CURS 11

ELEMENTE DE MENȚINERE, SPRIJIN ȘI

STABILIZARE
 Elemente de menținere, sprijin și stabilizare

• Didactic:
1. Croșete simple
2. Croșete sistemice
• Sistemul Ney
• Croșetul nr. 1, croșetul nr. 2, croșetul combinat 1-2, croșetul cu acțiune posterioară,
croșetul inelar
• Sistemul Roach
• Croșete divizate sau croșete bară
• C, L, U, S, T, I, R
• Pensele, croșetul unibar, croșetul inelar
 SISTEMUL NEY

• Este unicul sistem standardizat de croşete turnate.

• Indicaţiile acestor croşete sunt în funcţie de natura şi calitatea dintelui suport, precum şi de
profilul ecuatorului protetic.
• Utilizează ca zone retentive suprafeţele laterale, vestibulare şi orale ale dintelui suport

• PRINCIPII DE CONFECȚIONARE:
• Sprijin
• Încercuire
• Retenție
 SISTEMUL NEY
• SPRIJINUL
• este asigurat de toate porţiunile rigide situate în conul de sprijin sau
supraecuatorial;
• Elementul principal de sprijin este însă pintenul ocluzal plasat într-un lăcaş pregătit
• fie în foseta mezială a dintelui natural limitrof edentaţiei;
• fie în foseta distală a dintelui natural limitrof edentaţiei;
• pe o microproteză ce acoperă acest dinte.

• Atunci când diametrul mezio-distal sau vestibulo-oral este mai

mare decât secţiunea la colet a dintelui respectiv, pintenul
va fi prelungit spre centrul feţei ocluzale pentru a transmite
Presiunea în axul dintelui.
 SISTEMUL NEY
• LĂCAȘUL
• va avea o adâncime de 1,5 mm
• va fi de formă ovalară cu unghiuri rotunjite.
• Lungimea sa va fi de 1/4 din diametrul mezio-distal al feţei ocluzale
• lăţimea 1/3 din diametrul vestibulo-oral al aceleiaşi feţe.
• are o formă de linguriţă, iar în cazul în care coroana naturală este afectată sau există
predispoziţie la carie, se va aplica într-un locaş realizat pe faţa ocluzală a unei microproteze.
 SISTEMUL NEY
• SPRIJINUL
• Mai poate fi realizat:
• pe praguri situate supracingular pe dinţii frontali naturali,
• pe microproteze care în zona laterală a arcadei asigură şi o bună reciprocitate.
 SISTEMUL NEY
• SPRIJINUL
• Mai poate fi realizat:
• prin gheruţe incizale, pinteni metalici, sprijiniţi incizal deasupra punctului de contact a
doi dinţi frontali.
• prin onlay ocluzal, mai ales pe dinţii suport din zona laterală aflaţi în infraocluzie (sprijin
de tip Steigert).
 SISTEMUL NEY
• ÎNCERCUIREA
• Funcția croşetului ce asigură stabilitatea protezei în sens lateral;
• se realizează atunci când croşetul cuprinde dintele pe mai mult de jumătate de
circumferinţa sa.
• Croşetul trebuie să încercuiască coroana dentară pe 2/3 din circumferinţă, lucru ce se
poate realiza şi prin stabilirea a patru puncte de contact:
• Unul ocluzal la nivelul pintenului,
• două la nivelul elementelor rigide (corp, umăr, contracroşet)
• unul la extremitatea elastică.
 SISTEMUL NEY
• RETENȚIA
• este funcţia ce tinde să se opună forţelor verticale de desprindere.
• Această funcţie se realizează prin plasarea braţului elastic în conul de retenţie.
• Pentru ca retenţia să fie eficientă se cere şi reciprocitate, care este asigurată de braţul
opozant sau de conectorul secundar.

Braț elastic

Braț rigid
 SISTEMUL NEY
• CROȘETUL NUMĂRUL 1
• CROȘETUL ACKERS
• Este aplicat pe dinţii cu linia ghid nr. 1:
• porneşte aproape de jumătatea feţei proximale adiacente edentaţiei şi urcă spre ocluzal la nivelul
feţei proximale opuse.
• Prezintă excelentă încercuire, bun sprijin, retenţie şi reciprocitate satisfăcătoare.
• Format din:
• o parte rigidă, corpul
• Din corp porneşte pintenul ocluzal,
• cei doi umeri situaţi în conul de sprijin
• două braţe elastice situate sub linia ghid în conul de retenţie.
 SISTEMUL NEY
• CROȘETUL NUMĂRUL 2

• Este derivat din croşetul „T” al lui Roach;

• Se aplică pe dinţii cu linia ghid nr. 2:
• Acesta porneşte înalt, aproape de faţa ocluzală proximal limitrofă
edentaţiei şi coboară oblic pe feţele laterale aproape de colet, spre faţa
proximală opusă;
• Prezintă:
• un conector secundar ce porneşte separat din şa,
• conector care se termină cu pinten ocluzal
• doi conectori secundari ce trec în puncte peste festonul gingival, luând
contact cu dintele la nivel ecuatorial,
• La nivel ecuatorial braţul elastic se bifurcă;
• O parte se aplică în zona de sprijin, o parte în conul de retenţie.
• Are sprijin foarte bun, retenţie bună prin cele două braţe elastice,
dar slabă încercuire în comparaţie cu croşetul nr. 1.
 SISTEMUL NEY
• CROȘETUL COMBINAT 1-2

• Este indicat pe dinţii la care linia ghid are pe o faţă aspectul numărul 1,
iar pe cealaltă faţă aspectul liniei ghid numărul 2;
• Este indicat pe dinţii în versie sau rotaţie şi pe molarii conici;
• Are bun sprijin, o retenţie bună prin cele două braţe elastice, o
încercuire şi reciprocitate satisfăcătoare.
 SISTEMUL NEY
• CROȘETUL NUMĂRUL 3

• Este indicat pe dinţii tronconici cu baza mare spre ocluzal, linia ghid
fiind înaltă, orizontală aproape de faţa ocluzală;

• Se aseamănă foarte mult cu croşetul numărul 1,

• corpul croşetului şi pintenul ocluzal sunt realizate prin turnare,

• cele două braţe elastice din sârmă se sudează la corpul croşetului;

• Prezintă sprijin bun, retenţie satisfăcătoare, dar încercuire slabă.

 SISTEMUL NEY
• CROȘETUL CU ACȚIUNE POSTERIOARĂ

• Aplicat în special pe premolari şi canini, la care linia ghid este foarte

înaltă pe o faţă şi coborâtă pe cealaltă;
• Prezintă un sprijin ocluzal şi două braţe:
• unul flexibil şi unul rigid ce se continuă cu conectorul secundar.
• Braţul rigid plasat supraecuatorial asigură excelentă încercuire într-o singură
direcţie, de aceea se impune aplicarea pe hemiarcada opusă a unui alt croşet cu
acţiune posterioară pentru a se asigura reciprocitatea;
• Prezintă o elasticitate foarte bună, putând fi aplicat sub linia ghid chiar şi
în zona distală.
• Dezavantaj: pintenul ocluzal nu are un conector secundar şi este plasat
într-o zonă de mare elasticitate;
• Atunci când linia ghid este foarte înaltă oral şi coborâtă vestibular (cazul
premolarilor inferiori înclinaţi oral), se aplică croşetul cu acţiune
posterioară inversă;
• Conectorul secundar rigid este plasat vestibular, braţul rigid disto-
vestibular, iar braţul elastic este situat lingual.
 SISTEMUL NEY
• CROȘETUL INELAR

• Este utilizat în special pe molarul 2 ce delimitează distal edentaţia.

• Înconjoară dintele pe toată circumferinţa sa;
• Linia ghid este relativ coborâtă pe una din feţele laterale şi înaltă pe
cealaltă;
• Prezintă
• un braţ flexibil cu extremitate liberă şi
• un sprijin ocluzal în zona distală;
• - Braţul rigid este fixat la schelet prin doi conectori secundari
• unul anterior ce poartă întotdeauna un al doilea pinten ocluzal şi
• unul posterior ce întăreşte astfel sprijinul posterior.
• Devine astfel un croşet cu patru braţe,
• Are sprijin foarte bun, încercuire bună, retenţie şi reciprocitate
excelentă.
 SISTEMUL ROACH

• Croşete bară sau divizate,

• deoarece braţele croşetului pornesc separat
• din conectorul principal
• din şeaua protetică.
• Sistemul Roach utilizează zonele proximale ale feţelor laterale pentru
retenţie, ceea ce îl face mai estetic.
• Braţele divizate îi conferă, de asemenea, elasticitate mai mare, dar
trasarea şi proiectarea lor este ceva mai dificilă pentru practician.
• În acest sistem există unsprezece croşete repartizate în două grupe:
• o primă categorie de croşete bară: C, L, U, S, T. I, R., datorită asemănării
braţului elastic cu aceste litere a alfabetului latin;
• a doua grupă de patru croşete.
 SISTEMUL ROACH
• CROȘETUL ÎN C

• porneşte printrun conector secundar din şea;

• trece în punte peste festonul gingival;
• porţiunea retentivă subecuatorială a dintelui, descrie o curbă
superioară la nivelul liniei ghid,
• ia contact cu dintele şi se termină subecuatorial în zona de retenţie
vecină şeii.

• Utilizat în regiunea mezio-linguală a molarilor sau vestibulo- distală a

premolarilor,
• Variante:croşetul în C inversat sau C întors.
 SISTEMUL ROACH
• CROȘETUL ÎN L

• porneşte cu un conector secundar

• trece în punte peste rebordul gingival
• porţiunea activă se termină sub linia ghid în partea opusă edentaţiei.
 SISTEMUL ROACH
• CROȘETUL ÎN U

• porneşte din şa printr-un conector secundar

• trece în punte peste rebordul alveolar
• se termină sub linia ghid prin două braţe:
• unul în zona disto-vestibulară,
• celălalt în zona meziovestibulară.
• Este indicat pe premolarii înalţi cu linia ghid apropiată de faţa
ocluzală.
 SISTEMUL ROACH
• CROȘETUL ÎN S

• porneşte din şa printr-un conector secundar scurt,

• Merge oblic spre linia ghid pe care o depăşeşte
• Ia contact cu dintele supraecuatorial după care se recurbează,
extremitatea liberă terminându- se sub ecuatorial în partea opusă
edentaţiei.
• Este utilizat pe premolarii inferiori cu rădăcina denudată.
 SISTEMUL ROACH
• CROȘETUL ÎN T

• este cel mai cunoscut şi frecvent utilizat.

• Porneşte din şa printr-un conector secundar
• trece în punte peste procesul alveolar,
• bara verticală a T-ului ia contact cu mijlocul feţei laterale vestibulare,
de unde pleacă cele două extremităţi:
• una spre zona mezială;
• alta spre cea distală;
• fie una, fie ambele extremităţi terminându-se în zona de retenţie.
• Variante:
• braţul retentiv poate fi sub formă de Y;
• cu o singură extremitate elastică (croşet în semi T).
 SISTEMUL ROACH
• CROȘETUL ÎN I

• puţin flexibil
• porneşte din şa spre zona vestibulară adiacentă spaţiului edentat
printr-un conector secundar scurt, extremitatea elastică terminându-
se vestibulo-distal ecuatorial.
• Este utilizat pe faţa disto-vestibulară a premolarilor superiori din
motive estetice.
• Pentru reciprocitate necesită un alt croşet pe hemiarcada opusă.
 SISTEMUL ROACH
• CROȘETUL ÎN R

• pleacă din şa printr-un conector secundar

• trece în punte peste mucoasa procesului alveolar, urcă pe faţa
vestibulară şi supraecuatorial se divide în două porţiuni:
• o parte merge spre ocluzal, terminându-se printr-un pinten situat în
foseta centrală a molarului;
• Cealaltă parte se recurbează şi se termină subecuatorial în zona de
retenţie adiacentă şeii.
 SISTEMUL ROACH
• PENSELE MEZIO-DISTALE
• Sunt utilizate pe dinții frontali;
• pensa mezio-distală cu dublă extremitate liberă
• prezintă un conector secundar situat pe faţa linguală a dintelui, iar supra-cingular se divide în
două prelungiri în formă de T, una spre mezial, cealaltă spre distal îmbrăţişând dintele;
• pensa mezio-distală simplă
• prezintă o singură extremitate liberă; porneşte dintr-un conector secundar situat oral interdentar,
iar la nivelul punctului de contact se desprinde o prelungire orizontală ce îmbrăţişează toată faţa
orală a dintelui supracingular;
• pensa mezio-distală compusă
• aplicată în situaţia când pe arcadă rămân doi dinţi restanţi.
• Prezintă un conector secundar situat interdentar din care pornesc, supracingular, două prelungiri orizontale ce
îmbrăţişează feţele orale ale celor doi dinţi;
 SISTEMUL ROACH
• CROȘETUL UNIBAR
• porneşte din şa
• trece în punte peste mucoasa gingivală a procesului alveolar la nivelul feţei
laterale a dintelui luând contact cu dintele pe faţa proximală opusă şeii şi
terminându-se pe cealaltă faţă laterală,
• sau ia contact direct cu dintele pe faţa laterală a porţiunii de unde pleacă
şi se continuă pe faţa distală în acelaşi fel.
• Este indicat pe premolarii izolaţi convergenţi sau divergenţi.
• Poziţia diferită a molarilor superiori şi inferiori face ca el să se aplice
vestibular la molarii inferiori şi oral la cei superiori.
 SISTEMUL ROACH
• CROȘETUL CINGĂTOARE
• este o variantă a croşetului unibar aplicat pe o arcadă neîntreruptă

• Croşetul inelar
• folosit pe molarii de minte de formă conică.
• Poate fi circular în contact strâns cu dintele situat supraecuatorial.
• Este excelent factor de sprijin şi stabilizare, dar retenţia este nulă.
• Variante: circumscrie dintele la distanţă pe mucoasa gingivală, asigurând
retenţia prin două croşete în C şi sprijinul printr-un pinten ocluzal.
 CROȘETE SPECIALE
Croşetul circular Ackers
• Denumit și croşet cu trei braţe
• Se aplică pe premolarii şi molarii cu retentivităţi vestibulare şi orale favorabile;
• Prezintă
• un corp susţinut de un conector secundar situat proximal;
• un braţ elastic sau retentiv;
• o porţiune rigidă situată supraecuatorial;
• se continuă cu o porţiune elastică situată în conul de retenţie;
• un braţ rigid sau contra-croşetul;
• Corpul, umărul, porţiunea rigidă a braţului elastic se situează în conul de sprijin
• extremitatea braţului elastic se situează în conul de retenţie;
 CROȘETE SPECIALE
Croşetul circular cu şase braţe sau croşetul cu acţiune reciprocă al lui
Bonwill
• Este alcătuit din două croşete Ackers unite prin corpul lor.
• Se plasează de obicei pe o arcadă sau o hemiarcadă integră în vederea stabilizării
protezei;
• Prezintă sprijin excelent, foarte bună încercuire şi bună retenţie prin cele patru braţe:
• două rigide şi două elastice sau
• toate patru braţe elastice.
 CROȘETE SPECIALE
Croşetul continuu (Housset)

• este un foarte bun element de sprijin şi stabilizare

• utilizat adeseori şi ca element antibasculant în edentaţia parţială de clasa Ia Kennedy,
aplicat pe faţa orală a dinţilor frontali, supracingulari sau pe un prag realizat în smalţ sau
pe microproteză.
• Are lăţimea de 2 mm şi poate fi situat supraecuatorial la nivelul dinţilor laterali.
• Poate porni din braţele rigide ale unor croşete Ackers sau separat de aceste croşete şi
susţinut de conectori secundari interdentari.
 CROȘETE SPECIALE
Croşetul RPI (Rest-Proximal-Played-I) al lui Kroll

• Este folosit în edentaţiile parţiale întinse pe dintele ce delimitează mezial edentaţia

pentru a evita torsiunea distală a acestui dinte prin basculare;
• Prezintă:
• pintenul ocluzal lăsat în foseta mezială şi susţinut de un conector secundar plasat interdentar,
• plăcuţa proximolinguală ce are rol de ghidaj al protezei şi realizează reciprocitatea cu braţul retentiv,
• un croşet divizat în I ce pleacă din şa, având contact redus cu dintele.
 CROȘETE SPECIALE
Croşetul half and half (jumătate-jumătate)

• aplicat în special pe premolari în edentaţiile de clasa a III-a Kennedy

• croşet cu patru braţe
• un pinten ocluzal şi un braţ susţinut de un conector secundar care încercuieşte o faţă,
• un alt pinten ocluzal şi alt braţ susţinut de un al doilea conector secundar este aplicat pe
cealaltă faţă.
• Este un croşet bi-activ cu sprijin şi încercuire bună, reciprocitate asigurată, retenţie bună.
Ecuatorul protetic are orientare opusă pe cele două feţe.
 CROȘETE SPECIALE
Croşetul în formă de agrafă de păr

• este un croşet Ackers, la care braţul elastic este recurbat, formând o buclă în ac de păr.
• Se aplică pe premolari sau pe molari în malpoziţie secundară.
• Braţul retentiv se întoarce în zona de retenţie dinspre edentaţie.
 CROȘETE SPECIALE
Croşetul equi-poise

• este un croşet descris de Soyer

• prezintă un pinten liber situat într-o incrustaţie ocluzoproximală.
• Indicat pe dinţii stâlpi vizibili în edentaţia de clasa a III-a şi a IV-a Kennedy.
 CROȘETE SPECIALE
Croşetul în T cu conector secundar prelungit

• Se utilizează în edentaţiile de clasa I-a şi a II-a Kennedy atunci când se cere aplicarea unui
croşet cu un conector secundar cât mai elastic pentru a reduce efectul de pârghie asupra
dintelui stâlp.
• Conectorul secundar prelungit porneşte din mijlocul şeii.
 CROȘETE SPECIALE
Croşetul în formă de săgeată (flash)

• este indicat în edentaţiile terminale clasa I-a şi a II-a Kennedy.

• Prezintă un conector secundar prelungit ce trece în punte peste procesul alveolar, iar
partea activă în formă de săgeată se sprijină interdentar sub punctul de contact.