Leziuni roşii-albastre

După etiologie, aspect clinic şi histologic, leziunile roşii-albastre se pot clasifica astfel
Intravasculare focalizate Intravasculare difuze Intravasculare difuze
Extravasculare
• Anomalii de dezvoltare - • Afecţiuni metabolice • Afecţiuni de etiologic
• Peteşii şi echimoze
Hemangiomul - Deficienţe în vitamina B infecţioasă
- Leucemii acute
• Neoplazii – Eritroplazia - Anemia pernicioasă - Scarlatina
- Leucemii cronice
- Anemia prin deficit de fier - Candidozele atrofice
- Agranulocitoza
- Mononucleoza infecţioasă
- Pupura trombocitopenică idiopatică şi secundară
- Hemofilia
INTRAVASCULARE FOCALIZATE ANOMALII DE DEZVOLTARE
1. Hemangiomul
2. Neoplazii
ERITROPLAZIA:
=orice zonă a mucoasei ce are un aspect roşu, catifelat şi care nu poate fi încadrată pe baza aspectului clinic şi a examenului histopatologic
în nicio altă afecţiune.
OMS: singura leziune precanceroasă a mucoasei orale (considerate un carcinoma in situ-90% sunt displazii severe=modificari ale
tesutului epitelial)
Incidenţă: decada a 6-a de viaţă, fără predilecţie condiţionată de sex.
Etiologie: necunoscută, factori favorizanţi similari cu ai cancerului cavităţii orale.
Localizare: planşeu oral, palat moale, pilieri anteriori
Leziunea este întâlnită în populaţie într-o proporţie mai mică decât leucoplazia (prevalenţă 1 la 2500) şi apare în special în jurul vârstei de
60 ani.
Deşi cauza exactă rămâne necunoscută, majoritatea autorilor sunt de părere că factorii etiologici ai eritroplaziei sunt similari cu cei
responsabili de apariţia cancerului oral (fumatul, alcoolul, deficienţe nutriţionale, iritaţii cronice,
igiena orală defectuoasă etc.).
Leziunea poate fi întâlnită în orice zonă a mucoasei cavităţii orale, totuşi se constată o incidenţă
crescută pentru planşeul oral, limbă, palatul moale, pilierii anteriori
Din punct de vedere clinic, se descriu 2 tipuri de eritroplazie:
1.forma omogenă: ce apare ca o zonă complet roşie, asimptomatică de dimensiuni variabile, cu
suprafaţa netedă sau catifelată, bine delimitată de mucoasa normală adiacentă
2.eritroplazia pătată: conţine granulaţii albe sau pete albe dispersate pe toată suprafaţa leziunii
roşii=>aspect de tabla de sah
INTRAORAL:
-poza 1: placa rosie, catifelata, de aproximativ 3 cm, contur neregulat, asimptomatica, suprafata
omogena (confundata cu candidoza atrofica). DG: eritroplazie omogena, val palatin
-poza 2: pe o suprafata de mucoasa rosie, eritematoasa, catifeltara sunt prezente papule albe,
keratozice, de dimensiuni 3-4 cm, margini neregulate, suprafata neomogena, asimpomatica,
conferind un aspect de tabla de sah. DG: eritroplazie patata, mucoasa jugala stanga
PARACLINIC
-coloratie cu abastru de toluidina
-examen anatomopatologic- tehnica biopsia - obligatorie pentru toate tipurile de eritroplazie
deoarece
-90% dintre acestea sunt displazii severe, carcinoame in situ sau carcinoame invazive cu
celulele scuamoase.
-10% sunt displazii uşoare sau medii.
În plus, s-a constatat că infecţia cu Candida albicans este frecvent întâlnită în eritroplazia pătată.
Deşi cauza şi efectul relaţional candidoză-eritroplazie pătată nu este încă elucidat, se cunoaşte faptul că, eritroplazia cu zone leucoplazice
prezintă cel mai mare risc pentru transformări citologice atipice.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:
- candidozele atrofice
- leziuni prin iritaţii cronice locale
- reacţii alergice de contact
- lichenul plan eroziv sau atrofic
- lupusul eritematos
- tuberculoza
- carcinoamele spino-celulare la debut
Un element clinic de orientare diagnostică este faptul că, leziunile eritroplazice apar mai frecvent în zonele de „mare risc” ale cavităţii
orale, fiind posibilă în 10-20% din cazuri existenţa mai multor astfel de leziuni ca rezultat al tendinţei de apariţie multifocală a cancerului.
În acest sens este util testul de coloraţie intravitală cu albastru de toluidine.
ATITUDINE TERAPEUTICA
- Îndepărtarea factorilor posibil iritativi
- Dispensarizarea leziunii 1-2 săptamâni
- Testul de coloraţie cu albastru de toluidina
- Biopsie
- Extirpare chirurgicală (deoarece degenereaza malign 90% din cazuri)
SARCOMUL KAPOSI
Neoplasm cu origine multicentrică a cărei manifestare principală este apariţia de noduli vasculari la nivelul pielii sau în alte organe.
-tumora vasculară care apare la pacientii HIV/SIDA
ETIOLOGIE
-virala: asociere strânsa cu HVS tip 8
FACTORI FAVORIZANȚI

- predispozitie genetică
- infectii( virale cu CMV)
- factori de mediu din diferite zone geografice
- tulburari de imunitate ce scad imunocompetenta
Actualmente sunt descrise 4 tipuri de sarcom Kaposi:
clasic // african // dobândit // epidemic
Poate să debuteze la nivelul cavităţii orale înaintea apariţiei leziunilor cutanate.
Peste 50% din pacienţii cu leziuni cervico-faciale prezintă concomitent şi manifestări orale.
EXTRAORAL:
-leziunile cutanate apar ca noduli roz sau roşii sau plăci de diferite mărimi, variabile ca număr.
-lezarea epidermului poate surveni ca urmare a infecţiilor secundare, ce determină edeme severe.
INTRAORAL:
-poate să debuteze la nivelul cavităţii orale înaintea apariţiei leziunilor cutanate
-se caracterizeaza prin 3 stadii evolutive:
1. leziunile iniţial sunt asimptomatice, eritematoase şi spre deosebire de hemangioamele orale, nu
dispar la presiune.
2.ulterior cresc în volum, devenind papule, culoare roșie albăstruie sau violacee, putand fii confundate
cu echimozele. Prin traumatisme repetate sau prin ulceratii pot sa devina hemoragice
3.leziuni exofitice, nodulare, de culoare albastru violacee, care se pot ulcera, oferind un aspect
tumoral, aspect de burete (sangereaza usor si la cele mai mici traumatisme)
LOCALIZARE ORALĂ
- ½ posterioară boltă palatină,
- gingie
-mucoasa jugală
- faţa dorsală a limbii
PARACLINIC: teste Elisa
-examen anatomopatologic
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
- eritroplazia
- hemangioamele
- hamartoame vasculare
- melanomul
- granulomul piogenic (în localizări gingivale)
- pigmentaţii melanice
TRATAMENTUL SK depinde de localizarea şi întinderea
leziunii, cu recomandarea de a fi tratate doar leziunile
simptomatice.
Sarcomul Kaposi nu beneficiază până în prezent de un
tratament curativ.
Atitudinea terapeutică este ghidată de tipul de SK:
➢ radioterapie
➢ chirurgie laser
➢ exereză chirurgicală
➢ injecţii intralezionale
➢ terapie sistemică cu unul sau mai multe droguri citostatice
- RADIOTERAPIA - leziunile regresează complet prin RT externă - doza: 20-30Gy/focar
- ELECTONOTERAPIA- numai pentru leziuni neinfiltative
- CRIOTERAPIA
- LASERUL- pentru leziuni vasculare neinfiltrative – bune rezultate laser cu CO2
- EXEREZA CHIRURGICALA- recidiva locala frecventa
- CHIMIOTERAPIA-vinblastina, vincristina, bleomicina, doxirubicina- monoterapie sau polichimioterapie, -injectare intralezionala, in
neoplasmele vasculare, reduc intinderea leziunii in prop.de 92%, vindecare totala – 69%
Cand această leziune este simptomul principal al bolii SIDA, practicianului de medicină dentară îi
revine responsabilitatea şi obligativitatea identificării pacientului HIV infectat.
Evoluţia clinică este rapidă şi agresivă, iar prognosticul este deosebit de grav.
Rata de supravietuire –max.3 ani, deces prin hemoragii gastrointestinale si pulmonare.
LEZIUNI INTRAVASCULARE DIFUZE metabolice
ANEMII – clasificare:
1. anemii centrale
2. anemii periferice
1. anemii prin deficit de sinteză ADN:
- anemia prin deficit de acid folic (vit B6)
- anemia prin deficit de vit B12(anemia pernicioasă)
- anemia prin deficit de vit B2(ariboflavinoza)
- anemia prin deficit de acid nicotinic (vit PP)
2. anemii prin deficit de sinteză a Hb:
- anemia feriprivă ( deficit în sinteza hemului şi sideroblastică)
ANEMIA PERNICIOASĂ
Anemia megaloblastică determinată de carenţă de vit. B12
Cauza: anomalie a mucoasei gastrice care nu produce suficient factor intrinsec necesar absorbţiei
(gastrectomii totale, disfuncţii pancreatice, afecţiuni ale ileonului) care influienţează absorbţia vitaminei
B12, cele mai recente cercetări sugerează un mecanism autoimun.
Incidenţă - adulţi după 30 ani
Caracteristici:
-anemie centrala (cu localizare la nivelul maduvei hematogene)
-anemie megaloblastica (blastii eliminate in sange in forma imatura)
-anemie normocroma (data de hemoglobina-cantitate normala)
-anemie hoporegenerativa (distruge maim ult decat produce=celulele sunt considerate anormale si sunt
distruse in splina )
Manifestări clinice : – oboseală – paloare subicterică – dispnee de efort – scădere în greutate. În cazurile
mai severe apar tulburări neurologice (cefalee, parestezii ale extremităţilor, vertije, zgomote în urechi) şi
gastro-intestinale (vomă, anorexie, diaree).
CLINIC:
-status anemic (paloare galbuie, facies teros, pamantiu, oboseala=>astenie, adinamie, dispnee de efort)
-sindrom neurologic (parestezii si hipoestezii la nivelul membrelor)
-sindrom digestive (greata, varsaturi, scadere in greutate)
Manifestări orale: – precoce, gravitează în jurul limbii.
-durerea şi senzaţia de arsură însoţită de pierderea gustului sunt simptome tipice.
-limba are un aspect roşu strălucitor, este netedă şi depapilată, dureroasa (glosita Hunter sau glosita Möeller). Restul mucoasei orale este
palidă.
-in cazuri severe limba prezinta un aspect aftoid (insosita de ulceratii si pierderi de substanta=glosita Moller Hunter)=aspect de carne de
vita INTREBARE: daca prezinta ulceratii pe FD a limbii? DA
ANEMIA PERNICIOASĂ – GLOSITA MÖELLER – HUNTER
- Limba are un aspect roşu strălucitor, este netedă şi depapilată
- Restul mucoasei orale este palid.
Simptome tipice: - durere - senzaţia de arsură - pierderea gustului
Diagnostic pozitiv -necesita examene complementare
- hemoleucograma (eritrocite scazute=eritropenie, leucopenie)
- hemoglobina (N sau poate fi scazuta)
- hematocrit (scazut)
- frotiu de sange periferic (VEM crescut>110µ³)
- frotiu de madura hematogena (mielograma) (cellule tinere imature=megaloblasti)
- dozarea a vit.B12 serice( testul Schilling)
- dozarea serica a Fe (N-dg dif cu anemia feripriva)
Diagnostic diferenţial
-anemie feriprivă
-pelagra
-sindrom Plummer-Vinson
-scarlatina
-lichen plan eroziv
-arsura termica/chimica
-reactie alergica
Tratament – de competenta medicului hematolog
✓administrare parenterală de vit.B12
✓dietă: gălbenuş de ou, crustacee, carne, peşte, produse lactate
✓repaus la pat cât timp valoarea hemoglobinei < 6,5 g‰.
✓aplicaţii topice pentru durere - soluţie Benadryl -Xylocaină vâscoasă 2%- se clateste cavitatea orala de cateva ori/zi si apoi se
expectorează
ANEMIA FERIPRIVĂ
Incidenţă - copii, femei, indivizi subalimentaţi
Cauze
– regim alimentar sărac în fier
– malabsorbţie (afecţiuni gastrointestinale)
– pierderi sangvine(sângerări menstruale, hemoroizi, ulcere)
– consum cresut (creştere şi sarcină).
Simptomatologia o condiţionată de severitatea bolii o include manifestările clinice caracteristice
anemiilor o fragilitatea unghiilor şi a părului.
Caracteristici:
-anemie periferica (nu afecteaza celula tanara, ci pe cea adulta-eritrocitul)
-anemie hipocroma (afecteaza hemoglobina care este scazuta)
-anemie microcitara (afecteaza eritrocitele=celulele mici)
-anemie normoregenerativa
-anemie sideropenica (afecteaza precursorul hemoglobinei=hemosiderina)
CLINIC
-status anemic: paloare in coala sau in foaie de hartie-pacient alb ca varu, astenic
-afecteaza fanerele (par unghii subtiri, fragile, se rup usor. Unghiile prezinta santuri)
INTREBARE: afecteaza fanerele? DA
Manifestări orale: glosită + cheilită angulara
1.Glosita-senzaţie de arsură la nivelul limbii,
- paloarea mucoasei
- atrofie progresivă a papilelor filiforme şi fungiforme, limba devenind depapilara, rosie, atrofica
În stadiile mai avansate suprafaţa dorsală a limbii devine roşie, lucioasă, netedă.
2.Cheilita angulară este prezentă.
Sindrom Plummer-Vinson
- Anemie feriprivă + disfagie
-ulceratii pe FD a limbii si se extend la nivelul mucoasei esofagiene- se vindeca cu cicatrice sclerozante=>
tulburari de deglutitie
INTREABRE: -PREZINTA LEZIUNI FARINGIENE? DA
-PREZINTA DISFAGIE? DA
CLINIC
- eroziuni dureroase la nivelul esofagului.
- atrofia mucoasei predispune la apariţia leucoplaziilor sau a carcinoamelor spinocelulare
Examene de laborator
- hemoleucograma (eritropenie)
- hemoglobina (scazuta)
- hematocrit (scazut)
- frotiu de sange periferic (VEM scazut)
- dozarea Fe seric ,vit B12
Diagnostic diferenţial:
– anemie pernicioasă
– limbă geografică
– lichen plan atrofic
– glosită atrofică
Tratament
-stabilit de medicul internist
-înlăturarea cauzei
-administrare de preparate ce conțin fier (spanac, broccoli, ficat, peste)
- dietă adecvată
AFECŢIUNI DE ETIOLOGIE INFECŢIOASĂ
SCARLATINA
-boală infecţioasă contagioasă acută endemo-epidemică determinată de un streptococ β-hemolitic de
grup A care produce o toxină eritrogenă (boala a copilariei) = infectie bacteriana (streptococ B
hemolitic)
DEBUT: perioade de incubaţie este de 2-4 zile după care apar febra, frisoane, cefalee, alterarea
stării generale, greaţa, vărsături şi adenopatie.
În perioada de stare apare enantemul şi exantemul.
ENANTEMUL este format din angină şi ciclul glositei exfoliative.
1.Angina poate fi intens eritematoasă şi cuprinde amigdalele, pilierii, lueta şi vălul palatin, oprindu-se brusc la limita palatului dur.
-pacientul prezinta rosu in gat, amigdale marite, mucoasa congestionata
Frecvent, angina este pultacee şi, mai rar, pseudomembranoasă. Când se asociază şi germeni Gram-negativi, poate apărea şi forma ulcero-
necrotică sau gangrenoasă.
2.Mucoasa linguală prezintă următoarele modificări:
- în prima zi limba este intens saburală -limba alba, incarcata
- în următoarele 2 zile, depozitul sabural dispare treptat de la vârf spre bază şi de la margini spre centru= depapilarea FD a limbii centripet
(periferie-centru)
- in ziua 3: limba are aspect de W: la periferie -aspect de V roz deoarce s-a produs depapilarea, central- aspect de V alb-limba alba,
keratozica
- în ziua a 4-a, a 5-a, descuamarea s-a terminat, limba devine intens congestionată, cu papile reliefate, realizând aspectul de limbă zmeurie
- în zilele a 6-a şi a 7-a epiteliul interpapilar se reface, limba este netedă, roşie cu
aspect lăcuit (limbă de pisică)
- în zilele 10-12, limba îşi recapătă aspectul normal= reepitelizarea.
Acest ciclu lingual este specific.
EXANTEMUL
-apare la 1-2 zile după faringită şi se caracterizează printr-un eritem punctiform difuz,
conferind pielii un aspect rugos.
-raşul cutanat debutează în partea superioară a toracelui, apoi se generalizează rapid.
Eritemul feţei este inconstant şi se însoţeşte de o paloare periorală caracteristică
EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII: în cazurile mai puţin severe, afecţiunea se vindecă
în decurs de câteva zile. Complicaţiile pot fi septice (abcese faringiene, otite, sinuzite),
toxice (hepatite, pericardite, nefroze) sau alergice (reumatism articular acut, eritem
nodos, glomerulonefrite).
DIAGNOSTICUL POZITIV se pune pe baza simptomatologiei clinice şi pe izolarea
streptococului de grup A (exudat faringian)
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face cu
-anginele primare bacteriene, cu
-afecţiuni virale (rujeola, rubeola), sau cu
-erupţii medicamentoase
-candidoza acuta atrofică
TRATAMENT:
-in functie de severitatea manifestarilor clinic
-administrarea de ATB (Penicilina sau Eritromicina)-pentru a preveni complicatii
-tratament simptomatic: antitusiv, antifebrile
-regim igieno-dietetic
EXTRAVASCULARE - PETEŞII ŞI ECHIMOZE
DISCARZII SANGVINE
- leucemii acute
- leucemii cronice
- agranulocitoză
- mononucleoza infecţioasă
- purpura trombocitopenică idiopatică şi secundară
- hemofilia
LEUCEMIILE
-afecţiuni maligne ale ţesutului hematopoietic, care modifică capacitatea de diferenţere şi
maturare a celulei stem pluripotente sau a precursorilor săi, cu apariţia de blaşti care invadează
măduva osoasă hematogenă şi care pot fi identificaţi în sângele periferic.
CLASIFICARE
-acuta: mieloida/limfoida
-cronica: mieloida/limfoida
1. LEUCEMIA ACUTA
-apar mai frecvent la copii si adultii tineri
CLINIC
-sindrom infectios=sunt afectate leucocitele (agranulocitoza): predispozitie la infectii, febra,
adenopatie generalizata
-sindrom anemic=sunt afectate eritrocitele (eritropenie): alterarea starii generale- astenie
marcata, rapid progresiva, paloare, dispnee de efort,febra modetara in platou oscilanta
-sindrom hemoragic=sunt afectate trombocitele (trombocitopenie): tulburari de coagulare din cauza
trombocitopeniei- apar vanatai fara cauza, predispozitie la aparitia unor echimoze, hematoame
ORAL:
-sindrom anemic: paloarea mucoasei orale, tegumentare
-sindrom hemoragic: gingivoragii spontane sau provocate de traumatisme minore
-sindrom infectios- hipercresteri gingivale (pot acoperii coroanele dintilor), se pot suprainfecta; sindrom ulcero-necrotic
Manifestari orale precoce (6): petesii, echimoze, hemoragii gingivale, gingivite hiperplazice, ulceratii si necroze, adenopatii
Ulceraţiile şi necrozele mucoasei sunt determinate de:
• tromboze vasculare prin celulele leucemice
• traumatisme minore
• tratament chimioterapic
• Pe ulcerațiile necrozate, pot apărea infecţii secundare determinând halena fetidă.
PARACLINIC
-hemoleucograma (leucopenie, erutropenie, trombocitopenie)
-hemoglobina(scazuta)
-frotiu de madura hematogena (cellule anormale, hiatus leucemic)
-frotiu de sange periferic (cellule anormale, eliminate in sange)
-dozare serica de Fe, vit B12
-examen anatomopatologic
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:
- hiperplazia banală inflamatorie
-- hiperplazii gingivale de natură hormonală (pubertate, sarcină, hipotiroidism)
- hiperplazii gingivale medicamentoase: nifedipine, hidantoină, ciclosporină
- hiperplazii gingivale din sorbut
- stomatita ulcero-necrotică
Tratament: stabilit de medical hematolog
2. FORMA CRONICA