Fisa de lectura

Titlul operei : Pasa Hassan Autorul: George Cosbuc

Date importante din viata autorului: -S-a nascut la 8 septembrie 1866 -Fiul preotului Sebastian Cosbuc si al Mariei -A invatat la Nasaud apoi la Cluj -In anul 1887 lucreaza cu I.Slavici la revista “Tribuna” -In anul 1894 editeaza “ Vara” cu I.L. Caragiale si I Slavici Alte opere ale autorului: Balade si Idile (1893) Fire de tort (1893) Ziarul unui pierde-vara ( 1902) Cantec de vitejie (1904) Genul literara: epic Specie literara: balada Opera e structurata in : 12 strofe Opera este scrisa in : versuri Locul desfasurari actiuni : Campul de lupta de la Calugareni Timpul desfasurarii actiunii: sfarsitul secolului 16

Personaje : Mihai Viteazu : personaj principal, pozitiv , real Pasa Hassan : personaj principal, negativ , real

Desfasurarea actiunii prezinta uimirea Pasei de faptele vitejesti ale voievodului roman. Intriga prezinta zarirea Pasei de catre Mihai . domnitorul roman. de caderea turbanului simbol al deminitati pierdute. Am admirat curajul voievodului roman Am fost curioas cand pasa speriat fuge la tabara . Modurile de expunere -naratiunea -descrierea Opera mia trezit sentimente de mandrie fata de armata romana Ceea ce ma impresioneaza este frica pasei fata de Mihai Viteazul Surprinzator este momentul in care pasa fuge cu lasitate Demn de admirat este fragmentul in care Mihai Viteazul baga spaima in pasa. Deoarece Voda il ingrozi pe Pasa turci erau dezorganizati si speriati. In dezonadamntul baladei afla ca Pasa scapa cu viata. Frica Pasei il facea s ail perceapa pe Voda un munte si fuge nedemn din calea lui.Povestire pe Momentele subiectului : Expozitiunea prezinta lupta dintre cele doua armate . Romani inainteaza virtiginos cu Mihai in frunte . a carui groaza ajunge la cote maxime . ilustrata de gesture disperate. in timp ce Pasa de sub poala padurii incearca sa opreasca avntul romanilor. Punctul culminat al actiuni il constituie urmarirea vijelioasa a Pasei de catre Mihai . goanna nebuna a turcului.

Fisa de lectura Titlul operei : O scrisoare pierduta Autorul: Ion Luca Caragiale Date importante din viata autorului: Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg. pamfletar. de originegreacă. scriitor.[2] Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. director de teatru. Alte opere ale autorului:     O noapte furtunoasă (1879) Conu Leonida față cu reacțiunea (1880) O scrisoare pierdută (1884) D-ale carnavalului (1885) Genul literara: epic Specie literara: comedie Opera e structurata in : capitole Opera este scrisa in : proza Locul desfasurari actiuni : Capitala unui judet de munte Timpul desfasurarii actiunii: farsa alegerilor de la 1883 . comentator politic și ziarist român. A fost ales membru alAcademiei Române post-mortem. nuvelist. poet.

actiunea prezinta intamplari legate de farsa alegerilor de la 1883 .Tipatescu ii ordona lui Pristanda sa afle continutul scrisorii .Tipatescu afla de la acestia despre ce este vorba si devine nelinistit .Pistranda.Condenseaza spectacolul dramatic si stimuleaza imaginatia spectatorului . masculin. perfectul oraslui . discuta cu Tipatescu . politaiul judetului.Cuprinde o secventa narativa : istorisirea lui pistanda . pierde scrisoarea de amor pe care acesta i-o adresase . negativ.Personaje : Stefan Tipatescu este un personaj principal .El ii adduce la cunostinta ca Nae catavencu se afla in posesia unei scrisori care-I poate asigura reusita in alegeri .ne aflam in “capitala unui judet de munte “ .declanseaza conflictul: nae ameninta publicarea biletului de amor in caz ca nu e sprijinit in alegeri . dublate si acesta de ticurile politatiului Intriga .Copiii nu au alta preocupare decat barfirea Desfasurarea actiunii .Zoe trahanache . Zoe trahanache –singurul personaj femenin . individual . si amanta prefectlui tipatescu . periodic intrerupta de replicile indicnate ale prefctului .Reputatia Zoei este stricata de barfa “ ce scandal “ . nu de amorul Zoe tipatescu .Intre timp Zaharia si Zoe sunt santajati de Nae cu publicarea scrisorii .Lumea este idignata de barfa . infatiseaza sotia infidela Povestire pe Momentele subiectului / idei principale Expozitiunea .Farfuridi si Barzovenescu isi acuza aliatii politici de tradare .

totul se termina cu bine intr-o atmosfera de sarbatoare si de veselie unanima - Modurile de expunere . dezarmat acepta sa conduca festivitatile in cinstea noului ales .Farfuridi si Barzovenescu trimit o plangere la Bucuresti acuzandu-l de tradare . intre timp sosind un desemnat de la centru Punctul culminat . care va fi gasita de cetateanul turmentat si inamnata direct Zoei In dezonadamntul . dar la final cedeaza presinunilor facute de Zoe . iar Pristanda le comunica celor in cauza pretentiile adversarului politic .monologul Opera mia trezit sentimente de curiozitate Ceea ce ma impresioneaza este neindemanarea personajului Catavencu Surprinzator este momentul deznodamantului Demn de admirat este fragmentul in care sosirea desemnatului de la centru Am admirat umorul Am fost curioas cand au pierdut scrisoarea . cele doua tabere se incaiera .dezondamntul este vesel : Catavencu .Trahanache descopera si el o polita a lui Nae falsificata .Scrisoarea a fost sustrasa de Nae de la cetateanul turmentat . iar Catavencu pierde palaria cu scrisoarea .Farfuridi si Barzovenescu iai rostesc discursurile prin care fiecare incerca sa ii ademenesca pe alegatori de partea lor . determinadu-l sip e tipatescu sa faca acelsi lucru .dialogulu .Prefectul refuza initial .Zoe se intalneste cu Nae si-I promite sprijinul in alegeri .La anuntarea candidaturii lui Agamita Dandanache.

Fisa de lectura Titlul operei : Craiasa din povesti Autorul: Mihai Eminescu Semnificatia titlului. care ocroteste iubirea si care se emotioneaza la vederea frumoasei copile asemuita cu o craiasa din povesti. care este personificata.. deoarece i se atribuie insusiri omenesti de simtire si sensibilitate.Craiasa din povesti” este o idila cu puternice note de pastel si este alcatuita din sapte strofedistribuite astfel: in primele trei strofe predomina elementele de pastel. un spatiu al sentimentelor si trairilor lirice. corespunzand lumii reale si altul interior. Titlul trimite la un personaj de basm. .. In poezia .Craiasa din povesti” are profunde vibratii folclorice. poezia valorificand povestile populare cu personajele lor fabuloase si mitologice. Structura si semnificatii. craiasa fiind aici o metafora pentru iubirea armonizata perfect cu natura mirifica. de basm. Poezia . Tema poeziei o constituie contemplatia poetului in fata unei naturi feerice. impresionant de frumoasa. iar in ultimele patru strofe se intensifica accentele de idila prin portretizarea iubitei.Craiasa din povesti” se manifesta doua spatii care se afla intr-o armonie perfecta: unul exterior. care capata valentele unui personaj de poveste. .. descrierile de natura in care notele rustice se impletesc cu elemente ale Cosmosului.

s-adun”. poezia este structurata in doua planuri distincte. florile. pe care stralucesc . pentru ca sa-i limpezeasca apele si sa-si poata vedea chipul.le intinde”. pe care luna. fiind sugerata deepitetele . compune relatia armonioasa dintre om si natura.le scoate”. Elementul fabulos este simbolizat prin trandafirii vrajiti de . Prima strofa ilustreaza statutul de stapana a lumii pe care luna il are in intreaga lirica eminesciana.fiecare dintre ele fiind alcatuite din elementele specifice viziunii poetice: lacul. unica prin comparatia valurilor miscatoare cu .. care vegheaza intreaga fire si ocroteste indragostitii. Se imbina astfel lumea reala cu lumea imaginara a basmului.stralucite” si . luna. . planul celest si planul terestru se armonizeaza intr-o natura plina de vraja si gingasie prinimaginea vizuala a norilor personificati care ..boabe mari de piatra scumpa”. In strofa a treia. Eminescu introduce aici unpersonaj de basm popular. campia. ale caror unduiri creeaza o imagine feerica. de aceea imaginile vizuale sunt compuse din elementele naturii terestre. una terestra si alta cosmica. illustrate prin verbele . .au urzit” umbre pe lacul. participand la sentimentul de iubire.. unul uman si celalalt al naturii. Inceputul poeziei este dominat de elemente de pastel.naste”. se iveste dintre trestii o copila care arunca trandafiri rosii in . norii.tineri”.le scoate peste ape” si . Strofa a patra introduce elementele de idila.alearga” in cercuri. le naste. apele si campia si din cele ale naturii cosmice. .argintie”.. . . Copila daruieste lacului trandafiri . Strofa a doua compune tabloul inserarii.haina noptii”. fiind dominante imaginile dinamice..... pe sfanta Miercuri. personificata.Compozitional.. ... Lacul capata insusiri umane. Poezia incepe cu un oximoron .anina”.le intinde pe campie”. luna.. .neguri albe”. interferand astfel planul teluric cu cel cosmic.. deoarece apele . iar imaginea vizuala este exprimata prin metafora personificatoare . trestiile. Intreg tabloul este incarcat de gingasie si emotie. Imaginea feerica a naturii terestre este luminata de astrul tutelar. luna ca stapana absoluta a lumii..unda fermecata”.. langa lacul lucitor... Strofele a cincea si a sasea amplifica magia naturii.sa rumpa”. In lirica eminesciana natura se manifesta prin doua ipostaze care se intrepatrund. lacul este vrajit de frumusetea copilei care-si oglindeste chipul in apa lui. Ea esteastrul tutelar.bulgari de lumina”. imaginile motorii fiind definite de verbe sugestive: .un cuvant al sfantei Vineri”...

puritatea erotica. puse printr-o gestica tot discreta. cu delicatete celui redus la tacere de frumusetea ei angelica. dintre cela doua lumi este facuta de catre copila care reprezinta elementul uman..alearga apa-n cercuri” si .Sentimentele de admiratie. datorita prezentei .. careia i se alatara un spatiu interior-sezatoarea. / Iar in ochii ei albastri / Toate basmele s-aduna. realizand o atmosfera feerica. al comparatiei. puritatea si gingasia ei. de taina. Copila are parul galben si ochi albastri. sau al personificarilor.vrajiti sunt trandafirii”. Aceasta legatura.trandafiri arunca tineri”. / Fata ei lucesc in luna. al metaforelor. auditive. Ultima strofa compune chipul iubitei... Legatura dintre cele doua spatii. de dragoste fata de fiinta iubita devenita o veritabila zeita prin frumusetea ei sunt discret exprimate.. de magie din basmele populare.vrajit de mult e lacul” si . Acum acest cadru este alcatuit din element cosmice si tereste care sugereaza lumea reala. aceasta patrundere permanenta dintre planurile cadrului natural. Datorita discretie cu care sunt exprimate sentimentele. Asa se si explica existenta unei diversitati de imagini artistice-vizuale. dinamice-realizate cu ajutorul epitetelor.. Imaginile vizuale sunt motorii prin verbele de miscare. Chipul ei este infrumusetat. de vraja. un portret specific aparitiei feminine din lirica eminesciana.Ea se uita…Paru-i galben.”. "luna argintie". Descrierea fetei este realizata prin imaginea artistica a oglindirii in apele lacului. dar solemna. de sufletul plin de candoarea povestilor. simbol al unei lumi imaginare. o alta tresatura operei lirice. prin repetitia epitetului . acela de fabulos. dintre natural si uman sugereaza sentimentul armoniei universale in natura.vrajit”: . deoarece . asadar. ceea ce semnifica o intrepatrundere perfecta a lumii reale cu lumea imaginara a fabulosului. care apare aici intr-o postura contemplativa. in care se reflecta o lume de poveste: .Din aceste doua strofe reiese comuniunea perfecta dintre om si natura. Elementul liric se mentine apoi prin cadrul natural nocturn pe care poetul il descrie. caci poetul admira in imaginatia copilei aplecate peste undele lacului candoarea. La fel de discreta este si prezenta eului liric. deoarece se afla in mijlocul naturii cautandu-l pe cel drag sau contemplande-se pe sine in oglinda lacului. avand aici un specific aparte. care sunt si insusi specifice unei anumite varste.

repetarea versului: „Decor de doliu. ca un „sfarsit continuu". la discretie. Prima este culoarea zapezii care „cade rar". funerar". cel mai pregnant este motivul mortii: in „Decor". Fisa de lectura ( liric) Titlul : Décor Autor: George Bacovia Poezia „Decor" apare in volumul „Plumb" (1916). plansul. In ultimul catren. care reuneste mai multe motive bacoviene: vidul. ca in operele epice. aglomerarea de obiecte apartinand agoniei timpului. in penele pasarii si in frunzele moarte. fiecare de cate un vers razlet. nu la naratiune si la personaje. albul si negrul se combina in cenusiu . de aici. parte a unui peisaj citadin. Starile sufletesti nedefinite (regretul. solitudinea. constituie un procedeu simbolist. afundand parcul in pamantul-mormant. Cele trei strofe constituie o descriere literara de tip tablou. sentimentul agoniei lucrurilor provine din reductia naturii la doua culori (albul si negrul). urmate. unificand totul sub semnul aceluiasi destin.eului liric. elemente simboliste. aceasta tehnica ar putea sugera monotonia existentiala.plumbul care inunda totul. care pare a fi o completare a titlului. Un alt „cerc" este orasul (in care „ninge ca-ntr-un cimitir"). Pozeia : . Dintre motivele specific bacoviene. invalmasirea gandurilor) constituie. ar putea sugera o ruptura in ordinea existentiala. Primul element simbolist il constituie chiar „decorul" anuntat in titlu: parcul pustiu si nascator de tristeti. moartea. Repetarea versurilor initiale (la sfarsitul primelor doua strofe) si reluarea lor in pozitiile 2 si 3 ale strofei finale. poezia "Craiasa din povesti" este o opera lirica prin excelenta intrucat autorul apeleaza si la structuri expresive lirice de o rara forta sugestiva. invartirea omului intr-un cerc mereu reluat (ca un alt ecou al „cercului stramt" eminescian). prezenta ei in trupul copacilor. impreuna. „Solitar". parcul este unul dintre cercurile concentrice ale singuratatii bacoviene. iarna fiind un anotimp al extinctiei. ca si cand s-ar fi transformat in plumb. plumbul. si este alcatuita din trei strofe. funerar". dezgolit si oferind privirii un „Decor de doliu. cea de a doua culoare este funerara. caderea. ultimul fiind pamantul-mormant. presentimentul mortii. alaturi de motivele mentionate.

şi mi se pare Că n-am tras podul de la mal. 3. Sunt singur şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre. incapabilă să înţeleagă arta adevărată. şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre. peisajul monoton. Contrastul alb-negru subliniaza universul monoton si limitativ din punct de vedere cromatic. Tot tresărind. exprimând prin simboluri şi sugestii trăirile şi stările sufleteşti ale poetului. Pastelul surprinde imaginea monotona a unui parc acoperit partial cu zapada. Şi parcă dorm pe scânduri ude. apărut în 1916 şi este emblematică pentru atmosfera dezolantă specifică liricii lui George Bacovia. Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc.. meschină.. tot aşteptând. Sunt singur... "Plumb". Şi simt cum de atâta ploaie Piloţii grei se prăbuşesc. Aud materia plângând. In spate mă jzbeşte-un val Tresar prin somn. "De-atâtea nopţi aud plouând." Tema poeziei ilustrează condiţia nefericită a poetului într-o lume ostilă. imaginea simbolica.1. De-atâtea nopţi aud plouând. 2. Fisa de lectura (licric) Titlul: Lacusta Autorul : George Bacovia Prezentare generala Poezia LACUSTRA face parte din volumul de debut.. prin folosirea motivelor specific bacoviene .. Aici apar principalele trasaturi ale stilului bacovian: repetitia epuizanta. Un gol istoric se întinde.

prin putrezirea stâlpilor de susţinere. veşnicia stării de copleşitoare dezolare. "Un gol istoric se întinde". neant. al golului sufletesc. totul se destramă. al nevrozei. "De-atâtea nopţi". ploaia care este atât de distrugătoare de materie.Simbolul dominant în poezie este "lacustră". făcând ca această creaţie să fie o confesiune lirică. dată de verbele la gerunziu. nevroza. Panica şi spaima provocate de izbitura brutala şi neaşteptată a valului ("în spale mă izbeşte-un val") sunt amplificate până la disperarea eului liric din pricina solitudinii ce se simte ameninţata de un eventual pericol: "Tresar prin somn şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la mal. Poezia "Lacustră" este simbolistă prin sugestii. motivul ploii. sporeşte confesiunea eului liric implicat definitiv în starea dezolantă care pune stăpânire decisiv şi implacabil pe sunetul poetului. al terorii de apă. întreg Universul trăieşte un dramatism sfâşietor. ceea ce sugerează faptul că eul poetic este supus pericolelor. "mi se pare". apăsătoare. Strofa întâi exprima simbolic ideea de temporalitate existenţială ca stare de permanenţă sâcâitoare a eului liric. disperarea.ca motivul singurătăţii. dezolarea. o construcţie supusă iminent prăbuşirii. singura certitudine ("simt") fiind prăbuşirea. spaima. Motivul solitudinii este ilustrat aici printr-o stare de singurătate dorită de poet. iar muzicalitatea versurilor. "Tot tresărind. exprimă sentimentul de claustrare a eului liric în această lume sufocantă. încât efectele sunt apocaliptice ("Aud materia plângând"). Strofa a doua este dominată de simboluri psihologice exprimate prin verbe ce exprimă inceritudinea. sintagma "surit singur" simbolizând o existenţă solitară asemănătoare cu imaginea locuinţelor lacustre." Ultima strofă este reluarea primei strofe. spaima de dezagregare a materiei sub acţiunea distrugătoare a apei: "parcă dorm". simboluri şi stările sufleteşti specifice liricii bacoviene: plictisul. Semnificaţia titlului. pentru a sugera atemporalitatea. care are drept corespondent în natură o locuinţă construită de om pe apă şi susţinută pe patru piloni. nesiguranţa. în care este schimbai numai versul al doilea. care dispare. inclusa în desinenţa verbelor. De asemenea. lot aşteptând". "aud". dezagregarea iminenta a Universului sub acţiunea dezintegratoare a apei: "Şi simt cum de atâta ploaie/ Piloţii grei se prăbuşesc. construită pe apă şi susţinută de patru piloni. Strofa a treia amplifică starea de nelinişte a poetului prin dimensiunile majore ale istoriei ca unic reper al existenţei umane. devenind un însingurat în societatea de care fuge. iar scândurile ude sugerează nevroza poetului ca efect al pericolului de prăbuşire spirituala iminentă. poetul percepe direct. de aceea se autoizolează. Prezenţa persoanei I. Simbolul "lacustră" are drept corespondent în natură o locuinţă temporară şi nesigură. devine hău. "tresar". o astfel de . infinit. de disperare a eului poetic din cauza permanentelor pericole ce pândesc continuu existenţa spirituală a lumii.

omul este ferit aici de pericolele ce-l pândesc în pustietate (animale sălbatice. o solitudine dorită. .Apa acţionează încet. dar sigur. scândurile ude. care va duce inevitabil la prăbuşirea spirituală a eului liric. valul.locuinţă este una provizorie. intemperii etc. dar în acelaşi timp. singurătatea este totală. Apa este un simbol al dezintegrării materiei.). Lacustra simbolizează. printr-o serie de simboluri sugestive: ploaia. aşadar. malul. dezagregând spiritualitatea creatoare. o autoizolare totală.