1.

Obiectul de baza al teh experimentale

Obiectivul de bază al tehnicii experimentale este descoperirea de elemente

tehnologice noi sau perfectionarea celor existente, în scopul creşterii cantitative
şi/sau calitative a productiei în cadrul unor sisteme integrate, cu o valorificare
optimă a resurselor.

2.Principiile care stau la baza tehnicii experimentale

Principiile care stau la baza tehnicii experimentale sunt cele ale similitudinii,
actiunii ierarhizate a factorilor şi al optimizării sistemului prin iteratii succesive.
Punerea în practică a acestor principii se realizează prin metoda comparatiei

Principiul similituudinii are in vedere ca o anumita cercetare sa se intreprinda in

zona in care vor fi difizate si aplicate rezultatele .

Principiul actiunii ierarhizate are in vedere problemele de cercetare care se rezolva

pe nivele ierarhizate

1.nivelul creatiilor de cultivare(soiuri , hibrizi, material de plantat)

2.tine de realizarea unor experiente polifactoriale cu ingrasaminte , densitati ,

regim de irigare

3 .tine de protectia plantelor , testarea de fungicide, insecticide , , erbicide pe soiul

nou creeat

4 .tine de efectul de mediu al tehnologiei nou create .

Principiul optimizarii sistemului prin iteratii successive –odata stabilit un soi , se

optimizeaza in cercetare elementele de fertilitate , densitate , regim de irigatie
.Acest lucru se realizeaza in exeriente mono si bi factoriale pt a scurta timpul de
cercetare si pt a livra productia cat mai aproape de momentul introducerii in
productie a noului cultivar.

Factorii cu care se lucreaza in experimentare pot fi –factori dinamici si factori de

stare

Factorii dinamici –ai caror aport genereaza sporuri mari de productie si sunt
reprezentati de soiuri , hibrizi , ingrasaminte naturale , , apa de irigatie .
Factorii de stare au o actiune generala si sunt reprezentati prin tipul de sol ,
conditiile climatice , , epoca de semanat , lucrarile de baza , , avand rolul de creea
conditii de manifestare pt factorii dinamici

La baza principiilor de mai sus stau metode de cercetare –metoda comparatiei si

metoda testarii directe ..Met de cercetare sunt materialiste si au la baza verificarea
ipotezelor prin experiment stiintific..Cercetarea agricola are la baza principiul
inductive deductiv , modelarea sistematica si tratarea statistica a inf stiintifice
.Principiul inductiv deductive nu este propriu teh experimentale .prin modelare se
schimba diferitele parti ale sist pt a vedea comportamentul plantelor la anumite
situatii , iar tratarea statistica permite separarea elem imp de cele mai putin imp.

3.Instrumentele cercetarii stiintifice.Exemple

Instrumentele cercetării ştiintifice sunt foarte diferite, pornind de la câmpul de

experientă, coloanele de sol, lizimetrele, vasele de vegetatie, camerele de creştere,
serele, solariile, fitotronul, laboratoarele speciale.

Coloanele de sol rezulta practic din din incarcarea unor tuburi din sticla cu sol in
diferite structuri naturale pe care se poate studia spalarea subs nutritive / a
pesticidelor .

Lizimetrele sunt niste cuve din metal sau din beton in care se introduce sol in
structura naturala , se cresc plante si pe diferite adancimi , se pot colecta solutii
nutritive pt a se putea evalua pe baza unui bilant cantitatiile de elemente chimice
consumate de catre plante sau consumul de apa al plantelor .

Echipa de cercetare este complexa fiind formata din agricultori , ingineri , biologi ,
pedologi , fizicieni , matematicieni .

4.Etapele de dezvoltare ale tehnicii experimentale

Tehnica experimentala se dezvolta in 4 mari etape

1.Etapa observatiilor si a incercarilor simple din negura timpului pana im 1840.S

abazat pe diferite obs simple care au condus la cresterea productiei cum ar fi –
schimbarea provienientei semintelor de la un loc la altul sau folosirea
amendamentelor , a gunoiului de grajd , a apei de mare , a cenusei .

2.Etapa dominanta de teoria nutritiei plantelor –este fundamentata pt dezv tehnicii

experimentale .

3.Etapa moderna (1915 -1970)NICOLAE SAULESCU caracterizeaza etapa prin

extinderea experentei de camp., introducerea rezultatelor in productie , calculul
datelor experientei , a teoriei probabilitatiilor .

4.Etapa contemporana (1970 pana in prezent )-se caracterizeaza prin diversificarea

activitatilor de cercetare , generalizarea mijloacelor de calcul in experiente ,
perfectionarea instrumentelor de cercetare , aparitia programelor de cercetari .

5.Functiile experientei de camp .Enumerare

-Instrument esential de cercetare stiintifica

- mijloc de orientare

- obiect de demonstratie şi propagandă

- mijloc de educatie

- element generator de progres în plan national şi international şi de -

instrument de potentare a resurselor în plan national şi regional.

6.Experienta de camp ca instrument esential de cercetare stiintifica .

Tehnica experimentala prin experientele de camp , laborator sau orice alta situatie
permite studiul legilor , fenomenelor si proceselor care determina realizarea
recoltei , contribuind in mod esential la largirea orizontului cunoasterii
.Experientele realizate in fitotron , camere de crestere , case de vegetatie isi capata
confirmarea in conditii de camp prin realizarea de experiente de camp.

7.Experienta de camp ca mijloc de orientare.

Tehnica experimentala sugereaza specialistilor sansele de aplicabilitate pt zone

mai restranse avand la baza recomandari bazate pe cercetarii complexe efectuate
in statiuni experimentale si unitati agricole.
8.Experienta de camp ca obiect de demonstratie si propaganda

Orientarea specialistilor din teren asupra celor mai bune variante din localitatile
unde se fac expozitii

9.Mijloc de educatie

Se pleaca de la elemente simple(elementele unei experiente , metode de asezare,

dimensiunilor exp si se merge catre elem complexe (studentii trb sa inteleaga
rezultatele obtinute si chiar sa puna bazelr unei experiente).
10.Enumerati elementele de baza ale unei experiente

Elementele de baza ale unei experiente sunt

-varianta experimentala

-repetitia

-perdelele de protectie

-benzile de protectie

-drumurile

Potecile sau cararile

11.Definiti experienta de camp.

Experienta de camp este o cultura comparativa executata dupa anumite reguli , pe

parcele egale ca marime , de aceeasi forma , grupate cat mai strans pe teren ,
asezate in conditii naturace identice cu cele din cultura mare , si planificate cu
scopul identificarii soiului , hibridului , materialului de plantat , a ingrasamantului ,
tratamentului fitosanitar sau a orcarui element implicat in productie pt a genera la o
anumita specie o productie ma mare , de o calitate imbunatatita , la un pret mai
scazut , in conditiile respectarii exigentelor de protectia mediului .

12.Definiti varianta experimentala .Exemple.

Varianta experimentala este reprezentata de graduarile factorului care se studiaza si

este supus operatiunii de comparare .
Variantele experimentale sunt de obicei entitati diferite ale factorului experimental
.Factorii studiati sunt de obicei soiuri , hibrizi , lucrari ale solului , pesticide ,
elemente ale regimului de irigatie , asolamente , epoca de semanat , densitatea
plantelor

13-14.Ce este repetitia si tipuri de repetitie

Repetitia consta in aparitia 1 singura data a intregii serii de variante ale factorului
studiat . Cand acest lucru se realizeaza in plan orizontal =bloc , cand variantele
sunt dispuse in plan vertical –coloana , cand repetitia este formata din blocuri
incomplete (si nr de variante este un patrat perfect )=grilaj

15.Rolul perdelei si al benzii de protectie

Perdelele de protectie –sunt parcele marginale , aflate in capatul blocului , care au

rolul de a proteja parcelele experimentale de potentialii agenti daunatori

Banda de protectie reperezinta o fasie din cultura care se experimenteaza , asezata

perpendicular pe pozitia variantelor experimentale , care au rolul de a proteja pe
lungime experienta , variantele de actiunea diferitilor factori potential daunatori

Benzile si perdelele de protectie mai au roulul de a inlatura efectul de oaza .

16.Factorii care determina marimea parcelelor experimentale .

Teh de lucru este reprezentata de tiprile de masini disponibile pt lucrarile solului –

semanat , ingrijit si recoltat .

Felul experientei –in ameliorare suprafata variaza intre 10 -30 mppt cereale paioase
si intre 30-100plante /parcela .In exeperientele cu ingrasaminte , erbicide ,
fungicide sau insecticide suprafata variaza intre 15 si 25 mp .In cazul lucrarilor de
baza , parcelele au suprafete mai mari (100-200mp)pt a se putea testa si alti factori
.
Felul plantei – la cereale paioase aprox mp , la prasitoare 60-80plante recoltabile ,
la cartof 60 plante recoltabile , la sfecla de zahar 100-200plante recoltabile/parcela
.

Uniformitatea solului –pe soluri uniforme se recomanda parcele mai mari cu un

numar mai mic de repetitii , pe soluri neuniforme se recomanda parcele la limita
minima cu un numar mai mare de repetitii

Etapa de experimentare –experienta de ameliorare

La cereale paioase –in culturi de orientare aprox 10mp

In culturi de concurs aprox 20mp

La porumb /floare –in culturile de orientare , comparative 30 -40 de plante , iar in

culturile de concurs 60-80 de plante recoltate .

Adresabilitatea experientei

17.Forma parcelei experimentale

Este de obicei dreptunghiulara cu raportul dintre lungime si latime cuprins intre

3/1 si 10/1 .Sunt de preferat parcelele lungi si inguste deoarece

-cuprind in aceelasi mod variatiile de uniformitate ale campului experimental , cu

conditia plasarii parcelei lungimii parcelei perpendicular pe directia celei mai mari
variatii

-usureaza executia pe teren , observatiile in perioada vegetatiei , dar si tichetarea

- se grupeaza mai bine pe teren

-se foloseste mai rational terenul experientei

18.Avantajele parcelei mici

-usureaza gasirea unor zone cu o uniformitate mai ridicata a solului

-fac posibila cresterea nr de repetitii

-det rationalizarea lucrarilor , permitand deplasarea accentului de pe latura
cantitativa pe cea calitativa ducand mai departe la cresterea productivitatii muncii
in cercetare

-solicita cheltuieli materiale mai mici ceea ce permite imbunatatirea dotarii in

cercetare

-se realizeaza o scadere a volumului de munca bruta , lucru important daca exista
deficit de personal

In experienta cu soiuri /hibrizi se solicita cantitati mai mici de seminte ceea ce

permite scurtarea cercetarii cu 1 -2 ani

19.Adresabilitatea parcelei ca factor ce det marimea parcelei experimentale

Se refera la publicul caruia ii este destinata experienta

-Experiente riguroase –in campurile exeprimentale ale institutelor de cercetare , ale

statiunilor experimentale

-Loturi demonstrative cuprind suprafete de 100-200mp si apar sub forma de fasii

care au atat rol experimental cat si comparativ ,

-Loturi de verificare se organizeaza de asemenea in unitatiile de productie si pot

cuprinde 2-5 variante cu supraf cuprinse intre 0,5 si 5ha

Expozitiile experimentale repre colectii de soiuri si microexperiente cu pesticide ,

ingrasaminte , ucrari ale solului la care participa mai multe firme

20.Criterii de clasificare ale experientelor

1. Felul experienţei;
2. Plantele cu care se experimentează;
3. Factorii care influenţează producţia;
4. Complexitatea experienţei (numărul factorilor luaţi în experimentare);
5. Tipul factorilor;
6. Mărimea suprafeţei parcelei experimentale;
7. Modul de repetare al experienţei în timp;
8. Modul de repetare al experienţei în spaţiu
21.Clasificarea experientei dupa felul experientei

După felul experienţei:

- experienţe în câmp;
- experienţe în case se vegetaţie;
- experienţe în sere şi solarii;
- experienţe realizate în fitotron;
- experienţe realizate în lizimetre;
- experienţe pe coloane de sol;
- experienţe în altfel de incinte

22.Clasificarea experientei dupa felul plantelor cu care se experimenteaza

După plantele cu care se experimentează:

- experienţe cu plante agricole;
- experienţe cu plante furajere;
- experienţe cu plante medicinale;
- experienţe cu păşuni şi fâneţe;
- experienţe cu plante horticole ( legume, arbuşti, pomi fructiferi, viţă de vie, flori,
plante dendrologice);
- experienţe cu caracter interdisciplinar.

23.Clasificarea experientei dupa felul factorilor care influienteaza productia .

După factorii care influenţează producţia:

- experienţe cu soiuri;
- experienţe cu îngrăşăminte;
- experienţe cu metode şi tehnici de irigare;
- experienţe cu lucrările solului;
- experienţe cu produse de protecţia plantelor (fungicide, insecticide, erbicide,
etc.);
- experienţe cu tipuri de maşini şi agregate agricole

24.Clasificarea experientei dupa numarul factorilor luati in experimentare

 După complexitatea experienţei:

- experienţe monofactoriale ( 1 factor);

- experienţe polifactoriale ( bifactoriale, trifactoriale şi mai rar tetra şi
pentafactoriale).

25.Clasificarea experientei dupa repetarea lor in spatiu

După modul de repetare în spaţiu:

- experienţe ce se realizează într-un singur loc;
- experienţe ce se realizează în mai multe locuri ( serii de experienţe

26.Clasificarea experientei dupa repetarea lor in timp

După modul de repetare în timp:

- experienţe cu ciclu experimental scurt (1 – 2 ani);
- experienţe de durată medie (3 -20 ani);
- experienţe de lungă durată (peste 20 ani)

27.Clasificarea experientelor dupa tipul factorilor

După tipul factorilor luaţi în experimentare:

- experienţe cu factori cantitativi (ex: doze de îngrăşamite);
- experienţe cu factori calitativi (ex: soiuri)
28.Care sunt factorii perturbatori (deformatori )ai productiei parcelelor
experimentale.

Factorii deformatori ai mărimii producţiei parcelelor experimentale sunt:

- marginile,
- vecinii,
- golurile.

MARGINILE sunt de 2 feluri: - frontale ( trebuie eliminate plantele pe o adâncime

de 0,5 m2 pentru toate plantele de cultură); - longitudinale ( VECINII - trebuie
eliminate plantele pe 25-50 cm pentru plantele semănate în rânduri apropiate şi 0,7
– 1 m pentru plantele semănate în rânduri depărtate).
GOLURILE reprezintă suprafeţe mai mari sau mai mici din cadrul experienţei pe
care nu există plante

29.La ce se refera termenii de productie reala si exacta?

În mod concret producţia parcelelor experimentale trebuie să îndeplinească 2

cerinţe:

- să fie exactă;

- să fie reală.

Exactitatea se referă la modul de calculare al producţiei medii ca rezultat al

raportării sumei producţiilor provenite din parcelele repetiţiei la numărul acestora.
Se referă de asemenea la înlăturarea erorilor de calcul şi de cântărire.

Cerinţa de producţie reală se referă la asigurarea condiţiilor de punere în valoare a

capacităţii reale de producţie a variantelor experimentale prin luarea câtorva
măsuri:

- alegerea corectă a locului de amplasare a experienţei;

- asigurarea unor condiţii corespunzătoare de înfiinţare, pornind de la pregătirea

terenului, la calitatea materialului de semănat, la executarea lucrări de semănat,
realizarea unor lucrări de întreţinere corespunzătoare.

- înlăturarea efectului perturbator al marginilor sau vecinilor parcelelor

experimentale sau a prezenţei golurilor în parcelă.

30.Cum se face eliminarea influientei golurilor in experiente .

In general golurile se iau in considerare cand depasesc o anumita limita.Daca

golurile sunt difuzate in masa parcelelor limita este de 10%.In experientele cu
erbicide , fungicide , insecticide , golurile nu se iau in calcul daca nu sunt facute de
alte cauze .

Golurile sunt de 2 feluri

-goluri sistematice (cauzate de ger , lipsa de selectivitate pt un anumit hibrid
)Acestea nu se elimina

-goluri accidentale (cauzate in general de greseli umane)Acestea trebuiesc

eliminate pt ca productia sa exprime rezultatul real al experientei

31.Caracteristicile esentiale ale tehnicii experimentale .

1. Randomizarea

2. Controlul influenţei fertilităţii solului prin adoptarea unor metode

corespunzătoare de aşezare a experienţelor;

3. Studiul mai multor factori în aceeaşi experienţă;

4. Compararea directă a numeroase variante;

5. Organizarea fluxului informaţional conform scopului experienţei;

6. Posibilitatea de transgresare a datelor experimentale;

7. Valorizarea acţiunii factorilor experimentaţi.

32 .Ce este randomizarea ?

Randomizarea: reprezintă aşezarea la întâmplare a variantelor în planul experienţei

astfel încât o parcelă să nu se regăsească decât o dată în aceeaşi linie (bloc, coloană
sau grilaj). Acest tip de aşezare oferă rezultatelor experimentale şansa evaluării
probabilistice în raport cu gradul de neuniformitate al solului din perimetrul
experienţei

33.De ce este necesara experimentarea simultana a mai multor factori

- determină rezultate mai reale;

- permite evaluarea acţiunii directe şi a interacţiunilor factorilor ceea ce permite o

cunoaştere mai profundă a proceselor formării producţiei;
- determină rezultate mai exacte;

- scurtează ciclul experimental până la introducerea în producţie a soiului nou

creat;

- creşte productivitatea muncii în cercetare;

- aduc o relativă economie de timp şi bani.

34.Cum se poate asigura compararea directa a variantelor si ce avantaje are

aceasta ?

35.Ce sunt experientele polifactoriale fractionate

Experientele polifactoriale fractionate urmaresc stabilirea cantitatii si calitatii, a

alocarii unor factori pt perfectionare tehnologiilor in conditii de folosinta rationala
, economica si ecologica pt asigurarea protectiei mediului

36.Care sunt elementele care determina alegerea metodei de asezare-

Factorii de care depinde alegerea metodei de asezare sunt-uniformitatea terenului ,

solul , forma terenulu, nr de variante , cantitatea de samanta , precizia si scopul
experientei .

37.Etapele organizarii experientelor

1 .Proiectarea experientei

2.Asigurarea conditiei de experimentare

3.Asezarea pe teren a experientei

4.Realizarea lucrarilor experimentale

5.Recoltarea probelor
6.Pregatirea , inregistrarea si valorificarea datelor

38.Continutul proiectarii expperientelor reflectate in indicatori experimetali

Indicatori experimentali principali sunt

-variantele experimentale cu nr acestora

-nr de repetitii

-metoda de asezare

-marimea parcelei experimentale

-distanta dintre randuri

-lucrarile de ingrijire si tratamentele aplicate

-principalele observatii , masuratori , analize , care trebuiesc realizate si modul de

recoltare

39.Asigurarea conditilor de experimentare

Asigurarea condiţiilor de experimentare: presupune parcurgerea a 5 etape

- stabilirea terenului destinat experimentării;
- stabilirea asolamentului pentru câmpul experimental;
- asigurarea unei baze experimentale moderne;
- asigurarea materialului semincier;
- pregătirea materialului pentru experimentare.

40.Modul de masurare si ca etapa de proiectare a experientelor

Modul de măsurare şi investigare: scopul principal al experienţelor se realizează

prin
cuantificarea unor indicatori fixaţi pentru fiecare experienţă şi adaptaţi acesteia.
Aceşti indicatori
sunt: - variantele experimentale;
- numărul de repetiţii;
- forma şi dimensiunile parcelei experimentale;
- distanţa dintre rândurile de plante şi între plante pe rând;
- tratamentele aplicate, numărul şi momentul aplicării lor;
- lista principalelor observaţii;
- măsurătorile realizate;
- analizele şi modul de recoltare al probelor

41.La ce se refera conditia de specificitate in campul experimental

Conditia de specificitate stabileste ca tipul de solpe care se experimenteaza trb sa

fie specific plantelor respective(sorg , secara , -soluri nisipoase , bob –soluri grele)

42.La ce se refera conditia de rerezentativitate in campul experimental

Conditia de reprezentativitate se refera la amplasarea acestuia in clima si tipulde

sol caracteristic zonei in care rezultatele experientei urmeaza sa fie aplicate .

43.La ce se refera conditia de uniformitate in campul experimental

Se refera la microrelief sub raportul omogenitatii constitutiei fizice , chimice , atat

la suprafata cat si pe profilul de sol.

Uniformitatea pe profil se refera la evitarea de nisip si pietris in care

aprovizionarea cu subs nutritive este alta decat pe sol normal

46.Elementele unei baze experimentale moderne

sigurarea unei baze experimentale moderne: presupune existenţa următoarelor

elemente:
- Remiza de maşini agricole şi tractoare;
- Un cuprinzător inventar primar pentru experimentare;
- Laboratoare bine echipate;
- Magazii pentru probe, seminţe, îngrăşăminte, pesticide.

Remiza de mașini trebuie să cuprindă toate mașinile agricole necesare

desfășurării lucrărilor
agricole (tractor de mică, medie și mare putere, plug reversibil, grapă cu
discuri, cultivator,
semănători, mașină de erbicidat tractată MET, echipament de erbicidat purtat
EEP, aparate de
stropit de spate).
Inventarul primar de experimentare are diferite destinații:
- pichetare;
- cântărire;
- recoltare a probelor;
- aparatură meteorologică
Aparatura de laborator trebuie să conțină: umidometre pentru semințe, etuve
cu termoreglare,
frigider, congelator, balanțe automate, mori de pământ, ph-metre, ionometre,
spectofotometre,
aparatură pentru analizele fizice (cilindrii, sonde), calculatoare pentru
prelucrarea statistic a
datelor.
Magaziile: - pentru pesticide și îngrășăminte trebuiesc compartimentate pentru
fiecare grup de
substanțe în parte, închise (accesul la ele trebuie restricționat, doar persoanele
instruite trebuie să
intre în contact cu acestea);
- pentru probe de sol se folosesc magazii reci, probele de plante trebuiesc
suspendate
sau folosite dulapuri metalice (pentru a nu avea rozătoarele acces la ele).
- pentru unelte si piese de schimb, cuprinde tot necesarul de unelte pentru lucrările
manual și piese de schimb pentru utilajele și mașinile agricole

47.Asigurarea materialului semincer si a dif materiale experimentale.

Asigurarea materialului semincier: se face având grijă ca sămânța să aibă certificat

de calitate (siguranța că provin din verigile superioare), se achiziționează
întotdeauna 1-2 kg în plus față de necesar (pentru completări goluri, pentru
funcționarea corectă a semănătorilor, etc
48.Etichetarea experientelor

Este necesara pt usurarea efectuarii lucrarilor de ingrijire , pt efectuarea obs si a

recoltarii .In experienta se folosesc 2 tipuri de etichete –mari si mici

50.Aplicarea ingrasamintelor minerale in experiente

Daca se imparte in 2 parti se aplica astfel –cea de a 2 se aplica perpendicular peste
prima pt o uniformitate ridicata

Aplicarea se real cu o sem SUP 21- 29 la care s.au scos brazdarele si plugurile

51.Aplicarea ingrasamintelor organice in experiente .

Cantitatea se repartizeaza pe parcela in gramezi apoi sunt imprastiate .Dupa

aplicarea ingrasamintelor este nevoie de incorporare .

52.Semanatul in experiente

Prin aplicarea conditiilor de semanat se real si conditii de crestere si dezvoltare pt

indeplinirea conditiei de ,,masiv de plante,,

Pt a se realiza corespunzator este necesara

-pregatirea corespunzatoare a terenului , pe adancimea de semanat corespunzatoare

speciei

-semanatul trebuie realizat intr.o zi(cu exceptia experientelor cu epoci .

-conditia de uniformitate la nivelul semanatului (acelasi nr de plante pe mp)

-respectarea uniformitatii pe adancimea de semanat

-dupa semanare se real o nivelare perfecta a suprafetei solului

53.Lucrarile de ingrijire in experiente

-pastrarea uniformitatii pt o crestere normala a plantelor

-distrugerea crustei , a buruienilor

-combaterea bolilor si a daunatorilor

-irigare

Trebuiesc respectectate urmatoarele cerinte

-pastrarea integritatii culturii (fara goluri)

-PPP se aplica in aceleasi doze recomandate pt cultura mare

-terenul sa nu fie incarcat

-se va acorda atenție deosebită la protejarea culturilor de păsări sau animale

sălbatice care pot provoca pagube însemnate în experiența

54.Cum se stabileste data rasaririi plantelor in parcelele experimentale .

Data răsăririi plantelor, care se înregistrează atunci când 75% din plante au
răsărit

55.Recoltatul experientelor

Succesul recoltarii este conditionat de respectarea unor cerinte

-inainte de recoltare se realizeaza ultimele observatii legate de densitatea golurilor ,

gradul de atac de boli si de daunatori

-recoltarea incepe cu eliminarile frontale si longitudinale si a benzilor si perdelelor

de protectie

-recoltarea se face in 1-2 zile

-recoltarea se face uniform in fiecare parcela si fiecare proba se eticheteaza cu grija

-la cantarire , inregistrarea productiei se face cu 3 cifre

56.Cum se aprecieaza pagubele in experiente ?

Starea la iesirea din iarna 1-9 .Se impun mai multe obs dupa fiecare dezghet

1-pagube inexistente

5-50%plante distruse

9-parcela compromisa

Atacul de boli si de daunatori .Note 0-9

0 – fara atac

1- absent in parcela , existent in altele

5-atac mediu

9-atac f puternic

Gradul imburuienarii se face pe bază de note EWRS (European Weed

Research

Society);

57.Semnificatia notelor de 0 sau 1 si 9 in experiente

0-fara atac /pagube

1-fara atac/pagube

9-cultura foarte atacata /compromisa