Sructura textului liric

TEST

1.Scrie, din text, patru determinative pentru lexemul limbă.

 ”mai limpede”,”mai aspră”,” mai posacă”, “atâta de uşoară”.

2. Definește, fără a apela la sinonime, cuvintele a răsări, pribeag, taină.

 a răsări – proces de apariţie a unui obiect.

 pribeag-loc unde este departe de oameni.
 taină-un lucru pe care nimeni nu-l ştie

3. Alcătuieşte două enunţuri în care lexemul trup să aibă un sens propriu şi altul figurat.

 (Propriu)- Exerciţiile fizice faciliteaza obţinerea şi pastrarea unui trup frumos.

 (Figurat)- Trupul ei sclipea în lumina lunii.

4. Comentează, în două enunţuri, semnificaţia motivului cuvântului

 Motivul cuvântului semnifică importanţa irepetabilă a fiecărui cuvânt deoarece cuvintele pe

care le folosim ne reprezintă pe noi şi pe întreaga societate.Acest motiv poate poate fi
atestat în secvenţa următoare unde este prezentă o enumeraţie de interogaţie retorică “El,
Omul?El, Cuvântul?”.Motivul cuvântului poate fi regasit în opera “Cuvântul mama” în care
semnifică cuvântul pe care îl rostesc toţi oameni pentru a-şi găsi alinare.

5. Rescrie din text două comparaţii şi două metafore.

Comparaţii:

 “Făptura ei … ca porumbul şi volbura”

 “Tăgăduie, ca mintea”

Metafore:

 “plămadă … e înger”
 “Făptura de cuvinte”

6. Comentează figura de stil din secvența subliniată.

 Secvenţa “Făptura de cuvinte” reprezintă o metaforă care sugerează însemnătatea

cuvintelor care nu sunt doar nişte simboluri ci adevărate instrumente care în mâinile
potrivite capătă variate forme.În acelaşi timp această figură de stil înglobează în minţile
cititorilor ideea despre puterea pe care o care o posedă un simplu cuvânt cu care ne
exrimăm, comunicăm şi ne manifestăm fiinţei noastre spirituale.

7. Comentează, în două enunţuri, sugestia imaginilor subliniate în text.

 Imaginile “Făptura de cuvinte” şi “Făptura ei de aer” prin intermediul acestor imagini eul liric
atrage atenţi asupra cuvintelor şi a limbii, certificând astfel importanţa lor.Aceste imagini
formează un limbaj artistic mai expresiv.
 8. Argumentează, în două enunţuri, starea de spirit a eului liric, în relaţie cu valoarea stilistică a
semnelor interogative din text.

 Starea de spirit a eului liric este una de profundă admiraţie care este acompaniată de
interogaţii restorice “Că fără vânt, nici aripi, de cum se iscă, zboară?”, care doar amplifică
această stare, supunându-te la meditaţii îndelungate.Eul liric reflectă divinitatea în raport cu
făptura de cuvinte,” E înger” revelând astfel importanţa infinită a limbii.

9. Motivează, cu două argumente, apartenenţa textului la un gen literar.

Opera aparţine genului liric deoarece: sunt untilizate numeroase procedee artistice ca imagini
artistice şi figuri de stil; este prezent eul liric prin care autorul transmite cititorului emoţiile, trăirile şi
starea sufletească.

10. Motivează, cu două argumente, apartenenţa textului la o specie literară.

 Opera dată este o meditaţie deoarece: în operă este prezent un caracter reflexive; se
abordează probleme existenţiale pentru om cum ar fi importanţa graiului în viaţa fiecărui
popor.

11. Comentează, în 8-10 rînduri, semnificaţia mesajului din ultimile două versuri ale poeziei, în
raport cu idea lui Eugen Coşeriu: Limba este geniul spiritual al unui popor, este însăşi fiinţa lui.

Mesajul redă importanţa limbii asociind-o cu o fiinţa divină precum îngerul “E înger”,.Acest mesaj se
îmbina foarte bine cu ideea lui Eugen Coşeriu care o considera chiar geniul spiritual al poporului,
reprezentând însăşi fiinţa ei.Limba este ceea ce ne defineşte pe noi ca şi popor.Limba este ceea ce ne
face să fim unici faţă de alte popoare.Diamantul nostru este limba care din vechi strămoşi ne-a defininit
pe noi ca popor.Ea ne vine din timpurile cele mai indepărtate ale trecutului nostru, fiind cea mai de preţ
moştenire a strămoşilor noştri. Graiul uneşte întreg poporul făcându-l un tot întreg şi ne face mai
uniţi.Doar prin limba noastră ne putem exprima durerea, suferinţa,bucuria şi tristeţea.Limba este mama
noastră ce ne alină si ne mangâ chiar şi în cele mai grele momente. Graiul nostru strămoşesc este darul
suprem pe care la lăsat nouă Dumnezeu