Statutul moral i psihologic al lui Tipatescu

tefan Tiptescu este prefectul judeului.Reprezint tipul cuceritorului, al junelui prim .

Este un brbat relativ tnr, necstorit i are o relaie extraconjugal cu Zoe Trahanache, soia
lui Zaharia Trahanache.

Este tipul aventurierului, orgolios, care face abuz de putere, care ncalca legea.
Este demagog, face caz de imoralitatea lui Caavencu, cnd el nsui este corupt i imoral,
neland ncrederea lui Zaharia Trahanache
Este singurul intelectual din comedie, ceea ce se evideniaz prin faptul c nu deine ticuri
verbale i nu face greeli de exprimare.
Stefan Tipatescu, prefectul judetului, este tipul junelui prim, al primului amorez. Arogant, el
traieste sentimentul abandonarii unei cariere stralucite in favoarea partidului.Totodata, nu este
lipsit de inteligenta, este instruit, dar este, de multe ori, nestapanit, impulsiv, devenind chiar
violent, asa cum se intampla intr-una dintre confruntarile cu Nae Catavencu. Aceste insusiri sunt
evidentiate direct de Zaharia Trahanache, care precizeaza ca este "bun baiat, cu carte, dar iute".

Asa se explica si faptul ca modul sau de exprimare nu se compara cu al altor personaje, folosind
limbajul corect al unui om instruit.
El este unul dintre stalpii puterii locale caruia ii apartine totul si de aceea face abuzuri incalcand
legea si accepta compromisuri. Administreaza judetul ca pe propria mosie, ii ordona lui
Pristanda sa-l aresteze fara motiv pe Catavencu, caruia ii ofera apoi, in schimbul scrisorii, functii
si chiar mosia "Zavoiul", cenzureaza corespondenta si opreste depesele care nu-i conveneau.
Aceasta postura a sa de a dispune de tot dupa bunul plac este magistral caracterizata de
Pristanda; "mosia mosie, fonctia fonctie, coana Joitica, coana Joitica", opinie care pune in
evidenta si imoralitatea personajului.
Stie sa-l faca servil pe Pristanda caruia ii accepta micile "gainarii", cum este cea cu steagurile:

"dacat tu nu esti baiat prost; o mai carpesti de ici, de colo; daca nu curge pica... Las ca stim noi!
(...) Si nu-mi pare rau, daca stii sa faci lucrurile cuminte: mie-mi place sa ma serveasca
functionarul cu tragere de inima".

Oscileaza intre dorinta de ascensiune politica si sentimentele fata de Zoe si, dovedind
luciditate, dar si la insistentele acesteia, accepta mentinerea candidaturii lui Catavencu. De fapt,
el stapaneste o adevarata arta a disimularii: fata de Trahanache se preface ca nu stie nimic de
scrisoare, fata de Farfuridi si Branzovenescu pozeaza in victima, iar fata de Catavencu devine
chiar violent, pentru a-l impresiona, schim-bandu-si apoi atitudinea.
Desi autorul ii reliefeaza defectele si viciile, acestea sunt general umane si personajul este privit
cu oarecare ingaduinta, neincadrandu-l in tagma politicienilor demagogi si inculti.
tefan Tiptescu este prezentat nc din lista cu Persoanele de la nceputul piesei n funcia de
prefect al judeului. Superior celorlali prin pregtire, avere, statut social, Tiptescu are aere
senioriale i i folosete funcia nvestit ca privilegiu personal, n avantaj propriu, dovedind
moravurile specifice clasei politice, pe fondul alegerilor pentru Camera Deputailor . n cadrul
partidului, Trahanache este ef politic al puterii locale, iar Tiptescu- reprezentant al puterii
centrale.
El ntruchipeaz n comedie tipul donjuanului, al primului amorez, redus n manier clasic la
cteva trsturi dominante. Prietenul cel mai bun al lui Zaharia Trahanache, Tiptescu o iubete
pe soia acestuia, Zoe, chiar de la o jumtate de an dup ce ea se cstorete cu neica Zaharia,
dup cum observ acesta cu naivitate : pentru mine s vie s bnuiasc cineva pe Joiica, ori
pe amicul Fnic, totuna e E un om cu care nu triesc de ieri, de alaltieri, triesc de opt ani,
o jumtate de an dup ce m-am nsurat a doua oar. De opt ani trim mpreun ca fraii, i
niciun minut n-am gsit la omul acesta mcar attica ru.
Tiptescu oglindete, alturi de ceilali , tema comediei, contrastul ntre ceea ce sunt i ceea ce
vor s par personajele. Excepie de la tipologia demagogului prost i incult, nefiind sancionat
prin comicul de limbaj, privit cu mai mult ngduin de narator, Tiptescu este ironizat totui
pentru legtura extraconjugal, semnificativ n acest sens fiind numele de alint oferit n cercul
intim, Fnic, care contrasteaz cu imaginea de stlp al puterii judeului. Mai idealist dect Zoe,
el se dovedete dispus s abandoneze totul i s fug cu ea n lume, i nu poate accepta ipocrizia
politic a ntovririi cu Caavencu. Capituleaz totui, de dragul nelegerii cu femeia
iubit: n sfrit, dac vrei tu fie! ntmpl-se orice s-ar ntmpla Domnule Caavencu,
eti candidatul Zoii, eti candidatul lui nenea Zaharia prin urmare i al meu! Poimine eti
deputat!

Personaj plat, fr a iei din tipologie, Tiptescu dovedete totui o anume deziluzionare care l
va maturiza, o reacie n faa machiaverlcurilor care domin viaa politic, oferind
posibilitatea de ctig n cele mai nalte sfere ale politicii celui din urm imbecil: Ce lume!Ce
lume! El emite o judecata critica si aspra la adresa celorlalti; este deci si purtatorul
perspectivei auctoriale (personaj-reflector), dovedind anumite caliti intelectuale i afective.

Zoe Trahanache este unul dintre personajele principale ale textului, cea mai distinsa dintre
toate personajele feminine ale teatrului caragialian. Nimic nu o incadreaza in categoria
ignorantelor sau a femeilor vulgare, desi acest personaj feminin reprezinta tipul cochetei si al
adulterinei. Zoe Trahanache are un rol esential in construirea conflictului comic, dat fiind faptul
ca ea pierde scrisoare de dragoste pe care i-o adreseaza Tipatescu. De la acest eveniment banal,
intriga comediei va lua amploare, tehnica alcatuirii conflictului fiind aceea a "bulgarelui de
zapada" in rostogolire.

Ca statut social, Zoe are o pozitie importanta, fiind sotia unuia dintre cei mai respectati oameni
din judet. Chiar daca respectul pentru Trahanache este numai o aparenta, in conformitate cu
conventiile speciei in care se incadreaza personajul, Zoe tine la acest statut social si nu vrea sa se
compromita. Desigur, morala care i-ar fi cerut sa-i fie fidela sotului ii lipseste, dar, ca orice
personaj comic al lui Caragiale, Zoe e foarte sensibila la aspectele sociale. De aceea, rolul ei in
actiune este foarte important. Insistenta si energica, Zoe isi afirma punctul de vedere cu hotarare,
capabila sa subordoneze totul. Scena VI din actul II al comediei aduce in prim plan ambitia ei
sociala: "Da, sunt hotarata, dar nu voi sa mor pana nu voi fi luptat cu toate imprejurarile ( cu
energie crescanda ) si am sa lupt!"
Zoe este un personaj voluntar, care joaca o comedie a slabiciunii feminine. Speriata de santajul
lui Catavencu, incearca sa-l convinga pe Tipatescu sa accepte conditiile avocatului, facand uz de
lacrimi, lesinuri si de santaj sentimental. Chiar daca ambitia lui Tipatescu il impinge sa nu ia in
seama pretentiile lui Catavencu ( a respinge pretentiile lui Catavencu ar insemna s-o compromita
pe Zoe si sa-si distruga orice pozitie in politica locala; a le satisface - sa ridice impotriva-i toate
fortele centrale, ratandu-si astfel definitiv ascensiunea, pana atunci numai amanata ), ambitia lui
Zoe se impune, pentru ca ea nu are nici un motiv sa doreasca avansarea lui Tpatescu, fiind
preocupata numai de mentinerea functiei lui actuale ( "Cum o sa mai poata ramane Fanica
prefect?" ). Restul ii apare derizoriu in raport cu pericolul care o pandeste: "Daca ambitia ta, daca
nimicurile tale politice le pui mai presus de rusinea mea, de viata mea, lasa-ma! Sa mor" De
aici exasperarea ei in fata rezistentei prefectului si hotararea infrangerii incapatanarii lui cu orice
pret. Situatia dobandeste accente dramatice. Zoe adopta vocabularul specific unei eroine de
drama romantica, dar vorbele ei sunt lipsite cu desavarsire de suportul emotiv adecvat:

"Omoara-ma pe mine, care te-am iubit, care am jertfit totul pentru tine" in realitate, eroina nu a
jertfit decat o fidelitate conjugala precara, singurul "sacrificiu" veritabil apartinandu-i lui
Tipatescu, ramas in judet la insistentele ei. Contradictia apare cu atat mai pregnanta, cu cat Zoe
dovedise putin inainte ca nu e dispusa sa renunte la nici unul dintre atributele pozitiei sale in
societate.
Scenele intalnirilor dintre Zoe si Tipatescu parodiaza toposuri din dramele romantice ( fuga
perechii de indragostiti, ruperea legaturilor cu un mediu ostil, care se opunea implinirii
sentimentelor ). Scena VI din actul II al comediei este ilustrativa in acest sens. Tipatescu ii face
declaratii infocate, dar Zoe e preocupata de aparentele sociale:

"Tipatescu: Atunci, daca nu e alta scapare Zoe! Zoe! Ma iubesti

Zoe: Te iubesc, dar scapa-ma.
Tipatescu: Sa fugim impreuna
Zoe ( retragandu-se ): Esti nebun? Dar Zaharia? Dar pozitia ta? Dar scandalul si mai mare care s-
ar aprinde pe urmele noastre?
Tipatescu ( descurajat ): Atunci nu ne ramane nimic de facut!
Zoe: Ba da!
Tipatescu: Ce?
Zoe: Sa sprijinim candidatura lui Catavencu!"

Considerentele de reputatie sociala si cariera politica si-au subordonat in intregime sentimentul,

care - pentru o mai pregnanta ilustrare a cheii comice - se exprima prin epistole de un gust
indoielnic ( "Nu ma astepta prin urmare si vino tu la cocoselul tau, care te adora, ca totdeauna, si
te saruta de o mie de ori" ) si prin fraze care isi tradeaza originea livresca ( "A!... cum pot sa
iubesc pe omul asta!" ). in aceeasi nota comica se inscriu lesinurile lui Zoe si revenirile
instantanee. Cu asemenea manifestari ce demonstreaza cele mai adanci trairi de care sunt
capabili, Zoe si Tipatescu pastreaza unitatea de atmosfera a comediei, ferind-o de orice alunecare
sentimentala. Cuplul confera diversitate tipurilor de personaje ilustrate si astfel viziunea de
ansamblu a comediei castiga in obiectivitate.

Un prim episod relevant pentru relaia ntre cei doi este cel din actul II, cnd Zoe, speriat de
antajul lui Caavencu, ncearc s-l conving pe Tiptescu s accepte condiiile acestuia. Zoe
trece de la lacrimi i invocarea vulnerabilitii poziiei sale de femeie expus blamrii la
energice ameninri, jucnd cu abilitate cartea antajului sentimental. Tiptescu este dominat
psihologic de la nceput pn la sfrit. Soluiile sale- fuga n lume, ameninrile adresate lui
Caavencu-sunt lipsite de consistena realismului i ignorate de Zoe. Cu o mai lucid viziune
asupra blestematei de politic, ea ajunge uor la concluzia- Ei!-apoi!mai la urm, Caavencu
poate fi tot aa de bun deputat ca oricare altul!. Uznd de sentimentele cele mai sensibile ale
prefectului, dar fr a-i clinti hotrrea, Zoe i nvinge orgoliul i l determin s accepte
compromisul: Poi fi tu dumanul linitii mele? Fnic