Fisa de lectura

Titlul operei : Pasa Hassan Autorul: George Cosbuc

Date importante din viata autorului: -S-a nascut la 8 septembrie 1866 -Fiul preotului Sebastian Cosbuc si al Mariei -A invatat la Nasaud apoi la Cluj -In anul 1887 lucreaza cu I.Slavici la revista “Tribuna” -In anul 1894 editeaza “ Vara” cu I.L. Caragiale si I Slavici Alte opere ale autorului: Balade si Idile (1893) Fire de tort (1893) Ziarul unui pierde-vara ( 1902) Cantec de vitejie (1904) Genul literara: epic Specie literara: balada Opera e structurata in : 12 strofe Opera este scrisa in : versuri Locul desfasurari actiuni : Campul de lupta de la Calugareni Timpul desfasurarii actiunii: sfarsitul secolului 16

Personaje : Mihai Viteazu : personaj principal, pozitiv , real Pasa Hassan : personaj principal, negativ , real

In dezonadamntul baladei afla ca Pasa scapa cu viata.Povestire pe Momentele subiectului : Expozitiunea prezinta lupta dintre cele doua armate . Am admirat curajul voievodului roman Am fost curioas cand pasa speriat fuge la tabara . ilustrata de gesture disperate. Punctul culminat al actiuni il constituie urmarirea vijelioasa a Pasei de catre Mihai . Intriga prezinta zarirea Pasei de catre Mihai . Modurile de expunere -naratiunea -descrierea Opera mia trezit sentimente de mandrie fata de armata romana Ceea ce ma impresioneaza este frica pasei fata de Mihai Viteazul Surprinzator este momentul in care pasa fuge cu lasitate Demn de admirat este fragmentul in care Mihai Viteazul baga spaima in pasa. a carui groaza ajunge la cote maxime . in timp ce Pasa de sub poala padurii incearca sa opreasca avntul romanilor. Frica Pasei il facea s ail perceapa pe Voda un munte si fuge nedemn din calea lui. goanna nebuna a turcului. Deoarece Voda il ingrozi pe Pasa turci erau dezorganizati si speriati. domnitorul roman. Desfasurarea actiunii prezinta uimirea Pasei de faptele vitejesti ale voievodului roman. de caderea turbanului simbol al deminitati pierdute. Romani inainteaza virtiginos cu Mihai in frunte .

Fisa de lectura Titlul operei : O scrisoare pierduta Autorul: Ion Luca Caragiale Date importante din viata autorului: Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg. de originegreacă. nuvelist. comentator politic și ziarist român. A fost ales membru alAcademiei Române post-mortem. scriitor. pamfletar. director de teatru. Alte opere ale autorului:     O noapte furtunoasă (1879) Conu Leonida față cu reacțiunea (1880) O scrisoare pierdută (1884) D-ale carnavalului (1885) Genul literara: epic Specie literara: comedie Opera e structurata in : capitole Opera este scrisa in : proza Locul desfasurari actiuni : Capitala unui judet de munte Timpul desfasurarii actiunii: farsa alegerilor de la 1883 . poet.[2] Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români.

El ii adduce la cunostinta ca Nae catavencu se afla in posesia unei scrisori care-I poate asigura reusita in alegeri . nu de amorul Zoe tipatescu .Lumea este idignata de barfa .Personaje : Stefan Tipatescu este un personaj principal .declanseaza conflictul: nae ameninta publicarea biletului de amor in caz ca nu e sprijinit in alegeri . si amanta prefectlui tipatescu .Copiii nu au alta preocupare decat barfirea Desfasurarea actiunii . politaiul judetului. Zoe trahanache –singurul personaj femenin .Intre timp Zaharia si Zoe sunt santajati de Nae cu publicarea scrisorii .Condenseaza spectacolul dramatic si stimuleaza imaginatia spectatorului .Farfuridi si Barzovenescu isi acuza aliatii politici de tradare .Cuprinde o secventa narativa : istorisirea lui pistanda . perfectul oraslui .Reputatia Zoei este stricata de barfa “ ce scandal “ . dublate si acesta de ticurile politatiului Intriga . masculin.Pistranda. individual .ne aflam in “capitala unui judet de munte “ .Zoe trahanache .actiunea prezinta intamplari legate de farsa alegerilor de la 1883 . discuta cu Tipatescu .Tipatescu ii ordona lui Pristanda sa afle continutul scrisorii . pierde scrisoarea de amor pe care acesta i-o adresase .Tipatescu afla de la acestia despre ce este vorba si devine nelinistit . negativ. periodic intrerupta de replicile indicnate ale prefctului . infatiseaza sotia infidela Povestire pe Momentele subiectului / idei principale Expozitiunea .

totul se termina cu bine intr-o atmosfera de sarbatoare si de veselie unanima - Modurile de expunere .La anuntarea candidaturii lui Agamita Dandanache.Trahanache descopera si el o polita a lui Nae falsificata .Scrisoarea a fost sustrasa de Nae de la cetateanul turmentat .Farfuridi si Barzovenescu trimit o plangere la Bucuresti acuzandu-l de tradare . dar la final cedeaza presinunilor facute de Zoe . dezarmat acepta sa conduca festivitatile in cinstea noului ales .monologul Opera mia trezit sentimente de curiozitate Ceea ce ma impresioneaza este neindemanarea personajului Catavencu Surprinzator este momentul deznodamantului Demn de admirat este fragmentul in care sosirea desemnatului de la centru Am admirat umorul Am fost curioas cand au pierdut scrisoarea . care va fi gasita de cetateanul turmentat si inamnata direct Zoei In dezonadamntul . iar Catavencu pierde palaria cu scrisoarea .Prefectul refuza initial . intre timp sosind un desemnat de la centru Punctul culminat .dezondamntul este vesel : Catavencu .Zoe se intalneste cu Nae si-I promite sprijinul in alegeri . cele doua tabere se incaiera . iar Pristanda le comunica celor in cauza pretentiile adversarului politic . determinadu-l sip e tipatescu sa faca acelsi lucru .dialogulu .Farfuridi si Barzovenescu iai rostesc discursurile prin care fiecare incerca sa ii ademenesca pe alegatori de partea lor .

Craiasa din povesti” are profunde vibratii folclorice. Titlul trimite la un personaj de basm. craiasa fiind aici o metafora pentru iubirea armonizata perfect cu natura mirifica. Poezia ..Fisa de lectura Titlul operei : Craiasa din povesti Autorul: Mihai Eminescu Semnificatia titlului.Craiasa din povesti” se manifesta doua spatii care se afla intr-o armonie perfecta: unul exterior. poezia valorificand povestile populare cu personajele lor fabuloase si mitologice. deoarece i se atribuie insusiri omenesti de simtire si sensibilitate. corespunzand lumii reale si altul interior. In poezia .Craiasa din povesti” este o idila cu puternice note de pastel si este alcatuita din sapte strofedistribuite astfel: in primele trei strofe predomina elementele de pastel. . Tema poeziei o constituie contemplatia poetului in fata unei naturi feerice. descrierile de natura in care notele rustice se impletesc cu elemente ale Cosmosului. Structura si semnificatii. care este personificata.. impresionant de frumoasa. iar in ultimele patru strofe se intensifica accentele de idila prin portretizarea iubitei. care ocroteste iubirea si care se emotioneaza la vederea frumoasei copile asemuita cu o craiasa din povesti. de basm. care capata valentele unui personaj de poveste. un spatiu al sentimentelor si trairilor lirice. ..

naste”.. participand la sentimentul de iubire. unica prin comparatia valurilor miscatoare cu . ale caror unduiri creeaza o imagine feerica.anina”. le naste..bulgari de lumina”. imaginile motorii fiind definite de verbe sugestive: . . care vegheaza intreaga fire si ocroteste indragostitii. iar imaginea vizuala este exprimata prin metafora personificatoare . Strofa a doua compune tabloul inserarii. personificata. Eminescu introduce aici unpersonaj de basm popular..au urzit” umbre pe lacul. ...boabe mari de piatra scumpa”. trestiile. Imaginea feerica a naturii terestre este luminata de astrul tutelar. . luna...argintie”. illustrate prin verbele . Strofa a patra introduce elementele de idila. .. Se imbina astfel lumea reala cu lumea imaginara a basmului. Ea esteastrul tutelar. pe sfanta Miercuri. .un cuvant al sfantei Vineri”. fiind dominante imaginile dinamice.tineri”. planul celest si planul terestru se armonizeaza intr-o natura plina de vraja si gingasie prinimaginea vizuala a norilor personificati care . fiind sugerata deepitetele .haina noptii”. pe care luna. Strofele a cincea si a sasea amplifica magia naturii.le intinde”.. langa lacul lucitor. apele si campia si din cele ale naturii cosmice.le intinde pe campie”. campia.le scoate peste ape” si . pe care stralucesc . de aceea imaginile vizuale sunt compuse din elementele naturii terestre.unda fermecata”.neguri albe”.stralucite” si ...fiecare dintre ele fiind alcatuite din elementele specifice viziunii poetice: lacul. Inceputul poeziei este dominat de elemente de pastel.. Intreg tabloul este incarcat de gingasie si emotie. una terestra si alta cosmica.s-adun”. . norii.alearga” in cercuri. florile.. Copila daruieste lacului trandafiri . compune relatia armonioasa dintre om si natura. In lirica eminesciana natura se manifesta prin doua ipostaze care se intrepatrund. Poezia incepe cu un oximoron . .Compozitional. luna ca stapana absoluta a lumii.. deoarece apele . poezia este structurata in doua planuri distincte.le scoate”. Prima strofa ilustreaza statutul de stapana a lumii pe care luna il are in intreaga lirica eminesciana.. interferand astfel planul teluric cu cel cosmic. luna... Elementul fabulos este simbolizat prin trandafirii vrajiti de . Lacul capata insusiri umane. unul uman si celalalt al naturii.sa rumpa”.. In strofa a treia. pentru ca sa-i limpezeasca apele si sa-si poata vedea chipul. se iveste dintre trestii o copila care arunca trandafiri rosii in . lacul este vrajit de frumusetea copilei care-si oglindeste chipul in apa lui..

Copila are parul galben si ochi albastri. dar solemna. Legatura dintre cele doua spatii. caci poetul admira in imaginatia copilei aplecate peste undele lacului candoarea. Elementul liric se mentine apoi prin cadrul natural nocturn pe care poetul il descrie. Chipul ei este infrumusetat.vrajit de mult e lacul” si . careia i se alatara un spatiu interior-sezatoarea.Ea se uita…Paru-i galben. puse printr-o gestica tot discreta. de magie din basmele populare. Asa se si explica existenta unei diversitati de imagini artistice-vizuale. Datorita discretie cu care sunt exprimate sentimentele. Imaginile vizuale sunt motorii prin verbele de miscare. datorita prezentei .. asadar. care apare aici intr-o postura contemplativa. avand aici un specific aparte. deoarece se afla in mijlocul naturii cautandu-l pe cel drag sau contemplande-se pe sine in oglinda lacului. Acum acest cadru este alcatuit din element cosmice si tereste care sugereaza lumea reala. care sunt si insusi specifice unei anumite varste. simbol al unei lumi imaginare. La fel de discreta este si prezenta eului liric. un portret specific aparitiei feminine din lirica eminesciana. de dragoste fata de fiinta iubita devenita o veritabila zeita prin frumusetea ei sunt discret exprimate. Aceasta legatura. de taina. deoarece . / Iar in ochii ei albastri / Toate basmele s-aduna. prin repetitia epitetului . al comparatiei. dintre natural si uman sugereaza sentimentul armoniei universale in natura. puritatea erotica. de vraja.vrajit”: . aceasta patrundere permanenta dintre planurile cadrului natural.. sau al personificarilor. realizand o atmosfera feerica.trandafiri arunca tineri”. puritatea si gingasia ei.Din aceste doua strofe reiese comuniunea perfecta dintre om si natura.alearga apa-n cercuri” si .Sentimentele de admiratie. auditive. "luna argintie".vrajiti sunt trandafirii”. / Fata ei lucesc in luna.. Descrierea fetei este realizata prin imaginea artistica a oglindirii in apele lacului.. ceea ce semnifica o intrepatrundere perfecta a lumii reale cu lumea imaginara a fabulosului. in care se reflecta o lume de poveste: . de sufletul plin de candoarea povestilor. cu delicatete celui redus la tacere de frumusetea ei angelica. acela de fabulos.”.. dintre cela doua lumi este facuta de catre copila care reprezinta elementul uman. al metaforelor. dinamice-realizate cu ajutorul epitetelor. Ultima strofa compune chipul iubitei.. o alta tresatura operei lirice.

prezenta ei in trupul copacilor. Primul element simbolist il constituie chiar „decorul" anuntat in titlu: parcul pustiu si nascator de tristeti. care reuneste mai multe motive bacoviene: vidul. de aici. nu la naratiune si la personaje. dezgolit si oferind privirii un „Decor de doliu. elemente simboliste. Dintre motivele specific bacoviene. afundand parcul in pamantul-mormant. in penele pasarii si in frunzele moarte. repetarea versului: „Decor de doliu.plumbul care inunda totul. invalmasirea gandurilor) constituie. parte a unui peisaj citadin. aglomerarea de obiecte apartinand agoniei timpului. Repetarea versurilor initiale (la sfarsitul primelor doua strofe) si reluarea lor in pozitiile 2 si 3 ale strofei finale. ca in operele epice.eului liric. moartea. iarna fiind un anotimp al extinctiei. albul si negrul se combina in cenusiu . presentimentul mortii. la discretie. „Solitar". Pozeia : . cea de a doua culoare este funerara. si este alcatuita din trei strofe. invartirea omului intr-un cerc mereu reluat (ca un alt ecou al „cercului stramt" eminescian). Starile sufletesti nedefinite (regretul. funerar". plansul. funerar". poezia "Craiasa din povesti" este o opera lirica prin excelenta intrucat autorul apeleaza si la structuri expresive lirice de o rara forta sugestiva. parcul este unul dintre cercurile concentrice ale singuratatii bacoviene. sentimentul agoniei lucrurilor provine din reductia naturii la doua culori (albul si negrul). Prima este culoarea zapezii care „cade rar". caderea. alaturi de motivele mentionate. ar putea sugera o ruptura in ordinea existentiala. fiecare de cate un vers razlet. care pare a fi o completare a titlului. impreuna. cel mai pregnant este motivul mortii: in „Decor". plumbul. Un alt „cerc" este orasul (in care „ninge ca-ntr-un cimitir"). urmate. Fisa de lectura ( liric) Titlul : Décor Autor: George Bacovia Poezia „Decor" apare in volumul „Plumb" (1916). In ultimul catren. ca si cand s-ar fi transformat in plumb. Cele trei strofe constituie o descriere literara de tip tablou. constituie un procedeu simbolist. unificand totul sub semnul aceluiasi destin. ca un „sfarsit continuu". aceasta tehnica ar putea sugera monotonia existentiala. solitudinea. ultimul fiind pamantul-mormant.

exprimând prin simboluri şi sugestii trăirile şi stările sufleteşti ale poetului. şi mi se pare Că n-am tras podul de la mal. şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre.. Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc. "Plumb"." Tema poeziei ilustrează condiţia nefericită a poetului într-o lume ostilă. Aici apar principalele trasaturi ale stilului bacovian: repetitia epuizanta. apărut în 1916 şi este emblematică pentru atmosfera dezolantă specifică liricii lui George Bacovia. incapabilă să înţeleagă arta adevărată. De-atâtea nopţi aud plouând. imaginea simbolica. In spate mă jzbeşte-un val Tresar prin somn.. Sunt singur.... Pastelul surprinde imaginea monotona a unui parc acoperit partial cu zapada.1. prin folosirea motivelor specific bacoviene . Fisa de lectura (licric) Titlul: Lacusta Autorul : George Bacovia Prezentare generala Poezia LACUSTRA face parte din volumul de debut. tot aşteptând. Aud materia plângând. Şi simt cum de atâta ploaie Piloţii grei se prăbuşesc. "De-atâtea nopţi aud plouând. peisajul monoton. Şi parcă dorm pe scânduri ude. Contrastul alb-negru subliniaza universul monoton si limitativ din punct de vedere cromatic. Tot tresărind. 2. meschină. 3. Sunt singur şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre. Un gol istoric se întinde..

dată de verbele la gerunziu. nevroza. întreg Universul trăieşte un dramatism sfâşietor. De asemenea. devenind un însingurat în societatea de care fuge. "Un gol istoric se întinde".ca motivul singurătăţii. infinit. Simbolul "lacustră" are drept corespondent în natură o locuinţă temporară şi nesigură. Strofa întâi exprima simbolic ideea de temporalitate existenţială ca stare de permanenţă sâcâitoare a eului liric. "De-atâtea nopţi". simboluri şi stările sufleteşti specifice liricii bacoviene: plictisul. al terorii de apă. Prezenţa persoanei I. Semnificaţia titlului. nesiguranţa. sporeşte confesiunea eului liric implicat definitiv în starea dezolantă care pune stăpânire decisiv şi implacabil pe sunetul poetului. motivul ploii.Simbolul dominant în poezie este "lacustră". disperarea. singura certitudine ("simt") fiind prăbuşirea. construită pe apă şi susţinută de patru piloni. neant. apăsătoare. al nevrozei. care dispare. "tresar". Panica şi spaima provocate de izbitura brutala şi neaşteptată a valului ("în spale mă izbeşte-un val") sunt amplificate până la disperarea eului liric din pricina solitudinii ce se simte ameninţata de un eventual pericol: "Tresar prin somn şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la mal. spaima. făcând ca această creaţie să fie o confesiune lirică. o construcţie supusă iminent prăbuşirii. iar scândurile ude sugerează nevroza poetului ca efect al pericolului de prăbuşire spirituala iminentă. dezagregarea iminenta a Universului sub acţiunea dezintegratoare a apei: "Şi simt cum de atâta ploaie/ Piloţii grei se prăbuşesc. inclusa în desinenţa verbelor. lot aşteptând". dezolarea. sintagma "surit singur" simbolizând o existenţă solitară asemănătoare cu imaginea locuinţelor lacustre. Strofa a doua este dominată de simboluri psihologice exprimate prin verbe ce exprimă inceritudinea. totul se destramă. pentru a sugera atemporalitatea. iar muzicalitatea versurilor. exprimă sentimentul de claustrare a eului liric în această lume sufocantă." Ultima strofă este reluarea primei strofe. Poezia "Lacustră" este simbolistă prin sugestii. Strofa a treia amplifică starea de nelinişte a poetului prin dimensiunile majore ale istoriei ca unic reper al existenţei umane. veşnicia stării de copleşitoare dezolare. devine hău. al golului sufletesc. "aud". spaima de dezagregare a materiei sub acţiunea distrugătoare a apei: "parcă dorm". poetul percepe direct. ploaia care este atât de distrugătoare de materie. prin putrezirea stâlpilor de susţinere. "Tot tresărind. de disperare a eului poetic din cauza permanentelor pericole ce pândesc continuu existenţa spirituală a lumii. ceea ce sugerează faptul că eul poetic este supus pericolelor. Motivul solitudinii este ilustrat aici printr-o stare de singurătate dorită de poet. de aceea se autoizolează. încât efectele sunt apocaliptice ("Aud materia plângând"). care are drept corespondent în natură o locuinţă construită de om pe apă şi susţinută pe patru piloni. "mi se pare". în care este schimbai numai versul al doilea. o astfel de .

scândurile ude.locuinţă este una provizorie.Apa acţionează încet. dar sigur.). printr-o serie de simboluri sugestive: ploaia. malul. o solitudine dorită. singurătatea este totală. intemperii etc. o autoizolare totală. care va duce inevitabil la prăbuşirea spirituală a eului liric. dezagregând spiritualitatea creatoare. . Lacustra simbolizează. aşadar. Apa este un simbol al dezintegrării materiei. dar în acelaşi timp. omul este ferit aici de pericolele ce-l pândesc în pustietate (animale sălbatice. valul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful