2

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

17

18

Iara Iosif, barbatul ei, fiind

artea nasterii lui Iisus Duhul Sfnt.
Hristos, fiiullui David,fiiul dirept si nevrnd sa o vadeasca pre ea, vru
111~.~~~~i lui Avraam. Avraam au sa o lase pre ascuns. Si cugetnd el aceasnascut pre Isaac,iara Isaac tea, iata ngerul Domnului i sa arata lui
n vis graind:"Iosife, fiiul lui David, nu te
au nascut pre Iacov, iara teame a lua pre Maria muiare<_ta, ca cel
Iacov nascu pre Iuda si nascut ntru ea den Duhul Sfint iaste.
II(J~!OO~;;JJj~ pre fratii lui, Iara Iuda Si naste-va fiiu si vei chema numele Lui
nascu pre Fares si pre IISUS, ca Acela v~ mntui pre norodul Lui
Si aceasta tot fu ca sa
Zara den Thamar, iara Fares nascu pre Esrom den pacatele lor.
si Esrom nascu pre Aram.
Aram nascu sa
mple ce'Iata,fecioara
e zis de Domnul
pren prorocul
zicnd:
n pntece
va avea
pre Aminadav, iara Aminadav nascu pre si va naste fiiu si vor chema numele lui
Nasson, Nasson nascu pre Salmon,
Sal- Emmanuh, carele' iaste talmacindu-se:'Cu
Si sculndu-se Iosif
mon nascu pre Vooz den Rahav, iara Vooz noi Dumnezau'''.
nascu pre Ovid den Ruth, iara Ovid nascu
den somn, au
facutpre
cum
au poruncit
si luo
muiarea
lui. ngerul
Si nu
pre Iesei.
Iesei nascu pre David mpara- Domnului
tul, iara David mparat nascu pre Solomon o cunoscu pre ea pna unde au nascut pre
den muiarea carea au fost a Uriei. Solo- fiiul ei cel nascut dentiu si chema nume
lui Iisus.
'
mon nascu pre Rovoam,iara Rovoam
nascu pre Avia si Avia nascu pre Assa.
CAP II
Assa nascu pre Iosafat, iara Iosafat nascu
pre Ioram, si Ioram nascu pre Ozia,
ara Iisus nascndu-Sa n VithleaeIara Ozia nascu pre Ioatham, iara Ioatham
mul
jidovesc, n zilele lui Irod
nascu pre Ahaz, iara Ahaz nascu pre
mparat,
iata, vrajitorii de la
Ezechia.
Ezechia nascu pre Manasi, iara
rasarituri au venit la Ierusalim,
Manasi nascu pre Amon.
Amon nascu
Zicnd:" Unde iaste cel ce s-au
pre Iosia, iara Iosia nascu pre Iehonia si
nascut,
mparatul
jidovilor? Ca am vazut
pre fratii lui, spre mutarea Vavilonului.
steaua
Lui
spre
rasarit
si am venit sa ne
Iara dupa mutarea Vavilonului, Iehonia
Si auzind Irod mparat,
nascu pre Salathiil, iara Salathiil nascu pre nchinam Lui".
Si
Zorovavel.
Zorovavel nascu pre Aviud, sa turbura, si tot Ierusalimul cu el.
adunnd
pre
toti
arhiereii
si
carturarii
iara Aviud nascu pre Eliachim, iara Eliachim
nascu pre Azor.
Azor nascu pre Sadoc, norodului, ntreba de ei unde Sa naste
Iara ei zisara lui: "n Vithle~eiara Sadoc nascu pre Ahim si Ahim nascu Hristos.
pre Eliud.
Eliud nascu pre Eleazar, mul Iudeii, pentru ca asa iaste scris pren
'Si tu, Vithleaeme, pamntul
iara Eleazar nascu pre Matthan,
Iara prorocul:
Iudii,
nici
ntr-un
chip mai mic esti ntru
Matthan nascu pre Iacov, iara Iacov nascu
povatuitorii
Iudii;
ca dentru tine va iesi
pre Iosif, barbatul Mariei, dentru carea
S-au nascut Iisus, carele sa cheama Hristos. Povatuitoriu Carele paste pre norodul
Atuncea Irod, pre ascunsu
Toate dara neamurile de la Avraam pna la Mieu, Israil"'.
David, 14 neamuri, si de la David pna la chemnd pre vrajitori, cerceta de la ei
Si
mutarea n Vavilon, neamuri 14, si de la vreamea ceH ce s-au aratat stea.
mutarea Vavilonului pna la Hristos, trimitnd pre ei n Vithleaem zise:"Ducnneamuri 14.
Iara nasterea lui Iisus du-va, cercetati cu de-adins de Cocon; si
Hristos asa era, ca logodindu-se maica Lui, deaca-L veti afla, dati-m stire, ca sa viiu si
Iara ei, ascultnd
Maria, cu Iosif, mai nainte pna nu se eu sa ma nchin Lui".
adunase ei, afla-se n pntece avnd den pre mpara-

19
20

21
22
23
24
25

2
3
4
5
6

7
8

Evanghelie

752

10
Il

12
13

14
15
16

17
18
19
20
21
22
23

tul, mearsera; si iata, steaua carea au vazut

la rasarit nainte aducea pre ei, pna viind
au statut deasupra unde era Coconul.
Iara deaca vazura steaua, sa bucurara bucurie mare foarte.
Si ntrnd n casa, aflara
Coconul cu Maria, muma Lui, si caznd sa
nchinara Lui si, deschiznd comoarale lor,
adusara Lui darure; aur si tamie si
zmirna.
Si lund raspuns n vis sa nu sa
ntoarca catra Irod, pren alta cale s-au dus
la tara lor.
Si ducndu-sa ei, iata, ngerul Domnului sa arata n vis lui Iosif zicnd:
"Sculndu-te, ia Coconul si pre muma Lui
si fugi la Eghipet si fii acolo pna voiu zice
tie; pentru ca va sa caute Irod pre Cocon
sa-L piarza".
Iara el sculndu-sa, luo
Coconul si pre maica Lui noaptea si sa
dusa la Eghipet. Si fu acolo pna la moartea lui Irod, ca sa sa plineasca ce e zis de
Domnul pren prorocul zicnd:"Den Eghipet am chemat pre Fiiul Mieu".
Atuncea
Irod, vaznd ca fu batjocorit de vrajitori, sa
mnie foarte si trimitnd au ucisu pre toti
copiii cei den Vithleaem si den toate hotarale lui, de doi ani si mai mici, dup a vreamea
carea au iscodit de la vrajitori.
Atuncea
sa plini ceaea ce s-au grait de Ieremia
prorocul zicnd:
"Glas n Rama sa auzi,
plngere si suspin si tipat mult; Rahil
plngndu copiii sai si nu vrea sa sa mngie,
caci nu era".
Iara deaca muri Irod, iata,
ngerul Domnului n vis sa arata lui Iosif n
Eghipet zicnd:
"Scoala si ia Coconul si
pre maica Lui si te du n pamntul lui Israil,
ca au murit ceia ce cauta sufletul Coconului".
Iara el sculndu-sa, luo Coconul si
pre maica Lui si veni n pamntul lui Israil.
Si auzind ca Arhelau mpara teaste n Iudea
n locul lui Irod, tatne-sau,sa temu a mearge acolo si, lund stire n vis, sa dusa n
partile Galileii.
Si venind saIaslui n
cetatea carea sa cheama Nazareth,ca sa sa
mple ceaea ce s-au grait pren proroci, ca
Sa va chema Nazarinean.
CAP

1
2
3
4

5
6

III

n zilele acealea, veni Ioan Botezatoriul propoveduind n pustiiul

I~~I
Iudei
Si zicnd:" Pocaiti-va, ca
s-au apropiat mp ara tia ceriurilor.
1~E.l1
Ca acesta e cel ce s-au grait de Isaia
prorocul zicnd: Glasul celui ce striga n
pustiiu: 'Gatit calea Domnului, direapte
facet cararile Lui! '''.
Si acesta Ioan avea
mbracamintea lui de par de camila si
bru de curea prejur mijlocul lui; si hrana
lui era vlastare si miare salbateca.
Atuncea iesi la el Ierusalimul si toata Iudeia si tot
mprejurul Iordanului.
Si sa boteza de la
~I

189 ~ Biblia, 1688

el n Iordan ispoveduindu-s pacatele lor.

Si vaznd multi den farisei si saduchei
viind catra botezul lui, zise lor: "Pui de
naprci, cine v-au aratat voao sa fugit de
urgia cea viitoare?
Facet dara rod vreadnic pocaintei.
Si sa nu va para a grai
ntru voi: 'Parinte avem pre Avraam!', ca
zic voao ca poate Dumnezau den pietrile
aceastea sa rdice feciori lui Avraam.
Si, iata, si sacurea zace la radacina copacilor; deci tot pomul ce nu face rod bun
taie-sa si n foc sa baga.
Ca eu botez
pre voi cu apa ntru pocainta; iara Cel ce
vine dupa mine mai tare de mine iaste,
Caruia nu-s destul sa-I port ncaltamintele;
Acela va boteza pre voi cu Duhul Sfnt si
cu foc;
Caruia e lopata n mna Lui si
va cura ti area Lui si va aduna grul Lui n
jitnita, iarapaiele leva arde n focul nestins".
Atuncea veni Iisus denGalileala Iordan catra
Ioan, sa Saboteaze de dinsul. Iaraloanopriia pre EI,zicnd: "Eu trebuiesc sa ma botez de
Tine; si Tu vii la mine?"
Si raspunznd
Iisus zise catra el: "Lasa acum, ca asa sa
cade noao a mplea toata direptatea".
Atunci lasa pre El.
Si botezndu-Se
Iisus, numaidect iesi den apa si, iata, I sa
deschisara Lui ceriurile si vazu Duhul lui
Dumnezau pogornd ca un porumb si viind
spre EL
Si iata glas den ceriuri graind:
"Acesta iaste Fiiul Mieu cel iubit, ntru
carele bine-vruiu".
CAP

7
8
9

10
Il

12
13
14
15
16

17

IV

tuncea Iisus aduse-Sa de Duhulla

1
pustie sa Sa ispiteasca de diavoluL
Si postind 40 de zile si 40 de 2
nopti, apoi flamnzi.
Si apropi- 3
indu-sa catra El ispititoriul, zise:
"De esti Fiiul lui Dumnezau, zi ca pietrile
aceastea pini sa sa faca".
Iara El raspun- 4
znd zise:"Scris iaste: Nu numai cu pine va
trai omul, ce cu tot cuvntul carele iase den
gura lui Dumnezeu".
Atunci luo pre El 5
diavolul ntru sfinta cetate si-L puse pre
El pre aripa besearecii.
Si zise Lui:"De
6
esti Fiiullui Dumnezau, pune-Te pre Tine
jos, ca scrisu-s-au ca:'Va porunci ngerilor
Sai de Tine; si preste mini rdica-Te-vor,
sa nu cndva poticnesti de piatra piciorul
Tau'''.
Zise Iisus lui:"Iara s-au scris:'Sa 7
nu ispitesti pre Domnul Dumnezaul tau"'.
Iara luo pre El diavolul ntr-un munte nalt 8
foarte si ara ta Lui toate mp ara tiile lumii
si marirea lor.
Si zise Lui: "Toate aceas- 9
tea voiu da Tie, de Te vei plecasa Te nchini
mie".
Atuncea zise Iisus lui: " Du-te de- 10
napoia Mea, satano, ca scrisu-s-au:'Domnului Dumnezeului tau sa te nchini, si Lui
sngur sa slujasti'''.
Atuncea lasa pre El 11
diavolul si iata, ngerii sa apropiara si
slujiia Lui.
Si auzind Iisus ca Ioan s-au 12
prins, mearse n Galilea.

De la

Mathei

13 Si lasnd Nazaretul, veni si lacui n Caper14

15
16

17
18

19

20
21

22
23

24

25

naum, lnga mare, n hotarale lui Zavulon

si lui Neftalim;
Ca sa sa mple ce s-au
zis pren Isaia prorocul zicnd:
,,Pamntul
lui Zavulon si pamntul lui Neftalim, calea
marii, de ceaea parte de Iordan, Galilea
limbilor,
Narodul cel ce sadea ntr-untunearec vazu lumina mare; si celor ce sadea n
locul si n umbra mortii, lumina rasari lor".
De atunce ncepu Iisus a propovedui si a
grai: "Pocaiti-va, ca s-au apropiat mpara tia
ceriurilor".
Si mblnd Iisus lnga marea
Galileii, vazu doi frati: pre Simon, ce sa
zice Petr, si pre Andreiu, fratele lui, aruncnd mreaja n mare (ca era pascari).
Si
zise 10r:"Veniti dupa Mine, si voiu face pre
voi pascari de oameni".
Carii numaidect
lasnd mrejile, mearsera dupa El.
Si
mergnd de acolea, vazu alti doi frati, pre
Iacov al lui Zevedeiu si pre Ioan, fratele lui,
n cin cu Zevedeiu, tatal lor, tocmind mrejile
lor; si chema pre ei.
Iara ei, numaidect
lasnd cinul si pre tatal lor, mearsera dupa
El.
Si ncungiura
Iisus toata Galilea,
nva tnd adunarile lor si propoveduindu
Evanghelia mparatiei
si vindecnd toata
boala si toata slabiciunea ntru narod.
Si iesi veastea Lui n toata Siria si adusera
Lui pre toti carii patiia rau, n multe
fealiuri de boale si de chinuri cuprinsi fiind:
si dracit, si lunateci si slabonogi; si au vindecat pre ei.
Si mearsera dupa El gloate
multe den Galilea si den Decapolias si den
Ierusalim si den Iudea si de ceaea parte de
Iordan.
CAP

Ili~~1

23

I~'I

4
5
6
7
8
9
10

11
12
13

i vaznd gloatele, Sa sui n magura;

si saznd El, venira catra El uceni-

cii Lui.
Si ei,
deschiznd
~.1)1 Sau,
nvata pre
'zicnd:

rostul
"Fericit cei saraci cu duhul, ca acelora
iaste mparatia
ceriurilor!
Fericiti cei a
ce plngu,
ca aceia sa vor mngia!
Fericiti cei blnzi, ca aceia vor mosteni pamntuI!
Fericiti ceia ce flamnzesc si
nsetosaza direptatea, ca aceia sa vor satura!
Fericiti cei milostivi, ca aceia sa
vor milui!
Fericiti cei curati la inema,
ca ei vor vedea pre Dumnezau!
Fericiti
cei de pace facatori, ca aceia fii lui Dumnezau sa vor chema!
Fericiti cei goniti
pentru direptate, ca acelora iaste mparatia
ceriurilor!
Fericiti vet fi cnd vor ocar
pre voi si va vor goni si vor zice tot raul
graiu asupra voastra, mintind pentru mine!
Bucurati-va si va veselit, ca plata voastra
multa e n ceriuri, ca asa au gonit pre prorocii mai nainte de voi!
Voi snteti sarea
pamntului; iara de sa va mputi sarea, cu ce

753

sa va sara? ntru nemica nu va mai putea,

fara numai a sa lepada afara si a sa calca
de oameni.
Voi snteti lumina lumii; nu
sa poate ascunde cetatea deasupra dealului
zacnd,
Nici ardu luminatoriu
si-l pun
supt obroc, ce n sveasnic; si lumineaza
tuturor celora ce snt n casa.
Asa sa
lumineaze lumina voastra naintea oamenilor, ca sa vaza faptele voastre ceale bune, si
vor mari pre Tatal vostru cel dentru ceriuri.
Gnditi ca am venit sa stric leagea, sau proroeii? Ca n-am venit sa stric, ce sa plinesc.
Ca adevar graiesc voao, pna unde va treace
ceriul si pamntul, iota una, au o smcea nu
va treace den leage, pna unde toate sa vor
face.
Carele dara va dezlega una dentr-aceaste porunci ce-s mai mici si va nva ta pre
oameni asa, mai mic sa va chema ntru mpara tia ceriurilor; iara cela ce va face si va
nva ta, acela mare sa va chema ntru mparatia ceriurilor.
Pentru ca zic voao ca, de
nu va prisosi direptatea voastra mai mult
dect a carturarilor si a fariseilor, nu veti
ntra ntru mparatia
ceriurilor.
Auzitati ca s-au zis celor dentiu:' Sa nu ucizi;
iara carele va ucide vinovat iaste judeca tii'.
Iara Eu graiesc voao ca tot cel ce urgiseaste
pre fratele sau n des art, vinovat va fi judecatii; iara cine ar zice fratelui sau:'Raca',
vinovat iaste saborului, iara oricare ar zice:
'Nebune', vinovat va fi la matca focului.
De vei aduce dara darul tau la jrtavnic si
acolo-t vei aduce aminte ca fratele tau are
ceva asupra ta,
Lasa acolo darul tau,
naintea jrtavnicului, si pasa ntiu de te
mpaca cu fratele tau; si atuncea viind adu
darul tau.
Fii tocmindu-te cu prsul tau
curnd, pna esti pre cale cu el, sa nu cumva
sa te dea, prsul judecatoriului
si judecatoriul te va da slugii si n temnita te vei
baga.
Adevar graiesc tie, nu vei iesi de
acolo pna unde vei da pre cel de apoi fileariu.
Auzit-ati ca s-au zis celor dentiu:
'Sa nu preacurviti'.
Iara Eu graiesc voao
ca tot cel ce cauta spre muiare ca sa o
pofteasca pre ea, iata, au preacurvit cu dnsa
ntru inima lui.
Iara de te va blazni
ochiul tau cel dirept, scoate-l si-Ileapada de
la tine; ca mai bine e tie ca sa piara unul den
madularele tale, si nu tot trupul tau sa sa
bage n gheena.
Si de te sablazneaste
mna ta 'direapta, taie-o si o leapada de la
tine; ca mai bine e tie ca sa piara unul den
madularele tale, si nu tot trupul tau sa sa
arunce n gheena.
Si s-au zis ca:'Vericme
s-ar lasa muiarea lui, sa-i dea ei carte
de desparteaIa'.
Iara
Eu zic voao
ca cine-s va lasa muiarea lui, afara den
cuvntul curviei,
face-o pre ea. a sa
preacurvi; si oricine pre cea lasata va lua

14
15
16

17
18

19

20

21
22

23
24

25

26
27
28
29

30

31
32

754

Evanghelie

33 preacurveaste.
Iara ati auzit ca s-au zis
celor de demult:'Sa nu juri strmb; si vei da
34 Domnului juramnturile tale ntru tot'. Iara
Eu zic voao: Sa nu jurati: nici pre ceriu,
35 ca scaun iaste lui Dumnezau,
Nici pre
pamnt, ca e cel de supt picioarelor Lui,
nici pre Ierusalim, ca iaste cetate marelui
36 mparat,
Nici pre capul tau sa te juri, ca
nu poti nici un par alb sau negru sa faci.
37 Ce sa fie cuvntul vostru:'Asa,asa; nu,nu';
iara mai mult de aceastea de la cel viclean
38 iaste.
Auzit-ati ca s-au zis:'Ochiu dirept
39 ochiu si dinte pentru dinte'.
Iara Eu
zic voao:Nu va mpotrivire ti raului, ce
cel ce-t va da palma preste falca ta cea di40 reapta, ntoarce lui si ceaealalta.
Si celui
ce va sa prasca cu tine si vesmntul tau sa
41 ia, lasa lui si mbracamintea.
Si care te
va podvodari o mila de loc, pasa cu el doao.
42 Celui ce ceare de la tine da-i si pre cela ce
va sa sa mprumuteaze de la tine, sa nu te
43 ntorci.
Auzit-ati ca s-au grait:' Sa iubesti
pre aproapele tau si sa urasti pre pizmasul
44 tau'.
Iara Eu zic voao: Iubiti pre pizmasii vostri, binecuvntati pre cei ce va
blastama, bine faceti celora ce va urasc pre
voi si va rugati pentru cei ce va dodeiesc
45 pre voi si va gonesc.
Ca sa fiti fii Tatalui
vostru, Celui den ceriuri; caci rasare pre
soarele Sau, spre buni si spre rai, si ploo
46 spre direpti si nedirepti.
Ca de veti iubi
pre cei ce va iubesc pre voi, ce plata veti
47 avea? Au nu si vamesii fac aceasta?
Si de
veti cuprinde cu dragoste pre fratii vostri
numai, ce veti face mai mult? Au nu si
48 vamesii fac asa?
Dirept aceaea fiti voi
desavrsit, cum Tatal vostru cel den ceriuri
desavrsit iaste.
CAP

1 I~I

3
4
5

VI

uati aminte, milostenia voastra sa

nu o facet naintea oamenilor,ca sa
vaza ei; iara de nu, plata nu aveti
de la Tatal vostru cel den ceriuri.
I~I
Deci, cnd faci milostenie, nu
bucina naintea ta, precum cei fatarnici fac
n adunari si pren ulite, ca sa sa mareasca
de catra oameni; adevar zic voao ca-s iau
plata lor.
Iara tu, facnd milostenie, sa
nu stie stnga ta ce face direapta ta,
Ca
sa fie milostenia ta ntr-ascuns si Tatal tau,
Cel ce veade ntr-ascuns, Acela va da tie la
aratare.
Si cnd te rogi, nu fi ca fatarnicii, ca ntru adunari iubescu si n unghiurile
ulitelor stnd sa sa roage, ca sa sa arate
oamenilor; adevar zic voao ca-s iau plata
lor.
Iara tu, cnd te rogi, ntra n camara
ta si, nchiznd usa ta, te roaga Tatalui
tau Celui dentr-ascunsu si Tatal tau
Cela ce veade ntr-ascunsu da-va tie la ara-

tare.
Si, rugndu-va, nu graiti mult ca
pagnii, ca le pare ca ntru multa cuvntarea
lor vor fi auziti.
Deci nu va nchipuireti
lor, ca stie Tatal vostru de cealea ce va
trebuiesc voao, mai nainte dect a ceare voi
de la El.
Dirept aceaea, asa va rugati voi:
'Tatal nostru cel den ceriuri, sfinteasca-sa
numele Tau.
Vie mparatia Ta, fie voia
Ta, cumu n ceriu, asa si pre pamnt.
Pinea noastra cea de toate zilele da-ne-o
noao astazi.
Si lasa noao datoriile noastre, cum lasam si noi datornicilor nostri.
Si sa nu ne duci pre noi n bntuiala,ce ne
izbaveaste pre noi de cel rau. Ca a Ta iaste
mparatia si putearea si slava ntru veaci,
amin!'
Ca, de veti lasa oamenilor gresalele lor, lasa-va si voao Tatal vostru cel
cerescu.
Iara de nu veti lasa oamenilor
gresalele lor, nici Tatal vostru nu va lasa
voao gresalele voastre.
Si cnd postiti,
nu va faceti ca cei fatarnici, posomorti,
ca-s strica featele lor, ca sa sa arate oamenilor postind; adevar zic voao, ca-s iau plata
lor.
Iara tu, cnd postesti, unge capul tau
si-ti spala fata ta,
Ca sa nu te ara ti
oamenilor ca postesti, ce Tatalui tau celui
ntr-ascunsu; si Tatal tau, Cel ce veade ntr-ascunsu, da-va tie la aratare.
Nu
adunare ti voao comori pre pamnt, unde
moliile si rugina o strica si unde furii o
sapa si o fura.
Ce adunati comoara voao
n ceriu, unde nici moliile, nici rugina o
strica, si unde furii nu o sapa, nici o fura.
Ca, unde iaste comoara voastra, acolo
iaste si inima voastra.
Luminatoriul
trupului iaste ochiul; deci, de va fi ochiul
tau curat, tot trupul tau luminat va fi.
Iara de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau
va fi ntunecat; deci, deaca iaste lumina
carea e ntru tine ntunearec, dara ntunearecul Ctu e?
Nimeni nu poate sluji la
doi domni; ca sau pre unul va ur si pre
altul 'va ndragi, au de unul sa va tinea si
pre altul va defaima; nu veti putea sluji lui
Dumnezau si lui Mamona.
Derept aceaea
zic voao: Nu grijireti cu sufletul vostru ce
veti mnca si ce veti bea, nici cu trupul
vostru ce veti mbraca; au nu iaste sufletul
mai mult dect hrana si trupul dect vesmintele?
Cautati spre pasarile ceriului, ca
nu samana, nici seacera, nici aduna n
jicnita; si Tatal vostru cel den ceriu le
hraneaste pre eale. Au nu snteti voi mai
mult osebiti de eale?
Dara cine dentru
voi, grijind, poate sa adaoga preste vrsta
lui un cot?
Si pentru vesmnt ce va
grijiti? Socotiti crinii cmpului cum cresc:
nu ostenesCu, nici torcu.
Iara zic voao
ca nici Solomon, ntru toata slava lui,
sa mbraca ca unul dentr-acestea.

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

17
18
19
20
21
22
23
24

25

26

27
28
29

De

la

Mathei

755

30 Si, de iarba cmpului, astaz fiind si mine Multi vor zice Mie n zua aceaea:'Doamne, 22
n cuptoriu aruncndu-se, si Dumnezau asa Doamne, au n-am prorocit n numele Tau?
mbraca, au nu cu mult mai vrtos pre voi, Si cu numele Tau dracii am scos, si cu
31 putin credinciosi?
Deci nu va grijiret numele Tau multe puteri am facut?'
Si 23
zicnd:'Ce vom mnca?' sau 'Ce vom bea?' atunci voiu marturisi lor ca 'Niciodata am
32 sau 'Cu ce ne vom mbraca?'
Ca toate stiut pre voi, delungati-va de la Mine, tot
aceastea limbile cer, ca stie Tatal vostru carii facet faradeleagea !' Deci tot carele 24
den ceriu ca va trebuiesc aceastea toate. aude cuvintele Meale aceastea si le face,
33 Ce cearet ntiu mparatia lui Dumnezau asamana-l-voiu pre el omului ntelept, carele
si direptatea Lui si toate aceastea se vor au zidit casa lui pre piatra.
Si pogor 25
34 adaoge voao.
Dirept aceaea, nu va gri- ploaie, si venira rurile si suflara vnturile
jiret de mine, ca ziua de mine griji-va de si lovira n casa aceaea, si nu cazu, ca era
sine; destul e zilei rautatea ei.
ntemeiata pre piatra.
Si tot carele aude 26
cuvintele Meale aceastea si nu le face, asamaCAP VII
na-sa-va omului nebun, carele s-au zidit casa
lui pre nasip.
Si pogor ploaia si venira 27
rurile si suflara vnturile si sa lovira de casa
1
uCajudecaret,
ca sa nu vet
va judecat.
2,
cu ce judecata
judeca, aceaea si cazu si fu rasipirea ei mare".
judeca-va-vet; si cu ce masura Si fu deaca sfrsi Iisus cuvintele aceastea, 28
3 I~~ I~Imasurat, sa va masura voao.
Si sa mirara naroadele de nvatatura Lui;
, ce cauti stercul cel den ochiul Ca era nvatnd pre ei ca cum avea puteare, 29
fratelurtau, iara brna care e n ochiul tau
si nu ca carturarii.
Si cum zici fratelui tau:
4 nu O iai aminte?
CAP VIII
'Lasa sa scot atapocul den ochiul tau', si
5 iata brna n ochiul tau?
Fatarnice,.
scoate ntiu brna den ochiul tau, si atuncea
1
1 pogorndu-Se El den munte,
mearsera dupa El gloate multe.
vei cauta a scoate atapocul den ochiul frate6 lui tau.
Nu daret sfintele cinilor, nici
Si iata bubos, viind sa nchina 2
Lui zicnd:"Doamne, de vei vrea,
varsaret margarintarele voastre naintea
porcilor, sa nu-l calce cumva supt picioarele
poti-ma curati".
Si tinznd 3
lor si, ntorcndu-se, rumpe-vor pre voi. mna, atinse pre el Iisus zicnd:" Voia Mi-e,
7 Cearet si se va da voao, cautat si vet afla, curateaste-te". Si numaidect i sa curati
8 sunat si se va deschide voao.
Ca tot cel lui stricaciunea.
Si zise Iisus lui:"Cauta
4
ce c~a~e ia, si c~l ce cearca afla, si celui nemanui sa nu spui, ce pasa de te arata
9 ce bate deschide-i-se-va.
Sau cine iaste preotului si du darul carele au poruncit
dentru voi om carele, de va ceare feciorul Moisi ntru marturia lor".
Si ntrnd 5
10 lui pne, au da-i-va lui piatra?
Si de are
Iisus n Capernaum, sa apropie catra El
11 ceare peaste, au sarpe-i va da lui?
Deci,
fiind voi rai, stit dari bune a da fiilor vostri, un sutas, rugnd pre El si graind: "Doamne, 6
cu ct mai mult Tatal vostru cel den ceriuri feciorul mieu zace n casa slabanog, rau
Si zise Iisus lui:"Eu viind 7
12 va da bune celor ce cer de la El!
Toate muncindu-se".
voiu
vindeca
pre
el".
Si raspunznd suta- 8
dara cte at vrea sa faca voao oamenii, asa
sul,
zise:"Doamne,
nu
snt destoinic sa
si voi facet )or, ca aceasta iaste leagea si
13 prorocii.
Intrati pren poarta cea strmta; ntri supt strasina mea, ce numai zi cu
caci larga e poarta, si lata e calea carea duce cuvntul, si sa va vindeca feciorul mieu.
la perire, si multi snt carii ntra pren ea. Ca si eu snt om supt biruinta, avnd supt 9
si
14 Ca strmta e poarta si necajita e calea carea mine slujitori, si zic cestuia:'Pasa',
duce la viata, si putini snt carii afla pre ea. mearge, si altuia: 'Vino', si vine; si slugii
Iara deaca 10
15 Luati-va aminte de proroci mincinosi, carii meale:' Fa aceasta', si face".
vin catra voi n vesmintele oilor, iara denla- auzi Iisus aceastea, sa mira si zise celor ce
16 untru snt lupi rapitori.
Den rodul lor i mergea dupa El: "Adevar griiiesc voao, nici
rnsa va 11
vet cunoaste pre ei; au doara vor culeage n israili nu aflaiu atta credinta.
den spini struguri, sau den ciulini smochine? zic voao ca multi de la rasarituri si de la
17 Asa, tot pomul bun, poame bune face, iara apusuri vor veni si sa vor rapaosa cu
18 pomul putred poame reale face.
Nu Avraam si cu Isaac si cu Iacov ntru mparapoate pomul bun poame reale sa faca, nici tia ceriurilor.
Iara fiii mparatiii sa vor 12
19 pomul rau poame bune sa faca.
Tot po- scoate la ntunearecul cel mai den afara;
mul ce nu face poame bune taie-sa si n acolo va fi plngere si scrsnirea dintilor".
20 foc arunca-sa.
Oare den poamele lor i Si zise Iisus sutasului:"Pasa si cum ai 13
21 vet cunoaste pre ei.
Nu tot cine-m crezut fie tie"; si sa vindeca feciorul lui
Si viind Iisus n casa lui 14
va zice Mie:' Doamne, Doamne! " va ntra ntr-acel ceas.
ntru mparatia ceriurilor, ce cela ce face Petr vazu pre so~cra lui zacnd si nfiervoia Tatalui Mieu celui den ceriuri.
bntata.
Si o atinse de mna si Ia- 15

~.~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~=-~-~-==~-===-=-=-=-=-=-====----=-=-=-=-=-=---=---=-=-=--=--=--=----====--------=-=-=-=-=-=-=.--:.--=-:.=
-_:.----------

Evanghelie

756

sa pre ea frigurile si sa scula si slujiia Lui.

16 iara deaca sa facu sara adusera Lui ndracit
multi si scotea duhurile cu cuvntul si pre
17 toti bolnavii vindeca,
Ca sa sa mple
carea e zisa pren Isaia prorocul zicnd:
"Acesta au luat slabiciunile noastre si
18 boalele nostre au purtat".
Si vaznd
Iisus multime multa pregiur Sine, porunci
19 sa treaca decindea.
Si apropiindu-se un
carturariu, zise Lui:"nvatatoriule,
mearge20 voiu dupa Tine oriunde vei mearge".
Si
zise lui Iisus: "Vulpile vizunii au, si pasarile
ceriului lacasuri, iara Fiiul Omenesc n-are
21 unde sa-S pleace capul".
Iara altul den
ucenicii Lui zise Lui:"Doamne, lasa-ma mai
nainte sa merg sa ngrop pre tata-mieu".
22 Iara Iisus zise Lui:"Vino dupa Mine si lasa
23 pre morti sa ngroape mortii lor".
Si
ntrnd El n corabie mearsera dupa El
24 ucenicii Lui.
Si iata, cutremur mare fu
n mare, ct sa mai acoperiia corabia de
25 valuri; iara El dormiia.
Si apropiindu-se
ucenicii Lui, desteptara
pre El, zicnd:
26 "Doamne, mntuiaste-ne, ca perim ".
Si
zise lor Iisus:"Ce snteti fricos, putin credinciosi ?" Atuncea
sculndu-Se,
certa
27 vnturile si marea si fu liniste mare.
Iara
oamenii sa mirara, zicnd:"n ce chip iaste
Acesta, ca si vnturile si marea asculta pre
28 El?"
Si deaca viind El de ceaea parte la
locul gherghesineanilor,
timpinara pre El
doi ndraciti iesind dentru morminte, foarte
rai, ct nu putea nimeni treace pre aceaea
29 cale.
Si iata, strigara graind:"Ce e noao
si Tie, Iisuse, Fiiul lui Dumnedzau, venit-ai
acicea mai nainte de vreame sa ne chinuiesti
30 pre noi?"
Si era departe de ei o tur~a
31 mare de porci, de pastea.
Iara dracii ruga
pre El graind: "De ne vei scoate pre noi,
porunceaste noao sa meargem n turma cea
32 de porci".
Si zise 10r:"Meargeti";
iara ei,
deaca iesira, mearsera n turma de porci si
iata, sa pomi toata turma porcilor asupra
33 rpei n mare si murira n apa.
Iara
pastorii fugira si venind n cetate spusera
34 toate, si ceale ale ndracitilor.
Si iata,
tot orasul iesi ntru timpinarea lui Iisus si,
vazndu-L pre El, rugara-L ca sa Sa mute
den hotarale lor.
CAP

IX

r~11venit
i ntrnd
n corabie,
au trecutSi s'i
au
ntr-a
Lui cetate.
iata,

21 , ~.

adusera Lui un slab anog pus pre

pat; si vaznd Iisus credinta lor,
zise sIabanogului:"Aibi
nadeajde,
3 fiiule, iarta-ti-se pacatele tale".
Si iata,
unii den carturari zisera ntru eis:" Acesta
4 blastema".
Si, stiind Iisus cugetele lor,
zise:"Pentru
ce voi cugetati
rau ntru
5 inimile voastre?
Pentru
cace e mai
lesne a zice?'Iarta-ti-se
tie pacatele tale',
sau a zice:' Scoala
190 - Biblia, 1688

si mbIa?'
Ce ca sa stiti ca puteare are
Fiiul Omenesc pre pamnt a ierta pacatele
(atunci zise slabanogului): "Sculndu-te,
rdica-ti patul si te du acasa-ti".
Si
sculndu-se,
mearse la casa lui.
Iara
deaca vazura
multimea,
sa mirara si
slaviia pre Dumnezau, carele au dat pute are
ca aceaea oamenilor.
Si trecnd Iisus de
acolea, vazu un om saznd la o vama,
Mattheiu chemndu-l, si zise lui:"Vino dupa
Mine"; si sa scula de mearse dupa El.
Si
fu El saznd n casa si iata, multi vamesi si
pacatos venira de sazura cu Iisus si cu
ucenicii Lui.
Si vaznd fariseii, zisera
ucenicilor Lui:"Derept
ce cu vamesii si cu
pacatosii
mannca nvat atoriul vostru?"
Iara Iisus, auzind, zise 10r:"Nu trebuie
sanatosilor
doftor, ce bolnavilor.
Ce
mergnd nvatati ce iaste:'Mila voiu, si nu
jrtva'; ca n-am venit sa chem pre cei direpti,
ce pre pacatosi,
la pocaanie".
Atunci
venira ca tra El ucenicii lui Ioan zicnd:
"Derpt ce noi si fariseii postim mult, iara
ucenicii Tai nu postesc?"
Si zise lor
Iisus:"Au pot fiii nuntei jali pna iaste
cu ei ginerele? Ce vor veni zilele cnd sa va
lua de la ei ginerele, si atunci vor posti,
Deci nimeni nu va crpi vesmntul vechiu cu
peatec nou, ca scoate plinirea lui de catra
haina si mai rea spartura ~a face.
Nici
baga vinul nou n foi vechi, iara de nu, sa
sparg foii si vinul sa varsa si foii pier; ce
baga vinul nou n foi noi si amndoi sa tn".
Aceastea graind El lor, iata un boiariu
venind sa nchina Lui, zicnd ca:"Fata mea
acum muri; ce viind pune mna Ta pre ea si
va nviia".
Si sculndu-Se Iisus, mearse
dupa el si ucenicii Lui.
(Si iata o muiare,
cariia-i cura snge de 12 ani, apropiindu-se
den dos, sa atinse de poalele vesmntului
Lui.
Ca zicea ntru sine:"Macara numai
de m-as atinge de vesmntul Lui, ma voiu
mntui".
Iara Iisus, ntorcndu-Se
si
vazndu-o, zise:"ncreade-te,
fata, credinta
ta te va mntui pre tine"; si sa mntui
muiarea den ceasul acela).
Si deaca veni
Iisus n casa boiariului si vaznd tluierasii
si narodul glcevind,
Zise 10r:"Dati-va n
laturi ca n-au murit fata, ce doarme"; si-s
rdea de El. Iara deaca sa scoase afara narodul, ntrnd, o au apucat de mna si sa scula
fetisoara.
Si iesi veastea aceasta preste
tot pamntul acela.
Si trecnd de acolo
Iisus, mearsera dupa El doi orbi strignd si
graind:,,Miluiaste-ne pre noi, Fiiullui David ".
iara deaca veni n casa, sa apropiara catra
El orbii si zise lor Iisus: "Creadet ca poci
face aceasta?"Zisera
Lui: "Asa, Doamne".
Atuncea
atinse ochii lor zicnd:"Dupa
credinta,
voastra
fie voao".
Si
, sa

7
8

10
11
12
13
14

15

16
17

18
19
20
21
22

23
24
25
26
27

28

29
30

De

la

deschisera ochii lor si certa Iisus pre ei, zi31 cnd:"Cautati nimeni sa nu stie".
Iara
ei, deaca iesira, vestira pre El preste tot pa32 mntuI acela.
Si iesind ei, iata, adusera
33 Lui un om mut si ndracit.
Si scotnduse dracul, grai mutul si sa mirara multimea,
zicnd ca niciodata nu s-au aratat asa ntru
34 Israil.
Iara fariseii zicea: "Cu stapnul
35 dracilor scoate dracii".
Si ncungiura
Iisus pren toate orasale si satele, nvatnd
n adunarile lor si propoveduind Evanghelia
mpara tiei si vindecnd toata boala si toata
36 slabiciunea ntru oameni. Iara deaca vazu
naroadele, I sa facu mila de eale, ca era
lesinati si parasit ca nis te oi ce n-au pastoriu.
37 Atunci zise ucinicilor Lui: "lata, sacera tura
38 e multa, iara lucratori-s putini.
Ce va
rugati Domnului seceraturii, ca sa scoata
lucratorii la secera tura Sa".
CAP

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

15
16
17

i chemnd Iisus pre cei 12 ucenici

ai Sai, deade lorputeare spre duhurile necurate, ca sa le scoata pre eale
si sa vindece toata boala si toata
I~I
neputinta.
Iara celor 12 apostoli
numele lor aceastea-s: ntiu Simon, carele
sa zice Petar, si Andreiu, fratele lui; Iacov
al lui Zevedeiu si Ioan, fratele lui;
Filip
siVartholomeiu,Thoma si Mattheiu vamesul;
Iacov al lui Alfeu si Leveu, cel ce s-au poreclit Thadeu; Simon Cananitul si Iuda Iscariotul, carele si vndu pre El.
Pre acesti
12 i trimise Iisus poruncindu-Ie lor zicnd:
"n calea pagnilor sa nu mearget si n
cetatea samarineanilor nu ntrati.
Ce va
ducet mai vrtos catra oile ceale perite ale
casei lui Israil.
Si mergnd, propovaduit
zicnd ca s-au apropiat mpara tia ceriurilor.
Pre bolnavi vindecati, pre gubavi curatit,
pre morti nviati, pre draci i scoatet; n dar
at luat, n dar dati.
Sa Ilu cstigati aur,
nici argint, nici arama n brnele voastre.
Nici traista pre cale, nici doao vesminte,
nici ncaltaminte, nici toiag, ca vreadnic
iaste lucratoriul de hrana lui.
Ori n ce
cetate au sat veti ntra, cercetati cine iaste
ntr-nsa harnic, si acolo mneti pna veti
iesi.
Deci, ntrnd n casa, urati bine ei.
Si de va fi casa destoinica, vie pacea voastra
spre ea, iara de nu va fi destoinica, pacea
voastra catra voi sa va ntoarce.
Si cine
nu va priimi pre voi, nici va asculta cu~intele
voastre, iesind den casa au den orasul acela,
scuturati
prahul
picioarelor
voastre.
Adevar graiescu voao, mai iusor va fi
pamntul Sodomului si Gomorului n
ziua judecatii dect orasul acela.
Iata,
Eu trimitu pre voi ca oile n mijlocul
lupilor; deci fiti ntelepti ca serpii si
ntregi ca porumbii.
Si feriti-va de oaIL~I

Mathei

757

meni, ca vor da pre voi la adunari si n

saboarele lor vor bate pre voi.
Si la 18
domni si la mparati dus vet fi pentru Mine,
ntru marturie lor si limbilor.
Iara cnd 19
va vor da pre voi, nu va grijireti cum si ce
veti grai, ca sa va da voao ntr-acela ceas ce
veti grai.
Ca nu vet fi voi graind, ce 20
Duhul Tatalui vostru cel ce graiaste ntru
voi.
Da-va frate pre frate spre moarte, si 21
tata pre fiiu, si sa vor scula feciorii preste
parinti si-i vor omor pre ei.
Si vet fi 22
urti de toti pentru Numele Mieu; iara cela
ce va rabda pna n sfrsit, acela sa va spasi.
Iara cnd va vor goni pre voi den cetatea 23
aceasta, fugiti la ceaealalta, ca adevar graiesc voao, nu veti frsi cetatile lui Israil
pna va veni Fiiul Omenescu.
Nu iaste 24
ucenicul mai mare dect nvatatoriul, nici
sluga dect domnul lui.
Destul e uceni- 25
cului ca sa sa faca ca dascalul lui, si sluga
ca domnu sau; deaca chemara pre stapnul
casii Veelzavul, cu ct mai vrtos pre casnicii
lui?
Deci nu va teamereti de ei, ca 26
nemica nu iaste acoperit ca sa nu sa descopere si ascunsu care nu sa va cunoaste. Care 27
va zice voao ntru ntunearec spuneti la
lumina, si ce auziti la ureache propoveduiti
pren case.
Si nu va teamereti de ceia ce 28
omoara trupul, iara sufletul nu-l pot omor;
ce va teameti mai vrtos de cela ce poate
piarde sufletul si trupul n gheena. Au nu 29
doao pasareale sa vnd ntr-un asarion? Si
una de eale nu va cadea pre pamnt, fara
Parintele vostru.
Iara si perii capului 30
vostru nca-s numarati toti.
Dirept 31
aceaea nu va teamereti, ca dect multe
pasareale snteti voi osabiti.
Decii tot 32
carele va marturisi pre Mine naintea oarrienilor, marturisi-voiu si Eu ntru el naintea
Tatalui Mieu celui den ceriuri.
Si carele 33
sa va lepada de Mine naintea oamenilor,
lepada-Ma-voiu si Eu de el naintea Tatalui
Mieu celui den ceriuri.
Sa nu va pare ca 34
am venit sa puiu pace pre pamnt; n-am
venit sa puiu pace, ce sabie.
Ca am venit 35
sa osabescu omul asupra tatalui sau, si pre
fata asupra mne-sa, si nor asupra soacra-sa.
Si pizmasii omului - cei de casa lui. 36
Cela ce iubeaste tatal, sau muma, mai 37
vrtos dect pre Mine, nu e destoinic Mie; si
cine va iubi feciorul sau fata mai vrtos dect
pre Mine, nu-i destoinic de Mine.
Si cine 38
nu va lua crucea sa si sa vie dupa Mine, nu
iaste destoinic de Mine.
Cela ce au aflat 39
sufletul lui piarde-I-va pre el, si cela ce-s va
piarde sufletul lui pentru Mine, afla-va pre
el. Cine priimeaste pre voi, pre Mine prii- 40
measte; si cela ce priimeaste pre Mine,
priime~ste pre Cela ce M-au trimes pre
Mine.
Cela Ceprii41

Evanghelie

758

measte prorocul\n numele prorocului; plata

prorocului va lua; si cela ce priimeaste pre
direptul, n numele direptului, plata direptu42 lui va lua.
Si cine va da bautUra unuia
den cesti mai mici, numai un pahar de apa
reace, n nume de ucenicu, adevar graiesc
voao nu va piarde plata lui".
CAP

i fu deaca savrsi Iisus poruncind

celor doisprazeace ucenici ai Lui,
trecu de acolo, ca sa nveate si sa
propoveduiasca pren orasile lor.
~I
Iara Ioan auznd, den prinsoare,
faptele lui Hristos, trimitnd doiden ucenicii
lui,
Zise Lui:"Tu esti Cela ce va .sa vie,
au pre altul vom astepta?"
Si raspunznd Iisus, zise lor:"Meargeti de spuneti
lui Ioan ceale ce auzit si vedet:
Orbii
vad si schiopii mbla, stricatii sa cura tescu,
surzii aud, mortii sa scoala si saracilor bine
sa vesteaste.
Si fericit iaste cela ce nu
sa va sminti n Mine".
Si ducndu-se
acestea, ncepu Iisus a grai multimei de
Ioan:"Ce at iesit sa vedet n pustie? Trestie
careasac1ateastedevnt?
Iaralaceatiiesit
sa vedet? Om ntru vesminte moi mbracat?
Iata, ceia ce poarta vesminte moi n casele
mparatilor snt.
Si ce ati iesit sa vedet?
Proroc? Adevar graiesc voao, si mai mult
dect proroc.
Ca acesta iaste de carele
s-au scris:' Iata, Eu trimi t ngerul Mieu
naintea featii Tale, carele va gati calea Ta
naintea Ta'.
Adevar graiesc voao, nu s-au
sculat den nascuti den muieri mai mare de
Ioan Botezatoriul; iara cel mai mic ntru
mp ara tia ceriului mai mare e dect el.
Iara den zilele lui Ioan Botezatoriul pna
acum, mparatia ceriurilor sileaste-sa, si
nevoitorii apuca pre ea.
Ca toti prorocii
si leagea pna la Ioan prorocira.
Si, de
veti vrea sa priimit, acesta e Ilie, carele va
sa vie.
Cela ce are urechi de auzirea sa
auza.
Dara cui voiu nchipui ruda
aceasta? Aseamene iaste copiilor, carora sad
n trguri si striga pre sotiile lor si zic:
'Fluierat-am voao, si n-ati jucat; plns-am
voao, si n-at tnguit'.
Ca veni Ioan, nici
mncnd, nici bnd, si zic ca are drac.
Veni Fiiul Omenesc, mncnd si bnd, si
zic:'Iata om mncatoriu si de vin bautoriu,
priaten vamesilor si pacatosilor!' Si sa
ndireap ta nteleptia de la fiii ei". Atuncea
ncepu Iisus a defaima oras ale ntru carele
era facute ceale mai multe puterile Lui, caci
nu sa pocaira:
"Vai tie, Horazin, vai tie,
Vithsaidan, ca de ara fi fost n Tir si n
Sidon puterile carele fura ntru voi, de mult
cu sac si cu cenusa s-ara fi pocait.
nsa
zic voao: Tirului si Sidonu-

1 ~I

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

12
13
14
15
16
17
18
19
2O
21
22

XI

lui mai lesne va fi n ziua judecatiei dect

voac.
Si tu, Capernaum, ceaea ce te-ai
naltat pna la ceriu, pna n iad te vei pogor; ca de ara fi fost n Sodom puterile
carele fura facute ntru tine, fire-ar ramas
pna n ziua de astazi.
nsa graiesc voao
ca pamntului Sodomului mai lesne va fi n
ziua judecatii dect tie".
ntru aceaea
vreame raspunznd Iisus zise: "MarturisescuMa Tie, Parinte, Domnul ceriului si al
pamntului, ca ai ascuns aceastea de ntelepti si de ntelegatori si le-ai aratat
pruncilor.
Asa, Parinte, ca asa fu bunavrearea naintea Ta!
Toate snt Mie date
de la Tatal Mieu si nimene nu cunoaste pre
Fiiul, numai Tatal; nici pre Tatal cunoaste
cineva, fara numai Fiiul, si cui va Fiiul sa
i-L arate.
Veniti catra Mine, toti cei
ostenit si mpovarati, si Eu voiu odihni pre
voi.
Luati jugul Mieu asupra voastra si
va nvatati de Mine ca blnd snt si smerit
cu inima si vet aflarapaos sufletelor voastre.
Ca e jugul Mieu bun si sarcina Mea iusoara
iaste".
CAP

23

24
25

26
27

28
29
30

XII

1
smbata pren samanaturi, iara
ucenicii Lui flamnzira si ncepura
~ a zmulge spice si a mnca.
Iara 2
ntr-aceaea
vreame
mearse
Iisus
..
fariseii, vaznd, zise<a Lui,,,Iata,
ucenicii Tai fac carea nu se cade a face
smbata".
Iara El zise lor:"Au n-ati 3
cetit ce au facut David cnd au flamnzit
el si carii era cu el?
Cum ntra n casa lui 4
Dumnezau si pinile ceale ale aducerii
nainte le mnca, carele nu i sa cadea sa le
mannce, nici celora ce era cu el, fara numa
preotilor?
Sau n-ati cetit n leage ca n 5
smbete preotii n beseareca smb ata spurca,
si nevinovati snt?
Iara zic voao ca mai 6
7
mare de beseareca iaste acicea.
Si de ati
sti ce iaste:'Mila voiesc, si nu jrta', n-ati
vinui pre cei nevinovati.
Ca Domnul
8
iaste si al smbetii Fiiul Omenesc".
Si
9
iesind de acolea, veni la adunarea lor.
Si 10
iata, un om era avnd mna uscata; si ntrebara pre El zicnd:"Oare cade-se n smbata
a vindeca?", ca sa-L huleasca pre El.
Iara El zise lor:"Cine iaste ntru voi om 11
carele va avea oaie si, de va cadea aceasta
smbata n groapa, au nu o va apuca si o va
scoate? Deci, cu ct iaste omul mai osebit 12
dect oaia? Derept aceaea cade-se n smbete
a face bine".
Atuncea grai omului: 13
"Tinde mna ta"; si o tinse, si sa facu
sanatoasa ca si ceaealalta.
Iara fariseii, 14
deaca iesira, facura asupra Lui sfat, ca pre
El sa-L piarza.
Iara Iisus, conoscnd, 15
Sa duse de acolea; si dupa El mearsera
noroade multe. si vindeca pre ei pre toti.
16
Si~ certa pre ei

U"
.
\.'

0.0

De

la

Mathei

759

Barbati 41
17 ca sa nu-L faca pre El vadit. Ca sa sa mple ma pamntului 3 zile si 3 napti.
ceaea ce s-au grait pren Isaia praracul zicnd: nineviteani scula-sa-var la judecata cu ruda
18 "Iata, Fiiul Mieu, Care am ales, iubitul aceasta si var judeca pre ea, caci s-au pacait
Mieu, n Carele binevru sufletul mieu, de propavedania lui Iana; si iata, mai
mult dect Iana aici.
mparateasa de la 42
pune-vaiu Duhul Mieu preste El si va vestui amiazazi sa va scula la judecata cu ruda
19 limbilar judecata.
Nu va prici, nici va aceasta si a va judeca pre ea, ca au venit de
striga, nici va auzi cineva n ulite glasul Lui. la margi[ni]le pamntului sa auza nteleptia
20 Trestia zdrobita nu va frnge si inul ce lui Salaman; si iata, mai mult dect SalaIara cnd duhul cel necurat 43
fumega nu va stinge, pna cnd va scaate man acicea.
21 judecata la biruinta.
Si ntru numele va iesi den am, treace pren lacuri seci,
Atunci zice: 44
22 Lui limbile var nadejdui".
Atuncea s-au cautnd rapaas, si nu afla.
adus Lui un dracit, arb si mut; si vindeca 'ntaarce-ma vaiu la casa mea de unde am
pre el, ct cel arb si mut si graiia si vedea. iesit'; si viind afla-a zabavind, maturata si
Atunci mearge si ia cu 45
23 Si sa mirara naroadele taate si zicea:"Au nfrumusetata.
24 nu e daara acesta Fiiu lui David?"
Iara sine alte sapte duhuri, mai reale dect el; si
ntrnd lacuiesc acalea si sa fac mai reale
fariseii, auzind, zisera: "Acesta nu scaate
aceluia ceale de apai dect ceale
dracii, ce numai cu Velzevul, damnul draci- amului
dentiu; asa va fi si acestii rude reale".
25 Iar".
Iara Iisus, stiind cugetele Iar, zise Si nca graind El catra glaate, iata, muma si 46
lar:"Taata mparatia mparatindu-se ntru fratii Lui sta afara, pahtind sa graiasca Lui.
sine, pustiaste-se; si taata cetatea au casa, Zise aarecine Lui:"Iata, maica Ta si fratii 47
26 mpartindu-se ntru sine, nu va sta.
Si Tai afara stau cautnd sa graiasca Tie".
de va scaate satana pre satana, ntru sine sa Iara El raspunznd zise ca tra. cela ce-i 48
mparti; dara cum va sta mparatia lui? zisease Lui:"Carea e muma Mea? Si carii
27 Si de scatu Eu ntru Velzevul dracii, snt fratii Miei?"
Si tinznd mna Lui 49
feciarii vastri cu cine var scaate? Derept spre ucenicii Sai, zise:"Iata muma Mea si
28 aceaea ei var fi judeca tarii vastri.
Iara fratii Miei!
Ca cela ce va face vaia 50
de scatu Eu cu Duhul lui Dumnezau dracii, Tatalui Mieu celui den ceriuri, acela Mie
ajuns-au dara preste vai mparatia lui
frate si sar si muma m iaste".
29 Dumnezau. Sau cum paate cineva a ntra
n casa celui tare si vasele lui sa-i jahuiasca,
CAP XIII
de nu va lega ntiu pre cel tare si atunce i
30 va jahui casa lui?
Cela ce nu iaste cu
1 ln ziua aceaea, iesind Iisus den
1
Mine, asupra Mea iaste si cine nu strnge cu
casa, sedea lnga mare.
Si sa 2
31 Mine, rasip easte.
Direp t aceasta graiesc
adunara multime multa catra
vaaa:Tat pacatul si hulaierta-sa-va aameniDnsul, ctu-i fu Lui a ntra n
Iar, iara hula ce e spre Duhul Sfint nu sa va
carabie sa saza; si taata glaata
32 ierta aamenilar.
Si cine va zice cuvnt sta pre tarmure.
Si grai Iar multe n 3
asupra Fiiului Omenesc ierta-sa-va lui, iara pilde, zicnd: "Iata, iesi samanatariul sa
cela ce ar zice spre Duhul Sfint nu se va ierta samene.
Si samannd el, unele cazura 4
lui nici ntr-acest veac, nici n cel viitariu. lnga cale si venira pasarile si le mncara
33 Au facet pamul bun si paamele lui bune, pre eale.
Iara altele cazura pre pietris, 5
sau facet pamul putred si poamele lui unde nu avea pamnt mult si numai ct
putrede; ca den raada sa cunaaste pamul. rasarira, pentru ca nu avea de pamnt
34 Puii naprcelar, cum puteti a grai bine, rai adncare. Deci rasarind saarele, sa palira 6
fiind? Pentru ca den prisasirea inimii gura si, pentru caci nu avea radacina, sa u5\cara.
35 graiaste.
Omul bun den camaara buna a Altele cazura pre spini si crescura spinii si 7
inimii scaate ceale bune, si amul rau, den le necara pre eale. Iara altele cazura n 8
36 camaara rea, scoate reale.
Iara graiesc pamnt bun si da rad, una a suta, alta sasevaaa ca tat cuvntul desart carele var grai zeci, iara alta treizeci.
Cela ce are urechi 9
aamenii, da-var de el sama la ziua judeca tii. de auzirea sa auza ".
Si apropiindu-sa 10
37 Ca den cuvintele tale te vei ndirepta si den ucenicii, zisara Lui:"Caci graiesti Iar n
38 cuvintele tale te vei judeca".
Atuncea pilde?"
Iara El raspunznd, zise Iar ca 11
raspunsera unii den carturari si farisei "V aaa s-au dat a sti tainele mparatiei
zicnd:"nvatatariule,
vam de la Tine sa ceriurilar, iara acelara nu s-au dat.
(Ca 12
39 vedem samn".
Iara El raspunse, zise ceala ce are da-sa-va lui si sa va prisasi, iara
Iar: " Neamul rau si preacurvariu samn cel ce n-are, si ce are sa va lua de la el).
ceare si samn nu sa va da lui, numai Dirept aceaea n pilde graiescu Iar, ca vaznd 13
40 samnul lui Iana prorocul.
Ca, cum au nu vadu, si auzind nu aud, nici sa pricep.
fast Iana n pntecele chitului trei zile si 3 Si sa mple preste ei prarocia Isaiei, 14
napti, asa va fi si Fiiul Omenesc ntru ini- carea zice:'Cu auzul veti auzi si nu veti

760

Evanghelie

nteleage si cautnd veti cauta si nu veti

15 vedea.
Pentru ca s-au ngrasat inima norodului acestuia si cu urechile greu au auzit
si ochii lor au clipit, ca nu cndva sa
vaza cu ochii si cu urechile sa auza si
cu inima sa nteleaga si sa sa ntoarca si
16 voiu vindeca pre ei".
Iara ochii vostri
fericiti-s ca vad si urechile voastre ca aud.
17 Ca adevar graiesc voao ca multi proroci si
direpti au poftit sa vaza ce vedeti, si n-au
vazut, si sa auza ceale ce auziti, si n-au
18 auzit.
Voi dara auziti pilda samana19 toriului.
Tot cel ce aude Cuvntul
Impara tiei si nu nteleage, vine hicleanul
si apuca ce e samanat ntru inima lui;
aceasta e cea,';ce lnga cale s-au sa;manat.
20 Iara cea ce s-au samanat pre pietrisu,
aceasta iaste carele aude Cuvntul si numai21 ct cu dragoste priimeas te pre el.
Si nu
are radacina ntru sine, ce dupa vreame
iaste si, facndu-sa strnsoare au gonire
pentru Cuvnt, numaidect sa sminteaste.
22 Iaru cea ce-i samanata n spini, acesta iaste
carele aude Cuvntul, si grija veacului
acestuia si nsaIaciunea bogatiei sugruma
23 Cuvntul si fara de rod sa face.
Iara cea
ce pre pamntul cel bun s-au samanat,
acesta iaste carele aude Cuvntul si nteleage,
carele aduce rod si face unul o suta, altul
24 sasezeci, altul treizeci".
Alta pilda puse
lor nainte zicnd:"Asemana-se mparatia
ceriurilor omului celui ce samana samnta.
25 buna n tarina lui.
Si dormind oamenii,
veni pizmasul lui si samana ntre gru ne26 ghini si sa duse.
Iara cnd rasari iarba si
rod facu, atunci sa aratara si neghinile.
27 Viind slugile stapnului casei, zisara lui:
'Doamne, au'n-ill samanat samnta buna n
tarina ta? Dara de unde are neghinile?'
28 Iara el zisa lor:'Un om pizmasu au facut
aceasta'. Si zisara lui slugile:'Dara vrea-vei
29 sa meargem sa le plevim?'
El zise:'Ba,
sa nu cumva, zmulgnd neghinile, sa zmul30 geti mpreuna cu eale si grul.
Lasati sa
creasca amndoao pna la secerat si la
vreamea secerisului voiu zice seceratorilor:
Culeageti nti neghinile si legati pre eale
n snopi, ca sa arza eale, iara grul strngeti
31 n jicnita mea'''.
Alta pilda puse lor
nainte, zicnd:"Asamanata iaste mparatia
ceriurilor grauntului de mustariu, carele
lundu-l omul l-au samanat n tarina lui;
32 Care iaste mai mic de toate samintele, iara
deaca creaste, mai mare e de toate legumile,
si sa face copaciu, ct vin pasarile ceriului
33 si saIasluiescu n ramurile lui". Alta pilda
grai lor: "Asamanata iaste mp ara tia ceriurilor aluatului, care lundu-l muiareal ascunse
n faina de trei masuri, pna s-au dos191 - Biblia, 1688

pit tot".
Aceastea toate grai Iisus n pilde 34
noroadelor si fara pilda nemica nu graiia
lor;
Ca sa sa mple ce e zis pren prorocul 35
zicnd:"Deschide-voiu n pilde rostul Mieu
si voiu arata ascunse de nceputul lumii".
Atuncea lasnd multimea, veni Iisus n casa 36
si sa apropiara catra El ucenicii Lui, graind:
"Spune noao pilda neghinelor tarinii".
Iara El raspunznd, zise lor: "Cela ce samana 37
samnta buna iaste Fiiul Omenesc.
Iara 38
tarina iaste lumea; si samnta cea buna,
acestea snt fiii mparatiei; iara neghinile
snt fiii hicleanului.
Iara vrajmasul cela 39
ce au samanat pre eale iaste diavolul; iara
secera tura sfrsenia veacului iaste; iara
seceratorii ngerii snt.
Deci, cum sa 40
aduna neghinele si sa ard cu foc, asa va fi
la sfrs enia veacului acestuia. Trimite-va 41
Fiiul Omenesc pre ngerii Lui si vor culeage
dentru mparatia Lui toate smintealele si
pre ceia carii fac faradeleagea.
Si-i vor 42
arunca pre ei n cuptoriuJ de foc; acolo va fi
plnsul si scrsnirea dintilor. Atunci direp- 43
tii vor straluci ca soarele ntru mparatia
Parintelui lor; cine are urechi de auzirea
sa auza.
Iaras aseamene iaste mparatia 44
ceriurilor cu comoara ascunsa n tarina
care, aflndu-o omul, o ascunse si de bucuria
ei me.arge si toate cte are vinde si cump ara
pamntul acela.
Iara aseamenea iaste 45
mparatia ceriurilor cu omul negutatoriu,
carele cauta margaritariuri bune;
Carele 46
aflnd un margaritariu de mult pret, mergnd, vndu tot ce avea si-l cumpara.
Iaras aseamenea iaste mparatia ceriurilor 47
cu navodul aruncat n mare, si de tot fealiul
au adunat;
Carele, deaca sa mplu, suin- 48
du-l pe tarmuri si saznd, aleasera ceale
bune n vase, iara ceale putrede lepadara
afara.
Asa va fi la sfrsenia veacului, 49
iesi-vor ngeri si vor desparti pre cei rai den
mijlocul direptilor.
Si-i vor arunca pre 50
ei n cuptoriul de foc; acolo va fi plnsul si
scrsnirea dintilor".
Zise Iisus lor: 51
"Inteleageti aceastea toate?" Graira Lui:
"Asa Doamne!"
Iara El zise lor:"Dirept 52
aceasta tot carturariul stiutoriu ntru
mparatia ceriurilor aseamene iaste cu
omul stapn al casei carele scoate den comoara sa noao si vechi".
Si fu cnd 53
sfrsi Iisus pildele aceastea, trecu de acolea.
Si venind la mosia Sa nvata pre ei n adu- 54
narea lor ct sa mira ei si graiia:"De unde
e Acestuia aceasta nteleptie si puterile?
Au nu e Acesta feciorul teslariului? Au nu 55
sa cheama muma Lui Maria? Si fratii Lui,
Iacov si Iosie si Simon si Iuda?
Si suro- 56
riIe Lui au nu-s toate catra noi? Dara de
unde snt aceastea toate Lui?"
Si sa 57

De

la

smintiia ntru El; iara Iisus zise 10r:"Nu

iaste proroc necinstit, fara numai n
58 mosia Lui si n casa Lui".
Si nu facu
acolo puteri multe pentru necredinta lor.
(:AP

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

XIV

ntru aceaea vreame auzi Irod, al

patrulea biruitoriu, veastea lui
I~I
Iisus.
Si zise slugilor sale:
"Acesta iaste Ioan Botezatoriul,
.
acesta au nvis den morti si dirept
aceasta puterile lucreaza ntru el". Pentru
ca Irod, prinznd pre Ioan, l-au legat pre el
si l-au pus n temnita, pentru Irodiada,
muiarea lui Filip, fratelui sau.
Ca zicea
Ioan lui:"Nu ti sa cade sa o aibi pre ea".
Si vrnd sa uciga pre el, sa temu de gloata,
caci ca un proroc l avea pre el.
Si nasteri facndu-se lui Irod, juca fata Irodiadei
nainte-le si placu lui Irod.
Deci cu juramnt sa marturisi ei sa-i dea orice ara
ceare. Iara ea, fiind nva tata de muma-sa,
zise: "Da-mi cicea n tipsie capul lui Ioan
Botezatoriul".
Si sa ntresta mparatul,
iara pentru juramnturi si pentru cei ce
sedea cu el, porunci sa sa dea.
Si trimitnd taie capul lui Ioan n temnita.
Si
sa aduse capul lui n blid si sa deade featei
si-l duse mne-sa.
Si apropiindu-se ucenicii lui, luara trupul lui si-l ngrop ara si
venind spusera lui Iisus.
Si deaca auzi
Iisus, sa duse de acolo ntr-un vas n loc
pustiiu, sngur; si auzind gloatele, mearsera
dupa El pedestri den orase.
Si iesind
Iisus, vazu gloata multa si 1 sa facu mila
de ei si vindeca bolnavii lor.
Si fiind
sara, sa apropiara catra El ucenicii Lui,
graind:,,Pustiiu iaste locul si acum vreamea
treace, slobozi naroadele, ca sa mearga pren
sate sa-s cumpere lor bucate".
Iara Iisus
zise lor: ,,Nu trebuie sa sa duca, dati voi lor
sa mannce".
iara ei zisera lui:"Nu
avem aicea fara numai 5 pini si doi pesti".
El zise:"Aduceti Mie acealea ncoace".
Si poruncind naroadelor sa saza pre pajiste,
lund ceale 5 pini si cei doi pesti, cautnd
la ceriu, binecuvnta si frngnd deade ucenicilor pinile, iara ucenicii naroadelor.
Si
mncara toti si sa saturara si strnsera
prisoseala faramiturilor 12 cosnite pline.
Iara cei ce mncara era barbati ca la 5000,
fara muieri si copii.
Si ndata ndemna
Iisus pre ucenicii sai sa ntre n corabie si
sa treaca nainte de El, de ceaeaparte, pna
va slobozi naroadele.
Si deaca slobozi
multimea, Sa sui n mun:te sngur, sa sa
roage, deci fiind sara, era Insus acolo.
Iara corabia era pre la mijlocul marii,
nvaluindu-se de valuri, ca le era vntul
mpotriva.
Iara
I~I

Mathei

761

n a patra straja de noapte, mearse Iisus

catra dnsii mblnd pre mare.
Si vaznd
pre El ucenicii mblnd pre mare, sa spareara
zicnd ca iaste naluca si de frica strigara.
Si numaidect grai lor Iisus zicnd:"Indrazniti, ca Eu snt, nu va teameti".
Si
raspunznd Petar zise Lui:"Doamne, de esti
Tu, porunceaste-mi sa viu catra Tine pre
apa".
Iara El zise:"Vino". Si pogornduse den corabie Petar, au umblat pre apa, sa
vie catra Iisus.
Si vaznd vntul tare sa
spamnta si, ncepnd a sa afunda, striga
zicnd:" Doamne, mntuiaste-ma".
Si
numai ct Iisus tinznd mna, apuca pre el
si grai lui:"Putin credincioase, la ce te
ndois?"
Si ntrnd ei n corabie, nceta
vntul.
Iara cei den corabie viind sa
nchinara Lui, zicnd:"Adevarat Fiiul lui
Dumnezau esti".
Si deaca trecnd,venira
n pamntul Ghenisarethului.
Si deaca
conoscura oamenii acelui loc, trimisera
ntru tot mprejurul acela si adusera catra
El toti bolnavii.
Si ruga pre El ca numai
sa sa atinga de poala vesmntului Lui; si
cti sa atinsera sa mntuira.
CAP

26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36

XV

tunci venira catra Iisus cei den

Ierusalim, carturarii si fariseii,
zicnd:
" Pentru ce ucenicii
Tai calca rnduiala batrnilor, ca
nu-s spala mnile lor cnd mannca
pine?"
Iara El raspunznd, zise lor:
"bara voi caci calcat porunca lui Dumnezau pentru rnduiala voastra?
Ca
Dumnezau au poruncit graind:'Cinsteaste
pre tata-tau si pre muma-ta' si:'Cela ce
graias te de rau pre tata sau pre muma cu
moarte sa moara'.
Iara voi zicet :'Cela
ce ar zice tatne-sau sau mne-sa:'Darul
care te vei folosi de la mine',
~--6cinsti pre tata-sau sau pre mum-sa'. Si
n-at plinit porunca lui Dumneza1i, pentru
rnduiala voastra.
Fatarnicilor, bine au
prorocit de voi Isaia zicnd: 'Apr~ie-sa
de Mine oamenii acestea cu gurile lor si cu
buzele Ma cinstesc, iara inima lor departe
e de Mine. Ce n desart Ma cinstesc nvatnd nvataturi, poru~ci omenesti'''.
Si
chemnd norodul zise lor: "Auzit si nteleaget.
Nu ce ntra n gura spurca pre
om, ce ce iase den gura, aceaea spurca
omul".
Atuncea apropiindu-se ucenicii
Lui, zisera Lui:"Stii ca fariseii, auzind
cuvntul, sa zmintira?"
Iara El raspunznd zise:"Toata rasadirea carea n-au sadit
Tatal Mieu cel ceresc dezradacina-se-va.
Lasati pre ei, povatuitori orbi snt orbilor;
orbul, de va povatui pre orb, amndoi vor
cadea n groapa".
Si raspunznd Petar
zise Lui:" Spune-ne noao pilda aceasta" .
Iara Iisus zise:"Au si voi nentelegatori
sntet?

1
2
3
4

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

762

Evanghelie

17 nca nu sQcotiti ca tot care ntra n gura,

18 n pntece ntra si la sazut iase?
Iara
carele ies den gura, den inima ies si acealea
19 spurca omul?
Ca de la inima ies cugete
reale, ucideri, preacurvii, curvii, furtusaguri,
20 marturii mincinoase, blesteame. Aceastea
snt carele spurca pre om, iara a mnca cu
21 mnile nespalate, nu spurca pre om".
Si
iesind Iisus de-acolea, Sa duse n partea
22 Tirului si a Sidonului.
Si iata o muiare
hananeiana iesind dentr-aceale hotara,
striga Lui graind:"Miluiaste-ma, Doamne,
Fiiullui David, fiica mea rau sa ndraceas te'~
23 Iara El nu raspunse ei cuvnt; si apropiinduse ucenicii Lui rugara pre El zicnd:"Slobo24 zi-o pre ea, ca striga dupa noi". - Iara El
raspunznd zise:"Nu snt trimis ce numai
catra oile ceale perite ale casei lui Israil".
25 Iara ea, viind, sa nchina Lui, graind:
26 "Doamne, ajuta-mi". Iara El raspunznd
zise: "Nu e bine a lua pinea feciorilor si a
27 o arunca cinilor".
Iara ea zise:"Asea,
Doamne, ca si cinii mannca den farmele
cealea ce cad den masa domnilor lor".
28 Atuncea raspunznd Iisus zise ei:"O,muiare,
mare-i credinta ta, fie tie cum voiesti"; si
29 sa sanatosi fiica ei dentr-acelceas.
Si
mutndu-Se Iisus de-acolea, veni lnga
marea Galileiului si suindu-Se pre magura,
30 sedea acolo.
Si apropiindu-se catra El
naroade multe, avnd cu dnsii ologi, orbi,
muti, nevolnici si altii multi, si-i arunc ara
pre ei la picioarele lui Iisus si-i vindeca pre
31 ei;
Ct sa mira multimea vaznd mutii
graind, nevolnicii sanatosi, schiopiimblnd
si orbii vaznd; si Iaudara pre Dumnezaul
32 lui Israil. iara Iisus, chemnd pre ucenicii
Sai, zise:"Mila Mi-e de narod, ca, iata, trei
zile de cnd sad lnga Mine si n-au ce mnca;
si a-i slobozi pre ei nemncati nu voiu, ca
33 n~ :umv~ sa ~1~?eas~a pre cale".
Si
Zlsera Lm ucemCl1 Lm:"De unde noao n
pusti~ at~~ea p~ni, ~~a.sa se sat~re a!tt~
34 mUI\I~e? ~ .SI. gr~l IIsus .10r:,~CI~epll~I
ave~,: Iar~ el ZISe!a:" 7 SI pupnel pestI35 s?n:
SI p.oru?CI gloatelor }a. s~a p~~
36 p,?-mmt. ~ SI. lmn~ ceale 7 pllm. S.Ipestl~,
?n~dlaud';l,Jnnse .SI~eade. u~emc~or ~Ul;
3 7 l~a ~ucem.711.mult~me:. SI mmc~a. tO.tIs~
sa saturara SIluara pnsosala den fanmltun
Iara cei ce mncara era
38 7 cosnite pline.
p~tru mii .de oameni fa;a ~~ieri si c?pii:
39 SI slobozm~ .norodu~ mtra m..corable SI
vem m hotarale Magdalll.
CAP

1
2

XVI

i apropiindu-sa fariseii si saducheii,

ispitind, rugara pre El semnu den
ceriu sa le arate lor. Iara El raspunznd zise lor: " Facndu-sa sara, ziceti:'Senin e, ca sa rusaste ceriul',

Si demineata:'Astazi vreame turbure, ca sa 3

rusaste ceriul posomorndu-sa'. Fatarnicilor, fata ceriului stit a o aleage, iara seamnele vremilor nu puteti?
Ruda rea si . 4
preacurvare samnu ceare; si samnu nu sa va
da ei, numai samnullui Iona prorocul". Si
lasnd pre ei Sa duse.
Si viind ucenicii 5
Lui n ceaea parte, uitara sa ia pine.
Iara Iisus zise 10r:"Cautati si va paziti de 6
_ aluat111fariseilor si al saducheilor".
Iara 7
ei cugeta ntru sine zicnd ca "Pine n-am
luat".
Si conoscnd Iisus, zise 10r:"Ce 8
cugeta ti ntru voi, putini credinciosi, caci
pine n-ati luat?
nca nu socotiti, nici 9
nu aducet aminte de ceale cinci pini ale
celor cinci mii de oameni si cte cosnite ati
luat?
Nici de ceale sapte pini ale celor 10
patru mii (de oameni) si cte cosnite ati
luat?
Cum nu priceapeti ca nu de pine 11
am zis voao sa va luati aminte, de aluatul
fariseilor si al saducheilor?"
Atuncea 12
pricepura ca nu le-au zis sa sa fereasca de
aluatul pinii, ce de nvataturile fariseilor
si saducheilor.
Si viind Iisus n partile 13
Chesariei lui Filip, ntreba pre ucenicii Sai
zicnd:"Cine Ma zic oamenii a fi Fiiul
Omenescu?"
Iara ei zisara:"Unii Ioan 14
Botezatoriul, altii Ilie, iara altii Ieremia,
sau unul den proroci".
Zise 10r:"Dara 15
voi cine Ma zicetia fi?"
Si raspunznd 16
Simon Petar, zise:"Tu esti Hristos, Fiiul
lui Dumnezau celui viu".
Si raspunznd 17
Iisus, zise lui:"Fericit esti, Simone, Var
Iona, ca trupul si sngele nu arata tie
aceastea, ce Parintele Mieu cel den ceriuri!
Si Eu zic tie ca tu esti Petar si pre aceasta 18
piatra voiu zidi beseareca Mea si portile
iadului nu vor nvinge ei.
Si voiu da tie 19
cheile mparatiei ceriurilor si oricare vei
lega pre pamnt, fi-va legat n ceriuri, si care
vei dezlega pre pamnt, fi-va dezlegat n
ceriuri".
Atuncea conteni ucenicilor Sai 20
ca sa nu spuie nemunui ca iaste El Iisus
Hristos.
De atuncea ncepu Iisus a spune 21
ucenicilor Sai ca I sa cade Lui a mearge n
Ierusalim si multe a pati de batrni si de
arhierei si de carturari si a Sa omor, si a
treia zi a nvia.
Si apucndu-L pre El 22
Petar, ncepu a certa pre El zicnd:"Blnd
Tie Doamne sa nu-Ti fie Tie aceastea".
iara El ntor~ndu-Sa ' zise IU:iPetar: Pasa 23
denapoia Mea, satan~, sminteala ~' esti,
caci nu gndesti de cealea ce snt ale lui
Dumnezau, ce de-ale oamenilor!" Atuncea 24
Iisus zise ucenicilor Sai:"Cine va sa vie dupa
Mine, sa sa leapede de sine si sa ia crucea
sa si sa vie dupa Mine.
Ca vericine ar 25
vrea sa mntuiasca sufletul lui piarde-I-va
pre el, iara cine ar piarde sufletul lui pentru
Mine afla-I-va pre el.
Ca ce sa foloseaste 26
omului de ar dobndi toata lumea si
sufletul sau va pagubi? Sau ce va da 0-

De

la

27 mul schimbu pentru sufletul lui?

Ca va
sa vie Fiiul Omenesc cu slava Tatalui Sau,
cu ngerii Lui, si atuncea va plati fiecaruia
28 dupa faptele lui.
Adevar graiesc voao ca
snt unii de carii stau acicea, carii nu vor
gusta moarte, pna nu vor vedea pre Fiiul
Omenesc viind ntru mparatia Sa".
CAP

1
2
3
4
5

6
7
8
9

10
11
12
13
14
15
16
17

18
19
20

21

XVII

i dupa sase zile luo Iisus cu El pre

Petar si pre Iacov si pre Ioan, fratele lui, si-i sui pre ei spre un munte
I~" .A\11
nalt osebi.
Si Sa schimba la
fata naintea lor si straluci fata Lui
ca soarele, iara vesmintele Lui fura albe, ca
lumina.
Si iata, sa arata lor Moisi si ilie
graind cu El.
Si raspunznd Petar, zise
lui Iisus:"Doamne, bine iaste noao acicea a
fi; de vei, sa fac~m trei colibi, Tie una si lui
Moisi una siuna lui Ilie". nca graind e~ iata
nuor luminat umbri pre ei siiata glas den nuor graind: " Acesta iaste Fiiul Mieu cel iubit,
ntru Carele binevruiu, pre Acela ascultati! "
Si auznd ucenicii, cazura pre fata lor si
sa temura foarte.
Si apropiindu-Se Iisus,
Sa atinse de ei si zise:"Sculat si nu va teamet".
Si radicnd ochii lor, pre nimeni
nu vazura, numai pre Iisus sngur.
Si
pogorndu-se ei den munte, porunci lor Iisus,
zicnd:"Nemarui sa nu spunet vedeania
pna cnd va nvia Fiiul Omenesc den morti".
Si ntreb ara pre El ucenicii Lui, zicnd:
"Dara zic carturarii ca trebuie Ilie sa vie
mai nainte?"
Iara Iisus raspunznd, zise
lor:"Ilie va veni mai nainte si va tocmi toate.
Iara graiesc voao ca Ilie, iata, au venit si
nu-l cunoscura pre el, ce facura lui cte
vrura, asa si Fiiul Omenesc va pati de ei".
Atuncea nteleasera ucenicii ca de Ioan
Botezatoriul zise lor. Si mergnd ei catra
multime, sa apropie catra El un om, cazu
ngenunchind la El
Si zicnd: "Doamne,
miluiaste pre fiiul mieu, ca e lunatec si rau
pate, ca de multe ori cade n foc si de multe
ori n apa.
Si adus pre elIa ucenicii Tai,
si nu-l putura vindeca".
Iara Iisus
raspunznd zise:"O, ruda necredincioasa si
ndaratnica, pna cnd voiu fi cu voi? Pna
cnd voiu ngadui pre voi? Aduceti-M pre
el ncoace".
Si certa Iisus pre el si iesi
dentr-nsul dracul si sa yindeca cuconul
dentr-acela ceas.
Atunce. apropiindu-se
ucenicii de Iisus deosebi, zisera:"Pentru ce
noi nu putum scoate pre el?"
Iara Iisus
zise lor:"Pentru necredinta voastra; ca
adevar zic voao, de ati avea credinta ct un
graunt de mustariu, zicere-at magurii
acestiia:'Treci de acicea colo!' si va treace,
si nemica nu va fi sa nu sa poata voao.
Ca acest fealiu nu
~I

Mathei

763

iase, ce numai cu rugaciunea si cu postul".

Iara ntorcndu-se ei n Galilea zise lor Iisus:
"Va sa Sa dea Fiiul Omenesc n mnile
oamenilor.
Si-L vor omori pre El si a
triia zi va nvie". Si sa ntristara foarte.
Si venind ei n Capernaum, sa apropiara cei
ce lua didrahmele catra Petar si-i zisera:
"nva tatoriul vostru nu da 'vama didrahme?"
Zise:"Asa". Si cnd ntra n
casa, mai nainte-l apuca pre el Iisus, zicnd:
"Ce ti se pare, Simone? mparatii pamntului de la carii iau vamile sau bir? De la feciorii lor au de la streini?"
Zise Petar
Lui:"De la striini". Grai lui Iisus:"Dara
feciorii slobozi snt.
Ce ca sa nu-i smintim pre ei, ducndu-te la mare, arunca
undita si, care peaste va iasi ntiu, ridica-I,
si, deschiznd gura lui, vei afla un statir;
acela lund, da lor, pentru Mine si pentru
tine" .
CAP

22
23
24
25

26
27

XVIII

ntr-acel ceas sa apropiara ucenicii

catra Iisus zicnd:"Oare cine-i mai
mare ntru mparatia ceriurilor?"
Si chemnd Iisus un copil, l puse
n mijlocul lor. Si zise: "Adevar
graiesc voao, de nu va veti ntoarce si sa fiti
ca copiii, nu veti ntra ntru mpara tia ceriurilor. Deci, carele sa va smeri pre sine, ca
acest copil, acela iaste mai mare ntru
mpara tia ceriurilor.
Si care ar priimi
pre un copil ca acesta n numele Mieu, pre
Mine priimeaste.
Iara cine ar zminti
pre unul de acesti mici, carii cred ntru
Mine, mai bine e lui sa sa spnzure piatra
mQrii de grumazii lui si sa sa neace ntradncul marii.
Vai lumii, de ~inteale,
ca trebuiaste sa vie smintealele, nsa vai de
omul acela pren carele vine zminteala!
Iara de te zminteas te mna ta sau piciorul
tau, taie-le pre eale si leapada de la tine;
mai bine iaste tie ciung sau schiop sa ntri
n viata, dect, doao mni sau doao picioare
avnd, sa te pui n focul veacinic.
Si
ochiul tau de te va sminti, scoate-l pre el
si-l leapada de la tine; mai bine iaste tie
cu un ochiu sa ntri n viata dect, doi ochi
avnd, sa te pui n matca focului.
Cautati
sa nu huliti pre vrunul de acesti mici, ca
graiesc voao ca ngerii lor n ceriu pururea
vad fata Tatalui Mieu cel den ceriuri.
Ca au venit Fiiul Omenesc sa mntuiasca
pre cel pierdut.
Ce sa pare voao? De vor
fi la un om 100 de oi si va rataci una
dentr-nsele, au nu, lasnd pre ceale 90 si 9
n munti, cauta pre cea ratacita?
Si de
se va tmpla sa o afle, adevarat graiesc voao
ca sa bucura de aceaea mai vrtos dect de
ceale 90 si noao neratacite.
Asa nu iaste
voie naintea Tatalui vostru den ceriuri ca
sa piaie unul de cesti mici.
Iara de va
gresi fra-

1
2
3
4
5
6

7
8

10

11
12
13
14

764

16
17

18
19

20
21
22
23
24
25
26
27
28

29
30
31
32
33
34
35

Evanghelie

tele tau tie, pasa si cearta pre el ntre tine

si ntre el sngur; de te va asculta, ai dobndit pre fratele tau.
Iara de nu va asculta,
mai ia cu tine nca unul sau doi, ca pren gura
a doi au trei marturii va sta tot cuvntul.
Iara de nu va asculta si pre ei, spune saborului, iara de nu va asculta nice saborul, fie
tie ca cel pagn si ca un vames.
Adevar
graiesc voao, oricte veti lega pre pamnt,
fi-vor legate n ceriu, si oricte veti dezlega
pre pamnt, fi-vor dezlegate n ceriu. Iaras
adevar zic voao ca, de se vor tocmi doi
dentru voi pre pamnt, de tot lucrul care l-ar
ceare, fi-va lor 'de la Tatal Mieu cel den
ceriuri.
Ca unde snt doi sau trei aaunati
ntru numele Mieu, acolo snt n ;mijlocul
lor".
Apropiindu -se de El Petar, zise:
"Doamne, de cte ori va gresi fratele mieu
mie si voiu ierta lui? Pna n sapte ori?" Zise
Iisus lui:"Nu zic tie numai pna de sapte
ori, ce pna de saptezeci si sapte de ori.
Dirept aceaea asamanatu-s-au mparatia
ceriului cu omul mparat carele vru sa ia
sama cu slugile lui.
Deci, ncepnd el a
lua sama sa aduse lui un datornic cu zeace
mii de talanti.
Si neavnd el sa-i dea,
porunci domnul lui pre el sa-I vnza, si pre
muiarea lui si pre feciori si toate ce avea,
si sa-i plateasca.
Decii, caznd sluga, sa
nchina lui zicnd: 'Doamne, ndelungeaste-t
mnia asupra-mi si toate-t voiu plati'.
Si
milostivindu-se Domnul slugii aceiia, l
slobozi pre el si-i ierta datoria.
Si iesind
sluga aceaea, afla pre unul den sotiile lui,
carele era lui datoriu cu o suta de dinari; si
prinznd pre el, l sugruma, zicnd: 'PIateaste-mi ce-mi esti datoriu'. - Deci, caznd cel
dempreuna cu el rob la picioarele lui, ruga
pre el graind: 'ndelunga-t mnia preste mine
si voiu plati tie toate'.
Iara el nu vru,
ce-l duse de-l baga n temnita, pna va plati
datoria.
Si vaznd cei dempreuna robi
ceale ce s-au facut, foarte sa ntristara si
viind spusara domnului lor toate ceale ce
fura.
Atuncea, chemnd pre el domnul
sau, zise lui: 'Sluga hic1eana, toata datoria
aceaea iertaiu tie, de vreame ce m-ai rugat.
Nu ti sa cadea si tie sa-t fie mila de cel ce
e mpreuna cu tine rob, cum si mie mi-au
fost mila de tine?'.
Si mniindu-se domnul lui, l deade pre el muncitorilor pna va
plati toata datoria lui.
Asea si Tatal
Mieu cel ceresc va face voao, de nu vet
ierta fiestecarele fratelui sau, de la inimile
voastre, gresalele lor".
CAP

1
2
192 -- Biblia, 1688

XIX

i fu cnd sfrsi Iisus cuvintele aceastea, iesi den Galileiu si veni n hotarale Iudeii,de ceaea parte deIordan.
Si mearsera dupa El gloate multe

si vindeca pre ei acolo.

Si sa apropiara
catra El fariseii, ispitindu-L pre El si zicnd
Lui:"Cade-sa omului a lasa pre muiarea lui
pentru fiecare vina?"
Iara El raspunznd
zise 10r:"Au n-at cetit ca Cel ce au facut
denniu, barbatul si muiarea au facut pre ei?
Si au zis:'Dirept aceaea va lasa omul pre
tata-sau si pre muma-sa si sa va lipi catra
muiarea sa si vor fi amndoi un trup'.
Dirept aceaea nu mai snt doi, ce un trup;
care dara Dumnezau au mpreunat omul sa
nu desparta".
Zisera Lui:"Dara caci au
poruncit Moisi sa dea carte de despartire si
sa o lase pre ea?"
Zise lor ca "Moisi
pentru ntarirea inimii voastre au poruncit
voao sa va lasat muierile voastre, iara dentiu n-au fost asa.
Si zic voao ca au cine-s
va lasa muiarea lui, nu pre curvie, si va lua
alta, preacurveaste, si cine va lua lasata de
altul preacurvie face". Zisera Lui ucenicii
Lui: "De iaste asa pricina omului cu muiarea,
nu e bine sa sa nsoare".
Iara El zise lor:
"Nu-l cuprind tot cuvntul acesta, ce carora
li-e dat.
Ca snt fameni carii den trupul
mumei lor au nascut asa, si snt fameni
carii s-au scopit de oameni, si snt fameni
carii s-au scopit pre nsis pentru mparatia
ceriurilor; cela ce poate cuprinde cuprinza ".
Atuncea sa adusara catra El copilasi ca
sa-S puie mnile pre ei si sa Sa roage; iara
ucenicii certa pre ei.
Iara Iisus zise:
"Lasati copilasii, si nu-i oprire ti pre ei a veni
catra Mine, pentru ca ca acestora iaste
mparatia ceriurilor".
Si puindu-Si pre
ei mnile, Sa duse de acolea.
Si iata
unul apropiindu-sa, zise Lui:"nvatatoriule
bune, ce bine voiu face ca sa aibu viata
veacinica?"
Iara El zise Lui:"Ce Ma zici
bun? Nimeni nu e bun, fara numai unul
Dumnezau; iara de vei sa ntri n viata,
pazeaste poruncile".
Zise Lui:"Carele?"
Iara Iisus zise:"Sa nu omori, sa nu preacurves ti, sa nu furi, sa nu marturisesti minciuni.
Cinsteaste pre tatal tau si pre muma ta si
sa iubesti pre aproapele tau ca pre tine".
Zise Lui tnarul:" Toate aceasteale-am pazit
den tinereatele meale; ce nca-mlipseaste?"
Zise Iisus lui:"De vei sa fii desavrsit, pasa,
vinde tot ce ai si da saracilor, si vei avea
comoara n ceriu, si vino dupa Mine".
Si auzind tnarul cuvntul, sa duse ntristat,
ca era avnd agonisita multa.
Iara Iisus
zise ucenicilor sai: "Adevar zic voao ca
anevoie va ntra bogatul ntru mparatia
ceriurilor.
Si iaras zic voao: Mai lesne
iaste camila pren ureachea acului a treace
dect bogatul ntru mparatia lui Dumnezau
a ntra".
Si auzind ucenicii Lui, sa mirara
foarte zicnd:"Dara
cine sa va putea
spasi?"
Si cautnd Iisus, zise 10r:"La oa-

,3

4
5
6
7
8
9

10
11
12

13
14
15
16'
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26

De la

Mathei

765

meni aceasta peste putinta iaste, iara la batjocureasca si sa-L bata si sa-L rastig27 Dumnezau toate sa pot".
Atuncea neasca, si a treia zi va nvia".
Atunci sa
raspunznd Petar, zise Lui:"Iata, noi am apropie de El ffiuma feciorilor lui Zevedeiu
lasat toate si am venit dupa Tine; dara ce cu feciorii sai, nchinndu-se si cersind oare28 ne va fi noao?"
Iara Iisus zise lor: ce de la El.
Iara El zise ei:"Ce vei?"
"Adevar ziCvoao ca voi, carii ati venit dupa Zise Lui:"Zi ca sa saza acestidoi feciori ai
Mine, la nasterea de iznoava cnd va sadea miei unul de-a direapta Ta si altul de-a stnga
Fiiul Omenescu pre scaunul slavei Sale, ntru mparatia Ta". Si raspunznd Iisus,
sadea-veti si voi pre doaosprazeace scaune, zise:"Nu stit ce cearet; putet bea paharul
judecnd ceale doaosprazeace neamuri ale carele Eu voiu sa beau si cu botezul carele
29 lui Israil.
Si tot carele au lasat casa, au Eu Ma botezu sa va botezat?" Zisera Lui:
Si zise 10r:"Paharul Mieu veti
fratii, au surorile, au pre tata-sau, au pre ' ,,Putem".
muma-sa, au muiarea, au feciorii, au tarini, bea si cu botezul carele Eu Ma botezu va
pentru numele Mieu, cu o suta de parti va vet boteza, iara a sadea de-a direapta Mea
30 lua si viata veacinica Va mosteni.
Ca si de-a stnga Mea nu iaste Mie a da, ce
multi vor fi cei denti apoi ,si cei de apoi celora ce s-au gatit de la Tatal Mieu".
nti.
Si auzind aceastea, cei zeace sa mniara
pre cei doi frati.
Iara Iisus, chemnd pre
CAP XX
ei, zise:" Stit ca domnii pagnilor domnesc
pre ei si cei mari stapnescu pre ei.
Iara
1~
a aseamenea iaste mparatia ceriu- ntre voi nu va fi asa, ce, carele va vrea
rilor omului casatoriu, carele iesi ntru voi sa fie mai mare, sa fie voao sluga.
dns-demineata sa tocmeasca lucra- Si cine va vrea ntru voi a fi ntiu, sa fie
2 IFAWlI tori la via lui. Deci tocmindu-sa
voao sluga.
Precum si Fiiul Omenesc
cu lucratorii, cte un denar pre zi, n-au venit sa-I slujeasca Lui, ce sa slujasca
3 trimise pre ei la via lui.
Si iesind la al El si sa dea sufletul Lui rascumparare
treilea ceas, vazu pre altii stnd n trg fara pentru multi".
Si iesind ei den Erihon,
4 lucru.
Si acelora zise: 'Meargeti si voi n mearse dupa El multime multa.
Si iata
5 vie si ce ar fi dirept voiu da voao'.
Iara ei doi orbi saznd lnga cale, auzind ca Iisus
mearsara; iara iesind n al sasele si al noaole treace, strigara zicnd:"Doamne, Fiiullui
6 ceas, facu asijderea.
Si iesind n al David, miluiaste pre noi, Doamne, Fiiullui
unsprazeacele ceas, afla pre altii stnd fara David!" Si multimea certa pre ei sa taca,
lucru si zise 10r:'Ce stati acicea toata ziua iara ei mai vrtos striga zicnd: "Doamne,
Si statu
7 fara lucru?'
Zisera lui:'Ca nimeni pre fiiul lui David, miluiaste-ne".
noi n-au tocmit'. Zise 10r:'Meargeti si voi Iisus, chema pre ei si zise:" Ce vet sa fac
Zisera lui:"Doamne, ca sa sa
8 n vie si ce va fi dirept vet lua'.
Si voao?"
facndu-se seara, zise domnul viei ispravni- deschiza ochii nostri". Si milostivinducului sau:'Cheama pre lucratori si le Se Iisus, atinse ochii lor sinumaidect vazura
ochii lor si mearsera dupa El.
plateaste lor plata, ncepnd de la cei de
9 apoi,pna la cei dentiu'.
Sideaca venira
CAP XXI
cei ce venise n al unsprazeacele ceas, luara
10 unul cte un dinariu.
Si viind cei dentiu,
i cnd sa apropiara ca tra Ierusalim
le parea ca vor lu.a mai mult; si luara si
11 aceia cte un dinariu.
Iara deaca-i luara,
si venira n Visfaghi, catramuntele
Maslinilor, atunci Iisus trimise doi
12 rapstira spre domnul casei,
Zicnd ca
ucenici,
Zicnd lor: "Duceti-va
'Acesti de apoi un ceas lucrara si i-ai facut
la satul carele iaste naintea voastra
tocma cu noi, carii am purtat greutatea
13 zilei si zaduhul'.
Iara el raspunznd zise si numaict vet afla o asina legata si mnSi
unuia den ei:'Priatene, nu fac tie nedirep- zul cu ea; dezlegndu-o, aducet Mie.
tate, au nu te-ai tocmit ntr-un dinar cu de are zice voao cineva ceva, vet zice ca
14 mine?
h~t al tau si pasa, ca voiu sa dau Domnului aceastea trebuiesc; si numaidect
Aceasta tot fu ca
15 si cestui de apoi ca si tie.
Au nu sa cade le va trimite pre eale.
mie sa fac ce voiu vrea dentr-ale meale? De sa sa mple ce iaste zis pren prorocul
"Zicet featei Sionului: 'Iata,
16 iaste ochiul tau rau, ca eu bun snt?'
Asa zicnd:
vor fi cei de apoi ntiu, si cei dentiu apoi; mparatul tau vine tie blnd si saznd pre
ca multi snt chemat, iara putini alesi". asin si mnzul fiiul celui de supt jug'''.
17 Si suind Iisus n Ierusalim, luo pre cei Si mergnd ucenicii si facnd precum le
Adusara asina si
doisprazeac.~ ucenici nsis pre cale si zise p.9runci lor Iisus,
Iara
18 lor:
"Iata, ne suim n Ierusalim si Fiiul mnzul si pusera deasupra lor.
mai multa gloata au~!stemut vesmintele
Omenesc Sa va da arhiereilor si carturarilor,
iara altii fnngea stlpari
19 si-L vor judeca pre El spre moarte.
Si-L lor precale,
den copaci si as::em.ea pre cale.
Iara
vo.rda pre El pagnilor sa-L

20

21

22

23

24
25
26
27
28
29
30

31
32
33

1
2
3
4
5
6
7
8
9

766

10
11
12

13
14
15

16

17

18
19

20
21

22
23

24

25

26
27
28
29
30
31

Evanghelie

gloatele care mergea nainte si carii mergea

denapoi striga zicnd:" Osana Fiiului lui
David, blagoslovit cel ce vine ntru numele
Domnului, osana ntru naltimi!"
Si
ntrnd El n Ierusalim, sa cutremura cetatea,
zicnd:"Cine iaste acesta?"
Iara multimea zicea:"Acesta iaste Iisus, prorocul cel
den Nazarethul Galileii".
Si ntra Iisus
n beseareca lui Dumnezeu si scoase pre toti
carii vindea si cumpara n beseareca si
measele precupetilor si scaunele vnzatorilor de porumbi le-au rasturnat.
Si zise
lor:"Scris iaste:'Casa mea casa rugaciunii
se va chema', iara voi o ati facut pestera
tlharilor".
Si venira la El orbi si schiopi
n beseareca si vindeca pre ei.
Si vaznd
arhiereii si carturarii ciudele carele au facut
si copiii strignd n beseareca si zicnd:
"Osana, Fiiullui David!", mniara-se.
Si
zisera lui:"Auzi ce zic acestea?" Iara Iisus
zise lor:,,Asa. Au nu at cetit niciodinioara
ca den gura pruncilor si sugatorilor ai n!a~
rit lauda?"
Si lasnd pre ei, iesi afara
den oras n Vithania si Sa saIaslui acolo.
Iara demineata, nturnndu-Se n oras, namnzi.
Si vaznd un smochin lnga cale,
mearse la el si nemica nu afla ntru el, fara
numai frunzele, si zise lui:,,De acum sa nu
mai fie dentru tine rod n veaci". Si seca
smochinul numaidect.
Si vaznd ucenicii,
sa mirara graind:"Cum numai ct seca
smochinul?"
Raspunznd, Iisus zise lor:
"Adevar zic voao, de vet avea credinta si
sa nu va ndoit,nunumai a smochinului vet
face, ce si muntelui acestuia, de at zice:
'Radica-te si te arunca n mare', sa va face.
Si toate cte vet ceare ntru rugaciune
creznd lua-vet ".
Si mergnd El n beseareca, cnd nvata, mearsera catra El mai
marii popilor si batrnii oamenilor, zicnd:
"Cu ce puteare faci aceastea? Si cine Ti-au
dat aceasta puteare?"
Si raspunznd
Iisus, zise lor:"ntreba-va-voiu si Eu pre
voi un cuvnt, carele de vet spune Mie, si
Eu voao voiu spune cu ce pute are aceastea
fac.
Botezul lui Ioan de unde era?
Den ceriu, au de la oameni?" Iara ei
cugeta ntru sine zicnd:"De vom zice: den
ceriu, va zice noao:'Dara dirept ce n-at
crezut lui?'.
Iara de vom zice: de la
oameni, teamemu-ne de gloata, ca toti tin
pre Ioan ca pre un proroc".
Si raspunznd lui Iisus zisera:,,Nu stim". Zise
lor si EI:,,Nice Eu voiu spune voao cu ce
puteare fac aceastea.
Si ce va sa pare
voao? Un om avea doi feciori si, mergnd
la cel dentiu, zise:'Fatule, du-te astazi de
lucreaza n via mea'.
Iara el raspunznd
zise:'Nu voiu'. Iara mai apoi caindu-se,
mearse,
Si apropiindu-se catra cel al
doilea, zise asijderea; iara el raspunznd zise:
'Eu, Doamne', si nu mearse., Care dentracei doi au facut voia parintelui?" Zisera lui:
"Cel dentiu". Zise Iisus lor:"Adevar zic voao

ca vamesii si curvele ntrec pre voi ntru

mpara tia lui Dumnezau.
Ca veni Ioan la
voi ntru calea direpta tiei si n-at crezut lui,
iara vamesii si curvele crezura lui; iara voi,
vaznd, nu v-at pocait dupa aceaea sa creadet lui.
Ascultat alta pilda: Era un om
casatoriu, care sadi vie si cu gard ngradi
pre ea si sapa n ea teasc si zidi turn sio
deade pre ea lucratorilor si sa duse departe.
Iara cnd sa apropie vreamea rodului,
trimise slugile sale catra lucratori sa-i ia
rodul ei.
Si viarii, prinznd slugile lui,
pre unul batura, iara pre altul omorra,
pre altul cu pietri l ucisera.
Si iara
trimise si pre alte slugi, mai multe dect
ntiu, si facura lor asijderea.
Mai apoi
trimise catraei pre fiiul sau, zicnd:'Rusinase-vor de fiiul mieu'.
Iara viarii, vaznd
pre fiiul, zisera ntru eis:' Acesta iaste mosteanul, veniti '"sa-Iomorm pre el si sa tinem
mostenirea lui'.
Si prinzndu-l pre el,
scoasera-1 afara den vie, si-l omorra.
Dara, cnd va veni domnul viei, ce va face
viarilor acelora?"
Zisera lu :"Pre rai,
rau-i va piarde si via o va da altor viari,
carii vor da lui rodul la vreamea lui".
Zise Iisus lor:"N-ati citit niciodata ntru
scripturi:'Piatra carea nu o bagara n sama
ziditorii, aceasta sa facu n capul unghiului;
de la Domnul s-au facut aceasta si iaste
minunata ntru ochii nostri'?
Dirept
aceasta zic voao ca sa va lua de la voi
mparatia lui Dumnezau si sa va da pagnilor, carii vor face rodul ei.
Si cel ce va
cadea spre piatra aceasta, zdrobi-sa-va;
iara pre carele va cadea, Vntura-vapre el".
Si auzind mai-marii popilor si fariseii
pildele Lui, pricepura ca de ei graiaste.
Si cautnd pre El sa-L prinza, sa temura
de gloate, caci ca un proroc tinea pre El.
CAP

32

33

34
35
36
37
38
39
_
40
41
42

43
44
45
46

XXII

i raspunznd Iisus, iara zise lor n

pilde, zicnd:
,,Asamanatu-s-au
mpara tia ceriurilor unui om mparat, carele facu nunta fiiului sau.
Si "mna slugile sale sa cheame pre
cei chemati la nunta, si nu vrura sa vie.
Iara trimise pre alte slugi zicnd:'Ziceti
chematilor:'Iata,
prnzul mieu gatit-am,
juncii miei si ceale hranite snt junghiate si
toate-s gata, veniti la nunta'.
Iara ei
lenevind, mearsera unul la tarina, iara altul
la negutatoria lui.
Iara altii, prinznd
pre slugile lui, batjocurira-i si-i omorra.
Iara mparatul auzind, sa mnie,si, trimitnd
oastea lui, pierdu pre acei ucigasi si orasul
lor arse.
Atunci zise slugilor lui:'Nunta
gata iaste,

1
2
3
4
5
6
7
8

De la
9 iara chematii nu fura destoinici'.
Dirept
aceaea meargeti la iesirile cailor si, orict
10 vet afla, chemati-i la nunta.
Si iesind
slugile lui la cai, strnsara pre toti ct aflara,
rai si buni, si sa mplu nunta de oaspeti.
11 Si ntrnd mparatul sa vaza oaspetii, vazu
acolo pre un om nembracat n vesminte de
12 nunta.
Si zise lui:'Priatene, cum ai ntrat
acicea neavnd vesminte de nunta?' Iara el
13 amuti.
Atunci zise mparatul slugilor:
'Legndu-i mnile si picioarele lui, luati-l
si-l aruncat la ntunearecul cel de afara;
acolo va fi plngere si scrsnirea dintilor.
14 Ca multi snt chemati, iara putini alesi"'.
15 Atuncea, mergnd fariseii, facura sfat ca
16 sa-L prinza pre El n cuvnt. Si trimisera
la El ucenicii lor cu irodianii zicnd:"nvatatoriule, stim ca esti dirept si calea lui
Dumnezau cu adevar nveti si nu-T e
grije de nemica, ca nu cauti la fata oameni17 lor.
Spune dara noao, ce Ti se pare? Cade18 se a da dajde mparatului au ba?"
Si
conoscnd Iisus fidesugul lor, zise:" Ce ma
ispititi, fa tamicilor? Aratati-M banul daj19 dii".
Iara ei adusera Lui un ban .
20 Si zise lor:"Al cui iaste acest chip si scrip21 tura ce e pre el?"
Zisera Lui:"A lui
chesariu". Atuncea zise lor:"Dat dara ale
lui chesariu la chesariu, si ale lui Dumnazau
22 lui Dumnazau".
Si auzind, sa mirara si,
23 lasnd pre El, sa dusera.
lntr-aceaea zi
venira la El saducheii, carii zicea ca nu va fi
24 nviere,sintrebarapreEI,
Zicnd:"lnvatatoriule, Moisi au zis:'De va muri cineva neavnd feciori, sa ia fratele lui pre muiarea lui si
25 sa rdice samnta fratelui sau'. Si era ntru
noi sapte frati; si cel dentiu nsurndu-se
muri; si neavnd samnta, lasa pre muiarea
26 lui fratelui sau.
Asijderea si al doilea, si
27 al treilea, pna la al saptelea.
Iara mai
28 apoi de toti muri si muiarea.
Dara la
nviere, a caruia de acei sapte va fi muiarea?
29 Ca toti o au avut pre ea".
Si raspunznd
Iisus, zise 10r:"Va rataciti, nestiindscriptu30 riIe, nici putearea lui Dumnezau.
Ca la
nviere nice sa nsoara, nice sa marita, ce
ca ngerii lui Dumnazau n ceriu snt.
31 Iara de nvierea mortilor au n-ati cetit ce
s-au zis de la Dumnazau zicnd voao:
32 'Eu snt Dumnezaullui Avraam si Dumnezaul lui Isaac si Dumnazaul lui Iacov'?
Nu iaste Dumnezau Dumnezau mortilor,
33 ce viilor". Si auzind multimea, sa mirara
34 de nvatatura Lui.
Iara fariseii, auzind
ca au astupat gurile saducheilor, sa adunara
35 mpreuna.
Si ntreba pre El unul den ei,
stiutoriu de leage, ispitind pre El si zicnd:
36 "lnvatatoriule,
carea porunca e mare
37 n leage?"
Iara Iisus zise lui:" Sa

Mathei

767

iubesti pre Domnul Dumnezaul tau cu toata

inima ta si cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.
Aceasta e ntiu si mai mare porunca.
Si a doua, aseamene acestiia; sa
iubesti pre aproapele tau ca si pre tine.
Intru aceaste doao porunci toata leagea si
prorocii spnzura".
Si fiind adunati fariseii, ntreba pre ei Iisus,
Zicnd:"Ce va
se pare voao de Hristos? Al cui fiiu iaste?"
Zisera Lui: ,,A lui David".
Zise lor:
"Dara cum David cu Duhul cheama pre el
Domnul zicnd asa: 'Zise Domnul Domnu lui Mieu: Sazi de-a direapta Mea pna voiu
pune vrajmasii Tai scaun picioarelor Tale'?
Dara deaca cheama David pre El Domnu,
cum iaste al lui fiiu?"
Si nimeni nu putu
sa-I raspunza Lui cuvnt, nici cuteza cineva
dentr-aceaea zi sa mai ntreabe pre El.
CAP

38
39
40

41
42
43
44

45
46

XXIII

1
~ ....
,

ucenicilor Sai zicnd:

"ln scaunul lui Moisi au S azut carturarii si
,fariseii.
Deci, toate cte vor zice
tunceasa tineti,
Iisus tinetsi
grai gloatelor
si
..
voao
faceti, iara
dupa faptele lor nu facereti, ca ei zic si nu
fac.
Ca leaga sarcine greale si cu nevoie
a le purta si le pun preste umerile oamenilor,
iara ei nici cu deagetullor nu vor sa le dateasca pre eale.
Si toate faptele lor le
fac pentru sa sa arate oamenilor ca-s Iargescu advarele lor si-s marescu poalele
vesmintelor lor. Si iubescu sedearea mai sus
la ospeate si nscaunile ceale de frunte n adunari. Si nchinaturile pren trguri, si sa sa
cheame de oameni:'lnvatatoriule, nvatatoriule!' Iara voi nu va chemareti nvatatori,
ca unul iaste Invatatoriul vostru: Hristos;
iara voi toti frati snteti.
Si parinte nu
va chemareti voao pre pamnt, ca unul
iaste Parintele vostru, Carele iaste n ceriuri.
Niciva chemareti nvatatori, ca unul iaste
Invatatoriul vostru: Hristos.
Iara carele
e mai mare ntru voi fi-va voao sluga.
Ca cine sa va nalta pre sine smeri-sa-va, si
cine sa va smeri pre sine nalta-sa-va.
Ce vai de voi, carturari si farisei fatarnici!
Ca mncati casele vaduvelor si cu vina lunga
rugndu-va; dirept aceasta, veti lua mai
multa judecata.
Vai de voi, carturari si
farisei fa tarnici! Ca nchideti mparatia
ceriurilor naintea oamenilor; ca voi nu
ntrati, nici pre ceia ce ntra i lasati sa ntre.
Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Ca
ncungiurati marea si uscatul sa faceti un
nemeamic; si cnd sa fact, faceti pre el fiiul
gheennei, mai cu de doao ori dect voi.
Vai voao, povatuitori orbi, carii ziceti:
'Cine sa va jura pre besearica nemica iaste;
iara cine sa va

fi]

3
4
5

6
7

8
9

10
11
12

13
14

15

16

768

17
18
19
20
21
22
23

24
25
26
27

28
29
30
31
32
33
34

35

36
37

38
39

E v' a fi g heI

Jura pre aurul besearicii datoriu e!'

Nebuni si orbi, care e mai mare, aurul au
beseareca, carea sfinteaste pre aurul?
Si
cine sa va jura pre oltariu, nemica iaste;
iara cine sa va jura pre darul carele e deasupra lui vinovat iaste. Nebuni si orbi, dara
care e mai mare, darul au oltariul carele sfinteaste darul?
Deci, cela ce sa jura pre
oltariu, jura-sa pre el si pre toate cealea ce
snt deasupra lui.
Si cela ce sa jura pre
beseareca,jura-sa pre ea si pre Cela ce Iacuiaste ntru ea.
Si cela ce sa jura pre ceri~
jura-sa spre scaunul lui Dumnezau si pre
Cela ce sade deasupra lui. Vai voao, carturari si farisei fatarnici! Ca zeciui ti izma si
marariul si chimenul, si ati lasat ceale mai
greale ale legii, judecata si milostenia, si
credinta; aceastea sa cadea sa le faceti si
acealea sa nu Iasat.
Povatuitori orbi,
ceia ce strecurati tntariul si camila nghitit!
Vai voao, carturari si farisei fatarnici! Ca
curatiti cea den afara a paharului si a blidului, iara denlauntru pline snt de hrapituri
si de nedireptati.
Fariseie oarbe, curateaste nti nlauntrul paharului si blidului
ca sa fie si cea den afara a lor curata.
Vai
voao, carturari si farisei fatarnici! Ca va
asamanati mormnturilor celor spoite, carele
sa arata den afara frumoase, iara denlauntru
pline snt de oasele mortilor si de toata
necuratia. Asa si voi, den afara va aratati
oamenilor direpti, iara denlauntru, plini snteti de fataria nelegiuirii. Vaivoao,carturari
si farisei fatarnici! Ca iiditimormintele
prorocilor si mpodobit mormintele direptilor.
Si ziceti:'De am fi fost n zilele
parintilor nostri, nu am fi fost lor soti n
sngele prorocilor'.
Ct nsiva marturisi ti
pre voi ca snteti fii celora ce au omort pre
proroci.
Si voi mpleti masura parintilor
vostri.
Serpi, pui de naprci, cum veti
scapa de judecata gheennei?
Dirept
aceasta, iata Eu trimit catra voi proroci, si
ntelepti, si carturari; si dentr-nsii omorvet si rastigni-vet si dentr-nsii vet bate n
saboarale voastre si goni-i-vet den oras n
oras.
Ca sa yie spre voi tot sngele dirept,
carele s-au varsat pre pamnt, de la sngele
lui Avel, direptul, pna la sngele Zahariei,
fiiul Varahiei, pre carele at omort ntre
beseareca si ntre oltariu. Adevar graiesc
voao, veni-vor toate aceastea spre neamul
acesta.
Ierusalime, Ierusalime, carele
omors prorocii si cu pietri ucises pre cei
trimesi catra tine, de cte ori vruiu sa adun
feciorii tai, n ce chip aduna gaina puii ei
supt arepi, si n-at vrut!
Iata, sa lasa
voao casa voastra pustie.
Ca zic voao:
Nu Ma vet vedea de acum pna cnd vet
zice:' Blagoslovit

193 - Biblia, 1688

ie

Cel ce vine ntru

CAP

numele Domnului!"

XXIV

i iesind Iisus den beseareca, mergea si sa apropiara ucenicii Lui sa

arate Lui ziditurile besearecii.
Iara Iisus zise lor:"Nu vedet
aceastea toate? Adevar graiesc
voao, nu va ramnea acicea piatra pe piatra
care sa nu sa rasipeasca".
Si saznd El
pre muntele Maslinilor, apropiara-sa ucenicii la El osebi, zicnd:"Spune noao cnd
vor fi aceastea? Si ce e samnul venirei Tale
si al sfrsaniii veacului?"
Si raspunznd
Iisus zise lor:"Cautati sa nu va ns ale cineva
pre voi.
Ca multi vor veni ntru numele
Mieu, zicnd:'Eu snt Hristos'; si pre multi
vor nsala.
Si vet auzi razboaie si auziri
de razboaie; cautati, nu va spamntati,
Ca sa cade toate sa fie, ce nca nu va fi
sfrsitul.
Ca sa va scula limba preste
limba si mparatie preste mparatie si vor
fi morti si foamet si cutremure pre-alocurea si toate aceastea-s ncepatura durerilor.
Atuncea vor da pre voi la strnsoare si va
vor omor pre voi si vet fi urt de toate
limbile pentru numele Mieu.
Si atuncea
sa vor zminti multi si unul pre alt sa vor
vinde si sa vor ur unul cu altul.
Si
multi proroci mincinosi sa vor scula si
vor nsala pre multi.
Si pentru caci
sa va nmulti faradeleagea, raci-sa-va
dragostea multora.
Iara cela ce va rabda
pna n sfrsit, acela sa va spasi.
Si sa va
propovedui Evanghelia aceasta a mpara tiei
ntru toata lumea, ntru marturia a toate
limbile; si atunci va veni sfrsenia.
Iara
cnd vet vedea scrba pustiiriei carea s-au
grait pren Daniil prorocul stnd n loc sfnt
(cela ce ceteaste sa nteleaga),
Atuncea
cei den Iudea sa fuga la munti;
Carele e
n pod sa nu sa pogoara sa ia ceva den casa
lui;
Si carele e n cmp sa nu sa ntoame
sa ia vesmntul lui.
Iara vai celor ce au n
pntece si aplecatoarelor ntr-acealea zile!
Ce rugati-va ca sa nu fie fuga voastra iarna,
nice smbata.
Ca va fi atuncea nevoie
mare, carea n-au fost de-nceputul lumii
pna acum, nici nu va fi.
Si de nu s-ar fi
micsorat zilele acealea, nu s-ar fi mntuit tot
trupul; iara pentru cei ales sa vor scurta
zilele acealea.
Atuncea, de are zice voao
cineva:'Iata, acicea e Hristos, sau colea', nu
creaderet.
Ca sa vor scula hristos mincinosi si proroci mincinosi si vor da seamne
mari si minuni, ct sa nsale, de va fi putinta,
si pre cei ales.
Iata, spus voao mai nainte.
De vor zice dara voo:'Iata, n pustie iaste',
nu iesiret. 'Iata, n camari', nu creadeti.
Ca, cum fulgerul iase de la rasarit si sa arata
pna la apus,asava fi venirea Fiiului Omenesc.
Ca oriunde va fi strvul, acolo sa vor adu-

1
2
3

4
5
6
7
8

9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28

De

la

Mathei

29 na vulturii. -rara numaidecit dupa-serw

acelor zile, soarele sa va ntuneca si luna nu
va da lumina ei, si stealele vor cadea den
ceriu si puterile ceriurilor sa vor clati.
30 Si atuncea sa va arata samnul Fiiului
Omenesc n ceriu si atuncea vor plnge toate
semintiile pamntului si vor vedea pre Fiiul
Omenesc viind pre norii ceriului, cu pute are
31 si cu slava multa.
Si va trimite pre ngerii Sai cu trmbita si cu glas mare s~ vor
aduna alesii Lui de la patru vnturi, de la
margenile ceriurilor pna la margenile lui.
32 Iaru de la smochin va nvatati pilda: cnd
va fi mladita lui moale si frunzele va odra33 sli, stiti ca aproape e vara.
Asa si voi,
cnd veti vedea aceastea toate, sa stiti ca
34 aproape iaste la usi.
Adevar graiesc voao,
nu va treace neamul acesta, pna cnd sa
35 vor face aceastea toate.
Ceriul si pamntul
vor treace,iara cuvintele Meale nu vor treace.
36 Iara de ziua aceaea si ceasul nimeni nu stie,
nici ngerii ceriurilor, fara Tatal Mieu sngur.
37 Caci, cum au fost n zilele lui Noe, asa va fi
38 si venirea Fiiului Omenesc.
Si cum era n
zilele ceale mai nainte de potop, mncnd si
bnd, nsunndu-se si maritndu-se, pna n
39 ziua ce ntra Noe n chivot,
Si nu conoscura pna veni potopul si luo pre toti, asa
40 va fi si venirea Fiiului Omenesc. Atuncea
doi vor fi n cmp; unul sa va lua si altul
41 sa va lasa.
Doao macennd la moara;
42 una sa va lua si una sa va lasa. Deci
privegheati, ca nu stiti n care ceas Domnul
43 vostru va veni.
Iara aceasta sa stiti, ca,
de-ar sti stapnul casei n care straja va veni
furul, ar priveghea si n-ar lasa sa-i sape casa
44 lui.
Derept aceasta si voi fiti gata, ca, n
ceasul care n-ati gndi, Fiiul Omenesc va veni.
45 Oare cine iaste sluga cea credincioasa si
nteleapta, pre carele l-au pus domnul lui
preste slujba lui, sa dea lor hrana la vreame?
46 Fericita sluga aceaea carele, viind domnul
47 lui, va afla facnd asa.
Adevar zic voao,
ca preste toata avutia lui pune-I-va pre el.
48 Iara de va zice acea sluga rea ntru inima
49 lui:' Apesteaste domnul mieu a veni'
Si
va nceape a bate pre cei cu el robi, mncnd
50 si bnd cu betivii,
Veni-va domnul slugii
aceluia n ziua carea nu se nadaiaste si n
51 ceasul care nu stie.
Si-l va despica pre el
si partea lui cu fa tamicii va pune; acolo va
fi plnsul si scrsnirea dintilor.

769

siIluntdelemn.
Iaraceale-ntele-apte
luara untdelemn n vasele lor cu facliile lor.
Si, zabavind ginerile, au adormitat toate
si dormiia.
Iara la miazanoapte fu strigare:'Iata, ginerile vine. Iesiti n timp inarea
lui'.
Atuncea sa sculara toate fecioarele
acealea si-s mpodobira facliile lor.
Iara
ceale nebune celor nteleapte zisera:'Dati
noao den untdelemnul vostru, ca facliile
noastre sa sting'.
Si raspunsera ceale
nteleapte zicnd:'Ca nu cndai nu va ajunge
noao si voao, mai bine meargeti la vnzatori
si va cumparat voao'.
Si mergnd eale
sa cumpere, veni ginerile si ceale gata ntrara
cu elIa nunta si sa nchise usa.
Iara mai
apoi venira si cealealalte feate, zicnd:
'Doamne, Doamne, deschide noao'.
Iara
el raspunznd zise:' Adevar graiesc voao, nu
va cunoscu pre voi'. Dirept aceaea prevegheati, ca nu stit ziua, nici ceasul n carea
Fiiul Omenesc va veni.
Ca n ce chip un
om, mergnd departe, chema slugile sale si
deade lor averile lui,
Si unuia i deade
cinci talanti, altuia doi, iara altuia unul,
fiecaruia dupa putearea lui, si sa duse
numaidect,
Si mergnd cel ce au luat cei
cinci talanti, au lucrat cu ei si facu alti cinci
talanti,
Asijderea si cel cu doi, dobndi
si el alti doi.
Iara cela ce au luat unul,
mergnd, sapa n pamnt si ascunse argintul
domnului sau.
Iara dupa multa vreame,
veni domnul slugilor acelora si luo sama cu
ei.
Si mergnd cel ce au luat cei cinci
talanti, aduse alti cinci talanti, zicnd:
'Doamne, cinci talanti mi-ai dat; iata, alti
cinci talanti am dobndit cu ei'.
Si zise
lui domnu-sau:'Bine iaste, sluga buna si
credincioasa; spre putn fusesi credincios,
spre mult te voiu pune; ntra n bucuria
domnului tau'.
Si venind si cela ce au
luat cei doi talanti, zise:' Doamne, doi talanti mi-ai dat; iaca, alti doi talanti dobnditam cu ei'.
Zise lui domnul lui:'Bine e,
sluga buna si credincioasa, pre putin esti
credincios, spre multe te voiu pune; ntra n
bucuria domnului tau'.
Si venind si cela
ce luase un talant, zise:'Doamne, stiutu-team ca esti om nesilnic, secernd unde n-ai
samanat si adunnd de unde n-ai rasipit.
Si temndu-ma, mers si ascunsu talantul
tau n pamnt. Iata, ai al tau'.
Si raspunCAP
XXV
znd domnu-sau zise lui:'Sluga rea si
leanesa, stiusi ca seacerunde n-am samanat
si adun de unde n-am rasipit.
Cadea-se
~'
ceriurilor cu zeace feate, carele
dara sa fi pus argintul mieu la schimbatori
lund facliile lor, iesira ntru timpi2
,narea ginerelui. Iara cinci dentru si, viind eu, fire-as luat al mieu cu dobnda.
1
tuncea
va asemana
mparatia
eale
era sa
nteleapte
si cinci
nebune. Luati dara de la el talantul si-l dat celuia ce
3 Ceale nebune,lundu-s facliile lor, nu luara cu are zeace

4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

21

22

23

24

25
26

27

28

Evanghelie

770

29 talanti.
Ca la tot cela ce are da-iose-vasi
i sa va prisosi (iara de la cela ce n-are, si ce
30 are lua-se-va de la el).
Si pre sluga netreabnica aruncati-l ntru ntunearecul cel
mai de afara; acolo va fi plnsul si scrsnirea
31 dintilor'.
Iara cnd va veni Fiiul Omenesc
ntru slava Lui, si toti sfintii ngeri cu El,
atuncea va sadea spre scaunul slavei Lui.
32 Si sa vor aduna naintea Lui toate limbile
si va desparti pre ei unul de altul, cum
33 aleage pastoriul oile den capre.
Si va
pune oile de-a direapta Lui, iara caprele
34 de-a stnga.
Atunci va zice mparatul
celor de-a direapta Lui:'Veniti, blagoslovitii
Parintelui Mieu, mostenit cea gatita voao
35 mparatia de la ntemeiarea lumii.
Ca am
flamnzit si Mi-at dat mncare, nsatosat-am
si Mi-at dat ,bautura, strein am fost si M-at
36 priimit.
Gol, si M-at mbracat, bolnavitam si M-at socotit, n temnita am fost si at
37 venit la Mine'.
Atuncea raspunde-vor
Lui direptii, zicnd: 'Doamne, cnd Te-am
vazut flamnd si Te-am hranit? Sau satos
38 si T-am dat bautura?
Sau cnd Te-am
vazut striin si Te-am priimit? Sau gol si
39 Te-am mbracat?
Sau cnd Te-am vazut
bolnav, sau n temnita si am venit la Tine?'
40 Si raspunznd mparatul zise lor:' Adevar
graiescu voao, ntru ct ati facut unuia dentracesti frati mai mici ai Miei, Mie ati facut'.
41 Atuncea va zice si celor de-astnga:'Ducetiva de la Mine, blastamatilor, n focul de
veac, carele e gatit diavolului si ngerilor lui!
42 Ca am flamnzit si nu Mi-at dat mncare,
nsetosat-am, si nu Mi-at dat bautura.
43 Striin am fost si nu M-ati priimit, gol si nu
M-ati mbracat, bolnav si n temnita si nu
44 M-ati socotit'.
Atuncea vor raspunde si
ei Lui zicnd:'Doamne, cnd Te-am vazut
flamnd, sau setos, sau striin, sau gol, sau
bolnav, sau n temnita si n-am slujit Tie?'
45 Atuncea va raspunde lor zicnd:' Adevar
graiescu voao, ntru ct n-ati facut unuia
dentr-acesti mici, nici Mie ati facut'.
46 Si vor mearge acestea n munCa de veaci,
iara direptii n viata veacinica".
CAP

1
2
3

4
5

XXVI

i fu cnd sfrsi Iisus toate cuvintele aceastea, zise ucenicilor Lui:

~",
"Stiti ca dupa doao zile Pastile
vor fi si Fiiul Omenescu Sa va da
,..- .
, sa Sa rastigneasca".
Atuncea
sa adunara arhiereii si carturarii si batrnii
n curtea arhiereului, carele l chema Caiafa.
Si facura sfat ca sa prinzapre Iisus cu hiclenie si sa-L omoara.
Si zicea:"Nu n sarbatoare, ca sa nu fie glceava n oameni".
IL..~I

Iara Iisus fiind n Vithania, n casa lui

Simon stricatul,
Veni catra El o muiare
avnd un vas cu mir de mult pretu si-l varsa pre capul Lui, saznd:
Iara vaznd
ucenicii Lui sa mniara zicnd:'Pentru spre
ce e piarderea aceasta?
Ca putea acestu
miru sa sa vnza drept mult si sa sa dea
saracilor'.
Iara stiind Iisus, zise lor:'Ce
dati osteneale muierii? Ca lucru bun facu
cu Mine.
Ca saracii pururea aveti cu voi,
iara pre Mine nuMa aveti pururea.
Puind
aceasta mirul acesta pre trupul Mieu, spre
ngroparea Mea au facut.
Adevar graiescu
voao, oriunde sa va propovedui Evanghelia
aceasta, n toata lumea, zice-sa-va si ce au
facut aceasta spre pomenirea ei". Atuncea
mergnd unul den cei doisprazeace, carele
l chema Iuda Iscariotis, la arhierei,
Zise:
"Ce veti sa-m dati mie si eu sa v-L dau pre
El voao?" Iara ei au pus lui treizeci de arginti.
Si de-atuncea cauta vreame buna ca sa-L
dea pre El.
Iara n ziua de-ntiu aazimelor, venira ucenicii la Iisus, zicnd Lui:
"Unde vei sa gatim Tie sa mannci Pastile?"
Iara El zise:,,Meargeti n orasu catra cutarele si ziceti lui:'nva tatoriul zice :'Vreamea
Mea e aproape, la tine voiu face Pastile cu
ucenicii Miei"'.
Si facura ucenicii cum
le porunci lor Iisus si gatira Pastile.
Iara
fiind sara, sazu cu cei doisprazeace.
Si
mncnd ei, zise:"Adevar zic voao, ca unul
den voi Ma va vinde".
Si ntristndu-sa
ei foarte ncepura a grai Lui fiestecarele
den ei: "Au doara eu snt, Doamne?"
Iara
El raspunznd zise:"Cela ce-au ntinsu cu
Mine mna n blid, acela Ma va vinde.
Ce
Fiiul Omenescu va mearge, cum s-au scris
de El, iara vai de omul acela pren carele
Fiiul Omenescu Sa vinde; bine ar fi lui de
nu s-ar fi nascut omul acela!"
Si raspunznd Iuda, cela ce-L vindea pre El, zise:
"Au doara snt eu, nva tatoriule?" Zise Lui:
"Tu ai zis".
Si cinnd ei, lund Iisus pinea si blagoslovind, frnse si da ucenicilor
si zise: "Luati, mncati, acesta e trupul Mieu".
Si, lund paharul si blagoslovind, deade lor
zicnd:"Beati dentr-acesta toti.
Ca acesta
e sngele Mieu, al legii noao, ce sa varsa
pentru multi, ntru iertaciunea pacatelor.
Iara zic voao ca nu voiu bea de acum dentru
acest rod de vie pna la ziua aceaea, cnd
pre el voiu bea cu voi nou ntru mparatia
Tatului Mieu".
Si laudnd, iesira n
muntele Maslinilor.
Atuncea zise Iisus:
"Toti voi va vet sminti n Mine ntr-aceasta
noapte, ca scris iaste:'Bate-voiu pastoriul si
sa vor rasipi oile turmei'.
Iara dupa ce
voiu nvia, mearge-voiu mai nainte de voi
n Galilea".
Si raspunznd Petr, zise Lui:
"De se vor si toti zminti n Tine, iara eu
niciodata nu ma voiu zminti".
Zise
Iisus lui: "Ade-

6
7
8
9
10
Il
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24

25
26
27
28
29
30
31
32
33
34

De

la

var graiesc tie ca n ceasta noapte, mainte

de cntatul cocosului, de trei ori te vei lepada
35 de Mine".
Zise Petr Lui:,,De mi s-ara
tmpla si a muri cu Tine, nu ma voiulepada
de Tine". Asijderea si toti ucenicii zisera.
36 Atuncea veni cu ei Iisus la satul ce sa zice
Ghethsimani si zise ucenicilor:" Sedetiacicea
37 pna voiu mearge acolo sa Ma rog".
Si
lund pre Petr si pre doi feciori ai lui Zevedeiu, ncepu a Sa ntrista si a Sa mhni.
38 Atuncea zise lor Iisus :"Trist iaste sufletul
Mieu pna [la] moarte; ramneti aici si
39 prevegheat cu Mine".
Si mergnd putinel,
cazu pre fata Lui, rugndu~Se si zicnd:
,'parintele Mieu, de iaste cu putinta,
treaca de la Mine acest pahar; nsa nu cum
40 voiu Eu, ce precum Tu".
Si veni catra
ucinici si afla pre ei dormind si zise lui
Petr:"Asa, nu putut un ceas preveghea cu
41 Mine? Prevegheat si va rugat, ca sa nu
ntrati la dodeiala; ca duhul e osrdios,
42 iara trupul e slab".
Iara a doua oara
mergnd, Sa ruga, zicnd:"Parintele Mieu,
de nu poate treace acest pahar de la Mine,
43 de nu voiu bea pre el, fie voia Ta".
Si
viind iara, afla pre ei dormind, ca era ochii
44 lor ngreuiati.
Si lasnd pre ei, iara
mearse de Sa ruga a treia oara, acelas cuvnt
45 zicnd.
Atunci veni catra ucenicii Lui si
zise lor:"Dormit
de acum si odihnitI
Iata, s-au apropiat ceasul si Fiiul Omenesc
46 Sa va da n minile pacatosilor.
Sculativa sameargem; iata, sa apropie cela ce Ma
47 vndu".
Si nca graind El, iata Iuda,
unul den cei doisprazeace,veniJsi cu el multime multa cu sabii si leamne, de la arhierei
48 si batrnii narodului.
Iara cela ce vndu
pre El dedease lor samn, zicnd: "Pre carele
voiu saruta, acela iaste, prindet pre El".
49 Si numai ct viind la Iisus, zise:"Bucura-Te,
50 nvat atoriule". Si-L saruta.
Iara Iisus
zise lui:"Priatine, spre ce ai venit?" Atuncea,
apropiindu-se, pusera minile pre Iisus,
51 si-L prinsara pre El. Si iata, unul den cei ce
era cu Iisus, tinznd mna, scoase sabia lui
si, lovind pre sluga arhiereului, taie ureachea
52 lui. Atuncea zise Iisus lui:"ntoarce sabia
ta n locul ei, ca toti carii sa apuca de
53 sabie cu sabie vor muri.
Au pare-ti-se ca
riu poci acum ruga pre Parintele Mieu sa-Mi
trimit a Mie mai mult dect doaosprezeace
54 legheoane de ngeri?
Dara cum s-ar
mplea scripturile, ca asea sa cade sa fie?"
55 ntr-acel ceas zise Iisus multimei:"Ca la
un tlhariu at iesit, cu sabii si cu leamne
saina "prindetI Sadeam n toate zilele la
voi, nvatnd n beseareca si nu M-at prins.
56 Aceasta tot fu ca sa sa mple scripturile prorocilor".Atuncea ucenicii toti lasnd pre EI,fu57 gira. Iara ei prinznd preIisus, dusera-L la
Caiafa,arhiereul, unde carturarii si batrnii era
58 adunati. Iara Petar mergea dupa El de de-

Mathei

771

parte pna la curtea arhiereului si, ntrnd

nlauntru, sadea cu slugile, sa-I vaza sfrsitul.
Iara arhiereii si batrnii si tot sfatul
cauta marturie mincenoasa asupra lui Iisus,
ca sa-L omoara pre El.
Si nuaflara; si
multe marturii mincenoase viind, nu aflara,
iara mai apoi, viind doao marturii mincenoase,
Zisera:,,Acesta au zis:'Pociu sa
surpu beseareca lui Dumnezau si n trei zile
sa o zidesc pre ea'''.
Si, sculndu-se
arhiereul, zise Lui:"Nemica nu raspunzi?
Ce marturisesc acestea asupra Ta?"
Iara
Iisus tacea; si raspunznd arhiereul, zise Lui:
,Juru-Te pre Dumnezaul cel viu sa spui
noao de estiTu Hristos, Fiiul lui Dumnezau".
Zise Iisus lui:"Tu ai zis; nsa zic voao, de
acum veti vedea pre Fiiul Omenesc saznd
de-a direapta puterii si viind pre norii ceriului". Atuncea mai marele popilor s rupse
vesmintele sale zicnd ca"Au hulit, ce ne
mai trebuiesc nca marturii? Iata, acum ati
auzit hula Lui.
Ce va pare voao?" Dara
ei raspunznd, zisera: "Iaste vinovat mortii ".
Atuncea scuipira n obrazul Lui si-L batura
preste obraz, iara altii I-au dat palme,
Zicnd:"Proroceaste noao, Hristoase, cine e
cela ce Te lovi?"
Iara Petar sadea afara
n curte; si veni la el o slujnica zicnd:"Si
tu erai cu Iisus Galileanul".
Iara el sa
lepada naintea tuturor, zicnd:"Nu stiu ce
zici".
Si iesind el catra poarta, vazu pre
el alta, si zise celor ce era acolo:"Si acesta
era cu Iisus Nazarineanul".
Si iara sa
lepada cu juramnt ca ,,Nu stiu omul".
Iara preste putinel, apropiindu-se ceea ce
sta, zisera lui Petar:"Adevar si tu esti
dentr-nsi, ca si graiul tau aiavea te face".
Atuncea ncepu a sa blastama si a sa jura
ca"Nu stiu pre om". Si numaidect cnta
cocosul.
Si-s aduse aminte Petar de
cuvntul lui Iisus cela ce-i zisease lui, ca
,,,Mai nainte de cntatul cocosului de trei
ori te vei lepada de Mine':. Si iesind
afara, p1nse cu amar.
CAP

59
60
61
62
63

64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75

XXVII

i fiind dimeneata, sfat facura tot

arhiereii si batrnii narodului asupra lui Iisus, ca sa-L omoara pre El.
Si legnd pre El, l dusera si-L deadera lui Pondie Pilat, domnului.
Atuncea, vaznd Iuda, cela ce-L vnduse pre
El, ca s-au vinuit, caindu-se, ntoarse cei 30
de arginti popilor celor mari si batrnilor,
Zicnd:"Gresit-am vnznd snge nevinovat".
Iara ei zisera:"Ce e noao? Tu vei vedea".
Si aruncnd argintii n beseareca, sa duse n
laturi si mergnd sa spnzura.
Iara mai
marii popilor, lund argintii, zisera: "Nu se
cade acestea a-i punei1 corvan, de vreame
ce pret de snge iaste. Si sfat facnd, cum-

1
2
3
4
5
6
7

772

Evanghelie

parara cu ei Tarina Olariului, de ngroparea

8 striinilor.
Pentru aceaea s-au chemat acea
tarina Tarina Sngelui, pna n ziua de
9 astazi.
(Atuncea sa mplu ce s-au
grait pren Ieremia prorocul zicnd:"Si
luara cei treizeci de arginti, pretul celui
pretuitj/carele au pretuit, den fiii lui Israil.
10 Si-i deadera pre Tarena Olariulu~ cum au rin11 duit mie Domnul").
Iara Iisus statu
naintea domnului si ntreba pre el domnul,
zicnd:"Tu esti mparatul iudeilor?" Iara
12 Iisus zise lui:"Tu zici".
Si cnd sa huliia
El de arhierei si de batrnii, nemica nu
13 raspundea.
Atunce zise lui Pilat:,,Au nu
14 auzi cte asupra Ta marturisescu?"
Si
nu-i raspunse lui spre nici un cuvnt, ct sa
15 mira diregatoriul foarte.
Iara la praznic
avea obiceaiu domnul sa sloboaza pre unul
16 legat narodului, pre carele vrea.
Ce avea
atunci un legat vestit de-l chema Varavva.
17 Deci, adunndu-se ei, zise lor Pilat:,,Pre
carele vet sa va sloboz voao, pre Varava, au
18 pre Iisus, ce sa zice Hristos?"
Ca stiia ca
19 pentru pizma L-au dat pre El.
Si saznd
el la divan, trimis-au catra el muiarea lui,
zicnd:"Nemica tie si direptului aceluia, ca
me:te4:'im patit astazi n vis pentru El".
20 Iara arhiereii si batrnii au ndemnat gloatele ca ca ceara pie Varavva, iara pre Iisus
21 sa-L piarza.
Si raspunznd diregatoriul,
zise lor:"Pre carele vet dentr-amndoi sa
sloboz voao?" Iara ei zisera:"Pre Varavva".
22 Zise lor Pilat:"Dara ce voiu face lui Iisus ce
sa zice Hristos?" Zisera lui toti: "Sa Sa
23 rastigneasca!"
Iara diregatoriul zise:
"Dara ce rau au facut?" Iara ei mai vrtos
24 striga, zicnd:"Sa Sa rastigneasca!"
Si
vaznd Pilat ca nemica nu foloseaste, ce
mai multa glceava sa face, lund apa, spaIa-s
mnile naintea gloatei zcnd:"Nevinovat
snt de sngele direptului acestuia. Voi vet
25 vedea".
Si raspunznd toata gloata, zise:
"Sngele Lui pre noi si pre feciorii nostri".
26 Atunci lasa lor pre Varavva, iara pre Iisus,
izbindu-L, deade-L lor sa-L rastigneasca.
27 Atunce slujitorii domnului, lund pre Iisus
la divan, sa adunara la El toata adunarea.
28 Si dezbracnd' pre El, mbracara pre El
29 haina rosie.
Si mpletind cununa de
spini, pusera n capul Lui, si trestie n
direapta Lui; si ngenunchind naintea Lui,
batea-s joc de el, zicnd:"Bucura-Te, Impa30 ratul Iudeilor".
Si scuipnd spre El,
31 luara trestia sibatea capul Lui.
Sideaca-s
batura joc de El, dezbracara de pre El
vesmntul si-L mbracara n vesmintele Lui,
32 si-L dusera sa-L rastigneasca.
Si iesind,
aflara un om, numele lui Simon Chirineu,
si pre acesta silira ca sa-I duca crucea
33 Lui.
Si venind la locul ce sa
194 - Biblia, 1688

cheama Golgotha, ce sa zice:"Locul Capatnii",

Deadera Lui sa bea otat cu fiare 34
amestecat; si deaca gusta, nu vru sa 'bea.
Iara deaca rastigni pre El, mpartira ves- 35
mintele Lui aruncnd sorti, sa sa mple ce
e zis de prorocul zicnd: "lmpartira vesmintele Meale lor si pre vesmntul Miel!
aruncara sortu".
Si saznd paziia pre El 36
acolo.
Si pusera deasupra capului Lui 37
vina Lui scrisa: ACESTA IASTE IISUS
IMPARATUL IUDEILOR.
Atuncea sa 38
rastignira cu El doi tlhari, unul de-a
direapta si altul de-a stnga.
Iara ceia ce 39
trecea huliia' pre El, clatind capetele lor,
Si zicnd: "Cela ce surpa beseareca si n trei 40
zile o zideaste, mntuiaste-Te pre Tine! De
esti Fiiul lui Dumnezau, pogori de pre
cruce!"
Asijderea si mai marii popilor, 41
batndu-si joc cu carturarii si cu batrnii,
zicea: "Pre altii au mntuit, dara pre Sine 42
nu Sa poate mntui? De iaste Imparatul lui
Israil, pogoare-Sa acum de pre cruce, si
vom creade Lui. Nadajduia n Dumnezau; 43
izbaveasca acum pre El, de va vrea pre El,
ca au zis ca 'Snt Fiiul lui Dumnezau'!"
Aceastas si tlharii carii era rastigniti cu El 44
mputa Lui.
Iara den al sasele ceas 45
ntunearec fu preste tot pamntul, pna la
al noaole ceas.
Iara ntr-al noaole ceas 46
striga Iisus cu mare glas, zicnd:"Ili, TIi,
lama savahthani?" Aceasta iaste :"Dumnezaul
Mieu, Dumnezaul Mieu, caci Ma Iasasi?"
Iara unii ce sta acolea, auzind,zicea ca pre Ilie 47
striga acesta.
Si numaidect alerga unul 48
dentru ei s~ lund bureatele, mp1ndu-1 de
otat si puindu-l n trestie l adapa pre El.
Iara altii zisara:"Lasa sa vedem, au veni-va 49
ilie sa-L mntuiasca pre El?" Si Iisus, iara 50
strignd cu glas mare, Iasa-s duhul.
Si 51
iata, catapetazma besearecii sa rupse n
doao, de sus pna jos si pamntul sa cutremura si pietrile sa despicara.
Si mormin- 52
tele sa deschisara si multe trupuri ale sfintilor carii era adormiti sa sculara.
Si 53
iesind den mormente dupa nviarea Lui,
ntrara n sfinta cetate si sa aratara la multi.
Iara sutasul si ceia ce era cu el strajuind 54
pre Iisus, vaznd cutremurul si cealea ce
fura, sa spamntara foarte zicnd:,,Adevarat
Fiiul lui Dumnezau era Acesta".
Si era 55
acolo muieri multe de departe privind, carele
au mersu dupa Iisus den Galilea, sa slujasca
Lui.
Intre carele era Maria Magdalina si 56
Maria, a lui Iacov si a lui Iosie muma, si
muma feciorilor lui Zevedeiu.
Si fiind 57
nde sara veni un om bogat den Arimathea
caruia era numele Iosif, care si el ucenic fu
lui Iisus.
Acesta apropiindu-sa catra 58
Pilat, ceru trupul lui Iisus.
Atuncea 59
Pilat porunci sa-i

De

la

Mathei

dea trupul; si lund trupul, Iosif l nvali n

60 cearsaf curat.
Si-l puse pre El n cel nou
al lui mormnt, carele l-au cioplit n piatra;
si pravalind o piatra mare la usa mormntu61 lui, sa duse.
Si era acolea Maria Magdalina si ceaealalta Marie saznd n preajma
62 mormntului.
Iara a doao zi care iaste
dupa vineri, sa adunara mai marii popilor
63 si fariseii catra Pilat,
Zicnd:"Doamne,
aducemu-ne aminte ca acel amagitoriu
zise nca fiind viu:'Dupa trei zile Ma voiu
64 scula'.
Dirept aceaea porunceaste sa sa
pazeasca mormntul pna a treia zi, sa nu
cumva, viind ucenicii Lui noaptea, sa-L
fure pre El si vor zice oamenilor ca S-au
sculat den morti, si va fi ratacirea cea de
65 apoi mai rea dect cea dentiu".
Si zise
lor Pilat: "Aveti custodie, meargeti de
66 ntariti cum stiti".
Iara ei mearsara si
ntarira mormntul, pecitluind piatra cu
custodia.
CAP

1 ~I

2
3
4
5
6
7

8
9

10
11
12
13
14
15

XXVIII

ara n sara smbetelor, cei ce

lumina ntru una a smbetelor,
veni Maria Magdalina si ceaealalta Marie sa vaza mormntul.
I~I
Si iata, cutremur mare fu; ca
ngerul Domnului pogornd den ceriu,
viind, pravali piatra de pre usa si sazu
preste ea.
Si era vedearea lui ca fulgerul, si vesmntul lui alb ca zapada.
Iara
strajarii, de frica lui, sa spamntara si fura
ca mortii.
Iara raspunznd ngerul, zise
muierilor:"Voi nu va teamet, ca stiu ca
pre Iisus rastignitul cautati.
Nu iaste
aici, ca S-au sculat, cum au zis;venit de vedet
locul unde au zacut Domnul.
Si, curnd
mergnd, zicet ucenicilor Lui ca S-au sculat
den morti si iata, va mearge naintea voastra
n Galilea; acolo li vet vedea; iata, am zis
voao".
Si iesind curnd den mormnt,
cu frica si cu bucurie mare, alergara sa
spuie ucenicilor Lui.
Si deaca mearsara
sa spuie ucenicilor Lui, iata, Iisus tmpina
pre eale, zicnd:"Bucurati-va ". Iara eale,
apropiindu-se, apucara-I Lui picioarele si sa
nchin ara Lui.
Atuncea zise Iisus lor:
"Nu va teameret, mearget de vestit fratilor
Miei sa mearga n Galilea si acolo Ma vor
vedea".
Si mergnd eale, iata, unii den
strajari, mergnd n cetate, deadera stire
arhiereilor toate ceale ce s-au facut.
Si
adunndu-se cu batrnii si sfat facnd, argi~t
deadera slujitorilor,
Zicnd:"Zicet ca
ucenicii Lui, noaptea viind, L-au furat pre
El, dormind noi. Iara de sa va auzi aceasta
la domn, noi vom mblnzi pre el si pre voi
fara frica vom face".
Iara ei, lund banii
facura cum era nva tati si sa vesti cuvntul
acesta ntru iudei pina in ziua de astazi.

773

Iara cei unsprazeace uceniCI mearsera n

Galilea, n muntele unde rnduise lor Iisus.
Si vazndu-L pre El, sa nchinara Lui, iara
unii sa ndoira.
Si apropiindu-Se Iisus,
grai lor, zicnd: "Datu-Mi-s-au toata putearea
n ceriu si pre pamnt.
Dirept aceaea,
mergnd, nvatati toate limbile, boteznd
pre ei n numele Tatalui si al Fiiului si al
Duhului Sfint,
nva tnd pre ei sa tie
toate cte am poruncitvoao; si iata,
Eu cu voi snt n toate zilele,pna
n sfirsania veacului.
Amin".

16
17
18
19
20