Grupa 19, an5, seria B

Sistemul Roach

 Cuprinde croşete ce se mai numesc şi croşete bara sau croşete

divizate, deoarece bratele croşetului pornesc separat din
conectorul principal sau din şeaua protetica.
 Spre deosebire de sistemul Ney, sistemul Roach utilizeaza
zonele proximale ale fetelor laterale pentru retentie, ceea ce îI
face mai estetic.
 Bratele divizate îi confera, de asemenea, elasticitate mai mare,
dar trasarea şi proiectarea lor este dificila pentru practician.
 Retenţia

Se refera Ia mijloacele ce permit mentinerea pe campul protetic a protezei. Ea poate

fi:
 - retentia naturala oferita de convexitatile naturale ale dintilor de sub linia ghid. Ney
o cauta pe fetele vestibulare şi orale, iar Roach în zonele meziale şi distale ale
acestor fete;
 - retentia la distanta oferita de convergenţa sau divergenţa dinţilor.
 - retentia prin frictiune ce completeaza retentia naturala şi suplimenteaza retentia Ia
distanta, are loc între suprafata interna a elementelor croşetului şi suprafetele
paralele ale dintelui stalp. Este mai manifesta Ia elementele speciale de sprijin şi
stabilizare;
 - retentia artificiala, creata de catre practician în cazul dintilor cu retentivitati
reduse. Se obtine fie prin crearea unei fosete în smaltul dentar unde se va sprijini
extremitatea bratului elastic al croşetului, fie prin aplicarea de inlay sau
microproteze de acoperire.
 Reciprocitatea

 Este neutralizarea fortei exercitata de bratul elastic printr-

o alta extremitate elastica sau printr-o portiune rigida
plasata în zona diametral opusa. Reciprocitatea poate fi
asigurata fie pe acelasi dinte, fie Ia distanta pe un alt
dinte.
 Absenta ei duce Ia traumatizarea dintelui suport. La
protezele acrilice reciprocitatea este asigurata de marginea
acrilica a bazei protezei.
 Stabilitatea

Se obtine prin plasarea cat mai judicioasa a

diferitelor croşete astfel încat sa fie situate Ia
periferia campului protetic, iar liniile ce unesc
croşetele sa treaca prin centrul geometric al
campului protetic.
 Fixarea

Se obtine prin realizarea si respectarea principiilor enuntate

anterior.
Anumite portiuni ale protezei si croşetul trebuie sa aiba
contact strans cu dintele.
 Clasificare:

 a. croşete divizate sau croşetele bara

Caracteristici:

 - cele mai utilizate

 - sunt in număr de 7, braţele retentive au forma literelor de tipar şi pot fi reţinute prin sistemul
mnemotehnic: CLUSTIR

 - respectă aspectul fizionomic într-un anumit grad.

 - contactul cu dintele stâlp este redus.
 - inserţia şi dezinserţia PPM este mai uşoară, braţul terminal retentiv acţionează la
dezinserţia protezei prin împingerea dintelui stâlp.
 - braţul retentiv pleacă din şeaua protezei.
 - zona de retenţie este de 0,5 mm.
 CROSETUL IN “C”

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -

Indicat pe molarii mandibulari (braţul retentiv este în regiunea

mezio-linguală) şi pe premolari (braţul retentiv se termină în
regiunea vestibulo-distală)

Descriere: braţul retentiv al conectorului secundar pleacă din şeaua

metalică protejând parodonţiu, deasupra ecuatorului protetic descrie o
curbă şi ia contact cu dintele. Trece subecuatorial şi ajunge în zona
retentivă proximală.
 CROSETUL IN “L”

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -

Indicat pe premolari
Descriere: braţul retentiv trece la distanţă de mucoasă sau gingia dintelui
stâlp fie oral, fie vestibular, şi se termină subecuatorial în zona retentivă
mezio-proximală, în partea opusă edentaţiei.
 CROSETUL IN “U”

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -

Indicat pe premolarii înalţi (linia ghid în apropierea feţei

ocluzale)
Descriere: braţul retentiv protejează procesul alveolar al dintelui stâlp şi
are un traiect orizontal, ca apoi să plece două prelungiri verticale care iau
contact cu dintele stâlp pe muchiile mezio şi disto-vestibulare.
 CROSETUL IN “S”

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -

Indicat pe premolarii mandibulari cu radacina denudata

Descriere: braţul retentiv protejează procesul alveolar al dintelui stâlp şi

are un traiect orizontal, ca apoi să plece două prelungiri verticale care iau
contact cu dintele stâlp pe muchiile mezio şi disto-vestibulare.
 CROSETUL IN “T”
- indicat în toate tipurile de edentaţie
- se poate aplica pe canini, premolari, molari
- adâncimea de retenţie = max. 0,5mm
a) croşet aplicat în edentaţia terminală
b) croşet aplicat în edentaţia laterală
Contraindicaţii: - edentaţii terminale cu zona retentivă mezial.
- edentaţii terminale la care ecuatorul protetic al dintelui stâlp este înalt.
- - dacă există o zonă retentivă alveolară în dreptul braţului retentiv.-
- dacă se impun cerinţe estetice deosebite.

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE - a
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE + b
MENTINERE IND. +

Descriere:- pintenul ocluzal poate fi plasat în foseta mezială sau distală.

- folierea în dreptul conectorului secundar este de 0,2-0,3 mm.
- braţul retentiv pleacă din şa cu traiect oblic pentru ca în mijlocul feţei dintelui să
se ridice vertical cu protecţie parodontală, ia contact cu ecuatorul protetic la mijlocul feţei
vestibulare, de unde pleacă cele două porţiuni orizontale care formează T-ul.
 CROSETUL IN “I”

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -

Aplicat pe premolarii superiori din motive estetice

Se utilizează mai rar, este putin flexibil, porneşte din şea spre zona vestibulara
adiacenta spatiului edentat printr-un conector secundar scurt, extremitatea
elastica terminandu-se vestibulo-distal subecuatorial.
Pentru reciprocitate necesită un croşet pe hemiarcada opusă.
 CROSETUL IN “R”

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -

Indicaţii: pe ambele feţe laterale ale molarilor 3 inferiori dacă au o înăltime

distală mică, iar zonele retentive sunt reduse.
Descriere: pleaca din şea printr-un conector secundar ce trece in punte peste
mucoasa procesului alveolar, urcă pe fata vestibulara şi supraecuatorial se divide
in doua portiuni, o parte merge spre ocluzal, terminandu-se printr-un pinten
situat in foseta centrala a molarului, iar cealalta parte se recurbeaza si se termina
subecuatorial in zona de retentie adiacenta şeii.
 b.PENSELE MEZIO-DISTALE

a b c

a) pensă cu dublă extremitate liberă

b) pensă simplă
c) pensă compusă

Se aplică pe dinţii frontali

a.pensa cu dubla extremitate libera

b. pensa simpla

c. pensa compusa

-a.prezinta un conector secundar situat pe fata linguala a dintelui,iar

supracingular se divide in 2 prelungiri imbratisand dintele.

-b. Porneste dintr-un conector secundar situat oral interdentar,iar la niv pct de contact
se deprinde o prelungire ce imbratiseaza dintele pe fata orala supracingular.

-c.aplicata cand pe arcada raman 2 dinti restanti ;prezinta un

conector secundar situat interdentar si din care pornesc, supracingular, 2 prelungiri ce
imbratiseaza fetele orale a celor 2 dinti

- Se aplică pe dinţii frontali

 a
CROSETUL UNIBAR

SPRIJIN +
MENTINERE +
b STABILIZARE +
a) Cu contact parţial dentar INCERCUIRE ++
- indicat pe molarii izolaţi RECIPROCITATE ++
b) cu contact total dentar MENTINERE IND. +
- Se aplică vestibular la molarii inferiori şi oral la molarii superiori
Este indicat pe premolarii izolati convergenti sau
divergenti. Pozitia diferita a molarilor superiori si inferiori face ca el sa se
aplice vestibular Ia molarii inferiori si oral Ia cei superiori.
Porneşte din şea: - fie ca trece în punte peste mucoasa gingivala a procesului alveolar
Ia nivelul fetei laterale a dintelui luand contact cu dintele pe fata proximala opusa
seii si terminandu-se pe cealalta fata laterala,
- fie ca ia contact direct cu dintele pe fata laterala a portiunii de unde pleaca si se
continua pe fata distala în acelasi fel.
 Crosetul cingatoare

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE +
INCERCUIRE ++
b RECIPROCITATE ++
MENTINERE IND. +

Crosetul cingatoare- este o varianta a crosetului unibar aplicat pe o

arcada neintrerupta.
 CROSETUL INELAR
SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE +
RECIPROCITATE +
MENTINERE IND. -
- indicat pe molarii izolaţi de formă conică

- Folosit pe molarii de minte de forma conica

Poate fi circular în contact strans cu dintele situat supraecuatorial

Este excelent factor de sprijin şi stabilizare, dar retentia este nula. In
alta varianta circumscrie dintele Ia distanta pe mucoasa gingivala,
asigurand retentia prin doua croşete în C şi sprijinul printr-un pinten
ocluzal
CROSETUL ACKERS
 Croşete speciale
1.Croşetul Ackers sau croşetul cu trei braţe

 Indicaţii: - la maxilar sau mandibulă pe premolarii şi molarii care prezintă retentivităţi favorabile pe
feţele vestibulare sau orale.
 Avantaje: - este un croşet caracteristic croşetelor circulare fiind folosi destul de frecvent pentru PPM.
 - întrebuienţarea şi indicaţiile sunt crescute datorită celor două variante.
 Descriere:
 - corpul croşetului plasat pe una din feţele proximale ale dintelui stâlp supraecuatorial, având şi rol de
sprijin, sau pe ecuatorul protetic când realizează stabilizarea orizontală a PPM. Este rigid.
 - braţul retentiv porneşte din corpul croşetului, trece supraecuatorial, fiind în această porţiune rigid,
cu rol de sprijin, stabilizare şi încercuire a dintelui stâlp. Se continuă cu partea terminală flexibilă
plasată subecuatorial cu rol de menţinere a PPM. Vârful terminal este plasat oral sau vestibular, în
porţiuna mezială sau distală, în funcţie de topografia retentiviţătii dintelui.
 - braţul opozant, rigid, este plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic, având aceaşi grosime şi
lăţime. Are rol în sprijin, stabilizare, realizează parţial reciprocitatea, dar se recomandă plasarea lui pe
o microproteză cu prag.
 - pintenul ocluzal, rigid, se plasează în locaşul special de pe foseta mezială sau distală a dintelui stâlp.
Are rl în sprijinul şi stabilizarea orizontală a PPM.
 - conectorul secundar, rigid, face legătura cu şeaua sau cu conectorul principal. Rolul luieste în
stabilitatea orizontală a PPM şi dirijează inserţia şi dezinserţia PPM pe planurile de ghidere, fiind
plasat aproximal.
 Variante ale croşetului Ackers aplicat pe premolari

Croşetul Ackers deschis mezial sau anterior:

 Indicat: edentaţii laterale intercalate.
 Descriere: - pintenul ocluzal plasat în foseta distală.
 - braţul retentiv este deschis spre mezial, linia ecuatorului protetic este în diagonală, retentivitatea
favorabilă se află în zona vestibulo-mezială a dintelui stâlp cu valoarea retentivă de 0, 2 mm.
Croşetul Ackers deschis distal sau posterior:
 Indicat: - când între dinţi există o tremă natutală sau artificială.
 - edentaţiile laterale şi terminale unde nu poate fi utilizat un croşet divizat.
 - pe premolarii inferiori unde nu afectează fizionomia.
 - edentaţiile laterale pe molari când spaţiul edentat este mic sau înălţimea distală redusă a
molarului.
 Avantaje: sprijin mezial, stabilizare.
 Descriere: - pintenul ocluzal plasat în foseta mezială.
 - braţul retentiv trece prin nişa masticatorie, pe faţa vestibulară se termină subecuatorial cu vârful
în zona vestibulo-distală, cu retenţia de 0,25 mm.
 - conectorul secundar este plasat interdentar şi face legătura cu conectorul principal
 CROSETUL BONWILL
• Este alcătuit din 2 croşete Ackers unite prin corpul lor
Indicaţii: - edentaţie de clasa a II-a şi a III-a Kennedy .
 - între 2 molari sau premolari, între un molar şi un premolar.
 - dinţi acoperiţi de microproteze.
Avantaje: sprijin, încercuire şi retenţie bună.
Descriere: prezintă doi pinteni ocluzali. Braţele retentive pot fi aplicate
vestibular, oral sau diagonal, pentru o adâncime de retenţie de 0,5
mm. Conectorul secundar este unic şi se termină în conectorul
principal.
 CROSETUL CONTINUU
Este un foarte bun element de sprijin şi stabilizare.
 Croşetul continuu

Indicaţia de elecţie o reprezintă protezele terminale bilaterale. El prelungeşte

braţele opzante ale croşetelor, fiind plasat supracingular pe faţa linguală a
dinţilor frontali. Poate fi folosit şi ca element individualizat.
Necesită anumite condiţii de aplicare :
 - lăţime de 2-3 mm, pe secţiune formă semiovală şi grosime maximă de 1 mm.
 - dinţii frontali trebuie să aibă o înălţime suficientă, cu spaţiul necesar
autocurăţirii între bara linguală şi croşetul continuu.
 - să se sprijine la extremităţi pe pinteni ocluzali sau incizali, eliminânu-se
efectul disortodontic de vestibularizare a dinţilor frontali.
Rolul croşetului continuu:
 - mărirea rezistenţei protezei şi rigidizarea barei linguale.
 - asigură sprijin dento- parodontal.
 - rol antibasculant, asigurând menţinerea indirectă.
 - stabilizarea protezei în sens disto-mezial.
 - solidarizarea dinţilor restanţi.
 CROSETUL R.P.I
Este folosit în edentaţiile parţiale pe dintele care delimitează mezial edenatţia
 Croşetul RPI

Indicaţii: - edentaţii terminale cu dinte stâlp mezial.

 - pe premolari şi canini.
Rol: evită torsiunea distală a dintelui stâlp în timpul basculării prin înfundare a şeilor.
Avantaje: - sprijin mezial.
 - contact minim cu dintele stâlp.
Descriere: - pintenul ocluzal este plasat în foseta mezială a dintelui stâlp şi se continuă cu
conectorul secundar plasat oral interdentar.
 - braţul retentiv divizat în I pleacă din şa cu porţiunea verticală
perpendiculară pe parodonţiu. În treimea cervicală a feţei vestibulare pe o porţiune de
2mm este plasată porţiunea terminală a braţului retentiv ce permite bascularea prin
înfundare a şeilor fără tracţiunea croşetului pe dintele stâlp. Retenţia va fi de 0,25 mm.
 - placa proximo-linguală vine în contact cu dintele stâlp pe suprafaţa
planului de ghidare a protezei cu rolul de reciprocitate.
 CROSETUL EQUI-POISE

Prezintă un pinten liber situat într-o incrustaţie ocluzo-

proximală .
Este indicat pe dinţii stâlpi vizibili în edentaţia de clasa
III –a şi IV –a Kennedy
 CROSETUL NALLY-MARTINET

Este un croset circular, dar cu pintenul ocluzal plasat in foseta

meziala.

Utilizat de obicei pe premolari cu scopul de a impiedica bascularea

dintelui spre edentatie
 CROSETUL IN FORMA DE
AGRAFA DE PAR

Se aplica pe premolarii sau molarii in malpozitie secundara

Bratul retentiv se intoarce in zona de retentie dinpre edentatie

 CROSETUL IN FORMA DE
AGRAFA DE PAR
Indicaţii: - molarii mandibulari înclinaţi mezial cu retentivitatea vestibulo-mezială.
• - premolari.
• - coroana dintelui suficient de înaltă.
Descriere: prezintă trei braţe. Braţul retentiv cu traiect supraecuatorial merge paralel cu
ecuatorul protetic până în apropierea feţei proximale opuse edentaţiei unde face o buclă. Se
continuă spre edentaţie mergând subecuatorial şi se termină în zona retentivă din apropierea
edentaţiei. Este necesară o adâncime de retenţie de 0,5 mm.
 CROSETUL HALF AND HALF

• Este aplicat în special pe premolari în edentaţiile de clasa III

Kennedy
• Este alcătuit din : - 4 braţe
- 2 pinteni (un pinten ocluzal şi un braţ
susţinut de un conector secundar încercuiaşte o faţă, iar un
alt pinten ocluzal şi alt braţ susţinut de un al doilea conector
secundar este aplicat pe cealaltă faţă).

• Este un croşet biactiv .

 CROSETUL IN “T” CU
CONECTOR SECUNDAR PRELUNGIT

• Se utilizează în edentaţiile de clasa I, II Kennedy.

• Rol: reduce efectul de pârghie asupra dintelui stâlp
• Conectorul secundar prelungit porneşte din mijlocul şeii
 CROSETUL IN FORMA DE SAGEATA

• Se utilizează în edentaţiile de clasa I, II Kennedy.

• Conectorul secundar prelungit trece în punte peste
procesul alveolar , iar partea activă ,în formă de săgeată
se sprijină interdentar sub punctul de contact
Va multumim!