FIȘĂ DE LECTURĂ - GENUL EPIC

„ POVESTEA LUI HARAP-ALB ”

DE ION CREANGĂ

Autorul: Ion Creangă

Date importante din activitatea scriitorului:

Data naşterii lui Creangă este incertă. El însuşi afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născutla 1
martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici(condici) de nou-
născuţi din Humuleşti, publicată de Gh. Ungureanu.Creangă a mai avut încă şapte fraţi şi surori: Zahei,
Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile şiPetre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria şi Ileana
în 1919.Tinereţea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitaleAmintiri
din copilărie.

În 1847 începe şcoala de pe lângă biserică din satul natal. Fiu de ţăran,este pregătit mai întâi de
dascălul din sat, după care mama sa îl încredinţează bunicului matern("tatal mamei, bunicu-meu David
Creangă din Pipirig"), David Creangă, care-l duce pe valeaBistriţei, la Broşteni, unde continuă şcoala. În
1853 este înscris la Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ sub numele Ştefănescu Ion, unde îl are ca
profesor pe părintele Isaia Teodorescu (PopaDuhu). După dorinţa mamei, care voia să-l facă preot, este
înscris la Şcoala catihetică dinFălticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume
pe care l-a păstrat tot restul vieţii.

După desfiinţarea şcolii din Fălticeni, este silit să plece la Iaşi, absolvind cursulinferior al Seminarului
teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.S-a despărţit cu greu de viaţa ţărănească, după cum
mărturiseşte în Amintiri:„Dragi mi-erau tata şi mama, fraţii şi surorile şi băieţii satului, tovarăşii mei de
copilărie, cu cari,iarna, în zilele geroase, mă desfătam pe gheaţă şi la săniuş, iar vara în zile frumoase de
sărbători,cântând şi chiuind, cutreieram dumbrăvile şi luncile umbroase, ţarinele cu holdele, câmpul
cuflorile şi mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a tinereţii!
Asemenea, dragi mi-erau şezătorile, clăcile, horile şi toate petrecerile din sat, la care luam partecu cea
mai mare însufleţire.

Din 1855 până în 1859 urmează cursurile seminarului iar apoi, luându-şi atestatul, revine în satulnatal.
Se însoară mai târziu la Iaşi cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzecide sfinţi din Iaşi,
devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859).Literatura românăLa 19decembrie 1860 se naşte fiul
său Constantin.În 1864, Creangă intră la Şcoala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi, unde l-a avut
profesor pe Titu Maiorescu. Acesta îl aprecia foarte mult şi l-a numit învăţător la Şcoala primară nr. 1
dinIaşi.

După ce timp de 12 ani este dascăl şi diacon la diferite biserici din Iaşi, este exclus definitiv dinrândurile
clerului (10 octombrie 1872), deoarece şi-a părăsit nevasta, a tras cu puşca în ciorilecare murdăreau
Biserica Golia şi s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile custatutul de diacon. (În 1993, el
a fost reprimit post-mortem în rândurile clerului.) Ca urmare aexcluderii din cler, ministrul Tell îl destituie
şi din postul de institutor, însă venirea lui TituMaiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest
post. A colaborat la elaborarea a patrumanuale şcolare.

În 1873 se încheie procesul său de divorţ, copilul său de 12 ani fiindu-i dat în îngrijire. A căutat ocasă în
care să se mute, alegând o locuinţă în mahalaua Ţicău (bojdeuca)În 1875, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu,
atunci revizor şcolar la Iaşi şi Vaslui, cu care seîmprieteneşte. Între 1875 şi 1883, la îndemnul poetului,
scrie cele mai importante opere ale sale.Între 1883 şi 1889 a fost bolnav de epilepsie şi a suferit foarte
mult la aflarea bolii şi apoi adecesului lui Eminescu, şi al Veronicăi Micle.Ion Creangă moare pe data de
31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Ţicău. Esteînmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul
Eternitatea din Iaşi

Anul apariției: publicat în revista „ Convorbiri Literare ”, în anul 1877

Alte opere ale autorului:

· „ Capra cu trei iezi ” - poveste - 1875;

· „ Povestea unui om leneș ” - 1875;

· „ Popa Duhul ” - nuvelă - 1879;

· „ Amintiri din copilările ” - roman autobiografic - 1879;

Genul literar: genul epic

Specia literară: basmul cult

Opera este scrisă: în proză

Locul desfășurării acțiunii: între două tărâmuri;

Timpul desfășurării acțiunii: timpul este vag precizat: „ Amu cică era odată într-o țară un crai,
care avea trei feciori ”;

Personajele:

· Harap-Alb = personaj principal;

· Spânul = personaj secundar;

· Sfânta Duminică = personaj secundar;

 · Împăratul Roșu = personaj secundar;

· Craiul = personaj episodic;

· Fata împăratului = personaj secundar;

· Împăratul Verde = personaj secundar;

· Ochilă, Setilă, Gerilă, Flămânzilă, Păsări-Lăţi-Lungilă = personaje ajutoare sau episodice - Gerilă
simbolizează focul filozofal, Flămânzilă simbolizează pământul, Setilă simbolizează apa, Ochilă
simbolizează cunoașterea și Păsări-Lăți-Lungilă simbolizează omul universal;

· calul, furnica, albina = personaje ajutoare și donatoare ce simbolizează patrimoniul strămoșesc

cât și calitatea spirituală pe care Craiul, la rândul său, le-a transmis fiului său;

· verișoarele = personaje episodice;

· frații protagonistului = personaje episodice;

Naratorul: Narațiunea se face la persoana a III-a realizată de un narator omniscient, dar nu și

obiectiv.

Modurile de expunere: se îmbină narațiunea cu dialogul și cu descrierea, stilul direct cu stilul

indirect;

Momentele subiectului:

Expozițiunea - sau situația inițială presupune starea de echilibru: un crai care avea trei feciori, iar în
celălalt capăt de lume, frate mai mare cu cradiul, avea doar trei fete;

Intriga - sau tulburarea echilibrului - presupune o cauză de lipsă relevată de scrisoarea Împăratului Verde,
în care Craiul este rugat de fratele său să-i trimită un nepot, ca să-i urmeze tronul - motivul împăratului
fără urmași;

Desfășurarea acțiunii - unde protagonistul este supus unor teste și acesta reușește să treacă proba
curajului - motivul superiorității mezinului - el trece podul ajutat de Sfânta Duminică. Spânul îi fură
identitatea și îl transformă pe protagonist într-o slugă și aici intervine triplicarea = înmulțirea probelor de
la trei la nouă și prezența în basm a numeroase cifre magice multiple de trei;

Punctul culminant - sau lichidarea înșelătoriei debutează la sfârșitul ultimei probe, când protagonistul
dezvăluie adevărata identitate a sa și încercarea Spânului de a-l ucide pe Harap-Alb;

Deznodământul - presupune revenirea echilibrului la normal și răsplata cuvenită eroului.

Mijloace artistice: termeni și expresii populare, regionalisme lexicale, ziceri, frecvența

proverbelor:
 · „ și odată ți-l înșfacă cu dinții de cap, zboară cu dânsul în înaltul cerului, și apoi, dându-i drumul
de acolo, se face Spânul până jos praf și pulbere ” - folosirea dativului etic;

· „ capul de-ar fi sănătos că belele curg gârla ” - proverbe și zicători;

· „ Mă, fețișoara împăratului ne-a tras butucul ” - adresare directă, diminutive;

· „ și când să pună mâna pe dânsa, zbrr !.. pe vârful unui munte și se ascunde după o stâncă ” -
expresii onomatopeice;

PARERI PERSONALE:

“Povestea lui Harap-Alb” de Ion creanga este un basm foarte interesant, placut, care mi a oferit multa
placere in timp ce l am citit. Episoadele inlantuite armonios, au o compozitie clara si fireasca.

În realizarea poveştilor sale, Ion Creangă porneşte de la modele populare, caracterizînd teme de
circulaţie universală cu o vechime uneori mitică.

Şi de această dată, Creangă reuşeşte să impresioneze prin elementele fantastice îmbinate cu

măiestrie cu cele reale, dar şi prin limbajul folosit care dă dovadă de un nivel ridicat de profesionalism.

Figuri de stil:

· Personificări: „doarme şi pământul”

· Comparaţii: „Vechi ca pământul, moale ca matasea si verde ca buratecul”Repetiţ ii: “Şi merge, şi
merge”; „mai! mai! mai!”

· Metafore: „boboc de trandafir din luna lui mai, scaldat in roua diminetii, dezmierdat de celeintaii
raze ale soarelui”

· Epitete: „codri întunecoşi, ostrov mandru, casuta singuratica, muschi pletos.”

Imagini artistice:

· Vizuale: „la vederea acestei minunatii, toti au ramas incremeniti si, uitindu-se unii l altii nu
stiauce sa zica.”

· Dinamice: „Cum ajunge in gradina, odata incepe a smulge la salati.”

· Olfactive: „îl freacă pe dinăuntru cu cătuşnică, cu sulcină, cu mătăciune, cu poala sântă-Mariei

şicu alte buruiene mirositoare...”

· Auditive:” Ia ascultati , mai ! Zise Gerila: Vorba lunga saracia omului.

 Prima impresie dupa lectură :

Ceea ce ma impresionează este: indrazneala lui Harap-Alb atunci cand a vrut sa-si incerce si elnorocul la
fel ca si fratii sai.La fel de surprinză tor este momentul : in care Spanul suparat ca i s-a aflat secretul ii taie
capul luiHarap-Alb.

Demn de admirat este fragmentul: „Capul de-ar fi sanatos, ca belele curg garla.