Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu

si Sonet de George Bacovia

Sonetul este poezia cu forma fixa, alcatuita din doua catrene si doua tertin, are ritm iambic
si masura versului de unspsrezece silabe !intre cei mai importanti poeti romani ce au cultivat
acesta poezie cu forma fixa se numara Mihai Eminescu si "asile "oiculescu, George Bacovia
#n sonetele eminesciene se imbina nostalgia romantica a iubirii pierdute cu structura clasica a
poeziei Sonetul lui Eminescu $fara%i toamna exprima melancolia lasata in urma de o iubire
care nu a fost traita si doar visata si ravnita $tmosfera redata in poezie este una incarcata cu
nostalgie in care toamna reprezinta legatura ce se face intre natura si sentiment Sonetele
romantice se deosebesc cu mult de sonetele simboliste Sonetul lui Bacovia face posibila nu o
imbinare intre structura si tematica, asa cum se intampla in cazul sonetului eminescian, ci o
completare la muzicalitatea conferita de estetica simbolista $spectul prozodic al sonetului
bacovian se imbina cu tematica simbolista Bacovia nu respecta masura unitara a versurilor , iar
repetarea unor cuvinte precum noapte, casa, triste accentueaza caracterul obsesiv al
poeziei &ema din sonetul eminescian este iubirea, dar o iubire neimplinita, dupa care poetul
ravneste si sufera &impul este parca prins in vesnicie, Sa stai visand la foc, iar visul de iubire,
dorul face ca timpul sa fie un prezent continuu, o neincetata dorinta Suferinta eminesciana este
foarte diferita de cea bacoviana, Eminescu fiind rapus de melancolia unei iubiri neincepute, pe
cand la Bacovia suferinta este o stare existentiala, o stare ce nu piere ci doar este sustinuta de
cadrul obscur #n Sonet de Bacovia este ilustrata o lume in declin, in dezechilibru, atmosfera
fiind una apasatoare, noaptea e uda, grea, incarcata de o materie lichida, mahalaua este
invaluita in intuneric &oate acestea sugereaza nu numai descompunerea unui cadru obositor ci si
o destramare interioara, un suflet imprastiat in neant E%o noapte uda, grea, te%neci afara'Prin
ceata % obosite, rosii, fara zare%' $rd afumate, triste felinare,' (a intr%o crasma umeda,
nmurdara Spatiul sufocant si inchis ramane fara zare adica fara scapare, fara o iesire, care
tine prizioniera fiinta umana )a Bacovia, melancolia nu vine din lipsa unei persoane, a unei
iubiri, a unor vise ce face fiinta sa aspire la absolutul clipei, ci dimpotriva ea se datoreaza
cadrului dezolant, eul liric pierzand orice contact cu lumea din *ur si adancindu%se in
ba*baiala in intuneric #n poezia eminesciana atmosfera este incarcata si material datorita
acelor grele picuri ce accentueaza ideea de melancolie ce este traspusa intr%un timp continuu
+!ar si mai bine%i, cand afara%i zloata, Sa stai visand la foc, de somn sa picuri, #n acest context
se produce o stagnare a gandurilor, timpul prezent pare oprit si devenit +etern trecutul insa este
resimtit in fosnetul hartiei ce creaza o subtila imagine autidiva- +si tu citesti din roase plicuri
$dancirea gandurilor in trecut pare fara cale de intoarcere, ca o ratacire temporala ce nu mai
poate fi redresata &impul trait este imbinat cu timpul mitic- +"isez la basmul vechi al zanei
!ochii $paritia iubitei este ca o continuare a visului de dragoste ce ilustreaza imaginea iubitei
pierdute $cesta prezenta este una feerica, iubita fiind o proiectie a trecutului +Mainile reci
accentueaza imposibilitatea unei apropieri fizice, iubirea pierduta nefiind recuperata #ncaperea ,
sau cadrul interior este la Eminescu un prile* de visare, un cadru perfect al interiorizarii- +!ar si
mai bine%i cand afara%i zloata,' Sa stai visand la foc. Materia incon*uratoare impune visarea
romantica, pe cand la Bacovia este motivul pentru care eul se adanceste in angoasa si frig #n
Sonetul bacovian simbolurile dominante sunt cele ale mortii /elinarele rosii exprima calatoria
spre o alta lume pe care poetul refuza sa o accepte )a Bacovi ase mai produce si ruperea de
normal de ordine si firesc Prin versul +Si cad, recad, si nu mai tac din gura se a*unge la o
+metafora a caderii, unde echilibrul este inexistent, iar visul se amesteca cu betia $ceste
manifestari bahice fluidizeaza descompunerea, motiv simbolist folosit cu precadere in operele
bacoviene !iferenta intre cele doua sonete nu este doar tematica ci si artistica #maginile
artistice fiind conturate in mod diferit Eminescu foloseste mi*loace artistice precum epitetul
multiplu +maini subtiri si reci, inversiunea +roase plicuri, +dulci nimicuri si sinecdoca
+frunza% mprastiataBacovia foloseste cu procedeul personificarii pentru a sugera mai clar
participarea mediului la decaderea spirituala + triste felinare, +case triste (a si Eminescu,
Bacovia se arata un poet ce urmareste detaliul din spatele trairilor si face asta prin multitudinea
figurilor de stil folosite