţă!. în.. şi în condiţie cu atât mai tragică cu cât admiraţia tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare. femeie măreaţă! Tu un înger! Tu o zână!/ Tu.. adevărul. care \ este împătimit de bani şi îndură orice pentru a-i avea: "O! dacă şi tu./ Şi privind cu mulţumire la lumea cea zâmbitoare")./ Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat. ." (George Călinescu). ivire minunată ce-mi răsai ca o lumină!". ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot mai mare şi mai mare. faţă de Vidra: "O.. iar dorul de ţară îl cuprinde mistuitor. sentimental şi om de onoare. duce chinul cel mai greu. aceea de ţigan.. ajutorarea celor umili. Doamne! Tu ţigan'?. Ea este cea care sădeşte • în Răzvan "setea de-a merge-nainte". Apă!. Nu numai destinul.. Răzvan a fost ales căpitan de haiduci.". când o ştiu din (ara mea!" îi răspunde atunci când leahul vrea să-1 convingă să lupte împotriva românilor. luptând pentru valori morale superioare ca dreptatea. dar când alia ca Răzvan este ţigan rămâne uimit: "O.. de faptul că "Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt" şi moare pe buze cu conştientizarea originii sale: "Ţigan!./ El nu mai face nimica. îşi dă seama prea târziu de deşertăciunea măririi." Sensibil.. Răzvan fiind "un paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii. iar respectul şi veneraţia pe care Ie simte în legătură cu ideea de mamă le exprimă emoţionant într-un adevărat elogiu: "Sărmana maică.. Răzvan este un autentic patriot.. Fie pâinea cât de rea. halmane! Niciodată!. Moartea lui este o fatalitate. drăguţa. devotat. Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua naştere apăsând asupra geniului. Răzvan este delicat şi iubitor faţă de'ideea de femeie ("Femeie! De când pe dânsa o făcuse Dumnezeu./ Cea dintâi ce ne iubeşte. cea dintâi fiinţă pe care noi o iubim. c-un zâmbet ne linişteşte/ Şi plânge cu bucurie văzându-ne că zâmbim..". atunci când este o vreme departe de ea: "Nu. de autoritate şi orgoliu nemăsurat de mărire. Pe nesimţite./ Tot mai dulce mi se pare. ci-i un năpârstoc.". dorinţa de mărire îi cuprinde fiinţa şi. care-i inoculează cu fermitate patima măririi. Râzvan este revoltat de această idee: "Dar nu mă bat cu românii. | Răzvane./ . încercând cu încăpăţânare să-şi depăşească propria condiţie umană. referat. pasional. Pentru calităţile sale de excepţie care conturează un om generos.. el devine robul unor ţeluri egoiste. ajungând domn al Moldovei. Vidra este nu numai eroina principală şi de excepţie a dramei "Răzvan şi Vidra'."ţara mea-ţi datorează izbânde strălucitoare". ci şi un personaj de referinţă din literatura română. determinată de o trădare întmplătoare. Ţigan!.clopotel.. eroic. Pe care Vidra mi-1 mişcă şi-l întoarce Iară preget"../ Tu dintr-o căpitănie ai ajunge împărat!. dându-i ca exemplu pe Sbierea. ce poartă copilu-n sângele său.. pe care-i ocroteşte. / Nu-mi place gluma!."..ro . curajos.lupta cu un factor monstruos.. Apă!. fermecat de lucrul său../ Maica./ Când plângem noi. cu laptele-i ne nutreşte. iubeşte Moldova cu toată fiinţa lui.. viguros. acuma nu-i om. de nedefinit. ea. apărător al celor obidiţi./ Ca să-i dea suflarea vieţii.nu.. de la idealurile pure de dreptate şi libertate de la începutul dramei../ Cu cântecul ei ne-nvaţă. dar şi firea lui Răzvan se schimbă după ce se îndrăgosteşte de Vidră. tu.

veghează/ Pe câmpul de bătălie. c-o vorbă numai.. o pildă demnă de urmat pentru evoluţia personajului în drumul lui spre mărire: "Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!/ O! dacă şi tu. Hoţul II o întâlnise la vânătoare: "Un fătoi ce călăreşte şi-mpuşcă chiar. Apariţia Vidrei exercită o putere fulgerătoare asupra lui Răzvan. al căror sânge curge în venele ei: "Ş-al căruia lainic sânge clocoteşte cu putere. ea îi urează entuziasmată: "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. "acel groaznic bărbat/ Care numai c-ombrâncirc patru domni a răsturnat" şi vorbeşte cu mândrie de originea ei dinlr-un neam de boieri români. care-1 iartă pe duşmanul ce-l făcuse rob "pentr-un galben".". ci ca Răzvan-împărat!"... care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume nouă.. curajoasă şi se aruncă m luptă alături de Răzvan fără a se teme de moarte. mi-ai deschis o nouă cale!/C-un cuvânt.".../ încât de la Marea Neagră pân-la falnicul Carpat/ Să nu domneşti ca un Vodă. reproşându-ică se mulţumeşte numai cu atât ("Căpitan? Ce mare treabă! Căpitanu-i o furnică!. tot mic şi iarăşi mic/ (. în pieptul meu de muiere". Vidra adoptă cele mai eficenle tactici de impulsionare şi ambiţionare spre mărire a bărbatului pe care-1 iubeşte cu înflăcărare. că un zmeu/ într-o zi am întâlnit-o alergând la vânătoare. clocotind de viaţă şi foarte ambiţioasă.. Vidra este o prezenţă feminină de excepţie. Ca un adevărat strateg.". ca să strâng o mână care/ Nu voieşte să-şi răzbune decât numai prin iertare!.. ea îşi manifestă dezamăgirea.. Vidra este o femeie vitează.... E un covrig. atunci când Răzvan este fericit că a fost înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească./ Pe care-ades îi întrece. însetată de mărire. Fascinată fiind de generozitatea nobilă ă căpitanului de haiduci.. referat. în rând cu ostaşii mei. n-am ce zice! Şi-i Inimoasă ca o floare. care să-i înalţe alesul. nici tată. Patima pentru bani care-1 stăpâneşte pe Sbierea este un exemplu pe care Vidra i-1 dă lui Răzvan. tenacitatea diabolică a femeii orgolioase./ Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!. Vidra stimulează orgoliul şi energia latentă a lui Râzvan. cu suflarea gurii tale.". ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot măi mare şi mai mare". ea n-are mamă. cu o puternică voinţă. Vidra pune în înălţarea bărbatului toată puterea.". întreg arsenalul unei arte de mărire.. bâcsitii cu fudulie. încă dinaintea apariţiei ei în piesă. Ambiţia şi setea ei de mărire n-au limite şi atunci când-Răzvan ajunge domnitorul Moldovei. boierul Sbierea.ro . o jucărie!..) Eu te las! Te las.") şi-1 dispreţuieşte pentru că-i lipseşte "setea de-a merge-nainte"..Minune dintre femei!". înflăcărată admiraţie pe care io trezeşte Răzvan o face să treacă peslc deosebirea de rang social şi de nobleţe dintre ei: "Aş fi mândră. care "Din nenorocire. şi orgolioasă: "Vidra-i o fată scmeuţâ... înfruntă moartea. folosind modalităţi variate... căpitane. Răzvan.Vidra este nepoata vornicului Motoc./ E voinică./ Ca talazurile mării.. aşa cum o descrie Hatmanul leşesc: "Acea femeie vitează/ Ce tensoţeşte-n războaie.. Râzvane!". Răzvane. energică. ameninţându-1 cu dispreţ: "Fugi! Mi-e milă şi mi-e jale! Mic. boierul Gane a îndrăgit o "/âfâ de neam"./ Luându-şi de gând s-o-nchi-ză călugăriţa la un schit. totuşi. aflăm opinia celorlalte personaje despre Vidra. viguroasă.clopotel./Ş-unchiu-său vrea să-i răpească moştenirea cea bogată. Ciobanul comunică încă de la început că Vidra este mândră. Personaj complex./ Care n-o să bage-n seamă nici chiar pe sfântul llie!.

cu o voinţă şi o tenacitate ieşite din comun. vulcanică.ro .. Eugen Lovinescii vede în Vidra o eroină "mânată de ambiţie: o femeie ce-şi face din bărbat un braţ. Referindu-se la acest personaj feminin încărcat de forţă şi energie." (Vulpoi).Energică.. amestec din Doamna Chiajna şi din Lady Macbeth". nici un ţipăt privind pe Râzvan că moare !. Vidra a fost asemănată cu eroinele antice pentru echilibrul interior şi discreţia cu care-şi suportă suferinţa. pentru a-şi realiza nesaţul stăpânirii şi spiritul de iniţiativă. reieşite din scena morţii bărbatului pe care 1-a iubit cu toată fiinţa ei: "Nu vezi că-i moartă şi Vidra? N-a zis un singur cuvânt/ Nici o vorbă. referat.clopotel. fermă şi iubitoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful