MESTERUL MANOLE REFERAT LUCIAN BLAGA ( REFERAT ) - COMENTARIU MESTERUL MANOLE de LUCIAN BLAGA Comentariu literar, referat Introducere

Drama MESTERUL MANOLE a fost publicat la Sibiu n 1927. Ea apare de altfel si re prezentata pe scena la 6 aprilie 1926, pe scena Teatrului Naional din Bucureti. Pi esa are ca baza cunoscuta legendapopulara a Mnstirii Argeului, iar autorul sugereaz a folosind motivul din balada populara ideea c elementele durabile si trainice se obtin doar prin jertfa Cunoscuta tem a jertfei zidirii este cunoscut la toate popoarele din sud-estul Europei, dar balada romneasc este unanim recunoscut ca fiind cea mai aleas ntruchipar e artistic. nnoirea i nnobilarea acestui mit strvechi prin valorile nemuritoare dobndi te de ndrzneala, tenacitatea i jertfa generaiilor mai noi este strns legat de bogia, ucirea i unicitatea arhitectonic a mnstirii de pe Arge. Tema este legata de drama omului de geniu implicat in totalitate in actul cre atiei platind ca pret sacrificarea de sine.. Structura Drama Mesterul Manole este alcatuita din cinci acte si scene.

Rezumatul dramei Mesterul Manole Lucian Blaga comprim datele oferite de partea introductiv a baladei i expoziiunea dramei ncepe cu motivul surprii zidurilor. Derutat i aproape descurajat de acest f enomen de neptruns, Manole msoar i socotete n odaia sa de lucru, n prezena stareului mil i a unui personaj ciudat Gman, care doarme ntins pe duumea un somn agitat, bntuit de vedenii terifiante, ce-l fac uneori s tresar i s se comporte n netire. Stareul Bog mil are pentru situaia desperat n care se afl constructorii o singur soluie - jertfa. Pentru Manole, jertfa unei fiine umane este iraional i el continu s se frmnte n neho onflictul dramei ncepe n momentul n care intr n scen Mira, soia lui Manole. Mira cunoa frmntarea interioar a soului su i a neles sfatul stareului Bogumil. ntre cei doi s oc un schimb de replici, la care contribuie i Gman n visurile sale, din care Manole nelege c sfatul stareului Bogumil nu e lipsit de tlc, dar n acelai timp i d seama ernica dragoste ce-i leag pe cei doi soi. Acum conflictul e clar i definitiv instal at; el e de natur interioar, izvort din nfruntarea luciditii meterului care construie c multe altare, cu necesitatea, care pentru Manole e iraional, de a sacrifica un om , i nu pe oricine, ci pe propria-i soie. Elementele conflictului sunt, aadar, pe de o parte, devoranta pasiune pentru construcie, pe de alta, intensa dragoste pentr u via, pentru frumuseea i puritatea ei, toate ntruchipate de Mira. Manole este obliga t de jocul sorii s aleag ntre biseric - simbol al Vocaiei creatoare - i Mira - simbol l vieii, al dragostei, al puritii omeneti: biserica i Mira sunt cele dou "jumti" ale onalitii eroului. Fr una din ele, meterul e anulat ca om. Constatm deci un echilibru p erfect al forelor conflictului, i de aici caracterul tragic al acestuia. Blaga va insista asupra acestor frmntri interioare, fcnd din personajul su un erou de tragedie antic, acolo unde balada rezolv aparent simplu - mai mult prin sugestie - un confl ict strnit de clarificarea n vis a cauzei prbuirii zidurilor. Conflictul piesei lui Blaga e tragic pentru c e fr ieire. Ieirea din conflict nu poate avea loc dect prin mo artea eroului, o moarte necesar, fr ndoial, iar nu o sinucidere, cum am fi tentai, poa te, s credem, sau o moarte accidental, ca n balad. ntreaga desfurare a aciunii relev iia tragic a creatorului de valori durabile, aflat n lupt cu propriul su destin. Iar dincolo de aceast semnificaie, mitul confer momentului nelesuri nebnuite. Metafora femeie-biseric, devenit transparent prin nsi desfurarea aciunii, trimite cu gndul a zmislirii, n care biserica e simbol al plsmuirii, unei valori estetice eterne, aa cum femeia reprezint simbolul eternitii prin neclintitul ei destin de a perpetua, ns cnd, Omul. Din acest punct de vedere n concepia lui Blaga Mira nu este un personaj cu o identitate social i temporal precis, e un simbol, i n acelai timp, un purttor de vnt al autorului, care o dat cu desfurarea ntmplrilor descifreaz i semnificaiile lo

lai fel trebuie vzut i Gman, personaj stihial el nsui i simbol, totodat, al forelor ale dezlnuite mpotriva raionalului. Manole, dei simbol i el ca mai toate celelalte per sonaje, evolueaz totui ca un caracter cu o puternic i problematic personalitate, cu o individualitate distinct, trindu-i intens i neabtut destinul su de martir al frumosul ui etern. Dar ntmplrile se precipit. Zidurile cad din nou i meterii lui Manole sunt tentai tot m i mult de ideea abandonrii lucrrii. I, ca i cum noul eec nu era de ajuns, din partea lui Vod un sol aduce un ultimatum. Mistuit de arderea patimii sale creatoare i urmr it de ideea jertfei, Manole fgduiete spre uluirea zidarilor o nou ncercare. Cu rspunsu l dat de Manole lui Vod aciunea se apropie de punctul culminant. Dar complexitatea compoziional a dramei izvorte din complexitatea personajului ei principal. n permane n Manole evolueaz pe dou planuri fundamentale aflate ntr-o strns condiionare reciproc ul psihologic i unul al faptelor. n ordine psihologic, aciunea ei, i o dat cu ea, pers onajul atinge punctul maxim al ncordrii n momentul hotrrii de a jertfi (cnd Manole spu ne solului c "biserica se va ridica", hotrrea e definitiv); n ordinea faptelor, punct ul culminant e marcat de zidirea Mirei n temeliile bisericii. Solul pleac i Manole trebuie s deslueasc zidarilor tlcul fgduielii lui. Unii vor s-l prseasc, dar marele e strecoar n suflet sentimentul unui destin implacabil care cere o jertf. Hotrrea e p ecetluit prin jurmnt. Dup trei zile de ateptare nfrigurat, n care meterii se istoves t felul de bnuieli de nclcare a jurmntului, ale unuia, mpotriva celuilalt i ale tuturo mpotriva lui Manole, apare Mira. Se face un nou pas spre mplinirea unui destin. M ira ns vine pentru a prentmpina un omor pe care-l face rspunztor pe stareul Bogumil. T ecnd prin chinuri mai presus de puterea unui om, Manole ncearc s evite jertfirea Mir ei, dar zidarii si l constrng cu virtutea jurmntului fcut. Acolo deci unde balada ncer a evitarea zidirii Anei prin invocarea forelor naturii, Blaga i pune eroul n confrun tare direct cu propriii si colaboratori pentru a releva fineea mecanismelor sufletet i antrenate n trirea de ctre marele meter a propriului su destin. n balad natura era u personaj oarecum exterior ntr-o ntmplare oarecare; nevoile teatrului modern oblig p e poet la ntruchiparea forelor naturii n oameni. Dramatismul va fi mai intens, dat f iind confruntarea direct dintre ei. Manole mplinete destinul, cci patima de a zmisli frumosul e nendurtoare. n psihologia frmntat a lui Manole, momentul hotrrii de a jert reprezint n ordinea luptei omului cu natura, la scar istoric, momentul transfigurat artistic al neutralizrii opoziiei dintre natur i cultur. Manole e aici, prin sacrifi ciul fcut, un erou civilizator, care d oamenilor o nou valoare, etern-durabil, aa cum Prometeu, tot prin sacrificiu, le dduse focul. Blaga nu prsete nici o clip condiia omului. Zidarii triesc din plin febra constructiv celorlali, dar obsesia vaierului care rzbate din zid i comportarea Mirei n ultimele ei clipe de via l robesc tot mai mult. Tot mai puternic devine contiina c pentru el, a individ, sacrificiul nu mai nseamn izbnd, ci sectuirea tuturor puterilor sufleteti. Bolnav de iubirea lui pentru Mira, muncit de inutilitatea sacrificrii celei mai d e pre fiine, care-i aparinea trup i suflet, n gestul suprem al renunrii nemaigsind ia ci un sens, Manole se rzvrtete mpotriva propriei sale fapte i a celui care i-o ceruse i vrea s sparg zidul pentru a-i elibera iubita. Dar zidarii l opresc: biserica pe ca re o concepuse, opera pentru care sacrificase totul nu mai aparine autorului ei, ci eternitii. G. Clinescu gsete n aceast scen esena clasic a interpretrii "pe care aga mitului Meterului Manole... Meterul vrea s drme biserica, dar norodul l d la o par e. Mulimea nu vrea s tie de autor, el nu recunoate dect opera". Finalul dramei din nou se disociaz de balad. n balad, dup terminarea bisericii, marel e meter declara, c vrea s construiasc "Alt monastire,/ Pentru pomenire,/ Mult mai lum inoas/ i mult mai frumoas!". n dram, insistena autorului se concentreaz asupra condii dramatice a creatorului, de unde gestul de rzvrtire mpotriva propriei lui opere. Bi serica rmne dreapt Ea are acum zugrveli, clopote i cri. Domnitorul vine cu alai s vad unea i s se bucure de strlucirea ei. Boierii i clugrii ns l acuz pe Manole de crim c biserica lui "ntiul lca al lui Anticrist". Acest conflict n aparen secundar nu este, de fapt, altceva dect exteriorizarea unor contradicii existente n sufletul lui Mano le, nc de la nceputul dramei. El se i manifest de altfel prin dezacordul dintre marel e meter i stareul Bogumil i prin ezitrile lui Manole de a se hotr asupra jertfei Caracterizarea personajelor: Manole este personajul principal, si il reprezinta pe creatorul din toate tim

purile, iar destinul lui este redat simbolic. Prabusirea continua a zidurilor conduce la un conflict psihologic acut: Launtric, un demon imi striga: Cladeste! Pamantul se-mpotriveste si-mi striga: Jertfeste!" Sfasiat intre cele doua porunci, personajul traieste o stare de incertitudine pr ivitoare la necesitatea jertfei, transformata apoi intr-un chin de neinchipuit. Particularitatea personajului blagian consta in patima care-1 stapaneste ca un b lestem: inalte, si tu, parinte Bogumile, rugati-va sa nu mai salasluiasca in nime nea patima cladirei ca in Mesterul Manole cel de cumplita amintire" . Mira este un personaj impresionant, al carei nume ar proveni, dupa unele opin ii, din cuvantul grecesc Moira" (soarta). Venita de peste apa", ea aminteste de mitul bisericilor scufundate, scoase prin se carea apei. Asa s-ar explica, poate, confuzia de planuri din cuvintele ei (adresa te lui Manole): ... dar s-ar putea intampla intr-o zi pe ea s-o numesti Mira, iar , pe mine - biserica ta". Femeie-lumina, din miazazi, Mira reprezinta jertfa sacra, prin intermediul carei a se releva divinul. Cei noua zidari reprezinta forte ale naturii (apa, lumina, vantul, intunericul ) fiind construiti in maniera expresionista. Tot expresionista este si forta extraordinara a puterilor" (adevarate personaje" m alefice). Gman este, de asemenea, un personaj ce simbolizeaz mentalitatea primitivului ca re, n concepia lui Blaga, reprezint forele magice. Gman asist n somn la manifestrile ritelor negative. Magicul explic faptul c zidurile se surp pentru c nu sunt contraca rate de o alt for. Manole refuz ideea, ceea ce va adnci Voda este un domnitor atemporal, simbolic. Bogumil semnific doctrina religioas cu originea n Asia Mic, cunoscut sub numele de bogomilism, dup numele clugrului bulgar Ieremia Bogomil. Doctrina concepe puterile supranaturale ca expresie a dou principii universale: al binelui, reprezentat de Dumnezeu, i al rului, reprezentat de Satana. Aceast dram, comparabil n literatura universal cu ceea ce au scris Dante i Goethe, este capodopera lui Lucian Blaga, unul din marii dramaturgi interbelici. Dramatu rgia lui cuprinde opere literare reprezentative care se nscriu, ca perioad de creai e i apariie, ntre anii 1921-1965: Zamolxe (1921), Tulburarea apelor (1923), Daria ( 1925), Meterul Manole (1927), Avram Iancu (1921), Arca lui Noe (1944), Anton Pann (1965). Meterul Manole, care este denumit de ctre G. Clinescu mitul estetic ca rod al su ferinei, cunoate de la publicarea baladei de ctre V. Alecsandri n 1852, multe abordri n toate genurile literare. i n 1964, Gh. Ciompec identifica numai n poezie peste 50 de creaii inspirate din mitul respectiv.

PERSOANE: -Voda -Manole -Mira -Staretul Bogumil -Gaman -Zidarii: -intaiul a fost candva cioban

-al doilea a fost candva pescar -al treilea a fost candva calugar -al patrulea a fost canva ocnas -al cicilea -al saselea -al saptelea -al optulea -al noualea -Un baiat de curte -Copii si ajutoare -Un sol si doi sulitasi -Alti sulitasi -Trei carausi(1-Brasov;2-Sibiu;3-Targoviste) -Boieri,Calugari -Femei,Norod si RobiLocul actiunii:pe Arges in jos.Timp mitic romanesc. Cinci ac te. ACTUL 1:4 scene--manole nevoit sa aleaga intre a jartfi pe cineva sau a nu termi na niciodata lacasul.cei 9 zidari vin si il iau pe manole si gaman la ruinele ma nastirii care se prabuseste mereu(77 de esuari). ACTUL 2:3 scene--sol trimis de voda care il anunta pe manole ca mai are fonduri de la voda pt o singura incercare si ca invioala ridicarii manastirii a fost fac uta pe 2 ani nu pe 7.la cererea schimbarii locului de inaltare acesta spune ca l ocul a fost ales pt.totdeauna pt. ca acolo se aflau stramosii lor (voda si domni ta).manole fagaduieste inaltarea manastirii.("Rabdarea lui Voda o mai cer pt. 3 zile.Pe urma,sau biserica ramane dreapta,sau sangele nostru se va slei.").apoi u rmeaza juramantul.al saselea zidar vrea sa plece,dar se intoarce inapoi.toti zid arii impreuna cu manole jura ca prima "sotie care inca n-a nascut,sora curata,fi ica luminata"sa fie zidita in zidul manastirii. ACTUL 3:3 scene--mesterii sunt in asteptarea primei sotii care inca n-a nascut,s ora curata,fiica luminata sa apara.cel de-al saselea mester crede ca manole a av errtizat pe sotia sa sa nu vina in acea zi acolo pt. a nu fi sacrificata.toti zi darii se iau la cearta intre ei si mai apoi cu manole.la orizont apare mira,soti a lui manole.aceasta vine speriata de vorbele staretului bogumil care i-a spus d espre jertfa ce va trebui facuta si vine sa salveze omul ce va fi zidit de meste ri.ii dojeneste pe toti.manole incearca sa o salveze dar ceilalti ii aduc aminte de juramant,asa ca su forma unui joc ii spune mirei sa stea pt. a fi zidita.ea accepta zambind tot timpul si este bucuroasa ca sotul ei a asigurat-o xa manasti rea va fi ridicata fara moartea nimanui.(manole o zideste insusi). ACTUL 4:4 scene--manole este trist si abatut,apoi intr-un impuls de nebunie zore ste zidarii sa lucreze mai repede batand cu un bici si deodata incepe a lovi zid urile construite cu un "spargator enorm de otel"(s-a lucrat timp de 7 zile) in i ncercarea de a o scoate pe mira.ceilalti vor sa il lege,sa-l opreasca.intr-un fi nal manole se linisteste si obosit fiind,realizeaza ca mira a murit zidita de el insusi(nu realiza ca el a zidito). ACTUL 5:4 scene--zidarii termina biserica.gaman vine si el si la fel ca si manol e o aude pe mira din zid cantand(dupa ce a zidit-o manole si-a pierdut mintile s i doar el o putea auzi pe mira).vin voda,bogumil un baiat de curte,sulitasi,calu gari si boieri,lume multa.boierii in vor pe manole mort pt. ca a ucis o persoana dar norodul nu este de acord cu moartea mesterului.de asemenea,un boier ii spun e lui voda ca a auzit ca manole dupa ce va pleca de acolo va mai construi biseri ci mai mari si mai frumoase ca aceea.in acest timp manole tragea clopotul biseri cii pt. intaia oara.boierii si calugarii doresc in continuare moartea lui manole .atunci mesterul apare pe marginea bisericii si se arunca in gol,murind. Final:"Intaiul: Doamne, ce stralucire e aici si ce pustietate in noi!" ::::Gaman::::---100 de ani-"manole"o suta de ani n-a plans niciodata. apa moarta din ochi ii curge,nu vom intelege niciodata de ce.lacrimi adunate in el o suta

de ani,le plange acum.nu vom sti niciodata pt. cine"- "boje moi!boje moi!" " pomilui nas,boje moi!" "izbavi nas,gospodi!" "izbavi nas na sei ceas" "prebla ghi,gospodi" "slava tibie,gospodi,slava tibie!"(cand manole a murit).