RĂZVAN ŞI VIDRA Declarându-se discipol al lui Sofocle şi Shakespeare, Bogdan Petriceicu Haşdeu rămâne convins că "trecutul unui popor

poate să învie _ numai într-o dramă istorică", aşa că scrie piesa "Răzvan şi Vidra", prima dramă romantică de inspiraţie istorică, în versuri, într-o viziune paşoptistă asupra trecutului în spiritul ideilor de la "Dacia literară", fiind reprezentată în 1867 la Bucureşti, de către trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiraţie ale dramei "Răzvan şi Vidra" se află în "Letopiseţul Ţării Moldovei" al lui Miron Costin, în studiul lui Nicolae Bălcescu, "Răzvan-Vodă", precum şi în folclorul românesc sau în operele culte cu eroi ţigani ale lui Puşkin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi. Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realităţile social-istorice ale Moldovei în învolburatul şi însângeratul secol al XVI-lea, ilustrând idealurile, pasiunile şi ambiţiile unor personaje romantice_ angajate cu patos în conflictele sociale, psihologice şi morale ale epocii. Structura dramei: "Răzvan şi Vidra" este subintitulată de Haşdeu "Poemă dramatică în_cinci cânturi" şi are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Mărirea deşartă şi iubirea de arginţi, acestea sunt neşte neputinţe iuţi ale sunetului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debutează cu o "Dedicaţiune" în versuri adresată "Soţiei mele lulia Petriceicu-Haşdeu" şi semnala cu iniţialele "B.P.H." Drama este structurală în cinci "cânturi", fiecare purtând un titlu sugestiv şi având câte un moto semnificativ pentru subiectul actului. respectiv. La fiecare "cânt" sunt prezentate personajele, cărora Hasdeu le 'Spune "feţe" şi este precizat locul în care urmează să se desfăşoare acţiunea. Momentele subiectului: Expoziţiunea: Cântul I, intitulat "Un rob pentru un galben^, are ca moto un citat din "Letopiseţul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564": "în Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pier fără judeţ, fără vină şi iară seamă. Singuri cei mari judecători, singuri paraşi şi singuri plinitori legii. Şi de acest obicei Moldova nu scapă ...". Acţiunea acestui cânt se desfăşoară într-o "piaţă în laşi", unde se zăreşte "în fund o biserică". Tănase, un român sărăcii în urma unui proces în care îşi pierduse toată averea, cerşeşte "un bănuţ" de la boierul Sbierea care se enervează pentru că "bănişorii nu saruncă". Răzvan, martor al scenei de mai sus, observă că Sbierea îşi pierduse punga cu bani, o ia şi i-o dă cerşetorului Tănase. Acesta, deşi "copilaşii îi plâng de foame", refuză să ia "de la un ţigan pomană". Răzvan îi explică faptul că mama lui era moldoveancă şi numai tatăl său fusese ţigan, susţinând ideea că important este omul şi nu culoarea pielii, deoarece "şi pâinea de secară este neagră, dar hrăneşte". El este ştiutor de carte şi se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de ţigânime, ştiut-am să-nvăţ scrisoare". Tănase ia un singur galben clin punga boierului Sbierea, o dă înapoi lui Răzvan, care o pune în sân. Intriga: Târgoveţii se adună în piaţă şi roagă pe un dascăl să le citească pamfletul împotriva cârmuirii, pe care Răzvan îl lipise pe un stâlp şi care este scris în metru popular:
referat.clopotel.ro

descendentă "din osul acelui vornic Moţoc."Frunză verde de negară. se răzvrătesc împotriva ţiganului pe care-1 jignesc "se cunoaşte că-i ţigan".. Cerşetorul Tănase vine în codru să se facă şi ci haiduc ("Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan").) Toţi cei slabi. îşi dă seama ca este scris "împotriva stăpânirii" şi vrea să-l spânzure pe dascăl. scârbit de umilinţa laşă a boierului. Sunt mort!". care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea./ De râs ţara s-a făcut!. considerându-1 vinovat de scrierea poeziei. preferând spânzurătoarea. Răzvan respinge cu fermitate robia../ L-am scris.... căpitane. mai bine moare". Marele vătaf Başotâ silabiseşte pamfletul. deoarece "Omul om. are ca moto patru versuri ale poetului C.".Bolliac: "Ţiganul şi clăcaşul/ Au fost gândirea mea.". constată că îi lipseşte un galben şi îl vrea rob în schimbul galbenului./De care Moldova-ntreagă mi se temea ca de foc". după ce trei ani fusese robul lui Sbierea. (.. ca pe-un câinc-n bătătură").) fost-am în lanţuri". îl iartă cu mărinimie. pentru a-i putea lua averea. deoarece el este convins că "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!. ca să-şi răzbune necazurile îndurate din pricina boierilor nemiloşi: "Decât să mor în oraşe de cruzimea celor răi.. Răzvan se îndrăgosteşte de Vidra ("Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!... Răzvan este căpitanul haiducilor./ (. însă Răzvan. bărbatul cel referat. în care îşi exprima credinţa în dreptatea haiducească. deoarece "oraşu-i o lighioană şi numai codru-i creştin. să fie slobod.") şi refuză să o predea boierului Gane. este adusă Vidra..... care se văicăreşte cu disperare atunci când dă cu ochii de Răzvan: "Sunt pierdut!. numai Vidra./ Mai bine voi în pădure.. care vrea să o ducă la schit să o călugărească. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte saşi răzbune decât numai prin iertare!. Sbierea iese din biserică. cu tunete şi cu ploi. pe care .clopotel. prin mine să piară ci!". iar acţiunea se defăşoară "în codrul Orheiului". Desfăşurarea acţiunii: Cântul n se intitulează "Răzbunarea". Acţiunea se petrece într-o "tabără leşească la marginile ţării muscăleşti".". decât rob. Toţi haiducii se opun eliberării boierului Sbierea. "Ostaşul cel mai de frunte. iar ca moto o maximă a lui Anton Pann: "Să nu te blăsteme cineva: s-ajungi slugă la cai albi şi stăpân femeie s-aibi!"./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!. este impresionată de gestul nobil şi inteligent al lui Răzvan: "Aş fi mândră.. şi pace!"./ Stăpânul.. Cântul m are ca titlu "Nepoata lui Motoc"..". "./ De când domneşte în ţară/ Petru-vodă şchiop şi slut.) cântecul făcut-am eu.. înapoindu-i acestuia banii. deşi îl urăşte pentru cruzimea eu care se purtase cu el atunci când îi fusese rob ("mă legase-n zgardă. între timp. Răzvan rosteşte un impresionant monolog. zăreşte punga în sân la Răzvan. izbiţi de soartă. "Mai degrabă/ Veţi pune-n lanţuri furtuna. prins în codru.. ce-i cu dreptul de-a şedea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui ţigan. "o robie de spaimă.." Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea. de nevoi înconjuraţi.. îi aminteşte că "Jupanului. arendaşul/ Şi legea lor cea grea. Boierul Ganea oferă lui Răzvan o "simbrie" de şase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său...". prefăcânduse mirat că este posibil "în ţara moldovenească/ A omori pentr-un cântec o fiinţă omenească?".Preasfântă troiţă! Maică Precistă!./ Află-n codru mângâiere şi ne dau nume de fraţi.. iar Răzvan este un viteaz luptător în armata leşească. 1-am lipit...ro .. Răzvan ia apărarea dascălului şi recunoaşte că el este autorul pamfletului: "(.

ca să nu fie primiţi/ Căci ruşine Eterici a fi eu ţigani uniţi. Acţiunea se petrece în "locuinţa lui Răzvan într-un orăşel leşesc la marginea Moldovei' . tătari... Fie pâinea cât de rea. sufletele. îi propune s-o mărite cu nepotul său. "Patru sate./ Tot mai dulce mi se pare când o ştiu din ţara mea!... Piotrowski. dar Vidra este nemulţumită: "Căpitanu-i o furnică!. pentru că dacă nu "marunca-n robie".Vidra îi admiră boierului tenacitatea ("Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!") şi-i reproşează lui Răzvan lipsa de ambiţie pentru mărire: "Eu te las! Te las.. Boierul Sbierea vine la Vidra eu intenţia de a-i cumpăra moşia.) Căpitanii într-o oaste? Sunt atâţia./(. deoarece unchiul său murise. fără s-o ştie.". Marele vătaf moldovean Başotâ este trimis de domnitorul Aron-vodă "cu solie la polcovnicul Răzvan. Răzvane! Om tâmpit şi sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus şi tu prea jos!". că-n mulţime se lovesc coaste la coaste. Foştii tovarăşi de haiducie ai lui Răzvan. îl urmaseră Ia Ieşi. Mistuit şi e! de dorul de ţară.. Răzvan se revoltă... muscali şi Ieşi.. şi nu mai eşti moldovean".. dându-i un loc în divan.ro . Bucuroasă şi încântată.. dar Răzvan este ferm. apoi ajunsese robul hatmanului leşesc. Vulpoi şi Răzeşul./ Răzvănică. iar acum. dintr-un orgoliu nemăsurat. pe puţin.".... adică funcţia de hatman în Ţara Moldovei. apoi îi mărturiseşte că "Eu. Sbierea fusese luat rob de tătari.". o minune!. m-a rădicai pân-aici"). asta-i peste putinţă!./ Numai camătă s-ar face nouă sute. un luceafăr. ci şi dobânda aferentă: "Fii datornic bun de plată. iar Vidra "nu soru-mea.. dar regretă că au părăsit "ţara şi codrul blagoslovii"../ Ca să-i spun că-l cheamă ţara. care 1-a împins "cuncetul la ţinta cea mai înaltă!. ". ci c-un deget!. ascensiunea acestuia în oastea leşească./ Căci luându-se Elada./ » Nu."....".". r Răzvan respinge cu hotărâre oferta lui Sbierea. o herghelie.. Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească. deşi Răzvan îl iartă "pentru-a doua oară. Vidra-i spune lui Răzvan că mai are "un singur pas" de făcut în referat./ Vor cere cu tot cuvântul şi ei să fie părtaşi. mii de vite ramatoare/ Şepte mori.. ar vrea să se întoarcă în Moldova. Răzvan îşi dezvăluie trecutul de hoţ.nu. două iazuri. mai ales că aflase vestea că leşii intrau în război cu moldovenii. boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci.. Hatmanul încearcă să-1 convingă pe Răzvan să lupte împotriva românilor "căci patria ubi bene (ţara este acolo unde-ţi este bine) .". de care să-şi bală joc o femeie". indignat şi revoltat: "nu mă bat cu românii. dar dorul de Moldova le sfâşie inimile şi este mai puternic decât devotamentul faţa de polcovnicul Răzvan. Cântul IV poartă titlul "încă un pas" şi are ca moto versuri din "Jalnica tragedie" a lui Beldiman: "Pentru ţigani s-au zis multe.. apoi este gelos pe căpitanul Minski şi mărturiseşte ea o iubeşte eu patimă pe Vidra: "dragoste fără teamă nu se poale!. nu s-ar fi făcut hoţ de codru.Vulpoi şi Răzaşul comentează faptele de vitejc ale lui Răzvan.... indignat:"Nu sunt un copil.. şi la stânga. să nu uiţi că eşti creştin.. de la care îl luaseră muscalii.."."./ Şi la dreapta.. hatmane! Niciodată!. .. întrucât hatmanul e gata să-i dea în căsătorie \pe fiica lui si crezând că Vidra îi c soră. care "mi-1 mişcă şi rni-1 întoarce fără preget. iar lui îi este cu neputinţă "ca braţul meu să izbească/' Un piept de român? Saprinză o colibă românească?.. mai ales că acum Răzvan este sub puterea şi influenţa nefastă a Vidrei./ Podoabă taberei noastre.. nu cu mâna. ş-o pădure.mai vestit. Răzvan meditează asupra rolului pe care Başotă 1-a avut în ascensiunea lui ("Acest om.".... eu sunt ţigan"... n-ar fi întâlnit-o pe Vidra... de vor fi şi ei ostaşi.clopotel.". ci soţie".

".. Acţiunea se desfăşoară la "Palatul lui Răzvan în laşi".. rosteşte cu glas slab: "Am biruit şi mor!./ Să nu domneşti ca un vodă..că uralele moldovenilor sunt urmate de căderea de pe tron a domnitorilor: "«Să trăiască Lăpuşneanul»... ciocoaică! Tu la moarte 1-aduseşi!". Vidra este înmărmurită.' .II).. urările pe care le primeşte noul domnitor de la Şoltuzul de Suceava. izbutind să învingă pe duşmani. care este însărcinată./ (. de la "băiatul cel mai sărac". mic şi mare pe maidan. Cântul V se intitulează "Mărirea" şi are ca moto: "Aşa s-a plătit şi lui Răzvan răul ce-i făcuse şi el Iui Aron-vodă. iar Hasdeu punctează aici câteva tradiţii străvechi privind înscăunarea. cap. de la căpitanii săi şi de la Vidra. nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fără tine n-ar fi cunoscut deloc/ Astă simţire ciudată ce-1 îndeamnă să dorească/ Jos la picioarele sale toată lumea să privească!. Răzvan devine domnitorul Moldovei." Răzvan este hatman la Curtea Moldovei. însă Tănase. Vidra.) Voiesc a fi mare". Apă!. "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. mă jur!/ Păcat că-i ţigan./ Necruţând nimica-n lume. şi-l goniră ca pe-un câne. (. care este în agonie şi rosteşte fatidic: "Ţigan!..) Nebuni. neştiind nimica sfânt. prin manipularea poporului: "Ş-apoi să facem ca norodul să se scoale.... Deznodământul.) aşa-i românul din fire.. deşi..Ăsta-i singuru-i cusur!" Răzvan este însă hotărât să domnească./ Nici o vorbă./ «Despot-vodă să trăiască».. iar Răzaşul o acuză că este vinovată de moartea lui Răzvan: "Dar tu 1-ai ucis.. Apa!. ş-apoi mi 1-au omorât/ «Să trăiască Ştefan Tomşa». Ţigan!..La dracul. Punctul culminant îl constituie vestea că trădătorul Başotă a deschis porţile şi leşii au intrat în cetate.".cum susţine Tănase -. Tănase.. cu armata leşească. care-i urează "domnie fericită" şi să ajungă împărat prin unirea ţărilor române../ încât de la Marea Neagră pân'la falnicul Carpat. Vulpoi şi Răzaşul sunt acum căpitani în armata moldovenească şi se bucură de pacea încheiată pe cale diplomatică de către trimisul lui Aron-vodă. de această dată. Răzvan îşi cheamă căpitanii şi le spune să organizeze înlăturarea de la tron a lui Aron-vodă. dar nu-i mai ajunge "mărirea" şi vrea să devină domnitorul ţării. dându-şi seama abia acum cât ' de preţioasă este viaţa şi cat de periculoasă este lăcomia: "Ce-mi foloseşte domnia? (. iar Răzvan se aruncă vitejeşte în luptă. pentru că istoria a demonstrat./ Ş-adunându-se cu gloată. dar acest fapt este unul trecător.. ori să domnesc!". "n-a zis un singur cuvânt.. referat.ascensiunea sa şi anume "s-apuci cu fală scaunul lui Ştefan cel Mare". ci ca Răzvan-împărat!" Răzvan le promite tuturor că "La toţi şi la fiecare va da răsplată pe rând. ce din lăcomie (. alături de căpitanii săi. adus pe braţe de Vulpoi şi Răzaşul.." (Miron Costin. Poporul îl aclamă pe domnitor ("Să trăiască Aron-vodă")..ro .. una din două: sau moarte./ Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!. Bătrânul Tănase murise apărându-1 în luptă pe Răzvan. deşi îi recunoaşte meritele.. vătaful Başotă.clopotel. nici un ţipet". consideră că un ţigan nu poate ajunge să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat: "Eu ştiu că-n ţara Moldovei unul e Răzvan. Răzvan... idee care-1 cucereşte definitiv: "O. dar este grav rănit....". "Negreşit.. are "o presimţire ciudată" şi-1 sfătuieşte să aştepte un moment mai potrivit. şi-l vicleniră urât. să zbiere dobitoceşte: «Trăiască vodă Răzvan»"..) pentr-un ceas de mândrie.

a ridicării . ca un erou legendar. caracterul avar şi laş al lui Sbierea. la locotenent. a faptului de a răsplăti răul cu binele (eliberarea lui Sbierea de către Răzvan).. repetiţia unui cuvânt prin sinonimele sale ("şi-l întinde. generos. până la hatman şi domn al Moldovei. două caractere de ţăran românesc. care demonstrează. caracterul ambiţios. şi-l anină... eroic şi impresionabil al lui Răzvan. şi-l acaţă"). calităţi-tare morale. un personaj excepţional care evoluează în împrejurări excepţionale şi care trăieşte emoţii excepţionale de la bucuria măririi la amărăciunea şi deşertăciunea căderii. căpitan şi poclovnic în oastea leşească. inteligenţa şi ştiinţa de carte.clopotel. o dată în plus viziunea romantică a piesei. Răzvan este un erou romantic.. în general./ Mai bine la dracu toţi!" Răzvan este conturat.P. surprinzătoare pentru orice român: "Rămâi sănătos. Repetiţia folosită de Hasdeu are accente ideatice şi este utilizată cu o marc varietate de modalităţi de construcţie: repetiţia unui cuvânt ("căci tu. evidenţiate la început prin atitudinea de răzvărit social. Piesa "Răzvan şi Vidra" este o dramă romantică. jupâne: ţiganul lui Dumnezeu"). care are calităţi deosebite de luptător. care urca treaptă cu treaptă scara ierarhiei sociale. cum ar fi interogaţii poetice. B." (Tănase). Procedeele retorice sunt. a stăpânului devenit robul robului său (Sbierea este robul leşilor./ Decât un domn de ocară. din perspectiva condiţiei sale de ţigan în antiteză cu generozitaea. imperativ şi orgolios al Vidrei. antiteze. pe care Haşdeu le introduce cu măiestrie artistică întrun cadru de istorie adevărată. La începui.Haşdeu foloseşte o gamă largă de figuri de stil.. modalităţi specifice romantismului. Ce păcat că eşti ţigan!. băiete!. reluarea cuvântului de la finalul versului la începutul versului următor ("ba copiii m-a u lăsat/ Te-ău lăsat?")."./ Iar boieri mişei şi hoţi.Mijloace stilistice. pe o viziune hiperbolică a realităţii istorice. In prefaţa dramei "Răzvan şi Vidra". fostul său rob). de la căpitan de haiduci în codrii Orheiului.a celui umilit şi dispreţuit (ascensiunea lui Răzvan de la statutul de rob la cel de domnitor) etc.prin merite proprii . comparaţii. Caracterizarea personaj elor. apărător al celor asupriţi. Bogdan Petriceicu Haşdeu prezintă succint trăsăturile personajelor sale: "caracterul înfocat. Răzvan este un ţigan rob eliberat ("Sunt ţigan iertat. obidiţi şi amărâţi. Monologul referat. tu ai fost pricină"). Temele sunt construite în manieră romantică prin situaţiile aflate în antiteză (trecut-prezent. declamative şi se bazează pe exagerări. personajul este conturat în manieră populară.ro . răzvrâtindu-se împotriva stăpânirii şi a boierilor hapsâni:: "Frunză verde de negară. realitate-aparenţă): tema săracului îmbogăţit din întâmplare care refuză bogăţia (pierderea pungii cu galbeni a lui Sbierea şi refuzul cerşetorului Tănase de a o lua). metafore. personificate în moş Tănase şi în Răzaşul.. în marc măsură. apelând la o serie de convenţii şi teme specifice romantismului. al lui Răzvan. hiperbole. apoi prin vitejia eroică în armata leşească şi moldovenească.

să iasă tocmai dintr-o gură de ţigan!".. băiete. sincer şi corect cu cei din jur. spunându-i "ostaşul cel mai viteaz". în construirea personajului Haşdeu reuşind o structură unitară. ia apărarea dascălului care citise pamfletul şi recunoaşte că el este autorul ("El nu-i vinovat sărmanul.) Eu n-aş spânzura nici unul. cântecul fâcut-am eu. Boierul Ganea este entuziasmat când îl cunoaşte pe Răzvan: "Dumneata'./ Că nici noaptea nu-i bălană. fapt ce reiese din replica în antiteză între mişelia lui Başotă şi generozitatea eroului: "Dumneata mereu ne spânzuri ş-astfel trăieşti boiereşte. haiduc./ Jupâne! Eu cer osânda. ştiut-am să-nvăţ scrisoare. Spânzurâloarea m-aşleaptă.ro . Elementele romantice se împletesc eu elementele clasice.Călinescu). Ca orice om inteligent preţuieşte libertatea ca pe o componentă esenţială a fiinţei umane./ De care tremură ţara?". idee ce devine aproape un laitmotiv. iar când vede că Vidra îl admiră pe Răzvan: "Dumneata să stai la vorbă. autorul pledând astfel în favoarea demnităţii umane.."). dar pământul odihneşte. Aceeaşi trăsătură este evidenţiată şi de atitudinea lui Râzvan faţă de acela pe care îl ura cu toată puterea şi pe care. în primul rând. Doamne. 1-am lipit şi pace!").' Să fie oare'.) întins la spânzurătoare/ Omul om să fie slobod. în loc să-1 omoare îl iartă./ L-am scris. de aceea stârnesc uimire calităţile morale de excepţie. Hatmanul leşesc îi admiră vitejia şi curajul în luptă./ Robul osândit ce fuge blestemând biciul şi jugul. ceea ce stârneşte admiraţia Vidrei: "Rob. căruia referat.. iar nu de-un om pământean!/ O... chiar dacă risca sa fie spânzurat pentru asta. îi mărturiseşte cerşetorului Tănase faptul că mama a fost româncă. echilibrată./ (.c-un tâlhar!".. cu tunete şi cu ploi. cinstit..ce-josire!. care compune un sugestiv tablou social şi politic al Moldovei din secolul al XVl-lea ("Săracul ţăran ceşi pierde vitişoarele sau plugul. de-oriunde soartea să te fi adus. încât ajunsei de mic/în casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic.' Sabia cea de văpaie. redându-i libertatea în ambele ocazii ivite pentru răzbunare: "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău".. ideile despre adevăr. "drama individului apăsat de prejudecata publică" (G. armonizând admiraţia şi respectul de excepţie pe care le stârneşte Răzvan în ochii celorlalţi cu o permanentă compasiune provocată de prejudecata inflexibilă a oamenilor.. de aceea preferă moartea în locul statutului de rob: "Nu me-ţi robi voi pe raine!Nu me-ţi robi! Mai degrabă/ Veţi punen lanţuri furtuna... ţigan./ Sârbească şi românească. vătaful Başotă îşi exprimă preţuirea sa pentru Râzvan: "Să-ţi spui verde dumitale/ C-aş avea şi cu nevoie de-un ţigan aşa de rar.clopotel. demnitatea şi conştiinţa propriei valori: "Nu cată că-ţi pare searbăd şi pârlit obrazul meu!.. ca dorinţa de libertate. mai bine moare/Ş-apoi moartea-i înviere pentru cel dispreţuit!". Astfel../ Cam cutezător. libertate exprimate cu profunzime de gândire impresionează pe cei din jur: "Sunt vorbe de sus. dreptate./ Un suflet c-al dumitalc îşi va face loc în sus!". Răzvan este dominat de o nobleţe umană superioară./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!. El trăieşte.")..".rostit de Răzvan privitor la sărăcia în care se zbăteau ţăranii. Comportamentul şi faptele lui Răzvan dezvăluie însuşiri alese: ştiutor de carte într-o vreme în care şi hatmanul de la curtea domnească abia silabisea ("Dintre mii de (igănime. ca să pol ierta o mie". dar deştept şi cărturar". decât rob. cam ţanţoş./ (. dar tatăl a fost ţigan.

Apă!. ci şi un personaj de referinţă din literatura română. fapt receptat şi de celelalte personaje ale dramei: "Dracul ne triinise-n cale pe nepoata lui Motoc!/ Sărmanul Răzvan. ci-i un năpârstoc. luptând pentru valori morale superioare ca dreptatea.. iar respectul şi veneraţia pe care Ie simte în legătură cu ideea de mamă le exprimă emoţionant într-un adevărat elogiu: "Sărmana maică../ Ca să-i dea suflarea vieţii. atunci când este o vreme departe de ea: "Nu. ce poartă copilu-n sângele său. eroic. sentimental şi om de onoare..." (George Călinescu). el devine robul unor ţeluri egoiste..". femeie măreaţă! Tu un înger! Tu o zână!/ Tu.." Sensibil. de nedefinit. curajos. Vidra este nu numai eroina principală şi de excepţie a dramei "Răzvan şi Vidra'. ajungând domn al Moldovei. Ţigan!. referat. Fie pâinea cât de rea. care \ este împătimit de bani şi îndură orice pentru a-i avea: "O! dacă şi tu. ivire minunată ce-mi răsai ca o lumină!". determinată de o trădare întmplătoare./ Tu dintr-o căpitănie ai ajunge împărat!./ Şi privind cu mulţumire la lumea cea zâmbitoare"). duce chinul cel mai greu. de faptul că "Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt" şi moare pe buze cu conştientizarea originii sale: "Ţigan!../ Cea dintâi ce ne iubeşte. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot mai mare şi mai mare.."./ Tot mai dulce mi se pare. care-i inoculează cu fermitate patima măririi./ Când plângem noi../ El nu mai face nimica./ . Doamne! Tu ţigan'?. încercând cu încăpăţânare să-şi depăşească propria condiţie umană. dându-i ca exemplu pe Sbierea. drăguţa. Moartea lui este o fatalitate.ro . în.. Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua naştere apăsând asupra geniului. de autoritate şi orgoliu nemăsurat de mărire. pasional. Râzvan este revoltat de această idee: "Dar nu mă bat cu românii. Pe nesimţite. acuma nu-i om.. dar când alia ca Răzvan este ţigan rămâne uimit: "O./ Cu cântecul ei ne-nvaţă."ţara mea-ţi datorează izbânde strălucitoare". aceea de ţigan. pe care-i ocroteşte. / Nu-mi place gluma!.clopotel.. Ea este cea care sădeşte • în Răzvan "setea de-a merge-nainte".. faţă de Vidra: "O.. Răzvan a fost ales căpitan de haiduci. îşi dă seama prea târziu de deşertăciunea măririi. adevărul..lupta cu un factor monstruos. cea dintâi fiinţă pe care noi o iubim. devotat./ Maica. iubeşte Moldova cu toată fiinţa lui. când o ştiu din (ara mea!" îi răspunde atunci când leahul vrea să-1 convingă să lupte împotriva românilor. | Răzvane. viguros.. iar dorul de ţară îl cuprinde mistuitor. Apă!. halmane! Niciodată!. Pentru calităţile sale de excepţie care conturează un om generos. Pe care Vidra mi-1 mişcă şi-l întoarce Iară preget". cu laptele-i ne nutreşte. Răzvan este un autentic patriot.. dorinţa de mărire îi cuprinde fiinţa şi. de la idealurile pure de dreptate şi libertate de la începutul dramei.". ea.. Răzvan este delicat şi iubitor faţă de'ideea de femeie ("Femeie! De când pe dânsa o făcuse Dumnezeu. fermecat de lucrul său. şi în condiţie cu atât mai tragică cu cât admiraţia tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare. Răzvan fiind "un paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii./ Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat. apărător al celor obidiţi.nu.. tu. asta-i peste putinţă!. c-un zâmbet ne linişteşte/ Şi plânge cu bucurie văzându-ne că zâmbim.". ajutorarea celor umili.. Nu numai destinul.. . dar şi firea lui Răzvan se schimbă după ce se îndrăgosteşte de Vidră.

"../ E voinică. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte să-şi răzbune decât numai prin iertare!. viguroasă. ea n-are mamă. atunci când Răzvan este fericit că a fost înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească./ Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!./ Luându-şi de gând s-o-nchi-ză călugăriţa la un schit. energică. înfruntă moartea. boierul Sbierea... Apariţia Vidrei exercită o putere fulgerătoare asupra lui Răzvan. încă dinaintea apariţiei ei în piesă. Vidra pune în înălţarea bărbatului toată puterea. bâcsitii cu fudulie. care "Din nenorocire./ Ca talazurile mării. mi-ai deschis o nouă cale!/C-un cuvânt. cu suflarea gurii tale..... Ca un adevărat strateg. al căror sânge curge în venele ei: "Ş-al căruia lainic sânge clocoteşte cu putere. ameninţându-1 cu dispreţ: "Fugi! Mi-e milă şi mi-e jale! Mic. înflăcărată admiraţie pe care io trezeşte Răzvan o face să treacă peslc deosebirea de rang social şi de nobleţe dintre ei: "Aş fi mândră.Minune dintre femei!".....Vidra este nepoata vornicului Motoc..clopotel. că un zmeu/ într-o zi am întâlnit-o alergând la vânătoare. căpitane. Vidra stimulează orgoliul şi energia latentă a lui Râzvan... E un covrig. "acel groaznic bărbat/ Care numai c-ombrâncirc patru domni a răsturnat" şi vorbeşte cu mândrie de originea ei dinlr-un neam de boieri români. o pildă demnă de urmat pentru evoluţia personajului în drumul lui spre mărire: "Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!/ O! dacă şi tu.ro ... Ciobanul comunică încă de la început că Vidra este mândră. care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume nouă. ci ca Răzvan-împărat!". aşa cum o descrie Hatmanul leşesc: "Acea femeie vitează/ Ce tensoţeşte-n războaie. tenacitatea diabolică a femeii orgolioase./Ş-unchiu-său vrea să-i răpească moştenirea cea bogată. Răzvane.) Eu te las! Te las."./ Care n-o să bage-n seamă nici chiar pe sfântul llie!.. întreg arsenalul unei arte de mărire. ea îi urează entuziasmată: "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. Vidra adoptă cele mai eficenle tactici de impulsionare şi ambiţionare spre mărire a bărbatului pe care-1 iubeşte cu înflăcărare./ încât de la Marea Neagră pân-la falnicul Carpat/ Să nu domneşti ca un Vodă. folosind modalităţi variate. referat. c-o vorbă numai. curajoasă şi se aruncă m luptă alături de Răzvan fără a se teme de moarte. ea îşi manifestă dezamăgirea. Vidra este o prezenţă feminină de excepţie.. Fascinată fiind de generozitatea nobilă ă căpitanului de haiduci.". nici tată. aflăm opinia celorlalte personaje despre Vidra. Personaj complex.". şi orgolioasă: "Vidra-i o fată scmeuţâ. însetată de mărire. Ambiţia şi setea ei de mărire n-au limite şi atunci când-Răzvan ajunge domnitorul Moldovei. totuşi. reproşându-ică se mulţumeşte numai cu atât ("Căpitan? Ce mare treabă! Căpitanu-i o furnică!. boierul Gane a îndrăgit o "/âfâ de neam". clocotind de viaţă şi foarte ambiţioasă. Vidra este o femeie vitează.") şi-1 dispreţuieşte pentru că-i lipseşte "setea de-a merge-nainte". în pieptul meu de muiere". Hoţul II o întâlnise la vânătoare: "Un fătoi ce călăreşte şi-mpuşcă chiar.../ Pe care-ades îi întrece. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot măi mare şi mai mare". Răzvan. Patima pentru bani care-1 stăpâneşte pe Sbierea este un exemplu pe care Vidra i-1 dă lui Răzvan. cu o puternică voinţă. Râzvane!". în rând cu ostaşii mei. o jucărie!. veghează/ Pe câmpul de bătălie.. care să-i înalţe alesul. n-am ce zice! Şi-i Inimoasă ca o floare.".. care-1 iartă pe duşmanul ce-l făcuse rob "pentr-un galben". tot mic şi iarăşi mic/ (.

Vidra a fost asemănată cu eroinele antice pentru echilibrul interior şi discreţia cu care-şi suportă suferinţa. fermă şi iubitoare. Eugen Lovinescii vede în Vidra o eroină "mânată de ambiţie: o femeie ce-şi face din bărbat un braţ. referat. reieşite din scena morţii bărbatului pe care 1-a iubit cu toată fiinţa ei: "Nu vezi că-i moartă şi Vidra? N-a zis un singur cuvânt/ Nici o vorbă. Referindu-se la acest personaj feminin încărcat de forţă şi energie. nici un ţipăt privind pe Râzvan că moare !. pentru a-şi realiza nesaţul stăpânirii şi spiritul de iniţiativă.ro .. vulcanică. cu o voinţă şi o tenacitate ieşite din comun.clopotel.Energică. amestec din Doamna Chiajna şi din Lady Macbeth"." (Vulpoi)..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful