Sunteți pe pagina 1din 2

Noapte de Decemvrie Alexandru Macedonski In opera sa se manifesta mai multe orientari estetice ; romantismul , parnasianismul, classicism , symbolism.

Prin iclul noptilor se impune ca poet romantic,modelul pe care l!a avut in momentul scirerii a fost creatia lui Alfred de Musset. Poemul a fost scris in "#$" si publicat in flori sacre% . Punctul de plecare il constituie o pro&a publicata anterior numita Meka si Meka. Poe&ia este structurata in trei tablouri ' I ( "!)# II ( *$!*# III ( +$!)), -ema poemului este repre&entata de conditia .eniului care nu face nici un compromise pentru atin.erea idealului. a si la /minescu , conditia omului de .eniu este tratata in antite&a cu omul comun. Primul tablou ' /ste pre&entat poetul, aflat intr!un cadru ostil . Acesta este descries prin intermediul unor simboluri 0 lupi .roa&nici , ne.ura noptii% , tremol sinistru de vant nabusit , be&na 1 . se observa concordanta spatiului interior 0 pustie si alba e camera moarta 1 si a celui exterior 0 pustie si alba e intinsa campia 1 . Poetul este lipsit de inspiratie 0 nici o scanteie in oc2iul adormit%1 . apare in iposta&a damnatului romantic, acesta iposta&a este su.erata prin sinta.ma tra&nit sta de soarta . adrul ostil se conturea&a si prin motivul lunii care nu mai predispune la starea de reverie, nu mai are rol protector. 3e observa o .radatie ascedenta in ceea ce priveste dramatismul tabloului. Poetul este ilustrat atat in conditia sa materiala 0 simboli&ata prin metafora faptura de 2uma%1 cat si prin conditia sa spirituala, redata prin simbolul fruntii. Dramatismul tabloului atin.e punctual culminant cand poetul este amenintat cu moartea spirituala, . 3e observa concordanta intre trairile sufletesti ale poetuluio si cadrul ostil ' ur.ia e mare si inauntru!I si afara . Al doilea tablou' ontine motivul romantic al inspiratiei simboli&ata de 'flacara vie%. Inspiratia este de natura divina , ea fiind adusa de acel ar2an.2el%. Prin inspiratie poetul scapa din fata mortii spirituale . totdata poetuk se transdpune in iposta&a emirului , bo.atul stapan al 4a.dadului. Asadar inspiratia face trecerea de la cadrul de&olant la cel al paradisului terestru, repre&entat de 4a.dad. -abloul al III!lea' Prima secventa este repre&entata de descrierea 4a.dadului . prin intermediul ima.inatiei s!a produs trecerea de la cadrul ostil la atmosfera placuta a 4a.dadului ( simbol al paradisului terestru. Ima.inile vi&uale , auditive , olfactive su.erea&a frumusetea , bo.atia 4a.dadului . 5epre&entarea 4a.dadului cuprinde preferinta pentru pietrele si metalele pretioase 0 aceasta fiind specifica simbolismului1. Abudenta metaleleor rare si a pietrelor pretiaose se completea&a cu ve.etatia luxurianta poiana de ro&e si crini%. A doua secventa din cel de!al treilea tablou pre&inta descrierea /mirului , portretul acestuia este reali&at printr!o .radatie ascendenta ce are rolul de a sublinia calitatile exceptionale 0 persona6 romantic 1 . /mirul nu se multumeste cu bo.atia materiala , el tinde catre cea spirituala simboli&ata de atin.erea idealuluiol Apare motivul 2imerei &ilnic se simte furat de o visare . pentru /mire Meka deivne o adevarata obsesie. Idealul a6un.e sa!l stapaneasca. etatea Meka devine astfel la un simbol al absolutului. 7ersurile ,#!8* ilustrea&a ideea ca viata /mirului nu are sens atata timp cat idealul de a a6un.e la Meka ramane neatens. 9bstacolul din calea atin.erii idealului este desertul. Acesta este descries prin ima.ini vi&uale ' o mare aprinsa de soare , prin cer rosu , cer de otel , aur in flacari , &area de flacari% , &area de flacari . 5osu este simbolul al mortii , al caniculei care stapaneste in desert. 3unt pre&ente antitetic ima.inea desertului cu cea din ro&ul 4a.dad . /mirul aspira spre perfectiunea spirituala dobandita doar din calatoria spre Meka. :acrima su.erea&a ideea ca /mirul constienti&ea&a despartirea de 4a.dad , ea fiind definitive deaorece visul sau de a a6un.e la Meka este un vis neomenesc. Prin antite&a cu portretul emirului este reali&at portretul cersetorului acesta fiind un simbol al omului comun. ;ratenia fi&ica a cersetorului exprima micimea sa sufleteasca 0 2oit 6anic de bube , &drentos si pocit 1 .

In antite&a sunt pre&entate si drumurile pe care cei doi le urmea&a cersetorul% , drumul ce coteste% insotit de un vesel tumult . /mirul urmea&a calea cea dreapta definite prin foc in &ori si!n amur.% , relatie de opo&itie &ori!amur.%. Drumul cotit repre&inta simbol al conduitei omului comun dispus la compromisiuri. alea dreapta este un simbol al conduitei omului de .eniu care nu face nici un compromise pentru atin.erea idealului. 3e evidentia&a suferinta fi&ica silit de puteri . Metaforele naluca sublima cetatea de vise ilustrea&a ca idealul de a a6un.e la Meka urmand calea cea dreapta , este imposibil de atins , cea 2imeric. Drumul /mirului devine o ale.orie a purificarii. Moartea isi face simtita pre&enta in randul celor care il insotesc prin simbolurile mortii ' pradalnice &boruri ne.rele paseri . tot convoiul cade prada desertului , iar /mirul ramane sin.ur. uloarea atotstapanitoare ramane rosu.