Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEST
3. Alcătuieşte două enunţuri în care lexemul trup să aibă un sens propriu şi altul figurat.
Comparaţii:
Metafore:
“plămadă … e înger”
“Făptura de cuvinte”
Imaginile “Făptura de cuvinte” şi “Făptura ei de aer” prin intermediul acestor imagini eul liric
atrage atenţi asupra cuvintelor şi a limbii, certificând astfel importanţa lor.Aceste imagini
formează un limbaj artistic mai expresiv.
8. Argumentează, în două enunţuri, starea de spirit a eului liric, în relaţie cu valoarea stilistică a
semnelor interogative din text.
Starea de spirit a eului liric este una de profundă admiraţie care este acompaniată de
interogaţii restorice “Că fără vânt, nici aripi, de cum se iscă, zboară?”, care doar amplifică
această stare, supunându-te la meditaţii îndelungate.Eul liric reflectă divinitatea în raport cu
făptura de cuvinte,” E înger” revelând astfel importanţa infinită a limbii.
Opera aparţine genului liric deoarece: sunt untilizate numeroase procedee artistice ca imagini
artistice şi figuri de stil; este prezent eul liric prin care autorul transmite cititorului emoţiile, trăirile şi
starea sufletească.
Opera dată este o meditaţie deoarece: în operă este prezent un caracter reflexive; se
abordează probleme existenţiale pentru om cum ar fi importanţa graiului în viaţa fiecărui
popor.
11. Comentează, în 8-10 rînduri, semnificaţia mesajului din ultimile două versuri ale poeziei, în
raport cu idea lui Eugen Coşeriu: Limba este geniul spiritual al unui popor, este însăşi fiinţa lui.
Mesajul redă importanţa limbii asociind-o cu o fiinţa divină precum îngerul “E înger”,.Acest mesaj se
îmbina foarte bine cu ideea lui Eugen Coşeriu care o considera chiar geniul spiritual al poporului,
reprezentând însăşi fiinţa ei.Limba este ceea ce ne defineşte pe noi ca şi popor.Limba este ceea ce ne
face să fim unici faţă de alte popoare.Diamantul nostru este limba care din vechi strămoşi ne-a defininit
pe noi ca popor.Ea ne vine din timpurile cele mai indepărtate ale trecutului nostru, fiind cea mai de preţ
moştenire a strămoşilor noştri. Graiul uneşte întreg poporul făcându-l un tot întreg şi ne face mai
uniţi.Doar prin limba noastră ne putem exprima durerea, suferinţa,bucuria şi tristeţea.Limba este mama
noastră ce ne alină si ne mangâ chiar şi în cele mai grele momente. Graiul nostru strămoşesc este darul
suprem pe care la lăsat nouă Dumnezeu