Greuceanu basm popular rezumat

“Greuceanu” este un basm popular, o

naratiune de mare intindere, in proza, in care se impletesc intamplarile reale,
obisnuite, cu cele fantastice, la care iau parte personaje cu trasaturi
supranaturale, reprezentand binele si raul. In opera literara populara
“Greuceanu” se povestesc mai multe intamplari, in urma carora Greuceanu
ia de la zmei soarele si luna, pe care acestia le furasera si le daruieste
oamenilor.

Basmul popular “Greuceanu” a fost cules de Petre Ispirescu si publicat in

volumul “Basmele romanilor”.
Inca de la inceput, cititorul este introdus intr-o lume imaginara, in imparatia
lui Rosu-Imparat, ramasa in intuneric.
Foarte multi voinici si viteji au incercat sa infrunte zeii, insa a fost in zadar, ei
nu au izbutit. Cu toate acestea, doreste sa-si incerce norocul si viteazul
Greuceanu. Astfel, acesta se hotaraste sa plece si el in cautarea lor,
asumandu-si un mare risc, daca nu reuseste i se va taia capul. In caz de
izbanda, acesta o va lua de sotie pe fiica imparatului si va primi jumatate din
imparatie.
Cu ajutorul fratelui sau de cruce, Faurul-Pamantului, al insusirilor sale
neobisnuite (se transforma in porumbel, in musca si in buzdugan) si al
palosului, Greuceanu reuseste sa-i omoare in lupta pe cei trei zmei. Ajunge la
locul unde erau ascunde soarele si luna, le ia si le arunca la er, spre bucuria
oamenilor.
La intoarcere, scapa din capcanele pe care i le intind zmeoaicele, omorandu-
le, dar, pana sa ajunga la imparat, este lasat, prin inselaciune, fara palosul in
care ii era puterea. In acest timp, un sfetnic “becisnic” ceru fata, zicand ca el
este “cel cu izbanda cea mare”.
Greuceanu biruie si de aceasta data, sfetnicul isi recunoaste fapta si totul se
termina cu o nunta imparateasca.

Puterea personajelor este neobisnuita: iau soarele si luna in maini si le

arunca pe cer, cand se lupta se cutremura pamantul, trec peste noua mari si
noua tari, pot zbura ca vantul si ca gandul, etc. De asemenea, vorbim de
obiecte si intamplari inedite: palosul, buzduganul sunt fermecate, basmaua
sau cutitul dau de stire cand se intampla o nenorocire, sageata azvarlita in
vazduh cade si ii omoara pe cei rai, zmeoaica (dupa e inghite un chip de fier
inrosit in foc) moare si se transforma intr-un munte de fier, etc.

Fiind un basm, e evident ca binele invinge raul, iar adevarul si dreptatea

triumfa. Personajele care reprezinta binele sunt, adesea, ajutate in lupta lor
de fiinte supranaturale. Greuceanu insusi are, pe langa insusiri obisnuite (om
drept, cinstit, curajos, etc.) si insusiri supranaturale (se poate transforma, are
un palos fermecat, etc.). personajele din jurul sau sunt reale (imparati,
sfetnici), dar si imaginare (zmei, zmeoaice, Faurul-Pamantului, Satana, etc.).
Asadar, simbolizand cinstea, curajul, adevarul, Greuceanu lupta impotriva
nedreptatii, a intunericului (zmeii fura soarele si luna de pe cer), iar victoria
lui este, de fapt, victoria binelui asupra raului.

Sa nu uitam de formulele prezente in basm: “a fost odata ca niciodata”, “si-

nainte cu povestea, ca de-aicea mult mai este”, “si incalecai pe-o sa si va
povestii dumneavoastra asa