Fisa de lectura

Titlul operei : Pasa Hassan Autorul: George Cosbuc

Date importante din viata autorului: -S-a nascut la 8 septembrie 1866 -Fiul preotului Sebastian Cosbuc si al Mariei -A invatat la Nasaud apoi la Cluj -In anul 1887 lucreaza cu I.Slavici la revista “Tribuna” -In anul 1894 editeaza “ Vara” cu I.L. Caragiale si I Slavici Alte opere ale autorului: Balade si Idile (1893) Fire de tort (1893) Ziarul unui pierde-vara ( 1902) Cantec de vitejie (1904) Genul literara: epic Specie literara: balada Opera e structurata in : 12 strofe Opera este scrisa in : versuri Locul desfasurari actiuni : Campul de lupta de la Calugareni Timpul desfasurarii actiunii: sfarsitul secolului 16

Personaje : Mihai Viteazu : personaj principal, pozitiv , real Pasa Hassan : personaj principal, negativ , real

domnitorul roman. Punctul culminat al actiuni il constituie urmarirea vijelioasa a Pasei de catre Mihai .Povestire pe Momentele subiectului : Expozitiunea prezinta lupta dintre cele doua armate . ilustrata de gesture disperate. Intriga prezinta zarirea Pasei de catre Mihai . Frica Pasei il facea s ail perceapa pe Voda un munte si fuge nedemn din calea lui. Deoarece Voda il ingrozi pe Pasa turci erau dezorganizati si speriati. In dezonadamntul baladei afla ca Pasa scapa cu viata. a carui groaza ajunge la cote maxime . Modurile de expunere -naratiunea -descrierea Opera mia trezit sentimente de mandrie fata de armata romana Ceea ce ma impresioneaza este frica pasei fata de Mihai Viteazul Surprinzator este momentul in care pasa fuge cu lasitate Demn de admirat este fragmentul in care Mihai Viteazul baga spaima in pasa. Romani inainteaza virtiginos cu Mihai in frunte . in timp ce Pasa de sub poala padurii incearca sa opreasca avntul romanilor. goanna nebuna a turcului. Desfasurarea actiunii prezinta uimirea Pasei de faptele vitejesti ale voievodului roman. Am admirat curajul voievodului roman Am fost curioas cand pasa speriat fuge la tabara . de caderea turbanului simbol al deminitati pierdute.

pamfletar. nuvelist. de originegreacă.[2] Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru alAcademiei Române post-mortem.Fisa de lectura Titlul operei : O scrisoare pierduta Autorul: Ion Luca Caragiale Date importante din viata autorului: Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg. comentator politic și ziarist român. director de teatru. Alte opere ale autorului:     O noapte furtunoasă (1879) Conu Leonida față cu reacțiunea (1880) O scrisoare pierdută (1884) D-ale carnavalului (1885) Genul literara: epic Specie literara: comedie Opera e structurata in : capitole Opera este scrisa in : proza Locul desfasurari actiuni : Capitala unui judet de munte Timpul desfasurarii actiunii: farsa alegerilor de la 1883 . poet. scriitor.

Tipatescu afla de la acestia despre ce este vorba si devine nelinistit .Zoe trahanache .declanseaza conflictul: nae ameninta publicarea biletului de amor in caz ca nu e sprijinit in alegeri . politaiul judetului. Zoe trahanache –singurul personaj femenin .Lumea este idignata de barfa . periodic intrerupta de replicile indicnate ale prefctului .Tipatescu ii ordona lui Pristanda sa afle continutul scrisorii .actiunea prezinta intamplari legate de farsa alegerilor de la 1883 . dublate si acesta de ticurile politatiului Intriga .Farfuridi si Barzovenescu isi acuza aliatii politici de tradare . negativ.Cuprinde o secventa narativa : istorisirea lui pistanda .Copiii nu au alta preocupare decat barfirea Desfasurarea actiunii . individual . discuta cu Tipatescu .ne aflam in “capitala unui judet de munte “ . masculin.El ii adduce la cunostinta ca Nae catavencu se afla in posesia unei scrisori care-I poate asigura reusita in alegeri .Personaje : Stefan Tipatescu este un personaj principal .Condenseaza spectacolul dramatic si stimuleaza imaginatia spectatorului . nu de amorul Zoe tipatescu . si amanta prefectlui tipatescu . pierde scrisoarea de amor pe care acesta i-o adresase . infatiseaza sotia infidela Povestire pe Momentele subiectului / idei principale Expozitiunea . perfectul oraslui .Pistranda.Reputatia Zoei este stricata de barfa “ ce scandal “ .Intre timp Zaharia si Zoe sunt santajati de Nae cu publicarea scrisorii .

Prefectul refuza initial .dialogulu .Trahanache descopera si el o polita a lui Nae falsificata .Scrisoarea a fost sustrasa de Nae de la cetateanul turmentat .monologul Opera mia trezit sentimente de curiozitate Ceea ce ma impresioneaza este neindemanarea personajului Catavencu Surprinzator este momentul deznodamantului Demn de admirat este fragmentul in care sosirea desemnatului de la centru Am admirat umorul Am fost curioas cand au pierdut scrisoarea . iar Catavencu pierde palaria cu scrisoarea . dezarmat acepta sa conduca festivitatile in cinstea noului ales .totul se termina cu bine intr-o atmosfera de sarbatoare si de veselie unanima - Modurile de expunere .dezondamntul este vesel : Catavencu .Zoe se intalneste cu Nae si-I promite sprijinul in alegeri . determinadu-l sip e tipatescu sa faca acelsi lucru . intre timp sosind un desemnat de la centru Punctul culminat . dar la final cedeaza presinunilor facute de Zoe . iar Pristanda le comunica celor in cauza pretentiile adversarului politic . cele doua tabere se incaiera .La anuntarea candidaturii lui Agamita Dandanache.Farfuridi si Barzovenescu iai rostesc discursurile prin care fiecare incerca sa ii ademenesca pe alegatori de partea lor .Farfuridi si Barzovenescu trimit o plangere la Bucuresti acuzandu-l de tradare . care va fi gasita de cetateanul turmentat si inamnata direct Zoei In dezonadamntul .

deoarece i se atribuie insusiri omenesti de simtire si sensibilitate. descrierile de natura in care notele rustice se impletesc cu elemente ale Cosmosului. corespunzand lumii reale si altul interior. de basm.Craiasa din povesti” este o idila cu puternice note de pastel si este alcatuita din sapte strofedistribuite astfel: in primele trei strofe predomina elementele de pastel. care capata valentele unui personaj de poveste.Fisa de lectura Titlul operei : Craiasa din povesti Autorul: Mihai Eminescu Semnificatia titlului. poezia valorificand povestile populare cu personajele lor fabuloase si mitologice. care ocroteste iubirea si care se emotioneaza la vederea frumoasei copile asemuita cu o craiasa din povesti. care este personificata. un spatiu al sentimentelor si trairilor lirice. impresionant de frumoasa. iar in ultimele patru strofe se intensifica accentele de idila prin portretizarea iubitei. Titlul trimite la un personaj de basm.. Tema poeziei o constituie contemplatia poetului in fata unei naturi feerice.Craiasa din povesti” are profunde vibratii folclorice. Structura si semnificatii. In poezia .. . craiasa fiind aici o metafora pentru iubirea armonizata perfect cu natura mirifica. Poezia .Craiasa din povesti” se manifesta doua spatii care se afla intr-o armonie perfecta: unul exterior.. .

haina noptii”.. personificata.Compozitional.. Se imbina astfel lumea reala cu lumea imaginara a basmului.neguri albe”. lacul este vrajit de frumusetea copilei care-si oglindeste chipul in apa lui.stralucite” si . iar imaginea vizuala este exprimata prin metafora personificatoare .bulgari de lumina”. Strofa a patra introduce elementele de idila. Intreg tabloul este incarcat de gingasie si emotie. ..anina”.. Copila daruieste lacului trandafiri . Inceputul poeziei este dominat de elemente de pastel.. Lacul capata insusiri umane. una terestra si alta cosmica... .le intinde”. se iveste dintre trestii o copila care arunca trandafiri rosii in . Poezia incepe cu un oximoron . planul celest si planul terestru se armonizeaza intr-o natura plina de vraja si gingasie prinimaginea vizuala a norilor personificati care . le naste. In lirica eminesciana natura se manifesta prin doua ipostaze care se intrepatrund. luna. norii. apele si campia si din cele ale naturii cosmice.unda fermecata”.sa rumpa”..le intinde pe campie”. In strofa a treia. Prima strofa ilustreaza statutul de stapana a lumii pe care luna il are in intreaga lirica eminesciana.au urzit” umbre pe lacul. .s-adun”. interferand astfel planul teluric cu cel cosmic. . campia.naste”. Ea esteastrul tutelar. unica prin comparatia valurilor miscatoare cu .. langa lacul lucitor. pe sfanta Miercuri. Imaginea feerica a naturii terestre este luminata de astrul tutelar. compune relatia armonioasa dintre om si natura.le scoate peste ape” si . pe care stralucesc .. .. Strofa a doua compune tabloul inserarii. florile.. poezia este structurata in doua planuri distincte...fiecare dintre ele fiind alcatuite din elementele specifice viziunii poetice: lacul. de aceea imaginile vizuale sunt compuse din elementele naturii terestre... ale caror unduiri creeaza o imagine feerica. Elementul fabulos este simbolizat prin trandafirii vrajiti de . luna ca stapana absoluta a lumii. Eminescu introduce aici unpersonaj de basm popular. pe care luna. participand la sentimentul de iubire.tineri”. trestiile.. illustrate prin verbele . fiind sugerata deepitetele .boabe mari de piatra scumpa”. .. unul uman si celalalt al naturii. fiind dominante imaginile dinamice.argintie”. imaginile motorii fiind definite de verbe sugestive: .alearga” in cercuri. care vegheaza intreaga fire si ocroteste indragostitii.. luna. .un cuvant al sfantei Vineri”. Strofele a cincea si a sasea amplifica magia naturii.le scoate”. deoarece apele . pentru ca sa-i limpezeasca apele si sa-si poata vedea chipul.

care apare aici intr-o postura contemplativa. dintre cela doua lumi este facuta de catre copila care reprezinta elementul uman. puse printr-o gestica tot discreta.. Ultima strofa compune chipul iubitei. careia i se alatara un spatiu interior-sezatoarea. Asa se si explica existenta unei diversitati de imagini artistice-vizuale. o alta tresatura operei lirice. datorita prezentei .vrajit de mult e lacul” si . avand aici un specific aparte.alearga apa-n cercuri” si . Datorita discretie cu care sunt exprimate sentimentele.vrajit”: . deoarece se afla in mijlocul naturii cautandu-l pe cel drag sau contemplande-se pe sine in oglinda lacului.Ea se uita…Paru-i galben. / Iar in ochii ei albastri / Toate basmele s-aduna. Descrierea fetei este realizata prin imaginea artistica a oglindirii in apele lacului. simbol al unei lumi imaginare. de magie din basmele populare. de vraja. al metaforelor. Elementul liric se mentine apoi prin cadrul natural nocturn pe care poetul il descrie. care sunt si insusi specifice unei anumite varste. aceasta patrundere permanenta dintre planurile cadrului natural. asadar. dintre natural si uman sugereaza sentimentul armoniei universale in natura.vrajiti sunt trandafirii”. cu delicatete celui redus la tacere de frumusetea ei angelica. dinamice-realizate cu ajutorul epitetelor. deoarece . puritatea erotica.trandafiri arunca tineri”. sau al personificarilor. acela de fabulos.Din aceste doua strofe reiese comuniunea perfecta dintre om si natura. dar solemna. Chipul ei este infrumusetat. Copila are parul galben si ochi albastri. de dragoste fata de fiinta iubita devenita o veritabila zeita prin frumusetea ei sunt discret exprimate. Imaginile vizuale sunt motorii prin verbele de miscare. / Fata ei lucesc in luna. puritatea si gingasia ei. caci poetul admira in imaginatia copilei aplecate peste undele lacului candoarea.Sentimentele de admiratie.. un portret specific aparitiei feminine din lirica eminesciana. auditive. ceea ce semnifica o intrepatrundere perfecta a lumii reale cu lumea imaginara a fabulosului. de taina.. "luna argintie". Aceasta legatura. La fel de discreta este si prezenta eului liric. Acum acest cadru este alcatuit din element cosmice si tereste care sugereaza lumea reala. de sufletul plin de candoarea povestilor. realizand o atmosfera feerica..”.. prin repetitia epitetului .. Legatura dintre cele doua spatii. in care se reflecta o lume de poveste: . al comparatiei.

invalmasirea gandurilor) constituie. dezgolit si oferind privirii un „Decor de doliu. Starile sufletesti nedefinite (regretul. care pare a fi o completare a titlului. parte a unui peisaj citadin. aglomerarea de obiecte apartinand agoniei timpului. plansul. la discretie. sentimentul agoniei lucrurilor provine din reductia naturii la doua culori (albul si negrul). Prima este culoarea zapezii care „cade rar". si este alcatuita din trei strofe. Cele trei strofe constituie o descriere literara de tip tablou. invartirea omului intr-un cerc mereu reluat (ca un alt ecou al „cercului stramt" eminescian). „Solitar". impreuna. prezenta ei in trupul copacilor. de aici. aceasta tehnica ar putea sugera monotonia existentiala. urmate. nu la naratiune si la personaje. in penele pasarii si in frunzele moarte. care reuneste mai multe motive bacoviene: vidul. parcul este unul dintre cercurile concentrice ale singuratatii bacoviene. ca si cand s-ar fi transformat in plumb. ca un „sfarsit continuu". ca in operele epice. Repetarea versurilor initiale (la sfarsitul primelor doua strofe) si reluarea lor in pozitiile 2 si 3 ale strofei finale. poezia "Craiasa din povesti" este o opera lirica prin excelenta intrucat autorul apeleaza si la structuri expresive lirice de o rara forta sugestiva. cea de a doua culoare este funerara. moartea. ar putea sugera o ruptura in ordinea existentiala. constituie un procedeu simbolist. unificand totul sub semnul aceluiasi destin. iarna fiind un anotimp al extinctiei. Dintre motivele specific bacoviene. repetarea versului: „Decor de doliu. alaturi de motivele mentionate. solitudinea. cel mai pregnant este motivul mortii: in „Decor". Un alt „cerc" este orasul (in care „ninge ca-ntr-un cimitir"). plumbul.plumbul care inunda totul. ultimul fiind pamantul-mormant. fiecare de cate un vers razlet. elemente simboliste. Pozeia : . In ultimul catren. caderea. albul si negrul se combina in cenusiu . Fisa de lectura ( liric) Titlul : Décor Autor: George Bacovia Poezia „Decor" apare in volumul „Plumb" (1916). funerar". presentimentul mortii. afundand parcul in pamantul-mormant.eului liric. funerar". Primul element simbolist il constituie chiar „decorul" anuntat in titlu: parcul pustiu si nascator de tristeti.

Sunt singur.. In spate mă jzbeşte-un val Tresar prin somn. Aud materia plângând. Aici apar principalele trasaturi ale stilului bacovian: repetitia epuizanta. Un gol istoric se întinde.. imaginea simbolica. incapabilă să înţeleagă arta adevărată... Pastelul surprinde imaginea monotona a unui parc acoperit partial cu zapada. Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc. apărut în 1916 şi este emblematică pentru atmosfera dezolantă specifică liricii lui George Bacovia..1. Contrastul alb-negru subliniaza universul monoton si limitativ din punct de vedere cromatic. Tot tresărind. şi mi se pare Că n-am tras podul de la mal. Sunt singur şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre. "Plumb". De-atâtea nopţi aud plouând.. meschină. tot aşteptând. "De-atâtea nopţi aud plouând. Fisa de lectura (licric) Titlul: Lacusta Autorul : George Bacovia Prezentare generala Poezia LACUSTRA face parte din volumul de debut. peisajul monoton. 3." Tema poeziei ilustrează condiţia nefericită a poetului într-o lume ostilă. 2. prin folosirea motivelor specific bacoviene . Şi simt cum de atâta ploaie Piloţii grei se prăbuşesc. Şi parcă dorm pe scânduri ude. exprimând prin simboluri şi sugestii trăirile şi stările sufleteşti ale poetului. şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre.

" Ultima strofă este reluarea primei strofe. "Tot tresărind. motivul ploii. nevroza. devine hău. care dispare. inclusa în desinenţa verbelor. Strofa întâi exprima simbolic ideea de temporalitate existenţială ca stare de permanenţă sâcâitoare a eului liric. Strofa a treia amplifică starea de nelinişte a poetului prin dimensiunile majore ale istoriei ca unic reper al existenţei umane. lot aşteptând". nesiguranţa. "tresar". o construcţie supusă iminent prăbuşirii. poetul percepe direct. al golului sufletesc. dezolarea. devenind un însingurat în societatea de care fuge. ploaia care este atât de distrugătoare de materie. o astfel de . De asemenea. ceea ce sugerează faptul că eul poetic este supus pericolelor. disperarea. Poezia "Lacustră" este simbolistă prin sugestii. de aceea se autoizolează. spaima. "aud". Strofa a doua este dominată de simboluri psihologice exprimate prin verbe ce exprimă inceritudinea.Simbolul dominant în poezie este "lacustră". iar scândurile ude sugerează nevroza poetului ca efect al pericolului de prăbuşire spirituala iminentă. Motivul solitudinii este ilustrat aici printr-o stare de singurătate dorită de poet. pentru a sugera atemporalitatea. iar muzicalitatea versurilor. singura certitudine ("simt") fiind prăbuşirea. dezagregarea iminenta a Universului sub acţiunea dezintegratoare a apei: "Şi simt cum de atâta ploaie/ Piloţii grei se prăbuşesc. care are drept corespondent în natură o locuinţă construită de om pe apă şi susţinută pe patru piloni. simboluri şi stările sufleteşti specifice liricii bacoviene: plictisul. al nevrozei. prin putrezirea stâlpilor de susţinere. "Un gol istoric se întinde". apăsătoare. al terorii de apă. încât efectele sunt apocaliptice ("Aud materia plângând"). Prezenţa persoanei I. dată de verbele la gerunziu. Semnificaţia titlului. în care este schimbai numai versul al doilea. "De-atâtea nopţi". făcând ca această creaţie să fie o confesiune lirică. întreg Universul trăieşte un dramatism sfâşietor. infinit. construită pe apă şi susţinută de patru piloni. spaima de dezagregare a materiei sub acţiunea distrugătoare a apei: "parcă dorm". totul se destramă. Panica şi spaima provocate de izbitura brutala şi neaşteptată a valului ("în spale mă izbeşte-un val") sunt amplificate până la disperarea eului liric din pricina solitudinii ce se simte ameninţata de un eventual pericol: "Tresar prin somn şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la mal. neant. veşnicia stării de copleşitoare dezolare. "mi se pare". Simbolul "lacustră" are drept corespondent în natură o locuinţă temporară şi nesigură. exprimă sentimentul de claustrare a eului liric în această lume sufocantă. de disperare a eului poetic din cauza permanentelor pericole ce pândesc continuu existenţa spirituală a lumii.ca motivul singurătăţii. sporeşte confesiunea eului liric implicat definitiv în starea dezolantă care pune stăpânire decisiv şi implacabil pe sunetul poetului. sintagma "surit singur" simbolizând o existenţă solitară asemănătoare cu imaginea locuinţelor lacustre.

o autoizolare totală. care va duce inevitabil la prăbuşirea spirituală a eului liric. aşadar.locuinţă este una provizorie. . dar sigur. valul. o solitudine dorită.Apa acţionează încet. dezagregând spiritualitatea creatoare. Lacustra simbolizează. omul este ferit aici de pericolele ce-l pândesc în pustietate (animale sălbatice.). scândurile ude. intemperii etc. dar în acelaşi timp. printr-o serie de simboluri sugestive: ploaia. Apa este un simbol al dezintegrării materiei. singurătatea este totală. malul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful