Adevaratul cuplu al comediei "O scisoare pierduta" de I.L.

Caragiale este cel

format din Stefan Tipatescu si Zoe Trahanache.
Tipatescu este prefectul judetului, stalp al puterii conservatoare, dar in acelasi
timp, el intruchipeaza in comedie tipul donjuanului, al primului amorez. Prieten
al lui Zaharia Trahanache, Tipatescu o iubeste pe sotia acestuia, Zoe, femeia
cocheta, adulterina, inca din momentul in care ea se casatoreste cu neica
Zaharia, asa cum barbatul "incornorat" observa cu naivitate : "pentru mine sa
vie cineva sa banuiasca pe Joitica, ori pe amicul Fanica, totuna e E un om cu
care nu traiesc de ieri, de alataieri, traiesc de opt ani, o jumatate de an dupa
ce m-am insurat a doua oara. De opt ani traim impreuna ca fratii, si niciun
minut n-am gasit la omul acesta macar atatica rau.'

In comparatie cu celelalte personaje ale operei, Tipatescu este cel mai

putin marcat comic, fiind spre deosebire de ceilalti un om instruit, educat, dar
impulsiv, dupa cum il caracterizeaza in mod direct si Trahanache: "E iute! Nare cumpat. Altminteri bun baiat, destept, cu carte, dar iute, nu face pentru un
prefect". In fond, Tipatescu traieste o drama. De dragul unei femei casatorite, pe
care este nevoit sa o imparta cu altcineva, sacrifica o cariera promitatoare la
Bucuresti, asa cum remarca acelasi Trahanache: "Credeti d-voastra ca ar fi
ramas el prefect aici si nu s-ar fi dus la Bucuresti, daca nu staruiam eu si cu
Joitica si la drept vorbind, Joitica a staruit mai mult" .
Zoe, in schimb, in ciuda vaicarelilor, a lesinurilor, dar si a faptului ca
e considerata o dama "simtitoare" , toti protejand-o in ciuda acestei aparente
sensibilitati, este in realitate "femeia voluntara" stapana pe sine, care stie ce
vrea si care ii manipuleaza pe toti in functie de propriile dorinte. Desi face
parada de iubirea si de sacrificiile ei pentru Tipatescu: "Omoara-ma pe mine
care te-am iubit, care am jertfit totul pentru tine",ii reproseaza ea prefectului,
incercand sa-l determine sa sustina candidatura lui Catavencu, in fapt ea "n-a
jertfit nimic altceva decat o fidelitate conjugala stanjenitoare, singurul
sacrificiu notabil venind, cum am mai spus din partea lui Tipatescu." - Stefan
Cazimir, "Universul comic" - .
Dincolo de aparente, in cuplul pe care Zoe il formeaza cu Tipatescu,
femeia este polul rational, puternic si care detine controlul asupre relatiei. Fiind
un "om caruia ii place sa joace pe fata" , dupa cum el insusi marturiseste,
Tipatescu refuza initial compromisul politic si ii propune Zoei o solutie
disperata, aratandu-se gata sa renunte la tot de dragul ei: "Sa fugim impreuna".
Ea intervine insa energic si refuza "nebunia", nevrand sa renunte cu niciun pret
la pozitia de prima doamna a orasului de provincie. De aceea ii raspunde ferm

prefectului: "Esti nebun? Dar Zaharia? Dar pozitia ta? Dar scandalul si mai
mare care s-ar aprinde pe urmele noastre?" . Izbucnirea scandalului o
ingrozeste mai tare decat pierderea barbatului iubit: "Cum or sa-si smulga toti
gazeta, cum or sa ma sfasie, cum or sa raza!O saptamama, o luna, un an de
zile n-o sa se mai vorbeasca decat de aventura astaIn oraselul acesta, unde
barbatii si femeile si copii nu au alta petrecere decat barfirea, fie chiar si fara
motivdar inca avand motivsi ce motiv, Fanica!Ce vuiet!ce scandal! ce cronica
infernala!". Replica ei la intrebarea lui Tipatescu starneste rasul cu toate ca
ascunde o ironie amara: "Zoe! Zoe! Ma iubesti? / Te iubesc, dar scapa-ma!" .
Cuplul din comedia O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale este format din Stefan tipatescu si
Zoe Trahanache.
Tipatescu este prefect al judetului, stalp al puterii conservatoare, dar, in acelasi timp, el
intruchipeaza in comedie tipul donjuanului, al junelui prim. Prietenul cel mai cun al lui
Zaharia Trahanache, Tipatescu o iubeste pe sotia acestuia, Zoe, femeia cocheta, de la scurt
timp dupa casatoria cu sotul incornorat.
In comparatie cu celelalte personaje ale piesei, Tipatescu este cel mai putin marcat comic,
fiind spre deosebire de toti ceilalti un om instruit, educat, dar cu toate acestea impulsiv, dupa
cum il caracterizeaza in mod direct si Trahanache: E iute! n-are cumpt. Aminteri bun biat,
detept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect.
In fond Tipatescu traieste o drama. De dragul unei femei pe care este nevoit sa o imparta cu
altcineva, sacrifica o cariera promitatoare la Bucuresti, asa cum remarca si Trahanache:
Credei d-voastr c ar fi rmas el prefect aici i nu s-ar fi dus director la Bucureti, dac
nu struiam eu i cu Joiica... i la dreptul vorbind, Joiica a struit mai mult
Zoe, in schimb, in ciuda vaicarelilor, a lesinurilor, dar si a faptului ca e considerata simtitoare,
toti protejand-o in virtutea acestei aparente sensibilitati, este in realitate femeia voluntara,
stapana pe sine, care stie foarte bine ce vrea si care ii manipuleaza pe toti in functie de
propriile dorinte. Desi face parada de iubirea pentru Tipatescu si sacrificiile ei (Omoar-m
pe mine care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine... ii reproseaza ea prefectului,
incercand sa-l determine sa sustina candidatura lui Catavencu), in fapt Tipatescu fiind singurul
care a facut sacrificii ci nu ea.
Dincolo de aparente, in cuplul pe care Zoe il formeaza cu Tipatescu, femeia este polul
rational, puternic si care detine controlul asupra relatiei. Fiind un om cruia-i place s joace
pe fa (autocaracterizare), dupa cum el insusi marturiseste, Tipatescu refuza initial
compromisul politic si ii propune Zoei o solutie disperata, aratandu-se gata sa renunte la tot de
dragul ei: S fugim mpreun.... Ea intervine insa energic si refuza nebunia, nevrand sa
renunte cu niciun pret la pozitia de prima doamna a orasului de provincie. De aceea ii
raspunde ferm prefectului: Eti nebun? dar Zaharia? dar poziia ta? dar scandalul i mai
mare care s-ar aprinde pe urmele noastre?.... Izbucnirea scandalului o ingrozeste mai tare
decat pierderea barbatului iubit: Cum or s-i smulg toi gazeta, cum or s m sfie, cum
or s rz!... O sptmn, o lun, un an de zile n-o s se mai vorbeasc dect de aventura
asta... n orelul sta, unde brbaii i femeile i copiii nu au alt petrecere dect brfirea,
fie chiar fr motiv... dar nc avnd motiv... i ce motiv, Fnic!... Ce vuiet! ce scandal! ce
cronic infernal!... . Replica ei la intrebarea lui Tipatescu starneste rasul specatorilor si al
cititorilor, cu toate ca ascunde o ironie amara: Zoe! Zoe! Ma iubesti.../ Te iubesc, dar scapama.

In confruntarea dintre cei doi in ceea ce priveste depunerea candidaturii lui Catavencu,
prefectul este cel care cedeaza pana la urma de dragul Zoei: n sfrit, dac vrei tu... fie!...
ntmple-se orice s-ar ntmpla... (cu hotrre) Domnule Caavencu, eti candidatul Zoii,
eti candidatul lui nenea Zaharia... prin urmare i al meu! Poimine eti deputat!....
Crispata, incordata, pe parcursul intregii comedii Zoe devine la sfarsitul piesei, cand orice
motiv de ingrijorare dispare, generoasa, fermecatoare, o dama buna, spunandu-i lui
Catavencu: Eu sunt o femeie bun... am s i-o dovedesc. Acuma sunt fericit... Puin mi
pas dac ai vrut s-mi faci ru i n-ai putut. Nu i-a ajutat Dumnezeu, pentru c eti ru; i
pentru c eu voi s-mi ajute totdeauna, am s fiu tot bun ca i pn acuma.
Frinalul comediei aduce impacarea tuturor. Odata ce intra in posesia scrisorii, Zoe devine
triumfatoare, se comporta ca o doamna, isi recapata superioritatea la care renuntase pentru
scurt timp, face promisiuni linistititoare pentru ceilalti (Du-te i ia loc n capul mesii; fii
zelos, asta nu-i cea din urm Camer!, i se adreseaza lui Catavencu), in timp ce Tipatescu se
retrage ca si mai inainte in umbra ei.

Zoe este femeia desteapta, sireata,dominanta in domeniul politic cu ajutorul amantului ei si

sotului ei, Trahanache. Zoe il inseala pe sotul ei , un om foarte important in politica cu un
barbat la fel de influent. Desi Trahanache,sotul, se preface ca nu stie nimic despre relatia
amoroasa dintre colegul lui si sotia sa, pentru ca un scandal intre el si amant ar putea duce la
un declin al functiei lui in politica. Casatoria celor doi nu este asadar una bazata pe iubire, ci
una doar formala. Zoe nu vrea sa renunte nici ea la sot pentru amant si nu pare ca l iubeste pe
acesta cu adevarat, desi amantul o iubeste atat de mult incat ar fi gata sa renunte la functia lui
pentru a fugi cu Zoe departe de furia lui Trahanache. Tiunghiul amoros dintre cei trei este
punctul de plecare al operei : O scrisoare pierduta, de I.L. Caragiale.
Stefan Tipatescu, prefectul judetului, este tipul junelui prim, al primului amorez. Arogant,
el traieste sentimentul abandonarii unei cariere stralucite in favoarea partidului. Totodata, nu
este lipsit de inteligenta, este instruit, dar este, de multe ori, nestapanit, impulsiv, devenind
chiar violent, asa cum se intampla intr-una dintre confruntarile cu Nae Catavencu. Aceste
insusiri sunt evidentiate direct de Zaharia Trahanache, care precizeaza ca este bun baiat, cu
carte, dar iute. A=a se explica si faptul ca modul sau de exprimare nu se compara cu al altor
personaje, folosind limbajul corect al unui om instruit.
El este unul dintre stalpii puterii locale caruia ii apartine totul si de aceea face aluzie
incalcand legea si accepta compromisuri. Administreaza judetul ca pe propria mosie, ii
ordona lui Pristanda sa-l aresteze fara motiv pe Catavencu, caruia ii ofera apoi, in schimbul
scrisorii, functii si chiar mosia Zavoiul, cenzureaza corespondenta si opreste depesele care
nu-i conveneau. Aceasta postura a sa de a dispune de tot dupa bunul plac este magistral
caracterizata de Pristanda: mosia mosie, functia functie, coana Joitica coana Joitica, opinie
care pune in evidenta si imoralitatea personajului.
Stie sa-l faca servil pe Pristanda caruia ii accepta micile gainarii, cum cea cu
steagurile().

tefan Tiptescu, prefectul judeului, corespunde junelui-prim din teatrul clasic, fixat ns,
prin relaia cu Zoe i prin abandonarea propriilor aspiraii, ntr-un triunghi conjugal banal i
tihnit, bnuit de toi i transformat de Caavencu n obiect de antaj. Prefectul judeului de
munte n care se desfoar aciunea piesei este personajul cel mai important n organizarea
procesului electoral. Fire autoritar i hotrt, el administreaz judeul ca pe propria moie.
Abuznd de funcia pe care o deine, el dispune arestarea lui Caavencu, dornic s mpiedice
publicarea scrisorii compromitoare i s restabileasc ordinea care i convine: Du-te, Ghi,
ia jandarmii viu ori mort, trebuie s mi-l aduci la poliie. Orgolios i incapabil s accepte
compromisuri, tefan Tiptescu este un personaj autoritar numai n aparen. n realitate, Zoe
reuete s l determine s accepte candidatura lui Caavencu, apelnd la metode de
convingere tipic feminine: lacrimi, leinuri, ipete.
Caracterizarea indirect se realizeaz prin consemnarea gesturilor, a atitudinilor i prin limbaj.
Didascaliile i limbajul folosit l arat violent i impulsiv: ( Izbucnind ): Mizerabile!
( Caavencu face un pas napoi ) Canalie neruinat! Nu tiu ce m ine s nu-i zdrobesc
capul ( Se repede, ia un baston de lng perete i se ntoarce turbat ctre Caavencu ).
Ridicolul personajului rezult din ceea ce vrea s par i ceea ce este el n realitate. Ca i alte
personaje din comedie, tefan Tiptescu este mbtat de sentimentul propriei importane. El se
consider ndreptit s emit pretenii uneori exagerate, pentru c are impresia c funcia
politic pe care o deine e un act de misionarism, dat fiind abandonarea unei cariere politice
strlucite pentru a rmne prefect ntr-un jude pe care l dispreuiete. Realitatea este c
personajul se complace ntr-o situaie pe care el nsui a creat-o, dar profit de faptul c cei
din jur nu sunt suficient de versai pentru a manevra sforile politicii locale i i asigur, n
acelai timp cu un confort personal demn de invidiat, i o aur de martir, sugerat prin
autocaracterizare: mi-am sacrificat cariera i am rmas ntre d-voastr ca s v organizez
partidul! Fnic Tiptescu e condus, ca majoritatea personajelor Scrisorii pierdute, de
ambiie.
Relaia cu Zoe l determin s se cread irezistibil. De altfel, personajul se comport n
conformitate cu trsturile tipului ilustrat, limbajul folosit n scrisoarea adresat lui Zoe
accentund ridicolul situaiei n care se afl i susinnd contrastul dintre aparen i esen:
Scumpa mea Zoe, venerabilul merge desear la ntrunire. Eu trebuie s stau acas, pentru c
atept depei de la Bucureti, la care trebuie s rspunz pe dat; poate chiar s m cheme
ministrul la telegraf. Nu m atepta, prin urmare, i vino tu la cocoelul tu, care te ador, ca
totdeauna, i te srut de o mie de ori, Fnic
Relaia cu Zoe atenueaz aspiraiile politice ale prefectului. Se poate bnui c Fnic o iubete
sincer, pentru c e dispus s renune chiar la confortul pe care i-l asigur funcia, propunndui s fug mpreun. Indignarea lui Zoe modereaz entuziasmul lui Tiptescu i l determin, n
cele din urm, s sprijine candidatura lui Caavencu.
Celelalte personaje l caracterizeaz din mai multe puncte de vedere, n funcie de interesele
care le apropie sau le despart. Zaharia Trahanache consider c E biat bun, dar cam iute i
susine cu trie: Eu n-am prefect, eu am prietin! Nae Caavencu l consider imoral,

dezvluindu-i abuzurile n Rcnetul Carpailor, ziar n care prefectul este numit vampir,
canalie. ncadrarea cea mai exact a lui Tiptescu o face Pristanda: moia moie, foncia
foncie, coana Joiica coana Joiica: trai neneaco, cu banii lui Trahanache ( lundu-i
seama ) babachii
Prefectul e att de mbtat de propria putere, nct tot ceea ce face, toate msurile pe care le ia
inclusiv arestarea abuziv a lui Caavencu i se pare firesc i perfect justificat. Personajul
trece de la stri de calm detaat la accese de violen, comportamentul ilustrnd preteniile de
civilizaie, neconfirmate ns de atitudini. n ciuda ambiiilor i a preteniilor de a fi considerat
o persoan marcant, Tiptescu e condamnat s rmn un anonim. O indic i numele, care l
fixeaz n banalitate tip se asociaz cu cel mai comun sufix, fcut celebru de Tudor
Muatescu, ntr-o comedie escu.