Fisa de lectura

Titlul operei : Pasa Hassan Autorul: George Cosbuc

Date importante din viata autorului: -S-a nascut la 8 septembrie 1866 -Fiul preotului Sebastian Cosbuc si al Mariei -A invatat la Nasaud apoi la Cluj -In anul 1887 lucreaza cu I.Slavici la revista “Tribuna” -In anul 1894 editeaza “ Vara” cu I.L. Caragiale si I Slavici Alte opere ale autorului: Balade si Idile (1893) Fire de tort (1893) Ziarul unui pierde-vara ( 1902) Cantec de vitejie (1904) Genul literara: epic Specie literara: balada Opera e structurata in : 12 strofe Opera este scrisa in : versuri Locul desfasurari actiuni : Campul de lupta de la Calugareni Timpul desfasurarii actiunii: sfarsitul secolului 16

Personaje : Mihai Viteazu : personaj principal, pozitiv , real Pasa Hassan : personaj principal, negativ , real

Povestire pe Momentele subiectului : Expozitiunea prezinta lupta dintre cele doua armate . ilustrata de gesture disperate. Romani inainteaza virtiginos cu Mihai in frunte . Frica Pasei il facea s ail perceapa pe Voda un munte si fuge nedemn din calea lui. in timp ce Pasa de sub poala padurii incearca sa opreasca avntul romanilor. Deoarece Voda il ingrozi pe Pasa turci erau dezorganizati si speriati. Intriga prezinta zarirea Pasei de catre Mihai . Modurile de expunere -naratiunea -descrierea Opera mia trezit sentimente de mandrie fata de armata romana Ceea ce ma impresioneaza este frica pasei fata de Mihai Viteazul Surprinzator este momentul in care pasa fuge cu lasitate Demn de admirat este fragmentul in care Mihai Viteazul baga spaima in pasa. Am admirat curajul voievodului roman Am fost curioas cand pasa speriat fuge la tabara . a carui groaza ajunge la cote maxime . Punctul culminat al actiuni il constituie urmarirea vijelioasa a Pasei de catre Mihai . de caderea turbanului simbol al deminitati pierdute. domnitorul roman. In dezonadamntul baladei afla ca Pasa scapa cu viata. goanna nebuna a turcului. Desfasurarea actiunii prezinta uimirea Pasei de faptele vitejesti ale voievodului roman.

[2] Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. poet. de originegreacă. pamfletar. nuvelist. director de teatru. Alte opere ale autorului:     O noapte furtunoasă (1879) Conu Leonida față cu reacțiunea (1880) O scrisoare pierdută (1884) D-ale carnavalului (1885) Genul literara: epic Specie literara: comedie Opera e structurata in : capitole Opera este scrisa in : proza Locul desfasurari actiuni : Capitala unui judet de munte Timpul desfasurarii actiunii: farsa alegerilor de la 1883 . comentator politic și ziarist român.Fisa de lectura Titlul operei : O scrisoare pierduta Autorul: Ion Luca Caragiale Date importante din viata autorului: Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg. scriitor. A fost ales membru alAcademiei Române post-mortem.

El ii adduce la cunostinta ca Nae catavencu se afla in posesia unei scrisori care-I poate asigura reusita in alegeri .Zoe trahanache .declanseaza conflictul: nae ameninta publicarea biletului de amor in caz ca nu e sprijinit in alegeri .Pistranda.Tipatescu afla de la acestia despre ce este vorba si devine nelinistit .Intre timp Zaharia si Zoe sunt santajati de Nae cu publicarea scrisorii . negativ. infatiseaza sotia infidela Povestire pe Momentele subiectului / idei principale Expozitiunea . pierde scrisoarea de amor pe care acesta i-o adresase .Copiii nu au alta preocupare decat barfirea Desfasurarea actiunii . periodic intrerupta de replicile indicnate ale prefctului . politaiul judetului. masculin.Condenseaza spectacolul dramatic si stimuleaza imaginatia spectatorului . Zoe trahanache –singurul personaj femenin . individual .ne aflam in “capitala unui judet de munte “ . discuta cu Tipatescu . dublate si acesta de ticurile politatiului Intriga .actiunea prezinta intamplari legate de farsa alegerilor de la 1883 .Tipatescu ii ordona lui Pristanda sa afle continutul scrisorii .Reputatia Zoei este stricata de barfa “ ce scandal “ . nu de amorul Zoe tipatescu . perfectul oraslui . si amanta prefectlui tipatescu .Personaje : Stefan Tipatescu este un personaj principal .Cuprinde o secventa narativa : istorisirea lui pistanda .Lumea este idignata de barfa .Farfuridi si Barzovenescu isi acuza aliatii politici de tradare .

iar Catavencu pierde palaria cu scrisoarea .Prefectul refuza initial . care va fi gasita de cetateanul turmentat si inamnata direct Zoei In dezonadamntul .Trahanache descopera si el o polita a lui Nae falsificata .Zoe se intalneste cu Nae si-I promite sprijinul in alegeri .monologul Opera mia trezit sentimente de curiozitate Ceea ce ma impresioneaza este neindemanarea personajului Catavencu Surprinzator este momentul deznodamantului Demn de admirat este fragmentul in care sosirea desemnatului de la centru Am admirat umorul Am fost curioas cand au pierdut scrisoarea . iar Pristanda le comunica celor in cauza pretentiile adversarului politic .La anuntarea candidaturii lui Agamita Dandanache. intre timp sosind un desemnat de la centru Punctul culminat . cele doua tabere se incaiera . dar la final cedeaza presinunilor facute de Zoe . dezarmat acepta sa conduca festivitatile in cinstea noului ales .Farfuridi si Barzovenescu trimit o plangere la Bucuresti acuzandu-l de tradare .dezondamntul este vesel : Catavencu .Farfuridi si Barzovenescu iai rostesc discursurile prin care fiecare incerca sa ii ademenesca pe alegatori de partea lor .Scrisoarea a fost sustrasa de Nae de la cetateanul turmentat .totul se termina cu bine intr-o atmosfera de sarbatoare si de veselie unanima - Modurile de expunere . determinadu-l sip e tipatescu sa faca acelsi lucru .dialogulu .

corespunzand lumii reale si altul interior. care ocroteste iubirea si care se emotioneaza la vederea frumoasei copile asemuita cu o craiasa din povesti.Craiasa din povesti” are profunde vibratii folclorice. deoarece i se atribuie insusiri omenesti de simtire si sensibilitate.Craiasa din povesti” este o idila cu puternice note de pastel si este alcatuita din sapte strofedistribuite astfel: in primele trei strofe predomina elementele de pastel. poezia valorificand povestile populare cu personajele lor fabuloase si mitologice. In poezia . Tema poeziei o constituie contemplatia poetului in fata unei naturi feerice. de basm.. impresionant de frumoasa.. . . un spatiu al sentimentelor si trairilor lirice. Titlul trimite la un personaj de basm. Poezia .Fisa de lectura Titlul operei : Craiasa din povesti Autorul: Mihai Eminescu Semnificatia titlului.. care capata valentele unui personaj de poveste.Craiasa din povesti” se manifesta doua spatii care se afla intr-o armonie perfecta: unul exterior. iar in ultimele patru strofe se intensifica accentele de idila prin portretizarea iubitei. Structura si semnificatii. descrierile de natura in care notele rustice se impletesc cu elemente ale Cosmosului. craiasa fiind aici o metafora pentru iubirea armonizata perfect cu natura mirifica. care este personificata.

boabe mari de piatra scumpa”. lacul este vrajit de frumusetea copilei care-si oglindeste chipul in apa lui. .tineri”. . se iveste dintre trestii o copila care arunca trandafiri rosii in . participand la sentimentul de iubire. una terestra si alta cosmica.le intinde”. campia.. luna. unul uman si celalalt al naturii.anina”. unica prin comparatia valurilor miscatoare cu .... imaginile motorii fiind definite de verbe sugestive: .. apele si campia si din cele ale naturii cosmice. poezia este structurata in doua planuri distincte. Copila daruieste lacului trandafiri . In strofa a treia. le naste. personificata.le scoate”. ale caror unduiri creeaza o imagine feerica. Poezia incepe cu un oximoron .le intinde pe campie”. pe care stralucesc .s-adun”..neguri albe”. . Eminescu introduce aici unpersonaj de basm popular.naste”. florile. Prima strofa ilustreaza statutul de stapana a lumii pe care luna il are in intreaga lirica eminesciana. pe care luna.haina noptii”.unda fermecata”. Ea esteastrul tutelar. pe sfanta Miercuri. Lacul capata insusiri umane. Strofa a doua compune tabloul inserarii.. luna. . compune relatia armonioasa dintre om si natura. Se imbina astfel lumea reala cu lumea imaginara a basmului.stralucite” si .. planul celest si planul terestru se armonizeaza intr-o natura plina de vraja si gingasie prinimaginea vizuala a norilor personificati care ...alearga” in cercuri. iar imaginea vizuala este exprimata prin metafora personificatoare .un cuvant al sfantei Vineri”. Inceputul poeziei este dominat de elemente de pastel.sa rumpa”. de aceea imaginile vizuale sunt compuse din elementele naturii terestre. fiind sugerata deepitetele . luna ca stapana absoluta a lumii...fiecare dintre ele fiind alcatuite din elementele specifice viziunii poetice: lacul.au urzit” umbre pe lacul. In lirica eminesciana natura se manifesta prin doua ipostaze care se intrepatrund.Compozitional. .bulgari de lumina”. care vegheaza intreaga fire si ocroteste indragostitii.. langa lacul lucitor. . trestiile.. Intreg tabloul este incarcat de gingasie si emotie. .argintie”. norii. Strofa a patra introduce elementele de idila. fiind dominante imaginile dinamice. Strofele a cincea si a sasea amplifica magia naturii. illustrate prin verbele ..le scoate peste ape” si .. deoarece apele . pentru ca sa-i limpezeasca apele si sa-si poata vedea chipul.. Imaginea feerica a naturii terestre este luminata de astrul tutelar... interferand astfel planul teluric cu cel cosmic. Elementul fabulos este simbolizat prin trandafirii vrajiti de .

.. puritatea si gingasia ei. o alta tresatura operei lirice. de taina.vrajiti sunt trandafirii”. datorita prezentei . Aceasta legatura. cu delicatete celui redus la tacere de frumusetea ei angelica. Descrierea fetei este realizata prin imaginea artistica a oglindirii in apele lacului.. asadar.”.vrajit”: . La fel de discreta este si prezenta eului liric. puritatea erotica. Ultima strofa compune chipul iubitei.alearga apa-n cercuri” si . auditive. deoarece . un portret specific aparitiei feminine din lirica eminesciana.Sentimentele de admiratie.. Legatura dintre cele doua spatii. "luna argintie". simbol al unei lumi imaginare. prin repetitia epitetului . de sufletul plin de candoarea povestilor.. dintre cela doua lumi este facuta de catre copila care reprezinta elementul uman. Imaginile vizuale sunt motorii prin verbele de miscare. al metaforelor. avand aici un specific aparte. dintre natural si uman sugereaza sentimentul armoniei universale in natura. realizand o atmosfera feerica.vrajit de mult e lacul” si . dar solemna. ceea ce semnifica o intrepatrundere perfecta a lumii reale cu lumea imaginara a fabulosului. al comparatiei.Ea se uita…Paru-i galben.Din aceste doua strofe reiese comuniunea perfecta dintre om si natura. care apare aici intr-o postura contemplativa.trandafiri arunca tineri”. / Fata ei lucesc in luna. Elementul liric se mentine apoi prin cadrul natural nocturn pe care poetul il descrie. Asa se si explica existenta unei diversitati de imagini artistice-vizuale. de magie din basmele populare. Chipul ei este infrumusetat. de vraja. Copila are parul galben si ochi albastri. acela de fabulos.. de dragoste fata de fiinta iubita devenita o veritabila zeita prin frumusetea ei sunt discret exprimate. Datorita discretie cu care sunt exprimate sentimentele. Acum acest cadru este alcatuit din element cosmice si tereste care sugereaza lumea reala. puse printr-o gestica tot discreta. dinamice-realizate cu ajutorul epitetelor. / Iar in ochii ei albastri / Toate basmele s-aduna. caci poetul admira in imaginatia copilei aplecate peste undele lacului candoarea. care sunt si insusi specifice unei anumite varste. in care se reflecta o lume de poveste: . deoarece se afla in mijlocul naturii cautandu-l pe cel drag sau contemplande-se pe sine in oglinda lacului. careia i se alatara un spatiu interior-sezatoarea. sau al personificarilor. aceasta patrundere permanenta dintre planurile cadrului natural.

parte a unui peisaj citadin. in penele pasarii si in frunzele moarte. urmate. ca si cand s-ar fi transformat in plumb. funerar". cea de a doua culoare este funerara. care pare a fi o completare a titlului. ultimul fiind pamantul-mormant. ar putea sugera o ruptura in ordinea existentiala. Prima este culoarea zapezii care „cade rar". dezgolit si oferind privirii un „Decor de doliu. Primul element simbolist il constituie chiar „decorul" anuntat in titlu: parcul pustiu si nascator de tristeti. sentimentul agoniei lucrurilor provine din reductia naturii la doua culori (albul si negrul). plumbul. si este alcatuita din trei strofe. invartirea omului intr-un cerc mereu reluat (ca un alt ecou al „cercului stramt" eminescian). cel mai pregnant este motivul mortii: in „Decor".plumbul care inunda totul. nu la naratiune si la personaje. de aici. poezia "Craiasa din povesti" este o opera lirica prin excelenta intrucat autorul apeleaza si la structuri expresive lirice de o rara forta sugestiva. unificand totul sub semnul aceluiasi destin. aglomerarea de obiecte apartinand agoniei timpului. „Solitar". afundand parcul in pamantul-mormant. Cele trei strofe constituie o descriere literara de tip tablou. ca un „sfarsit continuu". caderea. fiecare de cate un vers razlet. elemente simboliste. care reuneste mai multe motive bacoviene: vidul. presentimentul mortii. Un alt „cerc" este orasul (in care „ninge ca-ntr-un cimitir"). impreuna. alaturi de motivele mentionate. prezenta ei in trupul copacilor. iarna fiind un anotimp al extinctiei. invalmasirea gandurilor) constituie. Fisa de lectura ( liric) Titlul : Décor Autor: George Bacovia Poezia „Decor" apare in volumul „Plumb" (1916).eului liric. aceasta tehnica ar putea sugera monotonia existentiala. Repetarea versurilor initiale (la sfarsitul primelor doua strofe) si reluarea lor in pozitiile 2 si 3 ale strofei finale. constituie un procedeu simbolist. In ultimul catren. repetarea versului: „Decor de doliu. parcul este unul dintre cercurile concentrice ale singuratatii bacoviene. moartea. solitudinea. plansul. albul si negrul se combina in cenusiu . ca in operele epice. Dintre motivele specific bacoviene. Starile sufletesti nedefinite (regretul. Pozeia : . funerar". la discretie.

tot aşteptând. Sunt singur. exprimând prin simboluri şi sugestii trăirile şi stările sufleteşti ale poetului. imaginea simbolica.. "Plumb". Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc. Pastelul surprinde imaginea monotona a unui parc acoperit partial cu zapada. Sunt singur şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre. 3." Tema poeziei ilustrează condiţia nefericită a poetului într-o lume ostilă. Aud materia plângând. peisajul monoton. Aici apar principalele trasaturi ale stilului bacovian: repetitia epuizanta. 2. Contrastul alb-negru subliniaza universul monoton si limitativ din punct de vedere cromatic. meschină. prin folosirea motivelor specific bacoviene . apărut în 1916 şi este emblematică pentru atmosfera dezolantă specifică liricii lui George Bacovia.. Tot tresărind. De-atâtea nopţi aud plouând. Şi parcă dorm pe scânduri ude. Şi simt cum de atâta ploaie Piloţii grei se prăbuşesc. şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre. "De-atâtea nopţi aud plouând... Fisa de lectura (licric) Titlul: Lacusta Autorul : George Bacovia Prezentare generala Poezia LACUSTRA face parte din volumul de debut.. Un gol istoric se întinde. incapabilă să înţeleagă arta adevărată.1. şi mi se pare Că n-am tras podul de la mal.. In spate mă jzbeşte-un val Tresar prin somn.

făcând ca această creaţie să fie o confesiune lirică. spaima de dezagregare a materiei sub acţiunea distrugătoare a apei: "parcă dorm".ca motivul singurătăţii. simboluri şi stările sufleteşti specifice liricii bacoviene: plictisul. veşnicia stării de copleşitoare dezolare. totul se destramă. Panica şi spaima provocate de izbitura brutala şi neaşteptată a valului ("în spale mă izbeşte-un val") sunt amplificate până la disperarea eului liric din pricina solitudinii ce se simte ameninţata de un eventual pericol: "Tresar prin somn şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la mal. Poezia "Lacustră" este simbolistă prin sugestii. în care este schimbai numai versul al doilea. infinit. care dispare. disperarea. singura certitudine ("simt") fiind prăbuşirea. o astfel de . "Tot tresărind. dezagregarea iminenta a Universului sub acţiunea dezintegratoare a apei: "Şi simt cum de atâta ploaie/ Piloţii grei se prăbuşesc. De asemenea. sintagma "surit singur" simbolizând o existenţă solitară asemănătoare cu imaginea locuinţelor lacustre. Simbolul "lacustră" are drept corespondent în natură o locuinţă temporară şi nesigură. sporeşte confesiunea eului liric implicat definitiv în starea dezolantă care pune stăpânire decisiv şi implacabil pe sunetul poetului. al nevrozei. inclusa în desinenţa verbelor. nesiguranţa. devine hău. Strofa a doua este dominată de simboluri psihologice exprimate prin verbe ce exprimă inceritudinea. al golului sufletesc. "mi se pare". "tresar". poetul percepe direct. Semnificaţia titlului. nevroza. motivul ploii. ceea ce sugerează faptul că eul poetic este supus pericolelor. Strofa întâi exprima simbolic ideea de temporalitate existenţială ca stare de permanenţă sâcâitoare a eului liric. dezolarea. devenind un însingurat în societatea de care fuge. o construcţie supusă iminent prăbuşirii. Strofa a treia amplifică starea de nelinişte a poetului prin dimensiunile majore ale istoriei ca unic reper al existenţei umane. construită pe apă şi susţinută de patru piloni. iar muzicalitatea versurilor. ploaia care este atât de distrugătoare de materie. prin putrezirea stâlpilor de susţinere." Ultima strofă este reluarea primei strofe. spaima. pentru a sugera atemporalitatea. "Un gol istoric se întinde". iar scândurile ude sugerează nevroza poetului ca efect al pericolului de prăbuşire spirituala iminentă. lot aşteptând". Motivul solitudinii este ilustrat aici printr-o stare de singurătate dorită de poet. "De-atâtea nopţi". care are drept corespondent în natură o locuinţă construită de om pe apă şi susţinută pe patru piloni. întreg Universul trăieşte un dramatism sfâşietor. apăsătoare. de aceea se autoizolează. dată de verbele la gerunziu.Simbolul dominant în poezie este "lacustră". exprimă sentimentul de claustrare a eului liric în această lume sufocantă. neant. încât efectele sunt apocaliptice ("Aud materia plângând"). al terorii de apă. Prezenţa persoanei I. de disperare a eului poetic din cauza permanentelor pericole ce pândesc continuu existenţa spirituală a lumii. "aud".

o autoizolare totală. Lacustra simbolizează.). printr-o serie de simboluri sugestive: ploaia. valul.Apa acţionează încet. dezagregând spiritualitatea creatoare. care va duce inevitabil la prăbuşirea spirituală a eului liric. aşadar. dar în acelaşi timp. Apa este un simbol al dezintegrării materiei. malul. dar sigur.locuinţă este una provizorie. intemperii etc. o solitudine dorită. omul este ferit aici de pericolele ce-l pândesc în pustietate (animale sălbatice. scândurile ude. . singurătatea este totală.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful