Clasificarea cro~etelor turnate Accesul bra!

ului retentiv la zona subecuatoriala a dinfilor stOlpi este tentul esenfial care individualizeaza cro~etele ~i determina valoarea lor fica. Raportatla acestcriteriu,cro~eteletumate se clasificaastfel: A. Cro~etecirculare B. Cro~eteleRoach C. CroijeteleNey D. Cro~etespeciale A. CRO~ETELE CIRCULARE Caracteristici de grup: . au cq dintele stalpun contact aproape circular, (mai mare de 180), realizilild0 bunamentinereprin ftictiune;

llemente componente:

Croijetulcaninuluisuperiorare acelea~ielementecomponenteca ~icro~etul Ackers: - corpulcro~etului; - bratulopozant(pintensupracingular);

bratulretentiv;
conectorulsecundar.

-,

Ideal, acest cro~ettrebuieaplicatpc dinti acoperiticu microprotezepreviizute

:tl'pragoral supracingular, utilizarea lui fiind contraindicata in ocluzii adililci. Dezavantajele sunt de ordin fizionomic ~ibiomecanic, reprezentate de:

traseul cervico-ocluzal (vizibil) al bratului retentiv;

lipsa reciprocitatii.

2. Cro~etul Ackers (fig. 5.45.) Este un CrOfjet circular cu trei brafe, fiind considerat prototipul cro~etelor ifpulare.
,, ,

bratul retentiv:

,j

Indicatii:

- are acces la zona subecuatoriala dinspre

suprafala ocluzala (sunt

pe molarii superiori;
pe molarii~ipremolariiinferiori; pe premolariisuperiori,mairar din considerentefizionomice.
Fig. 5.45. Cro~etulAckers. a. pintenul ocluzal, b. bratul opozant, c. corpul cro~etului, d. conectorul secundar, e. poqiunea supraecuatpriala a bra!ului retentiv, f. poqiunea subecuatoriala a bratului retentiv. (dupa 56)

cro~etecu insertiecerviCo-ocluzala); - traverseazaintreaga fata vestiBulara,de la colet la suprafataocluzala, traseu ce Ie conferaun aspect nefizionomic,fiind utilizate cu predidere in zona laterala,pe molari ~ipremolari;

.
.

exploateaza

retentivitalile

vestibulare

i orale

ale

dintilor

stalpi;

retentivitatea zonei subecuatoriale necesara pentru a asigura mentinerea este de 0.25 mm;

porfiunea terminala, flexibila, a brafului -retentiv aCfioneaza prin

tracliuneasupraretentivita!iidintilor, ceeace faceca inserfia protezelor

cU,astfel de cro~ete safle mai u,roara dedit dezinsertia;

bratele cro~etuluipleaca dintr-uncorp comun.

IJ ',-

1. Cro~etul caninului

Fig. 5.46. Cro~etulAckers plasat pe dinte. a. pintenul ocluzal, b. brat opozant, c. corpul cro~etului, d. conector secundar, e. bra! retentiv (poqiunea subecuatoriala) (dupa 56)

.. t

Este un CrOfjetcircular cu doua brale, indicat in 'edentatiile tel111inalesau :rale intinse, care se aplica numai pe caninii superiori. Din considerente onomice, acest cro~et se utilizeaza foarte rar. 193
192

Elemente componente: Cro~etul Ackers este compus din cinci elemente: - unul elastic: bratul retentiv;

poate fi plasat supraecuatorial sau chiar pe ecuatorul protetic; corect, bratul opozant trebuie plasat in dreptul portiunii jlexibile a bratului retentiv.

- patru rigide: corp, pinten, brat opozant, conector secundar (fig. 5.46). Caracteristica.acestui croet este originea comuna a elementelor structurale
carepornesc din corp.
"

Cdnd;esteplasat supraecuatorial: - participa Ia sprijinul ~i stabilizarea protezei; -nureali:zeaza Junc/iade reciprocitate deoarece, Ia dezinseqia protezei,

Corpul croetului: este rigid, fiind plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic, pe una din fetele proximale ale dintelui stalp, in

functie de deschiderea dentala sau edentala a cro~etului. Punctii intervine in:

bratul opozant pierde contactul cu dintele staIp' inaintea poqiunii flexibile a bratului retentiv; in acest caz, dintele este solicitat nefiziologicde foqele orizontale. Cdnd esteplasat la acelainivel orizontalcu por/iuneajlexibila a bralului retentiv:
.
"".

asigura functia de reciprocitate;

- stabilizarea orizontala a protezei;

sprijinul parodontal, cand este plasat supraecuatorial.

.
.

- intervinein sprijinulparodontalal protezei,cilndbratulopozanteste

sitmitpe un prag supragingival realizatpe dintelenaturalsau pe
microproteza. c. "Pintenulocluzal: esterigid ~ise plaseaiaintr-unHlc~ specialpregatitpe
fata oc1uzala, in foseta mezialasau distala a dintelui stalp, in functie de deschiderea dentala sauedentala a cro~etului. Functii: '"' asigura sprijinul parodontal,fiind elementul principal de sprijin; intervine ~iin stabilizarea orizontala a protezei. . Conectorul secundar: este un element rigid; - cilnd este plasat pe fata proximala vecina edentatiei, face legatura intre corpulcro~etului ~i~auaprotezei;

contribuie Ia stabilizarea ~ila mentinerea protezei (prin frictiune);

Bratul retentiv:

- pome~te din corp~!n dreptul muchiei vestibulo-proximale, avfuid un traseu oblic descendent, traverseaza ecuatorul protetic ~i se termina in zona subecuatoriala departea opusa, in apropierea coletului; - realizeaza 0 incercuire de 2/3 din fata vestibulara sau orala a dintelui stalp;

- poate fi plasat pe fata orala sau vestibulara,in 1/2mezialasau distala,

in functie de topografia retentivitatii favorabile ~i deschiderea cro~etului. Are douapoqiuni: - supraecuatoriala, rigida; - subecuatoriaia care 0 continua pe prima ~i reprezinta poqiunea flexibila,terminalaa bratuluiretentiv,avandvarfulefilat,cu diametrul 1/2diniliametrulbratuluiretentivla origine. Functii: prin poqiunea rigida, suplaecuatoriala, intervine in sprijinul ~i
stabilizarea pro~ezei,realizand ~i0 parte din functiadeincercuire; prin poqiunea subecuatoriala realizeaza functia de mentinere. Bratul opozant, numit ~ibrat reciproc sau contracro~et;
este rigid, avilnd aceea~i grosime ~i Hitime pe toata lungimea sa;

cilndesteplasat oral,interdentar,face legaturaintre corp ~iconectorul principal. Functii:

-

intervine in stabilizarea orizontala a protezei;

~dirijeazcUnserfia:ji dezinserfiaprotezei pe planurile de g.l1idare "Pe molari: - datorita inclinarii naturale a dintilor,bratul retentiv poate fi plasat pe fata vestibulara la molarii superiori ~ipe fata orala Ia molarii inferiori;

- cilndmolariiinferiorisunt acoperiticu coroane,se pot crearetentivitati

favorabilepentru aplicareabratuluiretentivpe fata vestibulara;
195

194

in general, la molari, datorita lungimii bratului retentiv ~i flexibilitatii

pOI1iunii terminale,retentivitateafavorabilaeste de 0.50mm.

Pe premolari pot fi aplicate doua variante ale croetului Ackers:

'

Croetul Ackers deschis dental (anterior sau mezial) (fig. 5.47.)

Indieatii:

- in edentatii terminale (cl. I ~i a II-a Kennedy) in prezenta unor creste

ascendentespre distalla mandibula~idescendentela maxilar; in edentatiilaterale (clasa a III-a Kennedy)pe fetele proximalevecine edentatieiale dintilorstalpi directi.

corpul cro~etu1uieste plasat interdentar in ni~a masticatorie; pre: unei treme intre dintele stiilp ~i dintele vecin faciliteaza aplic cro~etului; in absenta acesteia se mare~te ni~a masticatorie ~lefuire, astfel incat prezenta cro~etului sa nu perturbe rapoz oc1uzale funcp.onale; - pintenul oc1uzaleste plasat in foseta meziaHi; - conectorul secundar se afla oral, interdentar ~i se termina in conee principal;

.~
Caracteristici:

bratul retentiv porne~te din corp, traverseaza fata vestibulara a din in sens mezio-distal, iar vfuful se termina in zona subecuato vecina edentatiei.

Fig. 5.48. Cro~etul Ackers desehis posterior (dupa 35)

Acest cro~et are unele particularitap in functie de topografia dintelui stall

la nivelulpremolarilor:

- retentivitatea,favorabila se afla in zona vestibulo-meiiala a dintelui

sHilp,fiind de 0,25 mm; corpul cro~etului esty situatpe fata distala vecinaedentatiei ~i se continua cu conectorul secundar care se termina in ~aua protezei;

"

pe premolarii inferiori se aplica mai ftecvent, fiind mai putin vizibiJ

pe premolariisuperiori,utilizareasa este dictatade gradul de expu

al dintilor in fonatie, suras ~iras. la nivelul molarilor cro~etulpoate fi indicat in: - edentatii laterale reduse;

cand inaltimea mica a fetei distale a molarilor nu permite aplic

unui cro~et circular cu patrubrate.

- pintenulocluzalesteplasat in fosetadistala; - extremitatealiberaa poqiunii flexibile(terminale)a bratuluiretentiveste

orientatamezial.

Croetul Ackers deschis edental (posterior sau distal) (fig. 5.48)

Indicatii: in edentatiiterminale (cl. I ~i a II-a Kennedy),in prezenta unor creste descendentespre distalla mandibula~iascendentela maxilar,unde nu
poate fi utilizat U.tl cro~et divizat; Fig. 5.48. Cro~etul Ackers deschis posterior (dupa 35) Caracteristici:

Croetulcircular "in ac depar" sau "cu bucla inversa" (fig. 5.49.) Este un croet circular cu trei bra/e care deriva de la croetul Ad elementuldistinctivfiindtraseulbratuluiretentiv. Indica/ii: - pe molarii interiori izolati, inc1inatimezial cu retentivitateafavora situatain zona vestibulo-meziala; - pe premolari,candnu pot fi utilizatealtecro~ete. In ambele situatii,coroanadinteluitrebuie sa fie suficientde inaltapent permiterealizareabudei.
Spre desoebire d~ cro~etul Ackers, bratul elastic al acestui cro~et prezinHi:

un segment supraecuatorial rigid, care porne~te din corp, avand un ttz

retentivitatea favorabila se afla in zona vestibulo-distala a dintelui

paraleleu ecuatorulproteticpana in apropierea feteiproximale or

edentatiei, unde face 0 bucHi;

stalp,fiindde0,25mm;
197
196

un segment subecuatorial elastic, in continuarea buclei, care se termina in zona retentiva din apropierea edentatiei. FOg. 5.49.CrOj<lUl circular
in"acdepar"(dupa56)

r::::::::a.

un cOnectorsecundarpropriu care leaga pintenul auxiliar de conectorul principal, avaud rolul de a mari rigiditatea cro~etului~i in special a pintenuluiauxiliar.Prezentacelor doi pinteni asiguratransmitereaaxiala a presiunilorocluzale,evitaudbasculareadinteluistalp spreedentatie. Functii:
identice eu ale cro~etului Aekers, cu precizarea ca realizeaza: '", sprijin dublu prin eei doi pinteni; fncercuire maxima; " '., -stabilizare eficienta prin elementele rigide supraecuatoriale ~i cei doi eoneetori seeundari.
;- Sunt

Datorita lungimii, bratului retentiv, flexibilitatea este destul de mare, entivitatea necesarafiindde 0,50mm. 3. Cro~etul circular cn patru brate "inelar" (fig. 5.50)

Indica!ii:

in edentap.ilatero-terminale,mai ales pe molarul al doilea izolat ~i inclinatmezial(retentivitatea necesarafiindde 0,50mm); in edentatiiterminale,p~;premolari (retentivitateafiindde 0,25mm). ~-::z:.
"

Croetulcircularcu acfiune dubla (fig. 5.51) Este un croetcircularcupatru brale;biactiv, derivat de la cro~etulinelar, caracterizat prin,inloeuirea bratului opozant eu al doilea brat elastic, .plasat la acela~inivel orizontalcuprimul. Indicalii: In edentatii laterale ~i terminale, pe 'premolarii care prezinm retentivimti favorabilepe fetelevestibulare~iorale.
Elemente componente:

Fig. 5.50. Cro~et cu patru brate: a. aspect vestibular, b. aspect oral (dupa 31)
iI

"

Elemente componente:

- doua eorpuriplasatepe feteleproximaleale dinteluistiilp; doi pinteniocluzalisituatiin fosetelemeziaHi ~idistala; - doua brate elastice orientate in sensuri diferite, vestibulo-dental ~i oro-edental; - doi coneCtori secundari.

Pe fata proximala vecina edentatiei, prezinm elementele structurale ale )~etului Ackers: corpul - pintenulprincipal; bratulretentiv;~

- bratul opozant;
.'

oo~
~
""
"

\"

r'v

~
,

Fig. 5.51. Cro~etu1 circular cu actiune dubli1 (dupa 56)

fJ

.
,
'

- conectorul secundar care leaga corpul de~~ua protetica.

".
> '

Funclii: Acest cro~etrealizeaza: . .'

Suplimentarmai prezinm: - un pintenauxiliarplasatill fosetaopusapintenuluiprincipal;

0 menlinere linbunatap.ta.. prin cele doua brateelastice, ])ecesara fiind de 0,25 mm;

retentivitatea

198

199

reciprocitate eficienta, prin bratele elastice care trav.e~ , ecuatorul protetic la inseqia ~idezinseqia protezei;
"

",.umu~

sprijin parodontal dublu, prin cei doi pinteni ocluzali care asigura transmitereaaxialaa presiunilor; rol antibasculant complex, prin orientarea in sensuri diferite a extremitaplorliberea bratelorelastice.

Acest ~.prezinta: - un corp comun situat in nia inasticatorie;

un conectorsecundarunic, plasat oral interdentarcare leagacorpulde conectorulprincipal; "

doua brate retentive (ce pot fi plasate vestibular, oral sau in diagonala);

4. Cro~etul circular cn ~e brate (cro~etul Bonwill sau dublu Ackers)

S.5.52) Indica/ii:

douabrateopozante(cu orientareidenticacu a bratelorretentive). Ca varianteale croctului,mentionamurmatoareleposibilitati:

cro~etul circular cu doua brate retentive plasate oral (pe molaruii"l,

in edenta/iide clasa a II-a i clasa a IV-a pe arcada integra; se poate plasa pe doimolarisaupe un molar~iun premolar; - in edentalii uni sau biterminale canddintii stalpi sunt doi premolari vecini. (fig.5.53.) Cro~etul 'poate fi aplicat pe dinti neacoperiti,integri,cu smaltsuficient de ros,cu conditiasa existe0 trema intre dinpi stillpi.In absentaacesteia,se creaza,
rin ~lefuire in ni~a masticatorie,t1n laca~ pentru plasarea corpului cro~etu1ui.

inferiori) idouabrate opozante plasate vestibular; croetul circular cu doua brate retentive in diagonala; croetul circular cu patru brate retentive; croetul Bonwill cu un brat retentiv in ac de par.

Functiilesuntidenticecu ale croetului Ackers. Apreciem ca denumirea de croet dublu Ackers este improprie, intrudit
:prezinta un singur corp comun, din care pleaca toate elementele structurale, i un singur conector secundar careface legatura cu conectorul principal.

Ideal este sa se acoperedintii stalpi cu microprotezesolidarizate,modelate orespunzator,situatiein carese poaterenuntala pinteni,sprijinulfiind asiguratde orpulcro~etului.

v .'
a

5. Cro~etul circular cu ~ase brate cu acpune reciproca (fig. 5.54) Este a1catuit din elementele a doua croete Ackers, unite prin bratele opozante. Indica/if: - in edentatiide clasaa III-a,pentrumentinereasuplitnentara a protezei;
, '\.

- in edentatii subtotale, pe doi dinti vecini izolati pe care ii solidarizeaza;

restanti.

- in edentatiiterminale (de clasa a I-a i a II-a Kenedy), pe ultimii dinti

V

Fig. 5.52. 'Cro~etulBonwill. a. aspectul pe fata vestibulara;b. aspectul pe fata orala (dupa35)

IIJs
b
c'

Fig. 5.53. Croetul Bonwill: fI a. aplicat intre doi molari; b. aplicat mtreun molar i Unpremolar; c. aplicat intre doi premolari (dupa 56)

~
'..~

--- -.--

"

~~,

.n

Fig. 5.54. Croetul multiplu cu rol de solidarizare a dintilor restanti. a. aspect pe fata vestibulara; b. aspect pe fata linguala. (dupa 35)

....
200

201

GRUPA I
Elemente componente:

douacprpuri,plasatepe feteleproximaleextremeale dintilorstalpi; doi pinteniocluzali,situatiin foseteleocluzaleexteme; douabrateretentiveorientateconvergent; doua brate opozanteunite, care conferacor~etuluirolul de solidarizarea dintilorstftlpiintr-unbloc functional; doi conectori secundari;ce leaga fiecare corp de conectorulprincipal, respectiv~auaprotetiea. Funclii: Sunt cele enuntate la cro~etele Ackers, cu mentiunea ca dispozitia ~onvergentaa .elementeloracestui ero~etcontribuie intr-o masura mai mare la realizareaaeestorfunctii:
\

CRO~ETE;LE DIVIZATE ROACH Caracteristici de grup:

Cro~etuleste divizat in douapaqi: 0 parte rigida (identicacu cea a cro~etuluiAckers) formatadin co: pinten ocluzal, brat opozant~iconectorsecundar; - 0 parte elastica,bratuIretentiv,ee pleaea din ~auametalieaprintr-

conector secundar propriu.

.,.,

bralul retentiv are acces la zona subecuatoriala a dintelui stalp din.<;j alveolii, sunt ero~ete eu insertie eervieo-alveolara, de unde decurge:

- aetioneaza asupra fmpingere;

dintelui stalp la dezinsertia protezei p este mai u~o

menlinerea, prin segmentele terminale subeeuatoriale ale bratelor retentive;

..'

- decat dezinsertia protezelor prevazute cu aceste cro~te insertia.

.

sprijinul parodontat\ prin pintenii ocluzali ~i elementele rigide ale ero~etului, plasate supraecuatorial (bratele opozante, segmentele supraecuatoriale ale bratelorretentive~icorpulcro~etului); stabilizarea,prin acele~i elementerigide,la care se adaugaeonvergenta
bratelor retentive; eontribuie lafranarea basculiiriiprin desprindere a ~eilor terminale, prin bratul retentiv mezial; eontribuie la limitarea fn oarecare miisurii a basculiirii prin fnfundare a ~eii terminale, prin bratul retentiv distal.

eontactul cu dintele staIp, se limiteaza la zona subeeuatoriala;fiind r putin vizibile, au valoare estetica mai mare deeat cro~etelecircul~ motiv pentru care sunt utilizate cu precadere pe dintii din zona ITont (canini ~ipremolari),tadi a fi exc1usepe molari;
elasticitatea bratului retentiv este apreciatii de unii autori ca fiind I mare deedt a cro~etelor circulare, gratie conectorului seeundar propriu;

.
.

brateleretentive au forme de litere ordonatein formula CLUSTIR.

B. CRO~ETELEROACH Exploateaza retentivitatile meziale saudistalealedintilor stalpi,datede: -convexitatilenaturale alefetelor proximale;

- inclinarileproximaleale dintilorcarelimiteazaspatiuledentat; - frietiune,la dintiifrontalieu fete)'roximaleparaleleintre ele; - retentivitatile artificiale, realizate prin microproteze.
-

1. Cro~etul divizat in T (fig. 5.55.) Este consideratero~etuleel mai reprezentativdintre ero~eteledivizate. Elementecomponente: .
partea rigida are patru elemente: corp, pinten ocluzaI, brat POZi conector secundar;

partea elastica are doua elemente:.brat retentiv ~i eonector secun

Pf.opriu.

Cro~ete~~ Roach sunt grupate in doua categoril: prima grupa include crofjetele divizate; a doua grupa cuprinde crofjetele atipice Roach.

~
Q

'>::'/~~I

.. H~

Fig. 5.55.Aplieareacro~etuluidivizatin , in edentatiilelaterale.a. ambeleportiur orizontaleale T-ului sunt aplicate subeeuatorial;b. jumatatea mezialaa T-1; (dinspreedentatie)esteplasata sub ecuat (dupa 35)

202
203

sic: corpul croetuluieste rigid, situat pe fata proximala a dintelui stalp, vecina edentatiei,supraecuatorial saupe ecuatorulprotetic; pintenul ocluzal este situat in foseta ocluzala, meziala sau distala, In funcpe de topografiaedentatiei,in lac~ul special pregatit In smalt sau modelatIn microproteza; b'ra/ulopozantesterigid,plasatoral supraecuatorial; conectorulsecundarleaga corpulcomun-alcroetuluide auametalicaa protezei; bralulretentivprezintaun conectorsecundarpropriu. 'caseulbratuluiretentiv: - pomete din a printr-un conector secundar propriu, avand un traseu

&

,---

menfinere, prin segmentul distal al T-ulUl plasal :SUUI;;""U<"v~,-,

- sprijin, prin elementele rigide supraecuatoriale;

- stabilizare,prin acele~i elementecareasigurasprijinul;

participa la frdnarea basculiiriiprin desprindere a eii terminale,prin jumatateadistalaa bratuluiretentivdivizatIn T. - participa la limitarea basculiiriiprin fnfundare a eii terminale, prin jumatateamezialaa bratuluiretentivdivizatin T. Este de mentionat ca dispozitia clasica a elementelor componente ale croetuluidivizatIn T lipierde din valoare,datoritaplasariipintenuluiocluzalin

'<I

~"

'f ,

fosetadistala,in vecinatatea eiiterminaIe. Aceastadispozitie faceca, simultan cu

sinfundareaeii terminale, pintenul sa urmeze bascularea sagitaIa, antrenand i dintele stalp in aceasta miCare.Contracarareaacestui efect negativ poate fi realizataprin plasareapintenuluioeluzalin fosetameziala,la extremitateameziala a bratuluiopozant,fiind rigidizatprintr-unconectorsecundarce leaga pintenulde conectorulprincipal.

orizontal sau uor oblic, pana in dreptul mijlocului fetei vestibulare a dintelui smlp, unde li schimbii directia idevine vertical; traverseaza mucoasa gingivala i parodonpul marginal la distantii de 0.20-0.30 mm i ia contact cu dintele staIp in dreptul ecuatbrului protetic;
de la acest nivel, pleac! cele doua segmente orizontale, mezial i distal,

ale bratuluiretentiv,care incercuiesc2/3 din fata vestibularaa dintelui stalp,fiinddispuseastfel:

,'"

~ in edentatiileterminale

segmentulmezialesteplasat supraecuatorial saupe ecuator; segmentuldistalesteplasat subecuatorial.

~
Variante:

-=::.~
a

mta
.
"

~~r'

"

:~.

Aceasta dispozitie permite bascularea prin Infundare a eilor terminale, tara a antrena sau torsiona dintele smlp spre spatiul edentat. Se evita efectul de parghie a eiiterminale asupra dintelui stalp.(fig. 5.56.) ,.5.56. Croetul divizat In "T" aplicat corect pe premolar Intr-o edentatie minala; numai jumatatea distala a "T" - ului se afla sub ecuatorul pr~tetic. (dupa 35)
(I

Fig. 5.57. Pintenul oeluzal 'plasat in foseta meziala: a. aspect pe fata vestibuala;'b. aspect pe fata oraIa (dupa 56)

Croetul in semi-T (jig. 5.58.)

Din considerente fizionomice, se poate renunta la segmentul meziaI al T-ului,mai ales candeste utilizatpe caniniipremolarimaxilari.
'J.

~ In edentatiile laterale, unde proteza nu basculeazaprin infundare,se

pot plasa ambele segmente orizontale ale T-ului' (mezial i distal) subecuatorial. (fig. 5.55.)
,

'

aff,
""',

Fig. 5.58. Croetul divizat in "semi-T' . (dupa 35) .

,<",

204

205

Croetulin Y sau croetul Budlong (fig. 5.59.) Este indicat In edentatiile laterale, situatie inccare proteza nu basculeaza prin fundare. Prezinta bratele orizontale ale T-ului in forma de Y, ambele fiind plasate in na subecuatoriala.

in afara de ~ divizate in T iI, Roach a mai descris i aIte cro~ete car, se deosebesc numai prin forma bratului retentiv, asemanatoare literelor C, L, U, S R
.

(fig. 5.62.-5.66.).

Fig. 5.59. Croetuldivizatin "Y" Budlong(dupa35)

Croetul divizat in T tip Bonhyard (fig. 5.60.) Este utilizat In edentatiile terminale unde se cere aplicarea unui cro~et .ma1 lastic. Bratul retentiv va fi prevazut cu un conector secundar mai lung, ce pleaca in poqiunea mijlocie a eii metalice

~
~~~

.l:s.

~ ,v~J

'

'>1

~jg.;;5i62.;Gro~etu1 divizat In "C" aplicat pe premolar (dupa 35)

Fig. 5.63. Cro~etul divizat In "L" (dupa 35)

~
,

:1',
. 0'
Ji

Fig. 5.60.Croetul divizatin "T" tip Bonyhardareun conectorsecundarmai lung.(dupa35)

~
"

--

J..J,

Fig. 5.64.Croetuldivizatin "U". (dupa 35)

Fig.5.65. Cro~etul divizat in "S". (dupa 35)

2. Cro~etul in} (fig. 5.61) Este identiccu croetulIn T, dar bratulretentivare formalitereiI.

Fig. 5.61. Croetul divizat In ,,1".(dupa 35) Caracteristici:

CD:::r
.

Fig. 5.66. Cro~etul divizat In "R". (dupa 35)

GRUP A A II-A CRO~ETELEATWtCEROACH

este un cro~etdivizatscurt,putin flexibi1; bratul retentivpleac~din ~a~iimediatare un traiect vertical,traverseaza Ia distantamucoasagingival a iparodontiulmarginal(la 0.20-0.30rom); - ia contactcu dinteleIn zona subecuatoriala vecinaedentatiei. Indica/ii; Este utilizat din considerentefizionomicepe caninii i premolariisuperiori, in edentatiihiterale,dar mentinereaeste slaba,contactulcu dintelefiindr.edus.
206

Cuprinde 0 serie de cro~ete care utilizeaza pentrumentinerea

proteze

ftictiuneacu feteleproximale aledintilor restanti.

Suntmai rar folositeIn practica. In scop didactic Ie sistematizam,In functie de topografia dintilor stalpi astfel:
..C"

1. cro~ete aplicate pe dintii frontali; 2. cro~ete aplicate pe molari. 207

1. ro~ete aplicate pe dintii frontali a. Gherufe mezio-distale unidentare . Gherufe cu 0 extremitate liberii (fig. 5.67.)
Elemente eomponente

2.Cro~~

~F'pe

molari

a. ~Cro~U1Iibat PrezintatrE\'i.va:rhmte:

- primeledouavariantese aplicape molariizolati;

eorpul eroetului ~i conectorul secundar al cro~etului se afla pe fa-taorala, intre doi dinti vecini (caninul ~iincisivullateral); - 0 prelungire orizontalii care pleaca din corp, situata pe 0 treapta supracingulara extinsa pe fata proximala a caninului, vecina edentatiei.
.:.

[fig. 5.67. Gherute cu 0

extremitatelibera (dupa 56)

Gherufe cu dublii extremitate liberii (fig. 5.68.)

Seindica mai alespe caniniizolati.

'Elemente eomponente

a treia varianta se aplica pe molarii care au vecini. . Cro~etul unibar cu contact partial dentar (fig. 5.70) Elemente componente: corp, pinten oc1uzal ~i conector secundar ce face legatura' cu ~aua", protezei, situate pe fata proximala vecina edentatiei; bratul cro~etului pleaca din ~aua protezei, avand un traseu mucozal, orizontal, la distanta de mucoasa procesului alveolar (0,20-0,30 mm); ia contact cu dintele pe fata proximala opusa edentatiei ~i se termina pe fata laterala cu retentivitatea favorabila, vestibular la maxilar ~i oral la mandibula.

- eorpul

eroetului ~i" " conectorul

secundar este situat pe mijlocul fetei orale a caninului, supracingular; dow prelungiri orizontale,cu originea in corpul cro~etului, care ajung pe fete1e proximale tara a fi vizibile dinspre vestibular.

Fig. 5.68. Gherute cu dubla extremitate libera

~
,

~ T

Q.
Fig. 5.70. Cro~etulunibar cu contact partial dentar

Fig. 5.71. Cro~etulunibar cu contact total pe dintele stalp

.
b. Gherufemezio-distale bidentare (compuse) (jig. 5.69.) Acest tip de cro~ete intereseaza doi dinti vecini

Cro~etul unibar cu contacttotal delltar (fig. 5.71.) ale cro~etului: corp, pinten, conector secundar, sunt

Elemente eomponente:

- elemente1e rigide
.

~ ...
Fig. 5.69. Gherute mezio-distale compuse.

Elemente componente:

eorpul~i

eoneetorul secundar sunt

phlsateoralinterdentar;
prelungirile orizontale se termina pe fetele j)roximale extreme ale celor doi dinti stalpi.

plasatepefata proximalavecinaederitatiei; bratulretentivpleacadin~aua protezei~iia contactcu dintelestalppe fata vestibulara, supraecuatorial,lnconjoara dintele pe fata proximala ~i se terminape fata lingualain zona subecuatoriala.
Cro~eiul unibar cu traseu ociuzo-interdentar (fig. 5.72)

Se apIica pe molarii care au vecini, situatie in care bratul cro~etului traverseaza arcada dentara prin ni~a masticatorie avand, un traseu identic cu cro~etulunibarcu contactpartial.

208

209

I I I I I I I I I
~

~
-~
.

\
.

t.

~
Fig. 5.73. Cro~etulinelar. (dupa 35)

1. Cro~etuI Ney nr.. Deriva din cro1]etulcircular cu trei brate Ackers, caracteristica fi
inZocuirea bratuZuiopozant cu un aZdoilea brat retentiv. Indicatii:
..,

~. 5.72. Traiectul cro~etului unibar

I

molarul pe care se aplica are vecin.

Acestcro~etpoate fi aplicatpe premolari~imolari.

Elemen'te componente (fig. 5.74): Sunt in numar de cinci, trei rigide 1]idoua elastice. Elementele rigide:
'cd

I
I

(dupa35)
b. Croetul inelar (fig. 5.73.)

Se indicape molariizolatide formaconica,avandecuatorulproteticla nivelul

- corpul cro1]etului;
pintenul oc1uzal;

Iltului. I Elemente componente:

I

I
I

corp, pinten, conector secundar, situati pe fata proximaHivecina edentatiei;

bratul cro~etului pome~te ~i se termina in corp, avand un traseu

circumferential supraecuatorial, asigurand sprijinul, incercuirea ~i
~

I I C. CRO~ETELE NEY I in practicaproteticade companiaamericana I Au fost concepute~i introduse.. I I I I I I I I. I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

I

stabilizarea, mai putin mentinerea.

coneetorul secundar, care leaga eorpul deauaprotetica. Elementeleelastiee:

ip;CC
""" :;:

Fig. 5.74. Cro1]etulNey nr. I

r-

Sunt in numar de ~ase,grupate in doua categorii: Cro~eteleNey biactive, in numar de patru; Cro~eteleNey monoactive, in numar de doua.

doua brate retentive,eu insertiecervieo-ocluzala;segmeIite1e termim flexibileale bratelor retentiveintersecteazalinia eeuatoruluiprotetic portiunea mijloeie ~i se termina' in zona subecuatoriala a fe1 vestibulara 1]i orala a dintelui stalp (in 1/2. opusa edentatie retentivitateafavorabilafiind de 0.25mm. Functii:

- menlinerea dubla,prinbrateleretentive;
CRO~ETELE NEY BIACTlVE
Caracteristici de grup: rezultii prin combinarea unor elemente ale cro~etelorcirculare, divizate ~i

sprijinul, prin elementelerigide supraecuatoriale:corp, pinten, portiunt supraecuatorialaa bratelorretentive;

stabilizarea prin acelea1]i elemente;

desann~

sunt cro~ete biactive, avand ambele brate laterale active, fiind indicate pe din!i cu retentivitiiti sensibil egale la nivelul fetelor vestibulara ~iorala; bratele active sunt plasa:teaproximativ la acel~i nivel in plan orizontal. Funclii: (I

.'

reciprocitatea eficienta prin piasarea pOrPunii terminale a bratel<

retentive la aeela1]inive!.

2. Cro~etuI Ney nr.II Deriva.~in ero1]etul divizat in T a lui Roach, caracteristicafUnd inZocuire, braluluiopozant rigid cu un aZdoi/ea bratretentiv in T.
,'"' 211

- menpneredubla, fiindbiactive; - reciprocita.te eficien~ " - stabilizarerelativa.

210

malCafii: in edentatii terminale molare, pe dintele care margine~te anterior edentqia, deobicei premolarul.

3. C~

Ney nr. ill (Cro~etulcombinat NeyI-II)

Elemente componente (fig. 5.75): - 0 parte rigiOOconstituita din: pinten oc1uzal, izolat, plasat in foseta proximaHi vecina edentatiei; .

- conector secundar ce leaga . pintenuloc1uzal de ~auametalica Fig. 5.75. Cro~etul Neynr. II a protezei. (dupa35) - 0 parte elasticaconstituitadin douabrateretentive,elastice,derivatede la cro~etuldivizat in T, situate pe fetele laterale, vestibulara~i orala, ale dinteluistalp. Traseulbratelorretentive: - conectorul secundar, propriu fiecarui brat retentiv, pleaea din ~aua metalica, avfu1dun traseu orizontal sau u~or oblic pana in dreptul mijlocului fetei vestibulare, respeetiv orale a dintelui'istalp, unde i~i sehimbadirectia~idevinevertical; ..' - traverseazamucoasagingivalii~iparodontiulmarginalIa distantade 0.200.30mm; - ia contactcudintelein dreptuleeuatorului protetie; - de la acest nivelpleacacele doua segmenteorizontaleale T-ului,dispuse astfel:

~~

Rezulta din combinarea bratelor retentive ale ero~etelorNey I ~iH. Indicalli: Pe dinti malpozitionati, in special molari. Elemente componente (fig. 5.76): - 0 parte rigida: eorpul cro~etului, plasat pe fata proximala veeina edentatiei; pintenul ocluzal;

e~

Fig. 5.76. Cro~etul

,,>

Ney nr. III. (dupa 35)

conectorul secundar ce leaga corpul de ~auametalica; portiunea supraecuatoriala a bratului retentiv derivat de la cro~etele circulare. -- 0 pa-fte elastica: segmentul terminal, flexibil, al bratului retentiv, derivat de la cro~etele circulare;

bratUldivizatin T, care prezinta un conectorsecundarpropriu ~i aretraseuidenticcu eel al bratuluiretentival cro~etului Neynr.II. Portiunileretentive flexibile ale bratelor retentive sunt orientate diagonal, "~sigurand0 bunaretentiea protezei,respectiv: bratuI retentiv derivat de la cro~etelecirculare va fi plasat pe fata cu
, .' '

- segmentele
-

retentivitate mai mica (0.25 mm) avfu1d orientarea dentala;

meziale sunt plasate supraecuatorial; segmentele di.stale sunt plasate subecuatorial.

Aceasta dispozitie permite bascularea prin infundare a ~eilor terminale tara a :ena dintele stalp spre spatiul edentat. Retentivitatea zonei subecuatoriale este de 0.50 mm. , Functii: menlinere dubla, prin segmentele subecuatoriale ale celor doua brate

bratuIretentivderivat de la cro~eteledivizatein T, va fi situatpe fata cu retentivitatem~i mare(0.50mm), avfu1d orientareedentala,prin plasarea segmentului., distal al portiuniiorizontalea T-ului in ;zonasubecuatoriala a dinteluistalp. Funclli. - menlineredubla;

retentivein T; . reciprocitate efieienta, prin dispozipa segmentelor subeeuatoriale la acel~i nivel; II

stabilizare relativa, datorita elasticitatii bratelor retentive; . sprijin parodontal, prin pintenul ocluzal ~i portiunile supraecuatoriale ale bratelor retentive.

stabilizare,

prin elementele rigide: corp, pinten, ~onector secundar ~i

poqiunea supraeeuatoriala a bratuluiretentivderivatde la cro~etele circulare;

sprijin parodontal

prin acelea~ielemente.

4. Cro~etulNey nr. IV
V~ fi descris la capitolul cro~etelor mixte

212

213

.
CRO~ETELE NEY MONOACTIVE Sunt in numar de doua:

p/aca proxima/a (Proximal plate):

- cro~etulNey cu actiune posterioara; - cro~etulNey cu actiune posterioara inversa.

Aceste cro~ete sunt utilizate rar ~iau caracteristicile cro~etelor circulare.

- este situata pe fataproximaHi (distala) vecina edentatiei, care repn planul de ghidare al protezei, extinderea oraHifiind limitata de un disto-lingualal dintelui staIp;raportulcu aceasta fatiieste: - in contact cu 1/3ocluzala; - la distanta,in cele 2/3 cervicale. Aceasta dispozitieasiguraprotectiapapilei gingivaledistale. ""> ..::- secontinua cu un conector secundar scurt ~igros care face legatuJ
~aua protezei. '." brJJfulretentiv divizat in I

D. CRO~ETE SPECIALE
Fac parte din cro~eteleturnate, fiind reprezentate de: cro~etul RPI ~i cro~etul19 cu pinten intern. 1. Cro~etul RPI Pornind de la principiul care sta la baza concepti,ei acestui cro~et propus de Kratochvil in 1960, Krol aduce imbunatatiri ~i descrie sistemul RPI. Obiectivul.. principal urmarit prin utilizarea acestui cro~et este limitarea foqelor nocive1i. exercitate asupra dintilor' 'Stalpi directi, in edentatiile terminale. Literatura americana apreciaza ca in edentatiile terminale, utilizarea acestuicro~et se rididt"la 90%. Indicafii: Se recomanda in edentatiile terminale pe dintele staJp care limiteaza mezia.!' edentatia, pe premolari sau canini.

a.

b.

Fig.5.77. Elementele structuraleale cro~teuluiRPI: a. aspect vestibular;b. aspect ocluzal. (dupa 15)
pi

Elemente componente f5.77.) Cro~etur RPI prezinta:

pleaca din ~auametalica printr-un conector secundar propriu, avan traseu orizontalsau u~oroblic; in dreptul mijlocului fejei vestibulare i~i schimba directia, deve vertical; traverseazag~ngia~iparodontiulmarginalIa distantade 0.20-0.30mr ia contact cu dintele stalp pe 0 suprafatade 2 mm, in treimea cervic; fetei vestibulare, In axul median; pentru a asigura stabilizarea proti contactul cu dintele se poate face ~i in jumatatea meziala a . vestibulare,Insaniciodatadistal. Funcfii: bratul retentiv In I, prin contactul redus cu dintele stiUp, pen bascularea prin infundare a ~eilordistale, tara a exercita tractiune aS1 acestuia; placutaproximaIarealizeazareciprocitateacu pintenulmezial; pintenul oc1uzal (plasat in foseta meziala) asigura sprijinul de] parodontal ~i, suplimentar,'contracareaza efectul de parghie a ~e terminale. Indicatiile cro~etuluisunt justificate de 2 factori: echilib11i1 biomecani< mtezei ~ivaloarealui fizionomica. Echilibrul biomecanic este asigurat prin conceperea.~iplasarea elementt mponenteale acestui tip de cro~et,astfe1incat sa .seevite transmitereafo* ,ociveasupradintilor stalpi,In edentatiileterminaledeclasa I ~ia II-a Kennedy. Va/oreaestetica este realizataprin modalitateade acces (cervico-alveolad rahllui ...",. retentiv la zona supecuatoriala,aceste cro~etefiindputin aparente.

pinten

ocluzal (Rest), situat in foseta me:ziala a dintelui stalp, care se

.continuacu un conectorsecundarpropriuplasat,oral interdentar,ce face

legatura cu conectorul principal; 215

214

2. Cro~etul en pinten intern Indicatii: - in edentatile reduse de c1asaa III-a ~i a IV-a Kennedy, pe canini premolari. Utilizarea lui. este justificata de considerente fiiionomice, intrucat bJ retentiv este situat pe fata oraHia dintelui stalp, iar bratul opozantlipse~te. Aplicarea acestui cro~etimpune acoperirea dintitor stalpi cu microprott
(de tipul coroanelor mixte sau de substitutie) sau realizarea unei incrustatii oel; proximala vecina edentatiei (fig. 5.78., fig. 5.79.).
.

E. CBQ~MIXTE
ReamfutiniC'inscopdidactic, cro~etelese pot c1asifica,in funcpe de tehnica realizare, in 5 grupe:cro~etetumate, inixte, de sarma,mucozale ~iacrilice. Cro~etelemixtereprezinta cea de-a doua categorie a cro~etelorutilizate in Lfinerea, sprijinul~istabilizareaprotezeischeletate.Se caracterizeazaprin faptuJ ;~parte a cro~etu1ui este turnata concomitentcu scheletulmetalic al protezei, im ele retentive suntconfectionatedin sarma.In literaturase descriupatru tipuri(te ete mixte, dintrecare douasunt biaetive~idoua sunt monoactive.

'.
.

';l.Cro~etele mixte biactive Cro5etulmixt Ney (fig. 5.80.)

Esteun cro~tbiaetiv, indicat pe dinpeuretentivitap mari,de0,75rom,mtruca1

de sarma Ie confera 0 mai mare elastieitate.

~ig

Elemente componente:
,;.

Fig. 5.78. Cro~et cu pinten intern ~i brat retentiv oral, aplicat pe 0 microproteza (dupa 35)

Fig. 5.79. Cro~etul "equi-poise"; pintenul intern este aplicat intr-o incrustatie oc1uzo-proximala (dupa 3

elemente rigide (turnate):eorpul, pintenul oc1uzal~ieoneetorul seeundar;

In ambele situatii, in faza pregatirilor proprotetice se realizeaza cavitap forma de "coada de randunica"deschiseedental, cu pereti verticali, u~ordiverge spre oc1uzal.Adancimea cavitatii trebuie sa ajunga pana in dreptul punctului plasare a poqiunii flexibilea bratuluiretentiv. Elemente componente, junctii: - pintenul ocluzal asigura: sprijinul, redprocitatea ~i stabilizarea (I asiguramentinerea); - bralul retentiv, plasat oral, pleaca din pinten in zona supraecuatoria se terminain zona subecuatoriaJp opusa edentapei;asiguramenpnerel - conectorulsecundar este scurt ~i gros ~i face legaturapintenului cu' metalica. Datorita conexiunii rigide cu ~aua, acest cro~et este edentapileterminale.

elemente elastice (de sarma): bratele lateraleelastiee,lipite la nivelul corpului cro~etu1ui. Traseul bratelorelastice:

Fig. 5.80. Cro~etul mixt Ne)

poqiunile initiale, situate in imediata vecinatate a corpului ero~etului

sunt rigide ~iplasate supraecuatorial;

poqiunea medie ~i terminala a bratelor retentive sunt situatein intregimt subecuatorial.

Funclii: - menpnere dublaprip.bratele retentive; - reciprocitateprin plasarea la acela~inivel a bratelorretentive; - sprijin redus asiguratnumai de pinteni; stabilizarerelativa. Croetulmixt Ney comhinat (fig. 5.81. ~i5.82.) Este tot un ero~et,biactiv, la care ambele brate laterale sunt retentive, da i unul este din sarma.
.,~
.

?1"

217

<" .

"'.~

. Croetul"mixt Cllpiiaten intern ': Prezintii elen1eD.tele componente ale cro~etului special cu pinten intern, '}Vecizareaca bratul retentiv, plasat oral, este realizat din sarma ~i fixat prin lipire qml cro~etului. ."Bratele .retentive de sarma, care intra In alcatuirea cro~etelor mixte, Sl ,,) onsabile de avantajele ~idezavantajele acestora. Fig. 5.81. Cro~etul mixt Ney eombinat Elemente componente: Fig. '5.82. Cro~etul mixt McCracken

elementele rigide sunt reprezentate de: corp, pinten, conector secundar$ portiunea supraecuatoriala a bratului retentiv turnat; elementele elastice sunt:

Avafitajelecroetelormixte: flexibilitateamare a bratelor active permite aplicarea lor pe dinti 'retentivitatimarl(0,75mm); .. tezistenta la mdoire face posibila aetivareabratuluiretentiv, atat m se

orizontal cat~iInsensvertical;

un bral retentiv din sarma plasat deobicei vestibular (din considerep.1

fizionomice ),lipit ,'; la nivelul corpuluicro~etului,sau retenlionatIn ~;i' .

acrilica a protezei;
un bral retentiv tur,nat, derivat de la cro~etul circular Ackers, plasat

reparapile suntu~oare,prin inlocuireaunui cro~etfracturatcu un alt bI de sarma; plasarea bratelor de sarma In zonele retentiv~,determinate eu ajutor paralelografului,elimina solicitarile nefiziolo~ce la care sunt supu dintiistalpim eazulcro~etelor de sarmaobi~nuite, aplieatearbitrar.
00

'

Dezavantajele croetelor mixte:

fata orala a dinteluistillp. Cro~etulactioneazaasemanatorcro~etuluiNey nr. I, dar elasticitatea'difen a bratelorretentivenu asigura0 buna reciprocitate. 2. Cro~etele mixte monoactive

adaptarea pe dinte a cro~etelor de sarma este mai putin exacta decat bratele turnate; -, lipitea sau sudarea lacorpu1 cro~etului se face cu difieu1tate; - m timp, se produce dezactivarea ero~etului;
activarea cro~etului se face empiric, avfu:1dftecvent drept rezultat anulart

pasivitatii~isolicitareanefiziologicaa dinteluistalp.

Croetul mixt McCracken (fig. 5.82.)

Este un ero~etmixt cu trei brate.

,;,5.1~3.1.2.Sisteme speciale de menpnere, sprijin ~istabilizare

c.,Simtdispozitive mecanice care fae IegiituraIntre dintii stalpi ~i proteza paqia letata,avfu:1droluI de a asigura mentinerea, sprijinul ~i stabilizarea protezei f
0

Fig. 5.83. Cro~etulmixt biactiv

.II'
0

Elemente componente:

elemente rigidC:eorpul ero~etului,pintenul oeluzal, bratul opozant conectorulsecundar; element elastic: bratul retentiv din sarma, lipit la corpul cro~etului retentionatIn masa acrilicaa ~eiiprotetice(fig. 5.83.)

lpul protetie, In paralel cu transmiterea (Partial sau total) a fortelor de mastieatie de ] rpiattificiali la dintii naturali restanti. ('Prin conceperea ~i rea1izarea lor, s-a urmiirit rezolvarea cerintelor de ordi .nomic, obiectiv de maxima importantii In terapia prin proteze mobilizabile, de altfi de atins prin utiIizarea diferitelor tipuri de cro~ete. Caracteristici: .

sunt piese ~e mid,' dimensiuni, prefabricate sau confeetionate 1:

,laboratorul de tehnidi dentara, din aliaje dure;

219