(r

MIAMI CULTIVATORLIII ROMANO

.
Kt,

VANUALf DE AGIIICILT[IA
PENTRU

SCOLELE NOBIIALE I COLELE MALE

DE

P. S. A U RELIANU
,. .A.grioult grit
-...
1
t:E D I T I IT 1I': E A "c ii. P.A.MA.
.

e
4,
1.

.
- RevOutA Si in LQLUIU pi-efacutil -
_.

Carte autorisata
<..
de Consiliulti per :lumen Eli alu ustructiunci,
..- -
.
.
-publice pentru §colele rurale. \ ,.
. . .

- 4

B LTC [TREK
EDITURA LIBRARIEI SOCECU & -COMP,
7. Cadet,. Vieioriei, 7.
1887 X7,
,

Pretulii 1, 50.
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA CATIVATORULUI ROLM

MANIALt P AGRICIIMIA
PENTRU

COLELE NORMALE I COLELE MALE

DE
P. S. AURRLIANTI
.Aggipultoril

EDITITIND, A A. PA.TIZA_
Rev64utä §i in totulu prefacut5.
Carte autorisatd de Consitiulit permanenti' alit instruetitutei.
_pup lice pentru geólele rurale.

RUCT.TRESCI
EDITURA LIORARIEI C.)CECU & COMR
1880

www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA EDIT1UNEA. A DOLTA

Editiunea anteia a acestel publicatium a efti la lumina

in anulu 1869. Se pare eä carticica a respunsu unet tre-
buinte simtita, de dre-ce s'a desfacutu cu multa inlesnire.
Deosebite imprejuran nu mi-au Ingadtntu S retiparescu
alta editiune pink in anul acesta. Acumu dom am reel-
tindu manualulu meu, m'amu incredintatu c trebue prefa-
cutu. Amu pusu data la o parte editiunea primitiva, amu
fkeutu alta carticiek de agricultura elementara potrivita mi
numal en trebuintele cultivatorilorn romkm, data 5i en inte-
legerea cópiiloru din scólele rurale.
Eu suntu ineredintatu ea unu manualu de agriculturk e-
ste o carticica, neaparata pentru copiit teraniloru care um-
bla in mila Aurala. Chiar ea carte de lectura, uã aseme-
nea carticiea va if citita mat cu placere i mat cu folosu de
chtu on-care alta. Acum, daca manualulu acesta insqesee
cualitatile eerute pentru ua astfeln de carte, despre ace-
ta veru judeca aceia card voru bine-voi salu citdsek. Eu
mi-amu pusu tOtu silinta pentru a facle ea carticiea ace-
sta sa tie cupringetóre, u§dra de intelesu i pe chtu se
póte potrivita cu trebuintele teraniloru noVri.
Voiu fi pe deplinu resplatitu &and m6 voiu ineredinta ta
mkt& dirticica -ajuta i d'ensa, on cktu de putinu ant fi, la
inaintarea agriculturet i la imbunatatirea staret neobositr'
1pm i multu indurktoriloru notri teram.

www.dacoromanica.ro
4 PREFATA.

Teranil ca cetateni i agricultura ea profesiune suntil te-

Tuella cea mai tare pe care se póte'reqima Romania. In p-
ram In cultura pamêntului stramolescu aflatu sea-
parea nemulu romanescu in veebime ; totu prin ci i prirt
agricultura ne vomu Dutea Wad i ajunge la marire ir
viitorime. Pentru a ajunge la acestu sfar,5itu cauta ea cu
totil sa ne punemu a lucra din resputen spre a face sa
innainteze agricultura i sa se imbuneze star.a teraniloru. ,
La acésta m'amu ganditfi candu amu scrisu acésta carti-
; dea Domnulu sa fi fostu inteunu césu bunu!
Fer6stau in 25 Augustu, 1880.
P. S. Aurelia=

www.dacoromanica.ro
 MANUALt DE AGRICULTURA

PARTEA iNTEIU
AGRICULTURA. PLANTELE. VIATA PLANTELORU

CAPITOLITUT I
AGRICULTURA

Agricultura este arta de g lucra pamentulu pentru a

produce plantele cu care se hranesce omulu. 5i animalele
domestice, precumu *i alte plante pentru trebuintele in-
dusti lel.
TOte artele suntu trebuinciOse ; insa agricultura este in
fruntea tutuloru, fiind-di omulu nu pOte vietui de clitu hi-
er6ndu pamêntulu.
Daca omulu a ajunsu atittu de departe cu sciinta ; clack
a facutu atatea descoperhi minunate, este datoru sit mul-
pnesca agriculturel, ffind-cti numg atund a pututu sa
se indeletnicésa cu asemenea lucran child a pututu saV
aAgureze hrana §i imbracamintea. .
Agricultura este temelia cea mg trainica pentru viata
unel terl; pentru aceea top locuitorh, de la mare phna la
micu, suntu datorl sa iubésca pamentulu stramo§escu .i
sa caute alu face 0, dea rode catu mal multe 5i mg bune.
Tera nOstra, Romilnia traiesce numai din agriculturd,
Cud-ea pita astit-cjI noI ne indeletnicimu prea putinu Cu
artele 5i meserille. Dara chiarn ciindu amu ajunge si a.-
vemd In telt totu felulu de meserh, totusi agricultura va ti

www.dacoromanica.ro
6 MANUALV

oelu mai mare isvoru de avutie, fiindu-ca nici-ua meserie

din lume nu va produce atatu eiltu potu produce intinselo
§i roditórele campii ale Romania
Cu tote acestea pentru ea manOsele nOstre camph §i
coline sa produa holde frumOse, traue sa le lucramu
fara pregetu ; sa ne silimu a introduce instrumentele §i
uneltele cele mai bune ; sa avemu vite multe §i frumOsei
cad intealtu-felu de ehipu pamêntulu celii mai roditorn
se umple da buruieni, stiricesce pina eandu *lige de
null mal chi nici sOaenta.
CAPITOLITLU II
PLANTE. GERMINATIUNEA SAtT INCOLTIREA SEM.ENTELORO. -
NUTRITIUNEA §1 RESPIRATIUNEA.

TOte corpurile care se Oa pe fata pamêntului §i in

launtrulu seu se deosibescu in trei clase man care suntu :
Anianalele, cumingêndu omulu, §i tOte cele-l-alte fiiinte
vietuitOre.
_Planter sau vegetalele, coprinpridu tOte plantele, dela
cea mai mica iarba pin& la celu mai mare copaeiu.
Mineralele, coprinciêndu petrile, pamênturile, sarurile
§i metalurile.
Animalele §i plantele suntu inzestrate de naturar- en
viata; ele traiescu, se inmultescu, §i moru ; aceste fiinte
se numescu corpuri organice.-
Mineralele 6untu neinsufletite, adica far& viata §i se
numescu corpuri neorganice.
Plantele. Plantele suntu fiinte vietuitOre care se nu-
trescu, crescu §i se inmultescu, Ins& nu se potu mi§ea
din ken prin sine-le ea animalele.
Qa sa se Basch, sä traiascii. §i sa cresca, plantele au
trebuinta de aeru, de caldurã §i de hran a. pe care o ga-
sescu in pamêntu, in apa §i in atmosfera
Planta suge sau absiirbe hrana sa pin rddacind, trunr

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 7

ch ia i foi, trei pary ale sale care se um-nese(' organe de

nutritiune.
Planta se inmultesce sau se prasesce prin fore, din care
se nasce fructulu sau rodulu i seine*. Acestea se nu-
megeu organe de reproductiune.
Rddatina. Radacina este acea parte a plan tei care se
infige in pamentu si se intinde dreptu in josu sau in latun.
Ea suge din senulu pamentului mustulu care nutresce
planta. Acestu mustu se urea in susu in trunchiu ,0 se impra-
tie in tOte ramurele, In mugun, In foi, in flon si in fructe.
Mustulu paraêntuku este compusu din apa, deosebite sa-
ran i alte substante care se topescu inteensa.
rOrfulu mustatiloru care se afla pe radacini este ca unu
felu de burete care suge din pamentu mustulu ; aceste au-
atoll se numescu spongiole.
Uncle radacim in leen sa se infigä in piunentu se in-
figu in trunchiurile copaciloru i sugu dintr'ênsele inns-
tulu ; astu-felu suntil radacinile plantei numite vescu.
Radacinile n'au tote aceeasi forma ; astu-felu sfecla nu
se asemana en crumpenele sau cartofulu ; radkina poram
bulm nu se asémana cu a morcovului ; de aceea se deo-
sibescu urmat6rele felun de raddcim :
Rddacinele firose sau mustatbse, suntu compuse dinteua,
multime de fire 0 firisOre care se impr4tie in pamentu
in t6te pärtile ; astu-felu suntu radacinele graulm i altorn
griine, ale laptucel, s. alt. (Fig. 1).
Radacinele pivotante, care suntu lungi 0 se infigu dreptu
in pamentu ; asta-felu suntti : sfecla, morcovuhl, patrun-
jelulu, pastArnaculu, §. alt. (Fig. 2).
Radacinele tdritôre, care se intindu in latun fi Irani
in fata pamentuhu precumu suntu radacinele ulmulm. ale
piruhu.
Radacini tuberculOse precumii suntu cartofit i naph.
porcesch,

www.dacoromanica.ro
8 MANUALt

Rthlãcin bulbOse sau repose precum suntii cepa. ustu-

roiultl, prazulu.

Fig. 1.RklacinA, firOs. Fig. 2.Raclacinã pivotantd.

Xrunchiult1. Trunchiulti este partea plantei care in-

cepe de la rtiacinä cresce afarã din pamentit si mai
adesea dreptu in susti. Pe trunehiti se afia, mugurii, toile,
&rile i fructele.
Trunchiulii erbosu este fragedti, mOle precum este trun-
chiulti saü paiulti grilneloru, alii legumeloru, au eduri-
lorii de tenete, s. alt.
Trunchiulu lemnosu se numesce acela care este tare,
precum este trunchiulu tutulorii copacilorti.
Se numesce trunchiu ardtdtorii acela care se urea pe

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 9

copacu sau pe prajint de care se acata prin ehrceele sale ;

astii-felu este vita, curpenele, aguridarulu, s. alt.
Trunchiu volubilu este acela care se urea si se incola-
(Tale pe eopaci ii pe prajini, preeumu este mazerea, fa-
solea, zoreua, s. alt.
Trunchiulu sau lujerulu care se intinde pe pamentu,
preeumu este fragulu, se numesce tiritoru.
Tn tranchiulu unul copaciu se deosibescu mai multe
stratum Thindu unà ulmu de a curmegkulu, yoniu yedea
eh in afath se afla unu stratu care se numesce cbja sau
scôrta ; dupa densa vine uh parte de lemnu care este albu,
numitu alburna ; duph alburnu vine rum strata de lemnu
eam roscatu care se numesce inima lemnulut ; in sfirsitu,
In midloculu trunchinlui se atiä meduva ; din meduva pleca
ui multime de rade can se numescu raze medularii.
Intilndu-se eine-ya cu bagare-de-sema la taietura curme-
dish a criimpeiuhu de temnu, yede, ca incependu de la me-
duYa i phna la seerth, suntu o multime de stratun de
lemnu ea nisce cercun i care se deosibescu forte bine
uncle de altele. In fie-care anu cresce câte unu aseme-
nea strata ; de aceea, numertindu t6te straturele de la m6-
duvA phnh la scOrta afthmu versta copaciului.
Foile. Fe& sau frundele sunt acele parti ale plantei
alipite de trunchiu sau de ramun ; ele se tinu de copaciu
printeuri, codita cñrei 1 se dice petiolit.
Prin, foi asudéza, i resufla plantele ; ele sorbu aerulu
pmedela pentru a o da planteloru. Cu dreptu cuventu se
numescu foile flumonii planteloru.
Mugurit. Mugurii (oehii) se aild mai cu semä la subtiora
foiloru; ci desyoltitindu-se formeza ramurile-, foile
Mugurh din care dau florile suntu mai ascutiti ; iani mu-
gurh care producu flOrea j prin urmare rodulu, suntu mai
rotundi. Gradinarii cunoscendu acesta, ciupescu parte din
mugurh de rodu chndu voiescu sa alba pOme man.
nen-ea. FlOrea este organulu reproductiunii, fiind-c5,

www.dacoromanica.ro
10 MANLIALII

dintee'nia se face sèmenta si rodulu. ta flóre de trandafini

spre esemplu, cuprinde partile urmatóre : pe din afara nisce
foite rare se numescu ; dupa acestea vinu foile care
au fata roscata sau alburie, saü rosie, care se numesce co-
rola; acestia '1 se (pee obicmuitu flOre; in sfarsitu la mi41ocu
se afla nisee firisóre ale carom varfuri sunta acoperite de
unu prafu galbenu; aceste firisóre se numeseu stamine. In
micloculu stamineloru se afla unu firu mai groscioru care
se numesce pistilu.
MIMI a infloritu ua planta, prafulu celu galbenu alu sta-
mineloru sau polenulu, se scutura peste pistilu ; acésta se
numesce feconda fiunea plantei. Cultivatorh (lieu cá léga
planta candu se face fecondatiunea.
Pupa ce léga planta de desubtulii pistilulul saii la fundula
florei cresce unu ousoril de forme diferite i in intrulu c6.
rub, se forméza semèntele ; acestu ousorii se chiama ovariu.
Dupa legatu florea se trece, ovfliulu cresce si se face
rodu. precumu este me'rulu, para, castravetele, pepenele, s.
alt ; acesta este fructulu.
Uncle fructe suntu cdrnôse, precumu este cirésa, mhulu,
para. s. alt: in intrulu loru se atia sambun. Alte fructe sunt
uscate i cuprindu una sau mai multe Ube ; ast-felti suntu
teca de fasole, de maze're, de nautu, s. alt.
In cele din urma fructulu se cóce, se usuca i seméntele
care se afla In launtru se imprastie de sine-le7 cum se im-
prastie tote sem'entele seThatice; sau le culege omulu .11 le
intrebuintoza, dupa cum se face cu graulu, porumbulu. faso .
lea si alto plante.
Grauntele este sementa din care se prasesce tilanta. Unu
graunte on-care coprinde mai tintêiu Mt parte mieijosa care
este mai tare sau mai mOle, dupa plante ; ast-felu este
partea fainAsa la grauntele de gram, de porumbu la bobulu
de fasole. de lute, s. alt.
Dupa aceea in on ce graunte se afla unu coltti sau germine
care se Mama embrionu. Embrionulu este la sementa ceea

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 11

ce eSt .p/odulit la mile paserilortii ; dinteensuld iese planta.

De aceea cultivatoruld trebuie sa pdstreze bine sementa, ft-
indd-ed daca o tine la umepla sail la caldura prea mare,
pe ua soba, embrionulu more 0 sementa nu mai incoltesce.
Germinatiunea sau ineoltirea sem6ntelor.--TA se"-
mèntd cepta pusd Intend' pamentd in care se afla umePla,
caldura, i aerd, se umtla plesnesce posghita ; dupa aceea
1 '1
incoltesce adica dã dinteensa ud mica radacierd care se Infige
in pdment i doue
foite numite cotile-
done, care ies afa-
ra; acestea nutresc
planta. (Fig. 3.)
Dupa ce radaci-
na cresce i prinde
putere , cotilede-
nele se usuca .1i

atunci Incoltirea
plantei s'a sfir0tu.
Suntd plante
a carora sementa
candd incoltesce
are numal und co-
t iledond, astd-felu
aste sementa de
grad, de porumbd,
de cepa., 0 alt. Fig. 3. Inc titu1ü fasolef.
Nntritiunea sail brain' planteloril.Planta Indata ce
a incoltitd Incepe sa se nutrésea i sa crescd ; ea nu se pete
nutri de catil cu mustwi sad zemuri, adica cu substante 11-
cuide, precum este apa, i cu gazuri, precum este aerulu.
,Baligarald care se ingrepa 111 pamentd pentru ale ingrda
se preface in licuidd, adica apa topesce ua parte dinteen-
sulit, ca cum ara topi sarea, i acesta apa sad mustii nu-
trece planta. Multe sdrun care se ad, in pamentil le topesce

www.dacoromanica.ro
12 -MANUA LI7

apa care, dupa aceea, absorbitd de redacim, se urea in susu

si nutresce planta. Acesta apa se numesce misga sau sera.
Misga se urea', i se cob6ra in plante precumu umbld, sdn-
gele in animale ; ea strabate in tote partile plantel pind ce
ajunge in fruncje unde da de aeru prin nisce gurite numite
stomate. Dupd, aceea misga incepe a se cobori In josu spre
radacint i nutresce iAanta in trecetulu s'eu. Misga care se
cob6ra se nemesee cambium.
Plantele respira sau rsufl ca i animalele. Tn timpulu
(per prin foile loru absorbu aeru i oprescu dinteensulu
earbonulu i Jasti, sa iasa afara oxigenulu; iaru nóptea, din
potriva, oprescu oxigenulu i dau afara gazulu earbonieu.
Gazulu earbonicu este fOrte vatdmetoru sanetatil. De a-
aceia nu este bine 0, se laF e preste n6pte flori mile i porno
in eaNele de dormitu.

CAPITOL [IX]. III

ACENTII vEGETATIUNEL-AEIRULO.- CALDURA.-LUMINA.-
APA -PAmtNTULt.

S'a 4isu mat susu ea plantele suntu flinte cu viatd, care

se nutrescu i respira. Ca sa pOtd vietui, ele au trebuinta
mai eu sOmd de aeru, de caldura, de lumina, de apa 0 de
pamentu; fara aceste elemente planta niet nu póte incolti,
nici nu 'mite vietui.
Aera10. Aeruhi este un gazii, care umple totu vasdu-
hula §i fara care nu pOte trai nict ua flinta. Candu se (lice
ca unu omu a muritu nab%itu, acésta vrea sd, cjicl Ca n'a
mat pututu resufla, sau respira, adicd ca n'a pututu sã mat
absOrba aeru.
Aerulu este compusu din done' gazurl, unuld numitu oxi-
genu i altulu azotu. Afara de aceste gazuri se mat afla :
umedéla formata din aburh care se ina]ta de pe fata pamen-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 13

WW1, de pe man i de pe riurl ; unu gazu namitu acidu car-

Lanka produsu prin fesuflarea animaleloru, si de catre foile
planteloru in timpulu noptil, §i alte substante in catatime
mai mica.
Fid-care din pal-tile din care este compusu aerulu este
neaprirata pentra vietuirea planteloru.
Fard aeru na numai ca nu póte trai nici ua planta, dara
Dia focula nu arde, nici sementele nu incoltescu, nici vi-
nurile nu ferbu, nici pdnea nu se dospesce.
De aceea, pentru ea plantele sa crescd cu putere, trebue
sa aibd, aeru. In live@ :pi in gradim se punu porm mai de-
partati ca sa pita aelulu sa treed mereu printre ;

legumele se presadescu mai departate totu pentni, ace1a,1

sfirsitu, cdei daca s'aru lasa indesate. lipsindu-le aerulu
ingalbenescu i pieru.
Cu privire la omu aerulu '1 este atatu de trebuinciosu in
chtu cându lipsesce se inabugesce §1 more. De aceea easele
trebuescu facute daft se pOte mai inalte i mai man. Pre
menirea aerulm, deschiciêndu ferestrele, vara ea i iarna-
este neapd-ratd, pentru sanètatea omulut,
CSIdurs. Caldura sórehu este isvorulu vietil vegetale.
TOmna candh se re'eoresce timpulu, crescerea planteloru in-
cepe i (Musa a inceta palm ce cadu foile. Tama, lipsindu
caldura, plantele stall in amortire, i incepu vietuirea
numai prima-vara candu bine-facdtOrele ra4e ale sOreltu
inedkjescu atmosfera i pamentulu.
Pentru a pastra iarna flon, copacei i alte plante, gradi-
narh le tinu in florariz, unu felu de case acoperite cu sticla
i lncdkite.
Pentru a avea resadun de plante mai de timpuriu. se facu
primd-vara stratum ealde, puinduse bbligaru prOspetu intr'ua
grOpa, i pe d'asupra pamêntu i acoperindu-se eu gémun.
Baligarulu dospindu-se, lasa sa iash caldura dinteensuln care
trecOndu In ptim'entulu in care s'a semanatu plantele, 'lu

www.dacoromanica.ro
14 MANUAL1.1

incalqesce si face sa incoly.sca, i sa vegeteze semend-

tulle.
Tote plantele n'au trebuinta de aceeasi cdtatime de cal-
durd pentru a se eke ; ast-felu graultu '1 trebue mai putina
caldura de dal' porumbultu i vitei. De aceea, eandu este
tOmna rece i ploiOsa, se intdmplit ca porumburile sa nu se
eOcli i strugurit sa r6mcde acriseri.
Lumina.Lumina, care ne vine ea si caldura totu de la
sOre, este totu atau de trebuinciós5 pentru yegetale. Pune
Plante intena pivn ta ; ele crescu, Insd aü o fata albli, suntu
desirate i diva chtu-va timpu pieru fara sa rodOsca.
Omenii can traescu in locuinte intunectise suntii galbi-
nicio.i i supusi la multe We. De aceea easele trebuescu sa
Jia luminóse ; fia-care inoapere sa aiba ferestre cu &turf,
ant nu cu liftitie sau tipla, dupa cumu se vede la atlitea
case teranes.i.
Apa.Apa este imprastiatd peste tOtfl fata piiniêntulul
si in atmosfera; da viata i sanOtate planteloru ca ash- i
Plant& nu potu Ineoli nici cresce fard apd, fie pdm6n-
4ulu Mu de grasu i timpulu ciltu de priinciosu. Cându este
seceta, adiealipsa de apa, sem6Mitmi1e se palescu si chiar
se usucii.
Apa se afla in tote plantele afitra de acésta ea topesce
bite sarurile i alte substage pe care le absorbu rMacinile
pentru nutrirea vegetaleloru.
Tn tenle pusth, uncle se afla campii nisipOse in care nu
cmsce un firu de iarba, pe data ce se face id fontâna,
omulu pOte sa traiasea, flind-ca prin udatura pote sa in-
tretin a semen aturile.
Apele nu suntu totu una de bune ; apa curgatOre este cea
d'anteia pentru trebuintele easel, flindu-ca este aerata. Le-
gurnile i carnea ferbu bine inteensa ; este buna i pentru
spalatu.
Apa de plOie este fOrte buna pentru udatu, hindu-cd stre-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 15

batêndu atmosfera tope§te mai multe gazun care suntu

prlincidse crescerel planteloru.
In localitatile unde nu se afla isvóre, se strange apa de
ploaie in citerne, un fel de groin de piatra sau chlaru
de lut, acoperite.
Ape le statatoare, precum este apa de lacu, de smarcurl,
nu suntu bune pentru beutu ci numai pentru ndatu gra-
dinile.
Apa de isvoru este cam grea pentru b'eutu Fiindu prea
rece, nu este buna pentru udat de cat dupa ce a statu
cate-va cjile sa se mai Incakjesca.
Apa de putu trebue sa stea, ca §i cea de isvora, i a-
poi sa se Intrebuinteze in gradina.
Plantele neputêndu vietui fara apa, §i in timpi de se-
ceta semanaturile fiindu supuse a peH, cultivatorh care
au la indemana isvóre, ape curgatóre, iazun sau ele§taie
sa se deprinda a iriga semdnaturile, adica a le uda. Fa-
cênd santun pe la capetalle locuriloru la porumbu i a-
ducênd apa intr'ensele, apa se scurge printre rindurile de
porumbu §i le da umezeala trebuinciósa.
Plimêntul.Cultura pamêntului este temelia pe care
se re4ima viata societatiloru omenesci §i inintarea omului
In civthsatiune. Numai cultivend tarinele omulu pOte sa
produca lucrurile trebuincióse pentru hrana i pentru im-
bracaminte. Panea, carnea, laptele, untuld, branza, lama,
bumbaculu, inulu §i canepa, peile, uleurile, i alte multe
obiecte, nu le pOte avea omulu de catu hicrandu pamên-
tulu i i crescêndu yite .
1Ja tera nu póte fi avuta i locuita de populatiune nu-
merOasa §i virtósa de catu avêndu en ce sa't intémpine
trebuintele. A avut mare dreptate lnvetatulu care a cjisu
ea ldnga o paine se nasce unu omu ; Ora care produce
paine mai multh aceea va fi mai populata ii mai puternica.
PamPntulu arabilu.Se numesce pamentu sau pamentu
arabilu on pamintu vegetalu, stratulu de d'asupm alu pa-

www.dacoromanica.ro
16 MANUALU

mentulin pe care '1u intearce plugulu sflu luereaza alte in-

strumente agricole si in cam crescu plantele cultivate.
Tndata dupa acest stratu vine altulu care nu se lucreza,
dara in care strebatu rMaeinele unora dintre plante ; ace-
sfuia '1 se ziee sub-solu sau sub-pamentu. De multe on
este de trebninta sa se Ilya cu plugul si ua parte din
acestu pamOt viu adencindu aratura.
Elementele pamentului arabilu. Pamêntulu este corn-
pusu din doue fehin de elemente : elemente minerale O.
elemente organice.
Partile minerale, care se afla in mare catatime in pa-
mêntu, suntu : nisipulii, argila §i calcarulu. Afara de aces-
tea se mai gasesce in pam'entu gypsii, feru si altele.
Substantele organice care se at% in pamentu mita re-
mesitelede erbun i de totu felulu de animale care putre-
cjescu pe d'asupra sau in intrulu pamentului ; ast-felu
baligarulu cu i are se ingrase parnentulu este ua sub-
stanta organipa.
Pentru ca pamentulu sa fie roditoru, trebuesce sa cu-
p1 incja substante minerale si organice. Daca aru cuprinde
numai nisipu, on argil& sau calcaru, pamêntulu este nero-
ditoru. Cand se 4ice ca s'a slabitu sau s'a mancatu pa-
mhitulu, aceasta viva O. 'Pea ca nu mai euprinde inde-
qtule substante organice, si de aceia se si Ingrasa.
Santa mai mite felmi de paméntu, din care trei se
deosibesca : pamentulu nisiposu, in care se afla mai multu
nisipu ; pamentulu argilosa, care cuprinde argila mai multa.
;I pamentulu calcarosu in care se afla mai Multu calearu.
Cultivatorii numescu pamenturile nisipoase chigtiu ; Min
pe cele argilose pamentu mare.
Nisipulu este un pamêntu terinosu, albu si une-on ne-
gru, on roscatu. Mai tote pamenturile cuprindu nisipu.
Argila sau lutulu este un pamêntu tare, cum este pa-
méntulu de oale ; are unu mirosu alu seu ca acela ce
simte cine-va child ploua dupa seceta.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 17

Calearulu este unn pdmentu albu sau vênetu. Petrile din

care se face varulu, ereta sau tibiiiu1u petrile de ziditu
suntu calcaróse.
PamOnturile nisipóse. candu cuprindu prea multu nisipu
buntu sterpe flu le poti semena pâna ge nu le thgrast.
Luerulu celu mat bunu. este sa le last pentru pasciune
mat multi am de-a-rênduld i apoI ,srt le mi.
In pamenturile nisipóse sterpe se sémend padure de pim,
de salami si a1i copact. Ploph, saldile, aninh, Hchita crec
bine in asemenea pamentun child se aflä pe te'rmurit vre-
unet ape.
Daea pamentulu nisiposu, nu este sathcu, se pete semena
inteensulu secara, porumbu, cartofi, meiu, rapith i sfecla.
Asemenea pamentun suntu pripelnice; granele, si on-care
alte plante se cocu mat de timpuriut ca in alte pamântun
Se gasesce nisipü In cenusa Wturont planteloru, dara
mat en sem& in cenusa de paie de grim, de onju. de
ovezu, si de secath.
Cand plo apa trece curêndu pan pamenturile nisi-
pose ; de aceea se i "mite lucra pe ()Tee timpu.
PdmenturiI. nisipóse se ara mat rant de atu cele-l-alte.
tiindu te'rInOse de felulu loru.
Pamênturile argiltise suntu roseate sau galbut dad cu-
princlu feru, i negre când se afla inteensele ,substante
organice. Suntu tan, se lucrCzd cu greu pe uscakura ; jam
pe ume4Cla suga apa multa it o pdstreza; de aceia pe timpu
de seceta semenaturiloru le merge mat bine in asemenea
pamentun de catu in cele nisipOse.
Fiindu-ca gerulu tërineza pamenturile argilóse, cultiva-
torulu sa le are tOmna ca st degere peste iarnd.
Candu este secetd, pamentulu argilosu se intaresce
crapd. A ratu candu este umedu, se face bulgari man; de
aceia se ara dupd ce s'a sventatu.
In asemenea pamentun, chid suntu lucrate bine, se face
2

www.dacoromanica.ro
18 MANITALU

grhulu celu mai frunaosu, ovezulu, trifoiulu. sfeela. ma-

zariehea, bobulu i rapita.
Pamenturile calcarbse sau cretóse suntu bane child nu
cuprindu prea multu ealcara ; se lucrezh lesne, apa le stre-
bate eu inlesnire. Grhulu, orzuld, portunbulu. rapita tu-
tunulu, trifoiulu, visdeiulu i sparceta crescu bine 0 da
recolte frumese in pamenturile calcarOse. Viile\,sadite pe
cOste calcarOse produeu vinu forte bunu.
Pamenturz de lunca suntu acelea earl se afla pe mar-
ginea riuriloru. Mai tete luncile suntii vestite pentru rod-
nicia loru; ba unele suntu atlitu de grase In chtu nu poti
sa semem grhu pe dânsele fiindu c cade. Asemenea pa-
menturi produeu cbiaru chnda este seceta, pentru ca fiindu
apa aprepe suntu in totu-d'a-una revene.
On-care ar fi natura phmentului, se cumisce ea este
bunu clindu cOpach crescu cu putere 0 au ceje busa al
eurata. Dintre tote soimile de pamentu eele mai. bune
Suntu pamenturile negre.

PARTEA A DOIJA
LUCRARILE AGRICOLE
CAPITOLULt TV
IMBUNATATIREA PAMENTULUT. TNGRABAMINTE MINERALE. -
INGRA§AMINTE ORGANICE

Imbunatlitirea piniêntnla Parnentulu roditoru din

Ikea lui este eea mai mare avutie pentru o tera ; lucratu
bine produce holde frumese. Lucrulu de capetenie este
ca cultivatorulu sa voiasea al pastra acesta insu0re ii-
résca; i pentru aeestu swim este de ajunsu ea, sau shin
ingra.$e la elite chti-va am uridata, sau sain lase sa se
intelineze. Nu suntu insa tete pamenturile grase; uncle
suntu sarace din firea loru, precum suntu nisipurile sterpe,
locurile petrOge ; altele se sleiescu, fiindu-ca au fostu se-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTITRA 19

inanate fara crutare am indelungati. Pentru ea asemenea

pamenturi sa se Indrepteze trebuescu ingrate.
A ingrma pamentulu vrea sa iea a'lu amesteea eu sub-
gtante minerale i organic& care suntu neaparate pentru
nutrirea planteloru. Fie pamentulu eaa de bunu, totnta,
tiindu-ca seulenaturile ca sa crésca sugu dinteensalu hrana
trebuinciósa, vine unu timpu candu saracesce i incepe a
produce holdele slabe i pline de buriem. De aci urmeza ea
eine voesce sa'p tie paméntulu roditoru, trebue salu ingrav
Dupa natura loru substantele intrebuintate pentru a
ingra§a pamentulu suntu minerale sau organice.
IngrliOminte minerale. Materiile minerale intre-
buintate pentru a imbunatati pamêntulu suntu varulu,
marga, Aipsulu, cenu§a, sarea i altele.
Varula, este Tina dintre substantele neaparate pentru
crescerea planteloru. Granele, trifoiulu, visdeiulu, maza-
richea n'aru putea eresce cu putere unu paméntu care
n'aru coprinde calcaru. Pentru a da pamentulm ealcaru
trebue sa'lu amestecamu cu varu.
1Tarula se face din petre arse- in cupthre facute anume
pentru cestu sfir5itu In partea muntelm.
In pamenturile clisiise care nu coprindu yarn, se puue
de la 200 pilna la 300 de baniti pe unu pogonu, iara in
pamenturile, nisipóse numal 100 pana la 150 baniti.
Varulu se pune vara pe locuri arate facendu-se grame-
ilióre de aceea§i marime t$i la aceea§i departare unele de
althle. Pupa ce se impra,cie en lopata de ua potriva
Teste totu loeulu, se da cu grapa cu dinti de feru i apoi
se ara pamentulu. Gramezile de yarn se acopefe cu pa-
mentu §i se lasa pina ce se terineza ; dupa aceea se a-
luesteca bine i a urma se impraseie pe locu.
Locurile e care s'a putt varu trebuescu ingrapte,
Aind-ea vamulfi. mi este de ajunsu pentru crescerea plan-
teloru.
.111«rga. Mama este unit felu de pamentu mai ade,,e-orl

www.dacoromanica.ro
20 MANVALI.7

verde la fata, si care se amesteek cu pitmenttuile clisOse

nisipOse spre a le indrepta.
Marga se cara pe locun de cu Minna si se face grameqi.
peste iarna degera, se t6rinéza si in primavara, cum se
svitintéza locurile, se intinde cu lopata i se ingrópa en
plugulu. Locurile margate se ingrasa cu bkligaru.
Gipsy lu este, unu felu de pétra care, dupa ce se arde.
se macina spre a se marunti. Prafulu de gipsu se im-
prascie primavara peste trifoiu i peste visdeiu, puindu-s
patru pima la sese baniti pe pogonu. Trifoinlu gipsuit
eresce mai mare §i mai foiosu de cittu celu nezipsuitu.
Cenum ingrasa totu soiulut de paméntu si de semenk-
tun, mai cu osebire insa fen* i locurile cam umede in
care cresce rogozu, sovaru i alte plante de felulu acesta.
Cermsa din care s'a facutu lesie este totu atittu de buna
daca nu mai buna de catu ceirw,sa curata.
Sarea este asemenea buna pertru ingritsarea parnentu-
liii candu se intrebuintéza cu bAgare-de-séma ; se impras-
cie primavara de la 100 pink la 120 ocale pe pogon
pentru grime, i pe jumktate pentra trifoiu, visdeiu. ml-
zariche §i alte nutreturi.
IngrA§Iminte organice. Se numescu "ingragamint
organice substage animale i vegetale can se intrebuin-
teza pentru a ingrma paniêntulii. Cele mai cantate 51:
cele mai la hidemilna cultivatorului suntu baligarulu ci
ingrasamintele vegetale.
Baligarulu. Cultivatorulu care doresce sa aibh hol-
dele frurnóse, sã produca grime multe i bune, i totu-
de-uadala sa aiba in totu-dé-una unu paméntu grasu, tre-
hue sã stringa chtu se póte mai multu baligaru. Baliga-
rulu este avutia plugariei. In qiva de asta-41 agricultui a
eea mai inaintak i cea mai banOsa se rézima pe ingr -
;area parnéntului cu baligaru.
Baligarulu sau gunoiulu este ua amestecatura de pac
;i de baliga de vite.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 21

Baligarulu de calu, de catdru, de asinu, de m 0 de capre

mcaldesce mai multu de eau gunoiulu de boi si de yam ;
-pentru aceea se 0 intrebnintézd mai en sema in locurile care
suntu umede 0 tan, precum sunt pamenturile ardóse san
clisóse. Baligarulu de boa este bun u pentru locurile nisip6se
si pentru on-ce ptmêntü terinosu din firealm ; elu tine mai
multu 0 se pike intrebuinta pentru on-ce felu de pdmentun.
Cand se tinu vitele la iarba, vacarulu st risipésed rail-
pile peste totu loculu, fiind-ca altmintrelea iarba cresce
mare in pilcun i vitae nu o paseu.
Bahgarulu, ca sa ingraw cii folosu pamentulu, trebue a-
dunatu i facutu cu ingrijire. Pentru acestu sfir0tu in tOte
4ilele se a0erne sub vite unn strata de paie. Diminéta se
stringe baligarul 0 se duce la gramadd cu o rad. In graj-
druile de bora se pOte scOte la done 0 la trei dile, numai sá
ge ampere in tOte dilele baliga ca pae prospete, In sae-
Tele de a se las& en se' ptanifinile.
Baligarulu se *da la unu locu addpostitu. Se face gra-
mada regulata/ mai hmgd de eatu ingustd Loculu unde se
i'ave syamada, se Lätatoresee bine. CAndi s'a facutu gra-
mada de 12 palme indltime. se pnne pdmilntu pe d'asu-
Tra 0 se incepe alta aldtun.
Se pOte plstra baligarulu 0 in gropi facute in forma
unei pivnite cu garliciu pe uncle sa se pOtd intra i e0
rt rObe. Gropile se ardu pinti ce se rqesce paretil
In lipsa de pae se póte aterne sub vite trestie co-
sita 5 erde, rogozu, papurd, frunzit de copaci 0 al.
Pe unu pogonu de locu se pane, dada se ingra0, 15
carute de gunoiu en doui boi. In 4amenturi1e slabe se
pune pina la 25 0 30 cdrute pe pogonu.
Baligarulu se card pe locuri cit ndu nu dre cultivatorulu
-altu lucru care grabesce ; iania este timpulu eeld mal
priinciosu.
Spre mai multa regula baligarulipse face grAmddiOre inalte
ea de patru palme, la aceiap departare unele de altek, si

www.dacoromanica.ro
 MANUALTI

apoi se impräscip cu faro, de ua potrivii preste totu lo-

culu ; dupa aceea se ingrópa printeua araturd adinca.
Ingr4Aminte vegetale.Se numescu ingra $aminte ve-
getale tOte rem`gitele de plante care se intrebuinteza pen-.
tru a ingrga pamentulu. Intre acestea se deosibescu avt
numitele ingragminte venit.
Prin ingra§amint verde se intelege uti planta Ore-care-
ce se Ingrópd in pamentu dupa ce infloresce.
Ingrgamintele venji nu tinu totu atitu de multu ca ba-
ligarulu, insa suntu fOrte bune, mai cu sepia pentru pa-
menturile nisipOse, pentru locurile departate unde este en
gren sä se care briligarulu.
Cându voesce cine-va sa Ingrge pamentulu en plante
venp, iata cum urmOza : arh, pamentulu pe care vrei salt
ingrgi semena pe densulu rapita, mqtaru, rica, bobu,
mazariche ; lasa pina ce a inceputu sa inflorésca aceste-
plante i apoi culca-le la pamentu cu unu tavalugu san
cu cOsa, aa ca sä fie impra.sciate de ua potrivä peste totu
loculu i la urma ara totu loculn adencu. La trei septamlint
dupa acesta se póte semena grâula sau alta planta.

CAPITOLULU V

LUCRARILE PAMENTULUL-ARATURA.-PLUGULU.-GRAPAREA, -
GRAPA TAVALUGITUL11-TAVALUGULO.-PLEVILE,-PRA§ILA,
CUIBARITULI)

LuerArile pAmêntuluT. On critu ar fi pamentulu de.

bunu daca nu este lucratu bine §i la timpu, nu produce.
bolde frumOse. Anima grilulu in bulgan, In nisce pamentu
plinu de palamida i de piru i cu CAA grasimea hu nn
te vei alege en vre-unu folosu.
Lnerarea pamentului coprinde mai cu sema aratura, gra-
parea, tavalugitulu §i prgitulu.
ArAtura.Se ara pamentulu pentru ea sa se terineze.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRIdIIITURA 23

salt. patrunda mai bine plóia, zapada, gerulu, c6ta i ae-

rulu i pentril a stirpi dintr'ênsuld buruienile I-Wit:RU(5re.
Totu prin araturi se ingrópa baligarulii, ingrasemintele
Yetqi i unele dintre1 semënte.
Ara:tura pamêntulul se face cu instrumentulu numitii
plugA. Suntu douè feluri de pluguri : plugulti gyo 2-Ude
(fig. 4) si rarifa, sail plugulu Ara rotile. Plugulu cu ro-
tile este cell mai intrebuintatd.
Plugull se compune din
bucatile unatóre
Grindeiulti, este partea a-
ceea care tine tOte cele-alte
bucati ale plugului si care se
prinde de rotile sail do jugulii
boilorl ca la unele rarita.
Cutitulit, s'au ferulu lungu
este unit fell de Mill mare
care taie pansatulti dreptil
4, In josil : elI taie i radacinele
/
pe care le intinipina inaintea
sa i inlesnesce cii aceasta
lucrarea plugului. Cutitul se
-4; face de ferii otelitil.
Breiscianaii sal ferulti celit
latü, bucata de feril otelitu
si ascutitii la ua, lature ; ta-
ie brazda pe de desuptii.
Cormana sal ureehia, in-
tOrce, frange i r6stórna brasda
taiata, de brasdarti i cutitl.
La plugurile de randil cormana este o scandurica de lemnii;
kr la cele bune este facuta de tabla de ferU sail de W-
eill, (schije).
Ctirnele, suntii prinse de grindehl si de dênsele se ti-
ne plugull. se infige in paniêntil sail se suite din brasda.

www.dacoromanica.ro
24 MANUALII

Plasulu sau talpa este partea aceea e car se imbuca CU

brasdarulu i alunPea pe fundulu brasdet pentru ca plu-
gulu sh stea mat bine. In plugurile de riindu plasulu este
de lemnu, iar in eele mat bune este de feru sau de tuciu.
Berta se compnue din done stinghh care lega grinde-
iulu cu plasulu.
Botilele sau Colzuga, santu unu driculetu pe care se
aseaza grindeiulu plugultu.
Begulatorulft este partea plugulm at care putemu sa
luamu brasda mat lath sau ingusta, mat adinca sau mat
afara, dupa trebuinta.
Rarita intrebuintata la not este unu instrumentu corn-
pusu dintninu grindeiu lringu care se prinde de jugulu
viteloru, dintennu bmsdai u in foi ma de lance cu done
tai§un §i din doue segndurele sau ureeln, la dreapta si
la stlinga. Raritele eele not suntu facute ea tsi plugurile,
numal ca le lipsesce rotile. Aceste rarite suntu mat
upOre O. mat eftine de clitu plugurile cu roti1, i luerea-
za pamentulu fOrte bine,
S. ard pamentulu mat d'asupra sau mai adilneu, dupe
trebuinth. Obiemuitu aratura d'anteiu se dfi, mal adâneu ;
insa daca pamentulu este tare, se arg mat afara O. la- a
doua aratura se mat adincesee.
Pamenturile nisipóse se ara mat raru, i pamenturile
marl mat desu, pentru ea sa, se terineze. Cele d'antedu
se potu lucre pe uscatuth §.1 pe umepla; cele-l-alte nii
se potu ara ping ce nu plod.
Araturile obicmuite se facu adânet de ua palmg
eilndu se intorcu miriscile, ca sa ineoltesca sementele de
buruieni, se ara i la ug jumetate palma. Cu tote aces-
tea la egte patru sau dim am locurile trebne arate la
o palma i jumgtate adâncime. Aratura adânca este o
lucram dintre cele mat folositóre ; intr'ensa sem5naturile
creseil cu putere ji rabda mat multu la seceth, pentru
ca pamentulu aratu adgncu pastreza apa mat mint" si

www.dacoromanica.ro
 DE A G-R1CUITURA 25

àcIieinilo planteloru se infigu mai adâncd uncle suntn

ferite de seeeta.
Araturile adanci se facti tómna pentru ca sa degere
TämMItulu peste ianã. n primayar5, se arg, mai in fata.
Ln, noi se al.& prea In fata, i de aceea semanaturile
se pälescu pe data ce seceta tine mai multd. Chiaru pe
timpit priinciosu nu le merge in destuld de bine, fiindd
ia radacinite se gramadesen pe d'asupra, de ore-ce mi
Totu_strObate In pamentuld nearatu.
Se ara pamêntulu d'a curme44u1d, adica daca s'a a-
ratu loculu in lung* la a doua aratura se lucreza pa-
mkitulki d'a curme4iil, fiindu-ca se Orineaza i se ames-
teea mai bine. Locurile de pe dOluri se ara numai in curme-
4i$14 pentru ca sa nu tarasca apa pamêntuld la vale.
Graparea.Graparea sad boronitulu se face eu instru-
meutulft numitd grapd
sat borôna. La noi se
Intrebuintdza mai en sé-
Ina, grapa de nuiele
de marachil unit felu de
gratie impletita eu mara-
chit Grapa de lemnit en
colti. de fern sad chiard
Ie temnu tare este mai
yuna, pentru ea colVi se
100 &Emu i sfarama
bulgaril (fig. 5).
Cu. grapa se t6rrinO-
zt parmentuld i. se po-
trivesce ; se smulgu ra-
thieinile de pird i de
alte burieni i se Ingroa- 1

1
I

pa spmênta.
Fig. 5 Grapa cu coltii d ford.
Plimentuld se grapdza la efite-va 4ile dupa ce s a aratd.

www.dacoromanica.ro
26 MANUAL

Nu se grap'eza locurile dupa ce ploã fiind-c4, le batatoresdi

\tele cu piciórele, nici ciindii este pamentuld uScatu, fiind-
ca, nu se sfarama bulgAril.
TIvMugirea. 8e tavaluesce pamentulü CU instrumen-
tulti care se immesce tdvd/ttgli. lugulu este unn suit'
de lemnn grosii co, de doue" palme in curmedisti i lungu
de optu pan& la dece palme se face si din fer.
Se tavalugesce totu felulti de pamOntun duptt ce se
ant ; in panienturile argilóse tavaluguld spurge bulgarh,
iard in cele nisipOse btttathresce loculu.
Primavara este bine se se tavalugesca granele de tóirma,
Plevila, PrAOla qi CnibaritulitNu este de ajunsii stt
an si sit semem, trebue stt
ingrijesci de semenaturi
dupa ce result plantele.
,.; Grata i alte semëna-
=
g tun se plivescii prinfavara,
adica se smulge sau se taie
E dinteensele palamida, iie-
& gluna, boziulu, mustarulu,
maculd, scaetii si alto bu-
riem. Plivitulu se face ap,
(24
ua sapaliga dreptii 0 en
! cOda lunga ; se infige in ph-
'174)

' 0 mentu ca sa se tale burian&

ciltu mai adâncii.
-1 Se prasescii on se sap&
plantele semenate in 'rên-
i
dun sau in cuiburi, precum
Qs
suntu porumbulu, carto-'
iZ fulu, fasolea i altele. Pr-
/ inea se face en sapa, saa
nit-7 ' en instrumentulu numitu
preiWOre, catfi mai de tim-
puriu pin& cc burienile nu nabusescii sem6naturile.

www.dacoromanica.ro
 IE AGRICDITURA. 27

Prasiturile dese suntu forte priinciOse planteloru, fiind-ca

nu numat curata pamentulu de buriern, dara si ma-
runtesce. Plante le prasite rabda mat multu la seceta.
Pe alocurea se prasescu porumburile cu rarita. dandu-
se cu sapa numat intre cuibun.
Cându se da sapa din arm. se gramadesce pam'entulu
pe langa cuibun ; de aceia acésta lncrare se numesce cut
haritu 'nu numuroitu. Cuibaritul nu numai ca da mat
multa tarie radacineloru. dara i tine may. multa umepla
Imprejurulu planteloru.
Se musuruiescu plantele, en sapa sau cu nun felu de
rarita care are done cormene. j care se nuraesee muyu-
ruitoru. (Fig. 6).
CAPITOLUL IT VI
SCURGEREA SAO SVENTAREA PAMENTULUI. - UDAREA SAO IM-
GATIUNEA.-sEmtNATULO.-SECERATIJI-0. TREIERATULO.
VtNTURATULO §I PASTRAREA GRANELORO.
Sqntarea pimêntulnt- Plantele cultivate nu potu
si cr&sch in locurile care suntu prea umede, precum sunta
rovinele i pamenturile smircOse. Afara de acesta Omenil
care traiescu in vecin6tatea smircurilor si a lacuriloru.
zacu de friguri I suntu subregi. De aceea pe ciltu este
cii putinta sa se scurga asemenea loeun, facendu-se san-
tun prin care sa curga apa afara.
Udarea sail irigatiunea. Apa este neaparatn tre-
buinciósi pentru creseerea planteloru. Când este seeeta,
semenaturile se palescu, i daca useicinnea tine timpu
indelungatu, plantele pieru. OdiniOnt cându se intempla
sa fie seceta, Omenii pereau de lOme, i betranii nostri an
apucatu acele timpun de fOmete când erau nevoiti sa se
nutrésca cu scout& de copaci macinata. In cjiva de as-
ta-41 and este seceta, agricultonfiu aduce apa pe locun
pe femete i scapa semeniturile de peire.
Apa de riu, de isvOre, de iazun este cea mai bunl
pentru udatii plantele.

www.dacoromanica.ro
-28 MANUALG

Ca sa uji porumbulu, fasolea. cartofit i alte plant

care se pra§eseu, §i care suntu semenate In rinduri. sc,
face eu sapa sau cn rarita ca unu felu de §antulete intr
rendun ; se aduce apa la capulu loculta inteun §antu
anurne facutu i dinteacestu §antu curge de sine printre
rendurile de porumbu. Sera este timpul celu mat priin-
ciosu pentru udare, fiind-cd apa are timpu sa patrtuull
peste nepte in pamentu.
Livecjile de feint se uda mat lesno cand se Intlimpla sa
fie apa In, apropiem Se aduce apa Intr'unu §antu sapeu
de la -un capetu 'Ana a altulu alu ; umpliindu-s

§antultt apa da peste densulu i curge ca ita pilnza iw

d'asupra ierbei. Cate-va tjile dupa ce s'a cositu fentilu se
iida livedea neptea. Legumile cultivate in gradinile d
limp cos& se uda sera eu 0 stropitOre.
Sem6natulg. Se lucreqa §i se- ingra§a pamentulu
pentru ea sementa aruncata intrensulu sa pOtä cresce en
--putere i sa dea producte can sa rasplatesca munca cul-
tivatoriloru. De ,aceea sementa trebue alesa i semenata
cu eea mat mare ingrijire. Multi dintre cultivatori pas,
treza pentru sementa grâulu eelu mat frumosu, pe care
'11.1 lasa sii, se cOed bine §i apoI '1u secera.
Seine* se pa..strza in loeu uscatu, fern de umeljel
si curatita en ciurulu bine, astu-felu ca sa remâie mum]
bobu §i bobu.
In unele ten este obiceiu sa se meie graulu de sementa
in lapte de van& inainte de a se semena. Pentru acestu
sfNitu se tOrna apa calda peste varu pima' ce se fac
ca unu fel de lapte ; cu aeesta apa se uda sementa, se
face apoi gramadl pe un locu batatoritu, se arunca pe
d'asupra sare, se amesteca bine en lapte §i la urma se seman i.
In loeu de yam se pOte Intrebuinta calaicanu topitu
in apa.
Sementa veche nu resare -feta ; de aceea este de ti e-
buinta ea cultivatorulu sa'§] fan sementa in totu anul .

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 29-

Sementa de grail se acopere cu grapa, §1 cu plugulu

cand s'a intarijiatu semënatulu.
Semêntele mici, precum suntu cele de trifoiti, de vis-
deiu ti allele, se ingropu mai d'asupra, iara cele man mai
adêncu.
Se pune semCinta mai putina candu se sémêna la timpu
si mai multa andu s'a intarcliatu cu semeuatulu.
in pamênturile roditore i lucrate bine se intrebuintéza,
sem6nta mai putina de cat in locurile sarace i lucrate reu.
Unele plante, precum este tutunul, se presadescu. Pen-
tru acestu sfirsitu se face tia resadnita In gradina, se-
sém6na de timpuriu, si candu -s'a maritu resadulu se scOte
si se presadesce pe locu. Daea este cam seceta se uda
resadulu, cam altmintrelea nu se prinde.
Seceratuld. Granele de vinclare si de macinatu se se-
em in parga, adica candu ineepe bobulq sa se intarésca Ii
Cand paiulu, de si a ingMbenitu. totu mai este cam vertjuiu
aprope de paniêntu. La campu se tae graulu catre sfirsitulu
lunei luauniu. Cu cat mergi spre munte se mai intanliailL
Graulu si alto grane care se lasa de sknenta se se,
verb, numai dupa ce s'au copta bine.
Seeeratulu se face cu secera, cu cósa impedieata cu
masina de seceratu sau seceratôrea, (Fig. 7).
Secera este unélta cea mai vechie ; lucrélja curatu st
bine, insa obosesce pe lucratoru.
Ca cOsa impiedicata se taie de patru oh mai multu
de catu cu secera ; pentrn aceea ar fi bine La tot]. agri-
cultorh sa se deprin4a a cosi granele. Cosindu-le in Virgil
n'au stti se téma de scuturatu.
Candu se taie grftnele cu cO,a, unu lucrdtoru vine in
urma cosasulm. ca sa stranga si sit pue la o parte spicele.
Se mai secera gritulu cu masim trase de cai si care
taee inteuh cji de lueru pima la 4ece pogóne.
Granele secerate se facu snopi i apot din ; dactt este-

www.dacoromanica.ro
.430 MANUALt

paiula Ind verqui, se mai lasä pe loca uã qi saü done' si

apoi se stringe.

TreieratulitDupa ee s'a isprävita cu seceratulu, se

-treiera granele, udica, se deosibescii bade de paie. Se tre-
ler& cu. cail ; mnst anima pe moii1e cele mari se intre-
buinted masim de treeratu cu abura care lucrezä multu
si curatu. (Fig. 8).
in unele 1oca1it4i se mai batu granele i cu estaciedu ,
Tina felu de mien primitiva.

www.dacoromanica.ro
 DE AgRICULTURA 31

In alte t'eri se mai treera griinele cu mill felii de ma-

in cu vêrtejii, dupa% cum suntii morile en cal.

Vx,Y4
26,
Fig. 8. Ila§in a. de treerat (batozA).

LocomobilA (vapord).

Yenturatuhl §i pAstrarea gritineloni. Gritnele

treerate cu cal, fiind amestecate cu p16va, se ventura cu
lopata. Ca 0, cureti grilulu de neghina, de seeard i alte
semAnte, trebue snit treei prin dirmon, Uflu felii de ciuril
mare, anume facutii pentru QurAtitulii seminteloru. Jn lo-

www.dacoromanica.ro
82 MANUALV

culu lopetif i a ciurului se intrebuintéza moripa de yen-

turatit aü vênturdtbrea i triorul cu care se alege bine-
stimênla.
Grânele curgite se ptist5r6zti In hambare sail in maE,ra-
zil i pe alocurea in gropi. Grâne le de grOpti, au unit
mirosd nep16:cutti.

Fig. 9.7 Moripa de vinturatu 59Ü vêntriratOre.

On unde s'aru 'Astra grânele, trebue date la lopatii.

din ctindu in ctindu, pentru a le feri de &VI*.
Porumbulti se ptistrézti in ptitule sau in porumbare ra-
dieate de la pam(mtit.

www.dacoromanica.ro
 DE ACMICULTURA 33

PARTEA A TREIA
PLANTE AGRICOLE
CAPITOLLUt 111
PLANTE AGRICOLE. CEREALE:
GRAULO,SECARA,ORQULO,OVtsULO, ALACULO, HRI§CA,
MEIULAI, PORUMBUL0,MATURILE,LEGUMI:FASOLEA,
LINTEA,MAZAREA,BOBULCI.

Plante agricole. Se numescu plante agricole acelea cari

suntd cultivate de omu pentru trebuintele sale si ale ani-
maleloru domestice. Unele dintr 6nsele ai fostu cunoseute
de catre popOrele cele mai veclu ; allele s'au introdusu mai
tardiu in agricultura. Omulu a cautatu i cauta fara pre-
getu sã inmultesca nume'rulu planteloru cultivate ; de aceia
vedemu ca nu trece anu far& ca agricultorh §i gradinarh sit
nu seóta la iveht cate una sau mai multe plante, ponn ro-
ditori, legurni, §i altele.
Cu cfitu se sémena si se cultivéza mai multe plante cu
atatu agricultorulu se folosesce mai multu, find-ea daca nu_
se cauta una, se cauta alta, daca timpula nu priesce uneea
priesce alte ia.
Agricultorulu practicu trebue sa cultiveze numai acele
plante cari suntu potrivite en clima si cu pam'entulu loca-
litath, §i cari suntu cerute de trebuintele locale sau din
afara.
Cereale. Se numescd cereale sau greine plantele ale ca-
rora bóbe sad grain* macinate se intrebuintéza pentru a
face paine §i mamaliga, cum si pentru a hrani animalele
domestice.
Cerealele cultivate in Romania suntu grata. secara, or-
3

www.dacoromanica.ro
 34 MANUALt

ovesula, meiu1 i porumLulii. Pe alocurea se mai sé

men& hrisca i alacii.
Or dull."( G rauld, carnia i se 4ice i paine in unele parti
ale tfirei, este cea d'intaia dintre tote. granele.
Se aftd. mune soiuri de pita ; insa In era mistra se se-
mena mai cu sema urmatórele :
Grail romaneseil saü gran' bêtranic albfi i rosu ; grdit
ghircei ; grail coluzIl saü arnautit ; grail sandonnirea i grdit
de Runatil.
Santa grauri de tinnnei, acelea care se sOmend tOmna
grduri de primdvard, acelea care se sémena primavara.
Uncle smitIl cu mustdti ai allele suntil tunse. (Fig. 10).
Pupa titria bobului se deosebescu grauriletari sail sti-
dose, 01 cdrora grannte de abia se sparge intro dinti ci
este sticlosil la vedere, i grauri tragede alfi.caroril bobil se
sfarama fOrte twat si la vedere este fainosfi.
Grauldi ii priesce in pamenturiie argilo-nisipOse i argilo-
calcarOse , adica cari nu suntil nici prea tail, nici prea
remise. Pam6nturile 4nwri suntil dintre cele mai bune pen-
tru acesta cereala.
Locurile de grafi trebue arate bine, de done oil can pu-
tint ; curatite de buruieni ca pirulfi, pallimida, neghina ,si
altele.
Grauld de tOrfina se semCna, duph obiceiult térei, Intre
Sante Mara ; cu tOte acestea se semena, i puma dupa Santfi
Demetrie i chiar mai târIiIl child este tOmna lunga. Se-
mataturile timpuiii, child a ',loat la vremez suntu cele
.

'mai bune, fiinda-ca se imputernicesce grauld_ pina sa un dea

crerulfi.
_ Data cade zapada multa granele targii iesu bune. fi-
indd-ca ori-catd ar nada grauld Ta gerfi, totus4 zapada ild
adepostesce sit, feresce de frign.
Grauld de primavara se sOmOna catil se pOte mai de
timpurifi ; de aceea locurile trebnesat arate de eu 1.611111,
Si Indata ce se in primavarOza, se intoren i se sOm(ma.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA t.6

Pe unu pogonn se:pune de la tret pIna, la patrulbaniti.

1
.14f,
6
t,',ikot, It
'4,14
4.1

4
6

Fig. 10.Grau; 1. Spicti tunsu. 2. Spicu en mustatI 3. Fire de

gran. 4. Epiletu. 5. Flóre de grau. 6. Axulu spiculul.
dupd cum este loculu de bund. CAM se lnt'alliaza, some-
-natal, se da grilulu rnai desu, i se IngrOpA sub brazda.

www.dacoromanica.ro
36 MANUALC

Unu pogonu de grail da la child 0 jum6tate de bObe.

in anil cei buni 0 in pamenturile grase 0 bine lucrate
da i
douè chile, adica de (jece on semanta. In auk de
mijlocu cultivatorulu este =Amnia' cand ia de §ése orb
semanta, adied, 24 baniti la pogonu.
Paiele, dupa aim, tragu de dou'd 0 de trei on, cata
gmenta.
Din 100 ocale de grfm iese 75 ocale faina, iar din 100,
ocale de faina se face 130 Om la 140 ocale de paine.
Secara. Secara este o cereala buna pentru locurile
nisipóse §i cam sarace, unde graului nu 'ipriesce. Acésta.
i
plantd rabda mai multu la geru de eat graulu se cul-
tiv6za in pamenturile earl suntu prea slabe pentru grau.
Se semen& mai multa secard de Oulu& §i se cultivéza
intoemai ca i graulu. Semenaturile timpurii sunt cele mai
bune, fiind-ca secara are timpil sa infratescd.
Sem'endturile timpuril se acoperd cu grapa ; iam eele.
tarp se facu sub brazda.
Se pune pe unu pogonfi de la trel pana la 4 baniti de
senile*. Dupa optil 4ile secara incoltesce ; foita sa este.
ro§cata.
Secara seceratd trebue treierata fr intarcjiere, eau
la intemplare sa ploud, Incoltesce numai de catfi.
Candu secara este trecuta en coptulu, se scutura
tOmna résare ea cum ar fi fostu sem'enata ; pranii o nu-
mescu samulastra. Unh cultivatori ca sa nu mai semene
a doua Ord, lasa samulastra pentru anulu viitoru ; reu
facu, caci cu modulii acesta se saracesce pamentulu i se
um* de buruem.
Secara a la pogonu ut chila pina la tilt child 0 ju-
metate.
Faina de secara este mai Oche§a ca cea de grau 0 mat
putinu hranitOre ; cu tote acestea pamea de secara este
dulce la mancare §i se usuca mai greii ca painea de grim.
Din paiele de secara se facu legaturi pentru a lega sno-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 37

ph, rogojim 0 'Allah ; se invelescu cu dênsele casele si se

Imbracu scaunele.
in unele ten se cautl, atau de multu paiele in catu
cultivatorii castiga mai multi' din yagarea loru de eau din
a graunteloru.
Din faina Co sedara, se face spirtu turte dulci.
Ordulu. Orquhl se semen& in plmenturile usOre si re-
yene, lucrate bine.
Se afll ordu de primdvard i orda de Manna. Celu din
Irma degera cand este iarna genisl 0 farl zapada.
Orqulu de tOmnä se semen& mai la aceeasi epoca ca
0 vraillu.
Intro orqurile de primitvarl suntu unele soitul can au
-doue randun do hobo si &tele can au sese randun. Se
semen& cMu de timpuriu ca sl le apuce cMdurile imputer-
niche. Dupa locu si dupa timpu se arunca pe pogonu patru
pina la patru baniti si jumetate.
in anh cei burn orqulu da doue chile si mai bine la
pogonu ; in anii de mijlocu ul chila pina la uil chill 4
jumetate. Orqulu de tOmna produce mai multu de eau
celu de primävarl.
Painea de orqu ni este placutl, la mancare ; este Ochesh
de totu si acriciósa. Amestecandu-se fain, de orqu cu cea
-de grail sau de secara, se face painea gustOsl si hranitUre.
Grlantele de orqu suntu ferte bune pentru car in terile
.caldurOse. Urniala de orqu se (II la totu felulu de vite.
Din orqu se face bentura numitti Imre, fOrte intrebuintata
'in Verne unde nu cresce yiia.
Paiele de orqu suntii bune pentru nutretil. Se intrebuin-
tezti mai cu sem& pentru a asterne sub yite.
Ovesuld. Dintre tote cerealele ovesulu este care se
multumesce cu ori ce felu de pamentu. Dacii, este timpulu
plolosii produce multu in primenturile usiere, precum este
chisaiulu ; in casu de secetä 'I priesce in pirn'Inturile mar
call tinu umeqell mai multa.

www.dacoromanica.ro
38 MANUALU

Mai adesea on ua arkurA este de ajunsu pentru pre-

gatirea pamentulin.
Ovesulu se semena de timpuriu, pe data ce s'a svintatu
Jocurile.
Inteunele /teri se semend i ovesu de timina, care se
cóce mai curendu ca celu de prim A-vani. In téra la noi
se obicinuesce ovesulu albu de prima-vara, i pe alocurea
se intrebuintéza i ovésulu negru ale caruia graunte suntu
mai grele.
Se iniprascie la pogonu patru baniti pana la patru ii
jumétate.
Se secera ovesuld in pirga, pentru c daca se cam
trece se scutura forte Iesne.
Ovesulu produce doue chile la pogonu §i in anil cei
bunI se urea 0. la patru chile. 1ä chila pina la o chil
jumetate este produetiunea de mijlocu pe pogonu.
Ovesulu se d'a ca graunte la cai, si ca umiak berbe-
ciloru pqi la ingraptu, mieilor de rtsi1ä, oiloru.
In unele ten se face prune din faina de ovesu i una
soiu de bore.
Paiele se dau cailoru i altoru animale.
Alaculu. Alaculu, caruia i se mai zice dupa bulga-
resce i caplagea, este unu soiu de grhii care se sernena .
obicmuitu in terile mai frigurOse, muntese si putinu ro-
ditOre. Deosebirea intre clii i grau este c pleva care 'I
acoperd. granntele, se desface anevoe de pe boba.
Alaculu se semena tOrnna ca i graulu, i chtu de thr-
cliu. Pe pogonu se pune §ése pinã la §épte bonito.
Cositu crindu este bobulu cu lapte i uscatu, alaculu.
este unu nutretu fOrte bunu pentru vite.
Grauntele de alacu se dau la vite ; asemenea i paiele.
Hrifca. Acesta planta se cultiveza prea putinu In tem.
nestra, in cate-va locun din Moldova. SP sémena primavara
puindu-se ua banita i jumetate, multd dou6 la pogonu..
1-lriva se seem child i-s'a roOtu paiulu si bObele s'a,

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 39

coptu mai tote. Se lasa snoph resfirati cate-va ()He pe

campu i apol se treiera.
Unu pozonu da de la ua chila pin& la done chile. Din faina
de hri§ca se face unu felu de turte, 0 de mamaliga In destulu
de hranitere. Grain* le de hri§ca suntu bune pentru vite fl
pentru pasen. Albinele se nutrescu din &rile acestet plante.
Meiulu sau malaiulu, se cultiveza mai en séma
ca nutretu pentru vite; cu tote acestea suntu cate-va lo-
calitatt unde se mananca mamaliga de meiu.
Se semena meiulu primavara dupa porumbun. Pe unu
pogonu se arunca' pina la ua banita de sementa pentru
nutreta ; iara pentru sementa se pune mai reversatu,
done-spre-qece Oita la cinci-spre-qece ocale.
La noi este obiceiu sa se cosésca meinlu candu Ingal-
benesce; ar fi bine sa se cosésca mat verde pentru ca tin-
tietulu este mai fragedu i mai hranitoru.
Meiulu treieratu da o chila pina la done chile de semen-Vt.
Porumbulu. Porumbula este dintre plantele cele mat
folositere, atatu pentrn hrana omuhu, cat i pentrn a ani-
maleloru. In tera nestra se sémena pre,ste totu loculu.
Acesta plantft cresce bine in pamenturile grase, pe lund
0 in telina. Locurile saraee trebuescu ingrate en baligaru.
Se eultiveza diferite soiurn porumbu en bebele man
scorun mic, porumbu, portocaliu, §. al.
Porumbulu se semen& prima-vara incependu de la Aprilie
0 pica la Santulu George. Se semenu 0 mai titrcliu, insa daca
se intempla seceta, porumbulu remane midi 0 a putinu.
Intetta parte a writ se semen& porumbulu ea i meiulu.
in alta se puce in cuiburi la trei brasde una. Este mai bine
sa se semene porumbuld in renduri, caw se luereza mat
bine 0 se 'tete rarita. In fie-care cuibu se pane trei sau patru
bitbe la adincime de trei pita la patru degite. Ar fi bine
sit se pue cate doue belie i cuiburile sit fie mat dese. Se-
menta se pune in pamentu cn unu teru§u, san en sapa.

www.dacoromanica.ro
40 MANI:YALU

In porumbu este obieeiti pe alocurea sa se puna fasole,

.cloylem 1i canepa de 0111'641.
Candu este porumbulu de ua schiOpa se sapa. Diva ce
trbee ua lima, se prmesce din nou . se cuibaresce. Dupa
aceea se smulg firele de prisosu lasandu-se numai doa.
Totu atunci se i copileza porumbulu, adica se rupu puiorii
ear1 dau pe delaturI. Daca timpulu este ploiosu i buruia-
nulu mare, se mai like prki si cuibari porumbulu find, ua
data candu este aprOpe de infloritu.
En unele ten dupa ce a legatu porumbulu. se taie ver-
furile ea de na palma §i jumkate O. se dau la vite.
Porumburile semenate de timpunu se cocu pe la Santa
Maria mica ; altele se cocu mai thriliu. Fjtiuletii se Mega
sau en foile pe dekh sau fara foi ; se facu grarne41 pe locu
si apoi se eara in patulu, san porumbaru. La urma se taie
cocenh, se facu snopi i se dueu a casa nude se facu gluga
care se aeopere cu paie.
Cându II merge bine porumbulu, da dou i trei chile
la pogonu.
Faina de porumbu sau malaiulu hranesce toti cultivatoril
din tera i ua parte dintre tergoveti. Miimaliga este ua man-
care plant& si sanetOsa. Amestecandu-se faina de porumb
eu faina de grim se face rnalaiu dospita, min fehi de 'Jame
care se cOce in testu. Totu cii mtlaiu se face turta cOpta
in spriza.
Porumbulu se mama candu este Inca cu lapte, fertu
sau coptu.
Pasatulu este un fda de faina macinatti mai mare ; se
Intrebuinteza In multe parti ale Orel;
Din malaiu se face t$i spirtu.
Cu porumbu se ingratt porch', se lininescu paserile si
se da ea graunte la cai.
Maturile. Mantrile se seména ea §i meiulu ; se Intrebu-
inteza cosite veriji sau uscate pentra nutretu. Din verfulu a-
cestei plante se facu maturile, iara sementa se (la la pasérI.

www.dacoromanica.ro
 DE AMIE CULTURA 41

Faso lea. Faso lea se seme'na in Aprilie candu nu mal

, este de temutu frigulu, in pamentu usioru si -grasu.
Stint doue felurI de fasole : fasole obiga i tasole de
.aracA. Cea d'anteiu este mal cautata, fiind-ca scutesce pe
cultivatorl de cheltuiala aracioru.
Fasolea se sémena in cuibun ca 0 porumbulu, pu-
nendu patru ,sau cinci bóbe inteuna cuibu. Se prasesce
si se cuibaresce de doue oil. La culesu se smulgu vrejh
din pam'entu, se ducu acasa unde se alegu tecile si se
batul cu ua prajina.
Lintea Se semena in primavara pe timpulu candu se
semen& si fasolea. Seine* se imprascie cu maim sau se
pune in randuri si atuncl se sapa.
Mazarea. Se semen& de timpuriu si se cultivéza ea i
fasolea. Se afla mazare ológd §i mazare de aracu; cea
ologa este mai cautata.
Bobulu. Bobulu se cultivéza ca i fasolea. Acesta
legume este forte hranitere si se intrebuintéza nu numai
pentru hrana omului, dara si pentru a vitelora.

CAPITOLULt VIII
PLANTE ULEIOSE: RAIPTA,-MACCLCI.-PLANTE TEXTILE: INULO.
CANEPA. - PLANTE TINCTURIALE : HOIBA, PASTELULI1 - ALTE
PLANTE : TUTUNULCT, HAMEIULCT, CICOREA.-PLANTE MIRQSITORE.

Plante ulehise.Se numescu plante uleicise acelea din

a carom s'ementa se scete uleiu ; ast-felu sunt rapita si
macula.
_Rapita.Acesta planta se cultiveza numai de vre-ua
trei-cjecl de ani in téra nestra. Suntu done soinri de ra-
pita : de temna 0 de primavara.
Rapitel de tOmna II priesce in pamenturile marl si lit-
erate adincu. Se semena pe la Santa Maria mare, puin-
du-se In pogona sese pina la optu oca de sementa. Se
Imprascie ca si meiulu.

www.dacoromanica.ro
42 MAN UALAJ

In unele ten se raresce rapita pe tOmna i se sapa.

Rapita se cke pe la jumetatea hu Iuniu ; cocenulu i set
ingalbenesce §i. bade incepu a se inegri. Se taie en se-
cera, i pe uscatura ; se secera numai dimineta §i sera.
fiind-ca peste gi se scutura. Rapita secerata se duce la
arie in care imbracate pe din launtru cu ceiv sau zablae.
Seine* de rapita trebue ferita de udatiwa, Bind-ca 'i
da, coltulu fOrte lesne.
De pe unu pogonu se póte lua de la ua chila pina la
doue chile de sementa.
Din sementa de rapita se face akin bunu pentrrt In-
minatn i alte intrebnintan. Paiele se itternu sub yite
sau se ardu in sobe ,i cuptke.
Maculit. Maculu nu se cultivezli in -Ora nOstnt ; insa
este sciutu ca'i pnesce pamentulu §i &lima, fiindu-ca s'au
facutu cercan.
Pentru acésta planta se aril ptimentulu de cu tkina
sau primavara de timpuriu O. se semena pe data ce s'a
svêntatu. Se sémana ca meiulu, puindu la unu pogonu na
oca de sementd. Sementa de abia se acopera fiindu nide
mica. in Main se sapa ,$i se mai raresce lasfindu intro
fire done palme departare.
Sëmenta se cOce prin Augusta ; se culege capatinile-
maculm §i. acasa se desfacu pentru a scOte sémenta. [nu
pogonu produce de la na chila pin& la ua chila §i jumetate.
Din sementa de macu se seóte ulein forte bunu pentra
mancare.
Plante textile. Plantele textile suntu acelea din ale
carora pain se scOte fire, precum suntu minima .5i canepa.
/italic Inul este dintre plantele cele mai folositke.
La noi se semena numai inu de primavara ; in alte ten
se semena i inn de tOmna.
Fie de primavara on de tOmnii, inulu trebue semenata
in locu grasu i lucratu tot atatu de bine ca §i pamentulu
de gradina. Se semena in luna liff Martie §i. se acopera en

www.dacoromanica.ro
 DE A GRICULTURA 43

grapa. La unu pogonu se pune 00 80 ocale de sementa.

Clue voesce sa, alba firu bunu §i subtire semena multu
mai desu.
La noi se smulge inulu eandu s'a coptu sementa ; se
face manunchiun earl se punu in piciere resfirate lasan-
du-se mai multe 4i1e pe locu. Dupa aceea se bate inulu
pentru a scete sementa §i paiele se plum sa se topesca.
Cdnepa. Chnepa se semena pe la inceputulu lin Main.
In pamentu bine lueratu. adêncu, grasu .§i revenu, in
loculu celu mai bunu ce se pete. Pe unu pogonu se pune
SO ocale de sementa. Canepi§tea trebuie pacjita pina ce
resare canepa cam turturelele, porumbh selbatim §i alte
pasen mananca sementa.
Candu este seeeta, canepa ramane mica ; de aceea in
alte ten se uda canepi§tile.
Cânepa se smulge in done rendun: cdnepa de vara in
lithe, iara cea de temna adica aceea care face sementa,
dupa Santa Marie (Fig. 11). Dupa culesu se resfira ma-
nuncbiurile §i se lasa pe campu, sau se intindu acasa pe
hinga gardu, mai multe clile, pina ce se usuca §i apoi se
bate canepa de sementa.
Pe alocurea canepa de sementa se semena prin porumb
§i. mai ales pe marginea porumbisciloru; se sapa se cui-
baresce de-W.-data, en porumbulu §i se smulge cand este
Co pt a.
S'ementa de canepa se intinde la sere en fm en totu,
§i. dupa ce se usuca, se ciuruieSce §i apoi se pune in podu
unde se intinde ca sa nu se incinga. La ua luna se pete
pune in sacu.
Canepa §i inulu se topesca, adica se lasa in apa sta-
Were sau eurgetere optu san 4ece qile pina cand alioruln
se deslipesce cu inlesnire de paiu. Duplt aceea se scotu
manunchiurile, se clatescu in apa limpede, se deslega §i
se intinde pe iarba ca sa se usuce.
Canepa uscata, dupa ce i se taie coterele, se da la melita

www.dacoromanica.ro
44 MANUAL-CI

spre a deosebi pasdariile de fire, apoi se dArdeesce, se perie

0. SP face suluri. Peste iarná mai eu semã se tOree ettnepa,
.§i se face jurebn, care se intrebuintézã pentru a tese pima.

Fig 11.-1. Canepii. feme1. saa de Wang.; 2. Caneptt masnilli sea de verb..

Athtu Omenta de inti catil i cea de cilnepii, suntil

aleióse.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 45

De pe unu pogonu póte sa se scOta de la 130 pina la

350 ocale si mai multi' de clinepti periatd.
Plante tineturiale §I alte plante.Se numeseu plante
tincturiale acelea cari se intrebuitézdpentru a vapsi ; astd.-
felu sunta roiba, pastelulu, siofranulu s. c. 1.
Roiba.Acésta plant& se cultiva numai in pamenturi
Minn, grase i lucrate bine. Dupd ce se semena sau se sa-
desce, stain pamentu doul pina la trei am, si apoi se scotu
rädacinile, se usucd ,0 se desfacu la vapsitori.
Din rdaulnile roibei se face o viipsea rosie.
Pastelulu. Din foile de pastelu se face o vapsea al
bastra. Se semena tomna in pamentu grasu i lucratu bine.
Foile se culegu ctindu au crescutu pe deplinu ; se ducu a-
casa, uncle se pistosescu intend morisca pina se facu coca.
Ace.,ta coca se lasd sa se dospescd, se pune in tipare
mici in forma lunguiata si in urma se vinde.
Tutunulu. IJadiniora cultiva tutunu ori-cine voia ; a-
cum tr.buie sã dobindesed voie de la administratiune.
In primavard se face lid rdsadnita in gradina i candu
resaduld a facutu dou foi si a crescutu de trei clegite
mai multu, se presadesce in locu grasu i lucratii bine. Re-
sadulu se pune in rinduri, dephrtate uncle de altele ca
de trel brasde. Se sap& si se cuibaresce firele de tutunu in
dou'e si trei renduri.
Foile de tutunu se culegu pind ce nu ingälbinescu, se
insira pe ata si se atarnd unde-va la umbra ca sa se usce.
Dupa aceea foile se facu 14110. Cu zéma de tutunu gisu
lepescu se spala oile reióse.
Hameiulu. Acestd planta cresce salbatica prin cfln-
gun i hatisuri unde se urea pe copaci. Hameiulu cultivatu
cere ingrijire multd si se luerézii mai ca i viia. FlOrea sa
se intrebuiteza in fabricarea beuturei nnmita bere.
1.1a-datd, säditd hameiulu tine douë-4eci de am si mai
multu, daca este bine ingrijitu.
Cicen.ea- Cicórea cultivatd estO unu soiu. de cicóre

www.dacoromanica.ro
46 MANUALG

se1batic6 care face o radacina grósa ca morcovulu san ea

Dastarnaculm. Se cultiveza ca morcovil ; radacinile se scot u
tómna, si se véndu la fabricanti cari le usuca i le ma-
cina. CicOrea pisata se amesteca cti cafka.
Plante mirositóre. Intre plantele mirositóre sau aro-
matice, cele mai cautate suntu anisonulu sau anosulu, co-
riandrulfi sau colendrulu, i chimenulu. Cate trele se se,
mena ca mararulu i candu Ii saL coptu ;30116* se taie
sau se smulge, se batu §i la urma se ciuruescu sau se ven _
tura sementa.
Anisonulu i coriandrulu se intrebuinteza pentra a da
Mchiultu unu mirosu placutu ; lard chimenuln se Rune in
diferite mancarT ca i eimbrulu.

CAPTTOLUt U IX.
FENETE. FENETE SEME.NATE §1 NUTRETURI VERO.
V.SDEICILti,-TRIFOIULU,-
SPARCETA, - MAZARICHEA, - PORUMBULC.1,-MOHORULO.-
FtIVETE NATURALE.-ISLAZURI SAO 1MA§URI.

MI* semiSnate. Se nume5te Pude semenate sau ar-

tificiale locuri semenate cu ua planta, care, facCndu-se fCnu,
se intrebuintezti, pentru hrana viteloru.
ta fenéta semenata tine numai cati-va am, tsi candu
incepe a se rani se sparge 5i se s6mena alta planta.
Plantele cele mai intrebuintate pentru a eestu sfir5itu
-suntu vic1eiu1it, trifoinlu, sparceta (crésta coeoplm), ma-
zerichea i altele.
Fenetele semAnate suntu de mare folosu, mam cu sema
pe acolo unde nu se afia liveqi firesci. Peste vara dau mal-
darn i pentru lama fenu forte branitoru. Afara de acesta
unele dintre plante, precumu suntu visdeiulu, trifoiuln 5i
sparceta, a endu radacim lung! si grOse, candu se sparge
livedea ingrasa pamCntulu. A stu-fela unu locu in care a

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 47

creseutu trifoiu, dupa trei am chndu se sparge, este mai

grasu de efitu efindu s'a semenatu trifoirdu intr'ensulu.
Visdeiulu sau ghisdeiulu. Dintre tOte plant& de nu-
tretu visdeiuln este eelu mai bnnu oi carnia 't merge mal
bine In pfimentulu adttneu i prin care apa strebate mai cu
inlesnire, precumu suntu pamenturile ii tem nóstra.
Loculu hotarltu pentru visdeiu trebue lucratu bine, aratu
eiltu de adfineu cilti-va am de-a renthilu i Ingrasatu, daea
este slabu. Pupa acésta se semena eu onju sau eu ovezu
In prima-vara, se grapéza, apoi se semena 8 pina la 10 on,
de sementa de visdeiu pe d'asupra, acoperindu-se forte pu-
tinu eu ufi, grapa de maraeim 1106m.
Pupa ce se secera or4ulu sau ovezulu, visdeiulu cresce
numai in alu doilea anu ineepe sa se cosesca. Visdeiulu
ajunge In putere efindu este de trei am.
Canda este anulu priinewsu visdeiulu se cosesce de trei
0 ehiaru de patru on. Se intempla ca sa se prasesa pnn-
tre visdeiu ua buriana fórte vatãmetOre numita tortelu. Pe
data ce se aata, se sapa locuhi i se aide buriana en vis-
deiulu pe care s'a infasuratu.
Visdeiula tene de la 8 pIna la 10 ant, eilndu a fostu se-
menatu in pfimentu bunu si bine lucratu.
Fenulu de visdeiu este hranitoru. Maldarulu umfia vitele
de aceea Mci trebue sa II se dea.
Trifoiulu. Trifoinlu de livede este totu atku de bra-
pitoin ca i visdeiulu, lush tine numai dotu am. Se semaMt
ca i visdeiulu in grutnele de prima-vara, puindu-se de la 5
pina la 8 oca la pogonu. Pamenturile marl, argilo-calcarose
5i revene, luncile grase, suntu locurile cele mai priinciese
pentru acésta plant a.
Daca se intempla sa ploua dupa semenatu, nu se mai
acopere sementa, fiind-ca pleia o ingrepa de ajunsu.
Trifoiulu se cosesce in anulu alu doilea cilndu a info-
ritu, i daca este timpulu priineiosu otavesce bine. Dupa ce
se cosesce i otava, se sparge trifoiscea si se semena grim.

www.dacoromanica.ro
48 MAMJALt

Trifoiulu verde umfld, vitele si mai reu ca visdeiuliq

de aceea nu se dd nic ud data ca maldaru.
Trifoiulu albu, care cresce prin locurile umede, pe 161.-
11)11Fri apeloru, este fOrte bunu pentru pdsciunarea vitelora
si se sOmena pentru acestu sfirsitu in locurile nisipose .
grase i revene.
Crésta cocoutut, caruia i se dice i sparcetd, este ua plant&
de nutretu minunatd, pentru locurile camu sarace, \Taros&
,si nisipOse ; rabdd la seceta i dd. unu fenu Mae hrdnitoru.
Se semena primh-vara ca i visdeiulu in or4u sau ovezu.
puindu-se la pogonu 4 pind la 6 baniti de sementa. Sementa
fiindu mare se ingrOpd adincn ea si orzulu.
Cresta cocosului se cosesce ud, data cdndu 'I da flOrea. si
otävesce mai in totu anulu. Tine de la 4 pin& la 7 am pe-
acelasi locu, si chndu incepe a se rani, se sparge si se
sémend dupit densuln gran.
Rãdãcinile sparcetei ingrasa pdmentulu ca i cele de
trifoiu si de visdeiii.
Povatuimu pe agricultorii sã prdséscrt acesta planta
fiindu dintre cele mai folositóre pentru agricultura nOstra.
Alazerichea.A cestei plante i se mai vice i borceagu.
Suntu doue felun de mdzOriche : de ttimnd §i de primdvard.
Se semen& in locuri Verenóse, mai multi' nisipóse de clitu
argilOse, in Martie i Aprilie, catu mai de timpuriu. Pe unn
pogonu se pune doue baniti de sementd, amestecata cu 15
oca de ovezu, pe care se urea mázérichea ea pe aracu-
Mazérichea se da ca maldaru la vite candu incepe s.
infloresca, ;i se cosesce pentru fOnu chip& ce a facutu teci.
Pentru sementil se lasa mdzerichea pind mai tote tecile s'au
coptu se cosesce i apoi se treiera sau se bate cu mlaciulu
ori cu ua prajind.
Dupli ce s'a cositii mazérichea, se face loculu ogoru,
pentru grim.
Mdzerichea este nun nutretu din cele mai hriinitOre ;

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 49

cresce bine peste totu localulu 5i grclula vine bine dupa

densa. Arü trebui cultivata in tóta Ora.
Afard de plantele despre care s'a vorbitfi, se mai se-
ména i altele, precumu suntu: porumbulu, mohorulu, me-
iulti 5i maturile.
Porarnbulu este un nutretu placutu. i liranitoru. Se se-
mena in Apri lie, singuru sau amestecata cu meiu i cu ma-
tun. Pe unu pogonii se arunch trei san patru baniti de se-
menta. Chndu incepe sa i dea motulu se cosesce 5i se da
viteloru ca maldara, sau se usuca pentru. iarna. Daca se
IntiNiaza en cosituld se intaresce 5i nu mai este atittu de
liranitord ea atunci chnd este fragedu.
Nici na plant& nu da atatu cittu porumbulu. ; de aceea
acum se cauta in -tfite tri1e i se semena pentru nutretu-
.2tfohorulu, chruia 'i mai (lice i paringfi, precum i
meiulfc, se semen& prima-vara pentru nutretu. Amendoue
aceste plante se cosescu dupa ce le da spicult 5i. se usuca
pentru iarnh. Se cosescu i pentru maldaru chnd este lipsa
de iarbd sau child vitele uti potu umbla la phsciune, pre-
m.= suutu boil de munca.
Pe alocurea se semen& 51 matun pentru nutretu.
Fenetele naturale. Se numescu renete saü livedi, bon-
rile pe earl a crescutfi iarba de la sine 5i care se cosesce
pentru a face filnu. Inteta fenete se ail& totu felulu de
plante, 5i mal cu sema legumimise i graminee.
Dupa locu &tutu livedi de déluri, a carord iarba cresce
mai mica, Irish, face fenulu. celu mai bunu ; livedi de lunca,
care se afia pe marginea apeloru chtu tine 5esulu, pe fun-
dulu vailoru.; livedi de cdmin't acele care crescu pe climpit
si livedi snaircôse care se atla in locurile umede i in care
cresce rogozulti, tiperigulu i alte plante d felulu acesta.
On-cumu aru fi livedea trebue Ingrijita ; se grapéza cu
grapa cu dintil de feru prima-vara pentru a rupe muschiulu
care cresce pe d'asupra i nabu5esce plantele ; se intindu
4

www.dacoromanica.ro
50 MANTJALt

mu§uróele de cdrtitä Cu sapa sad cu lopata, prinfa-vara §i

tcimna.
Dacd nu este plimêntulu grasu din firea lin, se ingraa
livedea la ciate patru §i einel ani, puindu tOmna baligaru
putredu pe d'asupra.
Cosituld. Liveclile se cosescii cândii suntu inflorite ;
intlirdiindu se trece fdnulu §i printr'acésta perde jumetate
din cualitatile sale. Se cosesce iarba cdtu mai aprópe de
pknêntil. Drip& ce se usucd pológele pe d'asupra, se intorcu
§i la urmã se facu purcOie ; din purcdie se facu capiti. Ca-
pitile se las& pe locu clitu-va timpii i apol se card la 7e-
ndrie uncle se facu dal. Pe alocurea se lasd cldile pe ben
§i peste iarna.
La chmpd clindu timpuld este frumosil la cositu, fdnulu
se lima §i se face cdpiti in cdte-va 4ile. Spre munte uncle
ploud mai desu §i clima este mal umedd. Omenii suntu a-
clesea nevoiti sd intinqd rdnulu pe case, pe §ure sau pe
glugi de prdjini.
Ciindii este anuld ploiosfl hivecjile otdvescit, adicd mai
cresce und rêndil de iarba, care se cosesce pe tOmnd pina
ce nu se strica timpulu. Otava este band pentru vitele
tinere.
Din una silt& pd.rti de maldard rdmilne dud, ce se
usucd numaI 25 pina la 28 de Org.
Fdnuld cositu la vreme este verde, md,tasosu §i miróse
frumosu ; iar d. fenuld trecutii este albiciosd, aspru §i n'are
nid un mirosti.
Islazuri i locuri de pdscinne. Islazurile sad inmele
suntu locurI arate care se las& pentru pilsciunarea viteloru.
Obicinuitil dupd ce se ara loculd cd,ti-va ani de-a rêndulu
incepe apoI a se mdnca, adica a sardci, se lasd, nelucratu
pita se indreptéza. Aril fi bine ca in locu sa se lase miri-
§tale si sä se a§tepte pita ce se inerbézd, in celu din urmil
anti cilnd este st se lase loculd pentru pascutd, sh se pun&

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTU ,A. 51

ovnsu pe densula ,i in acela ov6sii sa se semene s'emengi

de fOnu.
Afar& de imapri sunta locuri care se lasn anume nu-
mat pentra paseuta, precumii §i locurile sarace care ne-
fiindu bune de aratu, se lasa pentru iarba.
Pe v'erfttrile mungloru suntu pascitun hranitóre uncle
pascu vitele i mai cu skid oile, din luna WI Maiu pina la
Santa Maria mare, i apol se cobóra la campn, fiindu-ca
se recesce timpulu.

CAPITOL-U.1,f). X
PLANTE RAIDXCTNOSE: SFECLA,-CAETOFULtil,-NAPULO
PORCESCO,-MORCOVULti),-PASTARNACULO.
ALTE PLANTE.

I I nn te rlid ae i n óse .Pl ante radacimise sunt acelea care

se cultivéza mai eu sema ; pentru ltrana vitelora astu-felu
suntu sfeela, moreovulu, cartofulu, napulu poreescu, . alt.
Nici fenetele semenate, nici livetjile nu producu atatu
nutregi pentru vite catu producu plantele radacinOse. De
aceea in alte tell fie-care cultivatora pune ua bueata de
pamênta cu cartofi, ori sfecle sail morcovi pentru a',$1 nu-
tri vitele peste iarna.
Sfecla.Afara de sfeclele cultivate in gradini pentru
hrana omului, se afla sfecle mina mai marl care se se-
mëna la campa pentru nutregi.
Sfecla cresce cu Nacre in pamêntula lucratu bine, aratil
catu mai adanca §i grasa. Prima-vara dupa ce s'a arata
locula §i s'a grapata se sémana sfecla in rênduri, cama la
trel brazde departate rênda de eenda. Rendurile se traga
drepte cu la grebla de lemna cu ding marl. S6menta se
pune la adêncime de doun degete, iara pe rênduri se pune
sèrnênta de se'menta departe de la sehiOpa. Se pune mai
.adesea cate doun semênte la un locii.
Dupa ce rnsara, se sapa sfeclele ca sa nu le inabgescu

www.dacoromanica.ro
 52 MANUALU

buruienele. Mai tarijid eandd a crescutd iara§1 buruieni,

se sapa a doua ór i atuncl se 0 rarescu sfeclele, mild cä .
se las& numai unu firil acolo unde suntu doue. La Intam-
plare sa fie unu anu ploiosu se mai sap& sfeclele 0 a.
treia Ora.
Se mai póte semena sfeclele cu teruplu ca porumbulu.
Pe alocurea se presedescd sfeclele.
Sfeclele se scotu din pamenta tOmna candd este timpulu
frumOsu, 0 se ferescu de a fi lovite, cadi se strica pest&
iarna.
Sfeclele se pastreza iarna in bordeie bine acoperite, saa
se punu In §anturi, se acoperu cu paie §i apoi pe d'asupra
se pune pamentu.
Uhu pogonu de sfecle a 20 de mit ocale de radaeini
0 mai multu.
Suntu si sfeclele din care se face zaharuld ; acestea suntu
mai mici, mai indesate 0 mat dulci. i acestea se culti-
véza intoemai ea sfeclele de vite, cu dcosebire ea se puna
mai dese.
Sfeclele toeate i amesteeate cu pléva sau cu paie tocate
se dau peste lama la vite, mai cu sem& la vacile de lapte
0 la vitele puse la ingra§atil.
liforcovula. Pentra hrana viteloru se cultivéza unu
soiu de morcovu albu guleratd cu verde, care cresee multu
mai mare de eatu morcovuld de gradina. Se semana In
prima vara de timpuriu doue pin& la tret oca de sementa
pe pogonu 0 se aeopera u§oru cu grapa. Pe alocurea se
pune morcovii In renduri la departare de trel brazde unu
rendd de altulu.
Morcovii se sapa 0 se rareseu ea 0 sfeclele ; se scotu din
pamentu la aceea§I epoca. Unu pogonu da de la 10 pina la
16 mh de oca de radaeini. care se pastréza ea 0 sfeelele.
Tote vitele domestice, chiard i call, mananca cu placer&
moreovii tocati. Vacile nutrite cu acésta radacina dau lapte-
multu §i care eam mirOse a morcovu.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 53

Pdstarnacula, se cultivéza ea i morcovulu §i se intre-

buintézd pentru hrana viteloru.
Cartofulu.--Cartofulu cdruia i se mai cjice §ipiceoicd, crum-
pene, este o plant& din cele mai folositóre ; se intrebuitrtéza
pentru hrana omuhu i a animaleloru domestice. Se afla ua
multime de ohm de cartofi; fle-care sd aléga pe cea mai
cunoseutd, in partea loculm unde trMesce.
Cartofului ii priesce in pdmentu Verdnosu, nisiposu
grasg. Locuhi trebue aratu de tOrond ea sã degere ; pri-
md-vara in luna hu Martie se intOrce i apoi se sddescu
cartofli. Obicinuitu cartofli se piing in cuiburi cu sapa, sa-
dindu-se la trei brazde ung rêndu de cuiburi. Dupd ce rè-
sarg se prmescu. Mai tânjiu iani se sap, i se cuibitrescu,
facendu-se moproiulu ciltu de mare imprejurulu cuibuluk
TOmna, cdtre sfir§ituhi mi septembre, se scotd cartofi
cu sapa sau cu easmaua ; se las& pe 1oc pInd cdndu se
mai svêntezd i apoi se cara acasd, puindu-se in bordeiu.
Unu pogonu dd, de la 4000 pin& la 6000 oca de cartofli.
Cartofli se mändnd ferti i cog"' in spuza. Se face §i
pcune amestecanclu-se cartoth cu fdind, de grail. Pentru
vite se ferbu cartofli §i se sdrobescu. Santa forte bunt pen-
tra povi i pentru ingr4area viteloru.
Din cartofi se scOte unu felii de Mn d. care se chiamii
fecula; se face §i spirt ; iard borhotulu care remâne se dd,
viteloru puse la ingra§atu.
Aru trebui ca sd. nu lipsésch cartofli din gradina sag din
cilmpulu on-cdruia cultivatoru.
Hapulfi, porceset. Napulu porcescg cdruia i se mai
(lice pe alocurea i morcova porcescu, face tubereule ca si
eartofulu ; se cultivézd ça i dênsulu 1i cresce in locurile
nisipóse 1 i mat drace.
Napil se potu lasa peste baud in pamêntii, §i se scotu
priml-vara pentru a se da la vaci, la rimatorl i la oi.
Din napil porcesci se face §i spirtü. Cocenii se ardu
in sob& sau in cuptorg.

www.dacoromanica.ro
51 MANUA LU

Alte plante.Totii pentru hrana vitelord se mai culti-

vézi in alte ten napulu, gulia, varza 0 alte plante. Nu mai
vorbimu despre densele de ore-ce pin& ast5.-41 agricultoril
no0ri nu cultivezd nici ud platd rilddchuish. Clindil s'ard
introduce cultura cartofilord 0 a sfeclei s'aru face un bine
nespusu agriculturei mistre ; Omeni i vite aril trill mai
bine.
Sênzbita de sfecle $i de morcovi. Ca sd faci sementd,
sadesci primd-vara In gradine chte-va sfecle 0 cati-va
morcovi, dupd trebuinta ; It sapi 0 cand a crescutd le pill
dile unu arficelu pentru ca sti nu cazd lugerii pe ptimentu.
Mid vecji ca s'a coptu sementa, taie vrejii, 0 frécin in
man& ca sa deosibesci sementa.
Ca sa aibi cartofi de sementd, pune la ud parte clite-va
ban*, alegendd cartofil cm mica.

CAPITOLULt .XI
PoLli RODITORI
§COLA DF. PONIL-ALTOIREA : ALTOIREA TN DFSPICATUR1,-
ALTOIREA IN LUNUNA,-ALTOIREA IN OCH10.-
EUTA§ITULC1.-S'ADIREA POMILORO.

Arboricultura, sau cultura pomilord, este acea parte a

agriculturel care ne Invata cum se inmultescd 0 se Ingri-
jescu pomii roditori 0 alti copaci.
Cultura pomiloru este forte folositOre, fiindu-cd pennele
nu numai ca nutrescu, dard uncle dintre densele suntu In-
trebuintate pentru fabricatiuni diferite ; astd-feld din prune
se scOte rachiu; din nuci se face uleid, din mere 0 din pere
se face unu felu de vinu.
§cola de ponasafl pepiniera.cóla de pomi estelocula
unde se semana, se sadescu 0 se crescd pomil roditori
Villa cdndu. suntu buni de salitd pe locil.
Pepiniera se face inteund pamentd bund 0 adincil, Insd

www.dacoromanica.ro
 DE AGRI CULTURA 55

nu prea grasü. Loculu se ingradesce sau se inchide cu unit

pntu ; dupa aceea se sap& adincü cu casmaoa la dou'd
palme ; se ingraã cu bäligarti §i. la urma se imparte in
tarlale prin rAzOre san drumulete.
Apa este neaparatil trebuinciósa pentru o ccila de pomi.
Dupa ce se grebleza bine pamêntulii se sémana gmenta
de men', de pen i a1l pomi in rênduri, tómna sail prima:
vara. Se p'ivesce si se sapa putinu Candi' este trebuinta
Dupa duoi ani se scotu tóinna i se sadescii in rinduri de
partati unulu de altulii de 50 pin& la 60 centimetri. Cânl
se sadescil se scurteza radacina cea lunga pentru ca sa
dea la urma mai multe raciacini in laturi.
Puetil resaditi se taie lasêndu-se numal duoi ochi ca sa
dea unu lastaril mai vêrtosii.
La trei ani se altoiesca puetii crescuti in §cóla.
Se mai potu imulti pomi roditori sadindu-se men §i per'
sOlbatici in scóla §i. altoindu-se dup5, unula sau duoi ant
Pomii a1toil pe sèlbaticil sunta mai verto,i, traiesen mai
multu i crescu mai inalti de chtil cei-l-lati.
De Mu sa facil ua cialit de pomi, care cere multa in
grijire, cultivatoruld care are trebuinta de cliti-va pomi
mai bine face sal cumpere saui sa'i sadescã pe locil sël-
batici §i sa'i altoiasca.
cOlele de pomi sunta trebuincióse pentru dcei cari aui
live@ mari de pomi.
Cei mai multi dintre cultivatori sadescii pomii roditoril in
gradina de verdeturi din spatele easel, puindu'i pe langti
gardu i pe marginea drumurilorii care despartii gradina,
in tarlale.
Pomii se puna departag unuld de altulii pin& la optui
p;0 pentru ea sa nu tie umbra legumilor.
Altoirea Altoirea pomilorii este mijloculii celu mai
sigur pentru a dobândi póme bane de la unit pomil sena-
lieu. Prin altoire se ia ua ramurica sau unit ochiu de la
unu poing care face póme placute i se fixéza pe unu altu

www.dacoromanica.ro
56 MANUALU

pomil vertosii pe care cresce ca cum ard fi fostil o ramura

dinteensuld si produce peme asemenea ca acele ale pomu-
lui din care s'a bald altoiulft adica ramurica sad ochiulu.
Altoluld se prinde numai atunci cand cója sa se lipesee
bine de c6ja pomului care se altoiesce.
Nu se p6te intrebuinta und altoiü pe ori-care copaciu,
ci numal pe aceia cari suntd din acelasii nemd sad din ne-
muri apropiate. Ast-felü nu se pOte altoi meruld In ciresu
sail in visin.
Se potd altoi pomil in diferite chipuri ; ins& mai obici-
nuitil se face altoirea in despicdturd, altoirea in forma de
cunund i altoirea ct ochiii.
Altoirea in despiedturd este intrebuintata la nol oil pe
unde se cresed pomil roditori. Acestii feld de al toire se face
dupa cum urmeza : se ia o ramurica de und and sau de
doul de pe unt pomd pe care voimil sale. prasimil Se taie
verfuld lasandu-se numai trel ochl. Dupa aceca child este
sa se faca, altoirea se taie cu ferestreuld pomuld sail craca
pe care voimil sa o altoimd si se netepsce cu cutituld taie-
tura ferestraului. Pupa aceea se face cu
cutituld ud despicatura in partea In care
voesce cine-va sa pun& altoiuld ; in acesta
despicaturd se pune ud penisóra, ca sa stea
deschisa. Se ia apoi altoitild care se taiase
mai dinainte la partea cea mai grOsa in for-
ma du cutitii, adica lasandu-se ua muche,
se bag& in despicaturd si se potrivesce astu-
felil ca c6ja altoiului sa fie liptita pe din a-
1, fard cu a pomultii ; dupd aceea se scOte
penisOra i altoiuld remane strinsii in des-
piedtura (Fig. 12).
Fig 12.Altoiroa Taietura pomului se unge cu und feld de
in despiditurä. Mt de altoith salt cu pamentil lutosti ame
stecatil cu baliga de vaca ; se inasurd cu o carpa si se
lega cu. told sail cu rechita. Acestalegatura se lasä pina

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 67

.ce da iarna, penttu ca sit se imputernicesca bine al-

toiulu.
Se altoiesce in de6picatura pomh earl suntu vêrtosi pi
mai grosi.
Altoirea n cunvna se face in modulu urmatoru. : se tale,
eu fer6streulu pomulu care voiesce cine-va sa qu altoiasca;
se netezesce taetura fer'Ostrailui cu cutitulu. Dupa aceea
se deslipesce cu o penita cója de lemnu i intre cója si
lemnu se introduce altOile de juru imprejuru. Altóiele
.1.,untu ramurele de unu anu sail de doi am, taiate de a-
m'endou e. par-tile la partea cea mai grósa, si pe care se lasa
dom ochl. Candu se pune altOile intre cója si lemnu, se
potrivescii ast-felii ca cója sau muchia altoiului sa fie li-
pita de cója pomului, lard partea ascutita de lemnulu po-
und.
Odata altóiele puse, se léga cOja pomului cu sfóra sau cu
tein de juru imprejuru si pe d'asupra se frdca en pamêntu
lutosu i apoi se léga cu o carpa.
Se altoiesce in forma de cununa numal pomil eel be-
trani, carora li se tale tOte ramurile si apoi pe la jumétate
se taie chiaru trunchiulu cu ferCstréulu si apoi se face
altoirea.
Altoirea cu ochiu, care se mai dice si in frunzci, se intre-
buinteza fOrte multu pentru pomi si se face cu multa usu-
ainta candu s'a deprinsii cine-va cu acésta lnerare.
Se altoiesce cu ochiu in maid i iuniii i apoi de la ju-
matatea lui iulie pina la sfirsituld lui augustu. Althiele de
main dau §i erescu pe data ce se prindu, iara cele acute
In iulie si augustil dau In prima-vara.
Cu cate-va ile inainte de a se face altoirea se taie tote
ramurile pomului si se lash, numal una. Este mai bine ca
aceste ramurl sa fie taiate si mai de timpuriu pentru ea sit
se imputernicesca ramura care se va altoi.
Cfind este timpuhi de altoitu se taie ramurele de anulu
trecutu din pomulu pe care voimil sa'lu prasimu, si se las&

www.dacoromanica.ro
58 MANUALt

numal ochil care se Oa la mijloculd ramurelei

acestia sunta cei mai bun): pentru altoita. Dupa aceea cli
und cutitasii de altoitti se deslipesce una ochiti din ramu-
rick lashndu-i-se cOja in susa si in josii..Daca a rémasu
din intiimplare lemnii pe cOja ochiuld se deslipesce cu cuti-
tasula si se lag, numai ochialui cu coje. Altoiula pregatita
se tine intre buze i cultivatorula gatesce pomula pe care-
voiesce snit altoiasch Cu cutitasula de altoit ii. se crestéza
cója pomului in lungti si de a curmezisul in form& de T. in
lungime putina mai mare de chtii a altoiului ; cu limba de
osa a cutitasului se deslipesce cOja ha drépta si la stânga
crestaturei facute in lungd i apoi se introduce altoiulti, asa
ca sa fie acoperita de cója crestata, rënictindil afar& numai
ochiulii. La urma se Mgt de jura imprejurii altoiula cu unu
fira de MIA,* sail de teiii, lasilndu se numai ochiulti afara.
Pupa aceea se taie partea ramurei care vine d'asupra.
altoiului. (Fig. 13, 14 i 15).

1§1L11
Fig. 13 TA-
ietura in T.
Fig. 14
chiulü
0- Fig. 15 Alto-
irea in ()chid.
Pentru ca altoiuld sa prinqa trebuesce pusil pe data
ce s'a deslipita dupa, ramura, cad alta-felti se usuca. In
tota casula se póte pastra in apa pinA ce se face altoirea

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 59.

Mugurif cad dad pe pomulu altoitu se rupu toti pentru

ea altoiuld sa cresca mai en putere.
Dad, altoirea s'a facutu en Ingrijire, altoiulu se prinde in
efite-va (Jae. Legdtura se desface dupd cate-va sept'emani.
But4itulii.But4itulti se numesce prasirea cdpaciloru,
a pomiloru roditori i a vietei prin ramuri.
Bata gulu este u& bucata de ramara en cati-va ochi sad
muguri pe dOnsa, care se pune In pam'entu cu partea cea
mai grósd, astu-felu ca sa r6mtte afar& numai doi muguri,
Din mugurii Ingropati dau raddcini, iard din cei din
afara foi O. mai tariliu ion i rode.
Butmil se punu in pdmêntu mai cu sOma prima-vara
ettu mai de timpuriu. Gropile sau §anturite In care se punu,
sa fie acute mai inainte, i daca se póte chiara de cu
tOmnd, fiindii-ca nu numai pdmêntulu se te'renéza dart, se
i Imbunézd.
Butaplu p6te sd fie simplu, adic nit bucata de la-
start de und an, sau cu scaunu avêndu la puterea care se in-
gr6pa i ua bucalic& de lemnu mai bttrfinu. Buta5ii inscau-
nati fact mai multe rklacini t6mna.
Se mai póte prasi via §i alti pomi printeund felt de bu-
taiit caruia i se dice pe altoeurea i potonnita : se face
langa buturuga vitel en tarnocopuld und §entuletd pin& la
radii ; la acelmi entuletd se culca ud cOrda care se prinde
la Arndt cu mid carligu, iara cap6tuld se sate afart, §i a-
pol se aruncd pe d'asupra ptinêntil amestecatu en gunoid.
Muguril din pdmentt dad toll rad'eciui, i la anulu sat la
doul all se deslipesce buta§uld de muma sa, adica se
taie do Mgt tulpint.
In sfiritu se mai pOte prasi prunii, viinii, cirekdi §i alti
point prin histari sat pul cu rdd'ecina care dad imprejurulu
pomiloru b'etrani. Se scat lastarii cu radacini O. se sklescu
pe locu ; dupt duol ani se altoiescu in ochiu sau In despi-
catur& cu soiulu de care doresce cultivatorulu sd prds6scd..
Sidirea poluilorti.Pomil se sklescu t6mna §i prima-

www.dacoromanica.ro
60 M ANUALU

vara dupa topituld zapecjii. In tete privintele stidirile de

temna suntu mai sigure, pentru-ca nu numai pamentuhi
,este mai in totd-d'auna saturatu de apa, dara fiindu Inca
caldu, din radeeinile pomilor saditi dau mustati §i in pri-
ma-vara crescu en mai multa putere.
Sadirile de Minna se facu dupa ce au ingtilbinild frun-
4ele §i au inceputu st cada.
Gropile in care se sadescu pomii trebueseu facute catu
se pete mai de timpuriu, cu mai multe huff inainte daca
este en putinta. Pamentulft scosii din gropi amt.' de sore 51

udatu de pleie se drege. Gropile sa fie catu se pete mai

largi §i mai adhnci pentru ca radecinele pomiloru sa se
peta intinde mai ea inlesnire.
Inainte de a sadi, se pune in fie-care gthpa (Ate unu
aracu grosu, de forma rotunda, §i apol se umple jumetate
en pamentu. pupa aceea se ia pomulu, se a§a4a langa aracu
i se intinde rad'ecinile cu mana, se arunca pe d'asupra pa-
mentulu cel mai bunu, i apoi se scutura de doue trei or!
pomulu pentru ca sa se a§e(le bine pamentulu ; la ulna
ge da in grepa pamentulu ce a mai remasu. Dupa cute-
va gile se lega en teiu sau cu richita pomil d araci,
imindu-se Intre den§h unU §umuiagu de fenu pentru ca
sa nu se frece §i sa se strivésca ceja.
Dupa sadire se uda poii. Cel sadig prima-vara si chiaru
cei pu§i de cu temna se 'Ida din Mild In candu peste vara
§i se pra§esed la rMãcina.
Pomii se sadeseg In renduri drepte §i de ua potriva
departati unh de alth.
Pomii trebue sapati in totu amilu prima-vara i peste
Nara, fiindu-ca facu porno mai multe §i mat bane. Sapatulu
de prima-vara se face inainte de infloritula pomiloru ; iara
celu de -mil cam pe la Dragaica.
Pomil saditiL in paménturile nisipese se sapa mai pe d'a-
supra pentru ea sa nu patrumla caldura sereltu pina la
radecina t i sa le faca mai multu Mu de eau bine.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 611

Afar& de cele dou6 sape se si mai prd.sescu ponth la ra-

dacind pentru a'i curati de burieni si a rupe cója ce prinde
pdmêntulu pe d'asupra.
Muschiulu care cresce pe und pomu roditoru trebue cu-
rdtituld in tog anii. Peste iarna se taie tOte ramurelele pe.
care sc afl cuibun de omicii si se ardu.
Dacd pdmêntulu este sdracu, se pune gunaiu la rdda-
cina pomiloru, sad pamentu grasu de *lure.

CAPITOLUUJ xii
L1VDEA DE POMI - RERULt, M sERULO, PRUNOLO, -
CAISULtT, - CIRE§ULCI,- -
PERSICULO, AGRIVLO, §1 COCAZULCI.
-
NUCULCJ, DUDULCI.

Li vedea de pomr. Livedea de pomi este udgrddina in-

chisa cu gardu i sklitd cu porn1 roditon departati unulu
de altulu de 10 pind la 12 pasi, astu-felu ca sd se pota se-
mena intre dênsil grime on legurm, sad sd se lase fênéta
de cositd.
Dad, livedea se face in pdmêntu grasu, pomh se punu.
mai departati, ffindu-cd, crescu mai marl; iara in pamên-
tula slabu se sAdescu mai apropiati unii de altii.
In live41 sd sdclescu melt pen, pruni, chop, vkinir
caki, zarzdri si num.
Gropile pentru sddirea pomiloru se facu in rendun drepter
largi de doul pasl i adfinci celd putinu de unu pasu.
Chiaru dacd, loculu este bunu, totd este bine ca pdmen-
tulu care se pune in fundulu gropilord sa fie amestecata
en bAligaru vechiu. PAmênturile slabe trebnescu ingrd-
sate bine.
Pentru livede se alegd pal de pomi vêrtosi i inaIi celn
putinu de optd palme in trunchiu.
Perulu.Acestu pomu cresce bine si dd r6de frurnóse-
Iii pamenturile bune, adAnci i earn revene. In pdmentu-
rile clisOse se ample de muschiu i perele suntu mici si tan..

www.dacoromanica.ro
.62 MANUALU

Dupä timpuld candu se cbcii, perele se impartu in pere

de yard, de tórnna si de iarnti. Cele mai timpuril suntu pe-
rele orzatice, care se cocu cam de odata cu ordulu. Petrie
de vara se coca dupa Santulli Elie, iara cele de Minna se
cocu uncle mai de timpuriu, allele mai tardiu. Perek de
iarna se coed dupti ce s'au culesu.
Intre perele de Minna, suntu mai eunoscute la not pe-
rele motrune sau pere boeresci, marl si forte gustOse.
Perulu se altoesce in peril selbaticu, in gutuiu si. in peri
crescutt din sementa. 'Hull grlidinari altoescg in sorbu §i
in paduceld sad ghiorghinarg. Se altoesce sau in despi-
eau& sail in ()chid.
Sementele de peru se semana primti-vara in pdméntu ln-
cratu bine ca pentru floil, in renduri. Dupd ce resaru se
plivescu puii, si se sapa. La doul ani, tOmna, se scot(' pith de
perd, li se taie radacina cea lunga si se sddescu in scOla
mule se altoeseu mai tanliu.
Merulu.MArulai It priesce mai in acela§iu pamentu
ca si perului ; elu cresce bine §i in pamenturi mai sarace.
La um se afla mai multe némuri de mere, fOrte gustOse :
astil-felu suntu merele dwnnesci, cretesci, cdlugaresci, sal-
ci i allele.
Mérulu se altoesce in Milli sag in despicdtura. Merit
selbatied suntil forte buni pentru altoitg.
Prunalu.Prunulu cresce bine in OM feluld de ph-
mentu, pe val si pe cOste, in pamentil grasu si pe Muni
petrOse.
Pruuele opdrite §i. afamate suntil intrebuintate preste
totu loculg.
Caisulii.Caisële suntil pOme dintre cele mai gustOse .
de aceea cultura caisului aril trebui sa se Nese& la noi.
Caisulu cresce mad in tote soiurile de pamentg, afara
de cele umede si clisOse. Se altoesce in prund.
Samburii de caisd se semen& tOnma §i se aeopera ea
frumja. La doul ant se presadesce si mai tardiu se altoesce;

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 63

Dad caisele suntd de naafi buna, puiI din simburI dau

..§i ei rOde bune, §i n'ad trebuinta de a mai fi altoiti.
Cirepla.Se aflã cire§i in tOte viile nOstre. Pomulu
acesta cresce mai In tOte soiurile de pämêntu, pre val
§i pe déluri, afar& de pam6nturi1e argilOse §i umede.
Cire§ii se pasescii din simburi §i se altoescu.
Minulti, care este unil feld de cire§u, se cultivéth in
grAdinI.
Perseculii.Se cultivéth In grOdinI §i prin vil ; II priesce
In pamenturile cam nisipóse §i grase. Din simburi de per-
ski bune iesu pomi care del ródele gustOse.
Agrigii, i coceizit suntu pomi§ori cari crescii In tail fe-
lulà de pamêntu. Se salescil printre pomi §i pe margi-
nea cardriloril.
.Nuculu.Nucura se sadesce prin vil §i in partea mun-
telui se faeü chiaru livedi de nuci. Acestul arbore 'I merge
bine in pamênturile maid, argilo-nisipóse, chiard petróse
Inth numal sa fie revene.
NuciI se prOsesca semènânclu-se nucile de soiii bur& pe
locii. Cu tOte acestea se &di §i §cOle de nuci i puetil
se sadescil, se altoiescil §i apoI se presddescii In livede,
ROddcina cea lung& se lath neatinsd.
Nuculd este unU arbure dintre ceI maT folositori. Din
miedulil de nuth se face Weill build pentru mancare ; iard
lemnuld este fOrte intrebuintatii In tâmpldrie. Cate locuri,
cate déluri care nu aducii nici unit folosil, ard da venituri
dad, aril fi thdite cu nuci.
Dudulii.--Dudulft sad Agudulit se cultivéth, pentru a
cresce gandacil de mdtase cu frundele sale. Suntii dudI
cari fact' dude negro §i altil care facti dude albe.
DudiI se thdescii prin curti §i pe lfingl gradini. Se pri-
sescii din sëmëntd. Cândit mina' dudele cOpte, se striingii,
se storcesed, se spald cu apä §i. se usucd. Primd-vara se
sémAna pe until strata de pämêntà bunil in 1.61144. La doul

www.dacoromanica.ro
64 MANUALU

ani se scotil puil, se presadescu in ecila i chuff(' suntit

de patru an! se sadescil pe locu.

CAPITOLULt XII
rr ,-PnAsinEp. V1TEi,-LUCRAR ILE VIE1.-CULESULO VIILOR O.

Tita.Vita cresce in tóta. Ora mistra, de la Dunare ;?i

ping la munte. Struguril saü p6ma se eke, cu deosebire ca
pe deluri in vecinatatea muntiloru suntu mai dulci §i dau
vinu mai bunu de catu la campu.
Cele mai vestite vii in Romania se afla in Marne urma-
tore : Délulu Mare din judatulu Prahova ; Delulu Draga-
$aniloru din judatulu Velcea ; Delulu Odobescs din judo-
tulu Putna, i Délulfc Cotnari din judetulu Ia0.
Sddirea i lucrarea viiloru. Vita eresce in totu feluln
de pamentu ; in clisa i In nisipu curatu nu'i priesce Lem'
rile care se paru sarace 0 in care nu s'arn putea cultiva
eta planth, suntu bune pentru viie. Cu tote acestea pamen-
tulu calcarosu, maruntu i amestecatu cu pietre este celu
mai bunu pentru cultura vitei. In pamenturile prea gras&
cresce cOrda lung& i grOsa i suntu strugurh acri0ori.
COstele délurilorü suntu cele mai piiinciOse locuri pen-
tru saditu vile, mai cu séma candu in vecinatate se afla
vre-o apa curgetóre. Dintre cOste se alege care suntu spre
méda-4i i spre r6saritu, fiindu-ca le bate sOrele mai multu,
Loculu uncle are 0, se sadésca viia trebue sa se sape a-
dancu, la doue palme dacit se pOte ; dupg aceea se a564a
bine pamêntulu pe d'asupra, scotendu-se pietrele marl.
Suntu multe solun de struguri ; cultivatorulu sa alOga pa
aeelea care suntu mai cu nume in partea loeulul. Astu-felu
stkugurh numiti negru mole, negru vértosu, saina, bra ghinu
timpuria, tigvOsa, tamaiósa suntu dintre cel mai ale0 §f
facu vinu bunu.
Pasirea viteT.Viia se sadesce sau cu cike adica bucatl
de cord& de vita cu cate patru sau eine! mugun pe den-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 65

sele, saü cu butae cu rcidacini, adicd vith &ARA de utiyarte

si intrebuintä la doui an! dupd ee a fäcuta mustati. Se a-
lege pentra sddire vita cea mai sdnatósa §i care cld struguri
mai multi.
Dupd ce se taie ciócele, se puma intr'unu locu umedu ca
sl nu se usuce. Via se sddesce primd-vara catu mai de
timpurie ; iard buta§ii. cu rdeldcind se sddescu temna. Se
tragd rinduri drepte i depärtate uncle de altele de unu.
pase bunu ; dupd aceea se facu gropi cu unu pare grosu,
adinci de ud palmä i jurnetate pind la doue palme, ldsfindu
und pasu intro dânsele. In urind se ia cate ud. bucatä de vita
0 se pune in grópd, se aruncã dam trei pumni de bAligaru
amesfecatu cu pdment de padure, se *Va pdmentulu in
prejurfl i apol se taie vita remasti afar& din pdmentu la-
sendu-se numai ua ctip4a.
La noi in unele podgorh in locu de gropi se face cu tir-
ndcopulu unu §entulete, in care se pune done cióce In-
doite, aste-felu c una vine la une capeta §i. alta la celu
altü cap4til ala Ontuletului ; dupd aceea se aruncd pdmentu
cu bdligaru pind cand se umple Ontuletulu i se taie vita
lisandu-se numai uti cripu0 gall din pdmentu.
Dacd are cine-va la indemfind nisipe saci pdmentu te-
renostl, acopere cdpu§ele ca A. le feresca de ar§ita sóreltu.
Lucrarile viiel.Dupd ce s'a sMitu, via se sapd de done
0 de trei oft Pe alocurea se pune fasole sail porumbe in-
tre randuri.
In primdvard, cand vita merge pe doul an!, se taie tote
corditele *i se lasd numai una care este frumesd ; acésta
se taie lasandu-i-se numai uã cdpu0.. Dupd aceea se umple
golurile, sau se cdrpesce viia, cum se Vice.
In ale. treilea anu se taie vita cum obicinuiesce in par-
tea locului. Viia se taie prinadvara ate de tipurid, pe data
ce incepe sä se la zdpada. Feluld taiatului se schimbd dupd
um se cresce viia, ológd sau en arad. Ori-cum arü fi, sco-
5

www.dacoromanica.ro
66 MANUAL-a

pula taiatului este de a intineri vita in fie-care adz. A-

cesta lucrare se face cu unii kill de cutitii numitii cosorii.
Vita incepe sa rodesca and este de trei ani, 0 da, rodii
bunii chid a trecutil de cinci ani.
De la trei alit inainte viia se lucreda regulatil. Cum se ia
zapada se incepe tdiatulii. La täiatii sa se lase lemnii mai
putimi, doul trel cepi 0 dou6 saii trei córde. Dupa aceea se
card vita afar& ; apol se ardcesce, puindii la fie-care vita unu,
doul 0 trel araci, dupa lungimea córdelorti ; dupa aceea se
cercuiesce vita adica se indoiesce córdele spre pamêntil 0
se léga de araci cu richita ; in cele din urma se sapa viia
catil mai adencil se va pute.
Inainte de Santulii Constantin cu dece sail cinci-spre-
dece dile, se da sapa dupa ldstard, adica dupa ce s'a Intaritii
lastarh cel tineri.
In sfar0til, aprópe de Santulli llie se plivesce viia, adica
se ridica lastaril care s'au culcat pe pamentil 0 se léga en
telli pe araci ; se rupe vêrfula cerdeloril care suntii prea
lungi 0 foile din prejurulii struguriloru dad suntil prea dese.
Dupa aceea se da a treia sapa, 0 de ad inainte nu se mai
intl.& in vile pina la culesii.
Ca 0, produca, struguri mai multi vita se ingra0 prima-
vara sail temna dupa culesil, cu baligaril putredil sail cu
paniêntil de padure. Pentru acestii sfar§itii se desgardineza
buturuga, se taie cu topormulti lemnulii uscatil 0 se pune
unil cuferii de baligaru; apol se trage pamentulu pe d'asupra.
Ville care se ingra0 prea mult facil struguri marl §1
multi Ins& vinula nu este de cualitate buna.
Culesulii viilorii.Viile se culegil candu struguril sunt).1.
copti bine. Culesul de timpuriil, pe la Cdrstovii cum se
dice, este vatdmatoril, fiindii-ca vinulil iese acriciosii 0 nu
tine multd.
Struguril se taie cu unil bricégii, se punii in copal in
cofere, sail In cqulete, 0 se dual la hirdall. Hirdaimil ducii
struguril la cram& 0 tern& in lint unde '1 calca omenii.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICU L TURA. 67

.Zéma de struguri saft mustubi eurge in euratóre, de unde

..se curb'. eu hIrdãu1l in butt Butile se las& wile de nä pahni
0 mal bine pbart ee ferbe mustuln i apoi se untple. Ca sa
1 Illyil
111111
I l I ' 1

nu dea mustulli afara din bate eand ferbe, se face impre-

juruld vranel unii gardinu de pam'entia. galbenii.
Dupa trebninta póte eine-va sa faca virric albit i vind r

www.dacoromanica.ro
68 MANUAL-a

Ylaulif albil se face calcanda struguril pe data ce sunt tun

nag In lina ; iari vinuffi rop se fare alegêndii numai stru-
guril negri I puindu inteua tocithre dupa ce sail calcatu,
mustü cu ciorchine cu tota. In tocitOre mustula Incepe sa

1LUI

Fig. 19. rupuIü tëscului

ferba i se lasa pIna ce a incetatii fertuld; dupa aceea se

trage vinula 0. se pune in bute.
Dupa ce se calca strugurii In Unit, bktina se pune In
tésca i se stórce pina ce nu mai curge musta ; dupa aceea

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURI 69

se desface tésculd i tescovina se pune in putini unde se

calca bine si se lasa pin& ce vine timpulu sa s fat& rachiu.
Ca sa aibi vinu bunu trebuie shlu pastrezi in vase curate
si in pivnita adench i sanatósa.
Prim 'a-vara de timpuriu vinulu se pritocesce, adica se trage
dinteunii vasu intealtuld. Pe fundulu vaseloru remand
drojdiile din care se face rachiii ea si din tescovina.

CAPITOLITLU XIV
PADURILE--PPASIREA PADURILOR0.-DIFERITE SOIURI DE
COPACI: COPACI FOIOSI.-COPACI EE§11,10§I.

PAdarile.Palurile suntu forte trebuincióse in on-care

tera. .Agricultoruld scie mai bine de dad on-cine cä far&
lemne nu póte trai, fiind-ca casa cu tote imprejmuirile,
plugtdu si alte unelte pentru muncitti pamentulu ; carele,
magaziile in care '0 phstreza bucatele ; in sfirsitu foculd la
care '0 gatesce mâncare i cu care '0 incalgesce casa, tOte
aceste trebuinti neaphrate pentru viettirea sa nu s'aru pu-
tea indestula dach n'aru fi lemne.
Afar& de acesta clima unel ten aterna fOrte multu de la
starea phduriloru. Acolo uncle se taie padurile fara mesura,
si mai cu sem& padurile de pe munti 0 de pe déluni isvO-
rele incepu a seca, pamentulu se derama i acopere locu-
rile de pe la pole.
Padurile dinteuh Ora trebue phstrate cu cea mai mare
ingrijire, taiate cu randuiala, pentru ca pe uncle se trece cu
toporuld sa crésca phdurea la locd. Locurile sarace, care
nu se potu ara, trebuiescu tOte semenate sad shdite cu
copaci.
Präsirea pridurilortSe pOte face o phdure sail seme-
n:610A loculd cu until fehl de sapient& oil mai multe, sad
sadindu pui de copaci crescuti in scóla, on sco0 din paduri.
Mai anthill se ara loculd de doue i chiard de trei orl si
se semen& puindu-se cathtimea de sementh trebuinciOsa

www.dacoromanica.ro
70 MANUALU

pentru fie-care soiu de copacifi. Sementa se ingrOpti mai

adêncu sad mai afard, dupd cum este de mare ; astu-felu
ghinda se ingrópd mai adenct de catu sementa de artaru.
ori de frasint.
Este bine sit semene mai dest, cad* resadulu se ',Rite rad
dacit art fi trebuinta.
Pentru a face ud padure prin sadire, se fare mai antaiu
ua scold care se ingrijesce ca i scóla de pomi roditori. Mud
suntt pull de trei sail patru ani se scotii 0 se stdescu Minna
pe locu. Gropile se fact mai dinainte ca i pentru pomil
roditori.
Diferite soiurT do copactDupt felulupamêntulmi alu
climei suntu deosebite soiuri de copaci in paduri ; astu-felu
pe marginea apelort cresce salcia, aninuld i plopulu ; la
cam* i pe dOlunl crescu stejarulu, frasinult artarulu, ul-
muff', jugastruld ; in srmitti, la munte pe pOle cresce steja-
rult, paltinul, fagult care cresce 0 mai spre verfu ; la verfu
cresce bradulu, pinulu, moliftulu, tisa.
Candu este vorba sit semeni sat sa sddesci ua paclure
trebue sit alegi nemulu sopacilort dupt locu.
Copacii se impartii in done categorii : copacit foiop sunl
aceia ale ciiroru frunle cadu in tote temanele ; iara copacii
roinWi sad ye?* aceia care '0 pastrezd frunilele iarna ca
si vara. Se numescii re0no0 fiindt-cd producu regina. unu
felt de materie care curge dinteen01 candu se crestézd.
Astt-felu suntii bradulii, moliftult, pinulu, tisa, ienuperulu.
Rodulu loru este in forma unel pere ; de aceia muntend kti
numeset ródele re0no0loru pore.
Se numescu lemne albe acelea care suntu albe sau rch5cate,
fragede, precum este lemnult de salcie, de plopu, de aninu,
Lemne tan suntu acelea care suntft tail i grele, precumu.
este lemnulu de stejaru, de frasinu, de ulmil i altele.
StejartailDintre toti copacii care crescu in 'Muffle
nóstre, stejarulu este celt mai folositort atatt ca lemnt de
lucru catii §i pentru ford.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 71

Suntii mai multe némuri de stejard gorunulu, gdrnita,

tufanulfi, tufa rii6sd.
Stejaruld trdiesce peste doufi sute de ani. Se prasesce
semënandd ghindd in loculd unde voiesce cine-va sã fax&
pädure. Se Vote face §i cfil'a de stejari, insd pull se prindu
cam anevoie ; ei se presadescd chudü suntà de doul am.
Lemnuld de stejarii este cu atatd mai trainicd cu catd
este mai bétrand. Se intrebuinteza la tad felulu de lucrAri
de dulgherie i de templdrie. COja sad scorta de stejaru ti-
Ord se intrebuintézd la tabacirea sau dubirea peiloru. Cu
ghinda se ingra0 rimdtorii.
In Ora nóstrá se afid and, paduri marl de stejatu ; cu téte
acestea, dad, nu vord fi ingrijite bine, va veni unu timpu
cand lemnuld de stejard sd fie forte scumpd.
Castanulfi. Castanuld este und copacid care cresce ca
si stejaruld.
In Ora nOstrd nu se Mid paduri de castanl ; numal la mo-
nastirea Tismana din judetuld Gorjului se alb, asemenea
copaci, ceea ce probézd c copaciuld acesta p6te cresce in
pdmAntuld nostru.
Rfidele acestui copaciu se numescu eastane i suntu fOrte
bune la mancare. In unele tfiri sAtenil se nutrescu cu. unu
felt" de mamdliga facutd din fdind de castane.
Fagselql. Fagullil cresce mai cu sémä In locurile mun-
tóse §i. pe deluri. In Ora nostra se ad paduri nesfigite de
fagi in toti muntil, i mai alesd pe la pOle.
Faguld este und copacid talnicii: cresce dreptd §i rotundu;
sc6rta sa este vêndtä i Ens&
Lemnuld de fagu se strambd ; de aceia nu este blind pen-
tru dulgherie ; ins& se intrebuintéza forte multü de têmplail,
de rotari §i. de lingurari. Dintr'ênsuld se full hambare, lo-
peti, sdranitä, coal de sape, talere, hied, copordi de cOsd,
mdmmi de donitd i alte obiecte.
Din roduld fagului care se numesce jirii se suite unu felu
de uleid build de mancare. Se strange jirulu and cade, se

www.dacoromanica.ro
72 MANIJALt

pune Inteund locu aeoperird in stratun mai subtin ca sä nu

se incinga. Dull& ce s'a uscatii bine se cojesce i samënta
se-luerOza ca i mieclurile de nuci pentru a sc6te uleiu.
Muntenii noVril aru ca,Viga bani buni due& s'ard inde-
letnici cu fucerea uleiului de jird.
Cana. se fa-e jiru se ducu porci in piidurile de fagd.
Slanina de jirti lucesee V nu este a§a de bun& ca cea de
porumbu.
171multi.U1mu1u este unti copaciti pretiosu ; lemnulu
s6fi vine dupa alü stejarului. Cresce in padurile de câmpfi
V. de coline.
Lemnulu de ulmu este cam galbuiu i en pete negre pe
alocurea. Nici und soiu de lemnii nu este mai burifi pentru
rotarie de clad ulmulu. Grindeiele de ulmil suntu tramice.
Din prajinile tinere se full cercuri pentru buti.
Carpinulic. Acestti copaciu cresce incetu; trunchiulti
OM este cam rèsucitil. Se gasesee In t6te ptidurile de campti
V. de coline.
Lemnulu de carpinu este albii i desii la bobu ; se intre-
buintéza forte multu in rotarie. Osiile de carpinii, grindeiele,
leocile de care, suntu tramice. Din carpini tinerl se fad.
cercuri. Ca lemnii de arsii carpinulu este intre cele mai bune.
Frasinulu cresce in tail felulu de paniêntil numai s& fie
cam revamil. In lunel cresce mai iute, ins& lemnulu este mai
fragedii.
La cati-va ani frasinii suntu ntipadig de unix felu de in-
secte numite gdndaci; aceVia maritime& ota fru* V in-
prascie imprejurfi unfi m.iiosà neplacutu. Gandaceil suntu
otravitori.
Lemnuld de frasinfi este forte bunu V se intrebuintez& de
COmplari §1 de rotan. Se face dintiqnsulu loitre de care,
dricuri de ante, oitll, spite de rOta, code de sapa, furci si
alte obiecte.
Artarulu i jugastrtaft crescfi mai in tOte padurile de
camp& V. de coline.

www.dacoromanica.ro
 DE A GRIM LTURA

Totu din némuld artarului este i paltinulu, copaciu care

cresce mai cu sémd spre munte..
Lemnuld tutulord soiuriloru de artaru este albu, de su,
se lustruiesce §1 are ape frumóse. Se intrebuintéza forte
multd in strungarie. Din asemenea lemnu se facu viorile,
chitarele, ploscile §i alte obiecte.
Vitele mdnancd cu placere lastaril de artari.
Mestécdnulu se gasesce in pddurile de munte i cresce
cbiarti in panênturile cele mai sterpe. Scórta acestin co-
paciu este alba ca laptele.
Lemnuld de mestOcdnd este cdutatu de strungari §i de
tOmplari ; este build pentru Inctil4itu cuptórele flindu-ca
face flacdre mare cand arde.
Teiulü se ad in 'Muffle de ciimpil i cele de pe la
pólele muntilord. Copaculu acesta cresce iute i inaltd; lem-
nulu s'6u este albil, uprd, fragedd §i se IntrebuintOzd mai
cu shad in strungdrie. Florile au unu mirosu fOrte placutu ;
albinele alergd dupd densele. Din scórta acestui copaciu se
face teiuh, intrebuintatil pentru a face funii §i a lega vita.
Teiuld este de dou6 feluri : topitfi i netopitii ; celd d'iln-
tOiu este mai mole.
Sorbulic este und copacid cam rani; cresce inaltd i clreptu;
rOdele sale se full ro§ii. Lemnuld de sorbti este dintre cele
mai bune pentru a face prupuri de téscuid, mdsele pentru
rótele de mórd i alte obiecte pentru care se cere unix
lemnd tare.
Salcamulii, este und copacid strdinu i s'a adusu in térd
mai cu séma, pentru gradini. Acum lush' s'a prdsitii in tOte
partile teril i pe alocurea s'ad acutil pidurl de salami.
Salcamuld cresce iute i in totti feluld de pdméntu. Cdndu
infloresce umple atmosfera de und mirosil pldcutd. Lemnulu
este build pentru orl-ca lucru, ifindil ca este tare.
Padurea de salcdmi se face sem'enândil pe locil sail pre-
sadindil pui din scOld.
Salcia cresce in locurile umede, in prunturile riuriloru,

www.dacoromanica.ro
74 MANITLT7

unde formézá, amestecat& cu plopuld i cu aninulü, paduri

numite pe alocurea zdvôie.
Acestii copacig se prasesce forte lesue, infigendti in lo-
curile umede smicele sag ramari de ate patru ani. Se
facu mai intOig gropi cu. ung pal grosti §i apoi se infigu.
buta§ii de sal*.
Richita este unil felg de salcie ai careia lastari se Intre-
buintez& pentru a lega vita §i. pentru a face copri i grafi',
Richita este galbena, ro§ie, vênat& 0 verde.
Lemnuld de salcie este mOle ; se intrebuintez& de rudari .
pentru a face albii, linguri, furci i alte obiecte.
Cu nuiele de salcie se fact' garduri 0 se ingrädescg p&-
tulele de porumbg.
Plopulti este ung copacift inaltg i frumosg : cresce iute
mai cii sém& in locurile umede. Lemnulfi se intrebuintez&
pentru a face albil i alte obiecte de rudarie. In lips& de
alte lemne mai tail se intrebuintezi lemnulti de plopii pen-
tru grimy de cas& i capriori. Latil de plopil suntii dintre
cei mai buni.
Plopulu numitu tisd este cautatü de rudari pentru fa-
bricarea albillord i altord obiecte.
Aninulit sag arinulli cresce in locurile umede i smircóse
§i pe unele déluri. Cresce fOrte iute §i se face inaltil i
dreptg Candi' z&voiulti este desg. Se prasescg cu inlesnire-
din seme'nta.
Lemnulg de aninii este ro§catii, vênosil, i prinde lustru.
frumosu. Wmplaril intrebuintéza forte multg acestg soig de
lemng. Paril de aninii batuti in apa §i ulucurile de dusii apa
traiescu multg. Din aninil tineri se facü latl pentru acope-
riurile melon!. Lemnulg arde cu flac&r& mare 0 este bung
pentru inc514irea cuptórelorti.
Afar& de ace§ti copaci mai crescg prin paduri copdcei, care
se Intrebuinteza pentru deosebite lucrãrI, nrecum suntg :
ateszuhl, cornulti, sdngerulü, lemnulit ctiinescd, dirmocsulg,,

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTTJRA. 75

peiduceluld,porumbarulu, soculd, salba mole, curpenuld, cd-

tina, dracila, résuruld, pirciotina, edera.
Alunuld cresce prin hatisuri §i padurl. Din nuelele
de alunu se facil cercuri, araci §i copri. Alunele suntu bune
de mancare.
Coma lit cresce forte incetà pina la inaltime de 5 §i 6.
metri. Lemnuld de cornu este celu mai tare : se intrebuin-
téza pentru a face masele la rOtele de mon §i spite de
rOte. COrnele cópte suntu bune de mancare.
Salba mole se gasesce prin crangtha §1 prin hatimi. Din
carbunii sel se face iarbã de pu§ca §i unu fehl de creiOne
de desenatu. Din lemnulii de salba mole se face fuse §i furci
p ent ru torsu.
Pdducelulit cresce mare prin cranguri. Se intrebuintéza
pentru a face garduri vim.
Porumbaruld asemenea se intrebuinteza pentru gardu-
rile vial. Porumbele cOpte, chip& ce le bate bruma, suntii
bune de mancare.
Scumpia cresce mai cu s6ma la campil. O. se intrebuintézi
in tabacarie.
Resuruld umple hatiprile. G-radinarii facil sada de reale'.
§i'i altoiescu cu trandafin.
BObele de Hirdotind se intrebuintoza de vapsitori (bo-
iangii).
Cu córdele de curpend se face copri O. legatun.
Copaci reginovi. Reinqii crescu la munte; suntii ins&
unele soiuri de pint( care cresch §i. la ehmpie.
Braduld cresce pe toti muntil nostril i forméza padurl.
pre catil de marete, pre atatil de frumOse. Acesta copaciii
este dreptu, iara ramurile cresca In laturi ; se inalta pita
la 40 de metri.
Din bradu se face scanduri §i totil felulii de cherestele;
sit& §i sdranita, doniti, hardaie putinele, putini, tocitori
alte multe vase. Se intrebuinteza fOrte multü in tamplarie-
pentru a face u§1, ferestre, 14.

www.dacoromanica.ro
76 MANUAL-a

La paele muntior se aflii ferestrae sau j(igare, unde se

taie bustenil pentru a face seandtui. Scândurile si cheresteoa
de bradd se aduce pe alocurea pe aph fäcêndu-se plute.
Crhcile de bradu sail cepil se lntrebuintéza, in unele loco.-
litql pentru a face araci de vile si pan pentru garduri.
Pinulu cresce inaltu ca si braduld. Suntii maa multe so-
luli de piml, lush dintre cele mai folositóre este pinulu sil-
vestru care cresce la munte ca si la chmpie. In nisipurile
cele mai neroditOre pinuhl si1v3stru cresce si forméza pa-
dull frumOse. In alte téri se arh phmêntuld si se sémènh
ove;su si seménta de pind. Cand se cOce ovèsuld se secera
mai de slisü pentru ea paiele sh umbreseä pinisoril. Dupa
(pee ani pinil au urt iraltime de 4 si de 5 metri si suntd grosi
ea bratulu la rhacing.
Lemnuld de pina este forte bund ; se intrebuintézh pen-
tru a face catartun la corhbil si totu feluld de cherestea
pentru constructiuni.
Moliftulu cresce pe muntil eel mai inalti, este singurulu
dintre copach resinosi ehruia 'i eadu frunple tOmna. Lem-
nulu de moliftu este tare si forte bunu pentru lucru.
Tisa cresce forte incetu §i de abia se Malta la 10 pina
la 14 metri. Lemnulu sel este tare si are uh fat& roseath.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 7T

PARTEA A PATRA
ASOLAMENTELE §I ROTATIUNILE

CAPITOLULt _XV.
IDEFINITIUNEA ASOLAMENTULUL-ROTATIUNEA.-
INTOCMIREA ASOLAMENTULUI.- OGORULO.- ASOLAMENTO DE-
PATRU ANI CU TRIFO U.

Di finitinnea asolamentulaOrl-cine cultiveza pamen

tuffi scie ca daca se semëna grail pe ace1a0 locu mai multi
ard de-a rendulh, pamentulu se umple de palamida, de piru,
de neghina 0 alte buruieni, 0 totit-de-o-data produce din celn
ce mai putinu, ffind-ca loculu s'a mdncatu, adica a saracitu.
Daca in locu pe grau s'aru semëna orzu, secara, oven,
porumbh, rapita, meld, totu acela0 lucru se va intempla :
pamentulu se va slabi. Cultivatoi:ii incredintandu-se despre
acesta au inceputu sa semene locurile dile doul trei am 0
dupa acesta le lasaü sa se odihnesca alg doui trel am. pen-
tru ca sa, se dregd, adica sa se inputernicesca ; sau au se-
ménatu grau ,,,ii in anulu viitoru au pusa pe acela0 locu.
porumbu.
Acesta schimbare in semenaturi se numesce in agricul-
tura asolamentft. Prin urmare a asola ua mo0e, mare sau
mica, vrea sa Ilica a o imparti, in mai multe part! sau tar-
lale de o potriva de marl una cu alta, si a semena pe fie
care dintre densele ua planta deosebita. Sa cliceniti ea avemu
ua mo0órti de 40 de pogóne 0 ea voimu sa semenamn pe
densa porumbu., orclu, mazariche 0 grail. Impartimu mo-
0Ora in patru parg de cate 10 popine fie-care 0 seménamn
cele patra plante dupa cum se arata mai josu.

Porumbu Or4d Mazariche Grail

www.dacoromanica.ro
 MANUALT1

Uä asemenea impartire se numesce asolamentil, In anulu

viitoru fie-care din cele patrn plante se muta din loca; undo
14 fostil porumba vomil semana orqu ; diva ordu vomu se-

ména mazariche ; uncle a fosta mazariche voma pune gran

si unde a fostu grafi voma pune porumba. In anulu. alu
treilea §i ala patrulea iarmi vomu schimba semënaturile.
pentru ca sa se inteléga mai bine iata cum s'ara face spm6-
naturile patru ani de-a rêndula pe mo§i6ra de 40 pogóne :

Anulti antOiti . . .
Porumbu Ordu Mazáriche Grail

douilea. Ordii Mazáriche Grafi Porumbu

AnulU alu treilea . MAzAriche Grdu Porumbil Ordu

Anuld alü patrul ea. Grail Porumbd Ordu Mkäriche

Se p6te incredinta ori-cine din acésta tabela ca. in timpu

de patru ani se va seména ne-a randulu pe acelmi loca cate
patru plantele pe care le cultivama. In anula aift cincilea
iara ne intórcemu i incepemil a semena ca in anula Intel
ma mai departe. Acéstä IntOrcere se numesce in agricul-
tura rotatiune saft rotire, fiind-ca ne Int6rcemu de unde
ama plecata.
Una usolamentu bine. intocmita este lucrarea cea mai
folositóre ce póte sa facä una cultivatoru. Lucrandu Omen-
tulu i sem'entindu'lu fara nici o regula, de buna shalt ca
dupa cat-va timpa se va manca §i se va umple de burueni;
+din potriva, semCnanda cu rênduiala nu numai ca §i Omen-
tului 11 merge bine, dara §i produce bucate mai multe si
mal bune.
Cultivatorulu p6te sa alega asolamentula care '1 va vent
mai bine ; 'mite in loca de porumba sä pue cartofi, on tu-
tunu, saft fasole; in locft de orda s punt", ovèdu sail grtui

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 79

de primavara; in loculg mazarichei sa semene trifoiu sau

paringd ; insa in totii-d'auna trebue sa Inc6pã zu u5, plant5,
care se prd§esce, precum este porumbulti, tutunulu, fasolea,
cartofii, rapitali allele, sag cu ogorg, fiindii-ca pamentuhi
se lucréza bine §i se curata de buruieni numai prajindulu
sag facêndulti ogoru. Dupa planta care curata locurile sa
se semene altele care 'la murdarescg, precnm este graulu,
orclulg. ovq.uhl §i secara. Dupa asemenea sem6naturi sa
semene ung nutretg, precum este mhzarichea, trifoiulu sau
paringulti ; in sfir§itil dup 5. nutretu sa pun& in totg-d'a-una
grail fiindil-ca loculu este curatii §i. dresti.
Trebue ins& bagatii de sal& ca nu poti sa semeni pa-
mêntulil in totii anulii gra salii mai ajuti cu baligaru, cad
atunci se mananca §i nu mai produce. De aceia cultivato-
rulg cu judecata §i durere de inim5, de mo§i6ra sa, sa puna
baligarii pe locurile In care are sa semene porumbii. Iarna
este mare §i póte sa care cate 15 pima la 20 de cart* de
baligard pe fie-care pogonti. Facêndi ma pamêntuhl se va
indrepta pe anti ce trece §i va resplati cu prisosii pe acela
care lil muncesce.
Ogorul1.-8e clice Ca unu locü este ogorti sau tolôcci child
se las& sa se odihnésca ung mg. Ogorulii se dice sterpii
candil nu se lucreza peste ang, 0 lucratti candil se ara u5,
-data §i de dou e. oil pina ce se s6m6na.
Mid pamêntulà se slabesce de tota, atunci se lash', ca
pasciune pentru vite cate cinci §i §ése ani §i dupa aceia se
sparge telina.
Ogorulii este neaparatu cand cultivatoruhl nu póte sa
ingra,§e locurie cu baligarg, cad numai odihnindu-se pa-
mêntulil Ole sa mai produca.
cela care are mo§i6ra mida nu trebuie sa lase pam8n-
thin s TA. A§a spre pilda, dacá min cultivatorg are numai
cjece pogóne de pamantg, sa le impart& in patru tarlale ; sa
ingra§e pe cea d'antAiii in care pune porumbulg sag all&
Ifianta care se pr5§esce, §i dupa aceia p6te sa semene trei

www.dacoromanica.ro
80 MANI:ULU

am de-a fendulu onju, mazariche 0 la urma grau far& a

mai ingra§e.
Dacä mo§ia este mare 0 nu al baligard, ingra§a ken-
rile cu ingra§eminte vergi, ori dup5, ce a! sem'enatii cgi-va
aril de-a réndulu, lasa locurile pentru pasciune. Pentru ca
sh crésca iarbd bunã, sOm'ena sementa de fAml in gau saü
in orqu, on in ovèzu, i dup5, secerd nu lasa vitele sa intre
pe locun Omit la anulu viitora.
In unele pull ale te'rel este obiceiu sa se impart& locurile
in trei tarlale ; pe una se sOm'ena grü, pe a doua porumbu.
iaru a treia se face ogoril, dup5, cum se vede in tabela ce
urméza. :

Anulu antiSiu Grad Porurnbn Ogoru

Anulu alu douilca . Ogord Grail I

Anuld alu treilea . Ogord Grail Forum bu

Dupti trei ani iaru se sOm'Ona ca in anuld int6ifi. In ase-

menea imprejurari, daca cultivatorulii are 30 de pog6ne de
pam'entil, k imparte in trei tarlale de chte 4ece pogOne fie-
care ; din aceste trel, dou6 suntil sem'Onate in fie-care anu
en grill." i cu porumbil ; iara una f6mt*Ine ogord.
Asolamentu, cu trifoa Daca vrea cine-va sa semene
trifoiulu pentru nutretil 0 are lift mo§iOra de 20 de pogOne,
lea cum urinéza : imparte mo§i6ra in patru tarlale de
cate 5 pogOne fie-care : pe cea d'inte-Au pune porumba
dup5, ce a ingrmatu pilmOntulu ; pe a doua sOmëna grime
de primavara, adica grau, or ori ov.601; in cea de a treia
vine trifoiu §1 in cea de a patra gram. Tabela de mai josfi,
arata mai lamuritu acOsta :

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 81

Porumb II
Anulii amtêiii Orly., Trifoiii Grâil
ingrO.§atii

Porumbd
Anulii Mt douilea.. . Ordil Trifoid Grail
ingrAptu
..

Porurnlyd
Anulii aid treilea. .. . Trifoiii Grad Orcid
ingra§atii

Porumbd
Anal aid ptrulea.. . Grail Oro Trifoiii
ingra§atii

In aid cincilea and lath semdnamil locurile ca in anuld

d'antaid. Ori-cine vede ca in totd anuld se ingrase una din
tarlale, si. ca pe fie-care se sénidna in timpii de patru. anI
porumbd, orp, trifoid si grad. Cum amu mai 4isu, in lo-
culd porumbulul póte cine-va sa semene cartofi, fasole, tu-
tuna, rapita, hid, canepa, numal se ingrase ptim'entuld.
Trifoiulu, planta, Intro cele mg bune pentru nutrirea vi-
telord, se sém6nti in cereale de prima-vara, adica pe lo-
culd unde se sem6na or4u1d sad ovdsuld ; dap& secera nu
se lasa vitele sa, 'Ascii. In anuld viitoru se cosesce tri-
foluld de dou a. oil si in luna mu! Septembre se sparge trifo-
iscea si se seme'na grad. Graulu vine bine dupa trifoid,
cad acesta ingrasa pamentuld.
incerce cultivatorii s5, cultiveze dupa, acósta rinduiala si
se vord incredinta ca pamêntuld da indouitii de cat &TO,
cum se cultivéza asta-cri in cele mai multe locurl.

www.dacoromanica.ro
 82 MANUALt

PARTEA CINCEA
Y1TELE SAt ANDIALELE DOMESTICE

CAPITOLULt VII
FOLOSULO ANIMALELORO DOMESTICE -
ALEGEREA VITELORO.
INGRIJIREA VITELORCJ,NUTRIREA VITELORe.
-
Folosuld animalelora domestice.Animalele dome-
stice, saü vitele, dupd cum le 4icil cultivatoriu nostri, sunt te-
melia agriculturel, ajutOre de care nu se póte lipsi omulu.
Ele nu numai Ca ne ajuta sa lucrämu pamêntulu, dard ne si
hrdnescu i ne imbana ; vaca, Oia si capra ne dail lapte ; oile
ne dau land ; cahilu, boulu, bivohilu si asinulu lucrOza pa-
mêntulu, card, bucatele si ne dueu de la unu lout la altulu ;
afar& de acOsta carnea de vacd, de Ole, de vitelu, este brana
cea mai intdritOre pentru omu. Paserile ne dau ouã i
came ; albinele miere, gandaculu de melase produce mata-
sea ; in sfiir§itu chnele pazesce ()mem si vite de fac*Otori de
rele si de dobitOcele s'elbatice.
. Deosebirea viteloru. Se numescu vite marl, calulu,
boulu si vaca, cathrulu §1 asinulu ; iar vite mdrunte, 61a,
capra i rilmatorulu.
Vite demuneci suntu acelea care se intrebuintegd la lu-
crarea pam'entului si la caratu.
Se numesce ciréda unu numéru mai mare de vite care
pascu la unu locu. Se chiama turmd sail cdrdu ua sumd de
oi. Se numescu ceoporu ua parte de 01 rupte dinteud
turn] a.
Se cbiama erghelie, unu numeru de iepe care se tuna
pentru prasila si cal care se crescu pentru remjare ; iara
tamasiicu se numesce o sumd de boi i vaci care se intre-
tine pentru prasila.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 88

.Alegerea viteloru , Ori-ce nému de vite aru voi cing-va

sä tina, trebue sä alégh potrivith cu loculü, cu trebuintele
ce are si cu tirgulil. Vitele de soil" bunu nu 1,e pot tine
In locurile F érace unde nu se afld hrand indestuld ; elle
-caii, vacile nu potu trai In locuri mlastinOse, bune numaa
pentru pore!.
Vitele crescute la munte se deprindu anevoie la tilmpu ;
ssemenea i vitele de chmpu, fiind1 mai grele, nu se potii
4luce la munte.
Iugrijirea viteloritPrintemlbuntlingrijire se phstréza,
soiurile de vite bune si se indreptézh acelea care 'cl-ad pier-
-duff' din insusirile loru. De aceia cultivatorulh trebue sd
Ingrijésch, de aprope vitele. Mai inthiu de tOte grajdurile,
saelele, cosarele unde se tinu vitele trebue sa alba, marime
imtrivith, cu num6ru1u viteloru, pentru ca acestea sh nu fie
inghesuite ; sh, fie tinute catu s póte de curate si adhpo-
stite de gerd, de ventu si de caldurd.
Vitele mai trebuese tesalate si palate in bite dilele si
frecate cu unu somoiagu de pale, mai cu said chnd suntu
asudate sau ploate.
Pe catu este cu putinth 0, nuse lase vitele in frigi
saü espuse la caldnth mare, nici sh, li se dea apd chndu
sunth obosite.
MAncarea ca i bèutura sã Ii se dea la timpii, cduthn-
tlu-se sh, fie de cualitate bun& si de ajunsu.
Vitele de prasild sh, fie alese dintre cele mai bune,
blande §i cu insusirile ce donimü sh, aibd prasila.
Vitele bortOse trebuescu ingrijite mai de aprópe, hränite
bine si cautate cu blhndete, Dupd ce facu, acelea care se
oft acash se acoperd cu ua cergh sau cu uh' patura, i ii se
d. sd boa intr'u ii uh, nópte numai aph albita cu faina.
Dupd aceea ii se spovsce mancarea treptatil.
Vitele de muncit nu se tinu Injugate san inhamate mai
multil de ua, jume'tate qi. Vara chndu este prea cald

www.dacoromanica.ro
84 MANUA Ltr

se las& vitele 85 se odilinesca ; kit iarna dupd, ce se des-

jug& sag se d'esliamd, se invelescg cu paturi ca sa, nu rëcéscd.
Muscele aup6rd forte multd vitele in timpula yeti!. Unit
cuttivatori 4 obiceid sd. le frece cu lid carpd muiatd in
zémi, de velinii sail in foi de macil ferte, sad de cicóre ;
se zice dii muscele nu se mai punii pe vitele frecate cu
asemenea zemä.
Omuld trebue sd, se pOrte cu bltindete cdtre vite, iard nu
sa le lovescd cu ciomagulii, sá le injure cu vrEme §i. far&
vreme. Aceia care del in vite ftird mild, suntO Omen! réi §i
n alte tal suntu pedepsiti. Vitele simtu chi:Au le iei cu
binele §i le vorbesci cu blhndete, i se deprindil a'§i iubi
stdpilnulii. A bate vitele cu dumdrie este ca cum at bate
pe acela care 'ti face bine.
Nutrirea viteloric.Vitele se hrdnesc saO la iarbd sau
in grajduri. Pdsciunea este bunk pentru vitae tinere §i.
pentru cele de muncd. Ca 0, aibd ins& bMigarii pentru a
ingra§a pdmentulii, trebue sá se lirdnesci vitele §ila grajdu.
Afar& de acésta chndd suntu locurile inguste §i. nu se Fite
ldsa locti de pascutg, cauth ca animalele sd, fie tinute in
gxajduri.
Vara, ca,ndu este caldurd mare, se ducii vitele la ptiscutu
dimineta §i. spre sérd ; iard peste 'jilt& se ducii la unü locu.
unde potii sd. se umbrescii. De aceea este de trebuintit sti.
se salescd, chti-va copaci in ptisciuni sail O. se facd una
umbrarti. TOnina thiliu, candO ploud multi' §i ploaia este rece
se dã vitelor care pascu chte putinu nutretii uscatg.
Viteloru nu le merge bine in totu felulu de pdseiuni ;
ast-felu oiloru le priesce in locurile uscate ; ducendu-le sa,
pascd in locurile umede ori smfircOse, dd gMbeza peste den-
sele §i pieru. Totu pentru ace14 cuve.ntO nu se scotu vi-
tele sd pasca pind ce nu se ia roua de pe iarbd.
Nu este bine ca de ua datd sd se puid vitele pe maldaru
sau sti se ducit la iarbd. Chte-va 4 ile pind ce se deprindu,
sä da viteloru nutre,tu amestecatu, adicti fenu ,i maldaru.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 85

Sarea este neaperata pentru sanëtatea vitelord. De aceia

se pune in grajdd 8ad in curte unit drobd da sare ca 85,
lingä vitele. In lips& de drobil se face und feld de salamura
§i se uda nutretulii cu densa. Sarea este mai. trelkinci6s&
pe timpii umedii §i Candi nutretuld nu este tocmal bunii.
Este cunoscutd c nutreturile sante hränescii mai bine vi-
tele de dial cele nesarate.
In timpuld iernel vitele se nutresch cu fend, cu graunte,
cu paie §i cu radecini tocate.
Ovésuld §i orqulh suntd cele mai bune gran* prtru
cal. Uruiala de porumbh se da boullord §i vacilord.
Fenulh de livede este nutretulii celd mai bunu pentru
t6te vitele. Fenuld de visdeid, de sparceta se da cailord §i
oilord ; trifoiuld, nutretuld de porumbd, mazarichea, se da,
boilord i vacilord.
Radacinile, precum sunth sfecla, cartofuld, morcovulii,
napil, se dad tocate i amesteeate cu pleva sah cu paie.
Paiele, §i cu osebire cele de ovesd §i de orqd se dad
iarna la vite, mai cu sem& chnd este gerd.
Child este lips& de fend se facd frunqari, adica se taie
ramure de copaci pe la Santa Maria mica, se usuca §i se
facd clal pentru iarna.
Ori-care ard fi nutretuld trebue Ca vitele sa fie hranite
bine, fara sä se faca risipa. Cu dad vitele muncescii, cu. a-
tâtd trebuesed mal bine nutrite.
Apa de rih §i de fontand este cea mai bun& pentru add-
patu vitele ; dupa acésta vine apa de lacurl §i de iazurl.
Apa strAns& prin §anturi, prin rovini, prid baltOce este vh-
tematOre mai cu sem& vara.
Mudd suntd vitele la pasculd se lads& bea dupa voia
lord. Cele care se Oa la grajdii se adapa, .vara cold Mind
de dou on pe 4iva, dimineta §i sera dupa ce Ii 'a datd
sa manhnce. Iarna se adapa, vitele numal ul data pe 4iul,
la amia41.
Catatimea de nutreth ce se da pe fie-care i vitelord a-

www.dacoromanica.ro
86 MANUALU

thrna de soiuld i de vêrsta lord. Cu cabü suntil vitele mai

marl §i mal grele, cu atâtü li se db. maucare mai multa.
Dupã cerchrile facute de ómeni cu sciinth i practica in
crescerea vitelord, trebue sh se dea pentru fie-care 100 da
ocale greutate a unul calu, a unui boil de munch §i a and
vaci, 3 oca de Mill, i pentru fie-care suth de ocale a unei
vite puse la ingr4atii §i a unel ol 5 ocale de fénu. A§a .
darh, clach una boil trage 300 ocale i se, (IA nouh ocale de
f6nu pe fie-care qiuL
Vitele mid mananca mai multil de dal cele mail, . a-
cesta"fiind-ch crescil. Vite1u1 i nahnzulu mtinanch potri-
vitil cu greutatea loru, mai multn de chtu vaca sau iapa.

CAPITOLTILt XVII
DEOSEBITELE NEMURI bE VITE.CALULO.CATARUL ASINUIXT.
VITELE BOVINE. QILE. CAPRELE. RIMATORII
ElskRILE DE CURTE. ALBINELE. GANDACIi DE MATASE:

Deosebltele u émurT de vite.Pentru intempina

tote nevoile, omuld a chutatil sä domesticésch, adica, sa im-
blarip,sch deosebitele nemuri de vite, precumd suntil calulflr
bould, Oia, capra, porculd §i pas'arile de cash.
CaluliiCaluld este animal ulu celu mai pretiosu pen-
tru caratii i pentru chl'eroritu, fiind-ca merge en iutéla.
pentru lucratu ptimêntulu se intrebuintéza call, mai cri
séma pentru grapatd ; lucreza mai multii de cit boil inteuh.
44 Ina obosescd mai lesne.
Cali romilnescl, §i mai cn sem& cei din Moldova, ad fostit
odiniórd vestit'i peste hotare ; nu suntu marl de staturd, lusã .
suntil ageri, v'eno§1 i ducd la druid'. Chnd '1-am ingriji
mal bine i lama pune la lucru, duph ce Implinescu fret
ani, call no§tril ar fi multu mai bum de chtu suntu.
Pe'rulti cailoru are deosebite fete, precum : negru, roibk
surd, vênëtfi, galbenu, §orecid, der*, albii.
Caluld trebuie teszllatii i periatii celu putinu u data pa

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 87

4i. ChM este asudatu on obosit& se fróca, cii unu somoiaga

de paie i se adapa dupa ce s'a odihnita si a mancata.
nnulu i or4u1a san ov6zulu este hrana cea mai bunk
pentru cal. lama li se da i morcovi. tocatt
Iepele se dau la armasari in prima-vara ; ele faca dupa,
un-spre-pce luni i cate-va clile. Ua luna sau dou.6 inainte
de fatata nu se mai inhama, nici se mai cal6rescu. La dou6
sad trei septamani dupa facere iarasi se punu iepele la lucru.
Manzii se intarca canda sunta de patru sail cinci luni ; el
trebuesca hraniti bine, cu fênü i ov6za, cad intealta fela
r6manu mid, piperniciti i n'ail putere.
Catirula i Asinichl.Catirulil se trage din iapa data la
asina. Este una animala forte bunu in terile caldurOse si
muntOse, ffind-ca are copita tare 0 cal& sigura.
OdiniOra se faceaa multi cattri in tara nOstra si se vin-
deau
v
In Turcia, uncle sunta forte cautati.
Cattrulu cere aceiasi ingrijire ca §i
AsinuaAsinulii saü magarula este una animala pre-
tiosa pentru locurile grace, ffinda-ca. WI se nutresce cu
tot(' felula de ierburi, chiar cu. scaiett La noi ila Intrebuin-
toza numal pastoril ca sa le duca in spinare tote poverile.
Yitele bovine. Bould i vaca sunta intea avutie a cul-
tivatorului romana. Cu. bouii lucreza pamentulu, card pro-
ductele acasa i pe la schele, umbla cu chirie ; vaca '1 d'a
pentru casa lapte 0.1 face prasila.
Avema némuri de vite fOrte frumOse, mai ea setha In
Moldova ; insa in multe partl ale t6rii ffinda neIngrijite,
muncite de tinere, hranite r611, atata bouil dal i vacile
au perduta din frumusetea lora.
Parula vitelora bovine este alba, surd, negru, roscata,
tircata, Insa cele mai multe sunta albe i suit
Boula bung, de lucru este ososa, are peptulu mare, spata
lata, piciórele ciolanOse, capulu scurta, fruntea lata, dor-
nele grOse, scurte i lucitOre ; ochii marl i negri, buzele
-Tre narile bine deschise, urechile marl si paróse.

www.dacoromanica.ro
88 M ANU

Vaca liiptosci nu este frumósa la vedere ; mai adese-ori

este slab i osósa ; are trupuld lungul, piciórele scurte, ca-
puld mica ; cautatura sa este Wanda, urechia mare §i sub-
tire, córnele subtiri i lucitOre ; are barbie mica, peptuld
ingustd, vine grOse pe pantece, ugeruld mare, mile, aco-
peritii cu ua pele subtire §i mole la pip5itii.
Se (lice c vacile earl ad Omiul negru, rop, surid,
suntil mai bune de lapte de catil cele albe.
Taurele saul buhaiulii de prasilä trebue sa, fie mare, lush%
nu prea gred, vioiii, plind de focii, facutd bine §i blandii, §i
pe catil se pOte ca mama sa sul fi fosta bunk de lapte Se
intrebuintOcia la gonad de la dmil pand la §épte ani ; de
aci inainte prea se ingreunOza. Tauruld cu naravd tre-
bue desfacutd.
Cine voiepe sä aibã soid bund de vite trebue sa, aléga
pentru prasila vacile cele mai bane, mai bine facute §1 mai
laptóse din care se afia in partea locului.
Junincele nu se dad la tauri inainte de opt-spreiece
luni saul doul ani ; date mai tinere facd vitel slabi i pi-
perniciti care na se mai indreptecla Cad &diem'''.
Vacile tat& peste tett' anuld, Ina mai cu shod, prinia-vara.
Ele trebuiescil hranite bine peste totii auuld I cu osebire
cu done hut inainte de a feta, pentru ca facü zitei mai
cu putere i dad lapte mai multd.
Vital se intarca candd sunta de trot i de §ese luni. In
alte t'eri nu se las& sa saga de loci). §i e hränescil cu lapte.
Laptele vacilord se indrepteza la dou6 septemani dupa
ce ad Matti. Colastra se O. vitelului fiindu'l trebuinciósa
pentru a se curati.
Suntii vaci de nOmil bunii care dad pina la 10 §i 1 5
ocale de lapte inteua qi ; acelea care dad 4 pima la 5
ocale se potii trece intro cele bane de lapte.
Vacile nutrite bine dad lapte mat multd si mai bund,
Laptele bund este gä1buii i grosti : jar& celd de cuali-
tate rea este albastruid i subtire.

www.dacoromanica.ro
 DE- AGRICULTURA 89

Laptele se tine in vase, in locurl curate si la r&óre

in timpula veril.
'Tutu là se face saa batêndii laptele inteunii putinehl, sail
aleg'endil smintina pe d'asupra 0 bhtend'o singurh. Dal nu
este smintinh de ajunsil pentru a bate un putineit, se
strhnge chte-va, qile si se pestrézh la rkóre in vase strimte
la gurä. Din 24 ocale de lapte iese uh. oca de until.
Din lapte se face beau& incheghndu'lu cu chiagü adich
cu stomacii de mield, de ledil sad de vitelii.
Vite le se nutrescu iarna cu fella, cu paie 0 cu rh'ddcini
tocate, iara vara se dad la phsciune si li se dä si maldarii.
Malaria mite sa fie. de livede, de trifoiu, visdeiii, spar-
ceth, mhzliriche, porumbii, meiii, s. al. Cine tine vitele la
grajdhl trebue sh semene nutretil verde in mai multe ran-
dun i. ca sh, aibh de la Maiti plina, la Octombre.
Visdeiuld si trifoiuld nu se cosescii umede, nici se del la
vite pin& ce nu se phlescii. Asemenea nu se lash vitele sh
le pasch, pin& ce nu se ia roua de pe densele.
Bouii de munch nu se injugh de &MI la doul ani si a tunc
8e jail cu incetuld pinh C3 se deprindit Chun suntil de sépte
sad optd ani se ingrash si se vendd. Dinteunii boil de soitt
bud' si bine ingrasatii. iese 50 pinh la 55 ocale de carne din
100 ocale greutate. Viteluld grasii dii, pin& la 60 de ocale.
Oi le.Se hränescd oi multe in téra 'Astra, si de mai
multe soiuri ; avennl of tigdi care dad lama cea mai bun& ;
of stogoge 0 turcane care ad lana mai latose 0 mai asprh.
Duph, fata Mei suntfi of negre 0 of albe. Din pielea mieilord
negri se face hirgiile, und feld de blanh créta intrebuintata
de cojocari pentru a face caciuli. Se maI aill of fumure 0
of rogii; cele d'anteid au lana fumurie-vênith, iarl cele de
all douiea au lam roscatl.
Ori-care aril fi soiuld oilorit lima cea mai bunh se all
pe spete, pe grebdnit pe spinare si pe séle. IJI liina trage
de la ill oca 0 juradtate pinh la doud 0 trel ocale, dupa
soiuld 0 mhrimea oilorit Oile se tundil pe la inceputuld lui

www.dacoromanica.ro
90 MANI:TALI!).

Iuniii. Obicinuitu lana se vinde cu usuculd pe dênsa ;

candd se span, cu apb: rece din 100 ocale eemanu 30
pind la 35 ocale.
Oile se nferlescu tOmna pe la Sfantu Dumitru si facd In
Martie, wild dupd cinci luni. Cine voiesce sd alba miei
timpuril, in dulcele CrAcinului, spre pilda, 'bag& berbecii
mai de timpurifi, in luna lui Augustu. .
Hrana cea mai band si mai sdn'etOsa pentru oi este pas-
cutuld, ins& nu prin locuri umede. Vara candd este cdldurd
mare pe la amiaqi nu se lasd oile se 'And flind-ca se bol-
ndvescd de splind.
Iarna se hrdnescii oile cu pae cu fanii, cu rdclaim tocate
amestecate cu plOvd. Cand este aprOpe fétatulu li se da si
urniald. In cosaruld lord se pune und drobu de sare ca sa.
ling& oil candu le place.
Turmele mail de ol se clued in Maid de la campu la munte
unde §edd pina la Santa Maria mare. Acolo se face branza
de burdufu si cascavalu.
Caprele.Caprele se tin mai cu sem& in locurile pädurOse
§i. la munte. Odinióra se afla multe capre in tera nOstra ;
acum pe and ce trece num6ru1u lord se imputineza. Cu t6te
acestea capra este unu animald bunu, mai tare ca Oia si se
branesce cu be 'I iese inainte. Se pOte tine in copra ca §i
alte vite si da lapte multu ki bunu.
Din lapte de capra se face cea mai bund branza. Pelea
de iedd este fOrte cautata ; asemenea si cea de copra. Din
Om se facd trai§ti si presuri bune.
Vara se tine capra la iarbd ca §i oile ; iarna se nutrescu
cu lenu, cu pae si cu muguri dacd care cum-va se afla crdei
de copaci. In unele localitati muntOse se iernézd caprele in
munte, inteund felu de bordeie numite olamuri, si se ha-.
nesce cu muguri de copaci.
Iiimeitorit. Porculu este und animalu pretiosu,
flindu-cd se hranesce lesne, este präsitoru §i dä

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTUEI 91

bunl. Fie-care cultivatord trebue O. alba eati-va pore! la

qa sa.
P6rulii porcului este alba, negru, rop 0 tircatti, negru
cu albil 0 ro§u cu albti,
Cine voesce sa aiba soh"' de porci buni, O. caute 'Ana ce
gasesce unii nému build 0 apoi sa aléga vierii cel mai fru-
mo0 0 scrofele cele mai frumóse pentru prasila.
Scrofele fat& la 16 pina la 17 septémani dupa ce se vie-
resell, 0 fad' elite 2 0 10 puree!. Ser Ma se da la vieru cand
este de unii anu. Pupa ce feta i se Iasä numai atati purcei
ate lite are. Purcell se intarca and suntii de §ése sept6-
man! 0 se hranescd cu zerd, cu malaid 0 cu iarba.
Vara se hranescii porch la iarba ; li se da laptuci, lob oda
0 alte verdeturi. Iarna se nutrescd cu dovleci, cu porumbii,
cu cartofi, cu morcovi, ghinda 0 en jifi.
Purceh se scopes& cand suntu de cloud luni. Se ingrag
lesne pond care ati capulii mica, piciórele scurte, p6ruld
subtire 0 rani, coda mica 0 scurta, 0 car! ad margele la
gatii ca caprele.
Vara porch suferil de caldura, 0 trebuescii scaldati in
tote dilele catil tine caldura. Tama se till in cocine ada-
postite de MO §i mternute eu pale.
Paserile de eurte Suntii pas'eri de curte sail lthrei, gal-
nile, curcanii, gascele, ratele 0 porumbeii. TOte sunta folo-
sitOre 0 nu trebue sa lipsesca din curtea unni cultivatorft
cu ingri!!:e de casa sa.
Ge 92,ile se hranescii cu meil, eu ov'ezu, cu porumbd 0
alt i seminte. Vara umbla prin gradini 0 1 tin locuri unde
gisescil vermi 0 tad felulu de insecte.
Cotetuld trebue sa fie apapostitti de frigii 0 fan de
umed.éla.
TJa 010, face 'Ana, la 120 de ona pe unit
While se ingrap tiindu-le inchise ji indopandu-le cii
tei iii. de faina de ordu sad de porurnbil

www.dacoromanica.ro
12 MANUAL°

Curcanulli este cea mai mare dintre pasarile de curte. Se

Ingrage bine gi carnea sa este ugOra la mancare i gustósa.
Pull de eurca se crescii anevoe. Dupa ce iesii se Val
cate-va 'pie la caldura pina ce se mai imputernicescii. Se
thrOnescil cu s'em'enta de caul* cu meiii gi cu oua rèsccipte
-tocate. Chid timpulii este a phile se aduna puii gi se in-
chichi in cotell
Mud afl pornitii spre trei luni gi este sa le dea motuld,
-puil de curd. trebue ingrijiti de aprópe ; se feres& de a
manca iarba, li se dd. graunte gi ate putinü vin ua data
-pe i. Dupa ce trece acésta furie puii de cum& suntii vêrtogi
0 se potu duce la pascutii pe mirisci g1 pe alte locuri.
Curcanil se ingrage candil suntii tineri, cu nuci mid, cu
porumbil gi. cu tercig de malaiü, sail de Thing de orl.u.
Gisca se cresce i se nutresce lesne. Bobocil de gasca
tlupa ce prindli putere, pas& cu giscele Milne pe drumuri
§1 pe ori uncle gases& iarba. Nu este bine sa se lase sa
pas& priu live4I cad gainatuld lora vatarna fêtull
G-Iscele se ingraga in postulii Craciunului cali curcanil
Tufulii de gisca este forte cautatii pentru umplutii peri-
nele gi alte intrebuintari.
Rata cresce bine unde se afla apa. Bobocii se hranescii
lesne dupa ce prindii putere ; pink atunci li se da mãlaiü
cu apa.
Porumbelura se tine pentru poclóba gi pentru. mancare.
Porumbita suite mai multe r6nduri de pui peste and. Po-
rumb ii se hranes& cu mei 0 cu alte graunte. Vara umbla
pe campii 0 se hranescii singuri.
Albinele.OdiniOra se tinea atatea uleie cu albino in
-téra !Astra in catil turcil gi alte némuri veniaü gi cump6raii
mierea gi cOra de la nol. Ast54I araii ajunsii nol sa cumpa-
Tamil lumlnari de céra de la straini. Acésta vine numai din
nepasarea nOstra, ski albinele nu cer mai nici o ingrijire
din partea cultivatorului. In adev'eril, aceste minunate in-
secte se nutrescil singure alergandd dintr'ua flOre intr'alta,

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 93.

si lucrézã nu numai pentru clênsele ci i pentru noi, nu-

mal sti le ddmd und Weill sad §tubeid in care sd string&
Tnierea .§Lcéra. (Fig. 20 O. 21).

Fig. 20.Trântord Fig. 21.AlbinA lucratOre.

.Albinele se tind in uleiti sad stubeire, care sunt acute dint
lemne scobite. Fie-care uleid de, albino are lid, mated sad
muml care este mai mare de cdtii cele-l-alte albino §t.
de catd trintoril.
Nici cd, se Oa insecte mai muncitóre §i mai económe ca
albinele. De cum se inprimavarèza, ele nu se mai odihnescd
de dimineta i pink' sera ; unele alérgit sd adune mierea
alte substante din flori ; altele facd fagurii in intruld uleiu-
lui. Fagurele este compusii din nisce alveole sad chilidre-
de cent pe care albinele le umple cu miere.
Albinele intrd §iiese in uleie printeut usciórd ldsata in.
partea de josii a uleiului. La intdmplare ca vre'und gar-
gaune sad all& insect& mare, oil vre'und animald mai
micd, de pildd unit §Orice, sit intre in uleid, albinele tabard.
pe d'ensuld, '111 omórd. §i dad% nu '1 pad tin afard, ild,
acoperd cu cérd ca sa nu imputa uleiuld.
In maid, O. in iunie incepii albinele a roi, adict albinele-
cele tinere pardsescd uleiuld i '§icauta altd locii. In tim-
puld roitului cultivatoruld sit ptizésca prisaca ca sd prindd.
roinrile in alte uleie. Obicinuitd roiuld se pune pe vre-a
craca in apropriere de prism& ; dupd ce se a.560, se ia fill
tubeiii, se frécd pe din intru cu apt cu. miere sad cu foi-
de mdtacind, i apol se scutura roiuld intr-ensuld ; dupa a-
ceea se duce in visa' it O. se a5645, la lid parte. Dacd roiulil

www.dacoromanica.ro
94 MANTJAk.Lt.

se departéza, prisacaruld se tine dupa dênsuld pita ce se

pune. (Fig. 22).

Fig. 21.Itoiti agktatii de IA ramuil.

Uleiele intrebuintate la noi se facii din lemne scobite ;
airea se facii cop* de nuicle, de paie rUsucite i imple-
tite, i de scanduri ca und feld de Mite. (Fig. 23 0. 24).
Faguril se retézi spre tOmna lasanda i pentru hrana al-
bine1or. Acelu care taie fagurii trebue sa se ferdsca, de in-
tepattild albinelord, acoperindu%0 fata -11 panza de sirma
sad cu altn-ceva.
Cand este lama lung& se pune albinelord miere in uleie
ca sa se Intnésca.
Dupa ce s'a retezatd stupli, se scóte mierea puindu-se ía-
guri pe u'a sit& de sirma mai désa d'asupra unul vasil espusii
la sOre. Mad a trecuth mierea i cera, se duce vasuld In-
tr'uà privinta sad bordeid r'ecorosii, i dupa ce se deosebesce

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 95

cera de miere, se tórna peste ua sitä de matase ; mierea

trece in josil §i céra rëmäne d'asupra. Céra se topesce chip&
aceea 111 apa férta, se curata i apoi se tórna, in tipare
sail in strachini.

Fig. 23.Co§nit'a simpI5, de paie. Fig. 24.Cos,nita cu capacii.

Dintr'unti stupii póte sa iasa, 2 pind la 4 oca de miere
§i. 150 Villa la 200 dramur.t de cérd.
GAndacii de mItase.Se crescii gandacii de matase mai
preste totil loculfi in téra nóstra, insa mai multñ spre munte.
Ouèle de gandaci se numescil se"ran/ci. Inviaza in prima'
yard, cand incepe sä dea dudulti. Ca sa invieze mai curêndfi
femeile all obiceifi de a tine s'6mênta in sênfi.
Loculfi unde se tinil gandacii trebue sa fie cat se póte
de curatii. §i aerisatii. Dupa ce a inviatii sementa, se pune pe
mesciOre acoperite cu chartie sad cu ua, panza curatä §i li
se da foi de dudii in douö-spre-gece renduri, l cu nOpte.
Vêrsta cinteia a gandacilorii tine cinci i1e. Dupti aceia
dormll uä qi i ua, nOpte §i'§i schimba pelea ; atunci intra

www.dacoromanica.ro
96 MANUALU

In versta a doua, când se i mut& din locü puindu-se pe

alte mescióre. Li se cid frunze, de dudü tail de dou6-spre-
4ece on pe cjiva. Dupa patru sad cinci cjile gândacii a-
dormil din non, 14i schimbä pelea i apoi se de§téptd in-
tranda in versta a treia. Dupa uä sptemand gandacil iard§1
adormii, iI schimb5. pelea §i se trezescii in versta a patra.
Gandacii aü crescutd i mananca multd. Se schimbd din
locü puindu-se pe mese curate. Pupa, §ése pc] adormil, §i
child se de§téptd intra in vêrsta a cincea, care este cea,
din urma. Atunci gAndacil mantipca multd ; se rdrescil
ifindil ca ad crescutd. Pupa qece cltje devind albi, mdnânca.
mai Ajar i incepd a'.§l face gogo$ile (Fig. 25 i 26)..

Fig. -25. 13-ândacd de m5.ta.se.

Fig. 26. GogO§A.

Pentru ca sa pita lucra mai cu inlesnire la facerea go-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 97

go§ilord se pune pe mese maturele uscate pe care se urea,

ghndacil i '§i urzescil gogi1e. GAndacil se mic§oréza trep-
tatii cu facerea gogqilorii pina ce se prefacii in crisalidd
din care iese la urma fluturii.
Pentru ca fluturil s'a nu strice gogosile lasate spre a
trage matase, se oparescii in apa ferta ca sa mOra, iarii go-
gqile de sêmjntd; se lasa, neatinse. Dupa cate-va Tile fluturil
stre'pundil gogosile i iesii afara, oue' pe o clartie i dupa
cjece sad dou6-sprelece Tile mord. S6m6nta se pästrtéza
hi cutil i ferite de umeTéla, i de caldura, pentru anulii
viitora.
Dinteua oca de gog4 lese 45 pina la 60 dramuri de
sènfdrita.
Dinteua uncie de S'emelltd, iese 50 liana, la 60 kilograme
de gog4; iar din 10 ocale de gogo§i iese una oca matase.
GAndacia de matase se crescii iute i u§or ; cerii numai
curatenie i ingrijire de aprópe. Crescerea lor este forte
banOsa, pentru ca gogosile i matasea se vindii cu preturi
bune. De aceea ar trebui ca in curtea fle-caruia cultiva-
toni 0, se afle c'ati-va duTi i femeile sa crOsca gandaci
in tot! anii.

www.dacoromanica.ro
 98 MANUALT7

PARTEA A §RPTEA
CASA DE LOCUINTA I ALTE IMPREJMUIRI.
Casa cultivatorulul coprinde : casa de locuitil, grajdulft,
staululfi, oeria, cocina ?i cotetulii : peitululfi sau porum-
baruli i magazia de gram ; gardulit.
Atti casa catfi i cele-l-alte coprinsuri trebuesch sh fie
simple, trainice i In destulü de incAphtOre.
Casa de locuitl Cultivatorulti cu familia sa trebue s5,
aibh locuinth indestuldtóre i shn6tOsh. Dupd ce cu totil
muncescil catfl este Iliva de mare, celh putinu sä aibd unde
sh se odilmésch.
1Th cash stin'etósä. nu numai cã feresce de uh multime de
bole, dar insuflä uä multumire sufletésch aceluia care lo-
cuesce inte6nsa. Nu este tad una sa, trdiasch cine-va in-
&unit bordein intunecosii i umedil, safi inteu a. cash lumi-
nOsh, uscata. i veselh.
Casa de lomitu se pune cu fata spre re,shritula sórelui
0 se a§e45, ast-felu in catfi de la ferestre sh se pa& ve-
dea inteuh, parte a curtil grajdulu vitelorii, iarh, intealta
pra safl opronulu, phtulultl, i hambarele sah magaziile
de bucate.
Ca sh, fie ud cash sdn'adsä trebue claciith pe un locfl
mai inaltu, uncle nu se strange apa, hut, nu pe vale in
apropiere de lacuri 0 de smarcuri.
Fie casa zidith de chrdmida sah de piatrh, fie de garclii
alicitu i lipitu, cauth sä fie inalth in intru de trei metri
pin& la trei metri i jum'etate ; sh aib h. ferestrele marl*
pentru ca sh fie catu mai luminósh.
T.Th cash de locuitii trebue sh aiba. celfl puinfi Incaperile
urmatóre : uã oclaie mai mare in care se strangh parintii
cu copil, cu rudele i cu prietenil ; uä odae pentru cul-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 99

tare, uh buchthrie mare unde sã pOth milnca, familia ; uh,

magazie, und celaru. sad la pivniciór h. i unu podu mare.
Unu cuptord este trebuinciosil pentru on-ce cash,. Cup-
toruhi se zidesce in elute, dupe cum este obiceiuld la nol.
Alhturi cu pivnita este bine sh se fad, und celhmil In
care sã se tie lapturile, brilnza untubl. Celhraplii se face
spre criatu cu o singurã ferhstruie.
Chndd are omulu cash, mita sh o tina chid mai curath
in launtru i pe din afarh,fiindu-ch murdhria este vrithmh-
tore san6tatil i ne placutri vederel.
Odhile se pardosescii pe josu cu chrhmidh sad cu scan-
dun. Ferestrele sa aibh giamuri. Cu chtu mai desu sil se
varuiasch easa, chci vhruitulu nu numai eh infrumuse-
tézh locuinta, dara o face i mai sandtoshi.
In lhuntru odaile s aibd fie-care cele trebuincitise :
masa, scaune, polath, paturi, mindire umplute cu foi de
porumbu sau cu lanh, in sfir§itu putinele mobile §1 scule
can suntu mai neaparate.
Inteunu cuvintu locuinta cultivatorului trebue intoc-
mita inteastu-felu de chipu in chtu nu numal sh, 'si atle
odihna, darh sä simta placere de a trai inteensa.
Locuintele vitelorv. "Vitele suntu mlina drépta a culti-
yatoruhu ; . de aceea cauth sh le hranesch si sh le add-
postésch cu multa ingrijire.
Grajdulu i alte locuinte de vite se 4eqh inteua parte
a curth, iar ura cu magazia i porumbarulu intealta.
Grajdulu cailoru i staulele bouiloru i vacilord se facü
largi de 5 metri i inalte t e 3 metri.
Pentru und calu, ca i pentru unu bou, se lash locii
la iesle de un metru i jumétate.
Oieria, adich co§arulu in care se adapostescu oile, ca
si cocina de pond, se facu mai scunde de chtu grajduld
. se lash pentru fie-care óie sad caprh, on rImatoru, unii
locu de 2 metri phtrap.
Locuintele viteloru trebuie pardosite cu martaci de

www.dacoromanica.ro
100 MANUAL-CT

lemnil, sail cu dill:ilia pusd in muchie, saU cu pamêntil

elisost amestecatá ea pietriii si bdtutit bine. Din de'r6tu1d
cailor §i. vitelord cornute se face unil santuletil prin care
sa, curga pi§atubl vitelord afard inteud pivnicOrd sad bute
de unde se ia pentru a uda baligarulil.
Pentru pastrarea bucatelord cultivatoruld trebuie sit
and, unii porumbard, si ud magazie. Magazia se p6te
face dedesuptul porumbarului.
Unil sopronil sail §urd este neaparatiL in fie-care curte
pentru addpostiJea carelord, a pluguriloril si alte unelte.
Casele de locuitil cu totil cuprinsuld trebue imprejmuite
en garduri de nuiele, cu scilnduri, cu ziduri de pétrd,
sail cu garduri viui sail nemet, (Fig. 27).

Fig. 27.Gardil sit de carpinii.

Gardurile viul suntil und felti de hatisuri sddite pe mar-
ginea santurilorii imprejuruld livelliloril §i. ald térinilord.
Cei mai buni copAcel pentru a sädi asemenea garduri suntil
peiducelulg §i. porumbarulg. Totii pentra acestil sfaritd se
mai intrebuintezd salcdmulg, lemnulg cdinescd, tufa, ar-
tarulg, me'rulg §i. pe'rulg selbaticg, §i. carpinulg.
Mud se face. §aptuhl se anima pdm'entuld scosil din-
tr'ênsuld spre locUlil care se inchide. Dupd ce se a0g.a
acestil phmentil; se face uml sentuletil in care se sddesce
pdclumi ori alti copdcei, punéndu-se unuld de altuld la ud
depärtare de ud schiópa sad 16 centimetri. Sadirea de tónand,
este mai band. In primtivard se taie cu unit cosord copdceil
aprópe de pdmentii pentru ca sa, dea ldstarü mai multil.

www.dacoromanica.ro
 1,14iwidLus viliP012 op INA 1:1Inte"SZ 'Srd

DE AGRICULTURir 101

Peste and se sapn copaceil de dont oi test set. (Fig. 28

oi 22).

Fig ta. Gardit vid de pOducoln.

www.dacoromanica.ro
102 MANUALt

In fie-care anil se tunde gardulii de amêndouh partile

ca sh nu se Intindä prea mult in laturi. Se scurtézh gi
Jastaril pentru ca sh nu se inalte de uh-dath.
Child s'a inaltatü gardulh de gése palme sau unii metru
gi jumelate, se tine la acéstd Inhltime tunpndu-se pe
d'asupra.
Gardurile viui, chnd suntii bine facute, nu numai ca,
ferescil de vite darä gi infrumusetézh loculu.

www.dacoromanica.ro
 DE AG-RICULTURA. 103

PARTEA A OPTA
DESPRE GRADINARIE
N'ard trebui sa fie cultivatord care sa nu aiba ua gra-
ding. de legumi i pomi imprejuruld easel. Cultivatorald
crede mai multi in legumi de end in came ; prin ur-
mare, n'arn fi mai folositd ca sa gasesca Mg& cm& totu
eel trebue, de catil sa se dud sa curnpere din Virgil
pina 0 cepa i ardeiulu ?
In acesta privinta cultivatorii nostri sutil fOrte Inapoiati.
El lasa sa cresca spinil i urzicele pe Mgt cash, 0
nu pund und graunte de usturoid. Acesta este ua greOla
din cele mai mad i nimeni nu le va face mai mare bine
de catii aceia, can ii vord indemna ca sa '0 Lea fie-care
nä gradinita langa cash.
Loculd gradinel este MO cash'. Mica sail mare, gra-
dine trebue Ingradita bine spre a fi ferita de vite.
Pentru mai multa regula gradina se imparte In patrix
partl, prin done drumulete, unuld de-ahingd i altuld
de-acurmezi§d.
Loculd se sapa adêncti de cu Vilma 0 se gunoiesce
bine, cad inainte de tote pamentuld trebue sa fie grasii.
In primavara se sapa din nod 0 se grableza bine, 0
apoi ineepd semenetuturile i sMiturile.
Pe MO gardii se pune pomi roditori, ca 0 la un-
ghiurile tablelord sail razórelord.
MA tine vara gradina trebue plivita, pra0ta i udata.
Fara apa nu poti face legumi multe.
Primavara se uda plantele pe la amiadi, vara se uda
sera, tOmna se uda diminéta.
Nu se face semenaturi indata dupa ce se sapa loculd
sad dupa ce ploua ; se las& sa se mai awle.
Dupa orl-ee semOnetura este bine sa se arunce pléva

www.dacoromanica.ro
104 MANUALt

pe d'asupra pamêntulni, pentru ca sa nu se usuce c u-

rênda child se uda.
and incepe omula gralina sã caute s ia sarakita
build; i apol, in cei-l'alti* ani, sa '0 faca se'menta singuru.
Pentru acésta trebue sa, aléga pentru s'em'enta plantele
cele mai frumOse i sa le pastreze cu ingrijire.
Uneltele trebuincióse pentru gradina sunta : sap, cas-
maua, tirnacopula, grebla, cosorulu, unu fer6str6a, uä
stropitóre, robe, presaditóre s. C. 1.
De la tote plantele cultivate, de la unele se intrebuintOza
radécinele, de la allele foile, de la allele florie 0 de la allele
rOdele. Sa cercetamil pe cele mai intrebuintate din acestea.
1. Plante cultivate pentru riidècinele lot g. In acesta
categoric int a cartotil sau piceoicile, sfeclele, morcovii, pas-
tOrnacii, guliile, ridichiile, hrOnula, e1ina, cépa i usturoiulu.
Gartofii.Dintre plantele de gradina cartofii sunta din
cei mai folositori ; ci sunta mancare gata ; cad on coptl in
spuza, on ferg, on prajig en until, cum Ii vel gati, suntil
burn 0 satiosi
El se cultivéza in gradina dupa cum ama aratata ca
se cultiveza si la campu; insa locula fiindu mai grasu si
mai bine lucrata, caftoffi se faca mai man,
Morcovii. In gradina se semèna morcovi rosii.
Sem'enatura se face in rênduri si in pamentu lucratu
bine si ingrasatu.
Dupi ce rësaru, se plivescu, se prtisesca si se rarescil
ca sã pita cresce in laturi.
In Octombre se scot morcovil 0 se aé O. la pivnita
pentru iarna.
Ca 0, aiba sapient& alege primavara cag-va morcovi
din cei mal marl 0 sadesce'l la unu capa de locii; in
luna lui Augusta se coke s'enfenta; atunci se taie stufurile,
se léga cu. teia 0 se atarna in pocit.
Sfeclele. Se cultiv6za pentru mancare sfecla rosie, fi-
ind-ca este mai dulce i mal gustOsa.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 105

Ea se cultivOza ca §i morcovil §i sementa se dobAn-

desce ea §i de la deqii.
.Pastgrnacii. Phsternach se cultivézh, intocmai ea §i
morcovii.
Radkinile loru se punu lu Ola cu fertura ea WI dea
mai multu gustii.
Guliile. Guliile se sémenh mai ea i morcovii. In
unele locuri se preshdescu, Insa potii cresee §i din sementa.
Ele se manAnch ferte cu came.
Ridichile. Suntu mai multe feluri de ridichi, lush
cele mai Intrebuintate suntu ridichile de lund i ridichile
de Unnnd.
Ridichile de lund se sémena de cu primavarh pina torn-
na, §i dad, este pämentuld bunu §i suntu udate, crescd
fOrte frumOse.
Ridichile de Minna: se somenä de uh-dath cu sfeclele .pi
so scotti tOmna ca sh se manance iarna.
Ca sh aibi sernenth de ridichl de MA le la§1 de cresce
lujeruld §i face phstdiore. Pentru ridichile de tOmná se
shdescii cAte-va ridichl primAvara ; acestea facu sementa.
Hrenulfc. HrOnulii se präsesce obicinuitu punendu
inteund co1ii ald gradinel chte-va buchti de radecim cn
foitele lord. U. data präsitil trdiesce am multi.
Elli se scOte din pamentu, se rade, se amesteca, cu
()tail §i se. mai:lane& cu rasold sail came fern..
Pentru iarnh se scOte radécinile de hrOnti §1 se pas-
troza In pivnita Ingropate in nisipti.
Qelina. çelinei II merge bine in locurile umede, lu-
crate adêncti §i gunoite bine.
Se semen& in rasadnitA primävara câtü de timpuriu pi
cAndil este ca de patru degite se presddesce In renduri,
punendu-se fird de fird, la uã palma.
c'elina se udã mered pina, ce se recoresce timpulii.
In Octombre se sc6te §i se pune In pivnita In nisipa.

www.dacoromanica.ro
106 MANUALT1

Ca sa aibi sementa sadesce primavara cite-va radecini

man 0 senetese.
Qelina se manhnca &it& cu came. Este una din le-
gumile cele mai plaeute. Foile tinere, fragede, se manand
ea otetii i ulelil ca laptucile.
Céla, prazulü, usturoiulü. Cepa este una dintre
plantele de gradina cele mai trebuincióse. Cultivatoril
romhni pete ca mananca mai multa cepa de dill multi
din alte teri. De aceea aril fi trebuinta ca Obi saténulu
sit alba cate-va rezere de cepa in gradlnita sa.
Sunni mai multe soiuri de cepa, Ins& la n61 se cant&
mai cu sem& doue soiuri: cépa r4ici sail mai bine vinéta
si cépa albâ. Cea d'intaiii este mai tare ca cea d'a doua.
Se mai cultiveza i mill felfl de cepa mica, Venitta
alba, care se intrebuinteza mai alesfi la stufaturi.
A ceste plante '1 priesce in pamentii grasii 0 tam tare,
bine lucratii.
Se pete prasi cepa In doue chipuri : prin arpagicil sail
prin résadfi.
Arpagiculii se sadesce prima-vara in riinduri, phindu-se
la trel patru degite de departare. Se plivesce 0 se uda
on chndil este trebuinta.
Candil voesce cine-va sa prasesca cepa prin resadil, se-
mena de timpuriii umi coltil de pamentil grasil notarial
pentru resadnita. Se uda 0 se plivesce acesta reSadnita
pita dud resaduld este de na jumatate palma. Atunci
se seete 0 se _presadesce inteunil pamentil bine lucratu.
Firele se pumi in rinduri.
Se 'Ate semena cepa i d'a dreptulii, fara ca sh se
mai presadesca. Dupa se resare se plivesce 0 se raresee.
Firele scese se potil presadi intealta loca.
Chndu sa uscatil cepa se scete, se lasa sa se mai
sventeze i apol se duce acasa 0 se face funii.
Sementa de cepa se dotandesce sadindii prima-vara

www.dacoromanica.ro
 DE _AGRICULTURAL 107

chte-va cepe bune ; aceste cepe facu fusu, chndh se coke

semênta se culege §i se phstréza, pind la prinid-varti.
Prazzdzi se ealtivézh, ca §i. cépa. i elii este uti plant&
forte folositOre §i n'ard trebui sh lipsesch din nici uh, grAdina.
Usturoiulu, plant& din cele mai bane, se präsesce in-
tocmal cum se prasesce cépa din arbagich. Primd-vara
se ie.]. capetenele ,,i. se desfach to t'l grduntii. Grhuntil se
sadesch primh-vara cu vêrfulii in susu la o adéncime de
trei degite.
Ca 0, crésch, capätênele marl se innOdh lujerulu in
Iunie, dupi ce s'a camu uscath Tutinu.
Se smulge usturoiulti dupit ce s'a useath foile.
2. Plante cultivate pentru fructele (rOdele) lor0.
In acAsth, categorie infra castravetil, dovleceil, pepenir
ver41, phtlagelele vinete §i phtlagelile ro§ii, bambile, fragli.
Castraveti. Castravetiloru le priiesce in phmênth
grasu mai multu u§oru de cht tare.
Se sal-A bine loculh in primh-vara, §i dad, este tre-
buinta, se gunoiesce, §i. apol se semènh.
Castravetil se séménh in cuiburi, departate la unti pash
bunt unele de altele ca sh, se pOth intinde vrejil. In fie-
care cuilui se punh patru. cinci seminte cu milna, la la
adéncime de dou6 trel degite.
Dupd, ce resarii se prd,5esch i se udä, dad, este secetd.
Castravetil se manânch vercll, murati i phstrati in otetii.
Ca stt aibh, sëmenth, se lash chtl-va castraveg de se cocii;
duph aceea li se scóte seine*. §i se pune de se usuch.
Pepeni verdi, pepeni galbeni, dovleci. Tote aceste
plante se cultivéza, ca §i. castravetil, cu deosebire eh cui-
burile se fact mai departate unele de altele.
Pepenil se &eh forte bine In telina.
In chth despre folosulti loru, nu sunth athtii de folo-
sitori, Nita suntil de plitcutl; O. nu strict): ca cultivatorulh
sa póth, avea vara pe masa sa un fructu ma de placuth
ea pepenele.

www.dacoromanica.ro
108 MANUALU

Patlagelele vinete, pdtlagelele roii. Patlagelele vinete

se prAsescu din rasadd
Se sémenä in Muffle unu coltisoru de resadnitä, si
candu resadulu este de cinci degete se presadesce.
Loma in care se presadescu patlägelele trebue sa fie
lucratd si grash.
Dupä presaditu se uda plantele mereu si se prassescu.
Candü pAtlagelele ad crescutu in destuld, se culegu
treptatil pentru mancare. Ele se coca in spuzA, se cu.-
-rata de cbje, si apol se tecA cu cepa i cu ardeid. Cine
are, pune si uleiu peste den§ele I le amestecd bine. Ast-
felu 011ie suntu ua, mancare placutd.
Se gatescil si cu came si de postii.
PAtlAgelile rosii se cultiveza ca i cele vinete ; cu deo-
sebire ea cuiburile se facu mai departate, pentru cA lu-
jeru se intinde mal multd in lAtuil.
Candii incepu su infloreascA, §i chiaru §i mai dinainte,
li se pune (Ate un aracu de care se MO cu o stivita de teid.
Aceste pallagele se mAnanca in fertura, i ver41 se
punu in muraturi pentru iarnA.
Sementa pentru unele si pentru altele se dobandesce
lAsandu 0, se cdca, pe deplind ; dupa acésta se tae in
doue, sementele se scotu, se spalA, si apoi se usucl
Bambii. Bambiile se semen& de ua-data cu castravetii.
Ele se pund in cniburi depArtate la ua palma si jumetate
cuibu de cuibil. In fie-care cuibd se pune trei patru senadute.
Se uda si se sap& bine si desd pind incepd a inflori.
DupA ce se trece flOrea feuctele se marescii, §i catil
suntu tinere suntu bune de mancare.
Ele se mAnanca &lie cu came, sail date unda cu
otetu si
Pentru lama se strangil bambh, se lush& pe atá si se
Tund de se usuca la umbra.
Ca sa aibl sementa, se las& de se cocu cate-va cuiburi

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 109

al cand bambiile incepu sa crape, se culegu, se deschide

0 se ia sernenta.
Fragii. Coph cultivatoriloru no§tri cautd fragele prim
pddun i pe câmpil. Soinld acesta este cel mai mirositoru
0 mai placutu.
Prin ora§e se cultiveza multe soiun de fragi. Ei se
punu pe razdre in rendun 0. mai departag unit de altil
pen tru ca se intindd de sine-le.
Fragh trebuescu pra§iti, pliviti i udati a timpu.
Din fragile care crescu pe camp]] nu este reu ca cul-
tivatorulu sa pue una razora§u, daca prisosesce loculu.
3. Plante cultivate pentru foile loril.Intro aceste
plante vomit numera varza, macri§uld mare, spanaculu,
laptucile.
Yarza. Este la leguma indestulatóre i placuta. Pen-
tru cultivatori este pretiosa mai cu sem& iarna. Insa pe
catü este de folosithre, pe atatu este 0 de neingrijita in
multe locum De ate on nu se vedd terani cumperandu
varza de la tergu, candu ei an trebui s vi.n4a.
Acestei plante 'I priesce in pamentd. . graü, umedu,
camd argiosu 0 bine lueratu.
Se face ua resadnita primd-vara, i candu resadulu este-
de ud jumetate palm& se scdte 0 se presddesce intern:id
locu sapatii sail aratu bine.
Rdsadurile se punu la trel palms unulu de altulu ca sa
aibd varza locu miiresca capetena.
Dupa ce s'a presaditu se uthi de die oil este trebu-
inta, se pra§esce §i se cuibdresce.
Cdpetenele de varza mid pe deplind formate in Oc-
tombre. Atunci se taie, se dud a casa.; se punl la sore
catii-va timpu, i apol se pund la putind ca sa se acresca.
Ca sa dobilndesca eine-va Anent& de varza, lasd de
tOmna cdte-va verze cu cotorii cu totii, le pdstrétja iarna
in nisipi], i prirnii-vara le sddesce. Din acesta varza,
cresce Nen', se facu flori si apol pdstai cu sementd.

www.dacoromanica.ro
110 MANUALTI

Mdcriptd mare sal de grddind. In gradini se pune

unu felu de macrisil cu fida ea a steviel.
Pe un razorti bine lucrata se semen& in renduri, se pri-
sesce si se udit pind ce se märescil foile si suntii bune
de mâncare.
Ud-dat'a ca s'aii präsitu radecini, se póte desparte u5, fa-
-decina. in mai multe p5rti si sadi pe marginea drunmrioru.
Mdcrisula face sementä pe yard.
Pale sale se mrinancrt ca si stevia; Waite cu came
suntii forte bune si sãnetOse.
Spanaculu. Cine voiesce sa, aibA legumi ver4i de
timpuria se semene spanaca.
Elu se semena tOmna si prima-vara, in pämentu grasu
lucratil catu de bine. Se sementi peste totu rdzorulu si
se udb: neincetatu.
Ca sa, alba spanacii tótd, vara trebue sa, '1 semene ci-
ne-va in renduri.
Spanaculu face sementi chiarti vara.
Elu sh' mAn'ancä grititu cu came.
Ldptucile. Suntu doue soiuri de laptuci : laptucile cart
facu capetena, si marule ; si unele si altele suntii forte bune.
Ele crescu bine in pdmentu usoru, grasti §i. lucratu
bine.
Se semena primd-vara sari peste tad, sail in rtinduri,
insa arunciindu sementa mai ran). Spre a o acoperi este
destulu sa se traga pe d'asupra cu la nuia.
Laptucile se potu prä-i si din resadu.
Dupa ce resaru, laptucile trebuescit rdrite, astu-felu ca
.sa female intro fie-care urt jumetate palmrt.
Sementa de laptuci se dobêndesce lasandu s'a fad, fusu
crtte va laptuci.
4. Plante cultivate pentru sUnInta loril. In acestã
categorie intl.& fasolea, lintea, mazarea, bobulu si nautulu.
Pentru cultura acestoru legumi mit vorbitu la plan-
tele leguminose fainóse.

www.dacoromanica.ro
 14. AGRICULTURA 111

Tote aceste plante, dad, mai cu osebire fasolea 0 lintea,

suntd MAO de neap/Irate, in cata chiard cei lenesi cad
nu le sémdnh nici in gradinä nici la chmpfi, suntil ne-
voit'i sä cumpere cu onaoa de la Vergii.
Athtfl lintea catd 0 fasolea se pund mai cu sOmh la
campa. Lintea se sémëna ca si grhulu sau chnepa.
Mazarea se pune ca si nautulu, mai cu sémh in grhdinh,
In cuiburi si chtii de timpurid. Chndu este de doll:6 palme
i se pune crhci de copacl pe care sh se urce.
Fasolea si mazhrea se rahnhnch verql si uscate.
5. Alte efite-va plante. -, Vomil pomeni aid despre dile-
va plante cad se cultivOzh in gradinh, nupentru eh suntu nu-
tritOre, ci pentru. eh dad gustii. miinchrilord. Ast-fell suntu
ardeiula, mhraruld, patrunjelulu, cimbruld, 0 leustenuld.
Ardeittlii se prhsesce prin rdsadd. Primarvara se face
uh, resadnith, 0 chndu .firele suntd de patru degite se
presadescü in pamêntd lucratd bine.
Pina, ce prinde putere, ardeiula se udh, chta de desd.
Ardeii se maniinch mai cu séma vercji ; se phstréza
pentru-iarnh murati.
Mdraruhl se sém'enh inteunil coltu all gradinei. Uh-
data seménatu abia se mai scapa gradina de densuld.
Eld se culege verde si se pune in fertura ; se ghtesce
cu came, si chndl a fa.cutl sdménth se taie si se Os-
trézh pentu a se pane in patina cu varza.
Patrunjelulu, se pune ca i mararalu la uh, parte si.
dad de pucind, cad nu se intrebuintezh prea multu ; se
sdnidna ca 0 mArarulu
Radecinile de phtrtmjeld se scotd. tOmna si se till pen-
tru iarnd in nisipd. Se pund in ferturl si. se ghtescu si
Cu came.
Ca sh aibi sisménth, pune primh-vara chte-va räddcini
in phmentd.
Leugtenulti se intrebuinteza numai In fertura cu borsu.

www.dacoromanica.ro
112 MANUALU

Dou'O trei fire inteunu. coltu alii gddinei suntu in des-

tulu pentru casd.
Cilte-va semènte de eimbru, producu in destulu pentra
cad. Acestrt planta se pune in bucatP ca sit le dea unii
mirosu plticutu.
6. B esadniti le. Amu ilisu cit mai multe dintre plantele
de grtidina se sémenit in resadnita 0 apoi se presadescu:
sa arfitämii In dte-va cuvinte cumu se face o rèsadnita.
La spatele easel, spre amiacji, sa sap& al gropd, in patru.
coltun. 0 se umplu cu gunoiu próspètii. Pe d'asupra gu-
noiului se pune unii stratuletu de pamêntii negra ma.-
runtu ca cand art fi cernuta.
In acestu pamêntu se seme'n6, Orli, p'arti, plantele ye
care trebue sa le r6ddimii, 0 se acopera cu ul greblkóra.
Resadnitele se uda in tote 4ilele, 0 nóptea se acopera
cu uit rogojina ca sit nu le strice bruma.
Ca sit stea rogojina bine, 0 si nu caga pe r'&adu, se
punu pe marginea easadnitel cilte-va furculite 0 intr"en-
sele präjini; pe aceste prtijini se pune rogojina.
Resadnitele se plivescii si se nirescu dad, eesadulu.
este prea desu.
Rksadulu se scóte atunci anti trebue sh se presAdésca.
Resadnitile se acopera 0 cu giamun.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA liS

PARTEA A NOUA
ANIMALE FOLOS1TOARE I ANLMALE STRICA.-
TOARE AGRICULTUREI
CA multiple de insecte faca in tool anula stricaciunl in-
semnate si forte phobitOre pentru cel car! lucréza Oman-
tulu. Unele ne prapadesca grtmele, precum suntu locustele,
moletula grhnelora, gargärita s. al.; altele, precum suntu o-
micjele de totu felula, ne desp6ie pomil de rade si ne stria
legumele in gradina. Este cam cu greu de a lupta impotriva
tuturora acestoru vrajmasI ai agriculture! ; en tote acestea
cultivator!! trebue sa intrebuinteze off-ce mijlOce de stirpire.
Natura, in prevederea sa nesfirsitä, ne vine in ajutoru si
In acesta imprejurare. Inteadeveru, una numarn Insemnatii
de animale si de pasafi se hranesca cu insecte. Unele de
cum se crap& de 'lila si pina, inmurgesce ; allele de cum
incepe a insera si cht tine nOptea, alOrgh fära pregeta sã,
vêneze felurite insecte pentru hrana lora si a puiilora loni.
Aceste animale venindu-ne in ajutora, noi suntema da-
toril a nu le aduce nici IA vatamare.
Sunta multe animalele si pasarile earl vêneza insectele.
In acésta carticich ma voiu margini a arata pe cele mai cu-
noscute, incependa cu. Animalele folositore agriculturei.
Animalele folositóre agrieulturetIntre animalele
carI ne aducu folOse stirpinda insectele, se aila urmatórele :
Ariciulii .Ariciulu este unulu dintre animalele cele maI
folositOre si mai pacmice. Elu derme tOta iarna inteuna
culcusa de frumje sub hatisurI. Vara alOrga de cum se in-
seréza si pia se luminéza de cjilia, prin gthlini, prin stufi-
suit prin crtingurI, ca sh veneze tota felula de insecte,
vermi, meld de chmpu si cu deosebire sOreci.
Ariciulu. Indura veninurile ; asta'-fela s'a vaquta arid
manchndu gindaceI (musce verqui cari traiesca pe frasinu),
seri)l veninosi, precum este vipera.
8

www.dacoromanica.ro
114 MANUAL-a

SA, nu se clip. tote povestele asupra aricilord ; s nu se

mai lase copii sa 'I chinuiasca asmutandii chuff pe den§b. ;
din potriva sa se respecteze de tog acestil animald Wail
de folositord.
dintre animale aü atatea ponosuri
ca bietuld liliacii. Plintre tdrani se crede c eld ard fi und
§Orece care a mancatil anafura din biserica. Lumea fuge
de acestd nevinovatd animalu, §i se crede cA este semnd
rëil cand intra in casA sad sbOra pe MITA focuri atrasii
de lumina
Suntil mai multe soiuri de Heel ; unii traiescd in padure;
altil In vecinitatea apeloru; a1ii pe langa case. Cei din urma
petrecd iarna agatêndu-se cu piciOre'e prin coprile ease-
lord, unde stau cu capetele In josu Inv1uii in aripele lord
pina ce se incal4esce timpulu.
Liliecil se nutrescd cu insecte ; ei gonescd MO% nOptea
fluturil nopturni cari prasecd atatea insecte vatamatOre
agriculturei. Naturali§til cari au spintecatd Medi au aflatd
In stomaculu loru numal insecte.
Ctirtita.Cartita, spaima gradinariloru, carora le cam
stricä prin gradini facêndd mupróie, este iara§1 unu ani-
malu napAstuitu. I se imputa ca face stricaciuni marl rod'endd
raddcinile plantelor ; acésta nu este adev'eratil. Cartita se
nutresce numai cu insecte, cu vermi i alte lighiOne, car!
traiescu pe sub pAmentd ; ea nu mananca nici ud planta.
Se imputa cartitil ca face mgurOie i strica live4ile ; ace-
ste muprOie se potd impra§cia cu lopata fard sa aduca
vre-ua stricAciune livedei ; omorandd Insa cartitile, fene-
tele vord fi naprldite de nenumdratele insecte i vermi
cu care se nutrescu aceste animale.
Neveistuica.NevAstuica iaru este napastuita ; se 4ice
ca raga can §i cate altele. Acestil bietd animalu nu face
nici unu red ; din potriva ne face bine, fiindii-cd catd este
sliva alerga in tOte partile ca sa primã insecte, vermi,
Orecii cei mid j alte lighióne.

www.dacoromanica.ro
 DE AGR1CULTURA. 115

Nevastuica de apã vênézd pesci, raci, brósce, ins& mal

cu séma, insecte.
Nevdstuicile de etImph §i de pildure suntu animale folosi-
tore ; prin urmare sd, nu se mai :dea, ascultare acelora
can' le n5pAstuiescil.
Pas6r1. Printre pasOri se afhl, multe care ne curata
pomil, ptidurile, locurile arate §i sem6ndturile de totu feluld
de insecte. Cu tote acestea omuld nerecunoschtord nu le
crutd, pe tOte ; le vênOzti, Ewa, mild ; copii le stric5, cuibu-
rile. Cultivatorh trebue s, se deprin4a, §i sd,"§i deprin45,
cop ca s5, crute tote pagrele i pds'erelele can lucrézd,
pentru folosulu lora, fard a le cere nici uti altd ryplatd, de
dad sa le lase sti trdiased, in pace.
Buhele, bufnitele, tOte soiurile de cucurch i alte pas6r1
de nOpte smith forte folositOre. Tote ale se (lieu im-
potriva loru suntu numai nisce credinte de§arte.
Bufnita vênézã tóth. nóptea §Oreci. §i iirecte marl. Inteub,"
singurd nópte uã parechie de bufnite au dus d. puilord unu-
spre-cjece §óreci. In stomaculil unei cucuvill s'a gilsith. 75
de giindaci §i omiql vätdmatOre copacilord re§ino§1.
Inteud curte ua ptirechie de bulinite stirpesce §órech
mal curtindu de chtu pisicile.
Corbiz i ciocile suntu asemenea folositOre, ffind-cd se
nutrescd en vermi, cu insecte 1i cu hoitd. Este adevèrat
cd, strica pe alocurea porumbulu, Insd paguba ce ne fach
este nelnsemnatã pe Ifinga binelo ce le datordmii.
Ptisr,Telele precumh suntu pitulicea, pitigoiulu, cinteza,
sfranciogula, botil-grosulu, privighetorea, ciocdrlanulti, §i
ciocdrlia, sticlPtele, s atiuft, rindunica, ldstunulti, §i allele
suntii tOte folositeire fiindu-eli de primaxara pInd, tOmna en-
troll% locurile §i stIrpesch insectele §i totil felulu de vermu§l
§i de omi41.
Sturzii, corosarii,merlele,graurii, asemenea trebuecrutati.
Pdduraril se plangh in potriva ghionoelora cum cd le-ard
striciindd copacil. Acéstd pas6re ciocãnesce copach pentru

www.dacoromanica.ro
116 MANUAL11

a scóte dintr'ên§ii vermil §i insectele earl prtiptidescd co-

pacil In care se prasesed. Ma darn biata ghionóie ne face
bine, §i prin urmare s o hamü sti trtiiascti in pace.
Cucuta' este- in rinduld pas6riloru folositóre, ffindil-cti eli
trtiesce mal multd cu ombjele cari se afla, pe copael §i pe
pomi roditori.
Insecte vdteimcit6re agriculturei.Aril trebui uti carte in-
tréga, pentru a in§ira mine de insecte earl &ea strieticiune
holdelord, legumilord, pomilord roditori, copacilord §i ani-
malelord. De aceia am disü mai susil Ca cultivatoril suntd
datori, in interesuld loru, sä crate animalele l i pas'erile
earl se nutrescd eu insecte.
Intre insectele stricatóre gcirgciritele pricinuescd cele mai
insemnate perderi agriculturei. Suntu mal multe soiuri de
gargitrite unele strieti mazarea, lintea §i alte logumi ; al-
tele stria merele, prunele, alunele §i alte rode ; altele pea.-
ptidesed vale ; in sfir§itil cele mai cunoscute mitt' gtirga-
ritele earl stricti graulu.
Gdrgarita gritului se in multesce in atata in grhuld in care
s'a incuibatu, in cad magaziile semen& a nisce viespare.
Mijloculu celu mai simplu pentru a setipa de asemenea in-
secte este de a ventura grauld catii de demi ; de alit da Ia
lopatti% de a tine curatenie mare in magazil, de a varui
peretil in tote prinativerile, §i mai alesd creptiturile.
Moletulu gretnelorft, uti, insectti care se inrudesce cu ver-
mu§ii cari se dau privighetoriloru, pustiesce granele tOmna
§i primtivara. Omidele aceste insecte traiescd sub ptiment,
§i iesu mai cu semti nOptea. Pe unde treed, graulu piere
en des6var§ire.
Viespele, gargaunii, furnicile suntd asemenea vattima-
Ore mai eu semti In préjma caseloru.
Omiclele, care unil am facü sa nu rdmilie frump pe
pomi §1 pe copaci, suntu insecte forte vatamatOre ; iarna
trebue sä se culAgti de pe pomi tote cuiburile In care
se afla ascunse ouele i a se arunce In foal.

www.dacoromanica.ro
 DE A GRICULTURA. 117

Intre molii se afla unu soiu care stria grauld ca §i

gargarita.
Locustele, candd din nenorocire cadd preste campurile
semènate, nu lasa de dad cotórele plantelord. N'avemu altd
mijlocu de a le imputina de chid a le strange 0 a le
ingropa in §anturi, sad a le da foal cu paie.
CoroAnitele facii stricaciuni in gradini rodendu rad&
cinile resadurilord.
Intro insectele vatamatOre se afla 0 mulymea de musce
care supara Omenil §i animalele, precum 0 taunulit care
neodihnesee atatd de multd vitele.
Cdrdbusii sau gainusile strica forte multii mancandd
frundele copacilord 0 vitei. Pentru al starpi se scutura
in don de (lid, copacil pe care se aft& aceste insecte,
a§ternêndu de desupt rogojim sail zablae. Carabu§ii caduti
se punu in gropi 0 B. sa da focu sau se acopera cu yard.

www.dacoromanica.ro
118 MANUALU

PARTEA A DECEA
CHNOSCINTA TIMPULUI
Tete sirguintele ce §i le da cultivatorulu suntu de prisosil
daca nu va fi ajutatil de timpu. Ark sémena, 0 daca nu da
pleie, plantele resarite se pipernicescu, remanu pe locu.
De aceea plugaruld este eu ochit tota pe ceru 0 cauta,
s'd ghicesca cam ce timpu are sa fie. Deosebitele bagari
de séma facute de la m4 stremo0, de0 nu suntu tete, si
in totu-d'auna adeverate, totu0 ajuta Ore-cum pe cultiva-
toru. Aceste semne se numescu pronosticun, care va sa
4ica prevestirea timpului.
Amu. adunatu mat multe de aceste pronosticuri, 0 le
trecemn aid ]. pentru cunoscinta cultivatoriloru.
I Sernne do plóil dup5, atmesferh, (v6sdnhg).Va
ploua : Child stelele pant mai mall de catu suntd. In totu-
d'auna 0 child bate vêntulu despre restimitu ;
Cand se intuneca s' elele 0 perdd din stralucirea lord,
cu tete a cerulu este seninu, 0 nu se vede nici unu
noru pe densulu ;
Cand suntil mai multe stele de cat obicinuitu §i child
scanteeseu fara sa fie stralucitere ;
and curcubeulu se arata spre miada-4i sau spre apuse.;
Cand la curcubed se vede mai multu fata verde sad ro0a, ;
Cand curcubeulu este intreruptu ;
Cand fata &Vela' este roiatica, atunci child m6sare,
0 raljele sale suntu amestecate cu linil negre ;
Mud cerulu este vinatu la apusulu serelui, sau ro0atie
dud resume ;
Mud se pare ea serele a resaritd, mat de timpurid de
cat trebue sa mesa a, 0 se afia incungiuratd de und cercd.
Indoui tu ;

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 119

Chnd serele se pa e lungueth atunei child resare §i

chnd apune ;
Mid plouh vre-ua, done ore dupä ce apune serele ;
Mid cerul se pare verquiu diminéta chnd résare so-
rele, cu tete ea, nu se aflä pe densula nici unh noripru ;
Atunci chnd resare sau apune serele, raljele sale se
pull rupte in doue 0 se in3ruci§aza intr'unu chipu nere-
gulatu, cu tote eh cerulu este curatu :
Chnd nu se arath luna tocmai pe la miegulti noptei 0
bate ventulu despre miap-qi :
Mid se pare cá luna resare prea de timpuriu ;
ChM luna se pare lunguiata 0 mai' mare de catu tota-
d'auna.
Chnd se aflã imprejurulu lunel unil fele de cercu de
aburi, care se preface din child in child in non negripri ;
and se grämadescu non 0 semen& ca nisce munti sail
ca nisce stalled grämhdite unele d'asupra altora ;
Mid norif suntu respanditl pe cerh ca nisce stufur
de ltinti ;
Child trech pe subh sere noripri mici 0 albi§ori, 0 se
arath galbeni sail ro01;
Chnd vind norl despre mia4d-i1i 0'0 schimbh calea desu ;
and aerulu este mai luminosh de chtu in tot-d'auna ;
Chnd pichturile de plóie sunt alburii 0 facil b4ici, a-
did, dap& cum cliceniu nol, child ploua, cu ba0ci ;
ChM apa de band 0 de ele0eu este mai caldä de chtu
obicmuitu, fhrh ca sa putem (lice ch a inchlqit'o atmosfera;
Mid suntii sera noel multi intro nordil 0 reshrith ; sail
chnd vinu despre resaritu negri 0 gro0 va ploa neptea ;
Daca null vinu despre apusu, va ploa a doua cji ;
Daca noril se arath pe la amiacji 0 vinu despre apusu
0 miagh-4i, va ploa 0 va fi furtunä neptea.
2. %emu de plóie dnprt vite,insecte §i pa salSd agep-
tdmu plóie: Mid cant& pitigoiulu inainte de a resari serele;

www.dacoromanica.ro
120 MANUALt

Cand mãnftnc einil iarbd, sail candu le balks&

matele ;
and se lingii pisicile ;
and se punU ciocile pe Irerfuld -copaciloril sad pe alil
caseloru, ist ascundu capulu subil ariph, se meie in apd,
sail sbórk cu cioculti deschisii i triste ;
and ies bresce multe i ordedescil ;
and cant& brescele diminéta, (aceea ce nu facii de cat
primarvara) ;
and tacit cartitile mosoróie mai marl de Mil totu-
d'auna ;
Child se jOca musu1iti1e i intaril in umbra dupa apu-
sulii serelui §i bilzhe multil;
Cand se fréca rinidtorii O. '§1 strica stratulil ;
Cand ridied vitele cornurate capulu in susu, tragil aeril
pe nasu, Ii lingil botuld i picierele, mdnaned mai multu,
se uita desu spre miaMi, se culed pe partea dreptd, §i.
mugescu child intrd in saiele ;
and cantä cocosil de cu sera, sau Idea timpu :
and se adund ciocile (stäncutele) i corbil sbOra fa-
and sgomotu mare, filfiindu din aripi ;
and se -OM cotofeni sburând aid i cob i muindu'si
capulu in apd ;
and pare stfirculii obositu i sbera aprOpe de painêntil ;
Cand lasa pas'erile mancarea i fug ii. la cuiburi ;
and iesu rime multe din pamentu ;
and cadu paejenii din panzele lora ;
Cand nu. se departéza albinele de stupi i intru inauntru
fara s. fle incarcate cu merinde ;
and iI scotu furnicile ouge din furnicarie i lucrezi
cu barbdtie ;
and se lovescil berbecil i oile in capete, i pun chid
vinu spre tibia ;
Cand slier& rindunelele aprepe de pdmentd ca si apuce
muscele i cand sbera aprepe de suprafata apel ;

www.dacoromanica.ro
 DE AG-RICULTURA 121

Chnd il acopera barza pull ;

Chnd sbiard asinil (m(tgarii) mai multu de chtil totu-
d'a-una, II mi§ch urechile, ridich coda in susil §i se tävä-
lescu prin pulbere ;
Chid se apropie pitigoh de case ;
Chnd se arunca, &dile si ratele in aph §i se scald& ma-
chnindu §1 batlindil din aripi ;
Chnd pi§ch mu§cele tare ;
Chnd cant& coco§uhi pe la 9, 10 sau 11 ore séra, este
semml ch se va schimba timpulu ;
Va tine plóia multu când nu inträ coco§ii eel belrhni in
cotetu duph ce a inceputu sh p1qiä. Daca inträ plóia va
Ineeta curêndu ;
Chnd saru peseii din aph §i inóta pe d'dsupra ;
Chnd se ttivälescil ghinile in pulbere, dau din aripi i se
scald& mai multu de chtii obicinuitu-,
Chnd phiajenii cad îi facu casele prin colturi se Inn.-
pr.& in phnzele kru i lasã afarh numai partea dinapoi ;
Chnd phiajenii car! faml phnze rotunde nu torcil, saá
facü scurte firele earl forméza radele phnzeloril ;
3. Semne de plóie dupg, saduri.Sd cqteptdmic plôia:
and scaetele celii mare (acela alfl chruia rodii este lungu-
eth. §i are per! intepatori ca ai ariciului), talatil i athrnatii
inteuh cash, se strange §i tepu§ii séi nu mai intépa a§a tare ;
Mid se indoiescil foile de trifoid i lugerulu sëii este mai
dreptil de chtil alta data ;
Chnd zoréua decilm pu (pOla Maichi-Domnului) 1.§1 In-
chide flórea.
4. Semne deosebite pentrn plóie.Semneleurnzdtbre
vestesal plbie: Cand asuda, paretil caselor ;
Cand cade funingine de pe co§fi ;
Child luminhrile aprinse plesnescil §i ardii intunecatii ca
cum aril fi sh se sting& ;
and se vede Imprejurulli lunei cérchnli cu fete multe ;
and e séra umedi §i se vede pe untu pichturi de aph ;

www.dacoromanica.ro
122 MANUALt

and arde foculii inchisu i flacdra este galbiorä ;

and se arath schntei pe vasele puse la focu ;
and se m6ie córdele de la vi6ra, sau de la cobza, ;
and se m6ie si se curnah curelele de la opindi ;
Chnd se inchide si se deschide ua anevoe, i child se
umflh schndurile ;
and trosnesce masa, 16clile, ic6nele si alte lucruri de
lemnfi ;
Chnd flachra i foculd all o fata, albastruie ;
Chnd plesnescu chrbunil i arunch schntel ;
Chnd nu iese bine ,lumulu pe cosiu ;
and muceqesce festila lampelord si a lumindrilorii ;
and iese fumil din festila lampelorii i luminhrilora si
plesnesc ;
Chnd flacara lampeloru si a luminhrilorii este inconju-
rata de unu cércanti ;
and pute céta urtititi : asa de pilda, child minise a
paie arse ;
and se fecesce timpuhi duph ce a ploatfi nitelu ;
and se aude de departe sunetulu clopoteloru i sgo-
motuld apei ;
and ies aburi din invelitorile de pale duph ce a
ploatu cu furtuna ;
and ferbe apa lesne i fara, sgomotii ;
Chnd se umflä lemnulu ;
Chnd se face ume461ll pe d'asupra petrilora ;
and se rupti córdele singure ;
and putu gun6iele i privatele mai tare de chtii totfi-
d'auna ;
Chnd trage sarea.
5. Semne de frigil l de Inghetil. Va ft MO sag,
va ingheta : and pagrile de phdure se ascundu prin
stufisuri i hatisuri !
and la Inceputulfi iernei, atunci and este O. inghete,
se vedu pagrile de aph earl locuescu pe elestaie i pe bAlti

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 123-

cä vintl pe apele curgRoare, pe nun i pe piraie a carorii

apa ingbia:ta mai anevoie.
Ciind fulgil de zapada suntu mid si u§ori ;
and cade la inceputulu Ingheturioril u pétra usóra
rotunda §i alba ;
Child foculii §i carbunii panü mai aprinsi de eau obi-
cinuitti ;
Child picaturile de la strasina cadil mai incetu de cat
obicinuitu ;
Cand se Intorcil pisice!e cu spatele spre focii ;
Cand vinü de timpurid gascele sMbatice i alte pase'ri
calètoare ;
Când pagrile cele Mid se facii stoluri i umbla impreuna ;
Cand disculii (talerulu) lunel este stralucitorti si cOrnele
sale paru a fi ascutite dupã luna noua ;
Mid bate vêntulu despre nordil (crivètit) saii despre
r6saritil, dupe lunä noua ;
Când suntii stele stralucitoare ;
ChM noril cei mist suntil josu i se ducil spre nordil
Cand ninge m6runtu atunci cand nouril se gramadescit
In forma de stand ;
Cand tesu paiajenii dou6 saü trel panze una peste alta
intr'o noapte, este semnil cã peste vre ua cjece ile va
incepe unuo frigü foarte mare ;
Chid iesil santei frecêndu ua piska pe spate In intune-
ricu si de ua data cu scanteiele se aude si piste mid ple-
snituri.
6. Semne de ninsóre. Cand tónina a fost cetOsa ;
Cand sórecii iI facii cuiburile aclêncil prin grane ;
Cand foculu pare iarna mai rosi a de c atal obionauitii ;
Child carbunii aprinsi afl ua fata alburie ;
Cand vulpie laträ iarna.
7. Senme de Ora sad grinding. Mild noun!! albi-
gMbui mergil incetii cu toate cä bate vêntul tare ;

www.dacoromanica.ro
124 MANUALt

and cerulii este gdlbui spre r'esdritii inainte de re'säri-

tuld sórelui §1 razele sale infrinte se vëdu inte nuori de§i ;
Nuori albi suntd vara semnd de petit. §1 iarna semnd
de ninsoare ;
Chad nuorii au primdvara §i iarna ud fata alba care
bate in albastru §i se intindd multu, este semnu cti va
a:lea poleid.
8. Serum+ de pétrit §i ninsóre.-- Cand nuoril inchip-
vineti se facu alburil, mai cu sémd child bate crivelulu ;
Chnd &Vele §i luna suntd inconjurati de mid cerciinu
galbuid §i cam roOticu ;
Mid se pare a se inmoinézd dupã un frigd mare ;
Chnd frigulu este uscatu fdra ca sd inghete tare ;
Chnd se lingii pisicile §i dau cu laba de trei ori pe
urechl §i pe spate.
9 Semne pentrn Willi. Semnele urmdtóre aratd rd
iarna va fi grea : Chnd pas6rile suntu grase tómna §i child
ciocurile §i pieiórele lora suntd mai multu negre de chtii
megri§Ore ;
Chnd se face hameid multu, ghindd, porumbil §i póme
cu shmburi ;
Chnd ad alunil flori multe §i nu sA gasescd pdiejeni in
gliindd ;
Chnd gogo§ile de tufd suntu uscate §i. slArcite ;
Când ficatuld §tiucilord este ascutitn la partea sa din
nainte ;
Mid se mhrlescii oile de timpurid ;
Chnd suntu §óreci putini ;
Chnd blana epuriloru, a epuriloru de cash', a pisicilord
sélbatice, a lupiloru §i a altoru dobitóce este désä §i intesata!
CAA §órecil de munte 1§I astupd visuinile lora cu iarbd
§i en mu§chiu ;
Mid brlindu§a inflore§te de susu in josii pin& la Odd
-este und semnii cd iarna va fi grea §i va tine pind la ju-
inelatea lui Aprilie ;

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 125.

and cadd foile copacilord indata, ce suntil vestejite.-

10. Tama va tine mn1MCilnd in luna lui Julia furni-
cfle Ii fad mosurOiele mai mail de chtil obicinuitd ;
Chad suntd viespe multe i gargaum in luna lui Oc-
thmbrie ;
Mud pasarile de paduri vinu de'si mita, hrana aprOpe
de case ;
Child spre sfirsituld tOmnei sad lama nu putemu baga
oile in copra.
Semne cc iarna va ft timpurid : Chad pase'rile de apa
parasescil riurile i elestaiele ;
and priveghetorulu chnta in colivie forte bine ;
Când se aduna cocorh i pleca ;
Mud se batd ghscile li striga in jurulii mandrel lora ;
Child chub', vrabia de cum se crapa de glua ; .
CNA pléca randanelele i alte paséri trecatOre Inainte
de Santa Maria-mica ;
Când treed cocorii pe la Santa Maria-mare ;
11. Iarna va fl moinós i dulee.Cand pase'rile suntil
slabe tOmna ;
and suntd sóreci multi ;
Child este jiru multu i hameiu putinu, ghinda, porumbe
sl alte p6me cu shmburi ;
Child nu s'ad trecutu Inca tOte florile la sfirsitulu tOmnei ;
Mud ficatuld stiucilora este lab:I la partea sa dinainte;
Chid nu cadd foile curêndu ;
Cand canta vrabiile iarna ;
Mud suntu putine eiuperci i manataci vara ;
Chnd ciocurne i pici6rele pase'riloru suntil negrisOre pu-
tinu inchise ;
Chnd tuna in Noembre si in Decembre ;
Child n'au pleeatu pasarile pe la Augusta sad in cele
s'Opte'mfini ale lui Septembre, este semnd ca iarna,
va fi dulce pin& la Craciunu.

www.dacoromanica.ro
 SCIINTA

BtTRINULUI RIC ARD

DUPE

VEITIAXIN FRANCLIN

Este adevèrat, scumpii mei amid i buni vecini, ca dà-

rile sunta forte grele ; cu tote acestea, daca am avea sa
platimu numai pe acelea pe care ni le cere guvernulii, ainu
putea spera de a le intampina mai lesne, insa mai avemu
uL multime de darl multi' mai impovaratOre ; spre esemplu,
darea Lenevirei nóstre ne costa de dou6 off mai multu ca
taxa guvernului ; Mindria nOstra, ne costa de trel ori mai
multa §i Nebunia nostra de patru ori mai multu.
Aceste dart sunta de ua astil-felu de natura ca percep .
toril nu potu sa le scaqa catql de putinu; cu tote acestea,
daca ama voi sa urmarna unti sfatii buna, totu mai putema,
avea 6re-care speranta : Dumnedefi ajutd pe aceia care se
ajutd singuri, dupa cum (lice b6trinulu Ricard, in Almana-
cult' se'u din 1733.
Daca s'arui gasi veri-unu guverna care sa indatoreze pe
supu§ii sei ca sã lucreze pentru densulu a (jecea parte din
timpula lora, fie-care ara gasi most& conditiune fOrte as-
pra ; ins& cea mai mare parte dintre no!" suntil taxati de
catre Lenevirea nOstra Inteuna moda multil mai tiranica.

www.dacoromanica.ro
128 MANUA Lt

Lenevirea aduce (WO sine multime de lipsuri, §i. scur-

téza inteunü modu simtitord viata ; ea §i. rugina ea tocesce
mai multu de Cad lucruld.
Dacä ye place viéta, nu risipiti Timpuld ; a dupd cum
mal dice betrinulii Ricard :
Timpulu este stofa din care este fdcutei viéta. CbAti timpil
nu perdemil cu somnuld peste chtil treble sal ddmu de
nevoie.
Uitdruil di, vulpea care dórme nu prinde nici o gdind, 0
a vomit avea destulit timpli de dormitd aindit vomit intra
in pdmentfi.
Daca timpulu este avutia cea mai scumpd, perderea de
timpti trebue 0, fie, dupd cum 4ice bètrinuni Ricard, cea
mai mare risipd, pentru cd, dupd cum ne spune intealtd
locti, timpulA perdutii, nu se mai intórce nici ud datd, 0 ci
acee a ce numimil destulu timpu, este in totil-d'auna prea
putinti timpt.
Curajil dard, §i 0, luerdmii pe catd ne iartd puterile.
Cu hdrnicie vom face mai multii Ii cu putind ostenéld.
Lenevirea face ca totu sd fie anevoe; Miura face ca taü
sa fie uprd.
Acela care se scóla thrqiii se invêrtesce tad cjiva, §i.
canal se apued de lucru a venitu nOptea.
Lenevirea merge a§a de incetti, in crag sArdcia o a-
junge in graM.
Cautati-ve treburile, §i nu nteptati ca sa v6 caute ele
p13 VOI.
Unti mil care se culcd de vreme O. se saga de dimi-
n4d, (lice barinul Ricaro, se face sändtosu, avutu §i in-
teleptd.
Ce insemnézd dorintele §i sperantele unord timpuri
fericite ? Nol putemil sä facemu timpuld mai norocitfi,
dud' vomu sci O. lucrdmu.
Hdrnicia, dupd cum qice betrinula Ricard, n'are tre-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 129

buinta de rugaciuni. Ace la care trdesce cu speranta va

muri de fome.
Nu potl avea folosu pint ce null dal ostenéla,. Trebue
sa me servescii cu manele mele, pentru ca n'amt nici-ta
bucatt, de Omentt ; dad, mut, &vile suntil marl si clupt
cum Vice betranuld Ricard cu multit dreptate, o meseria
pretuesce mai multil ca ut mosia, ut profesiune este ut
indeletnicire folositere si onorabilt ; inst. trebue O. se tie
cine-va de meseria sa si st lucreze cu. sttruintt ; altu-feld
nicl pamentulu niti meseria ral ne potu ajuta ca st ne
platimt darile.
01.1 eine este inclustriosd n'are st se temt de fómete. 116-
mea se uitd pe usa omului muncitoric ; insd nu indrdsnesce
ca sd intre. Perceptoril si viitaseh o respectezt si densil ;
cad activitatea plate* datoriite, si desesperarea le sporesce.
Nu aveti trebuinta st gasiti nici comórt, nici sa moste-
niti rude bogate. Munca et3te tatalu InavuOrel, si Dumne-
Veu nu refust nimict industriel.
Arati atunci child lAnesuhi dórme, veti avea grim de
vendutt si de pastratt. Arati asta-VI, ciici nu puteti sci pe-
dicile ce veti intempina a doua-Vi. Aceia ce a facut pe be-
tranult Ricard st Viet : Unu ce bunu asta-cli face mal mult
ca done maine, si : Nu läsa nici uddatd pentru maine aceea
ce pots sd faci astd-cli.
Daca al fi servitoruld unui stApand bunt, nu 'ti-art
fi rusine ca sa te gasesct eu milnele incrucisate ? Hel
binP, fiindu-ca esti staphnu singuru, rusindza-te child te
gasesel singuru in lenevire, candu al atittea de facutil
pentru sine-ti, pentru familia ta. si pentru patria ta.
Scóla-te dar pint ce nu se face Viet ; ft astu-felu
ca &Vele cand resare si se uita spre ptmentu st nu qict :
Taft und lenevost care dormitézt. St nu al pregetu pune-te
pe lucru, ingrosiaza-ti manele muncindu cu sculele tale,
si adutl aminte, dupt cum Vice betranulu Ricard, ct,
uci pisicd cu mdnusi nu prinde nici unit sôrice.
9

www.dacoromanica.ro
130 MANUALO

iml veI Vice ca at multe de fitcutu, si cä n'ai pu-

tere. Acésta se póte ; ins& af vointa si stand* si vet
vedea minuni Apa care pica neprecurmatu strepunge pé-
tra. Cu minim i cu rabdarea, unu sórice rupe unu ot-
gonu si cu unu toporu taindu neincetatu daijosu stejarulu.
Mi se pare a multi pe unit dintre voi qicêndu-mi : Nu
trebue ore s ne mai odihnimu cate putinu? Ve" voiu
respunde, amicii met aceea ce Vice betrânulu Ricard :
Intrebuintati-vè bine timpulu, daca voiti sa vd odihnitt,
si nu perdeti uä ord, flindu-cä nu sunteti siguri de unit mi-
nutu. Odihna este unU timpu pe care 'lu puteti Intre-
buinta la ceva folositoru. Numai omulu desteptu póte sa
dobandésca ui asemenea odihna pe care acelu lenesu nu
póte sa o aiba nici-uAdatit TJä viata liniscita i ua viata
trândavg suntu done lucruri forte dPosebite. Credeti Ore
cã lenevirea v va aduce mai multa petrecere de chtu
muuca Ve inselati ; eAcI lenevirea aduce griji, i odihna
netrebuinehisd aduce urltulu i parerea de reu.
Multi ómeni arü voi sa traiasca, numai cu mintea
loru fara sa lucreze, Ins& scapatu pentru ca le lipsescu
fondurile. Munca, din contra, aduce dupã sine multumi-
rea, imbelsugarea i consideratiunea. Placerea alerga dupd
aceia care fugu de dénsa. TorcatOrea neobositti are in
totu-d'auna ciimasä.
Pe cilnd amu ol i ua vacd, fie-care 'mt da buna qiva,
dupa cum Vice forte bine bétrilnul Ricard.
InsA afarit de industrie, trebue sit aiba cine-va si stator-
nicie, hotarire i ngrijim. Trebue sa'si vaqa trebutile cu
ochh sel, i sa nu se cam lase pe alth. Betrilnul Ricard
Vice : N'am veVutii nici nadata mergêndu bine unui CO-
paciu care se muta desu din locu, nici unei familit care
schimba adesea ort casa, ca altora care &tutu mai stator-
nica. Trei mutari pricinuescu totu atdtea paguln cdtu wnu
focu, si este mai bine sd puiu copaciula pe focu de cdtu sa'lu

www.dacoromanica.ro
 DE AGRECULTURA 31

schinzbi desa din locu.Pastréza-ti pravalia i preivalia

te va pastra si ea pe tine.
Duca voesci ca treburile sd ti se faca du-te tu dupa
eensele. Daea voesei sä remae nefacute trimite pe altul dupa
densele. Plugarulu eare voesce sa't merga bine trebue sa are
singuru. Ochiulu stapanulm face mai multu ca cele done
mani ale sale. Lipsa de ingrijire aduce mai multa pa-
guba de catu lipsa de sciint5. Gine nu'si priveghiaza luera-
twit le lasa punga sa pe maim. Prea multa incredere in alth
face pe multi Omni ca sa se ruineze ; cad in trebile de pe
lumea acesta omulu se mantuesce nu prin credit*, ci
prin Eva de credinta. Ingnijinile ce are omulu de sine stmtu
-intotu-d'auna folositere ; ca sciinta este partea omultu stu-
diosu, avutiile omulin harnicu, puterea a bravurei i cerula
_a virtutel. Duca voescz sa aibz unu servitoru credinciosu
si pe care salu, iubescz scrvéza-te singuru.
Betranulu Ricard recomandéza bagare-de-sema si in-,
grijirea ehiar pentru lucrurile eele mai mici, cam se in-
templa adesea ca cea mai mica neingrijire sa pricinuesea
eelu mai mare reu. Din lipsa unm cuiu, dice du, se perde
potceva calultu ; din lipsa poteevei, se perde calulu i Mind
lipsesce ealulu, se perde i eMaretulu, ffind-ca inamicula
seu '1u ajunge 0'1u omera, 0 tete acestea din causa ea n'a
bagatu de semä ca lipsesce unit euiu de la poteeva calulm.
Este de ajunsu catu ama disu, amicit mei, despre munca
gi despre ingrijirea ce trebue sa aiba fie-care de treburile
sale ; ins& pe Ulna acesta trebue sa ma adaogam fl
Cumpatar, a, daca voimu ea =ilea nestra sa fie spornica.
Unu omu care nu scie sa economisesca (And câtig, va
muri fara nim unu banu, dupa ce a muncitu teta viata. Cu
eau, cuhnia este bogata cu atdtu viata este maz soya.%
dice betranulu Ricard. Multe star se risipescu abia dup ce
se facu, d, eand femeile lasa furca i ciorapulu ca sa stea la
vorb5, 0 de Mind emenh au lasat securea i ciocanulu
pentru beuturii. Daca voesci sa fit bogatu, nu inveta numal

www.dacoromanica.ro
132 MANUALt

cum se *Ugh, ci invata §i. eum se pastreza. Indiile n'ad

inavutitu pe Spanioll pentru ca, cheltuelile lord aft fostii
mai marl de eau veniturile.
Lasati-ve dar de petrecerile costisit6re, §i. nu ve yeti
mal plange atatü de multu de ingratitudinea timpului, de
greutatea darilord §i de cheltuelele cele marl ce le fa-
ceti pentru casele vóstre : cad vinulu, rachiulu, femeile,
joculd §i. rena credinta, mic§oreza starea i inmultesce
credintele. Intretinerea unui vitiü costd mai multu de
cat doi copii.
Ve inchipuiti pita ca putind vind, cate-va cescl de
racliiii, ceva zaharicale pentru masa, vestminte mai deo-
sebite, petrcceil mid, nu potd avea urmari marl ; Ins&
aduceti-ve aminte despre aceia ce Vice betrenuld Ricard:
Putinelulu repetatil de mai multe cal face multuld. Pa-
zip-ve de cheltuelile cele mid. Unu firicelu de apa este des-
tula ca sa cufunde ua corabia. Delicatetele gustului con-
duce la cer§etorie. Nebunii dau mese i inteleptii manoincd.
Iaca-ve toti adunati aid pentru ca se face o venVare de
mobile elegante §i de bagateluri forte scumpe. Aceste lucruri
le numiti bunuri; Insa, du& nu veti baga bine de sema, multi
dintre vol au sa dea peste red in loc de bine. Ganditi ca tote
aceste se voru vinde eftinu i póte ca multe din aste lucruri
se voru vinde mai josil de cat ad costatu ; insa daca nu
aveti trebuinta de dênsele, yorh fi prea scumpe pentru vol.
Aduceti-ve aminte despre maximele betranului Ricard :
Dacd cump, ri aceia ce este de prisosii pentru tine, nu va
trece multu $i vei vinde aceia ce'tt este mai neapdratu. Gan-
desce-te in totu-d'auna inainte de a te folosi de eftinatate.
Betranul Ricard este de parere ca mai adesea daub:,
tatka este inchipuita, i ca ingreuindu-ve treburile in locu
sa ye aduca veri-unu bine, ye aduce red ; cad 'mi-aduc
aminte ea dice aiurea : Amu veclutu va multime de ômeni
ruinati din causd cci cumperaserd eftinu.
Este ua nebunie ca sii cheltuiascd cine-va banii pentru a

www.dacoromanica.ro
 DE A GRICULTURA. 133

cumpdra lucruripe can sei se cdiascii ca. le-a cumperatA ; §i

cu tote acestea, cam a§a se petrecu lcururile pe tOtA diva
and este vorba de vêndare, §i acOsta pentru ca Omenil
nu'§1 aducil aminte de Almanachula bOtranului Ricard.
Omulu 1nteleptu, dice elü, invata din nenorocirile altuia.
Nebunil se inteleptesca prin propia lora nenorocire. Cu-
nosca pe multi care, pentru a pune ceva pe dOnii, aft rdb-
datu de f6me §i'§1 las& familia mai far& pane. Stofele de
matase, atlasurile i catifelele stingd focula de la cuhnici
Aceste lucrurI nu numal ca nu sunta trebuinciOse vietil,
dar tie abia se pOte dice ca aduea Ore-cari comoditati ; Ins&
pentru ca para stralucitOre, ispita impinge pe Omeni ca sa
le aiM. Cu chipul acesta trebuintele artificiale ale nému-
lui omenesca s'aii Inmultita mai multa de cata trebuintele
naturale.
Prin aceste slravagante §i. allele asemenea, Omeni din
familii bune saracesca i sunt'.1 nevoiti sit alerge la aceia pe
earl linesocoteaa mal lnainte, ins& cari. aü sciuta sa pastreze
prin mune& i cumpatare Aceia ce ne probéza, dupa cum dice
fOrte bine bètranulu Ricard, cit una mojicii in piciOre este
mai mare de catu unit gentiloma in genuchl. POter ca aceia
earl sunta ruinati aft mo§tenita veri-ut avere ; insa fart ca
sa scit win ce mijlOce s'at adunatil, el gandeail ea, pentru ca
este diud, n'are sa inopteze nicl ut-data. I.1A cheltuiala a§a
de mica la averea mea 4iceaa el, nu merita ca sa fact
cine-va Ware de sema.
Copiii i nebunii, iii inchipueseit cd douë-deci de lei ?i,
(loud' deci de ani n'are sd se sfdr$escd datd. lust OM
luanda din lad& far& sa mai pui, dai numal de cat de funda
pi cand a secatei putulei atunci se cunôsce Mit de multii
prepesce apa. AcOsta art fi pututa sa scie de la inceputa
dad, s'ar f povêtuitil dupa bOtranula Ricard.
Sunteti curiogi sd sciti ce pretuesce banii ce luati cu "int-
prumutare : acela rare se duce ca sA se Imprumute calla
Intristarea : asemenea o pata i unit din aceia care daa cu

www.dacoromanica.ro
131 hi ANUALt

Imprumutt &rid se duct ca 0, céra inapoi banil care li

se cuvine. Insd actun nu ne ocuptimu de acesta.
Betrilnulu Ricard, a proposit'o de aceia cc ye spuneamii
mai adineore, ne insciintAzd cd Jnindria impodobirez este-
unu blestemu Mid cade peste tine, cauta mai tintêiu ce
az in punga vi apoz intréba-ti fantasia. Mandria este unu
cer§etoru care striga ma de tare ca i trebuinta, O. care
este multu mai nesatiosu. Dacd cumperi unti lucru frumosu.
Ig va mai trebui Ilece, pentru ca colectinnea sd fie cora-
plectd ; Insä Tice betranulu Ricard, este mai upru sd in-
frdnezi cea d'ilnttizu fantasie, de cat sd le implinesez pe tote
acelea care yin pe urmd.
Totu atatii este de nebund sdraculu care vrea sã mat
mutesca pe bogatu, cum era i brósca care se umfla ca sa.
devie ma de mare ca boulu. Corabiele cele man potii sa se
dud pe mijloculd mdrii ; insa luntrile trebue sa stea pe
langa termun.
Nebuniile mândriei suntu curendii pedepsite : cad, dup.&
cum 4ice betranulu Ricard, ma Idria care prdnzesce cu va-
nztate cinézd cu dispretu ; mai olice Inca : Mdndria face
gustarea cu imbelgugarea, prdnzesce cu sdrdcia $i cinézd CM
ruvinea.
in cele din urmti, crt ce se alege cine-va din OM aces
vanitatea de a parea pentru care Omeniii§i dau atilla trudd,
§i se espunu la athtea pericole ? Ea nu póte nici sa ne pa-
streze sanètatea, nici sa ne aline suferintele : din contra.
fara 0, ne mai adaoge meritulu nostru personalu face ca
lumea sä fie invidiósd de noi, ne duce en ud ord mai Ina-
lute la ruina. Ce este unii fiuture? Celu multu dad, este ui
omida imbracata, §i. ma suntu §i mandro§ii. Nu este ma ca
nu póte fi mai mare nebunie de cat 0, te indatorezi pen-
fru a semenea nimicuri ?
La vêrnjarea care arE sd fad aici, amicil mei, ni se dd.
pe Creditu pentru §ése luni, §i póte cd acesta conditiune in
Sparinta folositóre, a facutu pe ven-unulu dintre voi ca sa

www.dacoromanica.ro
 DE AGRIOULTURA 135

vie phi, fiindu-cä neavendu bani gata ca sa cheltuesca,

spera ca sa '0 multumOsca, fantasiile far& sa cheltuesca
ven-unu banu. Dar, Vai ! V6 grind* Ore bine la ce faceti
and luati pe datorie ? Dati altuia dreptun asupra libertatil
vOstre. Dac . nu puteti plati la termenu, v6 este rusinc sa
vedett pe creditorii vostri, vett vorbi cu ansii cu tOma ; v6
yeti injosi ca sa v6 scuzati inaintea loru intr'unu modu
urnilitoru ; cu incetulu cu incetulii v6 perdeti francheta, 0
yeti ajunge ca sa ye desonorati prin minciunile cele mad
invederate O cele mai miserabile ; cad, dap& cum (Pee be-
tranulu Ricard, cea d'intaiu gresala este ca sa. te indatorezi,
a doua de a minti. Acela care face datorie are in tom dO-
una minciuna pe vOrfulii limbei. Und omu liberu nu aril tre-
bui sa rosOsca niei-odata nici sl'i fie thia d3 a vorbi oru
caruia omu aru fi nici de a se uita in ()chit la Saracia face
de per@ ;ii. curagiulu si on-ce felu de virtute. Este prea
an( voie ca unit' sacu gold sa stea in susii.
Ce ati gandi despre untl priucipe sau despre und gu-
vernd care v'arci propri printeunii decretti ca s& v6 imbra-
cati. ca persOnele de distinctiune, subu pedéps& de inchi-
wire sau de servitudine ? Nu ati dice Ore c& sunteti
ntiscup liberi, ca aveg dreptulii de a ye finbraca on 0 cum
ye place, ca unit ast-felu de decreth este ua lovitura for-
mal& contra privilegiuriloru vOstre, O ca unh astii-feld de
guvernd este tiranicii ? i cu tOte acestea ye supuneti de
bun& voie unel asemenea tiranii cand luati pe datorie c?,
sa ye gatiti.Creditoruld vostru are drepth daca 'i place,
ca s& ye priveze de libertatea vóstra, puindu-ve pentru OM
viéta intr'ua inchisOre sau v&yendu-ve ca pe sclavi, dm&
nu sunteti in stare sa platiti.
Cand ati facutti tOrguld care ye place nu ye ganditi de
loculu la plata ; dard creditorii, dupa alma 4ice bOtranulu
Ricard, au tinere-de-minte mai bund de cdtli debitorii. Cre-
ditorii, mai (lice toth d'Onsulu, smith cea mai superstitiósa
secta din lume. Nu se Oa mai esactil observatoru despre

www.dacoromanica.ro
136 MANUALU

tote epo .ele calendarului ca den01. Termenula ca sa v plã-

tii datoriile, se implinesce fara ca sa bagati de séma i vi
se cere plata mai inainte de a va fi pregatitu ca sa o puteti
face. Daca, din contra, ye ganditt la aceia ce datorati, ter-
minula, care vi se 'Area la inceputa ma de mare, vi se va
'Area cand se apropiii, prea scurtu ; ye yeti inchipui ea
timpula si-a pusa aripi la calcale, dupa cum are la umeri.
Postuld nu este nici uddatd mare pentru aceia care trebue
sit platescd la Pasci. Abela care ia cu imprumutata i dator-
nicula sunta doiu sclavi unula all imprumutatorului, altulu
alü ereditoTalui; s aveti gróza de acesta lautu dublu.
Pastrati-vë hbertatea .ca i independinta.
Póte ea credeti in minutulu de fata eh, aveti indestule
mijlóce earl ye permite s va multumiti cate urt mica fan-
tasie ; ins& economisiti pentru timpulu betranetelora 0 pen-
tru trebuinta, atunci child putett. SOrele de diminétd nu
tine tôtd cliva. Ca§tigula este nesigura i trecatora ; darn
cheltuiala este neintrerupta i sigura. Este max lesne de zi-
ditti doue sobe de ctitic a intretine foculd intr'una, dice be-
tranula Ricard : asta-fela, culca-te mai bine necinatu de
catu sa te scoh cu datorh. CMtiga ce It este cu pull*, ea
sä ca§tigi, si invata a 'Astra ce ektigI ; acesta este adeve-
ratulu secreta pentru a sehimba plumbulu in aura, 0, and
vei poseda acésta pétra filosofala, nu te vei mai plange de
asprimea timpului 0 de anevointa de a pläti darile.
Acesta doctrina, amicii mei, este aceia a ratiunit 0 a pru-
dentei. lush' sa nu te rezimi numai pe munca, pe cumpa-
tarea 1 pe economia ta. Acestea sunta lucruri minunate
inteadevera, Ins& null vora fi de nici una folosa, dad, nu
vei avea, inainte de tOte, bine-cuventarile cerului. Cereti
prin urrrare cu umilinta aceste bine-cuventari ; nu fiti ne-
simtitori la trebuintele acelora care sunta lipsiti de densele,
ci datile ajutOre si mangtdati 'I. Aduceti-ve aminte ca. Job
.a fosta seraca, i ca la urma si-a redobendita avutia.
Nu ye mat spuna mai multe. Cercarea este ud scOld ale

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 137

cdrei lectiuni costa scumpti ; ins& este singura la care smin-

titil potfi ca s6 invete ; §i apol si acésta este anevoie : cad
dupa, cum (lice bétrinnlu Ricard, póte cine-va sa, dea o
povata buna, InsA nu purtarea bura. Cu tote acestea adu-
ceti-vé aminte di acela care nu scie 0, primésa o povald
buna, nu póte fi ajutatu Intend' chip." folositorii ; $i dacd
nu voesci sd intelegi de buna judecatd, (lice in fine bkrânulfi
Ricard, te va face ea negroitii, sd o simti.

www.dacoromanica.ro
 TABELA NIATERIILORII.
Pagina
Prefata 3

PARTEA ANTtlt
Ltgricultura Plante le.Viata planteloru.
Cap ltolulfi I. .Agricultura 5
Capito1ulfi II. Plante le.Germinatiunea sad fncol-
tirea sem6nte1ord. Nutritiunea §i
respiratiunea .. 6
Capitolulfi III. Agent'l vegetatiuneT.Aeruld.CM-
dura Lumina.Apa Pamêntul . . 12

PARTEA A DOUA
Luorarile agricole
Capitolulii IL Imbunatatirea panAntulul. Ingra-

Capitolulfi T.
§aminte Ininerale.
organice
Lucrarile pfunOntulul
....
Ingra§aminte

Arafura.
18

Pluguld.Graparea.Grapa. Tava-
lugituld Távaluguld. Plevila.
Prasila.Cuibaritulu 22
Capitolulfi VI. Scurgerea sad svantarea parnantu-
lul Udarea sau irigatiunea.Sema-
natullSeceratulu.Treieratuld.
Vanturatuld i pastrarea grdnelorii. 27

www.dacoromanica.ro
II TABELA

PARTEA A TREIA
Plante agricole
Pagina
Capltolulfi VII. - Plante agricole. Cereale: Grauh1,-

cult), Hrisca,
-
Secara, - Orquld Ovbsulir, - Ala-
Porum-
bulu,-Maturile.- Leguml : Fasolea,
Lintea,-Maz&rea,-Bobulir . . , . 33
Capitolulil VIII. Plante uleidse : Rapita,-Maculti. -
Plante tecstile : - Cánepa.-
Plante tinc'uriale:Roiba, Pastelultl,
-Alto plante : Tutunulfi,-Hame-
iuld,-Cicdrea.-Plantele mirositóre. 41
Capitol!' Ifi IX. FOnetele -Fenetele sem6nate si nu-
treturl vertll: Visdeiul,- Trifolulti,-
Sparceta, - Mázárichea, - Porum-
bulti, Mohoruld,-nnete naturale -
lslazurl sau irnasurl 46
Capitolulii X. Plante rkItIcinóse: Sfecla,-Cartofulii,
Napulü porcescii, -Morcovulti,-
Pastêrnacul,-Alte plante . . . . 51
Oapitolulil XI. - Pomil roditort -Scóla de point -Al-
toirea : Alt irea in despicatura,-Al-
toiarea in cununA, Altoirea in ocM,
-Butasitulu,-Sãdirea pomilor 54
Gapitolulfi XII. - Livodea de pomt -Parulti,-/nruhl
- Prunuld, Caisuld,-Cirenuld, -
. .

Porsiculii,- A grisulii si enengulin,

61

viiet - Culesulti viiloni

-
Capitolu II XIII. - Vita. - Prasirea vital. Lucrarile
64
Oapitolulii XIV. - Pädurile.-Prasirea Nidurilorii -Di-
ferite solurl de copacI : Copacl foiosT,
-Copacl reqinosI 69

PARTEA A PATRA
Asolamentele si rotatinnIle
Capitolulil XV. - Definitiunea asolarnentulut Rota-
tiunea.-Intocmirea asolamentulut
-Ogorulir.-Asolamentuld de patru
anl cu trifoiü 77

www.dacoromanica.ro
 MATERIILORTY III

PARTEA A CINCEA
Vitele eau animalele domestice
Pagina
Capita lafi XVI. Folosuld animalelord domestice.
Alegerea vitelord. Nutrirea vi-
telord 82
Capitols lii XVII. Catiruld gi Asinuld. -- Vitele bo-
vine-- Oile. Caprele. Rimätoril.
Parörile de curte. Albinele.
Gändacil de mdtase . . , . . . 86

PARTEA A OSEA
Caea de locuinta si alto Imprejmuiri.
Capitolulfi XVIII. Casa de locuitii. Locuintele vite-
loru . Gardurf vil 98

PARTEA A OPTEA
Despre gradinarie.
Capitolulti XIX. Plante cultivate pentru rAdécinele
lord.Plante cultivate pentru fruc-
tele lord.Plante cultivate pentru
foile lord.Alte ate va plants. . 103

PARTEA A OPTA
Animalele fclositoara si animalele stricatosre agricultural
CapItolnlil XX. Animalele folos tore agriculturel :
Aric'ulu, Liliaculu,Cartita, Ne-
vdstuica.Pasbrf : Fuhe, Bufnite,
Cucuvii.1,Corbil gi Ciorile,Pituli-
cea Pitigoiulu. Gbiondia,Cu-
cuhl.Insecte vOtdradtdre agricul-
ture!: GlArgárita,Ifoletuld grâne-
lor, Vespele, Gitrgdunil, Furnicile,
Omiclile.Locustele, Coropigni-
Vle,Cardbugil sad Gdinugele . . 113

www.dacoromanica.ro
IV TABL A MATERIILORt

PARTEA A NOUA
Ounoseints timralui. Pagina
Capitolulii XXI. Semne de plOie chap& atmosferl.
Semne de plOie dup 6. vite, insecte
0 pas6rI.Semne de plOie dup5, sa-
duct Semne deosebite pentru
plOie.Semnede frig §i de inghietu.
Semne de ninscire.Semne de IA-
trá sau grindi nä. Semne de pdtrb.
*i ninsOre. Semne pentru iarn5. . 118

Sciinta bAtt AnnluT Ricard, dupä Ye-

niamin Franclin . . . . . . . 127

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro