Tema banilor

In perioada marilor clasici(a doua jumatate a sec. al-XIX-lea) nuvela

realistaeste reprezentata de Ioan Slavici si de I.L. Caragiale prin Moara
cu noroc, In vreme de razboi.
Magia basmului, magnetismul aurului, superstitia averii sunt poate
cel mai raspandit motiv al zadarnic framantatei noastre vieti,
precizeaza Mircea Florian in Arta de a suferi. Ideea degradarii umane
sub inuenta banului strabate si lucrarea lui !elavrancea-"agi #udose.
Inclusa in volumul $ovele din popor, lucrarea Moara cu noroc de
Ioan %lavici, ca nuvela psi&ologica, ilustreaza urmarile ne'aste pe care le
are patima banilor asupra 'ondului suetesc al personajului principal, (&ita.
)uvintele batranei, la inceputul nuvelei, au rol de premonitie:Omul
sa fe multumit cu saracia sa, caci [ nu bogatia, ci linistea colibei
tale te face fericit.
"otarat sa scape de saracie, pe care o socoteste lipsa de demnitate, (&ita
abandoneaza meseria sa de cismar(linistea colibei sale), ia in arenda
carciuma, care odata a 'ost moara. %e muta la Moara cu noroc pentru a
castiga bani si a o'eri 'amiliei sale o viata mai buna(sotia *na, un copil,
soacra).
$u trecuse mult, de la %'. (&eorg&e, de cand s-au mutat, si, seara de
seara, (&ita cu *na si batrana numarau banii.
+ocul devenise cu noroc, ,indca se castiga bine.#otul merge bine pana
cand la carciuma soseste +ica %amadaul, ce raspundea de turmele de porci
de pe -alea Muresului.
!espre el se spunea multe, dar era protejatul o,cialitatilor .*na intuieste ca
+ica e un om rau si !rime"dios. (&ita , om slab si caruia ii placeau
banii, intelege ca pentru a ramane la carciuma, trebuie sa devina omul lui
+ica.
(&ita cade prada nu numai duritatii lui +ica, dar si propriei sale lacomii de
bani. +ica intuieste slabiciunea carciumarului pentru bani si ii spune in
'ataTe stii om care tine la bani. (&ita intra treptat-treptat in
mecanismul a'acerilor necurate ale lui +ica. accepta sa-i dea toate c&eile, sa
se imprumute cu bani, accepta porcii 'urati, ii sc&imba banii 'urati de la
arendas.
(&ita isi pierde linistea sueteasa intaia oara in #iata lui ar f #oit sa
n$aiba ne#asta si co!ii.
!ezumanizarea lui (&ita nu se produce dintr-odata, ci in timp. +a inceput
era un om moral, care tinea la respectul oamenilor si dorea sa castige
cinstit. *laturi de +ica, devine neincrezator in sine si dilematic. %e gandea
la castigul !e care l$ar !utea face in to#arasie cu Lica, #edea banii
gramada inaintea sa si i se im!aien"eneau !arca oc&ii: de dragul
acestui castig ar f fost gata sa$si !una, !e un an, doi, ca!ul in
!rime"die. )riza morala a personajului este urmarita cu ajutorul anali'ei
!si&ologice. %e alatura monologul interior si dialogul in relie'area starilor
suetesti ale personajului. /bservatia lui (. )alinescu se poate aplica si in
acest caz. amestecul de bine si rau se a(a la oamenii ade#arati.
Ispitit de banii gramada inaintea sa, (&ita isi pierde bruma de vointa
pe care o avea. %e inc&ide in sine, se instraineaza de nevasta si copii. Am o
nenorocire [ si cat #om sta aici, nu mai sca! de ne#oia aceasta.
%entimentul iubirii, pe care il cunoscuse inainte, se pierde sub patima
banilor. %e simte vinovat, are remuscari, dar nu se poate rupe de +ica.
0rabusirea morala a lui (&ita se produce in scena procesului. %tie ca nu-l
poate singur in'unta pe +ica si de aceea depune marturie 'alsa. 1l devine
victima banilor si a destinului. (&ita dovedeste ca este un om slab, o
muiere imbracata in &aine barbatesti. *na il in'runta, il acuza. Tu
'ici ca eu m$am inteles cu Lica !entru ca sa$l calce !e arandas)
(&ita si +ica devin apropiati in ticalosie. )arciumarul marturiseste: *u
nu mai !ot sili !e nimeni sa nu le 'ica co!iilor astora +Tatal #ostru e
un ticalos,-
#rans'ormarea lui (&ita sub puterea banilor o simte si +ica:.&ita, am
facut din tine om #ino#at.
)&iar *na, slaba de minte, isi da seama de unde vin banii:/u te "uca
cu dracul, 0anii astia , toti i$ai !rimit de la un singur om.
)u gandul de a se razbuna, (&ita se aliaza cu 0intea pentru a-l prinde pe
+ica cu serparul plin cu banii 'urati. )alculele nu se potrivesc. %e 'oloseste
de *na, iar el se duce dupa 0intea. Intre timp +ica pleaca de la carciuma.
(&ita pierde pe toate planurile. /rgoliul de barbat tradat il aduce in pragul
nebuniei , isi ucide sotia.
)ei trei protagonisti (*na, (&ita, +ica) vor plati cu viata mai ales pentru ca
au incalcat normele eticii.
In viziunea moralista a lui %lavici cei vinovati trebuie sa plateasca.
In concluzie, tema banului, a ina#utirii este o tema 'recventa in
clasicism si realism, care da posibilitatea scriitorului nu numai sa sondeze o
societate, dar mai ales sa patrunda in interiorul personajului prin
intermediul analizei psi&ologice si a monologului interior. %tudiul de caz,
dezumanizarea individului, procesul de innebunire, psi&ologia crimei se
asociaza cu literatura.