Zaharia Trahanache face parte dintre personajele comediei O scrisoare pierduta de I.L.

Caragiale, fiind realizat prin modalitatile de caracterizare specific personajului dramatic si prin
mijloacele comicului utilizate de autor in piesa.
Ceea ce il singularizeaza in lumea eroilor autorului este perceptia contradictorie a personajului:
incornoratul ridicol, naiv si ticait sau tipul abil, care, sub masca naivitatii accepta din interes
adulterul sotiei cu prefectul pentru a-si pastra puterea in judet.
Trahanache este tipul incornoratului simpatic pentru ca refuza sa creada din interes sau
diplomatie in autenticitatea scrisorii de amor si in adulterul sotiei sale.
Principala sa caracteristica este ticaiala, fapt sugerat de formula stereotipa aveti putintica
rabdare, rostita in rarele momente de enervare, si de prenumele Zaharia.
Venerabilul este calm, imperturbabil, de o viclenie rudimentara, dar eficienta. Stie sa
disimuleze si sa manevreze intrigi politice. Cand este satajat, nu se agita, ci raspunde cu un
contrasantaj, descoperind polita falsificata de Catavencu.
Cu aceeasi abilitate ii combate si pe Farfuridi si pe Branzovenescu care il suspectau pe prefect de
tradare. Recunoaste existenta coruptiei la nivelul societatii, o sotietate fara moral si fara printip
va sa zica ca nu le are, dar practica frauda, falsificand listele de alegeri. Nu accepta imoralitatea
in familie, sustinand senin ca scrisoarea de amor e o plastografie. Credulitatea exagerata poate fi
pusa pe seama unei convingeri ferme sau poate fi considerata un act de diplomatie, prin care sa
pastreze onoarea familiei si bunele relatii cu prefectul.
Caracterizarea directa , realizata de alte personaje (Branzovenescu), exprima abilitatea si enigma
personajului E tare... tare de tot... Solid brbat! Nu-i dm de rostul secretului. Este respectat si de
adversarul politic, Catavencu numindu-l venerabilul. Prin autocaracterizare, se evidentiaza disimularea
si convingerea ca diplomatia inseamna viclenie: Apoi, dac umbl el cu machiavelicuri, s-i dau eu
machiavelicuri [].N-am umblat n viaa mea cu diplomaie[...] Unele indicatii scenice au rol de
caracterizare directa, precizandu-i atitudinea: serios, binevoitor, placid, razand, clopotind.
Caracterizarea indirecta se realizeaza pentru un personaj dramatic, in primul rand prin replici si
particularitati de limbaj. Deviza lui politica este: oi votm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet
partidul ntreg... pentru c de la partidul ntreg atrn binele rii i de la binele rii atrn binele nostru...
Fraza care-i rezuma principiul de viata si ii motiveaza falsa naivitate este ntr-o so ietate fr moral i
fr prinip... trebuie s ai i puintic diplomaie! . Trahanache este neinstruit, stalcind neologismele si
exprimandu-le confuz. Limbajul personajului este o sursa a comicului. In aparte (adresadu-se publicului),
isi exprima opinia sincera despre Tipatescu: E iute! n-are cumpt. Aminteri bun biat, de tept, cu carte,
dar iute, nu face pentru un prefect.. Indirect, considera ca un detonator al puterii trebuie sa fie stapanit,
calm, asa cum este el insusi. Insa lui Farfuridi ii vorbeste laudativ despre Tipatescu: De opt ani trim
mpreun ca fraii, adverbul impreuna sugerand acceptarea tacita a triunghiului conjugal (comic de
situatie).
Caracterizarea prin nume este si ea o sursa a comicului. Numele Trahanache este derivat de la cuvantul
trahana, o coca moale, usor de modelat. Interesele personajului sunt modelate de enteres, de Zoe
sau de cei de la centru.
Pentru portretizarea personajului se apeleaza la diverse tipuri de comic (de caracter, de moravuri, de
situatie de limbaj, de nume, de intentie), care ingroasa prin acumularea detaliilor caracterul lipsit de
profunzime.

Personaj principal, Trahanache face parte din triunghiul conjugal ( comic de moravuri si situatie), unde are
un joc ambiguu, iar sub aparenta bonomiei senile isi ascunde atitudinea corupta, fiind implicat in
contrasantaj si falsificarea listelor de alegeri (comic de moravuri).
Prin comicul de caracter sunt ironizate cele doua componente incompatibile ale caracterului sau: sotul
inselat este in acelasi timp politician abil. Nu face parte din categoria arivistilor, fiind unul dintre stalpii
puterii locale.
Comicul de situatie este evidentiat in scena IV din actul I, in care Trahanache vine la Tipatescu,
aducandu-i vestea santajului. Comica este convingerea lui Trahanache ca scrisoarea de amor este o
plastografie si teama ca Zoe sa nu afle de acuzatiile avocatului, pentru ca este simtitoare.
Zaharia Trahanache este viclean si abil, singurul barbat politic tare din judet, iar pe plan familial este
incornoratul simpatic. Caragiale il ironizeaza puternic pe acesta, personaj care infatiseaza un tip uman
caracteristic vremii: corupt, ticait si viclean