Jurnalul de Stomatologie Estetică și Operativă
Cercetare originală
Efectul conținutului compușilor adezivi asupra adaptării marginale
în restaurări cu rășini compozit a cavităților de Clasa II
Abstract
Introducere: Conținutul adezivului poate
afecta adaptarea marginală a restaurării cu
rășini compozite. Obiective: Evaluarea
efectului conținutului compușilor adezivi in
adaptarea marginală gingivală a restaurărilor
cu rășini compozit a cavităților de clasă II.
Materiale și metode: prepararea cavităților de
clasa II au fost făcute în nouăzeci de molari
umani (intacți) extrași. Specimenele au fost
randomizate și distribuite în mod egal în 6
grupe (n = 15). Preparările au fost gravate și s-
au aplicat primerii All-Bond 3 A + B (Bisco,
Schaumburg, IL / SUA). Un grup a primit All-
Bond 3 adeziv / rășină (50% în greutate
umplutură) și celelalte cinci grupe au primit
aceeași compoziție de rășină, dar cu conținut
de umplutură de 0, 10, 20, 30 și 40% în
greutate. Dinții au fost restabiliți cu Filtek
Supreme Ultra (3M, St-Paul, MN / SUA), finisat
și depozitat în saliva artificială (37 ° C / 24 h)
înainte făcându-se replici pentru observarea
FE-SEM (200X). Analiza cantitativă a marginii a
fost efectuată pe baza a patru criterii: MQ1
(margine continuă), MQ2 (neregularități
marginale, porozități, rugozitate, fără decalaj),
MQ3 (mici decalări de până la 2 microni) și
MQ4 (lacune severe). Datele au fost analizate
cu un one-way ANOVA pe baza datelor
clasificate, urmate de testul Bonferroni post-
hoc. Rezultate: Nu a existat statistic o
diferența semnificativă în "marginea
continuă" observată între cele șase
conținuturi de umplutură (p = 0,0886). Cu
toate acestea, diferențe semnificativ mai puțin
severe au fost obținute cu niveluri de
1
HRENIUC ADRIANA-RODICA, GR 17
umplutură de 30% în greutate și 40% în
greutate, comparativ cu 0% în greutate (p =
0,0159). O diferență notabilă, dar
nesemnificativă a fost observat pentru
adezivul nefolosit (0% în greutate), care a
prezentat cea mai mică medie pentru
marginile continue și cea mai mare pentru
lacunele severe. Concluzie: Adăugarea
aditivului la adeziv pare să îmbunătățească
adaptarea marginală. Conținutul de
umplutură de 30% în greutate și 40% în
greutate a redus semnificativ apariția unor
lacune severe față de 0% în greutate. Cuvinte
cheie: adeziv; material de umplutură;
particule; adaptare marginală; compozit;
Restaurări de clasă II
Introducere
Performanța clinică a adezivilor dentari
prezintă foarte mult îmbunătățiri de la
introducerea lor în stomatologie. Formulele
diferite și metodele de aplicare sunt în prezent
disponibile medicului dentist. Cu toate
acestea, cercetările în adeziunea dentară
caută mereu modalități de îmbunătățire a
longevității și eficacității restaurărilor aplicate.
Adaptarea marginală in restaurărilor cu rășini
compozite, în special la marginea gingivală a
claselor II, este încă un important aspect.
Defectele marginale, cum ar fi golurile,
măresc riscurile sensibilității postoperatorii și
a cariei recurente; ultima fiind raportată ca
una dintre principalele cauze ale eșecului de
restaurare a rășinii compozite în special la
pacienții cu risc înalt de dezvoltare a cariilor.
Prin urmare, integritatea marginală și sigilarea
sunt de importanță primară pentru succesul
clinic al restaurării reabilitate.
În acest sens, un factor care influențează
sigilarea marginala al rășinilor compozite se
bazează pe eficacitate și pe proprietățile
stratului adeziv. Pentru a îmbunătăți
radioopacitatea, proprietățile mecanice și
durabilitatea, producătorii au adăugat
particule de umplutură la adezivă. Adăugarea
de particule de umplutură crește viscozitatea
adezivă și permite plasarea a unui strat mai
gros care a fost sugerat să acționeze ca un
absorbant al socului sau ca un strat
intermediar elastic care ajută la rezistența
contracției in polimerizare și conservarea
integrității marginale. Acest lucru a fost
descris ca fiind teoria pereților cavității. În
plus, particulele de umplutură sunt așteptate
să îmbunătățească rezistența legăturii prin
consolidarea stratul hibrid și, în funcție de
tipul de particule, să genereze un strat adeziv
radioopac.
Cu toate acestea, o vâscozitate adezivă
crescută și o particulă de umplutură cu
dimensiunea mai mare decât spațiul colagenic
interfibrilar (de aproximativ 20 nm) poate
împiedica o infiltrare adecvată a adezivului în
rețeaua de fibre de colagen, ducând la o
deficiență a stratul hibrid care conține goluri
interne și crăpături care poate scădea puterea
de legare. De asemenea, materialele de
umplutură pot forma clustere și pot împiedica
penetrarea adezivului în rețeaua de colagen.
Studii care au comparat rezistența legăturii
dintre (filled si unfilled) adezivi au oferit
rezultate controversate cu privire la beneficiile
potențiale ale particulelor de umplutură.
Mirmohammadi și colab. nu a constatat o
diferență semnificativă în ceea ce privește
micoscurgerea între o versiune regulară (10%)
și una neobișnuită Clearfil SE Bond. Contrar,
Miyazaki și colab. au obținut rezistența
maximă la forfecare cu 10% în greutate
conținut de umplutură, care a scăzut treptat
peste 20% în greutate. Gallo și colab. au
declarat că rezistența la forfecare a adezivilor
2
este comparativ statistic sau mai mare decât
adezivii nefolosiți în timp ce Fanning și colab.
au sugerat o observabilă, dar nesemnificativă
diferența în rezistența la forfecare în ceea ce
privește folosirea sau nefolosirea adezivilor.
Alte studii pe forțele de tracțiune și
microtracțiune nu au raportat nici o diferență
între situațiile in care adezivii au fost sau nu
folosiți , în timp ce Kasraei și colab. au
raportat o creștere a rezistenței la
microtracțiune cu o încorporare de nanofiller
de până la 1%. Un studiu realizat de Tani și
colab. a constatat că adăugarea de particule
de umplutură a crescut rezistența la tracțiune,
dar a compromis sigilarea marginala
comparativ cu situația in care adezivul a fost
nefolosit. Un studiu efectuat de Martins și
colab. a concluzionat că adăugarea de bariu-
borosilicat de umplere de până la 50% a
determinat scăderea solubilității adezivului
fără a-i compromite proprietăți mecanice.
Îmbunătățirea proprietăților mecanice cu
adăugarea particulelor de umplutură pare să
fie legate de produs și poate depinde de alți
factori cum ar fi dimensiunea umpluturii, tipul
de adeziv și compoziția sa.
Până în prezent, este încă neclar dacă
adăugarea particulelor de umplutură in
adezivii dentari au un efect asupra adaptării
marginale de restaurări de rășini compozite și
care este raportul optim de umplere. Mai
mult, majoritatea studiilor care evaluează
influența particulelor de umplutură se
bazează pe rezistența legăturii. Prin urmare
scopul acestui studiu a fost de a evalua efectul
particulelor adăugate in adezivul dentar
pentru adaptarea marginala și care conținut
va păstra cel mai mult integritatea marginală
gingivală a cavităților clasei II restaurate cu
compozite de rășini. Adaptarea marginală la
nivelul interfeței dinte-restaurare a fost
investigată cu un microscop electronic cu
emisie în câmp (FE-SEM). Ipoteza testată este
că nu există nicio diferență în adaptarea
marginală in cavitățile de clasa II restaurate cu
diferite cantități de rășini compozite.
Materiale si metode
Nouăzeci de molari umani fără carii (după
șase luni de la extracție) au fost colectați de la
departamentul de Chirurgie Orală
(Universitatea din Iowa), în conformitate cu
consiliul de evaluare instituțională. Dinții au
fost mai întâi păstrați într-o soluție de 0,2%
timol și ulterior curățați și păstrați la 4℃ într-
o soluție de 0,5% cloramină T timp de cel
puțin 24 de ore. Timolul și cloramina T au fost
folosite in acest studiu pentru a stoca și
dezinfecta dinții cu un efect minim pe
structurile dintelui. Aceste două suporturi de
stocare au fost raportate în literatura de
specialitate cum că nu ar avea niciun efect
semnificativ asupra rezistenței legăturii și
microsupurării structurii dinților. Dinții au fost
apoi îndepărtati din cloramina T și au fost
păstrați în salivă artificială pe tot parcursul
studiului.
Suprafețele ocluzale au fost aplatizate pentru
a elimina cuspizii și pentru a se asigura că
distanța de la ghidajul mai ușor la marginile
gingivale au fost egale pentru toate
Tabelul 1 Compoziția primer-ului All-bond 3 și a adezivului / rășinii.
Produs
All-Bond 3 primer
All-Bond 3 adeziv/rășină
Abrevieri: BisGMA = metacrilat de diglicidil bisfenol A; NTG-GMA = N- tolilglicin glicidil metacrilat; UDMA =
dimetacrilat de uretan; TEGDMA = dimetacrilat de trietilen glicol.
Cavitatea de clasa II (5 mm adâncime in sens
ocluzogingival X 4 mm lățime vestibulo-lingual
X 2 mm adâncime mezio-distal) au fost făcute
fie pe fața mezială, fie pe cea distală în funcție
de fața cea mai plană și au fost măsurate cu
un etrier digital. Marginea gingivala a fost
plasată la 1 mm sub joncțiunea smalț-cement
folosind o freză cilindrică la viteză mare si
piesa de mână cu sistem de răcire. Suprafața
specimenele. Matrici individualizate de chit de
siliciu care acoperă circumferința dinților au
fost fabricațe pentru a sigila marginile în
timpul restaurării cu rășini compozite.
Matricea de chit de siliciu a fost redusă
folosind hârtie de carbon ci siliciu 120-grit pe
o lustruire mașină (Rotopol-V, Struers,
Cleveland OH, SUA) până a ajuns la același
nivel cu structura dintelui de pe fata ocluzală.
S-au preparat cinci formule adezive
experimentale de către producătorul (Bisco,
Schaumburg, IL, SUA) bazat pe adezivul All-
Bond 3/rășina (Bisco), un sistem adeziv in 3
etape. În mod specific, agenții de umplere
anorganici ai All-Bond 3 adeziv / rășină
(amestec de ~ 50% în greutate de 0,7 microni
bariu, 50% în greutate fluorură de ytterbium
de 40nm particule și urme de silice) au fost
amestecate cu matricea organică a adezivului
All-Bond 3/rășinii cu diferite niveluri de
umplutură: 0, 10, 20, 30 și 40% în greutate și
stocate într-un container închis până la
utilizare. All-Bond 3 adeziv / rășina conține
aproximativ 50% în greutate filler (tabelul 1).
Compoziție
Partea A: Etanol, sare NTG-GMA
Partea B: BisGMA, BPDM,fotoinițiator
BisGMA, UDMA, TEGDMA, umpluturi din
sticlă silanizată (<1 μm), fluorură de yterbiu
(<100 nm)
ocluzală a fost apoi aplatizată până la o
adâncime de 5 mm în sens ocluzo-gingival.
Cavitățile aveau unghiuri de 90° și au fost
centrate pe suprafața mezială sau distală a
fiecărui dinte. Marginile gingivale au fost
analizate cu un microscop (Zeiss, Thornwood,
NY, SUA) mărind imaginea de 20X pentru a
asigura că marginile au fost drepte și bine
definite.
3
Specimenele au fost randomizate în șase Dinții au fost depozitați în salivă artificială in
grupe (n = 15) folosind un generator de autoclav la 37℃ timp de 24 de ore înainte de
secvențe aleatorii conform celor cinci adezivi fabricarea replicilor. Pentru a îndepărtata
experimentali și rășina adezivă All-Bond 3. resturile și a împiedica contaminarea la
restaurarea dinților, dinții au fost plasați în
Matricea de chit de siliciu a fost plasată în
etanol 70% într-o baie cu ultrasunete timp de
jurul specimenelor pentru a servi funcția unei
2 minute, apoi clătiți și uscați. Două seturi de
matrici proximale. Cavitățile preparatele au
impresii au fost obținute imediat folosind
fost gravate cu gel de acid fosforic 35% (Ultra-
polivinil siloxan cu vâscozitate scăzută (Aquasil
Ecth, Ultradent, South Jordan, UT, SUA). Gelul
XLV Ultra, set rapid, Dentsply Caulk, Milford,
a fost aplicat pe smalț prima dată pentru 10
DE, SUA). Prima impresie a fost luată pentru a
secunde și apoi pe dentină timp de încă 10
elimina orice fel de contaminare la nivelul
secunde. Specimenele au fost clătite timp de
marginii, iar apoi a fost eliminată. Al doilea set
20 de secunde cu spray-ul de aer-apă și uscate
de impresii folosind același material cu
pentru a obține o suprafață ușor umedă.
viscozitate ușoară a fost luat, inspectat vizual
Primer-ul All-Bond 3 (Tabelul 1), o cantitate
pentru orice imperfecțiune și plasat pe o
egală din partea A (numărul lotului
bandă cu două fețe într-un recipient de plastic
1100010921) și partea B (numărul lotului
sigilat pentru cel puțin 24 de ore pentru a
1100010922) amestecată, a fost aplicată
permite ca gazele rezultate din polimerizarea
pentru toate grupurile în conformitate cu
materialelor să fie eliminate. Amprentele au
instrucțiunile producătorului. Adezivii
fost apoi turnate cu rășini epoxidice
experimentali și rășina adezivă All-Bond 3 (lot
(Epoxicure, Buehler Ltd, Lake Bluff, IL, USA) și
numărul 1100010164) au fost bine agitați
au fost lăsate să se usuce timp de 24 de ore la
înainte de utilizare, aplicate într-un strat
nivelul unei hote.
subțire și excesul îndepărtat cu o micro-perie
aplicator și fotopolimerizat timp de 20 de Replicile au fost montate pe stâlpi de aluminiu
secunde (Optilux 500, Demetron, Kerr, folosind bandă carbonică și colorant de grafit
Danbury, CT, SUA). Timpul de adeziune a fost coloidal cu particule de aur și paladiu
monitorizat cu un cronometru. (Emitech K550, Ashford, Kent, UK) la 10 mA
timp de 2,5 minute și analizate cu FE-SEM
O creștere de 1 mm a nivelului de rășină
(Hitachi S-4800, Hitachi High Technologies
compozite Filtek Supreme Ultra (3M, St-Paul,
America Inc., Pleasanton, CA, SUA) mărind
MN, SUA), nuanța A2B a fost plasată orizontal
imaginea de 200X. Aproximativ 7-10
la marginea gingivală, urmată de alți 2 mm.
micrografe au fost luate pe fiecare replică la
Fiecare creștere a fost fotopolimerizată timp
nivelul marginilor gingivale și ulterior au fost
de 40 de secunde. Intensitatea luminii de
combinate folosind Photoshop Elements 10
întărire a fost verificată periodic pe parcursul
(Adobe Systems Inc., San Jose, CA, STATELE
întregului experiment pentru a asigura o
UNITE ALE AMERICII). Imaginile fuzionate au
intensitate de cel puțin 600 mW/cm2.
fost atribuite unui număr aleatoriu.
După retragerea matricei de siliciu, excesul
Adaptarea marginală a fost evaluată cantitativ.
vizibil a fost îndepărtat cu grijă folosind o lamă
Pentru fiecare margine gingivală, lungimea
de bisturiu #12 și marginile au fost terminate
totală (aproximativ 4 mm) a fost măsurată mai
folosind discurile Sof-Lex XT (3M, St-Paul, MN,
întâi folosind software-ul ImageJ (ImageJ
SUA), cu granulație medie și fină. Marginile
1.44p, Wayne Rasband, Institutul Național de
gingivale au fost inspectate cu ajutorul unui
Sănătate, SUA).
microscop mărind imaginea de 20X.
Lungimea oricărui artefact cum ar fi bulele sau
contaminările au fost apoi măsurate și scăzute
4
din lungimea totală a marginii gingivale. (tabelul 2 și figura 1), iar lungimea sa a fost
Fiecare defect prezent la interfața adezivă a ulterior măsurat. Au fost apoi efectuate
fost clasificat calitativ pe patru criterii de calcule pentru a determina procente din
calitate marginale (MQ1, MQ2, MQ3 și MQ4) fiecare criteriu de calitate marginală prezent la
definite anterior de către Blunck și colab. marginea gingivală.
Tabelul 2 Criterii de calitate marginale.
Calitate marginală Definiție
MQ1 Marginea continuă, fără sau cu foarte ușoare neregularități. Niciun gol.

MQ2 Neregularități marginale severe*. Fără goluri.

MQ3 Crăpătură de mărimea unui fir de par sau un gol de până la 2 mm lățime.

MQ4 Neregularități severe (mai mari de 2 mm lățime)

Notă: * Criteriul "Neregularități marginale grave" înseamnă porozitatea în interiorul adezivului și/sau
umflături sau rugozități la interfața dinte-restaurare.

Testul Kruskal-Wallis a fost utilizat pentru a se un efect semnificativ pentru "golurile severe"
face o comparație intre diferitele conținuturi (MQ4) (F (5, 84) = 2,98; p = 0,0159). Testul
de filler în ceea ce privește adaptarea Bonferroni post-hoc a indicat faptul ca au fost
marginală. observate mult mai puține goluri severe
atunci când s-a folosit filler-ul cu conținuturi
Rezultate de 30% în greutate și 40% în greutate față de
0% în greutate, dar nu s-au constatat diferențe
Procentele medii ale fiecărui criteriu de
semnificative între 0, 10, 20 și 50% în
calitate marginală sunt prezentate în tabelul 3
greutate, precum și între 10, 20, 30, 40 și 50%
și comparații între adezivii experimentali
în greutate (Tabelul 3). Cu toate acestea, chiar
pentru margini continue și lacune severe
și cu lipsa semnificației statistice, media
ilustrat în figurile 2 și 3. Rezultatele unui
procentuală a marginii continue pentru
ANOVA cu sens unic pe baza datelor clasificate
umplutura de 0% în greutate arată cel mai mic
a arătat că conținutul de umplutură nu are
număr de margini perfecte, care începe să
niciun efect semnificativ pentru "marginea
crească cu adăugarea de umplutură (tabelul
continuă" (MQ1) (F (5, 84) = 1,69; p = 0,0886),
3). Media procentajului de lacune severe
"neregularități marginale severe" (MQ2) (F (5,
urmează aceeași tendință unde cel mai mare
84) = 0,24; p = 0,9418) și "goluri mai mici de 2
procentaj de lacune severe a fost observat în
microni "(MQ3) (F (5, 84) = 1,46; p = 0,2101)
cadrul 0% în greutate umplutură comparativ
printre șase conținuturi de umplutură testate.
cu toate celelalte grupuri.
Cu toate acestea, conținutul de umplutură are

5
Figura 1 Imagini FE-SEM (200X) reprezentând fiecare criteriu de calitate marginală, "îmbunătățit online". (a)
MQ1 este reprezentat de o margine continuă, fără sau cu ușoare neregularități marginale; (b) MQ2 este
reprezentat de umflături și rugozități la interfața de restaurare a dinților; (c) MQ3 este reprezentat de un gol
mai mic de 2 μm; (d) MQ4 este reprezentat de un gol sever de peste 2 μm.

Tabelul 3 Valorile procentuale medii ale adaptării marginale prin diferite conținuturi de adaos.

Notă: ** Coloana cu aceeași literă înseamnă că datele nu diferă semnificativ prin testul Bonferroni post-hoc
(P> 0,05).

6
Discuție
Acest studiu a evaluat efectul conținutului de
umplutură în cinci adezivi experimentali și
cele disponibile comercial 50% în greutate
umplute cu All-Bond 3 pentru adaptarea
marginală la nivelul marginii gingivale pentru
cavitățile de Clasa II restaurate cu rășini
compozite.
S-a sugerat adăugarea particulelor de
umplutură în adezivi ar crește proprietățile
mecanice și legătura de rezistența a Figura 2 Comparația adaptării marginale pentru
restaurărilor cu rășini compozite. Cu toate criteriul de calitate marginală 1 (marginea
acestea, există o lipsă de dovezi științifice cum continuă) între diferitele conținuturi de umplere,
ca particulele sporesc rezultatul restaurării. În "îmbunătățite online".
plus, nivelul optim de umplere care trebuie
adăugat adezivului pentru îmbunătățirea
proprietăților rămâne necunoscută.
Majoritatea studiilor care au comparat efectul
particulelor de umplutură în adeziv evaluate
în două etape total etch sau auto-etch adezivi
și comparații cu astfel de studii trebuie să fie
făcute cu prudență. All-Bond 3 este un produs
dual-cured, sistem de adeziv total etch în trei
etape. În acest sistem, smalțul și dentina sunt
gravate mai întâi pentru a elimina stratul
afectat, pentru a crea retenție micromecanică
în smalț, pentru a deschide tubulii dentinali și
pentru a decalcifia dentina inter- si Figura 3 Comparația adaptării marginale pentru
peritubulară lăsând o rețea de fibre de criteriul de calitate marginală 4 (lacune severe)
colagen. Primer-ul este prima dată aplicat în între diferitele conținuturi de umplutură,
mod activ prin mișcări de frecare pentru a "îmbunătățită online".
penetra în mod corect și complet această În studiul de față, numai Filtek Supreme Ultra
rețea de colagen pentru a spori umiditatea (3M) a fost folosit ca o rășină compozită și
dentinei și pentru a permite o mai bună toate exemplarele au fost supuse aceluiași
infiltrare a rășinii adezive care se formează tratament cât mai aproape posibil de
stratul hibrid. Rezistența legăturii depinde de condițiile intra-orale, astfel încât conținutul de
infiltrarea completă și înlocuirea dentinei umplutură să fie singurul variabil. Valorile
dizolvate de către o rășină polimerizată. Deși procentuale medii indică o tendință de
particulele de umplutură sunt adăugate în unii îmbunătățire a adaptării marginale in
adezivi pentru a îmbunătăți proprietăți momentul adăugării particulelor de
mecanice, acestea au fost raportate că ar umplutura, deși nu există diferențe
putea preveni infiltrarea corectă a adezivului semnificative statistic privind apariția
în colagen și crearea unui strat hibrid "marginilor continue" (criteriul de calitate
deficient. marginală 1), "neregularităților marginale"
(criteriul de calitate marginală 2) și "mici

7
decalări de până la 2 microni" (criteriul de
calitate marginală 3) între nivelele de
umplutură testate. Cu toate acestea, au fost
observate în mod semnificativ mai puțin
"lacune severe" (criteriul de calitate marginală
4) cu conținut de umplutură de 30% în
greutate și 40% în greutate față de 0% în
greutate. În comparație cu cele disponibile în
comerț cu 50% în greutate All-Bond 3, nu s-au
constatat diferențe semnificative între
diferitele nivele de umplutură testate pentru
toate criteriile de calitate marginale, deși
valorile medii procentuale au arătat o
tendință pentru mai puține "lacune severe" cu
conținut de umplutură de 30% în greutate și
40% în greutate și pentru mai multe "lacune
severe" cu niveluri de umplere de 0 % și 20%
în greutate. Acest lucru este în concordanță cu
studiul Martins și colab. , care a raportat că
adăugarea a 30% sticlă de bariu-borosilicat nu
a compromis forța de aderență.
În timpul pregătirii probelor, o creștere a
vâscozității adezive a fost observată treptat
proporțional cu nivelul de umplere. Proporția
mai mare a lacunelor severe în grupul cu 0%
în greutate din conținutul adezivului, se poate
datora vâscozității scăzute a adezivului, care
creează un strat ultra subțire adeziv care
poate să nu fie suficient pentru a rezista
stresului generat în timpul polimerizării rășinii
compozite. Mai mult decât atât, straturile
subțiri adezive nu pot să fie complet
polimerizate datorită stratului de oxigen
inhibat. Pe de altă parte, vâscozitatea ridicată
a adezivului cu un nivel de umplere de 50% în
greutate ar fi putut împiedica buna infiltrare a
rășinii in fibrele de colagen expuse.
Cu toate acestea, cu vâscozitatea lor mare,
adezivii umpluți pot fi plasați într-un strat mai
gros, mai flexibil decât rășină compozită
superioară, care poate funcționa ca un strat
intermediar elastic și să absoarbă solicitările
produse în timpul polimerizării rășinii
compozite care păstrează integritatea
marginala. Cu toate acestea, materialele de
adaos măresc elasticitatea modulului și
8
rigiditatea adezivului, care îi reduc capacitatea
de a acționa ca un tampon al stresului
mecanic. Acest fenomen a fost cel mai
probabil nu din cauza faptului ca nivelul de
umplere a fost de 50 % sau mai puțin, ci
pentru ca procentul de adaos a fost mai mare.
În plus, un strat mai gros poate să nu fie
uniform, în special la unghiurile în care
adezivul este supus îmbinării datorită
gravității și devine subțire la margine. Acest
fenomen a fost observat într-un studiu realizat
de Choi et Al., unde rezultatele au sugerat o
concentrație mai mare de stres mecanic în
zona subțire, cum ar fi la marginile care duc la
formarea unui gol la interfața de restaurare a
dinților. Acumulare de adeziv la nivelul
unghiurilor a fost, de asemenea, observat în
studiile noastre în principal la cele cu
conținuturi mai mari de umplutură. Cu toate
acestea, datorită prezenței matricei de chituri,
unele goluri pot, de asemenea să apară de-a
lungul marginii care duce la un strat de adeziv
relativ gros la nivelul marginii și diminuarea
stresului mecanic.
Dimensiunea particulelor de adaos mai mari
decât spațiului interfibrilar de colagen de
aproximativ 20 nm a fost sugerată a fi un alt
factor care poate afecta adaptarea marginală
prin prevenirea unei infiltrații corecte in
rețeaua de fibre de colagen. În studiul de față,
materialele de adaos constau dintr-un
amestec de ~ 50% particule de sticlă de bariu
de 0,7 microni, ~ 50% particule de fluorură de
ytterbium de 40 nm și urme de silice.
Particulele de sticlă de bariu și fluorură de
ytterbium sunt mai largi decât spațiul
interfibrilar estimat. Cu procente mici de
adaos, rășina adeziva ar putea încă să se
infiltreze în matricea de colagen, dar odată ce
procentul de umplutură crește, aceste
particule de umplutură mai mari, în
combinație cu o vâscozitate adezivă crescută,
poate să se acumulează în partea superioară a
rețelei de colagen ce vor împiedica infiltrarea
rășinii în rețeaua de colagen rezultând un strat
hibrid defect. În plus, particulele de adaos ar
putea precipita și forma clustere care pot
exclude chiar și mai mult penetrarea rășinii
adezive. Pe de altă parte pentru același
conținut de umplutură, particulele mai mici
cresc vâscozitate chiar mai mult datorită
creșterii suprafeței și, prin urmare, particulele
pot pătrunde între fibrele de colagen, dar
vâscozitatea mai mare poate să nu permită a
înlocuirea completă a dentinei demineralizate.
Gradul de conversie a adezivilor dentari poate
de asemenea să afecteze proprietățile
mecanice și conduc la eșec. În timp ce un
studiu recent al lui Conde et al. comparând
conținuturi diferite de adaos (1-10%) în
adezivul dentar nu a găsit un efect asupra
gradului de conversie, Miyazaki et al. au
raportat că adezivul cu un conținut de
umplutură superior la 40% în greutate poate
să nu fie complet polimerizată conducând la o
legătură slabă. Acest lucru poate explica în
parte prevalența ușor mai mare a decalajelor
la un nivel de umplere de 50% în greutate față
de 30% și 40% în greutate observate în studiul
nostru. Mai multe diferențe ar putea fi
observate cu niveluri de umplere mai mari de
50 %, care nu au fost testate în studiu.
Un alt factor care poate influența în mod
special formarea golurilor în cavitățile de
Clasa II este factorul C. În acest studiu,
grosimea primei creșteri a fost de 1 mm, ceea
ce a redus factorul C. Se crede că un strat mai
gros poate influența legătura adezivă și poate
duce la mai multe diferențe între rezultate.
Lipsa diferențelor semnificative între nivelurile
de adaos în acest studiu este probabil datorită
gamei largi de variabilitate care ar putea fi
atribuite sensibilității tehnicii adezive utilizate
și a altor limitări ale studiului cum ar fi
finisarea marginii care ar fi putut crea lacune
sau defecte marginale.
Rezultatul studiului nostru nu se poate aplica
altor materiale deoarece numai All-Bond 3 a
fost testat. În plus, doar Filtek Supreme Ultra
ca o rășină compozită a fost folosită. Este
posibil că o rășină compozită cu un modul de
elasticitate mai mare ar fi arătat diferențe mai
semnificative. În plus, numai adeziunea la
dentină a fost evaluată și cel mai probabil
diferă de cea a smalțului. O alta limitarea
acestui studiu in vitro este utilizarea de soluții
de stocare de timol și cloramină T pentru
depozitarea și dezinfectarea dinților înainte de
manipulări. Deși unele studii au raportat că nu
există un efect semnificativ asupra rezistenței
legăturii și microsupurații atunci când se
utilizează timol și cloramină T a fost de
asemenea sugerat că timolul, fiind un fenolic
poate inhiba polimerizarea metilului
metacrilat și, prin urmare, pot fi influențate
rezultatele. De asemenea, pot apărea limitări
clinice datorita grosimii stratul adeziv, cum ar
fi uzura supratensiunii adezive și probleme de
diagnostic dacă particulele nu sunt
radioopace.
Concluzie
În limita acestui studiu in vitro , respingem
ipoteza nulă că nu există nici o diferență în
adaptarea marginala a restaurărilor cu
compozite din rășină a cavităților de Clasa II
cu diferite cantități de adeziv cu adaos. Mai
mult decât atât se poate concluziona că
adezivii care conțin un conținut de umplutură
de 30% în greutate și 40% în greutate au
arătat o reducerea semnificativă a decalajelor
severe comparativ cu adezivul simplu (0% în
greutate). Mai mult decât atât, o observabilă,
dar nesemnificativă îmbunătățire a adaptării
marginale a existat atunci când au fost
adăugate particule de umplutură. Acest lucru
poate duce la o creștere a longevității
restaurărilor cu rășini compozite utilizate
adesea pentru estetica lor și conservarea
structurii dintelui.