Fisa de lectura

Titlul operei : Pasa Hassan Autorul: George Cosbuc

Date importante din viata autorului: -S-a nascut la 8 septembrie 1866 -Fiul preotului Sebastian Cosbuc si al Mariei -A invatat la Nasaud apoi la Cluj -In anul 1887 lucreaza cu I.Slavici la revista “Tribuna” -In anul 1894 editeaza “ Vara” cu I.L. Caragiale si I Slavici Alte opere ale autorului: Balade si Idile (1893) Fire de tort (1893) Ziarul unui pierde-vara ( 1902) Cantec de vitejie (1904) Genul literara: epic Specie literara: balada Opera e structurata in : 12 strofe Opera este scrisa in : versuri Locul desfasurari actiuni : Campul de lupta de la Calugareni Timpul desfasurarii actiunii: sfarsitul secolului 16

Personaje : Mihai Viteazu : personaj principal, pozitiv , real Pasa Hassan : personaj principal, negativ , real

goanna nebuna a turcului. Punctul culminat al actiuni il constituie urmarirea vijelioasa a Pasei de catre Mihai . a carui groaza ajunge la cote maxime . Am admirat curajul voievodului roman Am fost curioas cand pasa speriat fuge la tabara . Frica Pasei il facea s ail perceapa pe Voda un munte si fuge nedemn din calea lui. Modurile de expunere -naratiunea -descrierea Opera mia trezit sentimente de mandrie fata de armata romana Ceea ce ma impresioneaza este frica pasei fata de Mihai Viteazul Surprinzator este momentul in care pasa fuge cu lasitate Demn de admirat este fragmentul in care Mihai Viteazul baga spaima in pasa. Desfasurarea actiunii prezinta uimirea Pasei de faptele vitejesti ale voievodului roman. de caderea turbanului simbol al deminitati pierdute. in timp ce Pasa de sub poala padurii incearca sa opreasca avntul romanilor. domnitorul roman. Romani inainteaza virtiginos cu Mihai in frunte . ilustrata de gesture disperate. Intriga prezinta zarirea Pasei de catre Mihai .Povestire pe Momentele subiectului : Expozitiunea prezinta lupta dintre cele doua armate . Deoarece Voda il ingrozi pe Pasa turci erau dezorganizati si speriati. In dezonadamntul baladei afla ca Pasa scapa cu viata.

comentator politic și ziarist român. A fost ales membru alAcademiei Române post-mortem. scriitor.[2] Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. director de teatru. de originegreacă. Alte opere ale autorului:     O noapte furtunoasă (1879) Conu Leonida față cu reacțiunea (1880) O scrisoare pierdută (1884) D-ale carnavalului (1885) Genul literara: epic Specie literara: comedie Opera e structurata in : capitole Opera este scrisa in : proza Locul desfasurari actiuni : Capitala unui judet de munte Timpul desfasurarii actiunii: farsa alegerilor de la 1883 . poet.Fisa de lectura Titlul operei : O scrisoare pierduta Autorul: Ion Luca Caragiale Date importante din viata autorului: Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg. pamfletar. nuvelist.

discuta cu Tipatescu .Tipatescu afla de la acestia despre ce este vorba si devine nelinistit . politaiul judetului. periodic intrerupta de replicile indicnate ale prefctului .Zoe trahanache . si amanta prefectlui tipatescu .Lumea este idignata de barfa .Tipatescu ii ordona lui Pristanda sa afle continutul scrisorii .Farfuridi si Barzovenescu isi acuza aliatii politici de tradare .Condenseaza spectacolul dramatic si stimuleaza imaginatia spectatorului . dublate si acesta de ticurile politatiului Intriga .Reputatia Zoei este stricata de barfa “ ce scandal “ .Copiii nu au alta preocupare decat barfirea Desfasurarea actiunii . perfectul oraslui . infatiseaza sotia infidela Povestire pe Momentele subiectului / idei principale Expozitiunea .actiunea prezinta intamplari legate de farsa alegerilor de la 1883 .Pistranda. Zoe trahanache –singurul personaj femenin . individual . pierde scrisoarea de amor pe care acesta i-o adresase .Intre timp Zaharia si Zoe sunt santajati de Nae cu publicarea scrisorii .Cuprinde o secventa narativa : istorisirea lui pistanda .ne aflam in “capitala unui judet de munte “ .El ii adduce la cunostinta ca Nae catavencu se afla in posesia unei scrisori care-I poate asigura reusita in alegeri .Personaje : Stefan Tipatescu este un personaj principal . negativ. nu de amorul Zoe tipatescu .declanseaza conflictul: nae ameninta publicarea biletului de amor in caz ca nu e sprijinit in alegeri . masculin.

care va fi gasita de cetateanul turmentat si inamnata direct Zoei In dezonadamntul .La anuntarea candidaturii lui Agamita Dandanache. iar Pristanda le comunica celor in cauza pretentiile adversarului politic .Scrisoarea a fost sustrasa de Nae de la cetateanul turmentat .totul se termina cu bine intr-o atmosfera de sarbatoare si de veselie unanima - Modurile de expunere . iar Catavencu pierde palaria cu scrisoarea . cele doua tabere se incaiera . dar la final cedeaza presinunilor facute de Zoe .Prefectul refuza initial .monologul Opera mia trezit sentimente de curiozitate Ceea ce ma impresioneaza este neindemanarea personajului Catavencu Surprinzator este momentul deznodamantului Demn de admirat este fragmentul in care sosirea desemnatului de la centru Am admirat umorul Am fost curioas cand au pierdut scrisoarea . determinadu-l sip e tipatescu sa faca acelsi lucru .Farfuridi si Barzovenescu trimit o plangere la Bucuresti acuzandu-l de tradare .Farfuridi si Barzovenescu iai rostesc discursurile prin care fiecare incerca sa ii ademenesca pe alegatori de partea lor .dezondamntul este vesel : Catavencu .Trahanache descopera si el o polita a lui Nae falsificata .dialogulu . dezarmat acepta sa conduca festivitatile in cinstea noului ales . intre timp sosind un desemnat de la centru Punctul culminat .Zoe se intalneste cu Nae si-I promite sprijinul in alegeri .

In poezia . descrierile de natura in care notele rustice se impletesc cu elemente ale Cosmosului. care ocroteste iubirea si care se emotioneaza la vederea frumoasei copile asemuita cu o craiasa din povesti. craiasa fiind aici o metafora pentru iubirea armonizata perfect cu natura mirifica.Fisa de lectura Titlul operei : Craiasa din povesti Autorul: Mihai Eminescu Semnificatia titlului. Titlul trimite la un personaj de basm.Craiasa din povesti” are profunde vibratii folclorice. . Poezia .Craiasa din povesti” se manifesta doua spatii care se afla intr-o armonie perfecta: unul exterior. un spatiu al sentimentelor si trairilor lirice. .. deoarece i se atribuie insusiri omenesti de simtire si sensibilitate.Craiasa din povesti” este o idila cu puternice note de pastel si este alcatuita din sapte strofedistribuite astfel: in primele trei strofe predomina elementele de pastel. impresionant de frumoasa. corespunzand lumii reale si altul interior.. care este personificata. iar in ultimele patru strofe se intensifica accentele de idila prin portretizarea iubitei.. de basm. care capata valentele unui personaj de poveste. Tema poeziei o constituie contemplatia poetului in fata unei naturi feerice. Structura si semnificatii. poezia valorificand povestile populare cu personajele lor fabuloase si mitologice.

Strofa a patra introduce elementele de idila. Inceputul poeziei este dominat de elemente de pastel. pe care stralucesc .. care vegheaza intreaga fire si ocroteste indragostitii.stralucite” si .. Ea esteastrul tutelar. Elementul fabulos este simbolizat prin trandafirii vrajiti de . . deoarece apele .haina noptii”.. Se imbina astfel lumea reala cu lumea imaginara a basmului.alearga” in cercuri.le scoate peste ape” si .. .. unul uman si celalalt al naturii. florile. iar imaginea vizuala este exprimata prin metafora personificatoare . apele si campia si din cele ale naturii cosmice. trestiile.naste”. pentru ca sa-i limpezeasca apele si sa-si poata vedea chipul.un cuvant al sfantei Vineri”..tineri”. una terestra si alta cosmica..au urzit” umbre pe lacul.neguri albe”. In strofa a treia. de aceea imaginile vizuale sunt compuse din elementele naturii terestre. Lacul capata insusiri umane. . personificata. participand la sentimentul de iubire. norii. Poezia incepe cu un oximoron .. campia. . Strofele a cincea si a sasea amplifica magia naturii. imaginile motorii fiind definite de verbe sugestive: . .anina”. lacul este vrajit de frumusetea copilei care-si oglindeste chipul in apa lui. poezia este structurata in doua planuri distincte. fiind sugerata deepitetele . Imaginea feerica a naturii terestre este luminata de astrul tutelar. pe care luna. unica prin comparatia valurilor miscatoare cu . interferand astfel planul teluric cu cel cosmic. se iveste dintre trestii o copila care arunca trandafiri rosii in ..s-adun”. illustrate prin verbele . . fiind dominante imaginile dinamice. compune relatia armonioasa dintre om si natura. ale caror unduiri creeaza o imagine feerica.boabe mari de piatra scumpa”. luna.. In lirica eminesciana natura se manifesta prin doua ipostaze care se intrepatrund..sa rumpa”.le intinde”.argintie”.le intinde pe campie”.bulgari de lumina”. luna ca stapana absoluta a lumii.le scoate”....Compozitional.unda fermecata”... Eminescu introduce aici unpersonaj de basm popular. Prima strofa ilustreaza statutul de stapana a lumii pe care luna il are in intreaga lirica eminesciana.. planul celest si planul terestru se armonizeaza intr-o natura plina de vraja si gingasie prinimaginea vizuala a norilor personificati care . le naste. Strofa a doua compune tabloul inserarii. pe sfanta Miercuri. Copila daruieste lacului trandafiri . Intreg tabloul este incarcat de gingasie si emotie..fiecare dintre ele fiind alcatuite din elementele specifice viziunii poetice: lacul. . luna.. langa lacul lucitor.

sau al personificarilor.. o alta tresatura operei lirice.. cu delicatete celui redus la tacere de frumusetea ei angelica. Datorita discretie cu care sunt exprimate sentimentele. realizand o atmosfera feerica. puritatea si gingasia ei. simbol al unei lumi imaginare. in care se reflecta o lume de poveste: . aceasta patrundere permanenta dintre planurile cadrului natural. de taina. de sufletul plin de candoarea povestilor. asadar. de magie din basmele populare.vrajit”: . acela de fabulos. deoarece ..Sentimentele de admiratie. caci poetul admira in imaginatia copilei aplecate peste undele lacului candoarea. avand aici un specific aparte. deoarece se afla in mijlocul naturii cautandu-l pe cel drag sau contemplande-se pe sine in oglinda lacului.Din aceste doua strofe reiese comuniunea perfecta dintre om si natura.. Aceasta legatura. al metaforelor. puse printr-o gestica tot discreta. de vraja. care apare aici intr-o postura contemplativa. Descrierea fetei este realizata prin imaginea artistica a oglindirii in apele lacului. dinamice-realizate cu ajutorul epitetelor.vrajiti sunt trandafirii”.”. al comparatiei.trandafiri arunca tineri”. / Iar in ochii ei albastri / Toate basmele s-aduna. Imaginile vizuale sunt motorii prin verbele de miscare. dintre natural si uman sugereaza sentimentul armoniei universale in natura. puritatea erotica.alearga apa-n cercuri” si . La fel de discreta este si prezenta eului liric. ceea ce semnifica o intrepatrundere perfecta a lumii reale cu lumea imaginara a fabulosului. careia i se alatara un spatiu interior-sezatoarea. dar solemna. Legatura dintre cele doua spatii. / Fata ei lucesc in luna. Ultima strofa compune chipul iubitei.Ea se uita…Paru-i galben. un portret specific aparitiei feminine din lirica eminesciana.. Asa se si explica existenta unei diversitati de imagini artistice-vizuale. prin repetitia epitetului . auditive. datorita prezentei . Copila are parul galben si ochi albastri. Acum acest cadru este alcatuit din element cosmice si tereste care sugereaza lumea reala. "luna argintie". Chipul ei este infrumusetat. dintre cela doua lumi este facuta de catre copila care reprezinta elementul uman. Elementul liric se mentine apoi prin cadrul natural nocturn pe care poetul il descrie. de dragoste fata de fiinta iubita devenita o veritabila zeita prin frumusetea ei sunt discret exprimate..vrajit de mult e lacul” si . care sunt si insusi specifice unei anumite varste.

Un alt „cerc" este orasul (in care „ninge ca-ntr-un cimitir"). moartea. invalmasirea gandurilor) constituie. cel mai pregnant este motivul mortii: in „Decor". Fisa de lectura ( liric) Titlul : Décor Autor: George Bacovia Poezia „Decor" apare in volumul „Plumb" (1916). parcul este unul dintre cercurile concentrice ale singuratatii bacoviene. cea de a doua culoare este funerara. afundand parcul in pamantul-mormant. sentimentul agoniei lucrurilor provine din reductia naturii la doua culori (albul si negrul). presentimentul mortii.eului liric. in penele pasarii si in frunzele moarte. caderea. unificand totul sub semnul aceluiasi destin. la discretie. aglomerarea de obiecte apartinand agoniei timpului. elemente simboliste. care pare a fi o completare a titlului. ca si cand s-ar fi transformat in plumb. ultimul fiind pamantul-mormant. Pozeia : . plumbul. impreuna. parte a unui peisaj citadin. care reuneste mai multe motive bacoviene: vidul. invartirea omului intr-un cerc mereu reluat (ca un alt ecou al „cercului stramt" eminescian). Prima este culoarea zapezii care „cade rar". Dintre motivele specific bacoviene. ca un „sfarsit continuu". prezenta ei in trupul copacilor. solitudinea. In ultimul catren. alaturi de motivele mentionate. Primul element simbolist il constituie chiar „decorul" anuntat in titlu: parcul pustiu si nascator de tristeti. funerar". albul si negrul se combina in cenusiu . Cele trei strofe constituie o descriere literara de tip tablou. aceasta tehnica ar putea sugera monotonia existentiala. fiecare de cate un vers razlet. repetarea versului: „Decor de doliu. Starile sufletesti nedefinite (regretul. Repetarea versurilor initiale (la sfarsitul primelor doua strofe) si reluarea lor in pozitiile 2 si 3 ale strofei finale. funerar". nu la naratiune si la personaje. urmate. poezia "Craiasa din povesti" este o opera lirica prin excelenta intrucat autorul apeleaza si la structuri expresive lirice de o rara forta sugestiva. si este alcatuita din trei strofe. ca in operele epice.plumbul care inunda totul. „Solitar". plansul. iarna fiind un anotimp al extinctiei. constituie un procedeu simbolist. ar putea sugera o ruptura in ordinea existentiala. dezgolit si oferind privirii un „Decor de doliu. de aici.

Aud materia plângând. Contrastul alb-negru subliniaza universul monoton si limitativ din punct de vedere cromatic. Fisa de lectura (licric) Titlul: Lacusta Autorul : George Bacovia Prezentare generala Poezia LACUSTRA face parte din volumul de debut. meschină. Şi simt cum de atâta ploaie Piloţii grei se prăbuşesc. "Plumb". Un gol istoric se întinde. 3. şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre... exprimând prin simboluri şi sugestii trăirile şi stările sufleteşti ale poetului. 2. prin folosirea motivelor specific bacoviene . De-atâtea nopţi aud plouând. Şi parcă dorm pe scânduri ude. In spate mă jzbeşte-un val Tresar prin somn.. Pastelul surprinde imaginea monotona a unui parc acoperit partial cu zapada.. "De-atâtea nopţi aud plouând. Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc. incapabilă să înţeleagă arta adevărată." Tema poeziei ilustrează condiţia nefericită a poetului într-o lume ostilă.1. Aici apar principalele trasaturi ale stilului bacovian: repetitia epuizanta.. şi mi se pare Că n-am tras podul de la mal. Sunt singur. Tot tresărind. peisajul monoton. apărut în 1916 şi este emblematică pentru atmosfera dezolantă specifică liricii lui George Bacovia. Sunt singur şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre. tot aşteptând. imaginea simbolica..

"De-atâtea nopţi". "Tot tresărind. prin putrezirea stâlpilor de susţinere. de disperare a eului poetic din cauza permanentelor pericole ce pândesc continuu existenţa spirituală a lumii. întreg Universul trăieşte un dramatism sfâşietor. De asemenea. nevroza. o construcţie supusă iminent prăbuşirii. Panica şi spaima provocate de izbitura brutala şi neaşteptată a valului ("în spale mă izbeşte-un val") sunt amplificate până la disperarea eului liric din pricina solitudinii ce se simte ameninţata de un eventual pericol: "Tresar prin somn şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la mal. Strofa a doua este dominată de simboluri psihologice exprimate prin verbe ce exprimă inceritudinea. ploaia care este atât de distrugătoare de materie. de aceea se autoizolează. veşnicia stării de copleşitoare dezolare. Strofa a treia amplifică starea de nelinişte a poetului prin dimensiunile majore ale istoriei ca unic reper al existenţei umane. disperarea." Ultima strofă este reluarea primei strofe.ca motivul singurătăţii. devenind un însingurat în societatea de care fuge. "Un gol istoric se întinde". Strofa întâi exprima simbolic ideea de temporalitate existenţială ca stare de permanenţă sâcâitoare a eului liric. o astfel de . devine hău. în care este schimbai numai versul al doilea. iar muzicalitatea versurilor. pentru a sugera atemporalitatea. lot aşteptând". Motivul solitudinii este ilustrat aici printr-o stare de singurătate dorită de poet. infinit. care are drept corespondent în natură o locuinţă construită de om pe apă şi susţinută pe patru piloni. exprimă sentimentul de claustrare a eului liric în această lume sufocantă. al golului sufletesc. iar scândurile ude sugerează nevroza poetului ca efect al pericolului de prăbuşire spirituala iminentă. apăsătoare. totul se destramă. poetul percepe direct. dată de verbele la gerunziu. neant. făcând ca această creaţie să fie o confesiune lirică. Poezia "Lacustră" este simbolistă prin sugestii. inclusa în desinenţa verbelor. Semnificaţia titlului. care dispare. al nevrozei. spaima de dezagregare a materiei sub acţiunea distrugătoare a apei: "parcă dorm". "aud". construită pe apă şi susţinută de patru piloni. singura certitudine ("simt") fiind prăbuşirea. motivul ploii. "mi se pare". încât efectele sunt apocaliptice ("Aud materia plângând"). dezolarea. sintagma "surit singur" simbolizând o existenţă solitară asemănătoare cu imaginea locuinţelor lacustre. nesiguranţa.Simbolul dominant în poezie este "lacustră". simboluri şi stările sufleteşti specifice liricii bacoviene: plictisul. al terorii de apă. dezagregarea iminenta a Universului sub acţiunea dezintegratoare a apei: "Şi simt cum de atâta ploaie/ Piloţii grei se prăbuşesc. spaima. sporeşte confesiunea eului liric implicat definitiv în starea dezolantă care pune stăpânire decisiv şi implacabil pe sunetul poetului. Prezenţa persoanei I. Simbolul "lacustră" are drept corespondent în natură o locuinţă temporară şi nesigură. "tresar". ceea ce sugerează faptul că eul poetic este supus pericolelor.

Apa acţionează încet. omul este ferit aici de pericolele ce-l pândesc în pustietate (animale sălbatice. intemperii etc. singurătatea este totală. scândurile ude. . malul. valul. care va duce inevitabil la prăbuşirea spirituală a eului liric. dezagregând spiritualitatea creatoare. dar în acelaşi timp. printr-o serie de simboluri sugestive: ploaia. aşadar.). o solitudine dorită. Apa este un simbol al dezintegrării materiei.locuinţă este una provizorie. o autoizolare totală. Lacustra simbolizează. dar sigur.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful