P. 1
Fisa de lectura

Fisa de lectura

5.0

|Views: 46,786|Likes:
Published by Sabina Dimitriu

More info:

Published by: Sabina Dimitriu on Feb 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/19/2015

pdf

text

original

Fisa de lectura

Titlul operei : Pasa Hassan Autorul: George Cosbuc

Date importante din viata autorului: -S-a nascut la 8 septembrie 1866 -Fiul preotului Sebastian Cosbuc si al Mariei -A invatat la Nasaud apoi la Cluj -In anul 1887 lucreaza cu I.Slavici la revista “Tribuna” -In anul 1894 editeaza “ Vara” cu I.L. Caragiale si I Slavici Alte opere ale autorului: Balade si Idile (1893) Fire de tort (1893) Ziarul unui pierde-vara ( 1902) Cantec de vitejie (1904) Genul literara: epic Specie literara: balada Opera e structurata in : 12 strofe Opera este scrisa in : versuri Locul desfasurari actiuni : Campul de lupta de la Calugareni Timpul desfasurarii actiunii: sfarsitul secolului 16

Personaje : Mihai Viteazu : personaj principal, pozitiv , real Pasa Hassan : personaj principal, negativ , real

Deoarece Voda il ingrozi pe Pasa turci erau dezorganizati si speriati. domnitorul roman. Punctul culminat al actiuni il constituie urmarirea vijelioasa a Pasei de catre Mihai . goanna nebuna a turcului. In dezonadamntul baladei afla ca Pasa scapa cu viata. Romani inainteaza virtiginos cu Mihai in frunte . Desfasurarea actiunii prezinta uimirea Pasei de faptele vitejesti ale voievodului roman. Intriga prezinta zarirea Pasei de catre Mihai .Povestire pe Momentele subiectului : Expozitiunea prezinta lupta dintre cele doua armate . a carui groaza ajunge la cote maxime . Modurile de expunere -naratiunea -descrierea Opera mia trezit sentimente de mandrie fata de armata romana Ceea ce ma impresioneaza este frica pasei fata de Mihai Viteazul Surprinzator este momentul in care pasa fuge cu lasitate Demn de admirat este fragmentul in care Mihai Viteazul baga spaima in pasa. Am admirat curajul voievodului roman Am fost curioas cand pasa speriat fuge la tabara . Frica Pasei il facea s ail perceapa pe Voda un munte si fuge nedemn din calea lui. de caderea turbanului simbol al deminitati pierdute. ilustrata de gesture disperate. in timp ce Pasa de sub poala padurii incearca sa opreasca avntul romanilor.

comentator politic și ziarist român. pamfletar. poet.[2] Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru alAcademiei Române post-mortem. nuvelist.Fisa de lectura Titlul operei : O scrisoare pierduta Autorul: Ion Luca Caragiale Date importante din viata autorului: Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg. de originegreacă. scriitor. Alte opere ale autorului:     O noapte furtunoasă (1879) Conu Leonida față cu reacțiunea (1880) O scrisoare pierdută (1884) D-ale carnavalului (1885) Genul literara: epic Specie literara: comedie Opera e structurata in : capitole Opera este scrisa in : proza Locul desfasurari actiuni : Capitala unui judet de munte Timpul desfasurarii actiunii: farsa alegerilor de la 1883 . director de teatru.

Tipatescu ii ordona lui Pristanda sa afle continutul scrisorii . perfectul oraslui .ne aflam in “capitala unui judet de munte “ .Farfuridi si Barzovenescu isi acuza aliatii politici de tradare .Cuprinde o secventa narativa : istorisirea lui pistanda .Lumea este idignata de barfa . individual .Condenseaza spectacolul dramatic si stimuleaza imaginatia spectatorului . nu de amorul Zoe tipatescu . negativ.Personaje : Stefan Tipatescu este un personaj principal .actiunea prezinta intamplari legate de farsa alegerilor de la 1883 . si amanta prefectlui tipatescu .Pistranda. politaiul judetului. masculin. periodic intrerupta de replicile indicnate ale prefctului . dublate si acesta de ticurile politatiului Intriga .Reputatia Zoei este stricata de barfa “ ce scandal “ .Intre timp Zaharia si Zoe sunt santajati de Nae cu publicarea scrisorii .Tipatescu afla de la acestia despre ce este vorba si devine nelinistit .Copiii nu au alta preocupare decat barfirea Desfasurarea actiunii .El ii adduce la cunostinta ca Nae catavencu se afla in posesia unei scrisori care-I poate asigura reusita in alegeri .Zoe trahanache .declanseaza conflictul: nae ameninta publicarea biletului de amor in caz ca nu e sprijinit in alegeri . discuta cu Tipatescu . Zoe trahanache –singurul personaj femenin . infatiseaza sotia infidela Povestire pe Momentele subiectului / idei principale Expozitiunea . pierde scrisoarea de amor pe care acesta i-o adresase .

Scrisoarea a fost sustrasa de Nae de la cetateanul turmentat . cele doua tabere se incaiera .monologul Opera mia trezit sentimente de curiozitate Ceea ce ma impresioneaza este neindemanarea personajului Catavencu Surprinzator este momentul deznodamantului Demn de admirat este fragmentul in care sosirea desemnatului de la centru Am admirat umorul Am fost curioas cand au pierdut scrisoarea . intre timp sosind un desemnat de la centru Punctul culminat . determinadu-l sip e tipatescu sa faca acelsi lucru . dar la final cedeaza presinunilor facute de Zoe . dezarmat acepta sa conduca festivitatile in cinstea noului ales . care va fi gasita de cetateanul turmentat si inamnata direct Zoei In dezonadamntul .Prefectul refuza initial .dezondamntul este vesel : Catavencu .Trahanache descopera si el o polita a lui Nae falsificata .Zoe se intalneste cu Nae si-I promite sprijinul in alegeri . iar Pristanda le comunica celor in cauza pretentiile adversarului politic . iar Catavencu pierde palaria cu scrisoarea .Farfuridi si Barzovenescu trimit o plangere la Bucuresti acuzandu-l de tradare .Farfuridi si Barzovenescu iai rostesc discursurile prin care fiecare incerca sa ii ademenesca pe alegatori de partea lor .La anuntarea candidaturii lui Agamita Dandanache.dialogulu .totul se termina cu bine intr-o atmosfera de sarbatoare si de veselie unanima - Modurile de expunere .

In poezia . Titlul trimite la un personaj de basm. Poezia .Craiasa din povesti” se manifesta doua spatii care se afla intr-o armonie perfecta: unul exterior.Craiasa din povesti” are profunde vibratii folclorice. poezia valorificand povestile populare cu personajele lor fabuloase si mitologice.. Tema poeziei o constituie contemplatia poetului in fata unei naturi feerice. impresionant de frumoasa. . deoarece i se atribuie insusiri omenesti de simtire si sensibilitate.. un spatiu al sentimentelor si trairilor lirice.Fisa de lectura Titlul operei : Craiasa din povesti Autorul: Mihai Eminescu Semnificatia titlului. descrierile de natura in care notele rustice se impletesc cu elemente ale Cosmosului. craiasa fiind aici o metafora pentru iubirea armonizata perfect cu natura mirifica. corespunzand lumii reale si altul interior. iar in ultimele patru strofe se intensifica accentele de idila prin portretizarea iubitei. care ocroteste iubirea si care se emotioneaza la vederea frumoasei copile asemuita cu o craiasa din povesti. care este personificata.Craiasa din povesti” este o idila cu puternice note de pastel si este alcatuita din sapte strofedistribuite astfel: in primele trei strofe predomina elementele de pastel.. care capata valentele unui personaj de poveste. Structura si semnificatii. . de basm.

.. iar imaginea vizuala este exprimata prin metafora personificatoare . pe care stralucesc .alearga” in cercuri.. . se iveste dintre trestii o copila care arunca trandafiri rosii in .stralucite” si . ale caror unduiri creeaza o imagine feerica.le scoate”. pe care luna. planul celest si planul terestru se armonizeaza intr-o natura plina de vraja si gingasie prinimaginea vizuala a norilor personificati care . Copila daruieste lacului trandafiri . fiind dominante imaginile dinamice.le intinde pe campie”.tineri”..s-adun”..Compozitional. Prima strofa ilustreaza statutul de stapana a lumii pe care luna il are in intreaga lirica eminesciana.le intinde”.neguri albe”. pe sfanta Miercuri.. apele si campia si din cele ale naturii cosmice. una terestra si alta cosmica. care vegheaza intreaga fire si ocroteste indragostitii. poezia este structurata in doua planuri distincte.un cuvant al sfantei Vineri”..naste”. .. norii.. Strofele a cincea si a sasea amplifica magia naturii. Ea esteastrul tutelar. Intreg tabloul este incarcat de gingasie si emotie. Se imbina astfel lumea reala cu lumea imaginara a basmului.bulgari de lumina”. Lacul capata insusiri umane.fiecare dintre ele fiind alcatuite din elementele specifice viziunii poetice: lacul.argintie”.boabe mari de piatra scumpa”..haina noptii”. .anina”. .. .. personificata. unul uman si celalalt al naturii. compune relatia armonioasa dintre om si natura. le naste. Strofa a doua compune tabloul inserarii. Poezia incepe cu un oximoron . campia. Inceputul poeziei este dominat de elemente de pastel.sa rumpa”. langa lacul lucitor. fiind sugerata deepitetele .le scoate peste ape” si .unda fermecata”. lacul este vrajit de frumusetea copilei care-si oglindeste chipul in apa lui. participand la sentimentul de iubire. Imaginea feerica a naturii terestre este luminata de astrul tutelar.. imaginile motorii fiind definite de verbe sugestive: .. florile. deoarece apele . Strofa a patra introduce elementele de idila. Eminescu introduce aici unpersonaj de basm popular. pentru ca sa-i limpezeasca apele si sa-si poata vedea chipul... .. trestiile. luna. de aceea imaginile vizuale sunt compuse din elementele naturii terestre.. unica prin comparatia valurilor miscatoare cu . luna ca stapana absoluta a lumii.. luna. illustrate prin verbele ..au urzit” umbre pe lacul. interferand astfel planul teluric cu cel cosmic. In strofa a treia. In lirica eminesciana natura se manifesta prin doua ipostaze care se intrepatrund. Elementul fabulos este simbolizat prin trandafirii vrajiti de .

al metaforelor.vrajit”: . dar solemna. Legatura dintre cele doua spatii. avand aici un specific aparte. sau al personificarilor. careia i se alatara un spatiu interior-sezatoarea. Datorita discretie cu care sunt exprimate sentimentele. datorita prezentei . auditive. / Iar in ochii ei albastri / Toate basmele s-aduna. Aceasta legatura. care sunt si insusi specifice unei anumite varste. dinamice-realizate cu ajutorul epitetelor.. asadar. o alta tresatura operei lirice. Ultima strofa compune chipul iubitei. al comparatiei.. "luna argintie". de taina.Din aceste doua strofe reiese comuniunea perfecta dintre om si natura.Ea se uita…Paru-i galben.. de sufletul plin de candoarea povestilor.”. puse printr-o gestica tot discreta.. acela de fabulos. / Fata ei lucesc in luna.. Copila are parul galben si ochi albastri. dintre cela doua lumi este facuta de catre copila care reprezinta elementul uman. aceasta patrundere permanenta dintre planurile cadrului natural. Acum acest cadru este alcatuit din element cosmice si tereste care sugereaza lumea reala. simbol al unei lumi imaginare. deoarece . care apare aici intr-o postura contemplativa. puritatea erotica.Sentimentele de admiratie. cu delicatete celui redus la tacere de frumusetea ei angelica. realizand o atmosfera feerica. caci poetul admira in imaginatia copilei aplecate peste undele lacului candoarea.. Descrierea fetei este realizata prin imaginea artistica a oglindirii in apele lacului. Elementul liric se mentine apoi prin cadrul natural nocturn pe care poetul il descrie.vrajit de mult e lacul” si .alearga apa-n cercuri” si . Chipul ei este infrumusetat. La fel de discreta este si prezenta eului liric. Imaginile vizuale sunt motorii prin verbele de miscare. de vraja. deoarece se afla in mijlocul naturii cautandu-l pe cel drag sau contemplande-se pe sine in oglinda lacului. ceea ce semnifica o intrepatrundere perfecta a lumii reale cu lumea imaginara a fabulosului. in care se reflecta o lume de poveste: . un portret specific aparitiei feminine din lirica eminesciana. puritatea si gingasia ei. prin repetitia epitetului . dintre natural si uman sugereaza sentimentul armoniei universale in natura. de dragoste fata de fiinta iubita devenita o veritabila zeita prin frumusetea ei sunt discret exprimate. de magie din basmele populare.trandafiri arunca tineri”.vrajiti sunt trandafirii”. Asa se si explica existenta unei diversitati de imagini artistice-vizuale.

parcul este unul dintre cercurile concentrice ale singuratatii bacoviene. ar putea sugera o ruptura in ordinea existentiala. Starile sufletesti nedefinite (regretul. Pozeia : . fiecare de cate un vers razlet. presentimentul mortii. Fisa de lectura ( liric) Titlul : Décor Autor: George Bacovia Poezia „Decor" apare in volumul „Plumb" (1916).plumbul care inunda totul. in penele pasarii si in frunzele moarte. Repetarea versurilor initiale (la sfarsitul primelor doua strofe) si reluarea lor in pozitiile 2 si 3 ale strofei finale. dezgolit si oferind privirii un „Decor de doliu. parte a unui peisaj citadin. care pare a fi o completare a titlului. ca un „sfarsit continuu". unificand totul sub semnul aceluiasi destin. cel mai pregnant este motivul mortii: in „Decor". la discretie. urmate. solitudinea.eului liric. constituie un procedeu simbolist. In ultimul catren. aceasta tehnica ar putea sugera monotonia existentiala. aglomerarea de obiecte apartinand agoniei timpului. cea de a doua culoare este funerara. Prima este culoarea zapezii care „cade rar". alaturi de motivele mentionate. sentimentul agoniei lucrurilor provine din reductia naturii la doua culori (albul si negrul). moartea. repetarea versului: „Decor de doliu. invalmasirea gandurilor) constituie. plansul. ultimul fiind pamantul-mormant. „Solitar". Cele trei strofe constituie o descriere literara de tip tablou. prezenta ei in trupul copacilor. Primul element simbolist il constituie chiar „decorul" anuntat in titlu: parcul pustiu si nascator de tristeti. elemente simboliste. Dintre motivele specific bacoviene. caderea. impreuna. ca in operele epice. afundand parcul in pamantul-mormant. care reuneste mai multe motive bacoviene: vidul. iarna fiind un anotimp al extinctiei. nu la naratiune si la personaje. albul si negrul se combina in cenusiu . funerar". si este alcatuita din trei strofe. Un alt „cerc" este orasul (in care „ninge ca-ntr-un cimitir"). poezia "Craiasa din povesti" este o opera lirica prin excelenta intrucat autorul apeleaza si la structuri expresive lirice de o rara forta sugestiva. invartirea omului intr-un cerc mereu reluat (ca un alt ecou al „cercului stramt" eminescian). ca si cand s-ar fi transformat in plumb. funerar". de aici. plumbul.

. Aici apar principalele trasaturi ale stilului bacovian: repetitia epuizanta. Sunt singur. Un gol istoric se întinde. "Plumb". Fisa de lectura (licric) Titlul: Lacusta Autorul : George Bacovia Prezentare generala Poezia LACUSTRA face parte din volumul de debut. imaginea simbolica. şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre. Sunt singur şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre.. apărut în 1916 şi este emblematică pentru atmosfera dezolantă specifică liricii lui George Bacovia.. Tot tresărind. "De-atâtea nopţi aud plouând. In spate mă jzbeşte-un val Tresar prin somn. exprimând prin simboluri şi sugestii trăirile şi stările sufleteşti ale poetului. şi mi se pare Că n-am tras podul de la mal. tot aşteptând.. prin folosirea motivelor specific bacoviene . Pastelul surprinde imaginea monotona a unui parc acoperit partial cu zapada. De-atâtea nopţi aud plouând. 3. Contrastul alb-negru subliniaza universul monoton si limitativ din punct de vedere cromatic. Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc.. incapabilă să înţeleagă arta adevărată.1. Şi parcă dorm pe scânduri ude. 2. meschină.. Aud materia plângând." Tema poeziei ilustrează condiţia nefericită a poetului într-o lume ostilă. peisajul monoton. Şi simt cum de atâta ploaie Piloţii grei se prăbuşesc.

al golului sufletesc. neant. Panica şi spaima provocate de izbitura brutala şi neaşteptată a valului ("în spale mă izbeşte-un val") sunt amplificate până la disperarea eului liric din pricina solitudinii ce se simte ameninţata de un eventual pericol: "Tresar prin somn şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la mal. simboluri şi stările sufleteşti specifice liricii bacoviene: plictisul. în care este schimbai numai versul al doilea. Strofa întâi exprima simbolic ideea de temporalitate existenţială ca stare de permanenţă sâcâitoare a eului liric. Strofa a treia amplifică starea de nelinişte a poetului prin dimensiunile majore ale istoriei ca unic reper al existenţei umane. Prezenţa persoanei I. care are drept corespondent în natură o locuinţă construită de om pe apă şi susţinută pe patru piloni. disperarea.ca motivul singurătăţii." Ultima strofă este reluarea primei strofe. Poezia "Lacustră" este simbolistă prin sugestii. ploaia care este atât de distrugătoare de materie. apăsătoare. care dispare. nevroza. "mi se pare". o astfel de . ceea ce sugerează faptul că eul poetic este supus pericolelor. "aud". Semnificaţia titlului. o construcţie supusă iminent prăbuşirii. al terorii de apă. sintagma "surit singur" simbolizând o existenţă solitară asemănătoare cu imaginea locuinţelor lacustre. devenind un însingurat în societatea de care fuge. spaima de dezagregare a materiei sub acţiunea distrugătoare a apei: "parcă dorm". poetul percepe direct. prin putrezirea stâlpilor de susţinere. construită pe apă şi susţinută de patru piloni. exprimă sentimentul de claustrare a eului liric în această lume sufocantă. "Tot tresărind. veşnicia stării de copleşitoare dezolare. dezolarea. devine hău. "Un gol istoric se întinde". făcând ca această creaţie să fie o confesiune lirică. Simbolul "lacustră" are drept corespondent în natură o locuinţă temporară şi nesigură. totul se destramă. motivul ploii. spaima. "tresar". al nevrozei. dezagregarea iminenta a Universului sub acţiunea dezintegratoare a apei: "Şi simt cum de atâta ploaie/ Piloţii grei se prăbuşesc. dată de verbele la gerunziu. "De-atâtea nopţi".Simbolul dominant în poezie este "lacustră". de disperare a eului poetic din cauza permanentelor pericole ce pândesc continuu existenţa spirituală a lumii. De asemenea. încât efectele sunt apocaliptice ("Aud materia plângând"). infinit. iar scândurile ude sugerează nevroza poetului ca efect al pericolului de prăbuşire spirituala iminentă. nesiguranţa. Strofa a doua este dominată de simboluri psihologice exprimate prin verbe ce exprimă inceritudinea. singura certitudine ("simt") fiind prăbuşirea. de aceea se autoizolează. inclusa în desinenţa verbelor. pentru a sugera atemporalitatea. Motivul solitudinii este ilustrat aici printr-o stare de singurătate dorită de poet. iar muzicalitatea versurilor. sporeşte confesiunea eului liric implicat definitiv în starea dezolantă care pune stăpânire decisiv şi implacabil pe sunetul poetului. întreg Universul trăieşte un dramatism sfâşietor. lot aşteptând".

malul. Apa este un simbol al dezintegrării materiei. . o solitudine dorită.). care va duce inevitabil la prăbuşirea spirituală a eului liric. scândurile ude. omul este ferit aici de pericolele ce-l pândesc în pustietate (animale sălbatice. o autoizolare totală. intemperii etc. aşadar. printr-o serie de simboluri sugestive: ploaia.locuinţă este una provizorie. dar în acelaşi timp. valul. dar sigur. Lacustra simbolizează. dezagregând spiritualitatea creatoare. singurătatea este totală.Apa acţionează încet.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->