Doua loturi p8j3ju

De I. L. Caragiale

Clasic al literaturii romane , I. L. Caragiale este un mare prozator si dramaturg .

Alaturi de schitele memorabile ( Vizita , D-l Goe , Lantul Slabiciunilor , Un
pedagog de scoala noua etc ) si nuvelele sale (O facile de paste , Doua loturi ,
Kil Ianulea ) , I. L. Caragiale este mai ales un amre dramaturg , remarcabil prin
comediile sale (O scrisoare pierduta , O noapte furtunoasa ) ca si prin drama
Napasta .

Nuvela a fost publicata in 1901 in volumul “Momente si Schite “

Autorul nareaza o intamplare din viata micilor functionari care doresc printr-un
castig intamplator sa-si depaseasca umila conditie sociala . Universul nuvelei e
mediul citadin . In aceasta lume , comicul se limiteaza la schitarea unor aparente
in spatele carora evolueaza eroi al caror destin este marcat tragic .Locul
primordial il ocupa starile sufletesti ale lui Lefter Popescu aflat intr-un moment
esential cand sansa i-ar putea schimba anonimatul in care se zbate .In aceasta
nuvela , Caragiale pune accentul pe tragedia psihologica reiesita din imbinarea
visului cu realitatea .

Nuvelele realiste ale lui Caragiale ilustreaza eroi ce se afla la limita dintre tragic
si comic , asa cum sunt cei din “Doua loturi” , “Inspectiune” , “Canuta om sucit”
. In proza psihologica si realista , Caragiale este un creator de stari sufletesti , iar
in comedii este un necrutator critic de moravuri sociale si defecte caracteriale
.Garabet Ibraileanu spune “ca satiric , Caragiale e un pictor de moravuri ; ca
tragic , un pictor de stari sufletesti , cu alte cuvinte , satira lui e sociala , tragedia
lui e psihologica . “

Nuvela , spre deosebire de schita are mai multe personaje si se intinde pe o

perioada mai mare de timp .

Lefter Popescu este protagonistul , el participand la toate momentele subiectului

, la toate actiunile , este prezentat in evolutie . Este un personaj individual , dar
tipic pentru o anumita categorie sociala , cea a functionarilor marunti care
incearca sa iasa din anonimat .
Trasaturile de caracter sunt prezentate direct de narator , de alte personaje , de
personaj insusi ori se desprind indirect (fapte , mediu , comportament , ganduri
si framtantari sufletesti si chiar din limbaj si nume .

Naratorul ajuta foarte mult la caracterizarea personajului prin constructiile

incidente prin care indica starea unui anumit personaj .
Statului social al lui Lefter Popescu este de mic functionar , un slujbas marunt si
neinsemnat la un minister , un “impiegat” cum il numeste seful sau .
Starea lui sociala si materiala sunt admirabil evidentiate chiar de numele sau
care sugereaza saracia , lipsa banilor (Lefter) si banalitatea (Popescu) .

Traind modest de pe azi pe maine impreuna cu sotia sa , intr-o casuta cu “ salita”

si “geamlac” , Lefter discuta cu consoarta .Viata lor se scurge linistit dupa reguli
bine-stiute , pina-n ziua cand vestea castigului ravaseste totul in jur . Perspectiva
de a deveni un om bogat peste noapte si ratacirea biletelor il marcheaza profund
. Din momentul aflarii vestii si pana la sfarsit , autorul analizeaza minutios
diferitele lui atitudini si stari sufletesti .

Lefter Popescu trece printr-un sir de intamplari neprevazute care il pun in situatii
din ce in ce mai tensionate . Intreaga lui existenta sta sub semnul terorii sefului
sau al unei vieti monotone . Simtindu-si in permanenta lezata demnitatea de om
si functionar , cauta cu disperare sa-si schimbe locul in ierarhia sociala , dar
devine victima unui nemilos joc al sortii . Destinul ii joaca o farsa cu conseciinte
dramatice .

Lefter nu era un jucator pasionat la loterie , ba chiar mai mult , nu credea deloc
in norocul sau( “eu si norocul” ) , era pesimist , pentru ca nu castigase nimic
toata viata .Urmand sfatul unor colegi , cumpara bilet cu bani imprumutati de la
Capitanul Pandele pentru a forta destinul . Tot capitanul este cel care noteaza
numele biletelor cumparate . Sceptic in prvinta norocului sau , Lefter n-a urmarit
tragerile la loterie , amanate de atatea ori , nici nu a citit ziarul , astfel incat a
fost foarte surprins cand a aflat vestea cea mare data de capitan , cu atat mai
mult cu cat ambele bilete erau lozurile cele mari .”-Hahaha ! sa stii nene
Turturene , ca le gasim a doua zi dupa termen … Imi cunosc eu norocul !”

Dupa ce Capitanul Pandele il anunta ca a castigat , gasirea lozurilor pe care le

cauta devin o obsesie pentru el . E cuprins de neliniste , e foarte nervos , se
invoieste cateva zile de la serviciu …

Dintr-un om linistit si docil se transforma in unul impulsuiv si violent . Intra in

conflict cu toata lumea , avand convingerea ca toti se opun imbogatirii sale .Isi
pierde increderea in ceilalti , devenind suspicioas cu toata lumea , inclusiv cu
sotia lui

Dupa 3 zile de cautari zadarnice e toropit de somn , dar dupa 15 minute sare
vesel cu fata luminata , spunandu-i sotiei ca biletele sunt in jacheta cenusie .cand
afla ca doamna Popescu a dat jacheta , locul bucuriei e luat de furie si brutalitate
.
Convins ca sotia sa nu a controlat buzunarul jachetei cenusii si a lasat biletele
inauntru , Lefter se dovedeste necrutator cu ea , desi vede ca aceasta nutreste un
profound sentiment de regret fiindca daduse jacheta tigancilor .
“-Ce ?
-Am … dat-o
-Ce ai dat ?
-Jacheta !
-Care jacheta ?
-A cenusie !
-Cui ?
-N-ai spus tu ca n-o mai porti ?
-Cui ? cui ai dat-o , nenorocito ?
-La o chivuta .
-Pentru ce ?
-Pe farfurii .
-Cand ?
-Alaltaieri …’

Limbajul sugereaza cresterea gradata a tensiunii .

Cu un ton amenintator ,ii cere sotiei sa-i aduca farfuriile cumparate , si , cu o
violenta batjocoritoare , le face tandari sub ochii inspaimantati ai acesteia .

Cuprins de furie , pleaca insotit de capitan si de comisarul Turtureanu , hotarat

sa recupereze biletele de la tiganci .Acestuia ii promite un procent din castig
pentru a-l ajuta sa gaseasca biletele .

Dovedeste o generozitate interesata : ii promite capitanului Pandele un anumit

procent pt. a respecta superstitia , iar comisarului Turtureanu e dispus sa-i acorde
un procent daca il ajuta sa recuperze biletele de la Chivute . Le ofera pana si
acestora o parte din castig . Pana la gasirea biletelor Lefter Popescu evolueaza
intre speranta si disperare (“… d. capitan Pandele citeste gazeta de seara iar d.
Lefter asculta pus pe ganduri…”)

La berarie , trece prin cele mai cumplite stari depresive , mai intai pentru ca in
gazeta scria ca in sase luni banii vor intra in fondurile loteriilor , apoi pentru
pentru ca vede privirea plina de repros si amenintari tacite ale sefului sau , care-l
credea bolnav . De aceea , sentimetul de vinovatie il apasa , mai ales ca d.
capitan Pandele il acuza direct , iar seful il dispretuieste fatis pentru minciuna .

Torturat de gandul de a nu gasi biletele la timp , el incearca sa schimbe tactica in

relatia cu chivutele . Lefter spera sa le convinga cu duhul blandetii , dar nu
reuseste , fiind lovit si alungat de tiganci :
“Si pana sa apuce d. Popescu sa salute macar , se pomeneste fleasc! Drept in
ochi , o strachina cu prune sleite a…i Si , dupa ce i-au luat vazul , trage-i pumni
, palme , si pe urma care cu ce apuca (…) “

Obsedat de aceasta problema si agitate , eroul ii suprinde si pe cunoscutii lui

prin nelinistea tradata de un comportament schimbat , conflictual , asa cum
observa chair comisarul Turtureanu : ‘De mare belea mi se pare ca mi-ai dat ,
nene Popescule m cu ipohondriile dumitale !”

Lefter este rugat de seful sau sa se intoarca la munca pentru a nu-si pierde slujba
. Cautand dosarul cerut m eroul descopera biletele in sertarul biroului . In aceste
momente fericirea lui atinge cote maxime , ajungand pana la extaz “Toti zeii !
toti au murit ! toti mor ! numai Norocul traieste si va trai alaturi cu vremea ,
nemuritoare ca si el ! … Sunt aci! … aci , biletele! … aci era soarele stralucitor
cautat atata timp orbeste pe-ntunerec! .”

Gasind biletele , el isi depune arogant demisia catre sef :”(…) Sanatatea mea
prea delicata nu-mi permite sa mai support asprimile de tot felul ale servicului
.Va rog dar respectuos sa binevoiti a-mi primi demisia din postul ce ocup la
acest onor. Minister .
Binevoiti etc.

Eleutheriu Poppescu “

Aceasta este prima data cand isi foloseste numele adevarat , folosit in trecut
cand era in lipsa de bani .

Fericirea lui Lefter Popescu tine foarte putin pentru ca biletele erau inversate si
atunci cand constata ca visul de imbogatire s-a spulberat se comporta ca un
nebun , il jignestep e bancher dand din palme si facand taraboi .

Presupusul castig la loterie , unicul din viata eroului , atunci cand s0a dovedit a
fi o fantasma , l-a distrus pe Lefter pentru totdeauna

Cu toate aceste manifestari , Lefter Popescu e un om obisnuit intr-o situatie

neobisnuita si de aceea comportamentul lui e anormal . E o victima a hazardului
fiind permanent urmarit de ghinion .

In ciuda situatiilor comice in care e prezentat personajul , atitudinea autorului nu

e una batjocoritoare ci , dimpotriva , il invaluie cu multa intelegere si chiar
compasiune care apare pregnant exprimata in finalul textului .

Acest om obisnuit , simplu functionar , orbit de iluzia unei imbogatiri

neasteptate , nu poate rezista perspectivei de a-si vedea visul naruit. Lefter
Popescu este victima hazardului , care a hotarat ca el sa ramana un amre
ghinionist si un om simplu , asa cum a fost toata viata .

Trasaturile personajului sunt prezentate direct de catre autor , de alte personaje

(comisarul Turtureanu , capitanul Pandele s.a. ) sau de personajul insusi
(autocaracterizare) , ori se desprind indirect prin actiune , din comportamentul ,
gesturile , felul de a vorbi , gandurile si relatiile acestuia cu celelalte personaje .

Tot zbuciumul interior , penduland intre fericire si disperare ,intre bucurie si

deznadejde , duce inevitabil la prabusirea psihologica a personajului , care nu-si
paote depasi conditia umila si banala a omului oarecare , sortit sa ramana un
anonim in lumea asta .

Si prin nuvela “doua loturi “ca si prin celelalte opera ale sale , autorul s-a
dovedit a fi un creator de viata exceptional .
“Si de data aceasta caragiale e realizat un perosnaj credibil , caruia i-a dat
suflare de viata” (Garabet Ibraileanu)
O anume naivitate a personajului , speranta si dorinta de a-si depasi conditia
modesta , visurile lui trezesc simpatia noastra