RĂZVAN ŞI VIDRA Declarându-se discipol al lui Sofocle şi Shakespeare, Bogdan Petriceicu Haşdeu rămâne convins că "trecutul unui popor

poate să învie _ numai într-o dramă istorică", aşa că scrie piesa "Răzvan şi Vidra", prima dramă romantică de inspiraţie istorică, în versuri, într-o viziune paşoptistă asupra trecutului în spiritul ideilor de la "Dacia literară", fiind reprezentată în 1867 la Bucureşti, de către trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiraţie ale dramei "Răzvan şi Vidra" se află în "Letopiseţul Ţării Moldovei" al lui Miron Costin, în studiul lui Nicolae Bălcescu, "Răzvan-Vodă", precum şi în folclorul românesc sau în operele culte cu eroi ţigani ale lui Puşkin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi. Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realităţile social-istorice ale Moldovei în învolburatul şi însângeratul secol al XVI-lea, ilustrând idealurile, pasiunile şi ambiţiile unor personaje romantice_ angajate cu patos în conflictele sociale, psihologice şi morale ale epocii. Structura dramei: "Răzvan şi Vidra" este subintitulată de Haşdeu "Poemă dramatică în_cinci cânturi" şi are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Mărirea deşartă şi iubirea de arginţi, acestea sunt neşte neputinţe iuţi ale sunetului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debutează cu o "Dedicaţiune" în versuri adresată "Soţiei mele lulia Petriceicu-Haşdeu" şi semnala cu iniţialele "B.P.H." Drama este structurală în cinci "cânturi", fiecare purtând un titlu sugestiv şi având câte un moto semnificativ pentru subiectul actului. respectiv. La fiecare "cânt" sunt prezentate personajele, cărora Hasdeu le 'Spune "feţe" şi este precizat locul în care urmează să se desfăşoare acţiunea. Momentele subiectului: Expoziţiunea: Cântul I, intitulat "Un rob pentru un galben^, are ca moto un citat din "Letopiseţul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564": "în Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pier fără judeţ, fără vină şi iară seamă. Singuri cei mari judecători, singuri paraşi şi singuri plinitori legii. Şi de acest obicei Moldova nu scapă ...". Acţiunea acestui cânt se desfăşoară într-o "piaţă în laşi", unde se zăreşte "în fund o biserică". Tănase, un român sărăcii în urma unui proces în care îşi pierduse toată averea, cerşeşte "un bănuţ" de la boierul Sbierea care se enervează pentru că "bănişorii nu saruncă". Răzvan, martor al scenei de mai sus, observă că Sbierea îşi pierduse punga cu bani, o ia şi i-o dă cerşetorului Tănase. Acesta, deşi "copilaşii îi plâng de foame", refuză să ia "de la un ţigan pomană". Răzvan îi explică faptul că mama lui era moldoveancă şi numai tatăl său fusese ţigan, susţinând ideea că important este omul şi nu culoarea pielii, deoarece "şi pâinea de secară este neagră, dar hrăneşte". El este ştiutor de carte şi se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de ţigânime, ştiut-am să-nvăţ scrisoare". Tănase ia un singur galben clin punga boierului Sbierea, o dă înapoi lui Răzvan, care o pune în sân. Intriga: Târgoveţii se adună în piaţă şi roagă pe un dascăl să le citească pamfletul împotriva cârmuirii, pe care Răzvan îl lipise pe un stâlp şi care este scris în metru popular:
referat.clopotel.ro

Răzvan se îndrăgosteşte de Vidra ("Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!. însă Răzvan. îi aminteşte că "Jupanului../ (. cu tunete şi cu ploi. Toţi haiducii se opun eliberării boierului Sbierea.. ca să-şi răzbune necazurile îndurate din pricina boierilor nemiloşi: "Decât să mor în oraşe de cruzimea celor răi. înapoindu-i acestuia banii. Acţiunea se petrece într-o "tabără leşească la marginile ţării muscăleşti". ca pe-un câinc-n bătătură")./ Află-n codru mângâiere şi ne dau nume de fraţi. bărbatul cel referat.".. Marele vătaf Başotâ silabiseşte pamfletul. constată că îi lipseşte un galben şi îl vrea rob în schimbul galbenului. Cântul m are ca titlu "Nepoata lui Motoc".. are ca moto patru versuri ale poetului C. de nevoi înconjuraţi. 1-am lipit.Preasfântă troiţă! Maică Precistă!. deoarece el este convins că "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!. preferând spânzurătoarea.. prefăcânduse mirat că este posibil "în ţara moldovenească/ A omori pentr-un cântec o fiinţă omenească?". deoarece "oraşu-i o lighioană şi numai codru-i creştin. mai bine moare". Răzvan este căpitanul haiducilor. care vrea să o ducă la schit să o călugărească. Desfăşurarea acţiunii: Cântul n se intitulează "Răzbunarea".ro .. pe care . "."Frunză verde de negară. să fie slobod... descendentă "din osul acelui vornic Moţoc.. zăreşte punga în sân la Răzvan. Răzvan rosteşte un impresionant monolog.".. deşi îl urăşte pentru cruzimea eu care se purtase cu el atunci când îi fusese rob ("mă legase-n zgardă. "Ostaşul cel mai de frunte.." Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea. iar acţiunea se defăşoară "în codrul Orheiului".clopotel... Răzvan respinge cu fermitate robia.". arendaşul/ Şi legea lor cea grea./ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!.. considerându-1 vinovat de scrierea poeziei../ De râs ţara s-a făcut!. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte saşi răzbune decât numai prin iertare!. îşi dă seama ca este scris "împotriva stăpânirii" şi vrea să-l spânzure pe dascăl.". îl iartă cu mărinimie.. între timp.") şi refuză să o predea boierului Gane.Bolliac: "Ţiganul şi clăcaşul/ Au fost gândirea mea.". şi pace!"... Boierul Ganea oferă lui Răzvan o "simbrie" de şase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său. Răzvan ia apărarea dascălului şi recunoaşte că el este autorul pamfletului: "(../ Mai bine voi în pădure. se răzvrătesc împotriva ţiganului pe care-1 jignesc "se cunoaşte că-i ţigan". care se văicăreşte cu disperare atunci când dă cu ochii de Răzvan: "Sunt pierdut!. izbiţi de soartă... iar Răzvan este un viteaz luptător în armata leşească.. decât rob. "Mai degrabă/ Veţi pune-n lanţuri furtuna. este impresionată de gestul nobil şi inteligent al lui Răzvan: "Aş fi mândră... în care îşi exprima credinţa în dreptatea haiducească. numai Vidra. scârbit de umilinţa laşă a boierului. căpitane. Cerşetorul Tănase vine în codru să se facă şi ci haiduc ("Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan").) Toţi cei slabi. pentru a-i putea lua averea. este adusă Vidra. (./ L-am scris./ De când domneşte în ţară/ Petru-vodă şchiop şi slut. după ce trei ani fusese robul lui Sbierea./ Stăpânul. "o robie de spaimă.) cântecul făcut-am eu./De care Moldova-ntreagă mi se temea ca de foc". Sunt mort!". ce-i cu dreptul de-a şedea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui ţigan. care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea..) fost-am în lanţuri". Sbierea iese din biserică.. iar ca moto o maximă a lui Anton Pann: "Să nu te blăsteme cineva: s-ajungi slugă la cai albi şi stăpân femeie s-aibi!". prins în codru.. prin mine să piară ci!". deoarece "Omul om.

".. "Patru sate.".". ca să nu fie primiţi/ Căci ruşine Eterici a fi eu ţigani uniţi.. adică funcţia de hatman în Ţara Moldovei../ Numai camătă s-ar face nouă sute.. nu s-ar fi făcut hoţ de codru. de vor fi şi ei ostaşi. apoi ajunsese robul hatmanului leşesc.". m-a rădicai pân-aici"). două iazuri.. fără s-o ştie. nu cu mâna. ci soţie"./ Căci luându-se Elada..."...clopotel.. mai ales că aflase vestea că leşii intrau în război cu moldovenii.. dintr-un orgoliu nemăsurat... hatmane! Niciodată!. şi nu mai eşti moldovean". pentru că dacă nu "marunca-n robie". şi la stânga. eu sunt ţigan". Mistuit şi e! de dorul de ţară. ş-o pădure..... întrucât hatmanul e gata să-i dea în căsătorie \pe fiica lui si crezând că Vidra îi c soră.. Piotrowski.. tătari. ci c-un deget!. Foştii tovarăşi de haiducie ai lui Răzvan. ascensiunea acestuia în oastea leşească. apoi este gelos pe căpitanul Minski şi mărturiseşte ea o iubeşte eu patimă pe Vidra: "dragoste fără teamă nu se poale!. ".. dar regretă că au părăsit "ţara şi codrul blagoslovii". Răzvan meditează asupra rolului pe care Başotă 1-a avut în ascensiunea lui ("Acest om... îl urmaseră Ia Ieşi. îi propune s-o mărite cu nepotul său. Răzvan se revoltă.. indignat:"Nu sunt un copil. Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească..". dându-i un loc în divan.Vidra îi admiră boierului tenacitatea ("Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!") şi-i reproşează lui Răzvan lipsa de ambiţie pentru mărire: "Eu te las! Te las./ Răzvănică./ Podoabă taberei noastre. deoarece unchiul său murise.nu. de care să-şi bală joc o femeie"../ Tot mai dulce mi se pare când o ştiu din ţara mea!. iar Vidra "nu soru-mea.. Fie pâinea cât de rea. Răzvan îşi dezvăluie trecutul de hoţ.Vulpoi şi Răzaşul comentează faptele de vitejc ale lui Răzvan.) Căpitanii într-o oaste? Sunt atâţia. Sbierea fusese luat rob de tătari.. Cântul IV poartă titlul "încă un pas" şi are ca moto versuri din "Jalnica tragedie" a lui Beldiman: "Pentru ţigani s-au zis multe. mii de vite ramatoare/ Şepte mori. Boierul Sbierea vine la Vidra eu intenţia de a-i cumpăra moşia.. de la care îl luaseră muscalii. muscali şi Ieşi. mai ales că acum Răzvan este sub puterea şi influenţa nefastă a Vidrei. boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci. ci şi dobânda aferentă: "Fii datornic bun de plată. dar dorul de Moldova le sfâşie inimile şi este mai puternic decât devotamentul faţa de polcovnicul Răzvan. n-ar fi întâlnit-o pe Vidra.mai vestit. dar Vidra este nemulţumită: "Căpitanu-i o furnică!. iar acum. că-n mulţime se lovesc coaste la coaste. .. ar vrea să se întoarcă în Moldova.". r Răzvan respinge cu hotărâre oferta lui Sbierea./ Ca să-i spun că-l cheamă ţara.. o herghelie.".".. o minune!.. dar Răzvan este ferm.. Acţiunea se petrece în "locuinţa lui Răzvan într-un orăşel leşesc la marginea Moldovei' . Marele vătaf moldovean Başotâ este trimis de domnitorul Aron-vodă "cu solie la polcovnicul Răzvan./ Vor cere cu tot cuvântul şi ei să fie părtaşi. sufletele. asta-i peste putinţă!. să nu uiţi că eşti creştin. Bucuroasă şi încântată.. pe puţin. Răzvane! Om tâmpit şi sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus şi tu prea jos!".ro . care "mi-1 mişcă şi rni-1 întoarce fără preget. Vidra-i spune lui Răzvan că mai are "un singur pas" de făcut în referat./ » Nu... deşi Răzvan îl iartă "pentru-a doua oară. Vulpoi şi Răzeşul.. un luceafăr.". care 1-a împins "cuncetul la ţinta cea mai înaltă!../ Şi la dreapta.. Hatmanul încearcă să-1 convingă pe Răzvan să lupte împotriva românilor "căci patria ubi bene (ţara este acolo unde-ţi este bine) . indignat şi revoltat: "nu mă bat cu românii./(. apoi îi mărturiseşte că "Eu.. iar lui îi este cu neputinţă "ca braţul meu să izbească/' Un piept de român? Saprinză o colibă românească?.".

vătaful Başotă. "n-a zis un singur cuvânt. ci ca Răzvan-împărat!" Răzvan le promite tuturor că "La toţi şi la fiecare va da răsplată pe rând. rosteşte cu glas slab: "Am biruit şi mor!.clopotel... de la "băiatul cel mai sărac". care este în agonie şi rosteşte fatidic: "Ţigan!.". ce din lăcomie (. dar acest fapt este unul trecător. Apa!. dar este grav rănit... Răzvan devine domnitorul Moldovei./ «Despot-vodă să trăiască».. mă jur!/ Păcat că-i ţigan./ Ş-adunându-se cu gloată. Acţiunea se desfăşoară la "Palatul lui Răzvan în laşi". de la căpitanii săi şi de la Vidra. consideră că un ţigan nu poate ajunge să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat: "Eu ştiu că-n ţara Moldovei unul e Răzvan...II).La dracul. Ţigan!. "Negreşit.. iar Răzaşul o acuză că este vinovată de moartea lui Răzvan: "Dar tu 1-ai ucis.. însă Tănase. iar Răzvan se aruncă vitejeşte în luptă. cu armata leşească... care-i urează "domnie fericită" şi să ajungă împărat prin unirea ţărilor române. Cântul V se intitulează "Mărirea" şi are ca moto: "Aşa s-a plătit şi lui Răzvan răul ce-i făcuse şi el Iui Aron-vodă. neştiind nimica sfânt.. una din două: sau moarte. pentru că istoria a demonstrat.".../ Necruţând nimica-n lume. urările pe care le primeşte noul domnitor de la Şoltuzul de Suceava. Poporul îl aclamă pe domnitor ("Să trăiască Aron-vodă"). (. iar Hasdeu punctează aici câteva tradiţii străvechi privind înscăunarea. ori să domnesc!"./ încât de la Marea Neagră pân'la falnicul Carpat.. Răzvan îşi cheamă căpitanii şi le spune să organizeze înlăturarea de la tron a lui Aron-vodă... care este însărcinată. deşi. mic şi mare pe maidan.../ Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!.) Nebuni. şi-l vicleniră urât. idee care-1 cucereşte definitiv: "O. Punctul culminant îl constituie vestea că trădătorul Başotă a deschis porţile şi leşii au intrat în cetate.".) Voiesc a fi mare". şi-l goniră ca pe-un câne. Vulpoi şi Răzaşul sunt acum căpitani în armata moldovenească şi se bucură de pacea încheiată pe cale diplomatică de către trimisul lui Aron-vodă.) pentr-un ceas de mândrie. să zbiere dobitoceşte: «Trăiască vodă Răzvan»". Apă!...." (Miron Costin.. alături de căpitanii săi.. nici un ţipet". Deznodământul.. Bătrânul Tănase murise apărându-1 în luptă pe Răzvan.Ăsta-i singuru-i cusur!" Răzvan este însă hotărât să domnească." Răzvan este hatman la Curtea Moldovei..) aşa-i românul din fire./ Nici o vorbă. izbutind să învingă pe duşmani./ (. dându-şi seama abia acum cât ' de preţioasă este viaţa şi cat de periculoasă este lăcomia: "Ce-mi foloseşte domnia? (. dar nu-i mai ajunge "mărirea" şi vrea să devină domnitorul ţării. nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fără tine n-ar fi cunoscut deloc/ Astă simţire ciudată ce-1 îndeamnă să dorească/ Jos la picioarele sale toată lumea să privească!. cap. "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. Vidra este înmărmurită... ciocoaică! Tu la moarte 1-aduseşi!"./ Să nu domneşti ca un vodă.ascensiunea sa şi anume "s-apuci cu fală scaunul lui Ştefan cel Mare".că uralele moldovenilor sunt urmate de căderea de pe tron a domnitorilor: "«Să trăiască Lăpuşneanul». adus pe braţe de Vulpoi şi Răzaşul. referat.. are "o presimţire ciudată" şi-1 sfătuieşte să aştepte un moment mai potrivit. ş-apoi mi 1-au omorât/ «Să trăiască Ştefan Tomşa». Răzvan. Vidra.. Tănase.ro .cum susţine Tănase -. deşi îi recunoaşte meritele. de această dată.' . prin manipularea poporului: "Ş-apoi să facem ca norodul să se scoale.

imperativ şi orgolios al Vidrei. Repetiţia folosită de Hasdeu are accente ideatice şi este utilizată cu o marc varietate de modalităţi de construcţie: repetiţia unui cuvânt ("căci tu.ro . şi-l anină. la locotenent. inteligenţa şi ştiinţa de carte. jupâne: ţiganul lui Dumnezeu").clopotel.a celui umilit şi dispreţuit (ascensiunea lui Răzvan de la statutul de rob la cel de domnitor) etc. tu ai fost pricină"). căpitan şi poclovnic în oastea leşească. şi-l acaţă"). apoi prin vitejia eroică în armata leşească şi moldovenească. care demonstrează.. generos. hiperbole. apelând la o serie de convenţii şi teme specifice romantismului. realitate-aparenţă): tema săracului îmbogăţit din întâmplare care refuză bogăţia (pierderea pungii cu galbeni a lui Sbierea şi refuzul cerşetorului Tănase de a o lua). surprinzătoare pentru orice român: "Rămâi sănătos... obidiţi şi amărâţi. care are calităţi deosebite de luptător. eroic şi impresionabil al lui Răzvan. Ce păcat că eşti ţigan!. caracterul ambiţios. metafore. In prefaţa dramei "Răzvan şi Vidra". apărător al celor asupriţi. La începui. în general. Monologul referat. calităţi-tare morale.. pe o viziune hiperbolică a realităţii istorice. comparaţii. a faptului de a răsplăti răul cu binele (eliberarea lui Sbierea de către Răzvan). cum ar fi interogaţii poetice.P. modalităţi specifice romantismului. a stăpânului devenit robul robului său (Sbierea este robul leşilor.Haşdeu foloseşte o gamă largă de figuri de stil. caracterul avar şi laş al lui Sbierea. de la căpitan de haiduci în codrii Orheiului. B. personajul este conturat în manieră populară. evidenţiate la început prin atitudinea de răzvărit social.. răzvrâtindu-se împotriva stăpânirii şi a boierilor hapsâni:: "Frunză verde de negară./ Decât un domn de ocară.prin merite proprii . repetiţia unui cuvânt prin sinonimele sale ("şi-l întinde. antiteze. reluarea cuvântului de la finalul versului la începutul versului următor ("ba copiii m-a u lăsat/ Te-ău lăsat?"). până la hatman şi domn al Moldovei." (Tănase). Temele sunt construite în manieră romantică prin situaţiile aflate în antiteză (trecut-prezent./ Mai bine la dracu toţi!" Răzvan este conturat./ Iar boieri mişei şi hoţi. personificate în moş Tănase şi în Răzaşul. Bogdan Petriceicu Haşdeu prezintă succint trăsăturile personajelor sale: "caracterul înfocat. pe care Haşdeu le introduce cu măiestrie artistică întrun cadru de istorie adevărată. Caracterizarea personaj elor. băiete!.". declamative şi se bazează pe exagerări. o dată în plus viziunea romantică a piesei. două caractere de ţăran românesc. Răzvan este un erou romantic. Răzvan este un ţigan rob eliberat ("Sunt ţigan iertat. un personaj excepţional care evoluează în împrejurări excepţionale şi care trăieşte emoţii excepţionale de la bucuria măririi la amărăciunea şi deşertăciunea căderii. a ridicării . Piesa "Răzvan şi Vidra" este o dramă romantică.. din perspectiva condiţiei sale de ţigan în antiteză cu generozitaea. fostul său rob). care urca treaptă cu treaptă scara ierarhiei sociale.Mijloace stilistice. ca un erou legendar. Procedeele retorice sunt. în marc măsură. al lui Răzvan.

Astfel./ Că nici noaptea nu-i bălană. iar când vede că Vidra îl admiră pe Răzvan: "Dumneata să stai la vorbă.. "drama individului apăsat de prejudecata publică" (G.. Elementele romantice se împletesc eu elementele clasice.) Eu n-aş spânzura nici unul.. vătaful Başotă îşi exprimă preţuirea sa pentru Râzvan: "Să-ţi spui verde dumitale/ C-aş avea şi cu nevoie de-un ţigan aşa de rar.. Comportamentul şi faptele lui Răzvan dezvăluie însuşiri alese: ştiutor de carte într-o vreme în care şi hatmanul de la curtea domnească abia silabisea ("Dintre mii de (igănime. încât ajunsei de mic/în casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic./ (.".. spunându-i "ostaşul cel mai viteaz"./ Un suflet c-al dumitalc îşi va face loc în sus!". în loc să-1 omoare îl iartă. Răzvan este dominat de o nobleţe umană superioară. dar tatăl a fost ţigan. de aceea preferă moartea în locul statutului de rob: "Nu me-ţi robi voi pe raine!Nu me-ţi robi! Mai degrabă/ Veţi punen lanţuri furtuna./ Sârbească şi românească. căruia referat. băiete. sincer şi corect cu cei din jur.. Aceeaşi trăsătură este evidenţiată şi de atitudinea lui Râzvan faţă de acela pe care îl ura cu toată puterea şi pe care. idee ce devine aproape un laitmotiv. haiduc. Doamne. dar pământul odihneşte. echilibrată../ Decât s-ajung eu vrodată rob la unul dintre voi!. cinstit.clopotel../ (.").").. demnitatea şi conştiinţa propriei valori: "Nu cată că-ţi pare searbăd şi pârlit obrazul meu!. îi mărturiseşte cerşetorului Tănase faptul că mama a fost româncă. armonizând admiraţia şi respectul de excepţie pe care le stârneşte Răzvan în ochii celorlalţi cu o permanentă compasiune provocată de prejudecata inflexibilă a oamenilor.. Spânzurâloarea m-aşleaptă. Ca orice om inteligent preţuieşte libertatea ca pe o componentă esenţială a fiinţei umane. chiar dacă risca sa fie spânzurat pentru asta.ce-josire!.rostit de Răzvan privitor la sărăcia în care se zbăteau ţăranii. cam ţanţoş. ia apărarea dascălului care citise pamfletul şi recunoaşte că el este autorul ("El nu-i vinovat sărmanul. ideile despre adevăr.. autorul pledând astfel în favoarea demnităţii umane./ De care tremură ţara?".. ca să pol ierta o mie".Călinescu). redându-i libertatea în ambele ocazii ivite pentru răzbunare: "Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău/ E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău". în construirea personajului Haşdeu reuşind o structură unitară. ca dorinţa de libertate. mai bine moare/Ş-apoi moartea-i înviere pentru cel dispreţuit!".' Sabia cea de văpaie. libertate exprimate cu profunzime de gândire impresionează pe cei din jur: "Sunt vorbe de sus. să iasă tocmai dintr-o gură de ţigan!". decât rob. Boierul Ganea este entuziasmat când îl cunoaşte pe Răzvan: "Dumneata'. cântecul fâcut-am eu.ro .. ţigan. El trăieşte.c-un tâlhar!". în primul rând./ L-am scris.. de aceea stârnesc uimire calităţile morale de excepţie.) întins la spânzurătoare/ Omul om să fie slobod./ Robul osândit ce fuge blestemând biciul şi jugul. Hatmanul leşesc îi admiră vitejia şi curajul în luptă. ceea ce stârneşte admiraţia Vidrei: "Rob. dreptate. ştiut-am să-nvăţ scrisoare. de-oriunde soartea să te fi adus. care compune un sugestiv tablou social şi politic al Moldovei din secolul al XVl-lea ("Săracul ţăran ceşi pierde vitişoarele sau plugul./ Jupâne! Eu cer osânda./ Cam cutezător. fapt ce reiese din replica în antiteză între mişelia lui Başotă şi generozitatea eroului: "Dumneata mereu ne spânzuri ş-astfel trăieşti boiereşte. 1-am lipit şi pace!"). iar nu de-un om pământean!/ O. cu tunete şi cu ploi.' Să fie oare'. dar deştept şi cărturar".

tu. Pe nesimţite.clopotel.. asta-i peste putinţă!. pe care-i ocroteşte. Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua naştere apăsând asupra geniului.. Răzvan este un autentic patriot.. Nu numai destinul. dându-i ca exemplu pe Sbierea." Sensibil. Răzvan este delicat şi iubitor faţă de'ideea de femeie ("Femeie! De când pe dânsa o făcuse Dumnezeu. ivire minunată ce-mi răsai ca o lumină!". care \ este împătimit de bani şi îndură orice pentru a-i avea: "O! dacă şi tu./ Maica. viguros.. c-un zâmbet ne linişteşte/ Şi plânge cu bucurie văzându-ne că zâmbim. de nedefinit./ Tot mai dulce mi se pare. . când o ştiu din (ara mea!" îi răspunde atunci când leahul vrea să-1 convingă să lupte împotriva românilor. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot mai mare şi mai mare. apărător al celor obidiţi. halmane! Niciodată!. drăguţa. Râzvan este revoltat de această idee: "Dar nu mă bat cu românii.lupta cu un factor monstruos./ El nu mai face nimica.. Fie pâinea cât de rea. dar şi firea lui Răzvan se schimbă după ce se îndrăgosteşte de Vidră. determinată de o trădare întmplătoare. Pe care Vidra mi-1 mişcă şi-l întoarce Iară preget". fermecat de lucrul său./ Ca să-i dea suflarea vieţii.. şi în condiţie cu atât mai tragică cu cât admiraţia tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare. ea. duce chinul cel mai greu./ Cea dintâi ce ne iubeşte. cea dintâi fiinţă pe care noi o iubim.".. dar când alia ca Răzvan este ţigan rămâne uimit: "O."ţara mea-ţi datorează izbânde strălucitoare". Moartea lui este o fatalitate.. de la idealurile pure de dreptate şi libertate de la începutul dramei."."." (George Călinescu). Ţigan!. aceea de ţigan. iubeşte Moldova cu toată fiinţa lui./ Tu dintr-o căpitănie ai ajunge împărat!. îşi dă seama prea târziu de deşertăciunea măririi. Răzvan a fost ales căpitan de haiduci./ Cu cântecul ei ne-nvaţă.. Apă!. el devine robul unor ţeluri egoiste. Apă!. iar dorul de ţară îl cuprinde mistuitor. faţă de Vidra: "O. ajungând domn al Moldovei. iar respectul şi veneraţia pe care Ie simte în legătură cu ideea de mamă le exprimă emoţionant într-un adevărat elogiu: "Sărmana maică. ci-i un năpârstoc. în./ Şi privind cu mulţumire la lumea cea zâmbitoare"). atunci când este o vreme departe de ea: "Nu..nu. ci şi un personaj de referinţă din literatura română... sentimental şi om de onoare. Vidra este nu numai eroina principală şi de excepţie a dramei "Răzvan şi Vidra'. ajutorarea celor umili. adevărul.. de autoritate şi orgoliu nemăsurat de mărire. Ea este cea care sădeşte • în Răzvan "setea de-a merge-nainte"./ Când plângem noi.. de faptul că "Uităm că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt" şi moare pe buze cu conştientizarea originii sale: "Ţigan!.. femeie măreaţă! Tu un înger! Tu o zână!/ Tu. | Răzvane. eroic. acuma nu-i om.. cu laptele-i ne nutreşte. Răzvan fiind "un paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii.ro .. / Nu-mi place gluma!.. Pentru calităţile sale de excepţie care conturează un om generos. dorinţa de mărire îi cuprinde fiinţa şi. ce poartă copilu-n sângele său.". care-i inoculează cu fermitate patima măririi. fapt receptat şi de celelalte personaje ale dramei: "Dracul ne triinise-n cale pe nepoata lui Motoc!/ Sărmanul Răzvan.. curajos.. pasional. Doamne! Tu ţigan'?. referat./ Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat../ . devotat. luptând pentru valori morale superioare ca dreptatea. încercând cu încăpăţânare să-şi depăşească propria condiţie umană.

. reproşându-ică se mulţumeşte numai cu atât ("Căpitan? Ce mare treabă! Căpitanu-i o furnică!. Vidra adoptă cele mai eficenle tactici de impulsionare şi ambiţionare spre mărire a bărbatului pe care-1 iubeşte cu înflăcărare.. tenacitatea diabolică a femeii orgolioase. Fascinată fiind de generozitatea nobilă ă căpitanului de haiduci. "acel groaznic bărbat/ Care numai c-ombrâncirc patru domni a răsturnat" şi vorbeşte cu mândrie de originea ei dinlr-un neam de boieri români../ încât de la Marea Neagră pân-la falnicul Carpat/ Să nu domneşti ca un Vodă. în rând cu ostaşii mei. însetată de mărire. Vidra pune în înălţarea bărbatului toată puterea. care să-i înalţe alesul. Răzvan. Apariţia Vidrei exercită o putere fulgerătoare asupra lui Răzvan.". încă dinaintea apariţiei ei în piesă. ca să strâng o mână care/ Nu voieşte să-şi răzbune decât numai prin iertare!. aflăm opinia celorlalte personaje despre Vidra./ Pe care-ades îi întrece... Vidra stimulează orgoliul şi energia latentă a lui Râzvan. cu o puternică voinţă.. ea n-are mamă./ Ca domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!.) Eu te las! Te las.") şi-1 dispreţuieşte pentru că-i lipseşte "setea de-a merge-nainte". clocotind de viaţă şi foarte ambiţioasă. ea îi urează entuziasmată: "Tu să legi într-o cunună toate ţările române. Vidra este o prezenţă feminină de excepţie..ro ./Ş-unchiu-său vrea să-i răpească moştenirea cea bogată.. Răzvane. mi-ai deschis o nouă cale!/C-un cuvânt. care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume nouă. o pildă demnă de urmat pentru evoluţia personajului în drumul lui spre mărire: "Vezi! învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!/ O! dacă şi tu. o jucărie!. care-1 iartă pe duşmanul ce-l făcuse rob "pentr-un galben". curajoasă şi se aruncă m luptă alături de Răzvan fără a se teme de moarte.clopotel. Ciobanul comunică încă de la început că Vidra este mândră. şi orgolioasă: "Vidra-i o fată scmeuţâ. aşa cum o descrie Hatmanul leşesc: "Acea femeie vitează/ Ce tensoţeşte-n războaie."."./ Ca talazurile mării. căpitane../ Luându-şi de gând s-o-nchi-ză călugăriţa la un schit. ea îşi manifestă dezamăgirea. Ca un adevărat strateg.. c-o vorbă numai. boierul Gane a îndrăgit o "/âfâ de neam"... Ambiţia şi setea ei de mărire n-au limite şi atunci când-Răzvan ajunge domnitorul Moldovei. atunci când Răzvan este fericit că a fost înaintat la gradul de căpitan în oastea leşească. nici tată. înflăcărată admiraţie pe care io trezeşte Răzvan o face să treacă peslc deosebirea de rang social şi de nobleţe dintre ei: "Aş fi mândră. viguroasă. referat. ameninţându-1 cu dispreţ: "Fugi! Mi-e milă şi mi-e jale! Mic.Minune dintre femei!".. care "Din nenorocire.. întreg arsenalul unei arte de mărire. Patima pentru bani care-1 stăpâneşte pe Sbierea este un exemplu pe care Vidra i-1 dă lui Răzvan. energică. Vidra este o femeie vitează. Personaj complex.. boierul Sbierea. veghează/ Pe câmpul de bătălie... folosind modalităţi variate. că un zmeu/ într-o zi am întâlnit-o alergând la vânătoare. bâcsitii cu fudulie./ Care n-o să bage-n seamă nici chiar pe sfântul llie!. Râzvane!". ci ca Răzvan-împărat!".../ E voinică.."..". E un covrig. înfruntă moartea.. al căror sânge curge în venele ei: "Ş-al căruia lainic sânge clocoteşte cu putere. n-am ce zice! Şi-i Inimoasă ca o floare. totuşi. tot mic şi iarăşi mic/ (. ai simţi aşa de tare/ Mândra patimă de-a creşte tot măi mare şi mai mare". în pieptul meu de muiere". cu suflarea gurii tale.Vidra este nepoata vornicului Motoc. Hoţul II o întâlnise la vânătoare: "Un fătoi ce călăreşte şi-mpuşcă chiar.

Vidra a fost asemănată cu eroinele antice pentru echilibrul interior şi discreţia cu care-şi suportă suferinţa. cu o voinţă şi o tenacitate ieşite din comun. Referindu-se la acest personaj feminin încărcat de forţă şi energie." (Vulpoi).clopotel. pentru a-şi realiza nesaţul stăpânirii şi spiritul de iniţiativă. fermă şi iubitoare. nici un ţipăt privind pe Râzvan că moare !.. amestec din Doamna Chiajna şi din Lady Macbeth".Energică.. vulcanică. referat.ro . Eugen Lovinescii vede în Vidra o eroină "mânată de ambiţie: o femeie ce-şi face din bărbat un braţ. reieşite din scena morţii bărbatului pe care 1-a iubit cu toată fiinţa ei: "Nu vezi că-i moartă şi Vidra? N-a zis un singur cuvânt/ Nici o vorbă.