AFECŢIUNI ULCERATIVE

Afectiuni ulcerative
 AFECŢIUNI ULCERATIVE
ASOCIATE CU DISFUNCŢII
IMUNOLOGICE

 Ulceraţii aftoase recidivante

 Sindromul Behçet
 Sindromul Reiter
 Lupusul eritematos
 Reacţii alergice
 Neutropenia ciclică
 ULCERAŢII AFTOASE
 Factori etiologici :
– ereditatea
– infecţii virale:v.herpes simplex,varicela-zoster,citomegalic,adenov.
– infecţii bacteriene:S.sanguis,mitis, 2A
– deficienţe nutriţionale:acid folic,vit.B12

 Factori favorizanţi :
– traumatisme minore
– endocrinopatii
– stresul emoţional
– alergiile alimentare:alune, nuci, ciocolată, gluten,brânzeturi fermentate
 Clasificare :
– afte minore

– afte gigante

– ulceraţii aftoase herpetiforme

Afte minore
 Diagnostic pozitiv - criterii clinice
 Diagnostic diferenţial :
– stomatită herpetică
– maladia mână-picior-gură

– şancru sifilitic
– plăci mucoase din sifilisul secundar
– eritem polimorf
Principii terapeutice
1. PRIMA LINIE TERAPEUTICA:
 creme, geluri, unguente topice pe baza de steroizi
 Clatiri orale cu:
 antibiotice
 antiseptice
 evitarea alimentelor producatoare de afte
 antiinflamatoare nesteroidiene
 anestezice topice
 cauterizare chimica si laser

2. A DOUA LINIE TERAPEUTICA:

- corticoterapie generala

3. A TREIA LINIE TERAPEUTICA:

- medicatia imunomodulatoare
(levamisol,antimalarice,talidomida)
  Tratament
AGENŢI ANTIINFLAMATORI - aplicaţii topice de steroizi, pe bază de
triamcinolon (ORACORT,VOLON,KENALOG)
- Dexametazona( 0,5 mg/5ml) in ape de gura asociata cu sol. anestezice
topice, antifungice si antibiotice,
-- hidrocortizon acetat- ORABASE HCA

SOLUŢII DE ANTIBIOTICE - clorhidrat de tetraciclină- ACROMICYN V

- capsule TETRACICLINA 250mg, dizolvate intr-o lingurita de apa calduta
- Benadryl - Tetraciclina, Nistatin, Difenil hidroclorid hidramina

ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE
- soluţie de acid salicilic( 250-500mg, in 1/2 pahar apa)
Evitarea alimentelor condimentate, acide, alergogene
Antiseptice orale - gluconat de clorhexidină, hexidină
Anestezice locale (xilocaina 0.5-2%,benzocaina in orabase)
Cauterizarea leziunilor:nitrat Ag 20%, ac.tricloracetic sol.10-15%
Igienă orală riguroasă
 AFTE GIGANTE
 Forma cea mai severă a ulceraţiilor
aftoase
 Incidenţă - la copii şi adulţii tineri
 Diagnostic diferenţial :
– ulceraţii tuberculoase

– şancru sifilitic

– plăci mucoase sifilis secundar

– ulceraţii din neutropenia ciclică,

agranulocitoză
– carcinoame
 Tratament
local :
• antiinflamatorii locale – steroizi- fluocinonid-LIDEX

- clobetazol propionat
- dexametazonă- DECADRON
• anestezice şi analgezice locale - clorhidrat de lidocaină 2%

- acid acetil salicilic (250-500 mg)

• antibiotice :BACITRACINA, RODOGYL(spiramicina+metronidazol)

În formele severe - injecţii locale cu steroizi intralezionali-

triamcinolon, suspensie de hidrocortizon acetat (0,1-0,5 ml in baza lez.)

- corticoizi (Prednison 10-20 mg, 5-10 zile)

general - pentru leziunile inaccesibile terapiei topice
ULCERAŢII AFTOASE
HERPETIFORME
 Diagnostic diferenţial :
– gingivostomatita herpetică
– angina herpetică
– eritem polimorf
– maladie Behçet

 Tratament -simptomatic
– cortizon (15-40 mg/zi/7 zile, pauza 1 sapt, ½ doza
initiala)
– suspensie de tetraciclină-5% sau Acromicyn V
 Sindromul Behçet
 Maladie cronică, inflamatorie, de cauză
incertă, prognostic sever
 Este caracterizat prin ulceraţii de tip aftoid
ale mucoasei orale, organelor genitale şi
pielii, la care se asociază :
 leziuni oculare,
 articulare- articulatii mari
 vasculare,
 neurologice
 gastro-intestinale
 Simptomatologie:
– debut cu febră, astenie, anorexie, scădere în
greutate
– leziuni specifice (Lehner) : majore şi minore
Majore :
– afte recidivante
– leziuni oculare
– ulceraţii genitale
– leziuni cutanate
Minore :
– artrite
– enterocolite
– epididimită
– tromboflebită recidivantă
– atingeri ale SNC
– istoric familial
Manifestările orale sunt constante şi preced
celelalte leziuni
Sindromul Behçet Incidenţă - populaţia asiatică,
mediteraneană, Europa de Est
Sindromul Behçet
Sindromul Behçet
 Diagnostic pozitiv - anamneză, examen clinic
Nu există teste de laborator specifice.
 Particularitate : patergie 80%
DG+ulceratii aftoase recidivante +oricare 2 din urm.4 criterii:
- ulceratii genitale recidivante
- inflamatie oculara( uveita, vasculita retiniana)
- leziuni cutanate( eritem nodos, lez. papulo-pustuloase, pseudifoliculite,
- test patergie pozitiv, in faza ac. a bolii

 Diagnostic diferenţial
– afte
– sindrom Reiter
– sindrom Steven- Johnson
– pemfigus
 Evoluţie - cronică, vindecarea după 5-20 de
ani
 Tratament :
– simptomatic şi empiric

– forme minore :
• antiinflamatorii nesteroidiene
• terapie steroidă topică sau sistemică
• analgezice

– forme grave :
• corticoizi pe cale generală
• medicaţie imunosupresivă
 SINDROMUL REITER
 Boală de cauză necunoscută, ce
afectează bărbaţii tineri (20-30 ani)
 Precedată de o infecţie genito-
urinară sau de una intestinală cu
Salmonella
 Caracteristici clinice :
– balanită circumferenţială
– conjunctivită sau uveită
– artrită
– leziuni cutaneo-mucoase
 Leziuni orale - 40 %
 Diagnostic pozitiv
– triada : artrită, uretrită, conjunctivită
 Diagnostic diferenţial
-- manifestari orale din pzoriazis
– eritem polimorf
– sindrom Behçet
– sindrom Steven-Johnson
– limbă geografică
 Evoluţie - săptămâni- luni
- remisiuni, recidive
 Tratament - nespecific şi simptomatic :
salicilaţi, tetraciclină, indometacin
 LUPUSUL ERITEMATOS
 Colagenoză de natură autoimună, cu
forme clinice variate
 Clasificare :
– acut
– subacut
– cronic
 Etiopatogenie - proces autoimun, în
care este implicat atât sistemul imun
umoral, cât şi cel celular
LUPUSUL ERITEMATOS
DISCOID
 Femeie, după 40 ani
 Leziuni cutanate :
– pete şi papule violacee
cu descuamaţie şi
hiperkeratoză
– localizare pe faţă,
craniu, urechi "aripă
de fluture"
Leziuni orale 15-20%

-mucoasa jugala
-buza inferioara
-gingie
-limba
LUPUS ERITEMATOS DISCOID

aspect leucoplaziform
 Examene complementare :
– testul de imunofluorescenţă directă
– examen histopatologic
 Diagnostic diferenţial:
– lichen plan
– leucoplazie
– eritroplazie
– sifilis
– pemfigus vulgar
– pemfigoid cicatriceal
 Tratament
– leziuni orale - steroizi locali
– leziuni extinse - corticoizi sistemic + antipaludice
 LUPUSUL ERITEMATOS
SISTEMIC
 Maladie generală gravă, manifestată
prin :
– leziuni cutaneo-mucoase
– cardio-vasculare
– gastro-intestinale
– pulmonare
– renale
– articulare
– neurologice
 Incidenţă - sexul feminin (15-35 ani)
 Manifestări tegumentare :
– raş cutanat cu aspect de aripă de fluture
– leziuni circulare ca in LED
 Manifestări orale :
– 30-45%
– aspect variabil şi nespecific
LUPUS ERITEMATOS

leziune lupică tipică

aspect eroziv
a
a
a
a
s
a
LUPUS ERITEMATOS

aspect leucoplaziform
LUPUS ERITEMATOS

aspect ulcerativ
LUPUS ERITEMATOS

aspect lichenoid

papulă keratozică
 Examene complementare :
– teste serologice : ANA, testul celulelor lupice
– examen histopatologic
– examen prin imunofluorescenţă directă
– Hemoleucograma:anemie,leucopenie,limfocitopenie,trombo-
citopenie

 Diagnostic diferenţial
– pemfigoid cicatriceal
– pemfigus vulgar
– lichen plan eroziv
– eritem polimorf
 Tratament - steroizi pe cale generală,
antiinflamatorii, imunosupresoare
 REACŢII ALERGICE
 Reacţii de hipersensibilitate a
organismului, dobândită prin expunere
repetată la acelaşi alergen
 Pot fi localizate sau generalizate
 Tipuri de reacţii alergice :
– tip I - hipersensibilitate de tip imediat (anafilactic)
– tip II - reacţii citotoxice-citolitice
– tip III - reacţii prin complexe imune
– tip IV - hipersensibilitate mediată celular
– tip V - hipersensibilitate stimulativă
 HS de tip I sau anafilactică – apare prin
sinteza în exces a unei clase anormale de
IgE.
 HS de tip II sau citotoxică – se datorează
prezentării anormale a Ag pe
membranele celulelor . Faţă de aceste Ag
se produc Ac citotoxici din clasele IgM şi
IgG care distrug celulele ţintă.
 HS de tip III sau prin complexe imune –
se caracterizează prin hiperproducţia de
complexe imune circulante (CIC) sau la
nivel tisular.
 HS de tip IV sau întârziată – este de fapt
un RIC cu o intensitate anormal de mare,
care produce leziuni tisulare importante
HS de tip I, II şi III - imediate
manifestarile clinice apar rapid după
contactul cu Ag declanşant si au mediaţie
umorală.

HS de tip IV se numeşte - întârziată,

manifestarile clinice apar mai târziu şi
durează mai mult. Ea are mediaţie celulară

Toate tipurile de HS se însoţesc de

leziuni tisulare severe, produse prin
procese inflamatorii :
• inflamaţii acute pentru HS I, II, III
• inflamaţie cronică pentru HS IV
 Reacţii imediate de tip I :
– şocul anafilactic
– urticarie
– edemul angio-neurotic

– stomatitele alergice
Alimente incriminate în apariţia
angioedemului
 Laptele
 Ouăle
 Făina
 Alunele
 Nucile
Medicamente implicate
 Penicilina
 Aspirina
 Streptomicina
 Ampicilina
 Anestezice generale şi locale
 Aminofenazona
 Derivaţi iodaţi
 Bromurile
Teste pentru confirmarea stărilor
de alergie

 Testul epicutanat-patch test

 Testul scarificării –prick test
 Testul intradermic
 Testul Prausnitz- Kustner
 Tratamentul în urgenţă :
– injectare sublinguală de adrenalină 0,5 mg la
adulţi şi 0,3 mg la copii - cu repetare la 1-3 min.
– i.v. lent 0,5 mg adrenalină 1‰ diluţie în soluţie
izotonă 10 ml
– în hipoxie - oxigen prin cateter nazal
- intubare oro-traheală
- traheostomie
- adjuvante - antihistaminice de sinteză(romergan,
nilfan, feniramin)

- corticosteroizi
- vit. C
- preparate cu Ca
Stomatitele alergice (Mucozite
alergice) A.STOMATITELE SISTEMICE

 Urticarie, eruptii veziculo-ulcerative ale

mucoasei, soc anafilactic

Determ. de: alimente, medicamente: chinina,

chinidina, penicilina, cloramfenicol
Stomatitele alergice veziculo-buloase:Sdr. SJ,
Lyelle
Debut brusc, frison, febra, convulsii, stare gen.
alterata, eruptie buloasa cutaneo-mucoasa
Leziunile apar in 24-48h _____ 35 zile

TRATAMENT- local – sol.corticosteroizi topici

clorhexidina 0,2%
sol.vascoasa xilina 2%
--general – atb. Eritromicina
corticoterapie in perfuzii
reechilibrare hidro-electrolitica
B.Stomatitele de contact
 Cele mai frecvente reactii de
hipersensibilitate intarziata

 Apar la contactul repetat si prelungit cu

materiale stomatologice sau
alergeni:antibiotice, metale( Ni, Au),
compusi fenolici din ape de
gura,antiseptice, sol. astrigente,ag.
terapeutici flavonici, rezorcina, chinina,
mat. de amprenta, monomeri
acrilici,acrilate, alimente( carne, peste)

CLINIC: eritem, vezicule, ulceratii

DIAGNOSTIC POZITIV: anamneza, ex.
clinic, test pata

TRATAMENT
-eliminarea alergenului
-corticoizi topic sau sistemic