Conspectul Florei: Romaniei

CONSPECTUL FLOREI ROMANIEI
PUBLICATII DE DR. D. GRECESCU
De l'Achorion Schoenleinii ou du Champignon de la Teigne faveuse. Thèse

pour le doctorat en médecine avec une planche de 4 figures gravées sur
cuivre. Paris, 1868, in 40.
Curs elementar de botanicil Partea I. Anatomiea ci FiTiologiea plantelor.
Text autografiat cu spesele directiei Sc6lei Nationale de Medicini §i Far-
made. Bucure0i 1869 in 40, cu figuri. Cu totul consumat.
Consideratil asupra epididimitei blenoragice. lifemorin pentru concursul gradu-
lul de Medic-Maior. Bucure0i, 1871 in 80.
Excursiune botanici Meta& la Sinaia prin Buceci in anul 1868. Monitorul oficial
anul 1869 No. 50 0 Revista Contimporand literard ci ftiinfificd, anu11876.
Excursiune pe la Agapia Vitratic i Neamtu in anul 1874. Revista Contimpo-
rand anul 1876 No. 8.
Plantele Gritdinei Botanice din Bucureati cultivate in decursul anilor 1871
1875, contiUnd o ochire asupra istoriei gradinilor botanice din Europa 0
asupra acelei de la Cotroceni, o tabela diagnozicft a familiilor naturale
enumeratiea plantelor cultivate. Bucure§ti, 1870, in 80.
Enumeratiea plantelor din Romanies ce cresc spontaneu 0 cele ce sunt fre-
cuent lu cultura. Bucure0i 1880 in 80.
Hiperxilemiea viilor sau Ariceala. Afemoriu asupra b6lei ce a bintuit viile din
dealurile de la Odobe0i, mii i Cotnari in anul 1883, dat Ministerului Do-
meniilor, Agriculturei i Comerciului i publicat in acela0 an in Monitorul
oficial din Decembre.
Flora medicallt a RomAniei, consideratA sat Taportul distributiei geografice a
speciilor nóstre medicinale indigene, in Buletinul Societdoi Geografice a
Romaniei tom. III 0 IV, anul 1892. Bucure0i.
Excursiuni botanice f acute in Muth Mehedintului, Gorjului i Argetdului in
anul 1895. Raport catre Ministeiul Instructiei Publice, publicat In Buie-
tinul ministerului din acela0 an.
Excursiune botanicli Wad, in muuth districtului Suceava in anul 1897. Raport
Miuisteriului Instructiei Publice Iii ace1a0 au.
CONSPECTUL
FLORE! ROMANIEI
PLANTELE VASCULARE INDIGENE
.51 CELE NATURALIZATE CE SE GASESC PE TERITORIUL RO3LiNIEI,
CONSIDERATE SUBT PUNCTUL DE VEDERE SISTEMATIC
GEOGRAFIC
DE
DOCTOR UL D. GRECESCU
De la Facultalea de Medicina din Paria.
Profesor in Universitatea din Bucuresti,
Director al Laboratoriului de Botanicd
Medic-sef al Seruitiului Consultatiilor Spitalului de Copal
Membru allSocietatel Geoaimfice a Romaniet
Membru al Societatei Botanice a Franciei
Membru al Societafei de &tinte Matematice i Naturale din therbourg
BUCURE*TI
10. STR. SARINDAR. - TIPOGRAFIEA DREPTATEA". - STR. SARINDAR, 10.
TELEFON No 15.
1898.
In anul 1880, dupe te adunate, am publicat un
opuscul sub t titlul de ENUMER LOR DIN ROMANIEA, dar in care
nu se coprindea gi Dobrogea. slab'ä incercare a fost primita
Cu destula favére la noi gi in strainatate, totugi, din parte-ne, nu
putem dissimula nesuficienta sa, unele erori de determinare §i lipsa
regulilor de observat. Aceste detecte au fost neevitabile, considerand
debutul nostru gi mai cu seama penuriea de meoliléce §tiintifice abso-
lut necesare pentru studiile §.1 lucrerile de asemenea nature.. Intea-
dever, in acel timp de stare rudimental* nici noi personal §i nici
institutele néstre culturale nu posedam colectil botanice §1 nici opere
propril menite sa indrumeze gi sá faciliteze cumígterea, comparatiea
gi determinarea plantelor, mai cu seamá a celor din Romaniea unde
Fiorele diferitelor regiuni ale Europei igi dau mana.
Dar, dupe aceea, materialul nostru de plante adunate din dife-
ritele parti ale ter& augmentand in mod considerabil §i formele vege-
tale rare, putin cunoscute sau critice ivindu-se meren, a trebuit ea,
indata gi cu propriile nóstre spese, ski procedam fár5. preget i cu
silinta la constituirea unni HERBARIU GE.NERIL DE PLANTELE EUROPEICE,
colectind din We partile continentului european t6te felurile, avend,
ins* §i o deosebitá atentie pentru acelea din Wile nestre vecine care
sunt de un interes cu mutt mai direct pentru Flora Orel nóstre.
acest scop, n'am crutat nici timp gi nici sacrificil pentru obtinerea
plantelor din Europa, din care o parte a fost dobendita prin schimbul
reciproc al plantelor din Romaniea cu dileritil botanigti din straina-
tate i cu societatile botanice de schimb la care am participat. Acest
herbariu, astädi In posesiea Laboratoriului de Botanica al FaciaItätei
de Medicine din Bucuregti, este destul de avut i impunetor prin nu-
men]] genurilor, speciilor gi al varietatilor de plante vasculare europeice
ce confine, téte supuse actiei de otravire prin biclalorurul de mereu-
riu, fixate pe foi albe de chartie, coordinate gi inregistrate. Pentru
nomenclatura, coordinarea gi catalogarea acestei colectii ne am servit
de cunoscuta opera a lui C. F. Nyman : CONSPECTUS FLOR E EUROPAE.E.
Botanigtil gi amatoril nogtri se pot folosi eu Inlesnire de densa.
Pe Mg acestea, prin sehimbul de plante din Romaniea cu
streinetatea, ne am putut pune gi in relatil §llintifice cu cativa distingi
VI
maestri 0 confrati din strginátate, schimbánd 0 discutând impreuná

veden i asupra cazurilor dificile, critice sau dubielse ce se presentau,
pentru a ne asigura dacá cutare fe!, pus in discutie, este sau nu cu-
noscut 0 descris, subt ce numire botanica etc. Este locul 0 timpul,
cu darea la lumink a operei nóstre, s6 aducem o amintire publicsá 0
ne0érsá din i inima mistrá, ca omagiu, amicilor 0 confratilor care ne
au Impártgait luminele 0 concursul lor In scopul lucrlrei nóstre. Ast-
tel, aduce-vom, mai Antdiu, expresiunea gratitudinei nóstre memoriei
acelora chri au dispárut d'intre noi: Profesorul H. BAILLON. veneratul
nostru maestra din Paris; DR. J. PANCIC, din Belgrad; J. BUBELLA, din
Wsetin In Moraviea ; DR. K. tEcK, din listersheim, In Austriea-de-sus ;
VICTOR de iANKA din Budapesta. Aceeni expresiune de multä'.mire 0
gratitudine aducem DI). LE Jous, din Cherbourg ; G. ROUY, din Paris,
Pentru plantelelor rare oferite 0 pentru descrierea unor specil din Ro-
maniea, eronat cunoscute sau necunoscute pang acum ; VINCENTIU DE
honeAs, din Buclapesta, pentru notele 0 publicatiile sale asupra tmor
plante ce 'i am comunicat prin anil 1881-1882; LAJOS SIMONKAI (odi-
nioará. Simkovici) din Arad, pentru Plantele sale de pe frontiera
misira carpatica 0 pentru merit6sa sa ()perk' ENUMERATIO FLORE THAN-
SILVANIX VASCULOS/E CRITIC)E, lucrare de mult interes 0 profit pentra
chl6uzirea §.1 determinarea numirilor speciilor n6stre carpatice; J. RoE-
MER §i J. DE CSATÒ, din Transilvaniea, pentru frumásele 0 intere-
santele lor plante transilvanice benevol trámise. Ing, o deosebitá. 0
114cull datorie de multámire exprimgm excelentului nostru amic §j
confrate D. DR. XRPAD DE DEGEN, din Budapesta, atit pentru marele
hum& de plante benefice 0 balcanice ce'i datorim, fiind, In mare
I.
'Palle, rare 0 cu totul interesante Pentru cuno0iinta plantelor nóstre,
cat 0 Pentru numercisele relati1, note 0 observatil asupra rnultor din
plantere ru5stre rare, dificile sau dubi6se ce'i am comunicat.
Ìntre plantele nósfre din PM, care constituesc HERBARIUL FLOREI
'lloii.kruEr pástrám cu o preti6sa amintire Mora exemplare comuni-
cate de regretatul nostru coleg 0 amic DR. D. BaiNzI in sehimb cu ale
n6sti.e. 'Nu "vom omite 0 mica colectie de plante din vecinatatile M6-
nástirei Neamtu, Vacua prin 1874 de r6posatul FARMACIST CHANTA din
tBuhtni. Cu prilegiul de 'Falk ne gràbim sá exprimam cele mai viT
multhmiri stimatului nostru amic D. WILHELM KNECEITEL, Directorul
Grádinilor publice ale Statului, pentru plantele montane 0 alpine ce
ne a comimidat aprcipe pe fiecare an de la 1885 inc6ce. Domniea-sa,
ancá de pe atunci, pe lAngl numer6sele sale sarcini, te ocupa cu co-
lectida prantgor n6stre Itipine, desfkurAnd un zei 0 o pasiune mai
VII
pre sus de once lauda. Numele acestor barbati figuréza, pentru plan-
tele lor, alaturi de localitatea de unde planta a fost culésa. In acest
herbariu, de cänd s'a trecut in posesiea Laboratoriului de Botanica
Medicala, se gdsesc §.1 cdteva plante alese din herbariile presentate de
elevil no§tri de la Sc61a superb:it-I de Farmacie §.1 al caror nurne figu-
reed pe etichetele acelor plante ce s'au intercalat in colectie. Nu pu-
tem incheea aceste linil rara a aduce o publica mulliimire Domnului
FARMACIST D. BARTOLOMEIU ajutorul §i preparatorul cursului nostru de
Botanica de la Facultatea de Medicing, pentru indelungatul §.1 neobo-
situl sè'u ajutor ce ne a dat In decurs de cinci-sprelece ani, la t6te
operatiile §i manipulatiile ce au fost necesare pentru constituirea co-
lectiilor n6stre.
Asemenea, §.1 HERBARIUL FLOREI ROMÄNIEI acum apartine tot La-
boratoriului de Bolanica Medicalä al Facultatei de Medicina din Bu-
cure§ti. Acéstä colectie coprinde plantele vasculare din tòte partile
Vrei: Olteniea, Munteniea, Moldova §.1 Dobrogea. Comptand tòte fe-
lurile de plante vasculare indigene §i naturalizate aflate §.1 enumerate
in opera de fatä, avem cifra ce trece peste 3000 feluri, din care peste
2450 specif §i vre-o 550 varietati, tete coprinse in 695 genuri, deose-
bit de speciile introduse §.1 vulgarizate in cultura grädinilor pentru
fol6sele economice §i gustul ornamental. Speciile spontanee §.1 natu-
ralizate porta numrul de ordine subt genul in care apartin; cele
horticole, introduse §i vulgarizate porta numa un punct gros () ca
deosebire.
Din varietätile enumerate multe sunt considerate de unil autori
drept specii. Nu este aici locul sä intram in definitiea termenelor taxi-
nomice de specie, subspecie, rasa 0 varietate, asupra carora discu-
tiile stau An& deschise §i din care a resuItat cele done' taberi ce fac
sc6le: cea lineana, sintetictt sau restrindt, qisrt sc6la traditionala sau
ortodoxa, precum o nume§te Kirschleger ; cea lalta, analiticet sau
multiplicatrice, este sc6la independenta care, chiar din micele dife-
rente, adesea nepermanente §i neereditare, constitue§te §i erigéza
specil, parceldnd astfel speciile stabilite de sdola precedentd. i una
l'i alta )10 au partea cea bund pe cdt timp nu tree limitele bunului
simt §i nu ajung la exageratil.
Ca total de specil, Flora n6stra intrece in catva registrul Florei
vasculare a Transilvaniei, judecdnd dupa opera lui L. Simonkai caro
a scrutat cu o rara. perspicacitate §.1 profundä cuno§tiinta tot ce s'a
lucrat asupra Florei Transilvaniei. Dénsul enumera 2276 specif in
-sensul sc6lei sintetice. Comparativ ca Flora rumelico-bulgara, jude-
and dupa opera recentá a lui I. Velenovsky Flora Bulgarica" care
enumera 2650 specif, suntem cu vre-o 200 speciI in inferioritate. Cu
tòte cá opera lui I. Velenovsky este susceptibila de oarecare amendäri
§i reducen asupra multor specil emise, totu¡i, numärul mai insemnat
de forme vegetale din Bulgariea se explica prin faptul de observatie
al geografiei botan ice ce se enuntie astfel: cu cat ne departära din
tèrile septentrionale unde vegetatiea abundéza mai mult prin imen-
sul num6r de individe vegetale, de cat prin variatiea formelor sale
aflam ca in Wile meridionale vegetatiea devine cu mult mai variata
In formele sale.
PRODROMUL FLORE! ROMINIEI de Dr. D. Branza, publicat in 1883,
enumera 2100 specii. Pe ling plantele adunate de dênsul §i cele
aflate in Muzèul de Istorie Naturala din Ia§i, pe care ne putem baza
ea specil bune, fiind studiate, determinate §i controlate de dênsul,
prodromul enumera i speciile indicate la noi de diferitil botankti
sau exploratoril, rara ca d8nsul sa le fi vèlut, dar pe care nu le ja pe
a sa respundere 2. D'intre acestea : 225 spech nu sunt aflatcíre in tot
coprinsul tèrilor dacice ; altele, in numèr de vre-o 90, sunt eronat
determinate. Astfel, reman In Prodromul D-rului D. Branza numa
1875 specil bune. La acestea trebue sa adaogam and 220 specii ne-
indicate in Prodrom i aflate parte in Dobrogea 8, parte in Moldova
§i in Munteniea4, ceea ce da un total de 2095 specil bine cunoscute
confirmate.
Din parte-ne, in lucrarea ra5stra, am inlaturat mentionarea plan-
telor enumerate in publicatiile botanktilor ce au fäcut la noi explo-
rari, neavênd prilegiul de a vedea i controla acele plante, dobândind
Edel. Jul. Bemerkungen fiber die Vegetation der Moldau nach eigenen in Jahre
1835 gemachten Beobachtungen entworfen. Guébhard Ch. Enumeratio plantarum quas
per annos 7842 ad 1848 in Moldavia collegit et observault (manusc. in biblioteca tut Alph.
de Undone, Geneva fide D. Branza in Prodr. Fi. RomAniel, introductiea p. XXV §i
urm.)Czlhak J. Dr. §i SzAbo J. Dr. Heil-und Nahrungsmittel Farbstoffe, Nuz-und Hans-
gerrithe, velhe Ost-Rumanen, Moldauer und Walachen, aus dem Pflanzenreiche gewinen
Flora ann. 1863I1. Schott Arth Ritt in die Walachei (Ausland XXIII,1859).Hoffmann
Ul. Excursiile botanice ale Scald Nationale de Medicind in Muscel (Monit. medic. al Ronid-
niei ann 1861), in muntll Buz6ulul l ci Prahovei (Mona, medic. al Romanic:, ann. 1864),
§i in muntil Wiled 81 ai Gorjiului, manuscr. in 1864, v6dut de Dr. D. BrAnzfi (Prodr.
introduct. p. LXV).Grecescu D. Dr. Enunieratia Plantelor din Ronidniea ce creso spon-
taneu 81 cele frecuente In culturA. Bucure§li 1880. Asemenea l publieatlile catorva
bolani§li transcarpatni: Job. Chr. Baumgarten Vine. de BorbAs, Fr. Fronius, Victor
de Janka, Aug. Kann; F. Schur, M. Fuss, L. Slmkovici etc. peutru oarecare speciI
aflittoare pe 'inlet' de frontierii a Carpatilor no§lri.
Brinzli D. Dr. Prodromul Florei introductiea pag.
BrAnzA D. Dr. Vegetafiunea Dobrogei, in Analele Academiei RomAne, Ser. H,
tom. IV. Sect II. Bucure§li, 1884.
Id. Plante noug pentru Flora Vobrogei.- Contributil noub la Flora Romantel, in
Anal. Acad. Rom. Ser. II, tOm. XL-- Bucure§ti 1889.
IX
and, 0 convingerea ca aflarea unora pe teritoriul nostru 0 determi-

narea specific/ a altora sunt mult supuse la cautie §i el Msá ind odd.
De aceea, ne am marginit numa In exiberea plantelor adunate de noi,
pe care astfel le am avut d'inaintea mistra, le am observat, le am
studiat 0 verificat, determinindu-le numirea in deplina cuno§tiinta de
cauza. Aceste Imprejuräri au fäcut ca lucrarea de fata sa temporiseze
pin/. ce A. putem da publicitatei un contingent de plante care sä. re-
presenteze We pärtile tgrei 0 aprópe intréga Florá vascularl a Ro-
maniei.
Lucrarea misträ este diferentiatä in doug parti : I. PARTEA S1STE-

MAT1CX it 1I. PARTEA GEOGRAF1CX sau dispositiea natural/. a plantelor
nóstre vasculare pe teritoriul Romaniei.
PARTEA SISTEMATICX coprinde: 10 expunerea Metddei de clasifi-
catie 0 caracterele diferentiale ale Familiilor Naturale ce se refera
la speciile Verei n6stre; % Flora sistematia a Romaniei dispusa In
seriea Familiilor Naturale, enumerand genurile 0 speciile nóstre
vasculare.
Este tot cunoscuta clasificatie ce am stabilit-o la Gradina Bota-
nical a &Cold de Medicina pe cand eram in capul directiei sale, intre
anil 1867-1875, pe care o urmäm 0 in prelegerile nóstre didactice.
0 publicam in amanuntele sale, desemnand caracterele speciale ale
divisiunilor, subdivisiunilor 0 claselor intocmite. Pentru a nu ne pune
in desacord cu numer6sele opere de Flora care urmez met&la lui
Aug. Pyr. de Candolle, am cautat sa a§e4am Familiile Naturale, pe
cat s'a putut, in acela0 mod, Incepand cu Ranunculaceele 0 termi-
nand cu Ecvisetaceele. .
De §i, in fond, clasificatiea nóstrá nu se departéza de bazele prin-

cipale stabilite prin Met6da Naturall a lui Ant. L. de JussieU 0 prin
aceea a lui Aug. Pyr. de Candolle, ea presentéza oarecare modificari
ce consista mai mult in termeniI intrebuintati, termeni mai apropriati
0 in raport cu cuno§tiintele actuale, cautând in acela§i timp ca, subt
o forma simplä 0 necomplicatä, sá p6tá coprinde t6te familiile de
plante indigene §i exotice. Termenil de Criptogame 0 Fanerogame
asta4i nu sunt de cat expresil traditionale, obicinuite In vorbire, dar
impropril spre a constitui o adevaratä definitie taxinomicä. Epitetul
de Acotiloddne dat Criptogamelor este 0 mai defectuos, 0 mai im-
propriu, dand a se Intelege ca germenul acestor plante ar fi embrion,
I. Grecescu D. Dr. Catalogul Planielor cultivate In grddina Bolanied din Bucurefil

lu cursul miller 1871-1875 Bucurepi, 1876.
X
insä lipsit de cotiledóne. Asemenea, epitetele de Exogene gi Endogene

aplicate de Aug. Pyr. de CandoIle, In metbda sa, DicotilecIónelor §i
MonocotilecIónelor, nu mai pulin, sunt defectuáse i neconforme Cu
structura i desvoltarea corpului acestor plante. Nu mai vorbim de
termenif Talofite, Cormofite, Acrobra, AmfibriY, Acranfibra etc., cu-
vinte dificile 0 de o semnificatie iar5.0 improprie cu structura i Cu
caracterele ce trebuesc alese in taxinomie, de unde desuetudinea In
care ace§ti termeni au eéntas. Recunktem cl i clasificatiea nósträ,
ca tcite cele cunoscute, nu este perfectiea sevir§itä; de aceea nu des-
chidem o pledoarie in favórea sa.
Relativ la punctul al doilea, regretäm cá n'am putut satisface
intentiea nósträ de a da o deplinä descriere pentru fiecare familie, gen
§i specie enumerate. Ar fi trebuit, astfel, ca lucrarea nósträ sä apark
intreit de voluminósä, ceca ce ar fi necesitat cheltueli mai pre sus de
puterile nóstre. Dar, In fata botanktilor, ne putem dispensa de aceste
descrieri, fiind tutulor destul de cunoscute, gratie nutner6selor opere
de Flora ale diferitelor leri ce ne Incongiurä. Numa speciile noui, cele
dificile entice, cum 0 multe din varied/He lor sunt descrise sau
insotite de oarecare veden i aprecien i ce pot servi la caracterizarea
lor. Marea parte de specif cunoscute i descrise de autori sunt urmate
de numele autorului legitim, citänd opera sa §1 data aparitiei sale.
Singura operä a lui Linneu dish' Species Plantarum editio secunda,
HolmiEe, 1762 ediVea oficialet cum se lice face exceplie prin lipsa
punerei datei, de oarece se §tie cá marea parte de autori au adoptat
numa editiea din 1762 a acestei opere §i am gäsit de prisos a pune
§i repeta data acésta la fiecare citatie. Cele lalte opere lineane pórtá
datele publicatiei lor. Afará de acestea, speciile cunoscute i descrise
In principalele opere de Florä ale diferitelor täri europeice, pe lingá
citatele autorilor legitimi, sunt urmate 0 de ditatele autorilor operelor
renumite ce fac autoritate in materiea acésta, precum:
DE CANDOLLE. Prodromus systematis universalisregni vegetabilis
16 vol. Paris. 1824-1868.
STURM IOU. W. Deutschland Nora in Abbildungen nach Natur
mit beschreibungen. I A btheilung: Phanerogamw; heft 1-96. Niirn-
berg. 1798-1855.
Kocu Gun- D. S. Synopsis Flom Germanicre et Helvetiac editio
secunda. 2 vol. Francfortu pe Mein. 1843-1844.
REMITENBACH L. pater. Flora germanica excursoria 3 vol. Lipska.
1830-1832.
REIEHENBACH L. pater et RE1CHENBACH H. G. filius. Icones
XI
germanices et helvetices simul terrarum adjacentium ergo medics-

Europce. 23 vol. Lipska. 1835-1896.
LEDEBOUR C. FR. DR. Flora rossica sive Enumeratio plantarum
in totius imperii rossici hucus que observatarum. 4 vol. Stuttgart.
1842-1853.
GRENIER ET GODRON. Flore de France, 3 vol. Paris. 1848-1856.
BOISSIER EMI. Flora orientalis sive Enumeratio plantarum in
Oriente a Groecia et .2Egypto ad India fines hucus que observatarum.
5 vol. Basel. 1867-1884.
SSCHLECHTENDAL. DR. D. F. L. von. LANGETHAL DR. L. E. UND
SCHENK DR. EnN. Flora von Deutschland, Elate auflage, revisirt von
Hallier Dr. Ernst. 30 vol. Gera-Untermhaus. 1887.
Aceste citatil, pe lingä facilitatea ce se dà botani§tilor ce vor
don i sä la cuno§tiintä complectä de caracterele plantelor la care se
gäsesc puse, dä. §.1 o idee generalä despre Intinderea acelor specil §i
despre situatialor in continental nostru european, fatä Cu Ora nósträ.
Apoi, pentru speciile mai mult sau mai putin localizate imprejurul no-
stru sunt citate operile autorilor Florei Austriei, Ungariei, Transilva-
niei, Banatului, Serbiei, Bulgariei, Basarabiei, Chersonului, Tauridei
Caucazului.
Tot In scowl' de a procura botani§tilor datele bibliografice ce
se refer la cuno§tiintele descriptive ale speciilor nóstre, ne am servit
§i de citatele altor multi autori dupä cum ni s'a pärut folositor §i
oportun. De aceea, am fäcut usagiu §i de principalele sinonime ale
speciilor ce sunt cunoscute §.1 descrise de diferiti autori. Este bine
§tiut cà sinonimele, in sistematicä., folosesc f6rte mult, puténd con-
duce §i facilita cumi§terea §i determinarea numirilor §tiintifice
adesea dificile §i obscure in diagnosticarea speciilor ; apoi, prin
diferentele §.1 prin datele ce pórtd, ne dau searnä de transmutärile ge-
nerice i specifice cum §i de prioritatea ce se cuvine autorilor respec-
tivi, punct asupra cärui botanktil moderni tin cu osebitä insistentä.
Sinonimele sunt i bibliografiea genurilor, a speciilor §i a varietätilor
unde sunt puse, put8nd astfel servi la trebuintä'. Deosebit de acestea,
in schirnbul de plante, adesea avem a face cu numiri sinonime in loc
de numiri capitale conforme regulei de prioritate ; astfel, sinonimiea
nu este lipsitä de folóse §i subt acest raport.
Pentru numirea capitalä a genurilor, a speciilor §i a varietätilor

enumerate ne am conformat regulei generale de nomenclaturd binara,
XII
dupe cum se urmézd de la epoca lui Linneu pind acum, regula pro-
clamatd ca Lege de nomenclaturd1 in Congresul Botanic International
tinut la Paris in anul 1867: este modul urmat de marea parte a bota-
ni§tilor care fac autoritate in §tiintd. Destul este, in acéstä privintd,
sd citdm numele marilor botankti, precum: Aug. Pyr. de Candolle,
Alph. de Candolle §i colaboratoril Prodromului lor; apoi G. D. Koch,
Reichenbach tatäl §i flul, Ledebour, Grenier §i Godron, Bentham,
Schlechtendal, Nymann §i altil, care in mod rational §i cumpgnit ur-
mézd sc6la prioritätei adoptdnd In numirea binará numele speciei cel
mai vechiu, insd subt numele genului §.1 al autnrului care a constituit
numirea binará precum astäli se gäse§te stabilitä §.1 adoptará in §tiintä..
Ca §.1 ace§ti autori, am pdstrat §i noi cdteva numiri binare contraril
regulei de prioritate, dar care au r'émas astfel in §tiintä., gratie drep-
tului lor traditional pe care botani§til 11 mentin.
Nu contestäm puterea argumentelor aduse de botani§til din ta-
bära opusd care cer ca, In t6te cazurile §i absolut, numirea specificá
cea mai veche de la Linneu pinä astd4i, insotirá de numele autorului
säu, sä primeze asupra celor lalte, chiar atunci cdnd acea specie a fost
transferatd de un alt autor intr'un alt gen astäli recunoscut §i adop-
tat in nomenclaturd, treand astfel peste numele autorului care a
fácut rectificarea, buna §.1 cuvenita numire binará actualä. In fruntea
acestei taberi se gäsesc botani§ti nu mai putin eminenti, precum:
Ascherson §.1 Engler, Edm. Boissier, A. Kerner, O. Kuntze §.1 altil.
Insä, aplicarea cu rigclre a prioritätei specifice §i frasa subt care se
dd numele speciilor intdmpinä uneori dificultäti §i dä loc unor nume-
r6se complicatil in nomenclaturä. De aceea, n'am putut fi un parti-
zan cu totul decis In fav6rea acestui demers §.1 am fácut intrebuintare
de sinonimie spre a pune in evidentd corectitudinea §i prioritatea ce
se cuvine.
N'am perdut din vedere §i numirile vulgare romdne§ti ale plan-

telor cunoscute §i numite in bimba misted popularä. Marea parte a
numirilor romdne§ti se gäse§te adunatd In Prodromul Florei Roma-
niel de Dr. D. Bränzä. D8nsul, pentru acésta, s'a folosit din Meya
publicatil anteri6re in capätul cdrora meria sá fie citate: Enumerafiea
Speciilor de Plante cultivate in Grddina Botaniat din Ict§i, pdnd in
anul 1870, de Dr. Anast. reu;Hail-und Nahrungsmittel Farbstoffe
iVuz und Hausgerathe velche Ost-Rumlinen, Moldauer und Valachen,
aus dem Pfianzenreiche geivisen, in Flora' an. 1863 de Dr. J. Czihak
1 Alph. de Condone. Lois de la Nomenclature botanique aris. 1867.
nit
0 Dr. 3. Szabo ; Catatogul Plantetor Grddinei Botanice din Bucu-
re§ti de Ul. Hoffmann, publicat de c(f)la Nationa16 de Medicin6 in
anul 1866 ;Flora Fanerogamicti a finutului Nttseudu, editia roma-
néscg, de Dr. Fi. Porciu, anul 1881, cum 0 de cdteva note comuni-
cate de noi. Numirile populare care, In lucrarea nástrá de fatd, nu
figuréz6 in Prodromul D-rului D. Brang sunt cele aflate culese de
noi in urrnä.
Nimic mai variu i dissimil ca numirile populare date plantelor,
vorbind numa de téra n6stra. Cad, afará de cOteva cpecii putin nu-
mer6se i cunoscute subt acelea0 nume cam prin VA/ téra, cele mai
multe sunt incárcate de numiri diverse, dupg cum au fost aflate prin
diferitele pärti din térO. Afará de acestea, oarecare numiri populare
identice se gOsesc date la douO sau trei specil cu totur diferite prin
genul i chiar prin familiea la care apartin. Sunt multe exemple de
felul acesta.
Dar nu t6te speciile sunt cunoscute numite de popor; altele
de multà asemánare ce apartin un gen, sunt apr6pe t6te cuno-
seute subt acelemi numiri populare: in cazul d'Ontdiu speciile enu-
merate sunt färä.' numiri populare; iar In cel de al doilea rámâne ca
numirile de la speciea antecedentä sä fie aplicabile 0 la cele ce urméz6,
afará de exceptiile ce se pot vedea.
Statiea plantelor (habitatio) este exprimatä in termenff populari

ai iimbei n6stre §i urmatd de numele iocalitätilor In care am aflat
speciea respectivA. Inteun tabel aici anexat facem o enumeratie de
principalele termene populare de care ne am servit in lucrarea n6strä,
dänd i traducerea lor pe limba latind i cea francez'ä. Prin acésta,
credem a aduce o inlesnire contratilor straini de limba n6strä, care
se ocup cu Geografiea botanicA a Europei §i care ar don i sá aiba cu-
no0iint5. despre Flora României.
Localititile sunt enumerate de la partea din apus a tèrei spre
rásä.rit: Olteniea, Munteniea, Moldova, Dobrogea. Cele ce sé gä'sesc
In oarecare apropriere sunt separate prin virgulä'. (, ) constituind fm-
preuná ate o circonscriptie; circonscriptiile sunt separate prin punct
§i virgulä. (;). Cu modul acesta ne putem da seama destul de bine de
frecuenta fiecärei specie 0 de ariea sa geografic6 in Intinderea terito-
riului tèrei n6stre. Numele propriI de persone puse in parentez dupO
o localitate aratä, cá exemplare de speciea aceea ne au fost oferite
sau comunicate de acea pers6n6, care este un botanist sau un colec-
tor, 0 ea acele exemplare au fost culese din acea localitate. Astfel
XIV
Br.= Bang D. Dr. ; Chan. = Chanta farmacist ; Knecht.

Knechtel Wilhelm; Sal). Stef. Saba Stefanescu; Grec.= Gre-
cescu D. Dr, , etc. DacI acel parentez este urmat de semnul afirma-
tiei (!) va sä 4icd cá§i noi am aflat acea specie In aceea§i localitate.
PARTEA. GEOGRAFIGX sau Conspectul geografic al Florei nóstre co-

prinde 10 Fisiograftea generalti a tèrei ; 2 Vegetatiea Romaniei i Dis-
positiea geografictt a speciilor vegetale afldtbre pe teritoriul tërei. Acéstd
parte compline§te pe cea d'ântéiu §i este indispensabilä oricdrui tractat
de Flord, de §i multi o tree cu vederea. Contrariu uzului, aprópe ge-
neral, care Incepe notiunile preliminare prin o privire geograficd
asupra fisionomiei, topografiei §i vegetatiei tèrei de care se tractézä,
noi am urmat altfel. Credem cä, incepènd cu Conspectul Sistematic
al Florei, este mai logic, cdci facem o prealabilä cuno§tiintd ca plan-
tele pre', le cunktem In parte, §tim cum se nume§te fiecare, ce avem,
uncle §.1 cum stau In térâ, Intinderea ce are fiecare sau ariea sa geo-
graficd etc., c'un cuvênt, este studiul elementar al florei. O datd cu-
noscut registrul speciilor vegetale, este natural sá ne arundm privirea
peste tot, sd considerdm avutiea generalä a vegetatiei tèrei, conditiile
sale de existen, dispositiea §*1 distributiea sa naturalä pe suprafata
teritoriului tèrei. Multe §.1 folosit6re sunt aplicatiile ce decurg din cu-
no§tiintele geografiei vegetale.
In Fisiograftea generaltt a ferei däm o notiune general/ de
tuatiea geografid a tèrei pe globul terestru, de intinderea sa §i de
aspectul s'éu ; dupd aceea, ne ocupä'm de conditiile telurice ale rérei
relativ la conformatiea topograficd (orografiea §.1 idografiea Orel) §i
la constitutiea t6ramurilor pe care locue§te vegetatiea 16rei (condi-
tule ; apoi, ardtdm conditiile climatice ce decurg din agentil
fisici externi (presiea atmosfericä, temperatura, apa din sol §.1 din
atmosfera, lamina, vênturile) §i, In fine, influenta vegetatiei asupra
climatului
In Vegetatiea Rometniei i Dispositiea geogragctl a speciilor
udstre, aratdm relatiile In care ne gdsim cu cele patru mari Domenil
Florale ale continentului european §.1 diferentiarea vegetatiei n6stre
In troj zone caracteristice: zona vegetatiei alpine, zona vegeta¡iei fo-
restiere §i zona vegetatiei stepelor danubiane i pontice. In fiecare
zond de vegetatie examindm intinderea, limitele altitudinale, caracte-
rele vegetatiei §i Flora ce le apartine.
Terminind cu acest preambul, märturisim Mr/ disimulare cd ne

XV
credem rincfi destul departe de a fi sävir§it bit& tinta ncísträ gi a tot

mai trebue de lucru pe campal subiectului de fatä spre a ajunge la
complectarea unei opere care O. pcírte cu tot dreptul deplinul titlu de
Flora Romaniei.
Cu t6te acestea, nu puteam läsa totul unei a§teptäri nemärgi-
nite spre a ajunge in culmea acestui märet §i indepärtat ideal. A tre-
buit, prin urmare, subt un titlu mai putin exigent, sä dam la laminá
resultatul a critorva ani de exploräri i investigäri ce am fäcut asupra
plantelor §.1 vegetatiei ce acoperk §.1 impodobesc solul patriei ncístre.
Dacä cercetärile neistre au fost fäcute cu tótä asiduitatea §.1 con-
§llinta ce se cere in o lucrare de felul acesta fie-ne permis a o
spune , dar crimpul de exploratie al subiectului nostru este destul
de vast §i botani§til, prin faptul acesta, nu pot vedea de cat scuzele
n6stre pentru nerealizarea deplinului noslru ideal §i pentru nesufi-
cientele ce le pot gäsi in coprinsul operei mistre. Cä, páte, se vor fi stre-
curat oarecare erori sau omiten, cerem iertare : errare humanum est.
Termenif populari romdnelsti coprhli in opera de fajd

pentru staple plantelor.
Munti: montis ; montagnes.

Culmi: summum jugum montanis ; sommets des nrontagnes.
Virfuri, piscuri : cacuminis, summis ; cimes.
Slânci sau stane: saxi ; rochers.
Päsciuni alpine, plaiuri pasru'is alpinis, alpinis; priturages des mon-
tagnes.
Prripastii sau precipitiuri, strinci abrupte: prceeipitium, abruptis ;
abimes, précipices.
Ceiste de munti, laturi declivis montanis ; pentes des montagnes.
Ripe sau maluri
de cäi sau drumuri declivis ; pentes;
de riuri ripce ; rives.
Dealuri collinis ; collines.
CI:íste, costi§iuri, laturi, dimburi: clivus, latus ; côteaux, Wes.
Väi, välcele: valles, valleculis ; vallées, vallons.
Lunch pratis humiclis ; prairies bases.
Päduri, dumbrave, codri: silvis, nemoris ; bois, forëts.
Crringuri, tufi§iuri sau tuferi§iuri: cceduis, fruticetis, dumetis ; buissons,
taillis.
MarAcini§iuri sau spiniliuri: spineti, virgula, senticeti ; buissons.
Ograde sau livesili de pomi: pomariis, vergers.
Vil: vinetis ; vignes.
Campuri, campii: campis, arvis, planitiei ; champs, pleines.
Baragan sau §esuri intinse: desertis ; steppes.
Pasciuni, islaze, live4i, paji§ti, poeni, rari§i de pklure: pascuis, com-
pascui-agri, pratis, rariores silvce; paturages, prairies, prés,
clairières.
Iérba, Pilate: herbidis, fcenatis, graminosis ; gazons, prairies.
0g6re: agrie, agri-proscisus ; jachères.
Mirilti: messum-arvum ; moissons.
Pirl6ge: vervactum, arvis ; lieux arables.
Holde sau grane: segetis, agrie; champs de blés.
CM, drumuri: vice; voies, chemins.
Garduri de maracini, garduri vil: scepis ; haies.
Paragini, däramaturi: ruderatis ; decombres.
Bälaa, buruieni: herbce inutiles, herbosis ; mauvaises-herbes.
Pämint negru: humus; terre végétale.
Nasipuri: arence ; sables.
Pietriliuri: glarece ; graviers.
Prunturi, prunti§iuri: pulvini, vadi ; banes, banes de sable.
Fluvil, riuri : .fluvii, rivi ; fleuves, riviers.
Périuri, riu§i&e: rivuli ; ruisseaux.
Isvòre, ftontani sau sorginti: scaturiginis, fontis ; sources.
Mlaltini: limosis, lutosis ; fanges.
Rovine, vir6ge, smIrcuri : uliginis, paludinis ; markages, marais.
Heleiteuri: piscines ; viviers, bassins, mares.
Lacuri, balti, iazuri : lacus, stagni ; lacs, marais.
Tèrmuri: litoris ; rivages.
Marea: mare; mer.
PARTEA 1°
CONSPECT U L SISTEMATIC
CLASIFICATIEA GENERALA
TABELUL SINOPTIC
Emhriogene (Phanerogamia Auct.)
Divis. L Embriogene Dicotiledéne.
10. Dialipetale :
Ipogine Clasä
Perigine, Epigine Il"
20. Gamopetale :
Inferovaril
Superovarii 'Va
3.). Apetale :
Ilermafrodite Va
Unisexuate VI.
Divis. IL Embriogene Monocotiledéne.
Periantice VID
Aperiantice Villa
Sporogene (Cryptogamia Auct.)
Yasculare IX"
Nevasculare X.
A. VEGETA OGENE
Plante ca fiori; adicä, de reproductie, in sensul
morfologic, sunt membre foliare ate i dispuse a§ia ca A pòrte
elementele reproductiei: gametele. Organele mascule sunt staminele ,
continênd gameta mascad numith polen; organele femele sunt car-
pelele, in num'e'r variu, libere sall intermite i fiecare sau tete impreunä
intocmesc o cavitate: ovariul, in interiorul Aruia existá ovulele, organe
speciale ce contin gameta feme1á sau oosfera numitä inc6 i vesiculd
embrional-4. In urma actului gamotic, oosfera dobinde§te noui cualitäti
devine oul vegetal. Oul acestor plante numa in sinul matern, in
cavitatea ovulei, ia o desvoltare ulteri6rä §i devine planta rudimentarä
numitä embrion (prunc sau flt vegetal; vulg. pleod), de ande numirea
4 CONSPECTUL SISTEMATIC
de embriogene ce o credem mai proprie acestui mare coprins de ve-

getale. Embrionul nu Ole deveni planid adultd pe cat limp se gd-
seste continut in sinul matern : este depus in lumea exteriérd unde,
in conditil propril de nutrilitate, iti urinézil desvoltarea i ajunge s'a
fle plantd cea nouä, planta adulta. Astfel flind, putem aplica acestor
vegetale si numele de vegetale vivipare.
Staminele i Carpelele, membre esentiale ale aparatului floral,
fie impreund sau fiecare osebit, sunt aselate pe ex tremitdti de axe
caulinare speciale numite receptacule §i, de ordinar, sunt imprejmuite
de mernbre foliare protectére care, dupd forma si raporturile ce au,
sunt numite bractee, sepale, petale. Acestea constituesc, in aparatul
floral, ceea ce se numeste involucru, caliciu §i corola sau periant.
Produsul final al aparatului floral este un corp complex prin
fdptura sa numit fruct. Acesta contine seminlele, organe ce provin din
desvoltarea ovulelor in urma fecondatiei si care contin embrionul §i
anexele sale. Atit seminta cdt i embironul nu Mt o sin gura celula :
ele constituesc un corp ce are o structura anatomica diferentiatä. in
tegumente externe si inteun continut numit simbure, adesea repre-
zentat numa prin corpul embironului, une-on i printeun anex de te-
säturd numit albumen sau perisperm. Nu mai putin, i embrionul este
diferentiat in pdrti conexe numite radicula, caulicula §i gemula cum si
in niste membre apendiculare numite cotiled6ne.
Numèrul cotiled6nelor embrionului este in corelatie i cu ca-
racterele ulteriére ale plantel adulte, afard de cdte-va rare exceptil.
Lui Bernard si A. L. de Jussieu apartine gloriea affdrei acestei prin-
cipale chei de clasificatie i astdcii marea parte de botanisti urmez a
subdivide plantele acestui mare euprins in dicotiled6ne i moncoti-
ledéne, de unde, dup6 noi: P Embriogene Dialtiledeme,11" Embriogene
Monocotiled6ne.
Divis. I. Embriogene Dicotiledene

Caracterul lor cel mai general se péte resuma in faptul cd ern-
brionul at e doué cotiled4ne oposite; rare-ori cotiledénele lipsesc sau
sunt neaparente, ernbrionul flind omogen, nediferentiat (ex. Cuscuta,
Monotropa, Orobanche), cum vorn vedea si la cdte-va Monocoliledéne.
La unele Conifere (Abietineele) embrionul se aratd cu mai multe co-
tiledéne. Radicula embrionului acestor plante in sèmintä n'are coleo-
rizd ; rleci, Dicotiled6nele pint exorize, exceptie de Nimfeacee care, in
priivinta acésta, sunt endorize ca si Monocotiledénele.
De i caracterul dicotiledonic nu este absolut general, de cum
CLASIFICATIZA GENERALA
nici cel exorizic, totu§i aceste caractere sunt cele mai generale ti de
cea mai principal/ valóre ce exist in acésta divisiune de plante. In co-
relatie ca numitele caractere putern remarca §i alte caractere de o
valóre mai inferieird, luate in parte, insa care, considerate in total, dau
o fisionomie caracteristieá plantelor dise Dicotiledòne ; astfel
Rdacina primal./ a Dicotiledemelor, la marea parte, devine
lungd. §i conicd, simpld sau ramficatd, adicä tulpind radicald palariformet.
Membrele radicale i caulinare se desvoltez prin formarea de fascicule
vasculare secundare, pe lane'. cele primare, i ca tóte ajung de con-
stituesc o chord de fascicule ce descriu un cerc liberolignos in cilia-
drul central de tesdtura a membrului. In acest cerc liberolignos cambiul
descrie un cerc, este permanent §i fasciculele liberoligneise se qic
deschise (Sachs). Chora liberoligneisa circumScrie, cel putin la inceput,
o masa centrara de parenchim numita mgduvel din care pornesc
intre fascicule prelungiri parenchimice sau lame verticale §i radiat
dispuse, constituite din celule rectangulare : rwjele medulare. Paren-
chimul cortical este bine §i evident separat de masa interna ce con-
stitue§te cilindrul central. La vegetalele Dicotiledeme lignescente cercul
liberolignos urmézd cu cre§terea prin formarea de noui straturi ligneise
(xilem) i liberiane (floem) ce provin din elementele cambiului prin
diferentiare, d'o parte §i de alta, §i prin a§ternere cam o datape fiecare
an. Astfel, resultd la aceste din um/ plante, o mash' abundentä de
tesäturd lignosa i liberianä ce se desinéza prin straturi concentrice ;
chiar sistemul lor tegumentar se complied prin formatiile secundare
felodermice care, impreund Cu parenchimul cortical, constituesc sc6rla
sau ayea (cortex) caracteristica la aceste plante.
Foile r6sar prin mdnuchi de fascicule ce nu intocmesc, de ordi-
nar, un guler sau vagind imprejurul axei caulinare. La Dicotiledeme,
speciile ce au foile vaginate nu sunt de art putine §i. vagina totu§i nu
este complectd. Fie cd foile sunt simple sau compuse, petiolate sau
sesile, de ordinar nervatiea lor este costatä sau digitata i retéoa ce o
intocme§te este un caracter ce existd mai mult la acésta divisiune de
cat la Monocotiledóne.
Florile, ciind sunt complecte, mai totdeuna representez tipul
pentamer; adicd, verticiliurile periantice i cel androceic sunt de cdte
cinci Valli; mai rare-ori se observd tipul dimer simplu sau multiplicat
(ex. 2X2 sau 24-2; 4X2).
Ca §i cei mai multi clasificatori, admitem dividerea Dicotile-
dúnelor in Apetale, Gantopetale i Dialipetale creatä. de A. L. d. Jussicu,
procedand in sens invers.
6 CONSPECTITL SISTEMATIC
I. Embriogene Dicotiledéne Dialipetale. (Polypetalm

Juss.). Receptaculul lor, convex, plan sau concav, 'Arta un periant
duplu sau bichlamid, adica caliciu §.1 corold. Corola ki are petalele cu
totul libere mire ele ; in rare cazuri, prin insertiea staminelor, petalele
sunt la bag in mica intindere consudate ; une-ori corola lipse§te ; insa,
speciile din cazul acesta prin cele lalte caractere tin de Dialepetale
inteun mod destul de evident. In subdiviziea acésta, pentru abreviatie,
usul botanistic se serve§te numa de expresiea petale, indicand numèrul
§i forma lor, Ma a mai intrebuinta §.1 4icerea corola in descrierea
claselor, genurilor §i a speciilor. Le subdividem in cele dou6 clase
urmAtóre :
I-a Clasd. Dicotiledéne Nalipetale Ipogine. Receptaculul acestora
este convex, oarecum convex sau plan ; adica, dupl cum il numesc unil
botankti, este un thalamus; caliciul este dialisepal sau gamosepal, pe-
talele insa libere ; staminele intocmesc verticiliu ce nu este consudat
cu petalele §1 nici cu gineceul ; astfel, sepalele, petalele §*1 staminele
constituesc verticiliuri distincte inserate pe receptacul subt carpele
sau subt ovariul cè ele constituesc §.1 care este liber §*t super.
II-a Clasd. Dicotifedéne Dialipetale Perigine Fi Epigine. Au recep-
taculul concav in forma de cupi§i6rä, de borcdna§i sau de toc. Im-
propriu §.1 in contra acceptiunei morfologice, unil botankti considerez
§.1 denumesc receptaculul concav caliciu gamosepal; natura sa nu este
nici-cum foliará spre a fi caliciu, ci caulinara purtand membre foliare.
Receptaculul astfel, la unele specil, perta pe apertura sa sepalele, pe-
talele §.1 staminele, fijad cu totul sau in mare parte liber de carpele
sau de ovariu: dialipetalele periginice; s.au ca este cu totul consudat,
concrescut cu carpelele sau ovariul, constituind un ovariu infer :
dialipetalele epiginice.
Considerand ca mire dialipetalele cu receptacul coneav existä unele
genuri ce au specii periginice §i specii epiginice, am crept nemerit
de a constitui o singura clasa cu denumirea mixta sus citata, cu atit
mai mult cuvênt, a sunt §.1 cazuri astfel dispuse ca periginiea §i epi-
giniea sunt discutabile. Pe de alta parte, considerand ca adevératele
dicotiledóne periginice exist numa in clasa presentä §.1 Ca nu ne putem
dispensa aici de termenul §.1 categoriea acésta, a trebuit ca, drept
expresil opositionale, sa ne folosim de termenil ipoginic 0 epiginic ca
titluri de clasa in acésta diviziune, iar nu de termenii ovariu super §i ovariu
infer precum vom face cu Gamopetalele unde, ace§ti din urmä termeni
mofologici, fi au tad cuvenirea.
CLASIFICATIEA GENERALA 7
Embriogene Dicotiledéne Gamopetale (Monopeta-

1 a Juss.). i aici receptaculul p6te fi convex, plan san concav, pur-
tand un periant duplu sau bichlamid, adica caliciu i corolä ; insa,
corola igi are petalele reunite prin marginile lor 'rite() intindere mai
mutt sau mai putin Insemnata: corold gamopetalet. tri usul vorbirei
descrierei cei mai multi botanigti adoptez expresiea de corola, in loe
de corolä gamopetalä, descriind forma i numrul divisiunelor sau
partilor ce o constituegte. Coprinsul acesta se divide in doua classe
f6rte distincte : Gamopetale inferovarir i Gamopetale Superovarir.
1/1-a Clasd. Dicotileddne Gamopeta/e Inferovarit. Au receptaculul
concav, concrescut cu t6tá partea ovarica a carpelelor, constituind un
ovariu infer. Aici, lug, nu se observa cazuri de adevèratä periginie
epitetul de superovarif este cel mai aplicabil. La ate va &mail sta-
minele sunt inserate pe tubul corolei, insä la altele staminele sunt
libere de tubul corolei.
Clasd. Dicotiled6ne Gamopetale Superovarit Constant recep-
taculul acestora este convex sau oarecum plan ; caliciul, de ordinar ga-
mosepal i ipoginic, este adearatul caliciu gamosepal ; corola libel% de
caliciu este gamopetalet §i, in marele numèr de cazuri, pórtá pe tubul
s'éti insertiea staminelor : corola sinandricet sau, dupä una botanigti,
dispositiea periginica, insä care nu este adevèrata periginie precum am
aratat mai sus; putine speca au staminele libere de corold. La t6te
ovariul este liber de cele lalte phrti i relativ super; deci, epitetul de
superovarir este cel mai potrivit acestei grupe.
Embriogene Dicotiledime Apetale. Fie cá receptaculul
aparatului floral este convex, plan sau concav, fie ca ovariul este li-
ber sau aderent cu receptaculul, florile au periantul simplu sau Upset,
de unde vechea denumire de apetele data acestor plante. Periantul sim-
plu OW fi verde, scarios sau scuamos ; une-ori este colorat sau coro-
bid. Cand periantul este lipsd, organele florale sunt imprejmuite c'un
num6r de bractee ver4i sau colorate rara ca acestea sá constituésca
verticiliu periantic propriu lis. In acest coprins exista o multime de
specil ce au florile dicline (unisexuate) monoice sau dioice; pe cand
altele au florile monocline (hermafrodite), caracter de multa pondere
In coprinsul acesta, de unde subdividerea sa in cele dou5. clase: Dico-
tileane Apetale Hermafrodite l Dicotiled6n,e Apetale Unisexuate.
V. Clasd. Dicotiledime Apetale Herinafrodite. Patine specil ce a-
partin in clasa acésta au &rile unisexuate; insá, prin totalul celor
lalte caractere, urmez sa fie relegate aici. Receptaculul floral pòte fi
convex, plan sau concav, de unde dispositiea lor in superovaril §i in

inferovarii.
VI-a Clasä. Dicotiledeme Apetale Unisexuate. Fära a vorbi de ca-
zurile discutabile ale decliniei genului Euphorbia, speciile aici coprinse
sunt evident dicline. De ordinar, florile acestor plante n'auperiant pro-
priu dis, ci un numär de bractee dispuse in mod variat. Receptaculul
lor pote fi asemenea convex, plan sau concav §i ovariul sá fie liber
sau aderent. Insä faptul cel mai remarcabil este ca aici exista' o serie
de plante al carora ovariu este considerat, de un mare numar de bo-
tani§ti, a fi lipsä ; de unde numele de gimnosperme pentru Conifere §i
Cicadacee, in opositie Cu cel lis angiosperme pentru cele lalte, avand
ovulele lor intr'o cavitate ovarica.
Divis. 11. Embriogene Monocotiledene
Caracterul cel mai general al acestor embriogene este embijo-
nul care, in cel mai mare numar de cazuri, este diferentiat inteun
corp axil premunit c'un anex foliar: un cotiledon; insa, marea parte
de Orchidacee fac o exceptie prin corpul embrionului lor omogen fara
apendice cotiledonic. Radicaba ernbrionului in säminta este imbräcatii
c'o punga epidermica : coleoriza, de unde numele acestor plante de
endorize, caracter propriu, dar care nu apartine exclusiv Monocotile-
dlinelor. In corelatie cu aceste caractere, considerate ca cele mal ge-
nerale, se pote adaoga §i cele urmat6re de o val6re secundará, dar
care, Imite impreuna, dau o fisionomie proprie acestui mare coprins
de vegetale.
Membrele radicale §i caulinare nu dobindesc formatiea secun-
dara liberolignòsa: numa formapea primara este §i ramane la aceste
plante, caci fasciculele lor, de la inceput, 1§i au tot cambiul diferen-
tiat in elemente liberiane (floem) i fibrovdsculare (xilem), astfel
aici fasciculele de timpuriu sunt §i ramal' inchise, incetez cu desvol-
tarea lor. Dispositiea fasciculelor liberovasculare in axele radicale §i
caulinare este diseminata §i forá ordine. Tulpina radicala primará,
inca de la inceput devine bònta sau nu se mai cunkte. De ordinar
foile re'sar prin chora de fascicule ce constituesc un guler sau vagina
de oarecare lungime imprejurul membrului caulinar ; nervatiea lor,
in cel mai mare numär de cazuri, este caracteristicä pi-in intinderea
nervurelor, adesea feirte lungi, §i prin dispositiea lor paralelá sau oa-
recum paralela. Florile MonocotiledOnelor, cdnd sunt complecte, au
intocmirea tipului trimer (3><3 ¡sal]. 3X2 ; 3X1) ; periantul, cdnd
exista, pede fi gamofil sau dialifil §i biserial, verde sau divers colorat ;
CLASIPICAVEA GENERALA 9
o parte insemnatd de Monocotiled6ne au periantul lipsä §i organele

de reproductie sunt protegiate de bractee in num6r 0 de forme varil.
De aci subdividerea Monocotiled6nelor 1n cele dauä clase, ce ne par
naturale: Monocotileddnele Perianticegi Monocotilecldnele Aperiantice.
VII-a Clasci. Monocotiledéne Periantice. Receptaculul lor este
convex, plan sau concav 0 florile, de ordinar, hermafrodite. Gaud re-
ceptaculul este convex sau plan, periantul 0 staminele, aderente sau
libere de periant, sunt relativ ipoginice §i flórea lor este superovarictt ;
contrariu, cand receptaculul este concav, ovariul este in totalitate
concrescut cu receptaculul 0 impreund constituese un ovariu infer,
atunci periantul 0 staminele 41 au insertiea desupra ovariului : flo rile
acestora sunt inferovarit Periantul aici este duplu sau simplu; florile
pot fi superovariï sau inferovarit Acestea sunt principalele caractere
ce pot servi la subdividerea plantelor din acéstä. clasd.
VIII-a Clastf. Monocotiled6ne Aperiantice. Drept periant sau organ
de protectie, florile acestei grupe de plante au un oarecare numdr de
bractee a cgror form6 0 col6re este varie ; totu0, ele pot fi reduse
la doä categoril principale : bractee glumacee, and sunt scari6se
sau de consistenta plévei, §i bractee spatice, and sunt ierbelse, ver4i
sau incolore 0 membranoide, incongiuränd cloud sau mai multe flori.
La oarecare specil, organele de reproducere ce constituesc aparatul
floral sunt lipsite chiar de once bractee proprie sau comund §i, astfel,
florile acestora sunt nude.
B. VEGETALELE SPOROGENE
Plante fag flori, adesea agame gi, ca atare, reproducAndu-se
prin fractionarea corpului lor fiírte simplu sau prin isolarea unor
celule din cele ce'l constituesc (fisiparitate, propagule): pärtile isolate
urmez a vietui 0 a se desvolta, constituind noui individe vegetale ;
allele se multiplied prin oarecare celule speciale, spore, conidi'l, pro-
duse rara interventiea unui act de fecondatie sau gamotic: reproduc-
Oe monomerd, Insä, In cea mai mare parte, vegetalele acestui mare
coprins posedézd elementele speciale pentru reproducerea sexuatil,
avdnd gametd masculd care aici are numele de anterozoidtt gi gameta
femelä sau oosfera, ambele elemente ce se pun In contact pentru a
produce oospora sau oul In propriul sëu sens : reproductiea dimertt sau
gamotictt. Sporele, conidiile 0 gametele sporogenelor sunt continute in
organe speciale care, Inteun mare numèr de specil, constituesc apa-
rate distincte, analóge florilor Embriogenelor subt raportul rolulul
fisiologic, lush' cu totul diferite subt cel morfologic.
10 CONsPtCTUL SISTEMATIC
Fie sport propriu isá, conidie sau oosportt, aceste organe de

propagatie, pe care planta le transmite in lumea exterióth ca me4iloc
pentru continuarea i perpetuarea speciei, nu sunt de cat celule simple
subt raportul morfologic, insá celule speciale prin natura si rolul lor.
Cá sunt de naturd agarnd sau monomerä, sau de naturä gamoticä sau
dimerti, le putem denumi, subt o expresie genera., spore ; de unde
numirea de Vegetale Sporogene ce se cuvine acestor plante. Pe când
Embriogenele depun In lumea cosmicd un embrion sau o plantá rudi-
mentard ca me4iloc de propagatie legabá, Sporogenele depun o sport
sau, In expresie genera., un ou pentru propagarea i continuarea spe-
ciei. De aceea putem aplica si numirea de vegetale ovipare plantelor
Sporogene, prin opositie de vegetale vivipare datd Embriogenelor.
Caracterul cel mai general care póte servi la subdividerea acestui
domeniu de vegetale este presenta sau lipsa de fascicule vasculare In
t6te membrele care constituesc corpul lar, de unde cele dod clase
urmätóre admise de cei mai multi botanisti:
IX-a Chad. Sporogene Vascular& Ca i la Embriogene, membrele
ce constituesc corpul accstor vegetale este percurs de un oarecare
numär de iascicule vasculare. Desvoltarea i caracterele acestora pre-
sentéza cea mai mare analogie cu lasciculele vasculare ale Embrioge-
nelor Monocoti/ed6ne i, subt raportul structurei, Intre aceste plante,
existii o deosebitd afinitate.
Sporele produse de planta maternä, germinénd, nu dau direc-
tamente nastere plantei adulle ele produc o expansie frondósä nu-
mitä protaltl. In protald se forméza, In vederea actului gamotic, organele
de reproductie : anferidiile care contin gameta =scull sau antero-
zoidele, i archagonille care contin gameta femeld sau oosferele.
In urma actului gamotic, oosferele dobändesc cualitätile propril
pentru reproducere i devin oospore, adicd oule plantei, pentru a fi
depuse In mediul cosmic unde se desvoltez i produc planta adultd.
X-a Clasel. Sporogene Nevasculara. Sistemul lor vegetativ este
totdeuna lipsit de membre radicale, caulinare si foliare in acceptiunea
morfologiei, cad nicdiuri nu existá fascicule oricat de simple si oricare
ar fi forma si desvoltarea corpului acestor plante. Pentru deosebire
de membrele ce sunt percurse de fascicule vasculare, s'a dat numele
de kid (thallus) corpului acestor vegetale, de unde numirea de Talofite
usitatd de unil botanisti.
Reproductiea Sporogenelor Talofite pote avea locul Intr'un mod
agam sau monozner (fisiparitate, propagule, spore agame) san Inteun
mod gamotic i oul acestora este tot spora in expresiea cea mai generald.
DISPOSIPEA FAMILIILOR NATURALE CE REPRESENTÉZI
PLAN TELE ROMINIE,
Clasa I. Embriogene Dicotiled6ne Dialipetale lpogine

Sect. I. Carpelele, mai mult sau mai putin numer6se,
sunt cu total libere intre ele sau partial reunite
In regiunea inferiárl a ovariului.
Staminele indefinite, anterele lungitudinal de-
hiscente: Ranunculaceae.
Staminele definite, anterele valvular dehiscente!: Berberidaceae.
Sect. II. Carpelele, mai mult sau mai putin name-
ríse, sunt consudate intro ele formand un ovariu
super §i liber; stilul §i stigmele libere sau con-
sudate.
§ 1. Placentatiea parietalä.
Corola regulatä.
Staminele, in raport cu petalele, nedefinite,
de ordinar poliandre.
Sepale 4-5, petale numerene, in spiralä §i
treptat transformate In stamine: Nymphaeaceae.
Sepale 2 caduce, petale 4 sesile §i ca totul
distincte de stamine : Papaveraceae.
Sepale 5, din care 2 externe mici caduce;
petale 5 sesile, prefloratiea resucitä. ; pe-
talele distinct° de stamine : Cistaceae.
Staminele In numèr definit.
Caliciu 5-sepal, petale 5 alternisepale §i
persistente; stamine 10 sau 5, lips5. de
parapetale : Tamaricaceae.
Caliciu 5-sepa!, petale 5 cu cate o para-
petard multiciliala, cili glandulari, ele
se scutura duph 1nflorire ; stamine 5: Droseraceae.
Sepale 4, petale 4 unghicuIate, stamine 6
tetradiname : Cruciferae.
Corola neregulata.
Sepale 2 caduce, petale 4 neregulale, sta-
. mine 6 diadelfe Fumariaceae.
Sepale 5 coherente la baza, petale 5, cea
mediana pintenatä, stamine 5 libere Vio /aceae.
Sepale 4-8 coherente la bazä, petale 4-8

neegale ; E Lamine numerelse Resedaceae.
Sepale 5: ce1e 2 externe mari, late, colo-
rate, pterigoide; petale 3-4 neregulate
coherente prin bazä cu mänuchiul celor 8
stamine monadelfe Polygalaceae.
§ 2. Placentatiea axilará sau centralä.
1 Stigmele formand un disc sesil pe ovariu, sti-
lul Balsaminaceae.
2. Unul sau mai multe stiluri ce sustin stigmele.
Petalele lung-unghiculate Dianthaceae.
Petalele scurt-unghiul. sau sesile, uneori lipsä
Ovariul unilocular.
Sepale 4--5 putin coherentela bug ; pe-
tale 4-5; stamine 4-5 sau 10 libere Alsinaceae,
Sepale 5 coherente la bazä, petale lip à:
starnine 10; foile stipulate: Paronychiaceae.
Sepale 2, petale 5 libere sau coherente,
oligostemone, ico-sau polistemone Portulacaceae.
Ovariul multilocular.
Stilurile mire ele libere san fixate pe o
col6nä centralä.
Neperisperrnice.
Sepale 2-4; petale 2-4; iso-sau
diplostemone, staminele libere ;
stilurile libere: Elatinaceae.
Sepale 5, petale 5, staminele nume-
róse poliadelfe ; stilutile libere: Hypericaceae.
Sepale 5, petale 5; starnine 5 co-
herente prin baza lor ; stilurile
libere : Linaceae.
Sepale 5, petale 5, androceu di-
plostemon ; carpele 5 coherente
pe o coh5nti centralä proemi-
nentä formand rostru sau plisc: Geraniaceae.
Perispermice
Caliciu simplu 5-sepalic; pel ale 5; an-
droceu diplostemon monadelf; ovariu
5-locular, loculele multiovulate, stilu-
rile complect libere: Oxalidaceae.
DISPOZITIEd FAMILIILOR NATEMALE 13
Caliciu duplu (caliciu %i calicul penta-

merice), rare-ori simplu, petate 5,
stamine indefinite monadelfe; ovariu
multilocular, loculele uniovulate, sti-
lurile partial libere: Malvaceae.
Stilurile 'Mire ele cu totul Inteunite.
Perispermice.
Foile nemarcate cu puncte pelucide.
Caliciul §i corola pentamere; stamine
5 sau numer6se.
Stamine numeròse libere ; ovariu
5-locular, fruct unilocular nucos: Tillaceae.
Stamine 5 libere; ovariu 2-locular;
fruct suculent bib5.: Ampelidaceae.
Stamine 10 libere, ovariu 5-locular;
capsulä 5-locularä debiscentä: Zygophyllaceae.
Caliciul, corola §i staminele 3-mere : Empetraceae.
Foile marcate cu puncte glandulare pc-
lucide: Rutaceae.
Neperispermice.
Florile mari neregulate ; ovariu 3-locular,
capsulá coriace ghimp6s5. 3-valvä: Xsculaceae.
Florile mici regulate ; ovariu 2-locular,
samaridie dimerä : Aceraceae.
Clasa II-a. Embriogene Diootiledéne Dialipetale

Periginel Epigine.
Sect. I. Receptaculul mai mult sau mai putin con-
cav, dar periginic, nefiind concrescut ca ovariul
sau cu carpelele ce constituesc gineceul : pe-
talele §i staminele periginice In propriul sens.
Perispermice.
Staminele alterni-petale: Celastraceae.
Staminele opositi-petale : Rhamnaceae.
Neperispermice.
Carpelele inteunite In ovariu liber uni-sau
multilocular.
Fruct drupaceu. Arbori: Terebinthaceae.
Fruct capsulä. Ierburi : Lithraceae.
Grecesen D. Dr. C. 1324. 4
Carpelele Mire dinsele libere, in num6r va-

riu, sau o singurä carpelä liberii.
Foile nestipulate ; plante ierbacee, su-
case, grase: Crassulaceae.
Foile stipulate; ierburi, arbu§ti, arbori,
neavènd aspect gras.
Ovariul unicarpelar.
Fructu gusä sau legumen.
Corola neregulatä, papilionacee : Papillonaceae.
Corola regulatä: Cesalpinaceae.
Fructu migdalä sau drupä cä'rn6s5. : Drupaceae.
Fructu achenie : Sanguisorbaceae.
Ovariul multicarpelar Rosaceae.
Sect. 11. Receptaculnl concav §1 cu tan' concrescut
cu carpelele sau cu ova/ iul, constituind un ova-
riu infer ; petalele §i staminele epiginice.
Neperispermice.
Foile stipulate. Arbu§ti, arbori ; fructele melonidä Pomaceae.
Foile nestipulate. Subarbu§ti , icrburi ; fructul
capsular.
Ovariul avind stil : CEnotherace e.
Ovariul Met sti/ : lialoragiaceae.
Perispermice.
Semintele in numr nedefinit de &care
Fructul suculent, WM: Ribesiaceae.

Fructul uscat, capsulä.
Ovariul 4sau multilocular: Philadelphaceae.
Ovariul 1-2 locular : Saxifragaceae.
Seminiele in numër definit de fiecare loculä
Ovariul cu cloud stiluri divergente pe un
stilopodiu.
Fruct uscat compus din 2 achenil agre-
gate : mericarpe : Umbeliferae.
Fruct chnos drupaceu : Araliaceae.
Ovariul c'un stil : Cornaceae.
DISPOS1TIEA FAMILITLOR NATITRALE 15
Clasa Embriogene Dicotiledelne Gamopetale

Inferovarii.
Sect. I. Staminele inserate pe tubul corolei.
Foile stipulate sau verticilate : Rubiaceae.
Foile nestipulate.
Embrionul perispermic.
Gineceul multicarpelar : Caprifoliaceae
Gineceul unicarpelar : Dipsaceae.
Embrionul neperispermic.
Florile libere nereunite in calatide: Valerianaceae.
Florile agregate in calatide involucrate.
Florile hermafrodite , (vorbind de florile
fertile) : Synantherae.
Florile unisexuate, monoice, ferlile: Ambrosiaceae.
Seel. II. Staminele nu sunt inserate pe tubul corolei
Florile hermafrodite : Campanulaceae.
Florile unisexuate monoice sau dioice : Cucurbitaceae.
Clasa IV-a. Embriogene Dicotiledéne Gamopetale

Superovarii.
Sect. I. Polistemone sau diplostemone ; staminele
direct inserate subt ovariu §i nu pe tubul corolei.
Anterele biloculare poricide; embrion dicoti-
ledonic: Ericaceae.
Anterele uniloculare , transversal dehiscente,
embrionu acotiledonic Monotropaceae.
Sect. II. lsostemone sau oligostemone; staminele in-
serate pe tubul corolei §i astfel, indirect, sunt
ipogine.
§ 1. Staminele alterne lobilor corolei.
1. Corola regulatä, in oarecare specif cam nere-
crated.
a. Oligostemone diandre.
Ovulele pendulate Oleaceae.
Ovulele erecte sau colaterale Jasminaceae.
P. Isostemone pentandre.
Polenu solid ; gineceul 2-carpelar, fructul
dota folecule agregate . Asclepiadaceae.
Polenu pulverulent.
Filamentele staminelor nude, teträ peri
lano§i.
Embrionu drept intr'un albumen, sau
lipsä de albumen.
Stilu terminal; fructu capsulä
locularä.
Ovariul bilocular multivulat, pla-
centatiea axilä. ; fructu 2 fo-
lecule Apocynaceae.
Ovariul 1-2 - locular, placentatiea
parietalä; capsulä. bivalvä Gentianaceae.
Ovariul 3-locular; capsulä trivalva Polemoniaceae.
Stilu ginobazic ; frucul 4-achenic Borraginaceae.
Embrionul curb sau spiral inteun al-
bumen.
Plante volubile Convolvulaceae.
Plante nevolubile Solanaceae.
Filamentele staminelor imbracate cu peri
lano§i Yerbascaceae.
2. Corola neregulalä, in rare specil cam regulatä ;
anisostemone : androceul diandru sau te-
trandru didinam.
Ovariul 2-carpelar, bilocular sau unilocular,
loculele 3 - sau multiovulate.
Stilul terminal
Ovariul bilocular
Embrionul cu albumen Scrophulariaceae.
Embrionul färä perisperm
Ovulele in fiecare loculä in numèr
indefinit Acanthaceae.
Ovulele in fiecare loculä in nuiar
de 2 Yerbenaceae.
Ovariul unilocular, multiovulat.
Plante WA foi verdi, n'au chlorofild ;
epidendre Orobanchaceae.
Plante cu foi ver4i avénd chlorofilä ,
terestre sau fluviale Utriculariaceae.
Stilul ginobazic; fructul 4-achenic Labiatae.
Ovariul 1-carpelar, uniloculat, uniovulat Globulariaceae.
DISPOSITIEA FAYLLIILOR NATURILE 17
§ 2. Staminele oposite lobilor corolei ; ovariul uni-

loculat.
Periantul ierbaceu:
0 variul uniovul at Cu cinci stiluri separate unele
de altele Plumbaginaceae.
Ovariul multiovulat, avênd un stil intreg ; cap-
sula pixidarie Primulaceae,
Periantul scarios ; ovariu multiovulat, stil
simplu, capsula pixidarie Plantaginaceae.
Clasa V. Embriogene DicotHediSne Apetale Hermafroidite

Sect. I. Superovaril.
Embrionul spiral sau melar, periferic i omotrop.
Periantul scarios incolor sau colorat. Amaran thaceae.
Periantul ierbaceu verde sau cam colorat.
Florile avènd 8-10 stamine Phytolaceaceae.
Florile avênd 1-5 stamine Chenopodiaceae.
Embrionul arcuat i lateral, antitrop Polygonaceae.
Embrionul drept sau putin arcuat, ocupand axa
semintei.
Ovariul uniloculat, uniovulat, purtand un stil cu
o singurkstigmä..
Ovula pendulata Daphnaceae.
Ovula erecta Elaeagnaceae.
Ovariul uniloculat, uniovulat purtand 2 stiluri
separate Celtidaceae.
Ovariul bilocular, douä, ovule, 'Arta 2 stiluri Ulmaceae.
Sect. II. Inferovarit
Ovariul uniloculat.
Cavitatea ovariului fära coleona centrala ce párta
ovulele
Florile cu o singura stamina" ; plante fluviale Ilippuridaceae.
Florile cu mai multe stamine; plante parazite
epidendre Loranthaceae.
Cavitatea ovariului cu o colenia centrala ce pòrta
ovulele (podosperm) San talaceae.
Ovariul 3-6 locular Aristolochiaceae.
Class VI. Embriogene Dicotiledéne Apetale Unisexuate

Sect. L Angiosperme.
§ 1. Florile mascule neamentifere.
Perispermice.
Ovariu unilocular, uniovulat, Oda 2 stilurl
separate Urticaceae.
Ovariu 2-3 loculor, loculele 1-2 ovulate.
Stilurile bifide avend cate 2 stigme ; fructu
2-3 - coc; plante terestre Euphorbiaceae.
Stilurile simple ; fruct nedehiscent 4-costat;
plante acuatice immerse Callitricheaceae.
Neperispermice Ceratophyllaceae.
§ 2. Florile mascule, uneori §i cele femele, consti-
tuind amente.
Inferovaril, bractecle san caliciul concrescute
cu carpelele.
Fructul drupa ceu, nuca Juglandaceae
Fructul glanda sau ghindä imprejtnuit de
bractee reunite in cupi§6ra Cupuliferao.
Superovarii.
Fructul capsulä bivalvä polispermic'ä, semin-
tele c'o pensulti de peri Salicaceao.
Fructul monosperm membranaceu sail coriaceu
comprimat constituind strobil Betulaceae.
Fructe globóse drupacee dispermice . Gnetaceae.
Sect. II. Gimnosperme Coniferae.
Clasa VII. Embriogene Monocotileglime Periantioe

Sect. I. Periantul diferentiat In sepale §i in petale.
I. Superovaril. Absmaceae.
2. Inferovarif. Hydrocharldaceae.
Sect. H. Periantul simplu, adesea colorat, lipsit de
sepale.
1. Inferovaril.
Embrionul lipsit de perisperm. Orchidaceae.
Embrionul dotat cu perisperm.
Florile avénd trei stamine. Iridaceae,
Florile avénd §ase stamine.
Florile hermafrodite. Amaryllidaceao.
DISPOSITIEA FAIIILILLOR NATURA.LE 19
Florile unisexuate. Dioscoreaceae.

2 Superovaril.
Periantul colorat avend aspectul de corola'.
Carpelele peste tot consudate, formand unpistil
Fructul suculent bacciform. Asparagaceae.
Fructul uscat, capsuld loculicidá. Liliaceae.
Carpelele partial consudate numa la baza,
formänd trei pistile. Colchicaceae.
Periantul necolorat, verde, cu aspect de caliciu.
Embrionul lipsit de perisperm. Juncaginaceae.
Embrionul dotat cu perisperm amilaceu sau
carnos Juncaceae.
Clase VIII. Embriogene Alonocotiledene Aperiantice

Sect. I. Plante terestre sau hidrofile aeriane.
Florile herrnafrodite san unisexuate dispuse In
spicuri sau In spicu§i6re glumifere.
Fructul achenie ; foile complect vaginate. Cyperaceae.
Fructul cariopsä ; foile au vegina spintecata. Gramineae.
Florile unisexuate dispuse in spadica monoica.
Spadica lipsitä de spata comuna. Thyphaceae.
Spadica dotata cu o spata comuna Araceae.
Sect. II. Plante finviale immerse sau plutitóre.
Neperispermice Najadaceae.
Perispermice. lemnaceae.
Clase IX. Sporogene Vascularil

Secl. I Axa caulinarä avénd expansil laterale foliare
alterne, rara ramificalii verticilare ; sporele t'ara e-
laterit
§. 1. Capsulele sporifere aplate pe foi sau pe de-
penden/ele acestora.
Capsulele inserate de baza petiotului fòiei Ruga
rizoma (rizocarpice). Marsileaceae.
Capsulele a§e(late pe fala dorsala a foilor sau
pe un apendice ce porne§te din limbul fedei
(filocarpice). Fi/ices.
§..2. Capsulele sporifere stand pe extrernitatea

axelor (acrocarpice). . Lycopodiaceae.
Sect. 1I. Axa caulinara cu noduri articulare din care
pornesc foi verticilate coherente ce formez vagina
dentata de la baza carora, pe fata externa, la unele
specil, rgsar ramuri verticilate ; sporele dotate cu
elaterif. Equisefaceae.
CONSPECTUL SISTEMATIC
FLOREI ROMÂNIEI AL
J. EMBRIOGENE DICOTILEDÓNE
CLASA I
DICOTILED611TE DIALIPETALE IPOGINE
RANUNCULACEE Juss. gen. p. 231

nib. I. CLEMATIDE/E DC. Policarpice : fructele achenil numer6se
lung caudate; periantul simplu avénd estivatiea valvarä sau indupli-
catä. Foile oposite.
1. CLEMATIS L. gen. n. 696
§ 1. Acheniile lung caudate, Oda penati-barbatä (speciile nóstre).
1. Erecte. .
I. C. integrifolia L. spec. p. 767; DC. prodr. 1 p.8; Koch syn.

p. 2; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4663; Schlec ht. Lang. deutsch. 11 fig. 984.
Popular Curpen-scurt. Lumin6scl. 4. Iunie, Iulie. Prin locuri jos-
nice, lunci, märacini§iuri: Craiova ; Turnu-Mägurele prin lunca Oltu-
lui ; Giurgiu la Sloboziea spre Malu §i Odäile ; Bräila ; Ia§i pe la
§orogari.
2. C. recta L. spec. p. 767; Sturm deutsch. h. 8; Koch syn. p. 2;
DC. prodr. 1 p. 2; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4664; Schlechtd. Lang.
deutsch. 11 fig. 985. Popular Curpen-drept. Lunzin6s4. Nelprasnicei.
2i, Iunie, Iulie. Pe lingl päduri, tuferi§e, märäziniliuri; in regiunea dea-
lurilor: Cerneti, Severin; Drägä.liani; Vultureanca; Campina; Dealu-
Mare; Piatra, Osloveni ; Tecuci ; Ia.li, Cucuteni; Boto§iani.
2. Scandente.
3. C. Vitalba a. L. spec. p. 766; Koch syn. p. 2; DC. prodr. 1
p. 3; Ledeb. fi. ross. 1 p. 3; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 987.
C.Vitalba legitima Rchb. icon, germ. fig. 4667 (1840), avênd parte din
marginea unor foi 1-2 - dentatä. C. latifolia integra Bauh. hist. 2
p. 125 (1651). Vulg. Curpen, Curpen de pddure. Luminds11. Vi14-
albel.-- 't? Iunie, Iulie. Prin päduri, tuferip sau §leauri, zävoiuri, gar-
duri rustice, vii; in regiunea dealurilor §i a campiilor; !brie comun5:
VOrciorova, Severin, Bro§teni, Strähaea ; Craiova; Tismana ; Rimnic,
CAlingne§ti, Coziea; Cdmpulung; Câmpina, Dealu-Mare; Crivina, Pe-
rili, Mogo0ea, Bucure§ti; Comana ; Buzéu, Bisca; in lunca Siretului
la Agiud, Valea-Seacä; Bacäu ; Piatra, Neamtu (Chan. exsic. Grec.
enum. p. 7); 14; Boto§iani.
(3. banatica Wierzb. in Rchb. icon. germ. 4 fig. 4667 var. p. (1840),
avOnd telte foliolele intregi ;
7. den tata. C. Vitalba (3. L. J. c. C. latifolia den tala Bauh. L c.
C. odontophylla Gandog. extdcc.! avènd marginea foliolelor in tart
lungimea gros §i neegal dentatti, dentaturele creniforme acute; fórte
comunä pe la noi.
§ 2. Acheniile necaudate, dar rostrate si nebarbate (Sect. V i -
ticella).
4. C. Viticella L. spec p.765; Koch syn. p.2 ; Rchb. ic. germ. 4
fig. 4668; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 988. Vulg. Cloco§ei,
Vik6ret. t? MaiuAugust. In horticulturg, naturalizata §.1 vul-
garizat5. Bucure§ti; Bacäu (Grec. enum. p. 7); Ia§i etc.
2. ATRAGENE L. gen. n. 695
I. A. alpina L.-spec. p. 764; Sturm deutsch. h. 20; Koch syn.
p. 3; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4662; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig.
989. Clematis alpina et Cl. sibirica DC. prodr. 1 p. 10. Vulg. Curpen
de munte. t? Stânci cu tuferi§e; in regiunea montranä alpin5 infe-
riórd §i subalpinl: Buceci la Pe§terea-Ialomitei, pe Caraimanu si Cos-
tila; Dimbovicioara; in Suceava pe Rar'éu (Br.), in cheile Barnarului
§i pe Barnarelu la Podu-Popei.
Trib. II. ANEMONEIE DC. Policarpice: fructele achenit caudate sau
simple; periantul, simplu petaloideu avénd estivatiea imbricatg. Foile
alterne.
3. THALICTRUM L. gen. n. 697.

§ 1. Acheniile stipitate, triangulare, angulil aripati, fatetele ne-
tede necostate, virful lor ca stil scurt rescurbat.
I. Th. aquilegifolium L. spec. p. 770; Sturm deulsch. h. 44;
R AN ITN CITL A CBE 23
Koch syn. p. 3; Rchb.ic. germ 4. fig. 4635; Schlechtd. Lang. deutsch.

11. f. 990. Popul. Clocolei, Rutilar. 21. M.liu, Iunie.
Prin päduri in regiunea montana alpina i in a dealurilor pina in pa-
durile campiilor: Tirgujiul; Calimane§ti, Coziea; Corbeni, Curtea-de-
Arge§i; Campulung, Rucár, Dimbovicioara; Predeal, Sinaia; Comana,
Baneasa in Vla§ca ; Mônästirea Neamtu (Chania); Ceahlau (Knecht.);
In Suceava la Bro§teni pe Neagra §i pe Barnaru ; Tulcea. Varieazii:
cu florl alburil i flori roze ; apoi :
13. pauciflorum Schur enum. transs.p. 7 (1866) pro specie. Diferä,
prin statura sa mai mica §i putin robusta, prin foliolele foilor sale
putin dilatate la baza, ba adesea cuneate sau necordate, prin statiu-
nea sa in regiunea alpinä cam pe la 1800 m. alt. Buceci.
§ 2. Acheniile sesile, nucamentòse, fusiforme, longitudinal mul-
ticostate, virful dentat, nerescurbat ; filamentele staminelor subtirele
filiforme.
Petiolurile foilor gra stipele. Anterele apiculate.
* Inflorescenta paniculä piramidalä, fiorile in mod sparsiu sau
cam umbeloid dispuse la extremitatile ratnificatiilor, insä neaglomerate.
a. Petiolurile ternato-supradescompuse.
Th. fcetidum L. spec. p. 768; Koch syn. p. 3; Rchb. ic.
germ. 4 f. 4628; DC. prodr. 1 p. 13; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig.
992. Vulg. Ruti,i9r Rutkior-puturos. 21, Iulie, August. Stänci in
munt6se: Valea Mônastirei Bistrita ; Valen Dimbovicioarei.
Th. axatile Schleich. pl exsic. ap. DC. prodr. 1 p. 13
(1824); Rchb. ie. germ. 4 f. 4632 Th. tansilvanicum Schur in verh.
siebenb. ver. ann. 1853 P. 84 solum nomen ; enum. transs. p. 9.
Vulg. Rutisior. 21 lulie-August. rérâm argilo-calcar in regiunea
dealurilor, sau argilo-humifer In regiunea ciimpéna : Rucär la Valea-
Muierei 'spre Pajerea; in Prahova prin viile de la Scäeni ; in Buz6u
la Bisca; in Ialomita pe la Sloboziea ; Rarèu pe Toderescu ; Ia§i.
Th. flexuosum Bernh. catal. ann. 1815. Rchb. ic. germ. 4
fig. 4628. Th. collinum Wallr. sched. p. 259 (1822); DC. prodr. 1
p. 13. Th. minus Baumg. enurn. transs. 2 p. 16-non L. cujus stirps
genuina sec. F. Schultz in Flora ann. 1873 n. 4 p. 231 solum ad
littorem scandinavicam inveni. 21 Iunie-Iulie. Prin live4i, pe linga
paduri: in Buau la Beceni pe la Padurea Ocea (Th. collinum Grec.
enum. p. 7); Roman; Ia§i; in Dobrogea pe la Tulcea,
Dupil Koch (syn. p. 5) Th fica.0 mum Bernh. are ramificatiile
24 CONSPECTIN, SISTEMATIC
petiola. re primare evident stipelate. Dup'51 Reichenbach (loc. cit.) ra-

mificatiile acestei specie sunt nestipelate, contrariu celor sustinute de
Koch. Din parte-ne, am putut observa c5. specimenele de Th. flexuosum
Bernh. ce posedAm din mai multe localitäti din Germania, ca §1 planta
nástrii, au ramificatiile petiolare primare nestipelate.
Th. medium Jacq. hort. vid. 3 tab. 96 (1776). Th. nutans
Desf. catal. h. paris. ann. 1829 p. 123; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4630
(conf. L. Simonkai enum. transs. p. 34).-21, Iunie,Iulie. Livecli : Bucu-
re§ti, HerestrAu (Grec. enum. p. 7). Th. rutheniciem Ul. Hoffm. exisc. !
,,in Romimiea orientará §i Bassarabiea la §esurile intinsea (an Fisch. P
conf. Ledeb. fi. ross. 1 p. 48).
Insl, Th. medium iconografiat de Reichenbach, I. c. fig. 4632,
este cu totul altceva, avend florile erecte, foliolele foilor anguste §i
acut-dentate, caractere ce nu se potrivesc cu Th. nutans Desf. icono-
grafiat de Reichenbach (1. c. fig. 4630) care are florile nutante, folio-
lele folio' mai dilatate §i obtus-dentate, ceea ce existli intocma §i la
planta nóstrg.
Th. elatum Murr. syst. veget. p. 513 (1774); Jacq. hort.
vind. 3 tab. 95; Rchb. ie. germ. 4 fig 4633; Schlechtd Lang. deutsch.
11 fig. 994. Vulg. Butilior. 71. Maiu, Iunie, bilk. Prin live4i,
crdnguri, märä.cini§iuri in regiunea campéna : Ghergani, Ciocáne§ti,
Buftea (Th. majus Grec. enum. p. 7; Br. prodr. p. 528non Jacq. nec
Crantz in Rchb. I. c. fig. 4629); Peri§i, Crivina ; Comana; Tecuci,
lunca T igän e§til or.
b. Petiolurile pin.ato-descompuse.
Th. simplex L. mant. p. 78 (1762); Koch syn. p. 6; Rchb.
ic. germ. 4 f. 4631; DC. prodr. 1 p. 15; Schlechtd. Lang. deutsch.
11 f. 995. 21, Iunie, Iulie. Liveqi in regiunea montang: Azuga,
Bu§t eni.
** Inflorescenta corimboidd §i florile sunt aglomerate la extre-

mitätile ramificatiflor.
Th. angustifolium Jacq. hort. vind. 3 tab. 43 (1776); Koch
syn. p. 6; DC. prodr. 1 p. 14; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f.997. M.
Bauhini Spreng. syst. veg. 2 p. 672. Th. angustifolium L. spec. p. 769
ex p. Vulg. Rutkior. 4. Maiu, Iunie, Iulie. Liveqi, crAnguri,
poeni, margini de p4duri : Verciorova, Severin ; Tismana, Baea-de-
Arama ; Rimnic, Ocnele-Mari; Corbeni ; Campulung, RucAr pe la
Valea-Muierei ; in Teleorman pe la Netoti; Vultureanca ; Titu, Ciod-
RAXIIXOTTLACEE 25
ne§ti, Bucuregti, Chitila, Peri§i; Comana ; Tecuci ; Mònästirea Neanitu

(Chania exic.); in Suceava pe ampiea Sasca, Cornu luncei. Variézd:
a. sfenophyllum Wimm. et Grab, fi. siles. 2 p. 157 (1829);
Koch syn. p. 8. Th. angustifolium Crantz ap. Rchb. ic. germ. 4 fig. 4637.
Foliolele foilor inférióre lineare acuminate, ale celor superiOre aprópe
filiforme ;
(3. heferophyllum Wiinm. et Grab. fi. silt s. 2 p. 157 (1829); Koch
syn. p. 8; Rchb. je. gerni. 4 fig. 4637 ad. sinistram. Th. angustifolium
Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 997; Grec. enum. p. 7. Foliolele foil or
inferióre oblungi, ale foilor superi6re lineare Mae dnguste, tòte intregi
sau cele terminale a locuri 2-3-fide ;
T. laserpitifolium Koch 1. c. Th. laserpitifolium Willd. enum. h.
berol. p. 40 (1809); Rchb. ic. germ. 4 fig. 4636. Th. lucidum DC.
prodr. 1 p. 14-non L. spec. p. 770 (conf. Koch I. c.). Foliolele foilor
oblungi §i nedivizate, ale foilor superióre sunt Cu ceva mai ânguste.
peucedanifolium Griseb. et Sch. iter hung. n. 102 (1852). Th.
spurium Janka in Linn. vol. 30 p. 549 (1860). Constanta.
Th. nigricans Jacq. fi. austr. 3 p. 421 (1776) ; Rchb., ic.
germ. vol. 4 f. 4638; Boreau centr. p. 4. Vulg. Buti§ior. Iunie,
Iulie, August. Livedi, tuferi§e, margini de psdduri : Severin ; Calim6-
negti, Coziea, StAni§ioara; Oldnegti ; Bucuregti ; Comana ; Galati.
2. Petiolurile primare ale foilor avênd stipele. Anterele mutice
Th. Helium L. spec. p. 770 ; ejus. cod. botan. n. 4049; Koch
syn. p. 7 excl. synon ; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4639 exclus. synon.
Gaud.; Boreau centr. p. 5. Maiu, Iunie, Tul. Locuri josnice pa-
lustre, stufuri bält6se : Galati pe Idng5. Brategi gi spre Gura-Prutului.
4. ANEMONE L. gen. n. 694.

§. 1. Involucrul trifil f6rte aläturat de periant, simuldnd un ca-
liciu 3-sepal; foile involucrului intregi sesile §i mai scurte de at ale
periantului (Hepatica Dillen.).
I. A. Hepatica L. spec. p. 758; Koch syn. p. 7. Hepatica tri-
loba Chaix in Vill. dauph. vol. 1. p. 236 (1786); Schlechtd. Lang.
deutsch. 11 fig. 1007. Hepatica nobilis Mcench ineth. p. 216 (1794) ;
Rchb. je. germ. 4 fig. 4642.--Popular Popiv-
nic-iepuresc.-21, Martie. Aprilie. Paduri in regiunea montang infe-
rick% §i a dealurilor : Tirgujiul ; Pädurea Seaca in Olt ; Pitegti la Trivale;
Olänegti; Buhugi, Piatra; Agapiea, Neamtu (Grec. enum. p. 8); Agaf-
ton, Drdc§iani, Botogani.
A. angulosa Lam. encycl. 1 p. 169 (1782). Hepatica an-

gulosa DC. prodr. 1 p. 22; Schott et Ky. bot. zeit. ann. 1851
p. 134.-11. transsilvanica Fuss alt. archiv III p. 262 (1848). Anemone
transsilvanica Heuff. enusn. ban.p. 6 (1858). A. multiloba Schur enum.
transs. p. 2 (1866).Vulg. Crucea-voinicului. Aprilie. Pd-
duri, In regiunea montand subalpind §i alpestrd In Arge§i la pddurea
Trivale ling Piteti§i la Ba§cov ; in Muscel la Conte§li, Cdmpulung
Valea Dimbovicioarei; in Prahova la Bulteni, Buceci la Urldtoarea,
Sinaia (Grec. enum. p. 8); Comarnic; pii.durea Ghighiului ling
Ploe§ti.
Roepper, in Magyar. nthrenit. lapp. VII p. 150, aratä cä. Ane-
mone angulosa Lam. (Hepatica angulosa DC.) ar fi Cortusa Matthloli,
dupd cum s'a gsit mai in urmá in herbariul lui Lamark, herbariu ce
a fost descoperit in Germania acum cativa ani §i care acum se gäse§te
in Muzeul din Paris. Nu putem crede crt marele naturalist a putut co-
mite o er6re de felul acesta, chnd a avut planta acésta in culturá la
griidina Plantelor din Paris mai multi ani, dar fárd srt fi §tiut propriea
ei origine, originea terilor dacice. Erórea póte cd a resultat din strä-
mutarea gre§itä a etichetei de la Cortusa. Matthioli la fbea cu Ane-
mone angulosa din partea unui postum. Imprejurarea acésta a fácut
pe unif din confratii, transcarpatici sä se feréscd de numirea (lath de
Lamarkli sdadopteze pe aceea data de Fuss. (cod. L A Knapp Pflanz.
Galiz. u. Bukovina p. 281).
§. 2. Involucrul trial §i fOrte deprulat de periant aia cá simu-
lézd un verticiliu de foi caulinare; aceste foi stint petiolate sau dila-
tato-petiolate §i au limbul lor conform cu acela al foilor radicale
(Anemone DC.).
1. Acheniile cu stil scurt sau bont neplumos.
A. ranunculoides L. spec. p. 672, Sturm deutsch. h. 7
Koch syn. p. 10; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4643; Schlechtd. Ling. de-
utshch. 11 fig. 1005.Vulg. Dedetei-galbeni. Flbrea Paseelor. Muscerici-
galbeni. 21, Martie. Aprilie. Pdduri in regiunea submontanä, a dea-
luribor a cdmpiilor : Severin, Cerneti ; Craiova; Cdmpulung, Con-
telti ; Cdmpina, Ploe§ti, Ghighiu; Giurgiu, Bäneasa, Comana; Bucu-
relti, Bdneasa; Buz6u; Monastirea Neamtu (Chan.); Ia§i; Birlad.
A. nemorosa L. spec. p. 762; Sturm deustch. h. 14; Koch
syn. p. 10; Rchb. ic. germ. 4 fig 4644; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig.
1004.Popul. Fl6rea pa§telor. Fldrea-ventului. Muscerici albi. Oily,
Martie. Aprilie.Pdduri, codri ; in regiunea montand subalpind §i in
UANIINCÙLACE/E 27
regiunea deaturilor : Severin, Cerneti; Craiova ; Tirgujitil ; Pile§ti ;

Campulung, Valea Mare; Ploe§ti ; Comarnic, Cämpina (Grec. enum.
p. 8); Piatra, Manästirea Neamtu (Chan.) ; Boto§ioni.
5. A. silvestris L. spec. p. 761; Koch syn. p. 10; Rchb. le. gerin.
4 f. 4651; Schlechtd, Lang. deutsch. vol. 11 fig. 1003.Vulg. Dedelei-
de-peldure.-71, Aprilie. Maiu. Päduri, cränguri, rä'ri§iuri; in regiunea
dealurilor §i a ciimpiilor: Lehliu; Dälh'änti in Rimnicu Särat; Fogiani,
Munteni ; Piatra; Ia§i ; Boto§iani; in Dobrogea la Ciucarova, Nicolitel.
6. A. narcissiflora L. spec.p. 763; Koch syn. p. 10; Rchb. ic.
germ. 4. f. 4647; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 11 fig. 1001.-21,Iu-
nie. Iulie. Live4i, poeni pe lingá päduri; in regiunea montanä subal-
pinä: Predeal, Bu§teni ; Sinaia (Knecht.) ; in Suceava la Petrile-D6m-
nei §i Rarèu (Br.)!
(3. un/flora. Homalocarpus uniflora Schur enum. transs. p, 3.
Livezi alpine, subalpine: Negoiu ; Buceci in Valea-Urlätoarea (Knecht.).
2. Acheniile au stilul feirte lung caudato-plumos.

7. A. alpina Jacq. fi. austr. t. 85 (1776) ; L. spec. p. 760 ex
parte et Auct. A. alpina var T. micrantha DC. prodr. 1 p. 17 (1824);
Pulsatilla alba. Lobel iilustr. ap. Rchb. ic. germ. vol. 4 fig. 4653;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 11 fig. 1014.Vulg. Oite.
Iulie, August. Stand §i c6me de munti in regiunea
alpinä: la Prtpu§ia, Gäinatu-Mare in Muscel; Buceci pe Furnica, Ba-
bele, Plaiul-Cumpau la Sinaia (A. alpina. A. vernalis el A. silvestris
Grec ; enum. p. 7non Auct.); Lucaciu (Pr. Procop.).
§ 3. Involucrul trifil, mai mult sau mai putin depärtat de per iant,
foile sale sesile, au baza vaginato-conatä, limbul digitato-multipartit,
neconform cu limbul foilor radicale ; la bite, acheniile au stilul feirte
lung caudat plumos (Pulsatilla DC.)
8. A. grandis Wender. in schift. der gesel. zu Marburg 2 p.
257 (1831) sub Pulsatilla. A. Hackelii Rchb. icon. germ. vol. 4 fig.
4658-non Poll. cujas stirps planta hybrida est (Pulsatilla pratensi X
patens C'elak. prodr. fi. bohem. 3 p. 406). Vulg. Dedelei Sisinei.
Martie. Aprilie. Poeni, locuri deschise, cranguri ; in regiunea dea-
lurilor.; Nearntu; Iai pe la Copou i Räpedea, Valea-Adânc6. §i Car-
lige ; Boto§iani pe la Coste§ti, Memästirea Doamnei, Agafton §1Adincata.
3. polonica. Pulsatilla polonica Blocki exsic.! Flòrea mai mi-
cutä. Boto§ani.
28 COIsISPECPUL SISTEMA.TIC
A. Pulsatilla L. spec. p. 759; Koch. syn. p, 8. A. Janczeivskyi

Giraud. in litt. ann. 1891. Pulsatilla vulgaris Mill. diet. n. 1 (1759);
Rchb. icon. germ. vol. 4 fig. 4657; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig.
1011. Vulg. Dedelei. Sisinei. 7j, Martie. Aprilie. Liveli, räriliuri 0
poeni de päduri, cranguri, tuferi§uri: Severin Cerneti; Craiova, Vir-
voru, Leamna ; Poptingle§ti; Pucioasd; Ciocäne§ti, Chitila, Buftea, Cri-
vina (Grec. enum. p. 7); Giurgiu, Bäneasa; Mônästirea Neamtu la
Gro§i (Chan.).
A. nigrioans. A. montana Hoppe in Sturm deutsch. h. 46
(1826); Koch syn. p. 8 et addit. p. 433 et p. 1016. A. Pulsatilla nu-
tans Gaud. fi. helv. 3 p. 485 (1828). Pulsatilla nigricans Stôrk de usu
PulsatillEe vindob. p. 7 c. tab. (1771). P. montana Rchb. icon. germ. 4
fig. 4656; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 1012. Acelea§i numiri
vulgare. 21, Martie. Aprilie. Liveli, paji§ti pe IMgá pdduri, cran-
guri ; in regiunea dealurilor 0 pe câmpuri: Severin, Cerneti; Craiova,
Valcäne§ti, Rubäne§ti ; Drägä§ani ; in Teleorman la pgdurea Sdele;
Comarnic, Cdmpina, Ploe§ti la Crdngul lui Bot; Odobe§ti, Mera ;Piatra
pe Cozla; Bdrlad la Crangu 0 Rd.pa-Mare, Podu-Turcului ; Iali :la
Copou ; Boto§ani, Môndstirea-Deannei, Agafton, Pä.durea-Redil.
II. A. Pratensis L. spec. p. 760; Koch. syn. p. 9; DC. prodr. 1
p. 17. Pulsatilla pratensis Mill. diet. n. 2 (1760); Sturm deutsch. fi.
h. 46; Rchb. icon, germ. vol. 4. fig. 4053; Schlecht. Lang. deutsch.
vol. 11 fig. 1013 optime. 21. Martie. Aprilie. Livezi, crdnguri, märä-
cini§uri, poeni de päduri; in regiunea m5strà meridionall mai ales ;
Tirgujiul ; Cälära§i pe la Mônästire 0 pe la Ulmeni (Grec. enum, p. 7);
Lehliu; Comana (forma pallidiflora); Piatra pe Cozla; Ia§i; Agafton,
Bo to§ani, pädurea Gaftäu.
Trib. m. RA.NUNCULEJE DO. Policarpice: fructele achenif monos-

permice, numer6se,necaudate, insä la yid' rostrate (Cu cioc) ; periantul
diferentiat In sepale 0 petale a cdrora estivatie este imbricatä.
5. ADONIS L. gen. n. 698.

§ 1. Rostrul acheniilor aculeiform erect sau adscendent. Plante
anuale.
I. A. automnalis L. spec. p, 771; DC. prodr. 1. p. 23; Koch
syn. p. 11; lIchb. icon. germ. vol. 4 fig. 4621; Schlecht. Lang. deutsch.
11 fig. 1015. 0 Iunie August. Prin locuri de culturil: in Ro-
mCmia (Ul. Hoffm, exic. sine loco natale).
RANUNCULACEE 29
A. sestivalis L. spec. p.771 ; DC. prodr. 1 p.23; Koch syn.

p. 11; Rchb. icon. germ. 4 fig. 4619; Schlecht. Lang. deutsch. 11
fig. 1016. A. miniata Jacq. fi. auslr. 4 tab. 354 (1776). A. maculata
Wallr. sched. p. 270 (1822).A. citrina Hoffm. deutsch. ed. 2.p. 251 est
forma petalis sframineo-flavis. Vulg. Coccliel. Chimen-ctinesc.
0 Maiu. Iunie. Prin locuri de culturä, grane, mirigti vechi, drumuri,
garduri rustice ; specie vulgara. : Craiova; Caracal, Popanza leg ti; C ampu-
lung ; Comana; Giurgiu; Bucuregti (Grec. enum. p. 8); Ciocanegti,
Buftea, Perigi ; Focgiani ; Galati, Bärbogi; Neamtu (Chan.) ; Botogiani.
A. flammea Jacq. fi. austr. 4 tab. 355 (1776); DC. prodr. 1
p. 24; Koch syn. p. 11; Rchb. icon. germ. 4 fig. 4620; Schlecht.
Lang. deutsch. 11 fig. 1017. A. anomala Wallr. sched. p. 273 (1822).
0 Junte. Iulie. Ogoire vechi, grane, drumuri, locuri cultivate: Bucuregti
(Grec. enum. p. 8); Fetegti; Braila; Barbogi, Galati ; Mein, Greci.
§ 2. Rostrul achenlilor este lateral gi rèscurbat ca o ghiara.
Perenice.
A. vernalis L. spec. p. 771; Sturm dents& h. 56; DC. prodr. 1
p. 24; Koch syn. p. 11; Rchb. icon. germ. 4 fig. 4622; Schlecht.
Lang. deutsch. 11 fig. 1018. A. apenina Jacq. fi. austr. tab. 44. Vulg.
Rusculet. 21, Aprilie. Maiu. Locuri deschise, live4i, poeni, margini
de paduri in regiunea campiilor : Cäläragi; Ulmeni, Oltenita (Grec.
enum. p. 8), Cernuleasa; Baneasa, Comana pe la Gurbanu; Lehliu ;
Fetegti ; Braila ; Galati; Focgani, Odobegti; &triad la Virlez; Iagi ;
Botogiani.
A. Walziana Simk. Mivenit. lapp. 2 p. 146 (1878). (X A. ver-

nalis-superwolgensis). 21, Aprilie, Main. Campuri aride in Do-
brogea : Murfatlar (A. wolgensis Janka ap. Kanitz. pl. roman, add.
p. 169 -non Stev. Br. miss.), Gopadin, Tulcea.
De precedentul se deosebegte prin florile sale mai mici, al-6nd
petalele mai angusticele ce nu 1ntrec cu mult sepalele, gi prin timpul
1nflorirei sale tardive. Sean-tank' mult prin florile sale cu A. wolgensis
Stev. insa n'are laciniile foilor sale agia de läticele, nici marginea lor
incisa gi nici tomentul albicios pe paginea inferiòrä a foilor cum exista
la specia Steveniana.
A. hybrida Wolff. verh. siebenb. ver. ann. 1857. A. wol-
gense a. glabrescens Schur. enum. transs. p. 6 (1866). ?J. Aprilie.
Maiu. Campuri: Vaslui.
Grecesca D. Dr. C. 1324. 5

30 CONSPECTUL SISTEMATIO
6. MYOSTJRUS L. gen. n. 394
I. M. minimus L. spec. p.407; Sturm. deutsch. fi. h. 11; Koch

syn. p. 12; Rchb. ie. germ. 4. fig. 4569; DC. prodr. 1 p. 25; Schlechtd.
Lang. deutsch. 11 f. 1019. 0Martie. Aprilie. Porumbi§ti ne-
lucrate, locuri näsip6se supuse inundatiilor primävara : Comana parten
despre Grädi§tea ; Tärtd§e§ti, Ciocäne§ti ; Bucure¡ti, Heresträu.
7. CERATOCEPHALUS Mcench meth. p. 218.

I. C. orthoceras DC. syst. 1 p. 231 (1818) ; prodr. 1 p. 26;
Koch syn. p. 12; Rchb. ic. germ. vol. 4 f. 4570 b; Schlechtd. Lang.
deutsch. 11 fig. 1021.Vulg. Aricor, Plo§nicar. 0 Martic, Aprilie. Pe
campuri la locuri uscate aprice, pe dämburi, miri§ti vechi, pe la dru-
muri, garduri rustice : Turnu-Mägurele, Flämânda (Grec. enum. p. 8) ;
Comana ; Cioeäne§ti, Chitila, Heresträu, Bueure§ti ; Peri§i ; Paserea ;
Lehliu ; Slobozia spre Bora ; Fete§ti ; Bräila ; Galati, File§ti ; Birlad ; Ia§i.
8. RANUNCULUS L. gen. n. 699

§ 1. Petalele albe, insä unghicula galbenä ; acheniile cu multe cute
subtiri in directie transversä. Plante fiuviale (Batrachium DC.)
I. R. trichopyllusChaix in Vill. dauph. 1 p. 355 (1786) ; Gren.
Godr. fi. fr. 1 p. 23. R. aguatilis a. panthotrix Brot. in Rchb. ic. germ. 4
fig. 4576. R. capillaceus Thuill. fi. paris. p. 278. R. paueistamineus
Tausch in Flora ann. 1834 p. 595; Koch syn. add. p. 433. R. aquatilis
p. capillace UM DC. prodr. 1 p. 26; Sehlechtd. Lang. deutsch. 11f.
1024, II. 7f, Mail.] ping. in August. Ape stagnante, hele§teuri, Willi
sau iazuri in care, cu Ceratophyllum §i Myriophyllum, constitue§te
ceca ce vulgar se dice Brddi.21: Craiova ; Bucure§ti la Heresträu, Fun-
deni (R. aquatillis Grec. enum. p. 8) ; Comana ; Cluccreasa in Muscel.
2. R. divaricatus Sehrank bayer. fl. 2 p. 104 (1789); Sturm.
deutsch. h. 67 tab. 13; Koch syn. p. 13. Batrachium divaricatum Wimm.
in Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 1025. Tot prin asemenea locuri :
Comana apa Cilni§tei ; Bucure§ti la Mognica, Chitila.
§ 2. Petalele peste tot albe ; acheniile netede. Plante terestre
montane (Hecatonia DC.).
3. R. ruttefolius L. spec. p. 777; Sturm deutsch. h. 19; Koch
syn. p. 14; DC. prodr. 1 p. 30; Schlechtd. Lang. deutsch. 11f. 1027.
Callianthemum coriandrifolium Rchb. ie. germ. 4 f. 4623. 21., Iunie.
Iulie. Pe virfurile alpine superi6re : Piatra-lui-Craiu (Simk.)
RANUXCULACEig 31
R. alpestris L. spec. p. 178; Sturm deutsch. h. 19; Koch

syn. p. 14; Rchb. ic. germ. 4 f. 4581; DC. prodr. 1 p. 31; Schlechtd.
Lang. deutsch. 11f. 1031. 2i, Iunie, Iulie. Pe virfuri alpine supe-
riáre : Negoiu ; Oiticu in Muscel ; Buceci.
R. crenatus W. et Kit, rar. hung. tab. 10 (1802); Sturm
deutsch. h. 46; Koch syn. p. 15; Rchb ic. germ. 4f. 4580; DC. prodr.
1 p. 31; Schlechtd. Lang. deutsch. 11f. 1034. R. alpestris vat.. crenatus
Baumg. enum. transs. p. 129. Iulie, August. Locuri cu iérba pe
stanci in regiunea montana la mari altitudini: Cracu-Micugului la
Stâna-Mare in Mehedinti (Sab. Stephanescu leg. 1883) gi pe Godeanu;
Buceci la Strunga.
R. platanifolius L. mant. p. 79 (1769) ; Gren. Godr. fi. fr. 1
p. 27. R. aconitifolius S. platanifolius DC. prodr. 1 p. 31; Rchb. ic.
germ. 4 f. 4585 var. [3; R. aconitifolius [3. altior Koch. syn. p. 15.
Iunie, Iulie. In regiunea montaná prin väile §1 välcelele sub-alpine
la locuri umede, umbráse : Jipu in Arge§i ; Predeal pe la Schit i prin
Valea Reanovei; Buceci pe la Bugteni, Sinaia i Isvoru.
§ 3. Petalele peste tot galbene, acheniile netede (Ranuncu-
lastrunt DC.).
1. Rädäcinile tuberiforme fasciculate de putinä lungime.
* Acheniile constituind un spic oblung cilindric sau ovoid.
R. illyricus L. spec. p.776; Sturm deutsch. h. 46; Koch syn.
p. 17. Rchb. ic. germ. 4 f. 4587; DC. prodr. 1 p. 28; Schelchtd. Lang.
deutsch. 11f. 1043. Vulg. Trinjoaicei. 21, Aprilie. Mai. Iunie. Prin
locuri deschise, liveli, poeni, rärigiuri de cränguri: Severin; Alexan-
dria; Sloboziea, Ciulnita; Birlad la Cra.ngu; Dorohoiu (Knecht.); in
Dobrogea pe la muntele Tutuiatu (Br.), Tulcea.
R. oxyspermus Willd. spec. pl. 2 p. 1328 (1790); DC.
prodr. 1 p. 28; Ledeb. fi. ross. 1 p. 29; Lindem, fi. cherson 1. p. 11.
4. Maiu, Iunie. Campuri la locuri deschise, märacinigiuri mänunte :
Sloboziea spre Bora; In Dobrogea pe la Mäcin, Constanta.
R. .pedatus W. et Kit. rar. hung. tab. 108 (1802) ; DC.
prodr. 1 p. 28; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4591; Ledeb. fi. ross. 1 p. 29;
Lindem, fi. cherson. 1 p. 11. Vulg. Boglari, Fl6re-de-léc, Galbenele,
Picioru-cocoplui. J, Aprilie, Maiu. Locuri josnice, locuri de lunca
umede j oarecum grate: Comana in lunca Calnigtei despre Grä.-
digtea ; Buzeu spre pädurea Crangu; Birlad ; Vaslui; Iagi pe la
orogari.
** Acheniile constituind capitul globos.

10. R. Thora . L. spec. p. 775; Sturm deutsch. h. 59; Koch
syn. p. 17. R. scutatus W. et Kit. rar. hung. tal). 187; DC. prodr. 1
p. 30. Iunie. Iulie. Piisciuni, strinci cu iérbá san muschi in re-
ginnea alpinri: Godeanu ; Negoiu; Piatra-lui-Craiu.
2. Rädäcinile fibróse emandnd din tulpinäb6ntä sau rizomrt.
* Foile sectate sau profund incise.
a. Sepalele intinse §i aplicate pe dosul petalelor; recepta-
culul päros.
II. R. oarpaticus Herb. select. galiz. p. 15 (1836); Fuss exc.
transs. p. 23. R. montanus a dentatus Baumg. enuni. transs. 2 p. 124
(1816) sed non R. montanus Willd (1790). R. Lerchenfeldianus Schur
verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 15 et in enum. transs. p. 15. R. den-
ta tus botan. transs. recent. Vulg. Boglari. Galbenele-de-munte.
cioru-cocoplui. 21. Maiu. 'urge. Iulie. Päduri in regiunea montand
subalpinti §i infralpinri Predeal, Azuga, Bu§teni , Sinaia (Grec.
enum. p. 8).
p. pigmaeus Porcius naseud. p. 152 (1881). Pe Lucaci in Su-
ceava (Pr. Procop.)
R. montanus Willd. spec. pl. 2 p. 1321 (1790); Sturm
(leutsch. h. 19; Koch syn. p. 18 exclus. var. 13; DC. prodr. 1 p. 36.
P. montanus f3. Balling. enum. transs. 2 p. 124. R. nivalis Crantz
stirp. 2 p. 116. (1769)- non L R. gracilis Schleich. catal. ann. 1815.
R. carinthiacus Hoppe in Sturm deutsch. h. 46 tab. 10; Rchb. ic.
germ. 4 f. 4603 et 4604. R. gruinalis Schott analec. p. 33 (1854).
R. gelidus Schur enum. transs. p. 18 (1866). R. acer var. subalphzus Schur
enum. transs. p. 18. 21. Iunie, Iulie. Pdsciuni, stänci cu iérhä;
regiunea montand alpinä. : muntele Godeanu; Galbina in Valcea; Ne-
goiu ; Oiticu,Pdpu§ia ; Piatra-lui-Craiu; Buceci ; Predeal pe Cläbucetu-
Taurului §i pe Susaiu.
R. Brewninus Crantz stirp. 2 p. 115 tab. 4 fig. 2 (1769) ;
A. Kern sched. 1 p. 24. R. Hornschuchi Hoppe in Sturm deutsch.
h. 46 sed icon. è specimine monstroso delineata. R. Villarsii Koch syn.
p. 18; Rchb. ic. germ. 4 p. 46086 tab. XVIII et fig. 4608 b. 6 tab. XVI;
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 31 - non DC. fi. fr. 4 p. 896 (1815). R. orophilus
M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 383 (1819). R. pseudo- Valarsii Schur enum. transs.
p. 19 (1866). Päsciuni, Attila ; in regiunea montanä. &Arita
in plaint Godeanului ; Paringu (J. Barth); Ghitu, Negoiu ; Päpu§ea,
Griinatu-Mare; Dimbovicióra pe indltimi ; Buceci; Ceahldu (Knecht.)
RANUNCULACE/F, 33
R. aureus Schleich. catal. pl. helv. 1815 P. 24; Schur

enum. transs. p. 21 bene descriptum. R. nemorosus Auct nonull. - vix
DC. syst. veg. 1 p. 280. R. nemorosus var. b et d Schur I. c. p. 20.
R. Orantzii Baumg. herb. etiam Schur in herb. lemb. ap. Simk. R.
caucasicus Janka adnot. in Linrnea ann. 1860 p. 554 - non M. Bieb. -
Vulg. Galbenele-de-plidure. Maiu. Iunie. Iulie. In regiunea mon-
tanä prin p5duri, poeni, live4i: muntele Galbina in Valcea ; Pdpu§ea;
Buceci ; Predeal pe Urzicaru §i pe Cläbucetu-Taurului.
R. polyanthemos L. spec. p. 779; Sturm deutsch. h. 82;
Koch syn. p. 19; Rchb. ic. germ. 4 f. 4607; DC. prodr. 1 p. 37
Schlechtd. Lang. deutsch. 11f. 1050.Vulg. Boglari,
benele, Picioru-coco§iului. Z1, Maiu pind In Iulie. Live4i, tuferi§e, räri.
§iuri; din regiunea montanäsubalpinä inferiòrà pInti in regiunea c5m-
piilor : Craiova; Rimnic; C5limäne§ti, Coziea, Stänkioara; Curtea-de-
Arge§i ; Câmpulung; Stolnici ; Vultureanca, Gäelti; Bucure§ti , Ciocä-
ne§ti,Chitila, Peri§i; Alexandriea ; In Vlava la pädurea Bälännea, Co-
mana; Sinaia, Câmpina ; Buz6u; Fälticeni, Bro§teni, Schitu Rardu ;
Boto§iani; Dobrogea.
(3. latisectus Bork in litt. ann. 1881, ave-md foile radicale latisec-
tate ca la R. aureus.
R. repens L, spec. p. 779; Koch syn. p. 19; Rchb. lc. germ. 4
f.4610 ; DC. prodr. 1 p. 38; Schlechtd. Lang. deutsch. 11f. 1052.Vulg.
Galbenele. Fl6re-de-lec. Floricica de pe lac. Aprilie ping In August.
Locuri josnice umede, liveli, lunci, mla§tini: Craiova; Rimnic ; Cara-
chi; Câmpulung, Stilpeni, Conte§ti; Giurgiu, Comana; Bucure§ti, Chi-
tila, Ciocfine§ti, Peri§i; Galati; Bro§teni, Schitul-Raréu ; Ia§i.
(3. erectas DC. prodr. 1 p. 38, avênd axele caulinare florifere
erecte fáth stoloni reptanti.
7. glabratus DC. 1. c. axele caulinare i foile glabre (R. romanicus
Gandog. fi. europ. 1).
b. Sepalele intinse, aplicate pe dosul petalelor; receptaculul
glabru.
R. lanuginosus L. spec. p. 779; Sturm deutsch. h. 46;
Koch syn. p. 19 et add. p. 434 a; Rchb. ic. germ. 4 f. 4609; DC.
prodr. 1 p. 37 exclus. varlet. Schlecht. Lang. deutsch. 11f. 1049.
`21. Dumbrave, päduri; In regiunea submontanä : Tirgu-Ocna ; Mônäs-
tirea Neamtu. (Chan. exsic. Grec. enum. p. 8).
R. acre L. spec. p. 779; Sturm deutsch h. 46; Koch syn.
p. 19 excl. synon. Andrz. ; Rchb. ic. germ. 4 tab. 17 fig. 4606;

Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1048. R. rectus Bar. centr. fr. p.
15 (1857). I.. Maiu pänd in August. Live4i, poeni, pdduri, tufe-
rige; in regiunea montanä subalpind i alpestrd. : Tirgujiul; Baea-de-
Ararnd; Rimnic, Gurdn6ea; Curtea-de-Argegi; Umpulung; Rucär,
DImbovicioara; Predeal, Sinaia (Grec. enum. p. 8) ; Neamtu (Chan.
exsic. Grec. enum. p. 8); Piatra pe Cernegura ; Barnaru, Dealu Ur-
sului, Schitul Rardu.
13. alpinus Heuff. zoo!. bot. gesel. ann. 1858 p. 45 ; ejus enum. banal
p. 9. R. acris d. parvulus. Schur enum. transs. p. 18 (1866). R. Kladnii
Schur phyt. 1876 p. 42 (conf. Simk. enum. transs. p. 50) : found al-
pind scundicieä. Dimbovicio-ara ; Buceci.
7. multifidus DC. prodr. 1 p. 36 (1824). R. acris legitimus ap.
Rchb. ic. germ. 4 tab. 16 bis f. 4606. R. Boraeanus Jord. frag. 6p. 19;
Bor. centr. fr. p. 16. Liveli, poeni, poale de päduri; in regiunea
montanä. : VOrciorova, Bahna ; Päpugea ; Sinaia.
R. Stevenii Andrz. In Bess. enum. volh. pod. p. 22 (1822);

Rchb. je. germ. 4 f. 4605; DC. prodr. 1 p. 36; Bor. centr. fr.
p. 15.-1. Maiu pAnd In August Live4i, poeni, margini de päduri; in
regiunea montand i submontand: Rîmnic, Gurdn6ea; Cdneni, Riu-
Vadului; Dimbovicioara ; Predeal, Sinaia.
fi. platyphyllus Schur phytogr. p. 44 (1876) pro var. Ranunculi
strigulosi Schur enum. transs. p. 17 (1866)sec. descriptione. Li mbul foilor
in& mai larg avénd divisiunile ca In forma specified; caulul mai inalt,
robust gi fistulos ; &wile de un galben auriu. Predeal prin pdrtile
de jos ; Sinaia (Knecht.)
R. auricomus L. spec. p. 775; Sturm deutsch. h. 59;

Koch syn. p. 17; Rchb. ic. germ. vol. 4 f. 4590 cum varlet.; DC. prodr.
1 p. 33; Schlechtd. Lang. deutsch. 11f. 1045. R. cassubicus Sturm
deutsch. h. 59-non L. 21, Aprilie, Maiu, Iunie. Paduri, dumbrave,
poeni i margini de *hid, in regiunea montand inferiòrá gi a câm-
pillor : Cerneti, Severin; Craiova ; Mofleni ; Tlrgujiul; Cdmpulung ;
Contegti, Pitegti; Comana ; Bucuregti, Ciocänegti, Buftea, Perigi; Pre-
deal ; Câmpina (Grec. enum. p. 8); Piatra; Botogiani; Drdgdnegti In
Tecuci ; Vaslui; Podu-Turcului; Galati.
pinguior Rchb. 1. c. formd mai rohustä, mai ampld ca forma
tipicd, laciniile foilor caulinare oblungi obovato-dnguste, la yid incise;
T. incisifolius Rchb. I. c. tot ca varietatea (3, doar cdfoilecaulinare
RANIINCULACEE 35
sunt mai mult incise, atit ale verticiliului inferior cat §i ale verticiliu-
rilor superh5re.
c. Sepatele reflexe.
R. Constantinopolitanus D'Urv. enum. pl. archip. n.476
(1822); Boiss. fi. orient. 1 p. 49. R. lanuginosus a. Constantinopolitanus
DC. prodr. 1 p. 37. 21, Aprilie, Maiu, Iunie. Locuri umede in Lunca-
Craiovei ; Caracal la padurea Romula.
Planta n6strä, prin forma foilor, prin marimea florilor §i prin ca-
racterele achcniilor seama'na exact cu R. lanuginosus L. de care, insa,
se deosebe§te prin indumentul sericeu adpres al foilor §1 prin sepalele
reflexe ale caliciului. Seamgna fOrte bine 5i cu R. velutinus Ten, de
care se deosebe§te prin marimea florilor sale, §i nu mici ca la acesta,
cum §i prin rostrul rescurbat al acheniilor, nu scurt §1 drept.Ra-
ritate pentru Flora n6stra.
R. bulbosus L. spec. p.779; Sturm deutsch. h. 46; Koch
syn. p. 19; Rchb. icon, germ. vol. 4 fig. 4611; Schlecht. Lang.
deutsch. 11 fig. 1053.°4Aprilie, Maiu, Iunie. Locuri umede josnice,
liveli, lunci : Cerneti ; Tirgujiul; Campulung, Clucereasa, Pite§ti (Grec.
enum. p. 8); Predeal, Sinaia; Bucure§ti; Foc§iani; Mônastirea Neamtu
(Chan.) ; Dobrogea pe la Tulcea, Telita.
' * * Foile intregi.
R. Lingua L. spec. p. 773; Sturm deutsch. h. 81; Koch syn.
p. 16; Rchb. icon. germ. vol. 4 fig. 4595; Schecht. Lang. deutsch. 11
fig. 1840. 21, Maiu, Iunie, Iulie. Locuri josnice apahíse, mla§tini,
balti: Bucure§ti in bältile Gramont ; Galati pe termil Brate§iulai; Ger.
na-Voda, Megidie.
R. Flammula L. spec. p. 772 ; Sturm deutsch. h. 81; Koch
syn. p. 16; Rchb icon, germ. vol. 4 fig. 4595. 24. Maiu, Iunie. Lo-
curi mIktinòse. In lunga Jiului la Tirgujiul; Slatina pe la padurea
despre Stricharet.
§ 3. Petalele peste tot galbene. Acheniile avènd fatele cu tu-
bercule aspre sau ghimp6se. (Echinella DC).
1. Foile intregi sau spre virf cam trilobe.
R. lateriflorus DC. syst. 2 p. 251 (1821); prodr. 1 p. 43;
Boiss. fi. orient. 1 p. 53. Deless. icon. 1 tab. 30. R. Nentvichii Friv.
in Flora 1836 p. 437. 0 Aprilie, Maiu. Locuri josnice palustre tur-
fòse, stufuri balt6se: Comana la Padina lui Vasile, Dobrogea pe la
Tulcea, Malcoci.
R. polyphyllus W. et Kit, rar. hung. tab. 45 (1800);Rchb

ic. germ. 4 f. 4596; DC. prodr. 1 p. 33; Neilr. diagn. p. 3. 0 A-
prilie, Maiu. Locuri josnice palustre, turfiíse, mla§tini putin secate :
Comana la Padina lui Vasile (Valea Hotilovei).Raritate.
2. Foile sectate sau profund lobate.

R. arvensis L. spec. p. 780; Sturm deutsch. h. 82; Koch
syn. p. 20; Rchb. ic. germ. 4 f. 4614; DC. prodr. 1 p. 41; Schlechtd
Lang. deutsch. 11 f.1057. 0 Aprilie, Maiu, Iunie. Campuri, pe linga
grane §i porumburi, petri§iuri cu iérba : Bucurelti, Herestrau, Chitila.
R. sceleratus L. spec. p. 776; Sturm deutsch.h. 82; Koch

syn. p. 20; Rchb. je. germ. 4 fig. 4598; Schlechtd. Lang. deutsch.
11f. 1056. 0 Apriliepana in August. Locuri josnice umede, m16§-
timíse, rovinóse, stufuri baltóse ; specie vulgara (Grec. enum. p. 8) :
Craiova ; Bucure§ti, Ciocane§ti, Peri§i, Crivina ; Galati ; Imi ete.
R. mediterraneus Steff. cest. bot. zeit. ann. 1864 p. 182..

R. Philonotis p. mediterraneus Griseb. in Heuff. enum. ban. p. 10; Neilr.
diagn. p. 4. 0 Aprilie pang in August. Livedi, locuri ca iérba in
partite de jos, locuri umede, drumuri, garduri rustice ; specie comuna
(R. Philonotis Grec. enum. p. 8): Rimnic; Curtea-de-Arge§i; Câmpu-
lung; Conte§ti; Campina ; Predeal, Sinaia ; TR.], Ciocane§ti, Chitila,
Bucure§ti; Comana; Braila, Galati; Dobrogea.
Variaza : rnai mult sau mai putin hirsut, sau cu totul glabru
(R. Grecescui Gand. in litt. ann. 1882); de tale scundä, stufos §.1 cu
tulpina cam bulbòs'a. (R. psewlobulbosus Schur) ; de tale micuticá
subtire, caul simplu sau cu putine ramuri, florile mai mici (R. par-
mdus L. mant. p. 9).
9. FICARIA. 'Da nov. gen. p. Ia.

I. F. ranunculoides Roth. fi. germ. 1 p. 241 (1788); Mcench
meth. p. 215; Rchb. je. germ. vol. 4 fig. 4572; DC. prodr. 1 p. 41.
Ranunculus Ficaria L. spec. p. 774; Sturm deutsch. h. 11; Koch syn.
p. 61. Vulg. Grdufior. Untifor. 2i, Aprilie, Maiu. Prin pa' duri §.1
locuri umbr6se umede, mai ales in parti josnice; specie comuna (Grec.
enum. p. 8): Craiova ; Caracal; Câmpulung; Conte§ti, Clucereasa; Pi-
te§ti la Trivale ; Comana; Bucure§th Mog,o§6ea, Peri§i; Paserea; Le-
hliu ; Sloboziea, Doiceasca; Putna la Deocheti; Galati; Birlad; Vaslui;
Ia§i; Piatra, Neamtu (Chan.)
RANLINCULACE/E 37
Trib. IV. HELLEBORE/E DC. Policarpice fructele folecule, douä,

trel san mai multe, polispermice, ventral dehiscente ; periantul simplu
petaloideu sau duplu avênd petale mici nectariforme ; estivatiee im-
bricatä.
10. CALTHA Pers. enchyr. 2 p. 107.

I. C. palustris L. spec. p. 784; Sturm deutsch. h. 8; Koch
syn. p. 21; Rchb. je. germ. 4 f. 4712; DC. prodr. 1 p. 45 excl. var. P;
Schlechtd. Lang. deutsch. 11f. 1060. Vulg. Bulbucei. Capret-nem-
ysc4. Cake. Scalce. 21, Martie, Aprilie, Maiu. Ape limpeli stagnate
san lin curgät6re, smircuri, rovine turtbse; prin WO. téra: Tirgujiul ;
Rimnic; Contegti, Clucereasa ; Campine; Ploegti. la Brali ; Comana ;
B ucuregti, Heresträu, Panteleimon, Mogog6ea ; Perigi, Crivina ; Buhugi ;
Piatra, Neal* (Grec, enum. p. 8); Bacäu.
2. C. alpina Schur verh. siebenb. ver. 1853 p. 30 ; Schur
enum. transs. p. 25; Simk. enum. p. 54. C. latifolia, C. lela, C. in-
tennedia Schott, Kotschy analecta p. 32 (1854). C. ranunculoides. C.
putnila Schur enum. trans. p. 26 (1866). 21, Iunie, Iulie.
rovini turf6se, locuri apät6se in regiunea montana subalpink prin vili,
välcele : subt Negoiu ; Prede al, Bugteni, Sinaia; Valea lalomitei in
jos de Schit.
11. TROLLIIIS L. gen. n. 700.
I. T. europseus L. spec. p. 782; Sturm deutsch. h. 5; Koch
syn. p. 21; Rchb. te. germ. 4 f. 4713; DC. prodr. 1 p. 45; Schlechtd.
Lang. deutsch. 11f. 1061. Popular Bulbuci. Buibuci-de-munte.
bor. Gloaniet. 21, Iunie panä in August. Live4i, locuri cu iérba,
cele ; in regiunea montanä subalpina. (Grec. enum. p. 8): Ghitu; Nei
goiu ; Rucár, Valea-Muierei; Predeal, Bugteni, Sinaia; Valea Ialomitei
spre Schit ; Mônästirea Neamtu (Chan.); in Suceava la Brogteni pe Borca,
pe Neagra gi la Schitul Rar6u.
p. transsilvanicus Schur enum. transs. p. 26 (1866); Simk. en.
transs. p. 55. Päsciuui alpine : pe Negoiu.
12. HELLEBORIIS Mdans. fam. p. 458.

I. H. purpurascens W. et Kit. rar. hung. tab. 101 (1802) ;
Rchb. ic. germ. 4 f. 4725; DC. prodr. 1 p. 47; Heuff. enum. ban. p. 11
Neilr. diagn. p. 6. Popul. Spins, 21, Aprilie, Maiu, Iunie.
Liveli, poeni i margini de päduri in regiunea montanä Clogani la
Valea-Cernei pe Oslia §i Bulzu; Negoiu ;Gliitu; Rucgr, Dimbovicioara;

Predeal, Bu§teni, Sinaia ; Comarnic ; Mtindstirea Neamtu (Chan.
exsic.); Piatra pe Cozla.
H. odorus W. et Kit. ap. Willd. -enum. hort. berol. 1 p. 592
(1809); Rochel rar. banat. tab. 10; Koch syn. p. 22: Rchb. ic. germ. 4
f. 4721; Schlechtd.Lang. deutsch. 11f. 1065. Vulg. Bojolel.
21. Martie, Aprilie. Ptiduri In pArtile dealurilor: Cerneti (H. purpuras-
cens Grec. enum. p. 8-non W. et Kit); Craiova:; Rimnic, Ocnele-Mari ;
p5durea Shive§ti In Teleorman.
H. dumetorum W. et Kit. ap. Willd. enum. hort. berol. 1
p. 592 (1809); Koch syn. p. 22; Rchb. ic. germ. 4 f. 4719; Schlechtd.
Lang. deutsch. 11f. 1066. Vulg. acelea§i numiri. 2r. Martie, Apri-
lie. Prin pAduri, rtiri§iuri de pAduri : Craiova; Rimnicu; Comana ; Li-
povètu In Vaslui.
13. ISOPYRUM L. gen. n. 70r.

I. I. thalictroides L. spec. p. 783; Koch syn. p. 22; Rchb. ic.
germ. 4 f. 4728; DC. prodr. 1 p. 48;3, Schlechtd. Lang. deutsch. 11
f. 1068. Popul. Gttinu§i. 21, Päduri:Severin, Cerneti (Grec. enum.
p. 9); Craiova ; Cämpulung; Conte§ti ; Comana; Mogo§6ea; Ghighiu;
Birlad ; Ia§i; Boto§iani; in Suceava la Bro§teni pe Bistrita.
14. NIGELLA Tournef inst. p.258.
I. N. arvensis L. spec. p. 753; Koch syn. p. 22; Rchb. ic.
germ. 4 f..4735; DC. prodr. 1 p. 49; Schlechtd. Lan.g..deutsch. 11 f.1069.
Vulg. Cernufiti, Chimion de dimpuri, Negru§a, Piperup. (:)Maiu pänd
In August. Cämpuri, pe ling grâne §i pe la drumuri; specie vulgar5:
Severin, Balta, Coste§ti ; Craiova ; Comana ; Bucure§ti (Grec. enum.
p. 9) ; Chitila, Ciocdne§ti ; Ploe§ti, Bäicoiu; Br5i1a, Galati ; Constanta.
rfirotiii N. damascena L. spec. 753.Vulg. Rigeluyt. Q MI vara.
In horticulturä §1 in cätva vulgarizatä.
15. AQUI.LEGI.A. L. gen. n. 684

I. A. nigric=s Baumg. enum. transs. 2 p. 104 (1816) et Auct.
transs. A. Sternbergii Rchb. ic. germ.`4 f. 4733 (1840). A. Hcenkeana
Koch syn. p. 23 (1843) ; Schlechtd, Lang. deutsch. 11f. 1073. A. glandu-
losa Br. prodr. add. p. 517 - non Fisch. (conf. Simk. in A. Kern. sched.
n. 983 etiarn Simk. enum. transs. p. 59.Vulg. CcYldetrup. 21. Maiu,
Iunie, Julie. ATM umbreose umede, 'Murk; in regiunea montang: Valea
RANUNCULACEE 89
Tesnei la Gaura-Fetei ; Valea Argegiului la Negoiu; Dimbovicioara ;

Buceci in !Mt laturea de la Bugteni la Sinaia (Knecht.) ! in Suceava
la Raréu gi la Pietrile-Doamnei (Br.) !
2. A. transsilvanica Schur verh. siebenb. ver. 1V. p. 31 (1853) ;
ejus enum. transs. p. 29; Simk enum. transs. p. 58. A. alpina Baumg.
enum. transs. 2 p. 104 et Auct. transs. nonull.-non L. A. glandulosa
Janka in Linnwa vol. 30 P. 555 (1860) - non Fisch. A. Kitaibelii Auct.
transs. ex p. - non Schott. 21. Iunie, Stânci, locuri cam um-
br6se in regiunea alpinä. Negoiu ; Buceci pe laturile Caraimanului
(Knecht.) !
A. vulgaris L. spec. p. 752. Vulg. Caldetruge. ?I, Maiu,
Iunie. Introdusä, vulgarizatä gi propagará prin culturä ; plantä orna-
mentalá pentru grädini (Grec. enum. p. 9).
16. DELPHINIUM L. gen. n. 68r.

§ 1. Fructul din o singurá foleculä; petalele reunite prin mar-
ginile lor.
I. D. Consolida L. spec. p.748 ;Koch syn. p.23 ; Rchb. ic. germ. 4
f. 4669; DC. prodr. 1 p. 51; Schlechtd. Lang. 11 f. 1177. Vulg.
ailceavd, Metrariul-edmpului, Nemligori, Tatnigi, Toporagi. o T6ta
vara. Pe cámpuri, miriti, holde, pe la drumuri; specie vulgarä (Grec.
enum. p. 9): Severin; Tirgujiul; Craiova ; Romanati; Rimnic ; Stolnici ;
Comana ; Bucuregti ; Titu, Ciocänegti; Ploegti ; Buz6u, Beceni ; Focgiani ;
Galati ; Tecuci ; Bacäu; Birlad ; Iagi; Botogiani; Fälticeni; Dobrogea.
b. paniculatum (Host. fi. austr. 2 p. 65) Koch syn. add. p. 434 a.
Caulul cu mult nmi ramificat, paniculä amplä, pedicelele gi mai lungi
ea la forma tipica, ariea foilor mai micä. i florile mai mici agia eä.
seamäná fórte mult eu D. divaricatum Ledeb. dar se deosebegte de
acesta numa prin foleculele sale glabre gi nu adpres pér(5se.
2. D. orientale Gay monogr. in Desmoul. cat. Dord. p. 12
(1840) ; Gren. Godr. fi. fr. 1 P. 47; Boiss. fi. orient. 1 P. 79; Neilr.
diagn. p. 7. D. Ajacis Ledeb. fi. ross. 1 p. 58 - non L. D. bithynicum
Griseb. spicil. rumel. 1 p. 320 (1843). 0 Aprilie, Maiu. Prin lo-
curi de eulturg, Wain humifer Dobrogea de la Babadagh spre
Bagchioi; Copadin, Bairamdede ; Bräila pe la Lacu-Sätat. Odinioarä.
prin Cismegiu pe subt tuferige (Grec. enum. p. 9), insä emigrat.
D. Ajacis L. spec. 748. Vulg. Flori Domnegti. 0 In hor-
tieulturä, vulgarizat.
§ 2. Fructul din, 3 - 6 folecule; petalele libere, cele doud infer.

barbulate, bifide.
D. fissum W. et Kit. rar. hung. tab. 81 (1802); Rchb. ic.
germ. 4 fig. 4675; Heuff. enum. ban. p. 11. D. hybridum f3. fissum DC.
prodr. I p. 54. 4. Iunie, Iulie. Live4i, poeni, tuferke pe coaste :
Craiova pe la Rubäne§ti; Vádeni, Bumbe§ti-de-Jiu In Gorjiu.
D. elatum L. spec. p. 749; Koch syn. p. 24 lusus a. 21. Iunie
ping. In August. Variazd:
a) intermedium. D. intermedium DC. syst. 1 p. 358 (1818);
Rchb. ic. germ. 4 f. 4676. D. datum Schlechtd. Lang. Deutsch. 11
f. 1078: axa caulinard, toile, pedunculele §i foleculele cu totul glabre.
Vái, in regiunea montand alpind, subalpind: Oiticu in Muscel ; Buceci
la Pescerea-Ialomitei (D. elatum Grec. enum. p. 9); Sinaia ; Piatra
pe Cernegura ;
6) alpinum. D. alpinum W. et Kit. rar. hung. tab. 246 (1812)
Rchb. ic. germ. vol. 4 f. 4677. D. itttermediutn [3 alpinism bc. prodr. 1
p. 55: axa 'caulinard In partea inferiòrd glabrä, pe când partea sa
superi6rd, foile, pedunculele §i foleculele imbeácate cu peri rari. La
Negoiu; Valea Dimbovicioarei.
c) montanum. D. montanum DC. syst. 1 p. 358 (1818); prodr. 1
p. 55; Rchb. je. germ. 4 f. 4676 b : axa caulinard In partea inferi-
òrd glabrd, partea sa superi6rd, foile, pedunculele §i foleculele dens
§"i viscos 'Anise. Sinaia prin live4ile din pärtile inferiäre (Knecht.)!
17. ACONITUM Tout nef instit. p. 424.
Periantul persist:a dupd fructificatie.
I. A. Anthora L. spec. p. 751; Koch syn. p. 25; Rchb. ic.
germ. 4 f. 4711; DC. prodr. 1 p. 56; Schlechtd. Lang. deutsch. 11
f. 1081. Vulg. Otnag. Onteag. Omiac. Toae. '4, Iulie, August. PA-
duri, stânci In regiunea montand alpind, subalpind: Môndstirea Bis-
trita, Coziea, Stäni§ioara ; Negoiu; Predeal ; Buceci la Pescerea-Ialo-
mitei (Grec. enum. p. 9) §i la ObOr§ie (Knecht.), Sinaia; Piatra-Mare;
Pietrile-Doamnei, Raräu pe Piatra-Zimbrului.
Periantul se scuturä la epoca fructificatiei.
Sepala superb:VA oblungd cilindricd In formd de cased pre-
lung.
A. lasianthum Simk. enum. transs. p. 61 (1886). A. Vul-
paria a. Phtora var. lasianthum Rchb. ic. germ. 4 fig. 4679 è Transsil-
RA/TITSCITLACEA 41
vania"; A. ochrolaucum Baumg. enum. transs. 2 p. 97 (1816) et Auct.

transs. nonull.-non M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 14 (1808). A. pyrenaicum
Griseb it. hung. n. 113, Auct. transs. ex p.; Br. prodr. p. 520 - non L.
A. Lycoctonum Grec. enum. p. 9 - non L. 21. Iunie ping In August.
poeni, margini de päduri in regiunea montang. Muntele Picu-
catu in Arge§i; Rueär, Valea-Muierei, Pajerea; Predeal, Azuga; Bu-
ceci in tot coprinsul; muntele Ciolanu in Buzgu.
[3. Baumgartianum Simk. term. filz. 1886 p. 179; enum. transs.
p. 61. Prin forma cascei §i coleorea sa galbenie§icam albgstrue aduce
spre A. moldavicum, caulul §i ramurile inflorescentei sale-sunt crispat
sau revers pubescente, carpelele §i casca cu peri den§i erecto-patuli
ro§cati ca §i la forma specified. Buceci pe la Cascadele-Pele§iului
(Knecht.)
A. Vulparia Rchb. ill. acon. tab. 56-58 (1827); ejus icon.
germ. vol. 4 fig. 4681. Popul. Omeag, Omiac. 21, Tulle, August.
Pe subt pgduri pe malurile schistòse umede, umbr6se, in regiunea
montanä : la Bro§teni in Suceava pe Bistrita, pe Neagra §i pe Bar-
naru mare, abundg cu cel urnigtor.
A. ilioldavicum Hacq. reisse die dacic. und sarmat. p. 169
c. tab. (1789) ! Schur enum. transs. p. 31; Fuss. transs. excurs. p. 33;
Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 45; A. Vulparia a. Phthora rubicun-
d= Rchb. icon. germ. vol. 4 fig. 4681 sinistra (1840). A. transsilvani-
cum Lerchenf. herb. transs. (1790). A. Lerchenfeldianum Schur, A. Ho-
stianum Schur enum. transs. p. 31 (1866). Iulie, August. Prin
väile montane, In locuri umede umbròse, pe stänci: in Valea Tesnei
la Gaura-Fetei In Mehedinti; valea Dimbovicioarei; Möngstirea Bunea
in Dimbovita; la Ceahläu (Knecht.); in Suceava pe Bistrita ping la
Cruce §i pe Neagra in abundentg.
2. Sepala superi6r6 comprimatg §i in formg de cascg cam pre-
lunga ampliatä.
A. variegatum L. spec. p. 750; Koch syn. p. 26; Boiss. fi.
orient. 1 p. 95. A. Cammarum Jacq. fi. austr. 5 tab. 424 (1778) A. ro-
stratum Bernh. in Rchb. ic. germ. vol. 4 fig. 4683. Vulg. 0 ma g.
Omeag, Omiac, Toae. 04lulie, August. Pgduri, tuferi§e, livegi;
regiunea montang : Lainici, Pgi§i; Môniistirea Horezu (Grec. In Br.
prodr. p. 520)j,9inaia spre Isvoru (Grec. enum. p. 9); Ceahläu.
A. cernuum Wulf. ap. Koelle spicil. aconit. p. 17 (1786) ;
Rchb. ic. germ. 4 fig. 4687. A. panieulatum Koch syn. p. 27 quoad
42 CONSPECTIM SIMMATIC
varlet. cernuum ; A. panicalatum 8. fiexicaule (Hoppe et Hornsch. pl.

select.) DC. prodr. 1 p. 60. Acelea0 numiri populare. Iulie
pin/ in Septembre. Pe ling paduri, prin tuferi§e, poeni la locuri umede
cam umbrae; in reginnea montana subalpinti: Predeal, Azuga, Bu§teni
0 in tot coprinsul Bucecilor (Knecht.)! In Bugu pe Ciolanu.
13. foxicum. A. toxieum Rchb. germ. exc. p. 739 n. 4688 (1830)
citat numa in muntif Transilvaniei i comunicat de catre Baumgarten;
Rchb. in deutsch, fi. vol. 4 p. 129 fig. 4688! nectariis supinis, cas-
side fornicato- ampliata magna obtusa, flores violaceis"; Fuss transs.
exc. p. 34. Vái umbráse subalpine: Valea-Dimbovicioarei; Predeal ;
Buceci.
A. Steerkianum Rchb. germ. exc. p. 739 (1830); ejus icon.
germ. vol. 4 fig. 4692; Koch syn. p. 26. A. neomontanum Willd. spec.
pl. 2 p. 1236 (1799)-non Wulf. A. intertnedium DC. syst. 1 p. 374
(1818); prodr. 1 p. 61 var. a.-non Hoppe cujus stirps ad A. Lycocto-
num pertinet. A. Napellus Stoerk. lib. p. 69; Sturm deutsch. h. 6.
21. Tulle, August. Prin gradini de téra pe ling ormiul Piatra, in mai
multe locuri; ni se spune ca este adus de prin padurile locale.
3. Sepala supericíra comprimata, hemisferica in forma de caschetä.
A. Napellus L. spec. p.751; Koch syn. p. 25; DC. prodr. 1
p. 62; Boiss. fi. orient. 1 p. 95. A. Napellus genuimum Rchb. icon.
germ. vol. 4 fig. 4700 et in tab. LXXVI: calcar capitatum, stamina
pilosa, casside hiante hemisphferica ; A. laxum Rchb. I. c. fig. 4701:
calcar capitatum, stamina sparsim pilosa, casside hiante fornicata;
A. laetum et A. Kcelleri Rchb. I. c. fig. 4808 et tab. LXXVII: calcar
acephalum stamina pilosa, casside clausa, hemisphEerica obtusa.
Popul. °may, Omeag, Toae. Iulie, August. Pe la poale de pa-
duri in vaile montane, in districtele Neamtu i Suceava: Melnastirea
Neamlu (A. Cammarum Chania exsicl non Jacq.) ; Agapiea (A. pani-
culatum Grec. enum. p. 9-. non Lam.); in Suceava pe Bistrita la
Madei, Bro0eni, pe Neagra, pe Barnaru mare 0 pe Barnarelul, in
abondenia. i mult rèspandit in cultura gradinelor rurale ca planta
de podòba.
A. tauricum Wulf. ap. Rchb. monogr. gen. aeon. p. 87
tab. 12 fig. 2 et 3 (1820); Rchb. ill, spec. acon. tab. 63; ejus icon. germ,
vol. 4 fig. 4709. A. Napellus a. taurieum DC. prodr. 1 p. 62. 21, Tulle
August. In muntil Clo§anilor, valea Cernei, pe Bulzu catre stäncile
Biserici' prin pasciune; in valea Dimbovicioarei (A. Napellus Grec.
enum. p. 9-non Auct.); pe Ceahlau in pasciunile alpine.
ttA141J/NICIITACE/t 43
O. A. multifidum Koch ap. Rchb. ill. spec. acon. tab. 70 (1827);

Rchb. icon. germ. vol. 4 fig. 4696; Fuss transs. excurs. p. 35.
Iulie, August. Pdsciuni alpine: la Negoiu pe Podeanu, Jipu in Ar-
ge§i; Buceci.
Trib. V. PEONIEE.Policarpice: fructele folecule polispermice ven-

tral-dehiscente ; periantul diferentiat In sepale §i petale, petalele largi
plane, estivatiea imbricatä.
18. P.ZEONIA L. gen. n. 678
I. P. romanica Bränza mem. acad. rom. ann. 1882 c. tabula;
prodr. fi. rom. 1883 p. 38; Kanitz magyar. neivényt. lap. VI, p.85 1882).
P. decora Kanitz ap. Janka plant. roman. p. 6 et add. p. 173 n. 89 -non
Anders. monogr. of the Ponia n. 9. (1817) ! Vulg. Bujor, Rujioard,
Ruje-de-.Rusalit. n. Maiu, Iunie. Prin dumbrave, rdri§i §1 poenite
de pdduri. Bäneasa, Comana ; Berlad ; Tulcea pe la Pddurea-Telita §i
Nicolitelu (P. offlcinalis Reichard verh. zoo!. bot. gezel. ann. 1865
heft. 4 p. 76-non Retz.) ; introdusk §i in culturd pe la Bucure§ti
(P. officinalis Grec. enum. p. 9).
Descrierea §i icoana date de Dr. D. Bränzd sunt de WA perfec-
Ilea §1 nu las nici o necertitudine asupra acestel specie proprie. An-
derson, loco cit. §i. de Cadolle in prodromul s'éu vol. 1 p. 66 pun Po-
onia decora in grupa Peoniilor cu toile pe desubt pèrcIse §i ale &Nora
segmente sunt oblungi obtuse ; pe cdnd Pcconia romanica se distinge
prin lobil acuti ai segmentelor foilor sale care sunt, ca §i tòtä planta,
peste tot complect glabre. Astfel fiind, P. romanica Br. unnézd a fi
pusd in grupa Peoniilor cu foile glabre aráturi de P. lobata Desf. care,
asemenea, are segmentele foilor laivirf trilobate §1 lobil acuti. Iden-
tied cu planta ncisträ este §i cea din Serbiea meridionald distribuita
sub numele de P. decora; insä, li acésta, nu este edevërata P. decora
a lui Anderson pentru motivele expuse.
P. officinalis Retz. obs. 3 p. 35(1779); Rchb. ic. germ. 4 fig.
4743; DC. prodr. 1 p. 65; Schlechd. Lang. deutsch. 11 fig. 1090, tab. II;
P. peregrina Mill. dict. n. 3. Vulg. Bujor,Bujioarei. 21, Maiu, lunie.
Naturalizatä §i intretinutd prin culturä. iVulcanal; Pite§ti ; Bucure§ti;
Schitul Rargu etc.
P. tenuifolia L. spec.p, 748; Rchb. ic.germ. 4 fig. 4740; DC.
prodr. 1 p. 66; Boiss. fi. orient. 1 p. 98. 4. Aprilie, Maiu. La lo-
curi aprice in Dobrogea : Murfatlar (Br.) ; Severin pe la Crihala spre
Bre§nita.
19. CIMIC1FtTGA L. amcen. 7F. 435.

I. C. fcetida L. syst. nat. ed. 12p. 659 (1767) ; Koch syn. p. 27;
Rchb. icon. germ. 4. fig. 4739 ; Ledeb. fi. ross. 1 p. 72; Schlecht.
Lang. deutsch. 11 fig. 1088. Actcea Chnicifuga L. spec. p. 722; DC.
prodr. 1. P. 64. ?I, Iulie, August. Pe ceste cu iérb5. la locuri cam
umede cu inclinatie septentrionalä : pe frontiera Sueeavei despre Bu-
covina la Horodniceni linga Fälticeni f6rte mult5., la Furca-Negrilesci
pe Clifi, Raräu pe Párete (Pr. Procop. exsic.!).
Trib. VI. A.CTIE/E. Apocarpice: fruct unifoleculat earnos bacci-
form polispermic, nedehiscent; periantul diferentiat In sepale §i pe-
tale av'end estivatiea imbricata; petalele largi plane. Ranunculacee
spurif.
20. ACT/EA L. gen. n. 644.

I. A. spicata L. spec. p. 722; Sturm deutsch. h. 21; Koch syn.
p. 27; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4739; DC. prodr. 1 p. 65; Boiss. fi. o-
rient. 1 p. 96; Schlechd. Lang. deutsch. 11 fig. 1087. Vulg. Iérba-
Christoforului. Iérba-de-orbant Orbant. 21, Iunie, Iulie. Päduri in re-
giunea montanä subalpinä §i alpesteä: Tirgujiul ; Môn'ästirea Horezu
§i Bistrita ; Cozia; Dimbovicioara ; Campulung; Predeal, Sinaia (Grec.
enum. p. 9); Mônästirea Neamtu (Chan.).
II. BERBERIDACEE Ach. Rich. elem. bot.

1. BERBERIS L. gen. n. 442.
I. B. vulgaris L. spec. p. 471 ; Koch syn. p. 29; Rclib. ic. germ.
vol. 3 fig. 4486; DC. prodr. 1 p. 105 excl. vaiiet.; Schlecht. Lang.
deutsch. 12 fig. 1094. Vulg. Agri§i-ro§iu. Dtlicilei. Mdcri§i-iepuresc.---
t? Iulie, August. C6ste aride cu tuferile miei, miracini§iuri : Chrn-
pina (Grec. enum. p. 9); Neamtu (Chania exsic.) ; Ia§i pe la Copou.
Nu mai putin, §i. in cultura grädinilor ca ornamentalä.
IlL_NYMPHEACEIE Salisb. conig. ann. bot. 2 p. 69.

1. NYMPH2EA Neck. elem. n. z828.
I. N. alba L. spec. p. 729; Sturm deutsch. h. 30; Kochsyn. p. 29;
Rchb. ic. germ. 7 fig. 117; DC. prodr. 1 p. 115; Boiss. fi. orient. 1
p. 104; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1091 tab. 1. Popular Nu-
far-alb. Plata. PlcIntund-albet. Tidal-de-ape. 2t. Iulie, August. In re-
NYIVIPH/EACE/E, PAPAArtRACEN 45
giunea fluvialä, in ape limpedi stagnante sau lin-fluente, helesteuri,

balti; la noi frecuenta (Grec. enum. p. 9). Craiova ; Braila, Galati ;
Falticeni In iazul Ciolsacilor ; Tulcea.
2. NIIPHAR Smith prodr. fi. graec. r p. 361.

I. N. luteum Smith prodr. fi. grme. 1 p. 361 (1808) ; Sturm
deutsch. h.30 ; Koch syn. p. 30; Rchb. ic. germ. 7 fig. 113; DC. prodr. 1
p. 116; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1092. Nymphwa lam L. spec.
p. 729. -- Vulg. Nufar-galben. Fluid. if. Iulie, August. In regiunca
fluvial. ca §i precedenta cu care adesea exist5 (Grec. enum. p. 9).
Turnu-Magurele ; Giurgiu, Comana ; Cacova, Vultureanca ; Bucure§ti
pe Colentina; Panteleimon, Cernica, Paserea; Galati, Barboli ; Fälti-
ceni In iazul Ciolsacilor.
IV. PAPAVERACEX DC. syst. 2 p. 105.

1. PAPAVER L. gen. n. 448.
Capsula cu peri aspri.
I. P. pyrenaieum Willd. enum. hort. berol. p. 563 (1809);
Rchb. le. germ. 3 fig. 4472; DC. prodr. 1 p. 118. P. alpinism Hoppe
jn Sturm deutsch. h. 17-non L. P. prenaicum a lute= et ß. puniceum
DC. syst. 2 p. 71. P. alpinism (3. flaviflorum Koch. syn. p. 31; Gren.
Godr. fi. fr. 1 p. 60; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1295 litt. B.
Argonne Ay. renaica L. spec. ed. 1753 p. 509. 21. Pe piscurile alpine
cele mai 'nalte. Buceci la Omu (Knecht.)
Capsula cu totul glabrä.
P. Rhceae L. spec. p. 726; Sturm deutsch. h. 17; Koch. syn.
p. 31; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4479; DC. prodr. I p. 118; Boiss. fi. ori-
ent. 1 p. 113 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1298. Vulg.
Mac, Mac-de-camp, Mac-rogiu ; florile Paparoane. 9 Maiu, Iunie. Prin
grane, cam puri, miri§ti abandonate. Severin, Hinova; Craiova ; Turnu-
Mägurele, Segarcea; Giurgiu, Comana; Bucure§ti; Tirgu-Ocnei ; Birlad;
Ia§i; in Dobrogea pe la Constanta, Copadin, Bairamdede.
fit. intermedium. P. intermedium Becker ap. Rchb. germ. excurs.
p. 701; Koch syn. ed. 3 p. 25. Foc§iani pe campuri.

P. dubium L. spec. p. 726; Koch syn. p. 32; Rchb. ic. germ. 3
fig. 4477; DC. prodr. 1 p. 118; Boiss. fl. orient. 1 p. 115; Sehlecht. Lang.
deutsch. 13 fig. 1299. Vulg. Mac. Mac-de-camp. 0 Maiu, Iunie.Lo-
curi de culling, grane, miri§ti, campuri, drumuri; specie comuna.
Grecescu D. Dr. C. 1324. 6
46 CONSPÉCTill,
Craiova; Calafat ; Caracal; Turnu-Magurele; Bdneasa, Comana ; Bu-

cure§ti, Chitila, Ciocane§ti, Peri§i ; Buz6u; Fete§ti; Braila; Galati ;
B8rlad ; Falticeni; Dobrogea.
Variaza: avênd petalele de un roz palid ce dá in alb; avénd p e-
talele galbenil i cu patä négra la bazii.
4. P. isevigatum Rchb. ic. germ. vol. 3 fig. 4478 b (an M.
Bieb. ?). P. dubium f3 glabrum Koch syn. P. 32. Ø lunie, Iulie.
Prin acelea§i feluri de locuri §i localitäti; insá cu mult mai putin fre-
cuent. Bucure§ti ; Peri§i; Ia§i ; in Dobrogea la Tulcea, Ci§la.
P. bracteatum Lind!. coll. tab. 23. Vulg. Mac-rogiu de grcldina:
In horticultura prin Bucure§ti (P hybridum Grec. enum. p. 9 - non L.).
P. somniferum L. spec. p. 726; Rchb. ic. germ. 3 f. 4481, avdnd
flori albe, roz-palide sau stacozil, simple sau inveate. Vulg. Mac. Mac-
de-gretdind, specie opiiferä. ; in horticulturä. Ø Iulie, August.
2. GLAUCIUM Tournef instit. t. 0o.
I. G. corniculatum Curt. fi. lond. tab. 32 (1777); Koch syn.
p. 32; DC. prodr. 1 p. 122; Boiss. fi. orient. 1 p. 119; Schlechtd.
Lang. deutsch. 13 fig. 1302. G. pheeniceum Gwrtn. fruct. 2 tab. 115
(1791). G. rubrum Rchb. ic. germ. 3 fig. 4470. Chelidonium cornicu-
latum L. spec. p. 724. 0 Iulie, August. La locuri aride necultivate,
miri§ti vechi, p'intre grdne, prin grdne, cdmpuri, pe linga drumuri.
Turnu-Magurele ; Malu-de-jos, Odaile-Arsache , Giurgiu, Cornana ;
Fete§ti ; Braila, Viziru, Lacu-Särat; Galati, Barbo§i ; Birlad; Dobrogea.
13. tricolor Ledeb. fi. ross. 1 p. 93. G. tricolor Bernh. G. 7-ubrion
tricolor Rchb. ic. germ. 3 f. 4470 tab. 12; Koch loc.. cit.
3. CHELIDONIUM L. gen. n. 64r.

I. Ch. majus L. spec. p. 723; Koch syn. p.32 excl. var. f3; Rchb.
ic. germ. 3 fig. 4466; DC. prodr. 1 p. 123; Schlechtd. Lang. deutsch.
13 fig. 1303. Popular Rostopast. Rostopascel. Negelarig 14.M-de-
negi. 0 Iunie IAA. in August. Locuri umbrite pe lingá locuinte
vechi §i ziduri, pdduri ; specie vulgarä (Grec. enum. p. 10). Severin ;
Baea-de-Aramd ; Tirgujiul ; Craiova; Rimnic ; Rucar, Sturzeni, Cdmpu-
lung ; Sinaia ; Bucure§ti; Comana ; Cernica; Bacdu ; Ia§i ; Mônastirea
Neamtu (Chania); Fälticeni, Mônästirea Slatina, Bro§teni, Rar6u.
Eschscholzia californica Chamisso. Plantä de origine amen-
cana; in horticulturä, vulgarizatd. 0 Iulie, August.
CISTACE/E 47
V. CISTACEE Lindl. nat. syst. p. 91.

1. HELL&NTHEMUN Tournef instit. tab. r28.
§ 1. Petalele galbene de 2-3 ori mai mari cat sepalele ; stami-
nele numen5se ; stilul la baza curbat apoi drept, la virf inflat ; stigma
simpla ; foile stipulate; forte unilaterale.
I. H. vulgare Guerin. fruct. 1 p. 371 (1788) D ; C. prodr. 1
p. 280. H. vulgare a. discolor Rchb. ie. germ. 3 fig. 4547 ad sinis-
tram ; Boiss. fl. orient. 1 p.446. H. vulgare a. tomentosum Koch syn. p.87.
H Cham cecist us Mill. diet. n. 1(1768). Cistus Helianthemum L. spec. p. 744.
Maiu pina in August. Liveli, locuri cu iérba in regiunea montana
subalpina §i in cea campénä. Campulung, Sturzeni ; Vulcana ; Predeal,
Bu§teni, Sinaia (Grec. enum. p. 12); Campina ; Vultureanca ; Chitila,
Buftea; Ia§i.
H. hirsutum A. Kern. sched. n. 882 (1883). H. vulgare var.
hirsutum Koch syn. ed. 9 p. 87. H. obscurum Pers. syn. 2 p. 79 (1807).
Cistus hirsutus Thuill. envir. paris p. 266 (1799). H vulgare [3.
virescens Boiss. fi. orient. 1 p. 446. Iunie, Iulie, August. Prin
live4i regiunea montanä. Curtea-de-Arge§i ; Rucár, Valea-Muierei,
Pajerea; Hangu, Bisericani ; Mônästirea Neamiu ; Bro§teni pe Picioru-
Vacariei; Schitul Raräu.
H. grandiflorum DC. fi. fr. 4 p. 821 (1805); ejus prodr. 1
p. 280; Rchb. icon. germ. vol. 3 fig. 4549. H. vulgare T. grandifiorum
Koch syn. p.87 ;Boiss. fi. orient. 1 p.446. 7J. Iulie August. Prin
montane in locuri uscate. Predeal, Bu§teni.
§ 2. Petalele galbene cu putin mai lungi ca sepalele; staminele
numeròse ; stilul la baza conturnat; foile nestipulate; forte pe tdte
laturile.
H. canine Dun, ap. DC. prodr. 1 p. 277 (1824); Rchb. icon.
germ. vol. 3 fig. 4534; Boiss. fi. orient. 1 p. 444. H. celandicumy.tomen-
tosum Koch syn. p. 86. H. vineale Pers. syn. 2, p. 77 (1807); Rchb.
loc. cit. fig. 4533. Cistus canus a. L. spec. p. 740 (1762) ; Jacq. fi.
austr. tab. 277. Cistus vinealis Wind. spec. pl. 2 p. 1195 (1799). -
2. Iulie, August. Locuri petrdse. Muntele Ghitu ; Buceci ; Misil pe
stanca Tohanilor.
H. alpestre Dun. ap. DC. prodr. 1 p. 276 (1824); A. Kern.
sched. n. 879. H. celandicum a. glabrum Koch. syn. ed. 2 p. 86(1843).
4$ 0010PECTUL SISTEMATId
Cistus alpestris Jacq. enum. p. 248 (1762). a celandicus Jacq. fl. austr. I
p. 52 tab. 399 (1776) - non L. Vulg. liflild6e, 1-2
Iulie, August. Pe virful Rarèului.

p. hirfam Koch 1. c. exclus. synon. Wahlenbergii. H. alpestre
Rchb. icon. germ. vol. 3 fig. 4536-non Dun. In regiunea alpina pe
proeminente stânc6se. Buceci pe Costila.
II. rupifragum A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1868 p. 18. H.
marifoliant Baumg. enum. transs. 2 p. 85 (1816) - non DC. fi. fr. 4
p. 817 . Cistus marifolius L. spec. p. 741 (1762). H. celandicum p.
hirtuni Andrw bot. zeit. 1853 -non Koch 1. c. nec. Pers. H. alpestre
Kotschy zool. bot. gesel. 3, p. 65 - non Dun. nec. Rchb. 21, lulie
August. Stanci pe virfurile alpine. Negoiu; Buceci la Obirtlea Ialo-
mitei (Br. leg.); Piatra-Mare; Ceahläu (Knecht.)
§ 3. Petalele galbene §i intrec Cu putin sepalele ; stamine pu-
tine ; stilu drept §i de lungimea staminelor are stigma capitati trilo-
bata fimbriatä.; foile fórte anguste lineare nestipulate.
H. procumbens Dun. in DC. prodr. 1 p. 275 (1824). Fu-
mana procumbens Gren. Godr. 1 fr. 1 p. 175 ; Boiss. fi. orient. 1 p. 447.
Cistas _Mumma L. spec. p. 740 ex parte. Helianthemum Fumana Mill.
diet. n. 6; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4531; Schlechtd. Lang. deutsch.
13 fig. 1257. t? lunie, Iulie. Pe coaste aprice, la locuri cu iérba,
subsol calcar. Schela-Cladovei spre Duda§i IMO Severin ; Mizil pe
Slanca-Tohanilor.
VI. TAMARISCACE/E Lindl. nat. syst. p. 126.

1. TAMARIX Desv. ann. sc. nat. 4p. 348.
I. T. Pallasii Desv. ann. se. nat. 4 p. 349 (1825); DC. prodr. 3
p. 96; Boiss. fi. orient. vol. 1 p. 773. T. gallica Pall. iter 1 p. 372,
431 (1770); M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 246 - non L.; T. pentandra Pall.
fi. ross. 2 p. 72 tab. 77 (1788) T. gallica (3 pycnostachys Ledeb.
fi. ross. 1 p. 135. Vulg. Tamarisca, t? Iunie, Iulie.
Prin zavoiurile fiuviale, prunti§iuri i prin unele parcuri intro& sä.
Slatina prin zrtvoiul Oltului ; zavoiul Ialomitei pe la Sloboziea; Foc-
§iani pe ling Milcov §i Putna; zavoiul Siretului pe la Furceni §i Mä-
gureni ; Ia§i ; Tulcea pe la Samova; Constanta.
T. gatlica L. spec. p. 386. Bucure§ti prin unele gradini §i
parcuri; introdusa, dar rara.
TAMARISCACE/E, DROSERACE/E, CRUCIFER/E 49
2. MYRICARIA Desv. I. c. p. 349.

I. M. germanica Desv. ann. sc. nat. 4 p. 391 (1825); Koch
syn. p. 275; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 601; Boiss. fi. orient. 1 p. 763;
Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1248. Tamariz germaniea L. spPc.
p. 367. Tamariseus germa2zieus Scop fi. earn. 1 p. 224. Vulg. Tama-
rised, Celtind-ro§ie. t? lulie, August. Prin zävoiurile fluviale, prun-
ti0uri, zävoiul Oltului pe la Slatina §i pe la Rimnic; Curtea-de-Arge0 ;
Corbeni ; Campina pe valea Doftanei §i pe valea Prahovei pia. la
Bu0eni ; valea Teleajenului (Grec. enum. p. 25); Buz6u, Beceni ;
Neamtu; In lunca Moldovei la Sasca 0 Mälin distr. Suceava.
VII. DROSERACM DC. théor. p. 214.

1. DROSERA L. gen. n. 39r.
I. D. rotundifolia L. spec. p. 501; Hayn. in Schrad. journ. 1801
p. 37; Koch syn. p. 97; Rchb. icon. germ. vol. 3 fig. 4622. di Iulie,
August. Prin ml4tini turfacee sfagn6se. Pe Barnaru-mic la capu riu-
lui in Suceava, rarà.
2. PARNASSIA L. gen. n. 384.
I. P. palustris L. spec. p. 391 ; Sturm deutsh. fi. heft 13; Koch
syn. p. 98; DC. prodr. 1 p. 320 ; Sehlecht. Lang. deutsch. 13 fig. 1293.
Vulg. in Suceava: ?opirlaiyl. 21. Iulie, August. Prin liveli montane
In locuri rovin6se, pe marginea riurilor §i pèriurilor in viii montane
umbr6se. Muntii Clo§anilor pe Bulzu; Valea-Räporòsä la Oläne0i ;
valea Mônästirei Bistrita in Välcea; muntele Negoiu, GhiLu 0 Picu-
catu in Arge0; valea Dimbovicicírei ; Sinaia, Bu0eni, Predeal 0 in
tot coprinsul Bucecilor (Grec. enurn. p. 13); Mônästirea Neamtu (Chan.
exsic.), pe Ceahläu 0 la Mônästirea Durrtu ; in Suceava la Bro0eni pe
Neagra in live4ile de pe Picioru-Väcäriei, pe Barnaru 0 la Schitul
Rar6u.
VIII. CRUCIFERIE Juss. gen. 237.

Trib. I. PLATILOB/E. Boiss. Cotiledonil plani sau u0or convexi,
acumbenti sau incumbenti.
Subtribul A. Fructnl silid sau siliculä bivalv-dehiscentd, färä
articulatil, nelomentacee.
Sectia I. Latisepte: valvele 0 septul de lätime egale, t6te in sens
paralel.
Seriea 1. Latisepte silic6se pleurorize (embrionul acumbent).
1. CUORISPORA DC. sy-st. 2 p. 435.

I. Ch. tenella DC. syst. 2 p. 435 (1821) ; prodr. 1 pag. 186;
Boiss. fi. orient. 1 p. 143; Ledeb. fi. ross. 1 p. 169. Raphanus tenellus
Pall. ¡ter. 3 app. n. 105 tab. L fig. 3 (1776). R. arcuatus Willd. spec.
pl. 3 p. 526. Q Aprilie, Mail Pe la lomri de semènaturi, °Ore,
vil. Bucure§ti ; Lehliu, Sloboziea, Fete§t1; Buz5u; Odobe§ti, Foc§iani;
O dobe§ti; Braila; Galati; Vaslui la padurea Paiu; Ia§i.
Matthiola incana R. Br. §i M. annua Sweet vulg. Micsandre,
Garófe; asemenea.
Cheiranthus CheiriL. vulg. Mic§unea-galbend,Micscandrd-galbend,
sunt plante de gradina, vulgarizate.. Q Iunie,
2. NASTURTIUM R. Br. hort. kew. 4 p. rog.
Florile albe (Cardaminum DC)
I. N. officinale R.Br. hort. kew. 4p. 110 (1812); Sturm deutsch.
h. 43; Koch syn. p. 37; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4359; DC. prodr. 1
p. 137; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1325. Sisymbrium Nastur-
tium L. spec. 916. Vulg. Chrenild; Cresson ; Ndsturea. it. Maiu,
Iunie, Iulie. Pe ling isvere i pgriuri limpeli. Prin partile de jos in
gradina publica de la Severin (vulg. Bobilnic) §i In cultura de ver-
de/12H in Bucure§ti; accidental spontanee (Grec. ennm. p. 11).
Florile galbene (Roripa Scop.)
Specil fluviale sau palustre.
Micrante: petalele egalez sepalele sau le intrec cu putin.
N. palustre DC. syst. 2 p. 191 (1821); Sturm deutsch. h. 43;
Koch syn. p. 38; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4362; DC. prodr. 1 p. 137;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1330. Vulg. Brdnculd. Q Iunie,
Iulie. Locuri umede, rovine, locuri scurse. Predeal; Sinaia ; Crivina,
Peri§i (Roripa nasturtioides Spach. Grec. enum. p. 12).
" Macrante: petalele indoit §i mal ceva de cat sepalele.
f Silicese brevistile: silica °binned; stilul scurt, gros.
N. Reichenbachii Knaf. in Opiz sezn. kvet. ceske p. 68
(1852) solum nomen. .Roripa astylis Borb. közl. XV arabis es crucif.
ann. 1878 p. 190 ap. Simk. enum. Transs. p. 72- non N. astylon Rchb.
icon. germ. 2 f. 4369 cujus plantam homonymam ad N. barbarceoidem
Tausch (in Flora ann. 1840 vol. 2 p. 713) trahit. lunie, Iulie.
Locuri umede, apatòse. Predeal.
Prin märimea silicelor i aspectul sèu exterior aduce cu N. palu,
stre; insa, prin florile sale, li are locul in grupa presenta. Caule inalt
CRUCIFERE 51
ramos, ramurile intinse, pubescente ; foile de forma celor de la N.

silvestre, Insa cele medil 0 superi6re u§ior auriculate ; florile In corimbe
dense la extremitatile racemelor ce sunt de lungime mediocra ; silica
prelungä §i grosciega ca de 7 mm. lung. 1113 mm. lätime egaléza sau
cu putin intrece lungimea pedicelului sea; stilul förte scurt, gros,
stigma bilobatä.
N. silvestre R. Br. hort. kew. 4 p. 110 (ed. 1812) ; Koch
syn. p. 38 var. a et (3, et add. p. 437 exclus. forma Nasturtii Mori-
soni Tausch ; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4568; Schlecht. Lang. deutsch. 14
fig. 1329. Sisymbriumsilvestre L. spec. p.916. Roripa silvestris Bess. enum.
p. 27 n. 826. 21, Maiu pinä'. in August. La locuri umede, locuri
inundate cu ape de ploi, §ianturi, gropi, mla§tini scurse. Specie vul-
gal% (Grec. enum. p. 11). Craiova ; Câmpulung ; Titu, Ghergani ; Cio-
cane§ti, Chitila, Bucure§ti; Comana, Giurgiu; Bu§teni, Sinaia, Câmpina;
Buzau, Bisca ; Galati; Ia0 pe la Birneva; Fälticeni, Brolteni.
[3. rivulare Kochl. c. Nasturtium rivulare Rchb. ic. germ. 2 fig. 4365.
Are silice/e mai lungi 0 mai groscière, stilul ceva mai lungicel ; laci-
niile foilor mai lungi 0 subpinatifi do-dentate ; plantá de talie mai
inaltä de cum forma vulgara.
T. Kerner'. Roripa Kerneri Menyh. Kalocsa videk. növenit. 1877
p. 39-40 ; Borb. flor. addat. 1879 p. 59 el 61; ejus haz. arab. és egyéb.
crucif. kör. 1878 p. 200. Cam de 25-30 cent. inaltä; foile pinatipartite
3-5 jugate, segmentele celor medir §i superiöre anguste lineare in-
tregi de aparenta celor de la N. pyrenaicum, insä la baza neauriculate ;
racemele prelungi, laxe, au silicele oblungi linear-Anguste cam cilin-
drice, egale sau mai scurte de cAt pedicelele cu care formez arcuri
dirigiate in sus. Halofild sau uligin6s6, la campuri.Conte§ti ; Cdm-
pina; Titu, Cioane§ti ; Bucure§ti, Chitila, Buftea (N. lippizense Grec.
enum. p. 11- non DC); Comana; Odobe§tI; Bacäil ; Neamtu.
f f Silicul6se 0 longistile.
a. Silicula elipsoidä-lineara sau eliptia ; slilul lung, subtire.
N. anceps DC. prodr. 1 p. 137 (1824); Rchb. ic. germ.
fig. 4364; Koch syn. p. 38 et add. p. 437 ; Schlecht. Lang. deutsch. 14
fig. 1328. N. barbarceoides Tausch in Flora ann. 1840 vol. 2 p. 713.
Sisynzbrium anceps Wahlenb. fi. ups. p.223 (1820) in sensii ampliore.
N. anceps Sturm deutsch. h. 45 est modificatione Nästurtii silvestris.
4, Maiu, Iunie. La locuri umede, lunci, fènete, iérba ce re/in ape de
ploi. Craiova, Rubane§t1; Comana; Giurgiu.
N. terrestre Tausch in Flora ann. 1840 vol. 2 p. 711 ; Koch
syn. add. p. 436. Roripa terrestris var. semisilvestris Borb. haz. arab.
es egyéb cruel kör. 1878 p. 196. Pare a fi un hibrid din N. silvestre
Cu N. austriacum. 71, Maiu, Iunie. Prin iérb, live4i, la locuri apa-
tòse. Ctimpina.
T. N. Armoracioides Tausch in Flora ann. 1840 vol. 2 p. 707;
Koch syn. add. p. 436; Borb. haz. arab. és egyéb crucif. kör. p. 196
etiam in fiorist. addatok. p. 53 n. 17. 3' Maiu, Iunie. Prin livei la
locuri apatóse: Bucure0i.
Tòte aceste trele forme ar putea fi considerate la rigöre drept o
singura specie sub nuniele de N. anceps DC. conform dreptului de
prioritate, fiind i cea mai vulgara. Deosebit de acésta, Intre aceste
trei forme tipice exista 0 o mullime de forme intermediare pentru care
unit botani0i, cu veden i prea minuthise, s'au silit a le caracteriza ca
specil, sub-specil sau varietäji.
8. N. amphibium R. Br. hort. kew. 4 p. 109 (ed. 1812) ; Koch
syn, ed. 2 add. p. 436; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4363; DC. prodr. 1
p. 138. Sisymbrium amphibium. L. spec. p. 917. S aquaticum Poll.
palat. 2 p. 232. S. Roripa Scop. fi. carn. 2 p. 25 (1772). Brachyolobus
amphibius All, fi. pedem. 1 p. 278. Vulg. Chrenilet, Galbenea.
71. Maiu, Iunie, Iulie. Ape stagnante sau lin fluente, hele0euri,
turf6se, stufuri balt6se. Alexandriea ; Comana; Bucure0i pe apele
Colentinei; Panteleimon, Cernica ; Campina (Grec. enum. p. 12).
indivisum DC. prodr. 1 p. 130 (1824); Sturm deutsch. h. 43;
Rchb. je. germ. 3 fig. 4363 a; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1327
tab. I. N. amphibium Ç. aquatic= Tausch ap. Koch 1. c.
(3. varlifolium DC. 1. c. p. 139; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4363 7;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1327 tab. II, A. N. amphibium
(3. aquaticum Tausch ap. Koch syn. ed. 2 add. p. 436 ex. p.
T. auriculatum DC. prodr. 1 p. 139; Rchb. le. germ. 2 fig. 4363 p;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1327 tab. II, B. N. amphibium p
aquaticum Tausch 1. c. ex. p. Sturm deutsch. h. 43.
Silicula mica, sferoida ; stilul Mae lung.
9. N. dacicum Caule erect rigid plin sau putin fistulos, ro0e-
glabru, are tulpina radicanta, uneori stoloniferd; foile oblungi
ovato-lanceolate sau lanceolate avénd baza atenuata In petiol neau-
riculat, cele inferieffe lirato-incise sau cam pectinate, cele superi6re
neregulat i expresiv dentate sau serate; racemele, siliculele i stilul
Intocma cum e la specia urmR6re. Prin §ianturi
gropi cu apa. Linga gara Chitila,
CRUCIN ERE 53
Aspectul su nu /ash' indoéld asupra originei sale hibride din

N. amphibium, Cu N. austriacum, p'intre care se gdse§te In localitatea
dial:ft.. Bun frate cu hungaricum Barb. in közl. XV. 1878 arabis es
égyeb crucif. kör. p. 119, un alt hibrid ce exista prin Ungariea ; insti,
acesta are baza foilor auriculattl-amplexicaulä.
10. N. austriacum Crantz stirp. austr. 1 tab. 2 (1762); Koch
syn. p.3 et add. p. 436; Rchb. ic. germ. 2 4..4295 tab. 51; Schlechtd.
Lang. 14 f. 1326. 4 Maiu, Iunie. La locuri apOtose, gropi, §ianturi
cu ap5.; mlä§tini, livc4i umede ; specie Mite comunti (Grec. enum.
p. 11). Craiova; Turnu-M6gurele Campulung; Titu, Ghergani, Cio-
dne§ti, Bucure§ti; Comana; Sinaia, Campina ; Buz6u ; tali etc.
2. Specil terestre montane la locuri petrose.
II. N. pyrenaicum R. Br. hort. kew. 4 p. 110 (ed. 1812);
Sturm deutsch. h. 45; Koch syn p. 39; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4366;
DC. prodr. 1 p. 138; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1332. Sisymbrium
pyrenaicum L. spec. p. 916. 21, Maiu, Iunie, Iulie. La locuri tari,
uscate, stancose din regiunea montana.. Vörciorova, Cerneti pe dea-
lurile Iorgutovei i Bresnitei; valea Cernei ; Baea-de-Aramä". ; Tis-
mana; Tirgujiul ; Rimnic, Calimäne§ti, Cozia; Gampu-lung (Boripa
pyrenaica Grec. enum. p. 19); Pite§ti ; Predeal, Sinaia.
3. BARBAREA R. Br. hort. kew. 4p. 109.
I. B.. vulgaris R. Br. I. c. p. 109 (1812); Sturm deutsch. h. 43;
Rchb ic. germ. 9 f. 4356; DC. prodr. 1 p: 140; Schlechtd. Lang.
deutsch. 14 f. 1333. Erysimum Barbarea L. spec. p. 922. Vulg.
Oru§ellea. Aprilie piná la Iulie. Vöreiorova, Bahna ; Cerneti ;
Campulung; Predeal, Bu§teni, Sinaia; Boto§iani.
p. Kaiser". B. Kaiseri Schur verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 57;
enum. transs. p. 41 pro specie. Live4i In regiunea subalpinä. Predeal.
T. arcuata. B. areuata Rchb. bot. zeit. 1820; ic. germ. 2 f. 4357;
Koch syn. p. 39; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1334. B. taurica DC.
prodr. 1 p. 141 (1824). Erysimum arcuatum Opiz ap. Presl. fi. ceh.
p. 138 (1819). Pedicelele i silicele la maturitate devin arcuato-erec-
tiuscule. Predeal.
4. TURITIS L. gen. n. 819.

I. T. glabra L. spec. p. 930; Sturm deutsch. h. 43; Koch syn.
p. 40; Rehb. ic. germ. 2 f. 4346; DC. prodr. 1 p. 142; Schlechtd.
Lang. deutsch. 14 f. 1337. ,Arabis perfoliata Lam. diet. 1 p. 219.
Vulg. Turicea, 7urnicd, Turnig. C) sau Maiu, lunie. Livegi,

.
poeni, liveli de pomi (ograde). Specie vulgard. Vèrciorova, Cerneti;

Craiova; Câmpulung; Bucure§ti (A. perfoliata Grec. enum. p. 11) ;
Comana, Bäneasa ; Ploe§ti ; Sloboziea din Ialomita ; Piatra, Neamtu.
5. ARABIS L. gen. n. 818.

§ 1. Sernintele nearipate sau prea putin aripate.
2. Foile caulinare au baza cordato-amplexicaula.
I. A. alpina L. spec. p. 298; Sturm deutsch. h. 12; Koch syn.
p. 40; Rchb. ic. germ. 2 f. 4327; DC. prodr. 1 p. 142; Schlechtd.
Lang. 14 fig. 1339. Vulg. Giscariyi. 04Stand, pdsciuni; In re-
giunea montand alpin5. §i subalpinä. Negoiu pe Podeanu, Dimbovi-
cioara ; P5pura; Buceci; Ceahläu (Knecht.); in Rar6u pe Piatra Zim-
brului.
13. umbrosa. Cu putin mai 'nalt5. §i mai stufàsà, -caulii flexuo§i
cam debili, foile mai dilatate subtiri §i plane. La Ceahläu in pár-
jile infericire (Knecht.)
A. crispata Willd. enum. hort. berol. p.684 (1809) ; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4328; DC. prodr. 1 p. 143. A. alpina f3 crispata Koch syn.
p. 41. A. alpina a. diffusa Baumg. enum. transs. 2 p. 267 (1816). -
21 Iunie, Iulie. Prin vgile i välcelele subalpine umbróse i umede.
Buceci la Urlätoarea. valea Pele§iului cte.
A. auriculata Lam. dict. 1 p. 219 (1783); Sturm deutsch.
h. 43; Koch syn. p. 41; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4334; DC. prodr. 1
p. 143; Schlechtd.Lang. deutsch. 14 f. 1341. A. auriculata a. dasicarpa
Andrz. in DC.1. c. A. recta Baumg. enum. transs. 2 p. 267. C)Maiu.
Tuferir, räripri, la locuri uscate pe lingä drumuri. Isaccea, Niculi-
tel. Coco§i.
A. sagittata DC. fi. fr. 5 suppl. p. 592 (1815); Koch syn.
p. 42; Rchb. ic. germ. 2 f. 4343 b; DC. prodr. 1 p. 143 variet. e;
Schlechtd. Lang. deulsch. 14 fig. 1344. A. longisiliqua Walk. sched.
p. 359 (1822). A. hirsuta b. sagittata Rchb. in Sturm deutsch. h. 45
tab. 7 litt, a et b. Turitis sagittata Bertol. amcen. ital. p. 185 (1819).
Vulg. Gisc«rip. Q Maiu, Iunie. Poale de munti la locuri cu
iérbg, rä'ri§i de pädure. Valea Bahnei la Vèrciorova; Sinaia.
A. hirsuta Scop. fi. earn. p. 39 (ed.1772); Sturm deutsch.
h. 45; Koch syn. p. 42; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4343 b; Schlechtd.
Lang. deutsch. 14 fig. 1344. Turitis hirsuta L. spec. p.930. Vulg.
Giscarig. C) sau Iunie. Prin liveli,poeni. ograde de pomi,
CRUCIFERE 55
pfiduri. Vérciorova; Corbeni pe Ghitu; Campulung (A. muralis Grec.

enum. p. 11-non Bertol.); Predeal, Sinaia; Mogo§(5ea, Bucure§tf; Co-
mana ; Schitul-Rar6u.
Ç3. Hornungiana. A. Hornungiana Schur enum. transs. p.43 (1866),
avènd silicele mai 15.ticele §i condensate catre extremitatea racemei
ce pare astfel mai scurt5.. In muntil Mehedintului la Hanca-Camenei
(Simk.); valea Tesnei la Gaura-Fetei (A. Degen); Baea-de-Arama 1a
valea
2. Foile caulinare ca baza angustatI sesi15, necordat5., nici am-
plexicaulg.
A. procurrens W. et Kit. rar. hung. 2p. 154 tab. 144 (1803) ;
Sturm deutsch. h. 45 mala ; Koch syn. p. 43; Rehb. ic. germ. 2 f. 4329;
DC. prodr. 1 p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1350. A. prceeoz
Willd. enum. h. berol. p. 584 (1809). 21, Aprilie, Maiu. La locuri
umede umbrése prin Valle montane, pe stand §.1 fisuri de stand ab-
rupte. Valea Tesnei la Gaura-Fetei; Tismana. la Pe§terea Pachonie ;
valea Oltului de la Coziea in sus pe Ciocane §.1 Cârlige.
A. hispida Mygind in L. syst. ed. 13 p. 501 (1774); L. fil.
suppl. 2 p.298 (1781). A. Orantziana Ehrh. herb. n. 78 (1787); Sturm
deutsch. h. 45; Rchb. ic. germ. 2 tab. 34. A petraea Koch syn. p. 44
-nonLam. A. petraea Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1352 A. Stand
in regiunea montanä din Moldova la Petrile-Doamnei (Br.)
A. petrogena Kern. cest. bot. zeit. ann. 1863 p. 141. A. are-
nosa b. heteropylla Schur enum. transs. p. 45 (1866) ; Borb. közl. 1878
arab. és egyéb. cruel kör. p. 153. A. segetalis Schur enum. transs.
p. 45 (1866). lunie, Iulie. Tufi§e, pAduri, termul riuletelor, stand ; in
väile muntilor. Vérciorova prin valea Bahnei §i a Cerov5.tului;
Tismana; valea Monastirei Bistrita ; Oläne§ti; Coziea pe la Ciocane
Carlige, Muntele Coziea; Dambovicioara; Pite§ti pe Riul Doamnei ;
Predeal, Bu§teni, Sinaia (A. Hallen i Grec. enum. p. 11 quoad. specimin.
anno 1876 lectum-non L.); Ceahläu (Knecht.)
Se refera la tipul de A. arenosa Scop.; insä, adevérata formà a
speciei Scopoliane, cu fiorile raäricele §i lilacine, cum se g5se§te in
Europa occidentald, nu se observa a fi pe la noi; speciea nöstra se
deosibe§te numa prin florile sale mici, albe sou cam persicine.
10. A. Hallen i L. spec. p. 929; Sturm deutsch. h. 43 tab. 15; Koch
syn. p. 44; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4326; DC. prodr. 1 p. 146; Schlehtd.
Lang. deutsch. 14p. 115 fig. 1353. 74, Iunie, Iulie. Stand cu muschi
sau iérbd la locuri umbr6se. Muntele Coziea In josul Môndslirei Sta-

ni§ioara (A. Hallen i var. Grecescui Gandog. fi. europ. 2 p. 43); in Do-
brogia la Nicolitel (?) ; in Suceava pe Petrile-Deamei.
II. A. Ovirensis Wulf. in Jacq. collect. I p. 196 (1786); Jacq. icon.
rar. tab. 125 (1786); Baumg. enum. transs. p. 272; Simk. enum. transs.
p. 77. A. Stolonifera Host ap. Rchb. icon. germ. 2 (1837) .fig. 4325 a
-non Hornem. A. Ovirensis var. dacica Heuff. cnum. ban. p. 17(1858);
Borb. kftlem. 1878 arab. és egyéb. crucif. Br. p. 160. Cardamine he-
terophylla Baumg. herb. et 1. c. 04Piscuri alpine. Pe Godeanu §i
Murariu la triplul hotar In Mehedinti; Buceci pe Jipi (Knecht.); in
Suceava pe Tarnite la Clifi §i pe Rargu (Pr. Procop. exsic. !).
Obs. Arable stolonifera Hornem. hort. hafn. p. 618 (1815) este
o found putin stoloniferii dependentd de A. Haleni L. §i care uu este
identicd cu speciea Hostianti.
§ 9. Semintele incinse cu aripti membranósd latä.
A. bellidifolia Jacq. obs. 1 p. 22 (1764) ; Sturm deutse,h.
h. 20; Koch syn. p. 45 ; Rchb. ic. germ. 2 f. 4331; DC. prodr. 1 p. 147;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1357. J, Iunie, Iulie. In regiunea
montand din Moldova pe Raráu §i Pietrele-Doamnei (Br.)
A. Turrita L. spec. p.930; Sturm deutsch. h. 45; Koch syn.
p. 45 ; Rchb. ic germ. 2 f. 4345; DC. prodr. 1 p. 146; Schlechtd Lang.
deutsch. 14 f. 1355. A. ochroleuca Lam. diet. 1 p. 218. d' Maiu,
Iunie. Päduri, räri§i de phduri in regiunealnonianl §i submantanä.
Verciorova, Gura-Slätiniculul; valea-Bahnei ; Cerneti pe dealul Po-
roinei §i Starminei; valea Tesnei; Baea-de-Aramä.; valea 01tului pe
la Coziea; in Buceci pe la Bu§teni, Sinaia pe valea Peleplui i la
Urldtoarea.
6. CARDAMUM L. gen. n. 812

§ 1. Funiculul seminal filiform ; silica lineará.
1. Plante anuale.
Petiolurile neauriculate.
I. C. hirsuta L. spec. p. 915 ; Sturm deutsch. h.45; Koch syn.
p. 47; Rchb. ic. germ. 9 f. 4304; DC. prodr. 1 p. 152; Behlechtd.
Lang. deutsch. 14 f. 1365. C. intermedia Hornem. IL dan. t. 1762;
C. umbrosa Andrz. inDC. prodr. 1 p. 152. Vulg. lajnied. 0 Aprilie,
Main, Iunie. Pdduri, live4i, ograde de pomi. Carnpulung {Sisymbrium
CRUCIFERig 51
pinnatifidinn Grec. enum. 11 -non DC. specimen defectuos); Contelti ;

Sinaia.
** Petiolurile auriculate.
2. C. impatiens L. spec. p. 914; Sturm deutsch. h. 45; Koch
syn. p. 46; Rchb.ic. germ. 2 f. 4302; DC. prodr. 1 p. 152; Schlechtd.
Lang. deutsch. 14 f. 1363. Vulg. Hijnica. Maitt, Iunie, Iulie.
Pdduri umbrise la locuri umede in regiunea montana §i cea ctimpénd.
Cdmpulung (C. parviflora Grec. enum. p. 11- non L. specimen de-
fectos) ; Cerneti pe dealurile Iorgutovei ; Craiova ; Monastirea Bistri ;
Cdmpulung, Conte§ti ; Cdmpina; Bughea, Viileni din Praliova; Co-
mana la Padina-lui-Vasile; Ia§i la pgdurea Birm5vei.
Plante perenice ; petiolurile neauriculate.
C. gelida Schott cest. bot. zeit. ann. 1855 p. 145. C. resedi-
folia var. dacica Heuff. enum. banat. p. 17 ( 1858); Fuss transs. exc.
p. 53. G. nivalis Schur enum. transs. p. 46 (1866). C. alpina Auct.
transs. p. p.-non Willd. 2!, Iulie, August. Pe vêrfurile cele mai
inalte in regiunea alpiná. Godeanu; Negoiu ; Buceci la Omu.
C. rivularis Schur verh. siebenb. ver. 4 (1853) p. 61; ejus
enum. transs. p. 49 Fuss transs. excurs. p. 54. lunie, Iulie. Prin
válcele§i vái in regiunea montand subalpind, quasi- alpinä. in tot co-
coprinsul Bucecilor (Br., Knecht.); Predeal ; Negoiul pe Cldbucetu;
in Arge§i pe Jipu; Mônästirea Neamtu (C'. pratensis Chan.)
C. pratensis L. spec. p. 915; Sturm deutch. h. 8; Koch
syn. p. 47; Rchb. ic. germs cruel p. 4308 cum planta nostra exacte
congruo. a palustris Peterm. deutsch fi. p. 32 (1849) ; A. Kern.
schRd. spec. n. 887! C. pratensis var. S. paludosa Knat mn Schlechtd.
Lang. deutseh. 14 p. 149.Vulg. Spumealet. Scuipatul cucului Stupitu
cuculur. J. Aprilie, Maiu, Iunie. Live4i la locuri umede, locuri
umbr6se i rovin6se. Craiova; Comana la Padina-lui-Vasile. Ciocd-
ne§ti, Buftea; Sinaia.
Hayneana Welwitsch ap. Rchb germ. exc. p. 676 (1830) et in
icon. germ. vol. 2 p. 68 fig. 4308. C. .Matthioli Moretti. Diferá de
forma genuind prin segmentele foilor caulinare mal dnguste si prin
florae sale mai inici, de ordinar albe sail cam roze %i nu azuril.
Sinaia prin valea Ca§idriei pe la Isvoru.
§11
C. silvatica Link in Hoffm. phyt. Eat. 1 p. 50 (1803);

Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p.46; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4303;
MI CONSPECTIIL SISTEMATIO
Schlecht. Lang.. deutsch. 14 fig. 1364. 0 Aprilie, Maiu, Iunie.

Pdduri prin väile montane la locuri umede umbróse, pe langd ap§6re.
Oldne§ti; muntele Galbina ; Sinaia, Bu§teni (Grec. enum. p. 11); Pite§ti
prin zdvoiul Arge§iului ; in Suceava pe Borca, pe Barnaru §i la Schitul
Rargu.
C. amara L. spec. p. 915; Sturm deutsch. h. 45; Koch syn.
p. 47; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4305; Schlecht Lang. deutsch. 14 fig.
1367. '21. Aprilie, Maiu. Locuri umede umbrifise, päduri. Rimnic ;
Pite§ti ; Conte§ti, Cdmpulung; Predeal; Sinaia; Cdmpina (Grec. enum.
p. 11); Buhu§i; Mônästirea Neamtu (Chania).
p. Opici7 Presl fi. cech. p. 136 (1819) a) glabrescens Celak prodr.
fi. bohem. p. 449. Mici p6riuri prin väile alpine in valea Ialomitei
de la Schit spre Cheea-Tdtarului. .
§ 2. Funiculul semintei lat §i triangular ; silica lanceolatä.

C. longirostris Janka adat. magyar. delkel. flor. in magyar.
tudom. akad. mathem. termeszett. közl. XII kötet 1874 p. 164 des-
criptum. G Aprilie, Main. Prin tuferi§e la locuri umbröse : in
valea Voditei §1 a Cerovdtului la Vérciorova (A. Degen)!
Diferd prin stilul WI prelung §1 silica sa glabrä. de C. graeca L.
(Pteroneurum graecum DC.) al cäreia stil este cu totul lipsd sail feirte
scurt §i silica sa este iard§i glabrd. Mai la deal de Ru§iava existd §i
forma cu silica pèreisd: C. eriocarpa DC. prodr. 1 p. 154.
DENTARIA L. gen. n. 8rr.
I. D. glandulosa W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 272 (1812);
Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p. 49; Rchb. je. germ. 2 fig. 4315;
Schlechld. Lang. deutsch. 14 fig. 1372. 7.1, Aprilie, Maiu. Paluri
umbröse in regiunea montanä. subalpind §i a dealurilor. Sinaia pe
valea Pele§iului §i la Urlätoarea; Mônästirea. NeamtuNhan); Ia§i la
Rdpedea.
2. D. bulbifera L. spec. p. 912 : Sturm deutsch. h. 48; Koch
syn. p. 49: Rchb. je. germ. 2 f. 4318; Schlechtd. Lang. deutsch. 14
fig. 1377. 21. Aprilie, Maiu. Pdduri umbr6se, dumbrave.Cdmpulung
Conte§ti; Cdmpina (Grec. enum. p. 11); Ciocane§ti, Mogo§6ea; Comana.
Seriea 2-a. Latisepte silic6se notorize ( embrionul incumbent).

HESPERIS L. gen. n. 817.
§ 1. Florile purpurif, persicine sau albe.
I. H. alpina Schur verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 66; ejus
59
enutn. transs. p. 41. H. pend chb. fi. germ. exc. p. 686

(1832) ex Fournier monogr. h -non DC. Deilosma alpina
Fuss. transs. exe. p. 57. 21. lulie, Aug. Vi alpine, subalpine in
partea muntilor mari. Negoiu; Buceci in valea Caraimanului (Knecht.)
H. nivea Baumg. enum. transs. 2 p. 278 (1816). H albiflora
Schur verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 66; ejus enum. transs. p. 52.
74. Maiu, Iunie. La locuri umede umbreise prin vdi §i vdlcele subalpine
la malurile apelor. Sinaia (Knecht.); Bu§teni, Azuga, Predeal.
H. matronalis L. spec. p. 927; Koch syn. p. 50; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4377 et 4378 pro H. inodora etiam L. spec. p. 227;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1439. Maiu, Iunie. Pdduri, tuferi§e,
margini de rand. Verciorova, Cerneti; Aninoasa in Muscel; Dealu-
Mare, Scileni; Ia§i, Bdrnova ; Boto§iani.
H. runcinata W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 200 (1804); Koch
syn. p. 50; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4376; Schlechtd. Lang. deutscb. 15
fig. 1440. 21. Main, Iunie. Tuferi§iuri, poeni Cu iérbd verde ; mar-
gini §i poale de pdduri. Vérciorova, valea Bahnei ; dealu Stirminei ;
campiea Bujoreni la Rimnic; Craiova pe la Breasta §i Valea-Bisericei ;
Comana; Erálhäuti In Slam-Rimnicu; in Dobrogea pe la Nicolitel ;
Coco§i.
§ 2. Florile de un galben-mohorit.
H. tristis L. spec. p. 926; Koch syn. p. 50; Rchb. ic. germ,
2 fig. 4374; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1441.-3 sau 3'. Aprilie
Maim La locuri deschise aprice, pe lângd drumuri, pe la miri§ti vechi
nelucrate. tn Ialomita pe la Lehliu, Sloboziea; Tecuci, Furceni; Vaslui;
Ia§i; in Dobrogea pe la Constanta, Caranasib, Bairamdede.
9. SISYMBRIUM L. gen. n. 813.
§ 1. Velarum DC. Silica spre yid treptat ascutindu-se, subu-
Mot md.
I. S. officinale Scop. earn. 2p.26. Rchb. ic. germ. 11f. 4401.
Brdriculei, Frunp-voinicului.Ø Iunie August. Locuri aprice, in-
culte, pe la drumuri, cal urbane ; comund. Campulung (S. supinum
Grec. enum: 11; exemplar defectuos); Bucure§ti, Sinaia (Grec. 1. c),
§i prin tad Romdniea, cdci 'I am intdInit .de la Cerneti pfind la Bo-
to§iani.
§. 2. Irio DC. Silica cilindricä pind la stil. Florile galbene sau
gdlbenti.
d0 CONSPECTUL SISTEMATIC
2. S. LimHi L. spec. p. 921. Rchb. je. germ. 11f. 4409. -

Vulg. Voinicira. - d' Iunie, Iulie. Tot a§a de comunä i In locuri tot
cum precedenta (Grec. enum. 11).
11. S. Columnse Jacq. fi. austr. IV. t. 323 (1776); Rchb. 1. c. f. 4407
et Auct. S. orientale L. amcen. IV. p. 322 (1759) sec. Simk. enum.
trans. 83. - d Iunie, Iulie. Campuri, drumuri, strade ; mai putin res-
pänditä ca cea precedentä (S. irlo Grec. I. c. quoad pl. 6 Cotroceni).
Bucure§ti, Cotroceni ; Lehliu; Fete§ti; Comana; Galati; Tecuci ; MA-
cin; Caracoium, Gargalic.
4. S. pannonicum Jacq. collect. I. 70 (1786). Rchb. loc. cit.
f.4406 et Auct. S. sinapistrum Crantz stirp. I. p. 52 (1769).- Iunie,
Iulie. Locuri inculte in regiunea cAmpeand : V6rciorova, Severin ; Cra-
lova ; Ioneti, Vultureanca ; Bucure§ti; Comana ; Galati ; In Dobro-
gea la Gargalic, Constanta, Tusla.
5. S. Sophia L. spec. p. 922 Rchb. 1. c. f. 4405. - 0 Maiu,
Iunie. Locuri ruderale, inculte ; fórte vulgard prin toatA tara (Grec.
enum. 11).
S. strictissimum L. spec. p. 922. Rchb. I. c. f. 4414 sub
Norta. -4. Iunie, Iulie. Locuri umede cam umbroase. Bisca-Rusili.
S. junceum M.Bieb. fit. c. p. 2. 114(1808).Rchb. 1. c. 4413
etAuctor.Brassica poly morpha W. et Kit. rar. hung. I. t. 90 (1801).-
(j) Iunie, Iulie. Locuri aprice §i pe lingA gram : in Dobrogea calea de
la Gargalit spre Periclie, putin sporadic.
10. ARABIDOPSIS DC. syst. 2. 480 pro Sect. Sisymbrii.

I. A. Thaliana Schur en. transs.p. 55. Arabis Thaliana L. spec.
p. 929. Sturm d. fi. h. 11. Conringia Thaliana Rchb. 1. c. f. 4380. -
Maiu, Iunie. Locuri cu iérbd prin ograde de pruni, vil, semändturi.
Conte§ti ; Ciocane§ti; Bucure§ti, Heresträu, Mdrcuta; Paserea; Le-
hliu; Fete§ti.
11. ALLIARIA. Adans. fam. nat. 418.

I. A. officinalis Andrz. ap. M. Bieb. fi. t. c. III. 445 (1819). Erg-
sitnum Alliaria L. spee. p. 922. Sisymbrium Alliaria Scop. cam. 26.
Rchb. loc. cit. fig. 4379. - Ust ur6e, Ai§ior, Ai§ioarlt, Vindeeettoare ,
Frungla-voinieuluti, Iérba-de bingoare, lérba-de-boale.- Aprilie, Maiu,
PAduri umbrése , locuri umbrése In pArti cam mnede ; plantä. co-
ORITCIFER/A 6i
munä. CAmpulung, Nämäegti (Grec. enum. 11) ; Bucuregti ; Comana;

Paserea ; Sloboziea pe la Doicegti; Buzäu ; Iagi; Mônästirea Neamtu
(Chania); Botogiani.
12. ERYSIDIUM L. gen. n. 814.

§ 1. Silica expresiv tetragond; stigma bilobatd.
I. E. Wittmanni Zaw. enum. galiz. et bukov. p. 194 (1835);
Schur enum. transs. p. 56; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 61. Erysim.
Baumgartianutn, E. transilvanicum, E. pumilum Schur en. transs. p. 56
et 57 (1866). E. Wahlenbergii Simk enum. transs. p.85 et exsic. ! (- non E.
strictum var Wahlenbcrgii Aschers. et Engl. in oest. bot. zeit. ann. 1865
p. 278) synon. Cheiranthushelveticus Wahlenb. carp. princ. p. 203 (1814)
- non Jacq.) Vulg. Mixandre-sabatice. 4, Iunie, Iulie. Stand calcare,
petrigiuri, in regiunea montand alpind, subalpinä. Polovraci; valea Md-
nästirei-Bistrita; Coziea, Stänigioara (E. odoratum Gree. in Br. prodr.
p. 127 -non Ehrh.) ; Negoiu ; Dimbovicioara, Pajerea ; Valea-Ialomitei
pe la Pescere (E. cheiranthus Grec. enum. p. 10 - non Pers. E. odora-
tum Grec. in Br. I. c.) 1.1 in tot coprinsul Bucecilor de la Sinaia pinä
la Bugteni (Knecht.) ! ; Piatra-Mare; Ceahläu (Knecht.) ; in Suceava pe
Rdräu gi Petrile-Doamnei (Br.) 1
Varieazd in portul säu dupá natura solului gi dupd altitudine.
In pA'rtile de jos sle muntilor talieasa este ca de 50 70 centimetre
infiltime, caulii robugti gi adesea ramificati in jnmdtatea lor supe-
ri6rd; foile lanceolate, expresiv gi distant dentate, racernele incdrcate
cu flori mari galben-aurif odorante. Forme din aceastd eategorie se
pot lua uneori drept E. pannonicum Crantz (E. odoratum Ehrh.). In
regiunile alpine devine mai mid prin taliea gi desvoltarea pärtilor
sale, avênd ca 15-30 cent. inältime; foile förte Auguste sau linear-
lanceolate, ugior dentate sau denticulate, racemá adesea simpld gi mai
micA, insä tot cu flori mari splendide.Pe virfurite alpine este cu to-
tul scundad, 5-15 cent. (E. Czetzianum Schur 1. c.) astfel cum sunt
exemplarele ce avem de la Piatra-Mare gi de la Raräu.
2. E. pannonicum Crantz stirp. austr. fase. 1 p. 30 (1762).

Erysimutn odoratum Ehrh. beitr. 7 p.157 (1792). E. lanceolatum Rchb.
je. germ. 2 fig. 4393 fit. -non R. Br. E. odoratum a. denticulatunt Koch
syn. p. 55; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1461. d' Iunie, Iulie.
La locuri glareòse, argilo-calcare sau gisturi; in regiunea montand
inferiôrd g'r a dealurilor. Valea Tesnei; Cdmpulung, Nämdegti; Tirgu-
Frumos cdtre Cotnari.
OONSPECTUL SISTEMATiC
E. aureum M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 440 (1819); DC. prodr. 1

p. 1984 De Less. icon. select. 2. tab. 66, optime (!); Ledeb. fi. ross. 1
p. 190; Lindem. fi. cherson. 1 p. 40; Bois. fi. orient.1 p. 190.
Iulic. Pe ling6 päduri pe dealuri mari in Moldova. Tirgu-Ocnei
pe M5gura ; Piatra la pädurea Balaurului; Iagi la Päcurariu; Brogteni
pe Neagra in Suceava ; Dorohoi.
Exemplarele nóstre intru bate sunt exacte cu icana din De
Lessert cum i cu exemplarele cu acest nume din Galitiea australo-
orientald datorite confratelui B.Blocki din Lemberg. Caule robust,
erect, ramos in partea sa superiarä, ramurile iatinse ; foile oblungi
acuminate, dentate, ver*, cu peri aspri adesea tripartiti; pedicelele
erecte cu putin mai lungi de cat caliciul; lamina petalor lat5. obovatá
rotundatä; silicele de lungime mediocrg, tetragone, acoperite ca peri-
giori flni aIbicioi, muchiile lor glabrescente, verli, la maturitate coa-
dunate pe axii ; stilul de lungime egalä láimei silicei ; stigma bi-
lobatä.
E. banaticum Griseb. ohm; A. de Degen exsicl e planta
banalica In valle Kazan (loco classico) lecta. E. crepidifolium var.
angustifolium Griseb. et. Sch. iter hung. n. 87 (1852) sed. E. crepidi-
folii Rchb. non. quadrat. E. helveticum Fleuff. enum. ban. p. 19 (1858);
Borb. magyar. tudom. acad. kbzlem. XV Kiitet 1878 p. 175 - non DC.
syst. veget. 1821. E. Rhoticum Simk. bansag Cs hunyad. in magyar.
tudom. acad. közlém. XV p. 592-non DC. 1. c. 21, Iunie, Iulie. Stand
calcare, locuri umbrase uscafe. Valea Tesnei la G-aura-Fetei pe Ine-
letu-Mare, dar kale rar.
E. exaltatum Andrz. in Bess. enum. pl. volh. p. 71 et 83
n. 1554 (1822); DC. prodr. 1 p. 197; Ledeb. fi. ross. 1 p. 190.
d' Maiu, Iunie. Locuriaprice, petrigiuri cu iérb5, campuri. Vêrciorova;
Bucuregti ; Fetegti; Vaslui; Dorohoiu.
Tulpina perenantit, adesea multicaulä ; cauliï cam de 56-80
cent. inältime, ramogi ; foile anguste linear-lanceolate farte lungi, cele
radicale cuneato-oblungi atenuate in lung gisubtire petiol, distant den-
tate sau denticulate; cele medif caulinare gi mai lungi, mai ltiticele
de un port arcuato-deflex, virful gi baza lor atenuate ; caulil gi foile
de un aspect verde, avênd pe desupra peri fusiformi adpresi i peri
trifureati;pedunculeleflorale aproximativ de lungimea sepalelor ; lim-
bul petalelor obovato-cuneat cu marginea ugior curmatA (retusg); si-
licele lungi, drepte, Intinse exact tetragortice cu fatele albicios-pubee-
CRUCIFER/E 63
eente, stilul putin mai lung de cat fátimea silicei, peniä o stigmä evi-
dent bilobatä, ; florile galbene, neodorifete.
E. hieracifolium L. fi. suec. ed. 2 p. 234(1755); ejus spec.
p. 923; Rchb. icon. germ. vol. 2 fig. 4388. E. strictuns Gwrtn. in flora
d. wetterau 2 p. 451 (1800); DC. prodr. 1 p. 197; Koch syn. p. 55;
Boiss. fi. orient. 1 p. 196. 3 lunie, Iulie. Pe stänci §i. blocuri de
stânci efillute, in locuri deschise: Bro§teni pe Neagra In Suceava.
E. diffusum Ehrh. beitr. 7 p. 157 (1792); Rchh. ic. germ. 2
fig. 4394. P. canescens Roth catal. bot. 1 p. 76(1797); Koch syn. p. 56;
Boiss. fi. orient. 1 p. 193; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1464. E.
Andrxeijowskianum Bess. enurn. volh. p. 27 n. 838 (1822); Ledeb. fi.
ross. 1 p. 190; Lindem. fi. eherson. 1 13. 42. Cheiranthusalpinus Jacq.
fi. austr. tab. 75 (1773) sed nomen incongruens. Iunie, Iulie.
Locuri aprice, locuriinculte, pietri§iuri, ziduri vechi, därimäturi, cam-
purl §i la locuri cultivate. Severin ; Craiova ; Carac61; Comana ; Bu-
cure§ti Heresträu, Bäneasa, Chitila ; Buda, Bäicoi; lunca Teleajenului
pe la Scäeni; Bugu, Beceni; Sloboziea, Fete§ti; Galai, Bärbo§i ;
Tecuci; Bèrlad; Vaslui; Constanta, Caranasib.
§ 2. Silica obtus-tetragonä; stigma truncatrt sau Maid.
E. crepidifolium Rchb. germ. exc. p. 686 (1830); ejus je.
germ. 2 fig. 4385; Koch syn.p.56; Ledeb. fi. ross. 1 p. 192; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1463. d Main, Iunie. La locuri uscate, locuri
tari, aspre : Cdmpulung (Grec. enum. p. 10 et in Kanitz pl. roman.
add. n. 154); Comana ; Iasi.
E. repandum L. spec. p. 923; Koch syn. p. 55; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4381; Boiss. fi. orient. 1 p. 189; Sehlechtd. Lang, deutsch.
15 fig. 1462. E. ramosissimum Crantz stirp. ausir. fase. 1 p. 29.
0 Aprilie, Maiu. Locuri aprice aspre, locuri inculte §i de culturrt,
miri§ti vechi. Ro§iori-de-Vede; Beceni (Diplotaxis uiminea Grec. enum.
p. 10-non DC.) ; Galati ; Mäcin ; Caranasib, Constanta.
p. miniatum. Anual, de talle micuticä, ea 5 10 cent. Inaltime,
caul simplu subtire cu o mic'ä racemá terminalà de flori micutele, gal-
ben-viteline; silicele excedente chiar de cu timpu inflorirei §i destul
de torul6se. Pe campurile aprice de la Constanta (Br. leg. 1884).
13. SYRENIA. Andrr. fn Rchb. germ. exc. p. 688.
I. S. cuspid ata Rchb. germ. exc. p. 688 (1830); ejus ic. germ.
2 fig. 4399; Erysintum cvspidelvm DC. syst. 2 p. 493 (1821); ejus in
d4 CONSPgCTIM SISTEMAfid
prodr. 1 p. 197; Lcdeb. fi. ross. ip. 187. Boiss. fi. orient. 1 p. 199
Cheiranthus cuspidat us M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 120 (1808). Syrenia lati-
folia Andrz. in Bess. enum. volh. p 27n. 840 (1822). Maiu, Iunie.
La locuri tari, uscate, prin mici tuferi§e, räri§iuri de pädure. V8rcio-
rova ; Severin pe ruinele Severine ; Craiova ; Comana; Vaslui; Ia§i;
Dobrogea.
2. S. angustifolia Rchb germ. exc. p. 689 (1830; ejus ic.
germ. 1 fig. 4400; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1471. Erysimnm
angustifolium Ehrh. beitr. 7 p. 513 (1792); W. et Kit. rar. hung. 1
tab. 98; DC. prodr. 1 p. 196. Syrenia Ehrhartiana Andrz. in Bess.
enum. volh. p. 104 (1822). Cheiranthus canus Pill. et Mitterp. iter
p. 146 tab. 15 (1783). Q sau Iunie, Iulie. Câmpuri la locuri a-
price, pe ldngä grâne, pe Fang% drumuri. In Dobrogea : pe la Constanta,
Mamaia; Gargalic, Periclie ; Copadin, Bairamdede.
14. CONRINGIA Link en. h. berol. 2p. 172.
I. C. orientalis Andrz. ap. DC. syst. 9 p.508 (1821); Rchb. ic.
germ. 9 f. 4382; Bois. fi. or. 1 p. 210. Brassica orientalis L. spec.
p. 931. Erysimum orientate R. Br. hort. kew. 2 p. 117; Koch syn.
p. 58. Fi. perfoliatum Crantz stirp. austr. p. 27; DC. prodr. 1 p.199.
Maiu, Iunie. Tuferi§e, margini de pä.dure pe dealuri muntelse. Dealu-
Stirminei.
2. C. austriaca C. A. Mey. ind. canc. p. 191 (1831); Rchb.
icon. germ. vol. 2 fig. 4381; Boiss. fi. orient. 1 p. 210. Brassica aus-
triaca Jacq. fi. austr. p. 45 tab. 283 (1776). Erysimum austriacum
Baumg. enum. transs. 2 p. 263 (1816); DC. prodr. 1 p. 200; Koch
syn. p. 58; Ledeb. fi. ross. 1 p. 193. 0 Main, Iunie. Tuferi§uri pe
còstele petreise ale muntilor §i pe la poale. Vérciorova cätre gura SIti-
tinicului (A. Degen) !
Seriea 3. Latisepte siliculóse pleurorize (embrionul acumbent).
15. KERNERA Medik. in Ust. n. ann. 8 p. 42.
I. K. =matins Rchb. in mòsl. handb. 2 p. 1142 et germ. exc.
p. 669; ic. germ. 2 f. 4361; Koch syn. p. 72; Myagr um saxatilis L.
spec. p. 894. achlearia saxatilis Lam. encycl. 2p. 165; Schlechthendal
Lang. deutsch. 14 fig. 1416. Kerne, a myagroides Medik. in Ust. n. ann. 8
p, 49. Iunie piná In August. Stânci alpine §i subalpine prin
umbr6se umede. Dambovicioara; Negoiu ; Buceci in valea Caraima-
nului (Knecht.) §i pe Costila.
CRUCIFER/E 65
16. COCIILEARLL L. gen. n. 803.

I. C. Armoracia L. spec. p. 904; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4262;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1418. C. rusticana Lam. fi. fr. 2
p.471 (1778). Armoracia rusticana flora d. wetter. 2 p. 426 (1800);
Koch. syn. p. 71. Vulg. Chrean; Hirean. 21, Iunie, Iulie. Planta
de cultura pentru usul alimentar, se gasegte gi spontanee pe ling dru-
muri i päragini: intre Dolhasca i Lespede In Suceava, frecuenta.
p. macrocarpa. a macrocarpa W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 184
(1804). Tot de cultura, a rar spontanee In mod accidental.
17. LUNARIA L. gen. n. 809

I. L. rediviva L.' spec. p. 911; Sturm deutsch. h. 48; Koch
syn. p. 66; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4290; Schlecht. Lang. deutsch.
14 fig. 1393. Vulg. Lopegea. Maiu, Iunie. Locuri umede,
umbrése in vai subalpine. Buceci (Grec. enum. p. 11); cheile Barnarulni.
2. L. annua L. spec. p. 911; Lam. dict. encycl. 3 p. 616. L.
biennis Mcench meth. p. 126 (1794); Sturm deutsch. h. 48; Koch
syn. p. 66; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4289; Schlecht. Lang. deutsch.
vol. 14 fig. 1394. Aprilie, Maiu. Paduri in pärtile muntòse.
Vérciorova (A. Degen); Stirmina ; In Dobrogeape la Memastirea Cocogi,
18. VESICARIA. Layn. ill. tab. 559.

I. V. graeca Reut in catal. hort. genev. 1858; Boiss. fi. orient.
1 p. 262. Alyssum utriculatum fi. grmc tab. 607-non L. Vesicaria
utriculata Heuff. enum. ban. p. 20. Aprilie, Maiu.Stanci calcare
abrupte in valea Oltului pe la ipote i Cirlige (Knecht. )
19. ALYSSUM L. gen. n. 8o5

§ 1. Siliculele inflate sau ugior comprimate, fatele convexe ,
loculele ca cdte 2-6 seminte; filamentele staminelor neapendiculate
nici dentate.
I. A. edentulum W. e tKit. rar. hung. 1 tab. 92 (1802); Rchb.
icon. germ. 2 fig. 4281 et 4281 b; DC. prodr. 1 p. 163; Sturm deutsch.
h. 48; Heuff. enum. ban. p. 21: Boiss. fi. orient. 1 p. 266. d s au 21,
Mzdu, Iunie. Pe laturile petr6se ale muntilor, prin tuferige sau rarigiuri.
Vérciorova pe la Ilovila i Bahna ; vaiea Tesnei in fata Cernei ; Tismana
desupra mdnastirei.
p. strictum Rochel ap. Borb. 4 hazai arabis és. egyéb, crucifer.
6'6 CONSPECTUL SISTEMATIC
k6r. in k6ziem. XV (1878) P. 177: siliculele aproximativ globóse.

Severin (lire Bresnita.
2. A. saxatile L. spec. p. 980 ap. Sturm deutsch.,h. 66; Koch'
syn. p. 63, Rchb. icon. germ. vol. 2 fig. 4280; Schlechi. Lang. deutsch.
vol. 14 fig. 1382. 21, Maiu, Iunie. Prin locuri petròse, stand, déluri
muntAise. Valen Jiului pe la Láinici; in cheile Barnarului; 14 pe
dealul Miroslava ; Dobrogea pe munlif de la Mäcin §i Greci.
3. A. subsinuatumBorb.arab.és egyéb. crucifer. Ural in Itòzl.

XV (1878) p. 178 pro var. A. saxatili Linnffli. A saxatile Heuff. en.
ban. p.21; A. de Degen exsic! A. orientate Janka in linnrea ann. 1860
p. 557; Br. prodr. p. 135-non Ard. 2.I. Maiu, Iunie. Locuri petr6se
pe laturile §i la poalele muntilor. Vèrciorova, frecuent.
Aspectul s'étt argintiu-canescent §i cu peril laxi, foile inferiòre
radicale spatuleforme expresiv sinuate sau cam pinatifide, cele medil
dentate, denticulate sau intregi, racemele fructifere laxe 11 asemue§te
cu A. orientate Ard. insá diferä de acesta prin siliculele sale obovate
§i la virf retuse, iar nu curat orbiculare sau u§ior dilatate transver-
salice§te. Diferä asemenea §i de A. saxatile L. (ap. auct. cit.) la care
toile inferielre radicale sunt spatulate intregi sau u§ior sinuate gi sili-
culele obovate, insä la yid' rotundate. Dupä cercetärile amicului A. de
Degen, planta nóstrá ar fi cu adevgrat. A. saxatile L. spec. 908 §i
intocma cu cea din Creta despre care vorbe§te Linneu.
§ 2. Siliculele comprimate, plane sau putin convexe, kiculele a

a cate 1 sêmintä ; filamentele staminelor celor lungi ping. pe la ju-
m'étate aripat-dilatate, ale celor scurte c'un apendice dilatat.
4. A. argenteum Vital. sunun. plant. 4 p. 430 (1790); Sturm
deutsch. h. 48; Koch syn. p. 64; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4277; Boiss.
orient. 1 p. 270; Schlecht. Lang. deutsch. vol. 14 fig. 1384. A.
fi.
murale W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 6 (1799); M. Bieb. fi. t. c. 2 p.
103; Rchb. 1. C. fig. C.9,78. 74, Maiu, Iunie. Locuripetróse in regiunea
montanä. Vêrciorova; Oläne§ti; valea Oltului de la Coziea in sus ;
Buzeu ; Odobe§ti pe Mägura §i la Munteni; Dobrogea pe la Mein,
Coco§i, Alibeichioi pe Consu/u.
§ 3. Siliculele plane sau u§ior convexe, a cate 2 seminte; fila-

mentele staminelor celor mici pênti pe la jumètatea lor inferien4 sunt
aripat-dilatate bidentate, iar ale celor lungi stint aptere edentule sail
putin apendiculate,
CRUCIFER/E 67
A. repens Baumg. enum. transs. 2 p. 237 (1816); Heuff.

enum. ban, p. 22; Boiss., fi. orient. 1 p. 275. A. Roche,Ui Andrz. in
Rchb. icon. germ. 2 fig. 4275 (1837); Neilr. diagn p. 13. lunie,
Stánci pe piscurile alpine ale muntilor Matti. Negoiu; Pitpu§ea;
Buceci (Br. Knecht.) ! ; Ceahltiu (Knecht.).
A. Stribrnyi Velen. fi. bulg. suppl. p. 640 (1891) ex des-
criptione; Stribrny exsic. in C. Bnitz herb. europ. ann. 1894!
Maiu, Iunie. Stânci, prin tuferi§e §i la locuri cam deschise. Vdr-
ciorova in valea Bahnei apr6pe de llovita (Grec. leg. in anno 1884 et
ab initio sub nomen Alms. montanum latifolium notatum.) Raritate.
7. A. pulvinare Velen. fi. bulg. p.. 39 (1891); Stribrny exsic.
in Bmnitz herbar. europ. ann. 1894! Maiu, Iunie. Pe stâncile de
conglomerate intre Sehela-Cladovei §i Gura-Väei.
De §i planta n6strä diferä intru Mira de cea din Bulgariea prin
indumentul su mai impislit §i de aspect cu mutt mai lepieloto-argintiu
precum §i prin siliculele sale nu tocma pe atit de largi, totu-§i, dup6
indemnul amicului A. de Degen, ne am oprit de a o considera ca o
specie distinctä, considerand polimorfismul ce existä in grupa ce tine
de A. montanum L. §i am reunit'o cu specia bulgaricä.
8.A. commutatum Heuff. enum. ban. p.22 (1858) pro var.
A. montani 8; Simk. bánság. s. hunyad. utaz. in közlem. XV kötet.
1878 p. 525. A. rostratum Rchb. icon, germ. vol. 2 fig. 4272 (1838)
et Auct. hung. et transs. plur. -non Stev. A. transsilvanicum Schur
enum. transs. p. 63 (1866); Simk. enum. transs. p. 90 et exsic.!
Velen fi. bulg. p. 39. Maiu, Iunie. Locuri aprice inculte, locuri
petr6se, argilo-glaresise, drumuri. Vörciorova, Severin; Craiova ; Ia§i ;
in Dobrogea pe la Mäcin, Isaccea, Nicolitet, Coco§i, Alibeichioi.
Obs. A. arenarium Gmel fi. baden. 3 p. 37 (1808)- non Lois. not.
p. 96 (1810), §i care este acela§i cu A. montanum s. ang ustifolim Heuff.
1. c. se pote considera apr6pe identic cu planta n6stril, dar care s'ar
deosebi numa prin foile sale mai prelungi.
S. A. rostratunt Stev. in mém. acad. de St. Petersb. 3 p. 295
tab. 15 fig. 1(1810); Ledeb. fi. ross. 1 p. 139v Lindem, fi. cherson 1
p. 48. A. Wierzbichii Heuff. in Flora ann. 1835 p. 242; enum ban.
p. 22; Rchla. icon. germ. 2 fig. 4272 b; Neilr. diag. p. 13. 0 Maiu
Iunie. Locuri aprice inculte, märäcini§iuri, petriliuri pe ling crti.
Turnu-Mägurele, Segarcea; Bäneasa din Vla§ca, Comana (Grec. in
Br: prodr. p. 135.); Galati, Bärboii; Mäcin,
10. A. minimum WiIld. spec. pl. 3 p. 464 (1800); Koch syn.

p. 65; Rchb. icon. germ. 9 fig. 4268, typicum, genuinum; Boiss. fl.
orient. 1 p. 281; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 14 fig. 1389 genui-
num. 0 Maiu, Iunie. Locuri aprice inculte, campuri, pe lingd dru-
ogere, pdragini; specie forte cornund. Craiova; Bucure§ti, Chi-
tila, Ciocdne§ti; Comana, Bdneasa; Lehliu, Fete§ti ; Braila ; la§i ; Do-
brogea.
(3. ramosissimum Grun. enum. borysthen. p. 114 (1869); Lindem.
fi. cherson. 1 p. 49. Tulpina radicald multicauld, caulil fòrte nume-
adesea ramificati, totul formand stuf orbicular; caulii externi
prostran apoi adscendenti erecti, cei interiori adscendenti, ei §i ra-
murile lor terminan In racemä adesea Rule lungä. Tèram argilo-
humifer, locuri fertile pe tingá drumuri i ogòre. Bucure§ti (A. cam-
pestre Grec. enum. p. 11 quoad specimen. ab Cotroceni), Chitila, He-
restrdu ; Fete§ti ; Fälciu.
II. A. minutum Schlecht. in herb. Willd. ex Stev. in DC. syst. 2

p. 316 (1821); DC. prodr. 1 p.. 163; Ledeb. fi. ross. 1 p. 140; Velen.
fi. bulg. p. 41. Q Aprilie, Maiu, Iunie. Locuri aprice, tgramuri
argilo-glareòse, pe 11110 cdi, ogcíre. In Dobrogea pe Ostele de la Mur-
fatlar spre Eskibilbil; Mdcin spre Greci.
In multd afinitate cu cel precedent, are asern6nare prin silicu-
lele sale glabre §i Intru catva prin portul s'éu, diferä In mod evident
prin sepalele sale care persist Arica dupd fructificatie pe silicule, totu§i,
frisk nu mult §i se scutur; apoi, prin racema florilor scurtd §i in-
desatä, oarcum capituliformd §i prinsiliculele sale ceva maitumefiate.
A. hirsutum M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 106 (1808); Rchb. icon.
germ. 2 fig. 4271; Boiss.fl. orient. 1 p. 284.-0 Maiu, Iunie. La §e-
suri, locuri aprice inculte. in Dobrogea pe la Constanta, Gargalic,
Periclie.
Are multä asemënare cu A. calycittum L., insd, este mai Oros,
peril stelati mai areolati, foile mai ldticele, siliculele acoperite cu
peri stelati in amestec §i cu p.eri simpli ce rèsar din puncte tuberculi-
forme, pedicelele siliculelor stau explanate, sepalele de timpuriu ca-
duce, plus caracterele grupei.
§ 3. Siliculele convexe, au loculele a cate 2 semi* ; filamen-

tele staminelor cdtre virf sunt subulate, la bag nearipate, nedenticu-
late, neapendiculate.
A. calycinum L. spec. p. 908; Sturm deutsch, fi. h. 48;
CRUCIFER/E 69
Koch syn. p. 65; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4269; Boiss. fi. orient. 1
p. 285; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 14. fig. 1387. A. campestre M.
Bieb. fi. taur. cauc. 2 p. 105 (1808). Adyseton calycinum Scop. fi.
earn. 2 p. 13. (:) Maiu, Iunie. La locuri cultivate, campuri,
drumuri, holde, päragini ; specie fórte comuna. Severin ; Craiova;
RIninic; Pite0i ; Ioneti, Vultureanca, Gae0i; Bäneasa, Comana; Bu-
c ure0i, Chitila, CiocAne0i; Ploe0i; Braila, Galati; Birlad ; ; Do-
brogea.
Deosebit de caracterele grupei sale, este de notat i persistenta
sepalelor pe silicule mult Limp dupa fructificare, siliculele nu sunt gla-
bre, ci presärate Cu micutei peri stelati adpresi, petalele albescente.
Prin portul su presentéza variatiuni, din care :
subincanum. Tulpina uni-multicaulä, caulif adscendenti nera-
mificati, foile lineare anguste, iudumentul argenteo-canescent;
p. depressum. Tulpina multicaulä, caulii la baza culcati apoi ad-
scendenti erecti simpli sau ramo0 ; siliculele maricele, sepalele in
mare parte caduce;
y. foliosum. Tulpina rnulticaulä, caulii culcati la baza apol ad-
scendent-erecti, simpli sau ramo0, foile comparativ cu ale celor prece-
dente mai mari 0 mai laticele, dense 0 cu aspectu verde, insä acope-
rite tot cu peri stelati; sepaiele in mare parte 0 mult timp persistente.
§ 5. Siliculele Mile plane, loculele lor a cate 4 6 s6minte; fi-
lamentele staminelor dentate. Plante anuale. Gen Meniocus DC.
14. A. linifolium Steph. In Willd. spec. pl. 3 p. 467 (1800);
Boiss. fi. orient. 1 p. 286. Meniocuslinifolius DC. syst. 2p. 325(1821);
Ledeb. fi. ross. 1 p. 134. (D Aprilie, Maiu. Locuri aprice, lcess
danubian ; pe malurile Borcei la Fete0i partea despre statiea feratd;
copios.
20. BERTEROA DC prodr. p. [58.

1. B. incana DC. syst. 2 p. 291 (1821); Rchb. je. germ. 2 fig.
4284; Boiss. fi. orient. 1 p. 290. Alyssum incanum L. spec. p. 879.
Farsetia incana R. Br. hort. kew. 4 p. 97 (1812); Koch syn. p. 65.
Vulg. AlbiI, aucqioara. 0 lunie, Iulie, August. Locuri sterile 0
la locuri fertile in tag regiunea campénä, alpesträ §i subalping infe-
rióra. Vèrciorova, Severin ; Craiova; Rimnic; Stolnici; Arge0,Pite0i;
Alexandria; Comana; Bucure0i, Herèstrau, Chitila (Alyssum inca-
num Grec. enum. p. 11); Ciocänegti, Peri0; P1oe0i; Galati; Tecuci;
Ia0; Fälticeni; Dobrogea.
13. viridis. B. viridis Tausch ap. Rchb. germ. exc. p. 672, cu as-
pectu verde sau prea putin canescent; crete prin locurile cam um-
bráse §i tèmna.
21. DRABA L. gen. n. 8uo.

§ 1. Tulpina perenictt robustä multicipitg, multicaul4 foile ro-
sulate, cele de la pdmènt emarcicle, cele de supra acestora rigide pe-
ctinat-ciliate, avénd pe desubt o nervur6 medianit proeminent6; scapi
Ma foi; florile galbene.
I. D. aizoon Wahlenb. fi. carpat. p. 193(1814); Rchb. je. germ. 2
fig. 4255; DC. prodr. 1 p. 166. D. lasiocarpa Rochel. rar. banat. p. 4.
(1828) solum nomen. Sturm deutsch. h. 60. D. aizoides Kotschy zool.
hot. gesel. vol. 3 p. 65 et p. 132 (1853)-non L. (Conf. Koch syn.
p. 67 et Sturm deutsch. h. 20 et h. 60 tah. 2, 3, 4 et 5). ll, Maiu,
Iunie. Stiinci in regiunea montan6. Valea Bahnei pe la Ilovita §i spre
Bahna ; valea Tesnei la Gaura-Fetei (A. Degen) ; Negoiu; Pajerea pe
Giuvalu ; Buceci la Strunga pe B6trinele.
D. compacta Schott analect. bot. p. 50 (1850),; Stur mo-
nogr. gen. draba tab. 1 (!). D. ciliaris Baumg. enurn. transs. 2 p. 230
(1816)-non Maly nee Scop. (1772). D. Baumgarteni Schur en. transs.
p. 65 (1866) ex p. 4, Maiu, Iunie. Stânci in regiunea alpind a mun-
tilor mari. Buceeipe Caraimanu §i Omu (Knecht.); pe FUrnica §i Virful-
cu-Doru ; Piatra-Mare.
D. Haynaldi Stur monogr. gen. draba p. 21 tab. 2 (1861).
D. ciliaris Baumg. J. c. ex p. D. Baumgarieniß. stenophyllaSchurenum.
transs. p. 65 (1866) ex descriptione et loco natale. J. Iunie, Iulie.
Stand pe piscurile alpine. Buceci (Knecht.)
§ 2. Tulpina perenica stuf6sd; caula la bazà" cu foi rosulate, de
alungul lor cu foi sparse alterne, foile moi cu peri rari simpli, bi sau
trifurcati; florile albe.
4. D. Kotschyi Stur cest. bot. zeit ann. 1859 p. 33 tab. 1; ejus
monogr. gen, draba p. 24; Schur enum. transs. p. 64. D. transsitoanica
Schur ohm. 21. Iunie, Iulie. Stânci, fisuri de stdnci abrupte In re-
giunea alping. Buceci pe Caraimanu, pe Jipi-Mari (Knecht)? la Oulu
(Br.) §i la Strunga (!); Ceahlau (Knecht.)
a. flexuosa Stur 1. c. fig. a;
ri. robusta Stur 1. c. fig. f3.
CRIJCIFERIE 71
D. carinthiaca Hoppe in Flora ann. 1823 vol 2 p. 437;

Sturm deutsch. h. 65 tab. 7 specimina minor; Rchb. ic. germ. 2 fig.
4246. D. Johanis Host 1 austr, 2 p. 240 (1831) et Auct. Koch syn.
p. 68. D. nivalis DC. syst. veg. 2 p. 344 (1821); prodr. 1 p. 169-non
Liljebl. D. Hoppeana Rudolphi ap. Rchb. germ. exc. p. 666 (1833) ;
Sturm deutsch. h. 65 tab. 4. D. Johanis p. glabrata Koch 1. c. p. 69
etiam specimina nostra. 21.. lunie, Iulie. Stânci in regiunea mon-
tang. Scärkioara (Scärita) in Medredinti; Negoiu; Dimbovicioara;
Buceci; Sinaia pe Plaiul-CumpOtu (Knecht.) ;- Ceahlau (Knecht.).
§ 3. Tulpina anualä. simplä., unicaull sau multicaulk
* Caule unic, subtire, la baza cu foi rozulate §.1 de alungul cu
fui alterne sparse.
D. nemoralis Ehrh. beitr. 7 p.152 (1792); Rchb. ic. germ. 2
fig. 4326; DC. prodr. 171; Boiss. fi. orient. 1 p. 302 var. a; Schlecht.
Lang. deutsch. 14 f. 1408, a. 0 Iunie, Iulie. La locuri uscate argi-
loso-petròse: COmpina (Knecht.).
D. lutea Gilibl. El. lithuan. 4 p. 46 (1782); DC. prodr. 1 p. 171
var. p. Draba nemorosa a. glabra Schur enum. transs. p. 66 (1866).
D. nemorosa var. leiocarpa Janka kftlem. tom. XII p. 184. D. contorta
Auct. transs. quoad plant. dacicam - non Ehrh. (1792). 0 Maiu,
lunie. Locuri cam nOsip6se dar cu iérbä. miinunticd. Bu§teni ; Podu-.
Turcului prin lunca Zeletinului.
" Cauli mai multi, sublirei, scapiformi, avdnd numa la bag foi
rosulate.
D. verna L. spec. 896; Sturm deutsch. h. 4; Koch syn, p. 70;
Rchb. ic. germ. 2 fig. 4324; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1411.
Erophila vulgaris DC. prodr. 1 p. 172. 0 Aprilie. Prin ogere vechi,
porumbi§ti, miri§ti nelucrate, locuri nOsipése, drumuri, cäi. COmpulung,
Conte§ti; Pite§ti ; COmpina (Grec. enum. p. 11); Ciocäne§ti, Chitila,
Bucure§ti; Comana; Pasgrea, Lehliu ; Boto§iani.
D. praecox Stev. in mem. soc. natur. mosc. 3 p. 269(1812);
Rchb. icon. germ. 2 fig. 4233. D. spathulata Lang. ap. Hoppe in Sturm.
deutsch. h. 65 tab. 1. Draba verna p. subrotunda Koch syn. ed. 3 p. 57.
Erophita prcecox DC. prodr. 1 p.172(1824); Boiss. fi. orient. 1 p. 303.
0 Aprilie. Locuri nOsip6se, petri§i mè'nunt §i cu iérba. Verciorova ;
Craiova prin lunch' §i pe cnste spre Breasta; Podu-Turcului spre pä.-
durea Bodeasa,
22. PELTARIA L. gen. n. 8o6.

I. P. albacea L. spec. p. 910; Sturm deutsch. h. 48; Koch syn.
p. 66; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4231; Boiss. fi. orient. 1 p. 307;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1396. 21, Maiu, Iunie. Pdduri, rd-
riliuri, pe céstele rnuntilor petro§i. Vèrciorova, valea Bahnei pe la
Ilovita §i mai sus ; valea Tesnei la Gaura-Fetei.
Seria 4-a. Latisepte siliculòse notorize (embrionul incumbent).

23. CAMELINA Crantf. stirp. austr. r p. 18.
I. C. microcarpa Andrz. ap. DC. syst. veg. 2 p. 517 (1821) ;
De Less. icon. select. 2 tab. 69; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4293; Ledeb. fi.
ross. 1 p. 196. C. silvestrisWallr. sched. p. 347 (1822); Boiss. fi. orient. 1
p. 311. O sativa a. pilosa DC. prodr. 1 p. 201; Koch syn. p.79; Rchb.
ic. germ. 2 fig. 4292 si planta foliis integris pilosis et statù silvestris.
Vulg. Galbenup. Galbenu2iul-Inului. Oul-Inului. Lubillt. O Iunie,
Iulie. Cdmpuri pe la locuri fertile. Ciocäne§ti ; Buftea, Peri§i; Ploe§ti ;
Chitila, Bucure§ti; Comana, Bäneasa; Fete§ti; Brdila ; Darwin; Con-
stanta.
2. C. macrocarpa Wierzb. in Heuff. enum. banat. p. 24 (1858) ;
Rchb. icon. germ. vol. 2 fig. 4294 b. 0 Maiu, Iunie. Pe lingä drum.
Vérciorova.
Are siliculele piriforme ca §i cea precedentä, Insk cu putin mai
märicele li mai ituflate, venulele lor mai pronuntate; foile caulinare
ovato-lanceolate, in cdtva mai dilatate §i förte intregi, baza sagitatd.
24. NESLIA Desv. journ. bot. 3 p. 162.
I. N. paniculata Desv. journ. bot. 3 p. 162 (1814) ; Koch syn.
p. 82; Rchb. ic. germ. vol. 2 fig. 4291; Boiss. fi. orient. 1 p. 371;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1491. Myagrum paniculatum L. spec.
p. 894. O Maiu, Iunie. Sol fertil, pe lingd drumuri, prin porum-
bi§ti §i pirlóge de ardturi. Simian, Hinova; Môngstirea Neamtu (Chan.)
Sect. II. Angustisepte: valvele comprimate §i astfel late, ambele

constituind un plan de la stinga la drépta, septul f6rte dngust §i in
sens perpendicular acestui plan.
Seria I. Angustisepte pleurorize.
25. THLASPI L. gen. n. 8o2.
I. Th. arvense L. spec. pl. 901; Koch syn. p. 73; Rchb. ic.
c ittr crF È niE 13
germ. 2 fig. 4181; Boiss. fi. orient. 1 p. 323; Schlechtd. Lang. deutsch.
15 fig. 1419. Vulg. Buruiana-vermelui. 0 Maiu pia. In August.
Campuri la locuri fertile ; fórtevulgarl In Romaniea. Severin ; Tirgujiul ;
Craiova; Chitila, Bucure§ti ; Comana; Lehliu; Ploe§ti; Campina, Pre-
deal ; Foc§iani ; M6nästirea Neamtu (Chan. exic.)
Th. alliaceum L. spec. p. 901; Sturm deutsch. h. 65; Koch
syn. p. 73; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4182 litt. D E F G. 0 Maiu, Iunie.
Prin locuri de culturg, porumbi§ti vechi, drumuri. simian, Hinova.
Th. perfoliatum L. spec. p. 902; Sturm deutsch heft 65 ; Koch
syn. p. 73; Rchb. ic. germ. vol. 2 fig. 4183 litt. H I K L; Boiss. fi. orient.
1 p. 325; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1421. 0 Aprilie, Maiu.
Locuri fertile §i de cultura, porumbi§ti §i holde, drumuri. Carnal ;
Craiova; Conte§ti; Pite§ti ; Bucure§ti; Comana; Lehliu, Fete§ti ; Braila,
Galati ; Neamtu ; Dobrogea.
T. affine Schott in Kotschy exic. 1850 solum nomen; Boiss.
fi. orient. 1 p. 327; Borb. k6z1. XV k6t. 1878 arab. es egieb crucifer.
p. 205. Th. Koveccsii Heuff. in Flora ann. 1853 p. 624; enum. banat.
p. 25. Th. longiracemosus Schur cest. bot. zeit. 1858.p. 22. 7h. cochlea-
riforme Janka in Linmea vol. 30 ann. 1859 p. 557'- non DC. syst. veg. 2
p. 381 (1821) nec. De Lessert icon. selec. vol. 2 tab. 52! 21. Maiu,
Iunie. Liveli, paji§ti in regiunea montana subalpinä. Predeal (Th.
Jankce Br. contrib. 1889 p. 5 - non A. Kern.); Buceci; Ghitu ; Dim-
bovicioara.
Th. dacicum Heuff. enum. banat. p. 25 (1858); Borb. I. c.
p. 207. Th. alpestre Baumg. enum. transs. 2 p. 245 (1816); Schur
enum. transs. p. 68; Fuss trams. exc. p. 72; Br. prodr. p. 140-non
L. 2f, Maiu, Iunie. Pe -stand §i la locuri cu iérba in regiunea al-
pina. Godeanu pe Sca'ripara; Buceci la Schitul Ialomitei ; Bu§teni pe
Costila; valea 116§n6vei (Br. miss.) §i d'asupra Schitului Predeal,
pe aci mai rard.
28. IBERIS L. gen. n. 814

I. I. saxatilie L. spec. p. 905; Koch syn. p. 75; Rchb. je.
germ. 2 fig. 4200; Boiss. fi. orient. 1 p. 333. L vermiculata M. Bieb.
fi. t. c. 2 p.101 (1808). 4. Maiu, Iunie. Stand, cräpaturi stanc6se.
in Dobrogea ling Greci pe muntele Tutuiätu.
I. semperflorens L. L pinnate L. /. amara L. prin gradini ;
cam popularizate.
U CONSPECTUL SISTEMATIC
27. BISCUTELLA L. gen. n. 8o8.

I. B. laevigata L. mant. p. 225 (1771) ; Koch syn. p. 76; Rchb.
ic. germ. 2 fig. 4203 li tt. D. E.; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1436.
B. alpestris W. et Kit. rar. hung. 3 t. 253 (1812). Vulg. Ochelarig,
Cheldrea, Cheldrel. `4, Hie, August. In regiunea alpinä. §i subalpinä.
Valea Cernei la Clo§ani (Saba *tef. leg.); valea Tesnei; Lainici; valea
Oltului pe Foarfeca; Dimbovicioara ; Buceci (Knecht.) §i pe Ceahlä.0
(Knecht.). Variag :
a. glabra Gaud. fi. helv. 1 p. 235 (1828); Koch syn. p. 76. B. lu-
cida DC. syst. veg. 2 p. 414 (1821). Caulif §i foile glabre, siliculele
iargli glabre netede ;
p. ambigua DC. dissert. tab. 9. B. lcevigata Rchb. L c. Gault( §i foile
gros dentate asprite cu peri setulo§i, siliculele cu totul glabre netede.
Seriea 2. Angustisepte notorize.

28. HIITCKINSIA R. Br: hort. kew. 4p. 82
I. H. alpina R. Br. hort. kew. ed. 2 vol. 4 p.82 (1812); Koch syn.
p. 78; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 15 fig. 1482. Lepidium alpinum
L. spec. p. 899; Sturm deutsch. fi. hef. 20. Noccea alpina Rchb. icon.
germ. 2 fig. 4222. 21, Iulie, August. Piscuri alpine. La Päpu§ea;
pe Buceci la Omu §i Caraimanu (Knecht)! pe la Schitul-Ialmnitei.
2. H. brevicaulis Hoppe ap. Sturm deutsch. fi. het 65 (1834);
Koch syn. p. 78; Schlecht. Lang. deutsch. fi. vol. 15 fig. 1483. Noccea
brevicaulis Rchb. germ. excurs. 3 p. 663 (1832) et icon. germ. loc.
cit. -- t funie, lulie. Piscuri alpine pe Negoiu la 2530 m.
29. CAPSELLA Vent. tab. 3 p. rro.
I. C. bursa-pastoris Moench meth. p. 271 (1794); Sturm
deutsch. h. 66; Koch syn. p. 79; Rchh ic. germ. 2 fig. 4229; Boiss.
fi. orient. 1 p.340; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1485. Thlaspi bunia
pastoris L. spec. p. 903. Vulg. Pa§tele-cailor, 7.eisculikl. e Apri-
lieAugust. Prin locurile fertile; plantä. Mile comuná in hítä. téra
(Grec. enum. p. 12. Variazä :
a. genuina. Florile avènd patru petale, foile sinuato-dentate sau
pinatifide;
p. integrifolia. Florile avend patru petale, foile radicale §i cauli-
nare intregi ;
T. apetala. Foile fdril petale normale, petalele filnd transformate
In stamine constituind un androceu decandru ; foile varii.
CilUMER/E 7t
30. 2ETHIONENA R. Br. in Ait. hort. kew. 4p. 8o

I. saxatile R. Br. I. c. p. 80 (1812); Koch syn. ed. 3 p. 64;
DC. prodr. 1 p. 209; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4227; Schlecht. Lang.
deutsch. 15 fig. 1488. Thlaspi saxatile L. spec. p.901. Iunie, lulie.
Locuri petr6se, stänci abrupte. Valea Tesnei la Gaura-Fetei.
31. LIPIDIUM L. gen. n. 8or.

I. L. Draba L. spec. pl. ed. 1 p. 645 (1753); Sturm deutsch.
h. 68; Koch syn. p. 77; Boiss. fi. orient. 1 P. 356; Schlechtd. Lang.
deutsch. 15 f. 1474. Cardaria Draba Desv. journ. bot. 3 p.162 (1814);
Rchb. ic. germ. 2 p. 4211. Vulg. Urda-vacei. ?l, Maiu, Iunie.
Prin locuri fertile, drumuri, cili urbane §i rurale; specie fórte comuna
in VA. (Grec. enum. p. 12). Severin; Craiova; Cdmpulung; Bucure§ti;
Ploe§ti ; Galati; Bérlad; Ia§i; Fdlticeni; Dobrogea.
L. campestre R. Br. hort. kew. 4 p. 88 (1812); Koch
syn. p. 77; Rchb. ie. germ. vol. 2 f. 4214; Boiss. fi. orient. 1 p. 355;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1476. Ihlaspi campestre L. spec.
p. 902. Vulg. Chrenitd, Urda-vacei. Maiu, Iunie. Cdmpuri,
drnmuri, cdi urbane §i rurale, garduri, grddini ; Mae vulgarg prin
(Grec. enum. p. 12). Severin; Craiova ; Câmpulung; Bucureiti; Co-
mana; Predeal, Sinaia ; Cdmpina, Väleni ; Galati ; Ia§i; Boto§iani ;
Fdlticeni, Mitin; Dobrogea.
L. perfoliatum L. spec. p. 897; Sturm deutsch. h. 68; Koch.
syn. p. 78; Rchb. ic. germ. 2 f. 4217; Boiss. fi. orient. 1 p. 362;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1477. Ø AprilieIunie. Locuri
fertile, locuri cultivate, semdndturi, edmpuri, ciii rurale ; tri regiunea
meridionalä a tèrei. Tdrtäse§ti, Cioeänelti; Bucure§ti ; Lehliu, Slobo-
ziea,Fete§ti ; Braila, Galati; ; Boto§iani ; Dobrogea pe la Constanta,
Copadin, Periclie, Tulcea, frecuent.
L. ruderale L. spec. p.900; Sturm deutsch. h. 68; Koch syn.
p. 78; Rchb. je. germ. 2f. 4215; Boiss. fi. orient. 1 p. 361; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1478. Vulg. Peduchernillt Mdrtea-Stelnitelor.
MainAugust. Cdmpuri, pe la locurile cultivate, cdi urbane §i
rurale In tad téra. Severin ; Craiova ; Rimnic ; Pite§ti ;Bucure§ti; Co-
mana ; Braila. etc.
L. graminifolium L. spec. p. 900; Sturm deutsch. h. 68;
Koch syn. p. 78; Rchb. je. germ. 2 fig. 4218; Boiss. fl.orient.1 p.361,
CO/sISPECTUL SISTEMATIC
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1479. - d' Iunie-August. Pe lingt

aräturi sau grdne. Craiova ; Calafat.
L. latifolium L. spec. p. 899; Koch syn. p. 78; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4219; Boiss. fi. orient. 1 p. 359; Schlechtd. Lang. deu6ch.
15 fig. 1480. - 21, Iunie, Iulie. Locuri josnice umede balbise grate
sau oarecum grate, in regiunea meridionala. Craiova; Buz6u; Braila,
Galati; 14; Dobrogea.
L. crassifolium W. et Kit. rar. hung. tab. 4 (1799); Rchb.
icon. germ. f. 4220. - 21, Iunie. Locuri särate scurse. Dobrogea subt
Caracoium, Mamaia.
32. SENEBIERA Pers, syn. 2p. r85.

I. S. Coronopus Poir. in Lam. encycl. meth. 7 p. 76 (1806);
Sturm deutsch. h. 68; Koch syn. p. 80; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4210;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1514. Cochlearia Coronopus L. spec.
p. 904. Coronopus depressus Mcench meth, p. 220 (1794). -Ø Apri-
Loeuri aprice, petri§iuri bdtute §i cu iérba, curti, dru-
mud. Câmpina, calea din ormiu &dire puturile de petroleu, copi6sa. ;
Bucuresti, Herestreu; Comana; Fetelti; Fälticeni pe trotuáre.
Subtribul B. - Fructul nedehiscent lomentos, uni-bi-multilocu-

lar, articulat sau nucamentos.
Seria 1. Lomentòse pleurorize.
CAKILE Town. ap. DC syst. 2 p. 427.

I. C. maritima Scop. fi. carn. ed. 2p. 35 (1772); Koch. syn.
p.83; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4158; Boiss. fi. orient. 1p. 365; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15f. 1438. - C. serapionis Gmrtn. fruct. 2p. 287 (1791).
Bunias Cakile L. spec. p. 936. - 0 Iunie - Septembre. Pe malurile
marei la Constanta i pe linga lacul Tuzla-Ghiol ; Sulina.
EIICLEDIUM R. Br. hort. Item 4. p. 74.

I. E. ayriacum R. Br. hort. kew. 4 p. 74 (1812); Koch syn.
p.81; Rchb. ic. germ. vol. 2 fig. 4157 ; Boiss.fi. orient. 1 p. 368 ; Sclechtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1437. Anastatica syriaca L. spec. p. 895. ya-
grurn syriacurn Scop. fi. carn. ed. 2p. 11. Bunias syriaca Gmrtn. fruct.
2p. 290. -0 Aprilie -Iunie. Locuri uscate §i tari, inculte sau de
cultura. Ione§ti, Vultureanca; Tarta§e§ti, Guliea (Grec. in Br. prodr.
CRUCIFgRA 71
p. 134); Bucure§ti ; Fete§ti ; Braila, Galati; Imi ; Dorohoiu (Knecht.) ;

In Dobrogea frecuent.
Seriea 2. Lomentòse notorize.

35. ISATIS L. gen. n. 824.
I. I. tinotoria L. spec. p. 936; Sturm deutsch. h. 3; Koch syn.
p. 81 exclus. var. y ; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4177; Ledeb. fi. ross. 1
p. 21.2; Boiss. fi. orient. 1 p. 380; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1489.
I. campestris Stev. ap. DC. syst. veg. 2 p. 571 (1821). Vulg. Boien-
gishe. Cardama. Drobnioarei. di Maiu, Iunie. Campuri la locuri fer-
tile; une-locuri in culturä pentru usul tinctorial popular. Severin, Balta ;
Tirgujiul; SOgarcea (Doljiu); in Vla§ca pe la Sloboziea, Odäile-Arsa-
che §i Bäneasa; Me§ti, Titu ; Beceni (Grec. enum. p. 12).
Siliculele de ordinar glabre sunt de 3-4 ori mai lungi de cat
lätirnea lor, au baza ängustá sau cuneatä, virful rotundat sau prea pu-
tin emarginat.
2. 1. prwcox Kit. in Tratt. arch. 2 p.40 tab. 68 ann. 1814; DC.

prodr. 1 p. 21.0; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4178; Ledeb. fi. ross. 1 p. 211.
I. tintoria y. proecox Koch syn. p. 81. cf Maiu, Iunie. Pe cóstele
petr6se ale muntilor la Vêrciorova, abundézä.
Siliculele sale sunt mai läticele, de forma elipticä, la baza pu.
tin änguste, necuneate, virful rotundat sau 6recum truncat ; epoca In-
fiorirei timpurie, prin Maiu.
Trib. II ORTHOPLOCEE DO. Cotiledonil lungitudinal-plicati, in-

tocmind un sghiab unilateral in care radicula este adusa In sus (coti-
ledoni incumbenti).
Sectia I. Ortoploce latisepte silicóse.

36. DIPLOTAXIS DC. syst. veg. 2 p. 628.
I. D. muralis DC. syst. 2p. 634 (1821) ; ej. prodr. 1 p. 222 ; Sturm
deutsch. h. 68; Koch syn. p. 62; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4417; Schtechtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1502. Sisymbrium murale L. spec. p. 918.
C) Maiu - Septembre. Locuri uscate, araturi, grâne, pbrumburi, pe-
tri§uri cu iérhä pe linga cal. Craiova; Ciocane§ti, Chitila, Bucure§ti ;
Cämpina; Predeal; valea Slänicului spre Beceni (D. viminea Grec.
enum. p. 12, ex p.-non DC. Brassiea muralie Grec. in Br. prodr p. 131) ;
Braila, Galati ; Dobrogea.
Greer-acts D. Dr. C. 1324. 8
'78 CONSPECTUL SISTEMAIIC
ri. intermedia. D. intermedia Schur enum. transs. p. 60 (1866);

aprópe preste tot sau cu totul glabrd. Câmpuri. Craiova.
Tulpina ierbacee anualä sau bienig pórtä un stuf de foi radi-
cale li emite cauli simpli nefoliati sau putin foliati cdtre bag.
2. D. tenuifolia DC. syst. veget. 2 p. 632 (1821); prodr. 1

p. 222; Sturm deutsch. h. 68; Koch syn. p. 61; Rchb. ic. germ. 2
fig. 4420; Boiss. fi. orient. 1 p. 387. Sisymbrium tenuifolium L. spec.
p. 917. Sinapis tenuifolia R. Br. hort. kew 4. p. 128.-74, Iunie. Iulie.
Locuri fertile, petri§iuri mènunte cu iérbd, cämpuri, locuri cultivate,
drumuri. Vdrciorova, Severin ; Chitila, Bucure§ti; Comana ; Fete§ti ;
Buz6u, Deceni (Grec. enum. p. 10); Galati; Dobrogea.
Tulpina sub-lignescentä perenig, emite multi cauli in parte ra-
mificati §i foliati pind pe la jumätate: pedicelile mai lungi de cat
florile lor,
37. SINAPIS Town. inst. p. 227
I. S. nigra L. spec. p. 933; DC. prodr. 1 p. 218; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4427. Brassica nigra Koch deutsch. fi. 4 p. 713 (1840);
Boiss. fi. orient. 1 p. 390; Schlecht. Lang. deutsch. 15 f. 1495. Vulg.
Mutar de camp. Mutar-negru. Rapp de mutar. C)Iunie, Iulie. Prin
locuri de lunci, prunti§iuri, drumuri §i la locuri fertile; specie vul-
gard. Craiova ; Rimnic, CälimAne§ti ; Titu ; Bucure§ti ; Ploe§ti, Cam-
pina (Grec. enum. p. 10); Bugu; Brdila ; Galati ; Botolani; Dobrogea.
Silica cilindroidä terminatd in stil scurticel drept ce n'are chipul
rostriform.
2. S. arvensis L. spec. p. 933; DC. prodr. 1 p. 219; Koch syn.

p. 60 ; Rchb. icon. germ.2 flg. 4125 ; Boiss. fl. orient. 1 p.394 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15 f. 1497. S. taurica DC. syst. veg. 2 p. 617 (1821)
-non M. Bieb. Napus agriasinapus Spenn. fi. frib. 3 p. 914 (1829).
Vulg. Mu§tar abatic. Rapiyi glbaticet. C) Iunie, Iulie, Locuri fer-
tile cultivate §1 necultivate, pe längd locuinte rustice, drumuri, locuri
virane urbane §i rurale; vulgard (Grec. enum. p. 10). Severin; Cra-
iova; Caracäl ; Turnu-Mdgurele; Rimnic, Cglinidne§ti ; Titu, Ciocd-
neiti, Bucure§ti ; Comana; Cämpina, Ploe§ti; Galati ; Birlad; Ini ;
Fälticeni, Sasca, Bro§teni; Dobrogea.
Silica cilindroidd torulóg terminatd in sill lungdret rostriform
§i drept. Variézd:
a. vulgar/s. Silica glabrd;
CRTJCIFER/E 79
3. orientalis. S. orientalis L. amcen. 4 p. 280 (1759). Silica asprita

Cu peri retror§i.Constanta.
3. S. alba L. spec. p.933; DC. prodr. 1 p. 290; Sturm. deutsch.
h. 8; Koch syn. p. 60; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4424; Boiss. fi. or. 1
p.395; Schlechtd. Lang. deutsch. 15f. 1498. Napus leucosinapus Spenn.
11. frib. 3 p. 943 (1829). Vulg. Mutar. Mu§tar bun. Rapita de mu-
tar. 0 Iunie, Iulie. Prin locuri fertile cultivate sau necultivate, spo-
radicä §i in rare locuri; cultivata pentru usul economic (Grec. enum.
p. 10). Craiova ; Bucure§ti; Galati; Constanta.
Silica cilindroidá torulessa aspritá cu peri i terminata in stil
lungäret rostriform arcuato-ensiform.
38. BRASSICA L. gen. n. 820 ex. p.
I. B. Campestris L. spec. p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Rchb.
ic. germ. 2 fig. 4434. B. Rapa a campestris Koch syn. p. 59.Vulg. Napi-
s'élbatici. Rapita de camp. .Rapita sélbatica. Q Aprilie, Maiu. Campuri
pe la locuri de cultura' §i pe la drumuri; sporadica. Bucure§ti (Grec.
enum. p. 10); Pite§ti ; Ciocanelti, Chitila ; Lehliu; Galati.
13. napo-brassica DC. I. c. Radacina carnósä inflatä napiformä.
Vulg. Napi. In cultura pentru uzul economic.
B. Rapa L. spec. p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Rchb. ic.

germ. 2 fig. 4437; Koch syn. p. 59 ex parte; Schlechld. Lang. deutsch.
15 fig. 1494. Napus Rapa Spenn. fi. frib. 3. p. 941. Vulg. Napi.
Napi s'élbatici. Rapp sélbatica. -- Campuri pe la lo-
curile cultivate, drumuri ; sporadicä. Raclacina subtire neingropta.
p. rapifera Metzger ap. Koch syn. 1. c. Radacina grésa, carnósä,
crescutd, rotunda sau oblunga, mare sau mica (napi); alimentara
economica. Cultivatä.
B. Napus L. spec. p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Koch syn.

p. 59; Rchb. ic. germ. vol. 2 fig. 4435; Boiss. fi. orient. 1. p. 39e;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1493. Vulg. Rapita. (fr. Colza.
germ. Raps.). Q sau (31 Spontanee in stare spo-
radica. In cultura pentru usul economic la noi feorte mult; plantä. o-
leaginósä. (B. Napus oleifera annua el biennis) avdnd,radacina subtire
anuala sau bienicä; cea alimentara (B. Napus esculenta Koch I. c.)
avènd radäcina gr6sa, crescutti, carnósa, feculentä.
B. oleracea L. spec. p. 939; DC. prodr. 1. p. 213; Koch syn.
p. 58 ; Rchb. ic. germ. 2 f. 4438; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1492.
Vulg. Varza, insa care in cultura presentéza urnf5.t6rele varietali bine

cunoscute la noi: a. B. oleracea capitata DC. 1. c. vulg. Varzd cu cd-
palind. Varzl. Curechi ; p. B. oleracea capitata bullata Hortul. vulg.
Varza nemléscd. Varzet-créld (fr. Chou de Milan) ; T. B.oleracea ace-
phala DC. 1. C. B. °lemma viridis Lam. vulg. Varzd nemlései créld fára
cdpaling. Chelaradd; S. B. oleracea gemmifera DC.1. c. vulg. Varzd-de-
Bruxel. Verzi.2dre; e. B. oleracea caulo-rapa DC. 1. c. vulg. Gulie ; alba
sau vinata; 4). B. oleracea Botrys DC. 1. c. vulg. Conopidd. Nu
se pot tine in colectie. In cultura gradinelor de verdeturi (zarzava-
turi). Alimentare.
39. ERIICASTRUM Sclzbnp. et. Spenn. j7. frib. 3 p. 946.
I. E. elongatum Rchb. germ. exc. (1830) et ic. germ. 2 fig. 4430.
Brassica elongata Ehrh. beitr. 7 p. 159 (1792); W. et. Kit. rar. hung.
1 p.26 tab. 28; DC. prodr. 1. p. 217; Boiss. fi. orient. 1 p. 393.
21, Iunie, Iulie. Câmpuri cu sol fertil, pe la locuri cultivate §i drumuri
rurale. Galati, Barbo§i ; Macin, Isaccea, Nicolitel ; Constanta; Bairam-
dede, Copadin.
2. E. Pollichii Schimp. et Spenn. fi. frib. 3 p. 946 (1829);
Sturm deutsch. h. 66; Koch syn. p. 61; Schlechtd. Lang. deutsch. 15
f. 1500. E. inodorum Rchb. ic. germ. 2 f. 4428 (1838). Sisymbrium
Erucastrum Poll. pl. palat. 2 p. 234 (1776)-non Gouan. 21, Maim
Iunie. Pe ling Galati, prea putin. Emigrat oare ?
Sect, 2. Ortoploce lornent6se.
Seria 1. Lomenta cu sugrumaturi transverse cu aspectu articulat.
40. RAPHANUS L. gen. n. 822.
I. R. Rephanistrum L. spec. p. 935; Koch syn. p. 84; Boiss.
fi. orient. 1 p. 401; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1511. Raphani-
strum ségetum et R. Landra Rchb. ic germ. 2 f. 4172 et 73. Ø Iu-
nie, Iulie. Prin miri§ti la Galati.
R. Sativus L. spec. p. 935; vulg. Rddichie; in cultura.
4L RAPISTRUM 93cerhave ap. DC. syst. 2. p. 649.
I. R. perenne Berg. phyt. ic. Desv. journ. bot. 3 p. 160 (1814);
Koch syn. p. 83; Rchb. je. germ. 2 f. 4170; Schlechtel. Lang. deutsch.
15 f. 1506. Myagrum perenne L. spec. p. 893. Iunie, Iulie. Prin
§esurile de§erte, pe MO grane §i porumburi in regiunea nóstra
danubiala inferi6ra.Baneasa, Comana; in districtele Ialomita, Braila,
Covurluiu §i prin Dobrogea frecuent.
CRIICIFER/E, FIIMARIACEE 81
2. R. rugosum All, fi. pedem. 1 p. 257 tab. 78 (1785) ; Koch

syn. p. 83 ; Rchb. ic. germ. 2 f. 4168; Boiss. fi. orient. 1 p. 401 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15 f. 1507. Myarum rugosum L. spec. 893.Q Iunie,
Iulie. Prin locuri cu iérba. Calimane§ti.
42. CRAMBE Tourn. inst. p. 211.

I. C. maritima L. spec. p. 937; DC. prodr. 1 p. 225; Sturm
deutsch. h. 18; Koch syn. p. 83; Rchb. ic. germ. 2 f. 4161: Boiss.
fi. orient. 1 p. 406; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1508. Maiu,
lunie, Iulie. prmil maritimi in Dobrogea la Constanta i Mamaea.
Seriea 2. Lomenta simpla nearticulata, nucamentòsa.

43. CALEPINA Adcms. fam. pl. 2. p. 423.
I. C. Corvini Desv. journ. bot. 3 p. 158 ('1814); Sturm deutsch.
h. 68; DC. prodr. / p. 225; Koch syn. p. 82; Rchb. ic. germ. 2 f. 4163;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1505. Crambe Corvini All, fi. pedem. 1
p. 256 (1785). Myagrum erucafolium Vill. dauph. 3 p. 279 ( 1789).
Cochlearia auriculata Lam. encycl. méth. 2 p. 165 (1786). Q Maiu,
Iunie. Locuri inculte glareoso-argilacee. Vèrciorova cätre valea Bahnei.
Trib. ifi. SPYROLOBEE DC. Cotiledonil lineari lungi, curbati in

spiralk §.1 incumbenti. Fructul nucamentos.
44. BUNIAS R. Br. hort. kew. 4 P. 75.
I. B. orientalis L. spec. p. 936 (exclus. hort. ups. span.) ; DC.
prodr. 1 p. 230; Koch syn. p. 82; Boiss. fi. orient. 1 p. 409; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15 p. 1513. Lcelia orientalis Desv. journ. bot. 3 p. 160
(1814) ; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4162. Myagrum taraxacifolium Lam.
encycl. méth. 1. p. 570 (1782 ). Vulg. Brttbin. Q sau Iunie,
Iulie. Prin locuri fertile, pe Iânga locuinte rustice, drumuri, cdmpuri.
Severin ; Craiova ; Rimnic ; Câmpulung; Bucure§ti; Comana; Cdmpina;
Sinaia ; Piatra ; Neamtu ; in Suceava la Fälticeni, Malin, Bro%teni ;
Iai; Boto§iani.
IX. FUMARIACE/E DC. syst. 2. p. 105.

1. CORYDALIS DC syst. 2 p. 113.
I. C. Marschalliana Pers. syn. 2 p. 269 (1807); De Lessert ic.
select. pi. vol. 2 tab. 66 ( !); Boiss. fi. orient. vol. 1 p. 128; A. Kanitz
reliq. grisebach. p. 35. Variézd : cu flori purpurif, cu flori albe ce

dau putin in roz sau galben. Vulg. Brebenei, Breabeni. 4, Apri-
lie, Maiu. Prin dumbrave. (C. cava Grec. enum. p. 10- non Schweigg.
et Kcert.) Dealurile Cernetului; Craiova ; Conte§ti, Campulung ; Cam-
pina ; Buftea, Chitila, Baneasa, Bucure§ti; Comana ; Galati ; Deocheti
In Putna ; Bacdu ; Ive§ti, Tecuci ; Podu-Turcului ; Pildurea-Lipovdtu
In Vaslui ; Ia§i; Boto§iani ; Piatra, Neamtu.
Adev6rata formä de Corydalis cava Schweigg. et Kcert. fi. erlang. 2
p. 44 (1811) alia cum este figuratä. In Reinchenbach je. germ. vol. 3
fig. 4463 §i In Schlechtendal flora von deutschland vol. 13 fig. 1305
tab. I et II, avdnd segmentele foilor cuneate §1 marginea inciso-multi-
fidä, putem dice, In Romaniea nu existd; a nóstrá are segmentele
foilor mari obovate sau oblung-obovate, intregi sau cu 2- 3 partitil ce
iard§i obovate sunt.
C. .olida Schwartz in sw. bot. 8 P. 531 (1819); Koch syn.
p. 33; Boiss. fi. orient. 1 p. 129. C. digitata Pers. syn. 2 p. 269 (1807);
Rchb. ic. germ. 3 f. 4462; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1307 - sed
nomen specificum linnwanum prior. C. bulbosa DC, fi. fr. 4 13. 657
(1805). Fumaria solida L. mnscr. in spec. pl. ex Smith; Ehrh. beitr. 6
p. 146 (1791). E bulbosa 7. L. spec. pl. 983 ed. 1763. Vulg. Bre-
benei. Breabeni. 4, Mar tie, Aprilie. Variézd: cu flori purpuril sau cu
flori albide. Prin dumbrave; plant/ comunä (Grec. enum. p. 10).
Cerneti; Craiova, Rubane§ti; Ciocdne§ti, Peri§i ; Bucure§ti, Mogo§6ea,
Bdneasa, Panteleimon, Pasèrea; Cornana ; Sinaia, Câmpina ; Ghighiu;
Braila ; Foc§iani; Bérlad; Ia§i ; Neamtu ; Dorohoi.
(3. bicalcara. C. bicalcara Velen. fi. bulg. p. 20 (1891). Diferd prea
putin de forma legitimd §.1 numa prin petala inferibrd ce la bazä olerá
un prea u.lior pinten (calcar), dar care, la unele flori pe aceemi plantä,
nu pare de cdt o micd ghibositate. Pädurea Bä'neasa.
C. pumila Host fi. austr. 2 p. 304 (1831); Koch syn. p. 34;
Rchb. icon. germ. 3 fig. 4461 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1308.-
2. Aprilie. Paduri, dumbrave, tuteri§iuri mari. Bdneasa lingd Bucu-
rqti : Galati spre gärbo§i.
2. FIIMARIA L. gen. n. 849
§ 1. Acheniile netede negranulate ; pedicelele fructifere deflexe.
I. F. anatolica Boiss. in Pinard pl. exsic. Schultz fi. gall. exsic.
ann. 1847; Boiss. fi. orient. 1 p. 136. F. Kraliki Jord. catal. div. p. 19
(1848); Heuff. enum. ban. p. 14. F. deflexa Heuff. in Flora ann. 1853
FIIMARIACEE 83
p. 619; NeiIr. diagn. p. 9 excepto var. 13. 0 Maiu, Iunie. 'rider*

pe c6stele muntilor mici pe linga calea V8rciorovei.
§ 2. Acheniile granulato-as_pre; pedicelele fructifere drepte.

Acheniile la virf deprimate, obcordate.
F. officinalis L. spec. p. 984; Sturm deutsch. h. 2 et h. 62;
Koch syn. p. 35; Rchb. icon. germ. vol. 3 fig. 4454; Boiss. fi. orient. 1
Sefterea. 0
p. 134; Neilr. diagn. p. 8. F. scandens Rchb. I. c. Vulg. Fumetripi,
Main, Iunie. Tuferi§iuri pe subt pädurile oistelor mun-
tilor la Vérciorova.
2. Acheniile la yid obtuse, rotunde sau apiculate.

* Sepalele mai late de cat corola.
a. F. micrantha Lag. elen. hort. madrit. 1816 p. 21; Boiss.
fi. orient. 1 p. 136; Kanitz reliq. grisebach. p. 39; Schlechtd. Lang.
deutsch. 13 fig. 1319 F. densiflora DC. catal. hort. monspes. 1813
p. 13 ex parte. F. media Ledeb. fi. ross. 1 p. 105 sec. Boiss I. c.- non
Lois. 0 Maiu, Iunie. Sol humifer, la locuri de cultura. Bucure§ti,
Väcare§ti; Buhu§i in Neamtu; Boto§iani pe la Vila Boianu.
F. prehensilis Kit. hort. pest. 1812 p. 10 F. media p.
prehensilis DC. syst. 2 p. 134; ejus in prodr. 1. p. 130. F. rostellata
grisebach. p. 30. 0
Knaf in Flora ann. 1846 P. 290; Neilr. diagn. p. 8; Kanitz reliq.
Iunie, Iulie. Pe c6ste aprice la locuri cu iérba,
prin mänunt tuferi§ pe la poale de päduri pe dealuri. Vdrciorova ;
Caneni, Riu-Vadului; Piatra ; Ia§i.
** Sepalele mai anguste de cat corola §i cu mult mai scurte
parte) sau abortive.
(1/8
F. Vaillanti Lois. not. p. 102 (1810); Sturm deutsch. h. 62;
Koch syn. p. 35 et 1018; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4452; Kan. reliq
grisebach. p. 40. Vulg. Fumetript, Sefterea.Q Iunie -Septembre.
Sol humifer, locuri de cultura, pe ling cäi, garduri rustice, miri§ti,
vil etc. fOrte comunä la nol. Craiova; Rimnic; Titu, Ghergani ; Co-
mana; Bucure§ti, Chitila; Peri§i; Ploe§ti; Galati; Birlad ; fall; in Do-
brogea frecuenta.
F. Schleicheri Soyer -Willm. obs. bot. p. 17 (1828); Kanitz
reliq. grisebach. p. 39. F. Wirtgeni Koch syn. add. et corrig. vol. 2
p. 1018. F. Jan/cm Hausskn. in Flora ann. 1873 p. 491. Q Iunie-
Septembre. Sol humifer, prin locuri de cultura, pe linga cái, garduri
rustice, boldo de cereale etc. adesea in societate cu precedenta cu
84 CONSPECTUS., SISTEMA TIC
care lesne se póte confunda. Craiova ; Comana ; Bucure0i, Chitila ;

Ploe0i; Dealu-Mare ; Galati; Ia0; in Dobrogea pe la Constanta, Mur-
fatlar ; Bairamdede.
Exact se potrivelte prin tóte caracterele cu precedenta; diferd
numa prin acheniile sale apiculate 0 nu rotunde sau obtuse la vid.
Diet), fra formosa DC. in horticulturä, cam vulgarizatd.
X. VIOLACEE Juss. in ann. mus. vol. 18.

1. VIOLA L. gen. n. 1007.
§ 1. Cele patru petale superióre sunt in directie radiatd, neim-
bricate ; stilul drept subtire, de la bazd merge ingro§andu-se in sus,
Scapice : rizoind subteranä ce emite foi radicale 0 scapuri
florifere ; dupe inflorire foile iau mai multä expansie.
* Stigma discoidalä °Hid.
I. V. Jori Janka cest. bot. zeit. an. 1857 P. 498; ejus in linn.
an. 1859 p. 558 et Auct. transs. recent. V. prionantha Janka cest.
bot. zeit. ann. 1858 p. 200 -non Bunge. V. transsilvanica Schur cest.
bot. zeit. 4860 p. 184; ejus enum. transs. p. 78. Vulg. Mic§iunea.
Tttnaidr2t. Topora§i. Viorea. Florile rumene. '4, Maiu, Iunie. Lo-
curi petróse in regiunea montand din Moldova superi60.; la frontiera
despre Borzek (Janka addat. erd61. flor. p. 185 et exsic. 0, Piatra
pe Cernegura.
** Stigma subliatä. 0 ee'scurbata a cdrlig.
V. hirta L. spec. p. 1324; Sturm deutsch. h. 11; Koch syn.
Rchb. ic. germ. 3 fig. 4493; DC. prodr. 1. p. 295 var. vulgaris ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1266.Vulg. Mic§iunea. Tdmiidrtt.
Topora§i. Viorea-nemirositdre. 21, Aprilie, Maiu. Tuferi§e, poeni, li-
ve4i. Craiova; Caracäl ; Campulung; Bucure0i, Ciocdne0i, Chitila,
Bäneasa ; Comana; Lehliu ; Ia0 ; Boto0ani la Rediul-Stduceni; Tulcea.
S. V. collina Bess. enum. p.I10 (1822); Koch syn. p. 89; Rchb.
ic. germ. 3 fig. 4497; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1261. V.
umbrosa Hoppe ap. Rchb. ic. germ. 3 fig. 4493 forma fol. wstivalibus.
21, Aprilie, Maiu. Pdcluri, tiger* pe dealuri. Cerneti (Grec. in Br.
prodr. p. 145); Craiova.
4. V. ambigua W. et Kit. rar. hung. tab. 190 (1.804); Koch syn.
Rchb. ic. germ. 3 fig. 4494; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1268.
V.campestris M. Bieb. fl. t. c. vol. 1 p. 171 (1808) et vol. 3 p. 162 (1819).
V. hirta var. p. fragrans DC. prodr. 1 p. 295. 21, Aprilie, Main. Li-
VIOLACEA 85
vedi, poeni, räri§iuri, canguri; in regiunei. dealuriior. Pite§ti la Tri-

vale ; Conte§ti, Cdmpulung ; Campina pe la Vila-Stirbey (V. silvatica
Grec. enum. p. 12 -non Fries); ifèrlad ; Miclätlani; Ia§i la Valea
Adincä; Tulcea la Ci§la.
V. odorata L. spec. p. 1324; Sturm deutsch. heft 11;

Koch syn. p. 90; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4498; DC. prodr. 1 p. 296
var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1270 tab. I et II. V. odorata
a. hirsietior Stev. herb. reg. berol. Ledeb. fi. ross. 1 p. 249; Lindern.
fi. cherson. 1 p. 68: est forma vulgatior, fioribus violaceis pallide coe-
ruleis albisve. Vulg. Mic§iunea. Tdmiiór. Topora.2i. Vioricel-miro-
sit6re. Martie, Aprilie. Tuferi§iuri, märäcini§iuri, poeni de p5.-
dud, rärkiuri. Severin, Cerneti; Craiova ; Ciodne§ti, Chitila, Bäneasa,
Bncure§ti ; Brane§ti, Pagrea; Comana; Foc§iani ; Birlad la pädurea
Ciocanilor ; Vaslui la pädurea Paiu; Ia§i; Piatra, Mônästirea Neamtu
(Chan.); Boto§iani pe la pädurea Rai.
Ç3. glabrior Stev. I. c. Ledeb. fi. ross. 1 p. 250. V. suavis M. Bieb.
fi. t. c. 2 p. 164 (1808); Koch syn. p. 91. V. odorata var p. Stevenii
Bess..cat. hort. cremen. 1811; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1270.
Craiova ; Comana ; Chitila, Mogo§6ea ; Bräne§ti ; Sloboziea in Ialomita ;
Bugu pe la Dumbrava ; Bräila;
y. austriaca. V. austriaca A. Kern. sched. fasc. 1 p. 13 (1881).
Cerneti pe dealul Stirminei; Bucure§ti la Mogo§6ea; la§i pe la pädu-
rea Rediu-lui-Tätar.
V. alba Bess. prim, fi. galiz. p. 171 (1809); Koch syn. p. 90;
Rchb. ic. germ. 3 f. 4497 b; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 13 fig.
1271. 21, Martie, Aprilie. Tuferi§iuri, rAri§iuri de priduri, poeni, la
locuri uscate. Severin, Cerneti; Pite§ti la Trivale ; Bucure§ti, Chitila,
Mogosi5ea; Br5ne§ti; Bérlad; Piatra.
P. scotophylla. V. scotophyllfs Jord. obs. VII p. 9 (1848); Nym.
consp. p. 78. V. praecox Heuff. enum. banat. p. 28 (1858). Päduri
pe dealurile Cernetului (V. alba Grec. in Br. prodr. p. (45; specime-
nele in urmk aü fost rectificate de V. de Janka).
2. Caulescente rizoma cu sau fárá foi radicale, insä emite cauli

foliati §.1 cu flori; dupe inflorire foile i§1 conservéz5 mkrimea anterièrä.
V. arenaria DC. fi. fr. 4 p. 806 (1805) ; Koch syn. p. 91;

Schlechtd. Lang. deutsch. 13 p. 91. fig. 1273 V. livida W. et Kit.
in Rchb. ic. germ. 3 fig. 4500 et 4500 b. Y. glauca M. Bieb. fi. t.
86 CONSPECTIM SISTEMATIC
c. 3 p. 165 (1819). 7.I.. Maiu, Iunie. In regiunea montanii pe prun-

ti§iuri: Buceci la Schitu-Ialomitei spre valea Collei.
V. ilvestris Kit. in Schult. oest. flora 1814 vol. 1 p. 423;

Koch syn. p. 91; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4503; Schlechtd. Lang.
deutsch. 13 fig. 1274. V. canina DC. prodr. 1 p.298 (1824)- non L.
V. canina (3. silvatica Fries nov. fi. suec. edit. 2 p. 272 (1828). V. sil-.
vatica Boiss. fi. orient. 1. p. 459. 21. Aprilie, Maiu. Päduri, dum-
brave. Cerneti; Tirgujiul; Craiova; Popinzgle§ti; Rimnic, Mima-
ne§ti ; Pite§ti la Trivale ; Conte§ti; Cámpulung ; Rucär ; Predeal, Si-
naia (V. silvatica Grec. enum. p. 12); Cámpina ; Mogo§6ea; Comana,
Bäneasa; Pasärea ; Buzgu la Crang; Tirgu-Ocnei; Piatra; Vaslui la pk-
durea Paiu ; pädurea Birnovei, Ia§i.
f3. Riviniana Koch syn. p. 91. V. Riviniana Rchb. icon. germ. 3
fig. 4502; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1275. Pintenul corolei

avend colórea albk-galbenie §i nu violacee. Lunca Craiovei; Cara-
al, Petro§ani; Mônästirea-Horezu; Predeal ; Comana ; Tirgu-Ocnei.
V. canina L. spec. p. 4324; Koch. syn. p. 92; Rchb.. icon.

germ. 3 fig. 4501 var. y et S; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1276.
V. pumila f3. ericetorum DC. prodr. 1 p. 299. 21. Aprilie, Maiu. Li-
verili, crängulete, poeni de päduri. Craiova; Pite§ti la Trivale ; Valea-
Mare, Conte§ti ; Guliea, Tärtäse§ti, Ciocäne§ti, Buftea, Mogo§óea ; Co-
mana ; Piatra.
fi. Fries nov. fi. suec. ed. 2 p. 273 (1828). V. montana
montana
L. fi. suec. ed. 1775 p. 305. V. canina 8. lucorum Rchb. pl. crit. I icon.
154, 155 (1823) ; ejus icon. germ. vol. 3 fig. 4501; Koch syn. p. 92.
Buftea (Borb.! 1882).
10 V. mirabilis L. spec. p. 1396; Koch syn. p. 94 ; Rchb. ic. germ.

3 fig. 4504; DC. prodr. 1 p. 297; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1282.
21., Aprilie Maiu. Dumbrave, päduri. Comuna; Birlad la Crángu ; Fäl-
ticeni pe la pädurea Hullor; Boto§ani la pädm ea Rai; in Dobrogea
la Coco§i (Br.); Babadagh, Ienisala.
II. V. stagnina Kit. in Schult. cest. flora 1 p. 426 (1814); Koch

syn. p. 92; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 181; Schlechtd. Lang. deutsch. -13
fig. 1278. Y. ladea et V. stagnina Rchb. ic. germ. 3 fig. 4507. V. per-
sicifolia Hartm. scand. ed. 2 p. 71; Fries novit. fi. suec. ed. 2 P. 274
(1828). V. montana y. lactea DC. prodr. 1 p. 299. 4, Aprilie, Maiu.
Locuri umede, prunti§iuri. Severin pe pèriul Bresniteila Crihalä.
VIOLACEE 87 -
12. V. pumila Chaix in Vill. dauph. 2p. 666 (1787); Gren. Godr.
fi. fr. 1 p. 180. V. pratensis M. et Koch deutsch. fi. 2. p. 267 1(1826);
Koch syn. p. 93; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1280. 11 lactea
p. pratensis Rchb. ic. germ. 3 f. 4507 b. 21, Aprilie, Maiu. Locuri
cu iérbd, mdraciniliuri. Buftea, Peri§i.
13. V. striate Hornem. cecon. plant. 2 p. 1451 (1796) ; Koch
syn. p. 93; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 180; Schlechtd. Lang. 13 fig. 1279.
V. nemoralis Katz. bot. zeit. 17 vol. 1 p. 305 (1819). V. Ruppii Rchb.
ic. germ. 3 fig. 4505 (1839). 21, Aprilie, Maki. Cranguri, tuferi§iuri
pe ling5. vii. Mägurele, Fläminda in Teleorman.
14. V. elatior Fries novit. fi. suec. p. 277 (ed. 1828) ; Koch syn.
p. 93; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 181; Schlechtd. et Lang. deutsch. 13
fig. 1281. V. persicifolia Schkuhr inRchb. lc. germ. 3 fig. 4508 (1839).
Locuri cu iérbä prin cranguri, räriliuri, märätini§iuri, poeni. Craiova,
Rubäne§ti; Bdneasa, Comana ; Ciocänelti, Guliea; Buftea, Mogolóea,
Bdneasa; Tecuci, Drägdne§ti ; Birlad; Vaslui; Birnova, Ini.
15. V. danubialis Borb. in magyar. n Civenit. lap. ann.1890 p. 79.
V. Vandasii Velen. fi. bulg. suppl. p. 641 (1891); Bmnitz herb. europ.
exsic. ann. 1894! V. elatior var. latifolia Vand. in Velen, fi. bulg. p. 52
21, Aprilie, Maiu. Tuferi§iuri, poeni, margini de päduri in regiunea
danubiald. Severin spre Crihala §i Bresnila ; Bucovdi i lunca Craiovei ;
Popinzdle§ti, Caracä'l ; pddurea Balaci in Teleorman ; Podu-Turcului
in Tutova; Dobrogea pe la Ciucarova (V. Schultzii Br. mis.- non
Billot).
§ 2. Cele patru petale superi6re sunt dirigiaie in sus it imbri-
cate; stilul la bazd sublire §i geniculat sau curbat, cdtre virf ingro§iat.
1. Stigma pland cam spintecatd.
16. V. biflora L. spec. p. 1326 ; Koch syn. p. 94; Rchb. ic. germ. 3
fig. 4489; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 182; Schlechtd. Lang. deutsch. 13
fig. 1283. .4, Iunie, Iulie. Stänci cu iérbd in regiunea alpind §i in
väi subalpine. Negoiu pe Podeanu ; Buceci la Urlätoarea, pe Caraimanu
§*i Costila in Valea-Albd.
2. Stigma capitato-glob6s6 ca aperturá anteriórd qi ca limbuliid

pe buza inferiórä.
a. Scapice (acaule) : rizoma emite foi radicale ji scapuri florifere.
17. V. alpina Jacq. fi. austr. 3 p. 24 tab. 242 (1775); Sturm
deutsch. h. 30; Koch syn. p.96; Rchb. je. germ. 3 fig. 4509; Schlechtd.
Lang. deutsch. 13 fig. 1288. V. microphylla Schur enum. transs. p. 87

(1866). V. transsilvanica Schur 1. c. 2f, Iunie, Iulie. In regiunea
alpind pe virfuri. Buceci la Omu (Br.) pe Caraimanu gi Costila ; Ceahläg
(Knecht.)
b. Caulescente : Tulpind radicala uni-multicaula, multi foliati
gi cu flori axilare.
V. declinata W. et Kit. rar. hung. tab. 223 (1812); Rchb.
je. germ. 3 f. 4515. V. heterophylla var gracilis Koch syn. p. 95 excl.
synon. Sibth. et Sm. V. heterophylla Schlechtd. Lang. deutsch. 13
quoad fig. 1286.Vulg. Mic§iunele de munte. Panselule dd munte. Trei-
fra(i. Trei-frali-peitali. ?I, Iunie, Iulie. Liveli, päsciuni, stanci Cu
iérba in regiunea alpina si infralpina. Muntele Coziea; Ghitu ; Päpugea;
Buceci; Predeal pe Urzicaru gi pe Clabucetu-Taurului ; in Rarèu pe
Piatra-Zimbrului.
p. Knochteli. Umila gi sublire, ca de 8-12 centimetre, uni-biflorä ;
foile caulinare medil gi superioire intocma ca la forma legitimä sail mai
angusticele, asemenea gi segmentele stipulelor ; florile mai marl, fru-
mise si azuriT, au petalele obovato-cuneate, unghicula gälbenie sm51-
tata cu vinigi6re purpuril ce devin galbenti pe ariea azurie a limbulul ;
pintenul drept gi mai acut. Buceci in regiunea alpina (leg. Knecht.)
y. major. V. mutabilis b) intermedia et e) major Rochel enum.
banat. p. 6 (1828) solum nomen. V. mutabilis probabile è lapsa. V.
declinata var. montana Schur enum. trans. p. 86 (1866). V. dedinata
var. intermedia Simk. bans. s. hunyad. utaz. in kòzlem. XV an. 1878
p. 529. V. rothomagensis Borb. - non Thuill. Pasciuni in regiunea
alpina intre 1100 m. g't 1600 m. altit. In Plaiul Osliei la Stina-Lacului,
pe Tutila gi la Stina lui Filip pe Bulzu ; Valea-Mare in Muscel ; Pre-
deal, Azuga, Bugteni, Sinaia; Piatra spre Bisericani. Plana cu ose-
bire frumósa prin portul sèu stufos gi prin florile sale numer6se gi mari.
V. saxatilis Schmidt fl. bohem. p. 257 (1793). V. lutea Tratt.
obs. 1 p. 23 (1811) et arch, die gawachs. p. 7 tab. 43 (1812)-non
Huds. nec Sm. V. lutea a. saxatilis Rchb. icon. gelm. 3 fig. 4519.
V. tricolor y. saxatilis Koch syn. p. 94; Ledeb. fi. ross. 1 p. 257. Vulg.
Mic§iunele-geIlbe6re. It-6-Fr* 21,. Maiu, Iunie. Locuri cu iérbä',
poeni sau pajigti, rarigiuri; In regiunea montana. Olanegti; Calimä-
negti, Coziea, Stänigioara, Rimnic; Rucär ; Câmpulung, Contegti; Ce-
tateni, Sturzeni ; Vulcana; Predeal ; Campina ; Väleni; Piatra pe la
Cracoani ; Botogiani la Rediu-Stauceni.
Variéza intru ce privegte col6rea petalelor : a) cu totul galbene
VIOL A CE/E, RESEDACEA 89
sträbätute de cdteva vini§icíre purpuril: forma legitima sec. Wies-

baur; b) partial sau aprepe peste tot u§ior violete : V. tricolor r al-
pestris DC. prodr. 1 p. 303, V. saxatilis violacea sec. Wiesb. exsic.!
nu este departe de V. polychroma A. Kern. sched. n. 575 et exsic. !
20. V. tricolor L. spec. p. 1326; Sturm deutsch. fi. h. '11;
V. tricolor a. vulgaris Koch syn. p. 94; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4517
sub litt, f et g; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 13 fig. 1284 tab. I b;
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 182 exclus. varlet. Vulg. Micgiunele. Pause-
lule-de-cdmp. Toporagi. Trei-fraii-pettati. 0 Maiu-Septembre. Prin
liveli, locuri cu iérbä, pomäril. Severin; Balta, Turtaba, Ponóre;
Tirgujiul; Craiova; Caracal; Cotmeana, Pite§ti; Corbeni; Campulung;
Camp ina ; Väleni; Chitila, Ciocäne§ti ; Piatra, Schitu-Doamnei, Neamtu;
Ia§i; Boto§iani; in Suceava pe Suha-mare pe la cätunu Väleni Stäni-
§ioarei spre Ieslea; Bro§teni pe Neagra.
[3. 6anatica Kit. ap. Rcem. et Schult. syst. veg. 5 p. 382 (1819);
Koch syn. p. 94; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4517 tab. 22. V. macedonica
Auct. banat. hung. ex. p.-non Boiss. V. arvensis var hirsutior Auct.
banat. hung. - non Stev. isturi, rupluri de c6ste montane. Vercio-
rova (exemplare conforme cu ale D-rului A. Degen, verificate dupe
originalul lui Kitaibel); valea Mônästirei-Bistrita, Horezu; Oläne§ti ;
muntele Coziea desupra Stäni§ioarei ; Qmpulung; Boto§iani, Agafton;
in Suceava pe Suha-mare pe la Cätunu Väleni-Stäni§ioarei.
2h V. orvensis Mur. prodr. fi. gcetting. p. 73 (1770). V. tri-
color [3. arvensis Koch syn. p. 94 ; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4517 tab. 21
sub litt, a, b, e et auct. plur. V. tricolor Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 13 fig. 1284 tab. I a. 0 Maiu, Iunie. Prin liveli, locuri cu
ierbä, °Ore, pomäril ; specie fórte comunä. Tèrciorova , Severin;
Craiova ; Tirgujiul; Pite§ti, Meri§ani, Valea-Mare ; Campulung; Vul-
cana ; Ciocäne§ti, Chitila, Bucure§ti; Comana; Lehliu ; Sloboziea, Fe-
te§ti ; Foc§iani; Bräila; Tecuci; Birlad ; Ia§i.
[3. pygmaea Lindem. fi. cherson. 1 p. 71; Rchb. icon. germ. 1. c.
sub lilt. c, d. -- Prin tuferi§iuri, la locuri cam näsip6se. Sloboziea spre
pädurea Doiceasca pe Ialomita.
7. Kifaibeliana Rcem. et Schult. syst. veg. 5 p. 383; Koch syn.
ed. 3 p. 76. Campuri. Bräila spre Lacul-Särat.
XI. RESEDACE/E DC. théor. 214.
1. RESEDA L. gen. n. 6o8.
§ 1. Sepalele i petalele In numgr de die 6; stigme 3. Foile lo-
batopartite.
I. R. lutea L. spec. p. 645; Koch syn. p. 97 ; Rchb. icon. germ. 2

fig. 1250. Vulg. Rozetti sau Rezedd selbatied sau de camp nemi-
rositóre. cf Iunie - August. Campuri, cóste drumuri, petri§iuri
cu iérbä, pe Ming grane; planta !Corte comunä'. Tirgujiul ; Minnie;
Predeal, Sinaia (Grec. enum. p. 13); Campina (R. alba Grec. enum.
p. 13- non L.); Ione§ti, Vultureanca; Peri§i, Ciocane§ti, Chitila, Bucu-
rep ; Comana, Baneasa, Giurgiu ; Buzgi, Bisca-Rusilei; Fete§ti ;
Braila ; Galati ; Foc§iani ; Vaslui ; In Dobrogea, frecuenta.
f3. ramosissima CauliT numero§i, culcati, apoi adscendenti fórte
ramiticati, rarnurile batóse; tulpina perenanta grósa; segmentelefoilor

comparativ Cu forma legitima sunt mult mai anguste, linearoblungi ;
racemele lungi, rachisul lor adesea papilos; pedicelele florale cam de
2 mm. lungime, ceea ce face ca racemele par mai gracile; filamentele
putin sau chiar nepapilate; capsulele erecto-patule, cilindrice, atenuate
la baza, truncate la yid' §i aprópe nedentate. Cre§te ca osebire in
regiunea baräganelor.
R. inodora Rchb. ic. germ. 2 fig. 4445; Boiss. fi. orient. 1,
p. 428. R. mediterranea Bess. enum. volh. p. 46 spec. n. 1422; Ledeb.
fi. ross. 1 p. 236-non L. nec. Jacq. quorum stirps diversà. 0 Iunie,
lulie. *esurile regiunei campene meridionale. Braila, Barbo§i, Galati ;
In Dobrogea pe la Mein, Constanta, Mangaliea.
Sepalele acestei specii sunt persistente, capsulele comparativ
mai mari §i pendulate la maturitate, de forma obovato-oblunga, la
virf tridentate, dintil mari neangulaii.
R. Phyteuma L. spec. p. 645; Koch syn. p. 96; Rchb. icon.
germ. 2 fig. 4443. Gren. et Godr. fi. fr. 1 p. 187; Schlechtd. Lang.
deutsch. 13 fig. 1249. 0 Iulie, August. Locuri cu iérba, petri§iuri
pe langa drumuri. Tirgul-Horezu In Vilcea.
R. odorata L. spec. p. 646. Vulg. Rezeda. Rozeta mirositóre.
Vulgarizatá in horticultura.
§ 2. Sepalele §i petalele In numr de cate 4; stigmele 3. Foile

intregi.
R. luteola L. spec. p.448 ; Koch syn. p. 97; Rchb. ic. germ. 2
fig. 4442; Boiss. fi. or. 1 p. 434; Lindem, fi. cherson. 1 p. 73.
Locuri näsipóse, argilo-glare6se sau argilo-calcare. Vêrciorova; Cali-
mane§ti ; Valea-Topologului pe la Ciofringeni; pe Arge§i la. Corbeni ;
Braila; Galati; In Dobrogea pe la Niacin, Constanta, Tusla, Mangaliea.
P0LTGALACE2E 91
XII. POLYGALACEE Lindl. nat. syst. 87.

1. POLTGALA L. gen. n. 8y.
Maiore. Florile mari, avênd cele 2 sepale dise aripe de
10-12 nun. lungime.
I. P. major Jacq. fi. austr. tab. 413 (1778); Koch syn. p. 98 ;
Rchb. icon. germ. 18 tab. 149; Boiss. fi. orient. 1 p. 474; Schlechtd.
Lang. deutsch. vol. 16 fig. 1517. P.neglecta A. Kern. 'zest. bot. zeit.
ann. 1868 p. 37 et exsic. ! Maiu, Iunie. Locuri cu iérbä, live4i
uscate, poeni de pädure, rari§iuri ; in regiunea montanä inferiórä. §i
campiilor. Campulung; Vulcana ; Sinaia pe Cumpètu (Knecht.); Co-
mana ; Crivina ; Buzgu; Birlad ; la§i; in Dobrogea pe la Tulcea §i
Nicolitel.
Minore. Florile mediocre sau micutele, cele 2 sepàle aripe

avênd 7-5 sau 3 1"1". lungime.
* Sepalele aripe 3- nerviate, nervurele laterale ramuloso-venóse,
la yid sunt anastomozate cu nervura median, lungimea acestor se-
pale este de 5-7 """.
P. comosa Schkuhr handb. 2 tab. 296 (1808); Koch syn.
p. 99; Rchb. icon. germ. 18 tab. 145; Boiss. fi. orient. 1 p. 475;
Schlechtd. Lang. deutsch. 16 fig. 1519. P. vulgaris elongata Ro-
chel rar. banat. tab. 17 fig. 37. Vulg. lerbtt ltipt6sti. 4opirlipt.
lb Main- Tulle. Livell§i locuri cu iérha ; in regiunea montanä §i câm-
peanä, la noi frecuent4. Craiova; Rimnic; Pite§ti ; Conte§ti, Cämpu-
lung ; Rucär, Valea-Muierel; Predeal, Bu§teni, Sinaia; Cämpina; Ploe§ti,
Ghighiu ; Väleni ; Tärtate§ti, Ciocäne§ti, Bucure§ti, Fundeni ; Comana ;
Lehliu; Buz6u; Piatra ; Neamlu; Ia§i.
p. elatior. Cu portul inalt, 30-35 cent. §i cu infäti§are de P.
major intru ce prive§te caulil §i foile; racemele mult mai lungi §i florile
mai mari ca cele de la forma specificä. Predeal.
P. vulgaris L. spec. p.986; Koch syn. p. 99 exclus. var. P ;
Rchb. ic. germ. 18 tab. 149; Boiss. fi. orient. 1 p. 476; Schlechtd.
Lang. deutsch. 1.6 fig. 1520; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 104.
Vulg. lérbel lttptdstt. opìrlit. 2i, Iunie, Iulic. Liveli §i locuri cu
iérba in regiunea montang. Oläne§ti ; Turnu-Rop ; Câmpulung, Nd-
mde§ti (Grec. enum. p. 13); Rucär, Pajerea ; Predeal, Sinaia (Grec.
I. c.) ; Väleni; Bräne§ti; Comana; Gävane; Ceahläu la Hangu; Fälti-
ceni spre pädurea Hu§ilor; Schitul Raréu.
02 CONSPtCTITT, SISTEMATIO
(3. densiflora Tausch pl. select. P. vulgaris T. alpestris Koch syn.

p. 99 (1843) - non Rchb. P. alpestris et P. amara Grec. enum. p. 13
non alior. Racemele cdnd mai lungi cdnd mai scurte, dar densiflore.
Prin pdsciuni §i livedi subalpine. Muntele Ghitu; Posada pe Cump6tu
(Knecht.) ; Sinaia ; Predeal ; Ia§i. la Schitul lui MO.
T. pseudo alpes tris Godr. fi. jouras. (1853). P. vulgaris a) majuscula
Schur enum. transs. p. 89 (1866) ? Racemele avénd florile marl, al-
bastre, rare §i laxe, foile caulinare mai ldlicele. Predeal, Sirtaia ; in
livelile de la Schitul Rar'étt.
P. oxyptera Rchb, pl. crit. I (1823) ; ej. germ. excurs. p. 351;

Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 1.01. P. vulgaris (3. oxyptera Koch
syn. p. 99; Rchb. icon. germ. vol. 18 tab. 145 fig. 2. P. multicaulis
Tausch. pl. select. 4. Iulie, August. Liveli subalpine pe coastele
muntilor la Predeal pe Susaiu.
Diferä. de specia precedentd prin caulii si numeroli acumbenti
§i nu adscendenti, prin racemele sale putin elongate, abia cu 3-9
flori §i nu elongate, multiflore, prin sepalele aripe de formä rom-
boidalä, mai lungi §i mai finguste de cat capsula, iar nu eliptice
ecuilonge §i ecuilate cu capsula respectivä, rachisul glabrescent,
§i nu pubescent.
** Sepalele aripe 3 -nerviate, nervil laterali abia se v6d a fi ra-

muloso-veno§i: ei Cu nervura medianä la yid nu se anastomosez.
t Florile mediocre, avênd sepalele aripe ca de 5-7 mm. lung.
P. amarella Crantz stirp. austr. 5 p. 438 (1769); A. Kern.
sched. austr. hung. fasc. 2 n. 512 et botan. transs. recent. P. mir-
tifolia Fries nov. fi. suec. 2 p.227 (1828)-non L. P. uliginosct Rchb.
pl. crit. 1 fig. 40,41 (1823); ej. germ. excurs. p. 350. P. austriaca
p. uliginosa Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 198; Rchb. icon. gerrn. 18 tab. 147
fig. 2 optimè. P amara 8. austriaca Koch syn. p. 100 ex parte.
lunie - August. Liveli subalpine pe laturile muntilor, la locuri uscate,
subsol calcar. Negoiu pe plaiul ClAbucetului; Predeal spre Schit ; Bu-
ceci la Urlätoarea (Knecht.), pe Furnica §i pe Piatra-Arsd la Sinaia ;
in Vrancea pe la Gdvane.
Dup'e' Reichenbach, Koch, Grenier, Godron §i Neilreich, P. ama-
nita Crantz este considerald drept P. amara Jacq. en. pl. vindob. p. 262
(1762) etiam L. spec. p. 987 (1763). Cu t6te acestea, adevérata forma'
de P. amara L. filia Polygalw vulgarisu cu florile pe atdt de mari cum
sunt la P. vulgaris L. nu se aflä la noi. L. Simkovici, in Enu-
I3AigAMINACE/E, DIANTHACE/E 93
meratiea plantelor Transilvaniei p. 114, indic5. in Transilvaniea pe

P. amara Jacq. cu necertitudine.
ft Florile micutele avésnd sepalele aripi de 3-5 mm. lung.
6. P. austriaca Crantz. stirp. austr. fasc. 5 p. 439 tab. 2
fig. 4 (1769); Rchb. icon. germ. 18 tab. 147 fig. 1; A. Kern. sched.
n. 513; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 197; Sag. Schn. carp. centr.2 p. 105.
P. amara a. austriaca Koch syn. p. 100. J. Iunie-August. Päsciuni
alpine. Turnu-Ro§iu; Buccci la Sinaia pe Furnica; Petrile-Ddmnei
Suceava (Br.) §.1 pe virful RaräuluI.
Florile sale sunt micutele, sepalele aripe egalez §i nu intrec lun-
gimea capsulei care este rotundá la bazä. §i mai latá ca aceste sepale.
In privinta acésta, lama lui Reichenbach, intru ce prive§te n. 1 de
la fig. I, tab. 147 vol. 18, este neexact5.
XIII. BALSAMINACM Lindl. nat. syst. p. 138

1. IMPATIENS L. gen. n. 1.0°8.
I. I. Nolitangere L. spec. p. 1329; Sturm deutsch. h. 5; Koch
syn. p. 157; Rchb. ic. germ. 3. f. 4483; Schlechtd. Lang. deutsch, 21
fig. 2130. Vulg. SlilluIn6get. Brie. 21, Iulie, August. Paduri,
In regiunea montan5. Baea-de-Aram5; Clo§ani pe Culmea-Cernei §i
in valea Cernei ; Mòndstirea Tismana ; Lainici ; Oläne§ti; Coziea; Curtea-
de-Argeli, Corbeni; Cämpulung, Nämäe§ti pe Pravätu ; Rucár, Dim-
bovicioara ; Predeal, Bu§teni, Sinaia; Sldnic in Bac5u; Agapiea, Md-
n5stirea Neamtu (Grec. enum. p. 17); in Suceava pc t6t5. Bistrita,
pe Neagra, pe Barnaru §i pe Barnarelu.
Balsamine hortensis Desp. (Impatiens Balsamine L.) Vulg.
Canale. Canalule;
Tropaeolum mujus L. Vulg. Celltuna§i, Conduru-Nmnei, Lu-
pidragi. 'Me vulgarizate in horticultur5. 0 Vara.
XIV. DIANTHACEE Ach. Rich. élém bot. (ex p.)

Trib. I. DIANTHEA Boiss. Semintele lentiforme, hilul fatial; 2 sti-
luri, embrionul drept.
1. DIANTHUS L. gen. n. 565.
§ 1. Marginea petalelor fimbriat5.
I. D. superbus L. fi. suec. p. 146 (1755); Koch syn. p, 107;
Rchb. ic. germ. 6 fig. 5032; Boiss. fi. orient. 1 p. 493; Schlechtd.
94 CelisfSPEcTut sisTEmAtid
Lang. deutsch. 12 fig. 1120. Vulg.. Gar6fe sglbatice. Gar6fe de munte.

Iulie, August. Livedi, poeni, locuri deschise, stänci; in regiunea
montanä. Valea Oltului la Coziea §i pe muntele Coziea ; Dimbovicioara,
Pajerea; Predeal, Bu§teni, Sinaia; Piatra; Ceahliiu ; Agapiea, Mônä-
stirea Neamtu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 14) ; in Suceava prin li-
vedile despre Cornu-luncei §1 la Bro§teni.
(3. speciosus Rchb. germ. excurs. n. 5032 p. (1830); ic. germ. 6
fig. 5032 b; Schur enum. transs. p. 99. D. Wimmeri Wichurain verh.
schles. gesel. 1844 p. 75; Neilr. diagn. p. 23. Stânci, päsciuni al-
pine. Buceci; Piatra-Mare.
D. serotinus W. el Kit. rar. hung. tab. 172 (1804); Rchb.
ic. germ. 6 fig. 5027; Neilr. diagn. p. 23. Livedi, fin*, paji§ti; pe
dealuri. Iulie, August. Bacäu la One§ti; Tirgu-Ocnei. Nu cum-va
acesta ar fi D. arenarius Guebh. manuscr. ? (ved. Kanitz pl. roman.
n. 289; Br. prodr. p. 195).
D. spiculifolius Schur enum. transs. p. 98 (1866) - exclus.
synon.; Aucl. transs. recent. D. plumarius Baumg. enum. transs. 1
390 (1816) et Auct. transs. ohm - non L. D. hungaricus Andrm bot. zeit.
vol. 11 P. 436 (1853)- non Rchb. D. petraeus A.Kern. cest. bot. zeit. 1868
p. 90 quoad plantam nostram et Auct. transs. ex p. ; Br. piodr. p. 195
- non W. et Kit. j, Iulie, August. Livedi, päsciuni, stänci ; in
regiunea alpinii §i sub-alpinä: In Arge§i pe Moldoveanu §1 pe Ne-
goiu; in Muscel pe muntif Dimbovicioarei §i la Pajerea; Predeal §i
fn tot coprinsul Bucecilor ; frecuent.
D. petraeus W. et Kit. rar. hung. tab. 222 (1812); Rchb.
ic. germ. 6 fig. 5028; Neilr. diagn. p. 23. D. integripetalus Sehur en.
transs. p. 98 (1866); Sinik. enum. transs. p. 1921. 21, Iunie, Iulie.
Stänci abrupte. Valea Tesnei la Gaura-Fetei ; valea Mônästirei Bi-
strita, frecuent.
g 2. Marginea petalelor dentata.

1. Florile solitare sau aläturate die 2-3 in fascicule.
D. glacialis Hmncke in Ja?.q. collect. 2 p. 84 (1788); Sturm
deutsch. h. 28; Koch syn. p. 105; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5037;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1112. D. gelidus Schott. analecta p. 54
(1852). I. Iulie, August. Pe culmile alpine. Negoiu ; Buceci pe
Coslila, Caraimanu §i Bardnele la Strungg.
DIANTHACE/E 95
G. D. cal lizonus Schott Kotscby bot. zeit. 1851 p. 1-92; Griseb.

¡ter. hung. p. 303. Lille, August. Piatra-lui-Craiu (Simk. exsic.
D. Henteri Heuff. in Griseb. et Sch. iter. hung. p. 303 (1852);
Schur enum. Transs. p. 97; Simk. enum. transs. p. 121. D. Kayse-
rianus Schur ohm. D. Brandzce Pane. in Br. prodr. p. 194 (1883).
Iunie, Iulie. Stdnci la locuri deschise pe munti. Valea Jiului la
Lainici pdnd la Päiliu valea Oltului de la Coziea In sus pind la Go-
lotreni, Stänipara i muntele Coziea, frecuent ; Negoiu; Rucdr pe
Gimbavu, i Dimbovicioara.
D. nardiformis Janka nov. turcic. brev. 2 n. 24 (1873);
Velen. fi. bulg. p. 73. 21. lunie, Iulie. Stanci calcare, aprice. In Do-
brogea tang Mäcin pe muntele Sulu; langri Alibeicbioi pe muntele
Consulu, Ienisala la Castelul-Genovez.
D. deltoides L. spec. p. 586; Koch syn. p. 105; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 5040. Scblechtd. Lang. deutsch. vol. 12 fig. 1113. D. su-
pinusLam.fl.fr.2 p. 534 (1778). Iulie. Locuri cu iérbd, pdsciuni ;
pe dealuri. Memästirea Neamtu (Chan. exsic.); pe ltinga Fälticeni.
D. campestris M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 326 et 427 (1808),
vol. 3 p. 298 (1819); Ledeb. fi. ross. 1 p. 278; Boiss. fi. orient. 1
p. 504; Lindem, fi. cherson. 1 p. 81. Iunie, Iulie. Liveqi pc
dealuri la locuri uscate. Agapiea (D. deltoides Grec. enum. p. 14 -non
L.), Mòndstirea Neamtu (Chan.)
D. guttatus M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 328 (1808) et vol. 3p. 300
(1819) ; DC. prodr. 1p. 358. D. Seguieri var. y lus. a. Ledeb. fi. ross. 1
p.277 squarnce calycinw ejusdem longitudines". D. pratensisM. Bieb..
fi. t. c. vol. 3 p. 300 DC. prodr. 1 p. 358 §i squamm calycinm inte-
riores exterioribus subbrevioribus. Iunie, lulie. Locuri de luncd,
pd.durici. Buzdu pe la Dumbrava ; Galati la File§ti ; Tecuci pe la
campia Cierului§i la lunca Tigänqtilor, frecuent ; BOrlad la Gradina-
Publicd.
D. glabriusculus Kit. in lintrea vol. 32 ann. 1863 p. 528
(pro var. Dianthi collini) ; Borb. in magyar. tudo. akad. közlem. 1876
p. 211 21. Iunie, Iulie. In regiunea montanä inferiórd din Moldova
superiérä, prin päduri §i räri§iuri. Piatra, Bisericani; valea Cräcoani-
lor pe la Osloveni; Bältätelti ; Agapiea (D. silvestris Grec. enum.
p. 14 -non Wulf. D. trifascieulatus var. nanus pauciflorus Br. prodr.
p. 192), Neamtu.
96 66/sTSPÉCtUL SISTEMATIÒ
Exemplarele mistre sunt de o asemtinare perfecta ca cele din

Galitiea i Bucovina, sub numele de D. globriusculus Kit. distribuite
de B. Blocki. Planta acésta trebue considerata ca specie proprie de
o arcce nu este identica ea D. collinus W. et Kit. §i de oarece fined,
acest din urma, nici ca exista prin partile precitate ca sa dea loc
unei varietati. Marschall de BiebErstein, in flora tauro-caucasicavol.1
p. 328 §i In vol. 3 p. 299, descrie sub numele de Dianthus montanus
(D. Seguieri [3. Ledeb. fi. ross. 1 p. 277) o specie:ce ne pare identica
cu planta neostra in privinta tutulor caracterelor, cu exceptie cá foile
aceslui din urma sunt 3-nervate i prin urmare mai dnguste. D. col-
linus W. et Kit. ca diferente are caulii hirsuto-scabri, foile linear-lan-
ceolate plane 5-nervate, florile subfasciculato-agregate §i mai sesile,
scuamele calicelui ovate §i abrupt terminate in arista aspra.
D. Caryophyllus L .spec. pt 587 c. var. Vulg. Guigi611. Garga.
Sacfin. Visd6gei, 4. La noi numa in horticultura, frecuent §i vul-
garizat chiar pe la téra.
D. chinensis L. spec. p. 588. Vulg. Garofite, Cui§ióre. Ø In
horticultura, vulgarizat.
2. Florile numeaíse, agregato-fasciculate in capitule terminale.
D. trifasciculatus Kit. in Schult. t. bot. ed. 1814 vol. 1
p. 654; Rchb. ic. germ. 6f. 5021; Heuff. enum. banat p. 33; Neilr.
diagn. p. 20. D. lancifolius Tausch in Flora ann. 1831 vol. 1 p.215.
`4. funie, Iulie. In regiunea montana din Olteniea, tuferi§e, poale de
paduri pe co5stele muntilor petrov. Cerneti in valea Topolnitei sus;
Tismana ; valea Jiului la Lainici; Cdneni §1 Riu-Vadului pdna la
Turnu-Ro§iu, frecuent. Tipic.
D. transsilvanicus Schur sert. fi. transs. n. 408 (1852)

solum nomen; Schur enum. transs. p. 95 descriptum; Czate exsic.!
D. heptaneurtes Griseb. et Sch. iter hung. in Wiegm. archiv. 1852
p. 302. D. aggregatus Ul. Hoffm. exsicc. 1863! Grec. enum. p.14 - non
Poir. D. dacicus Grec. in herb. fi. rom. ohm. 7. tulle, August. Tu-
feri§iuri, märacini§iuri, cranguri, margini de paduri in regiunea dea-
lurilor §i a cdmpiilor. Craiova pe la li-nnic §i Cfircea ; Balce§ti ; Po-
pinzale§ti ; Drägä§iani pe Dealu-Oltului ; Stolnici; Morteni, Vultu-
reanca; Ciocane§ti; Comana, Gurbanu, Bäneasa in Vla§ca.
D. compactus Kit. in Schult. (Jester. fi. ed. 1814 vol. 1

p. 654; Hchb. je. germ. 6 f. 5014; Neilr. diag. p. 20. Vulg. Gorge.
Garofite-de-munte. 21, Iunie, Iulie. In regiunea montana. Negoiu pe
DIANTHACEE 97
Podeanu; Buceci, in tot coprinsul de la Sinaia ping la Bu§teni ; valca

Tarcaului la gura Brate0u1ui in districtul Neamtu (Knecht.).
D. barbatus L. spec. 586. Vulg. Garffe. Garofite-de-gretdine I. -
21. Vara. In horticultura vulgarizat.
D. pseudobarbatus Bess. a Rchb. germ. Pxcurs. p. 805
(1830) juxta ad D. trifasciculato, sed. non synonymus; Blocki cest.
bot. zeit. ann. 1884. p. 215 descriptum. D. liburnicus Ledeb. 11. ross.
1 p.277 sec. Blocki 1. c. p. 307-non Bartl. D. membranaceus Borb, cest.
bot, zeit. ann. 1876 p. 25. D. Rehmanni Blocki cest. bo!. zeit. ann. 1880.
D. collinus Auct. fi. galiz. plur. -non W. et Kit. ZI, Iunie, lulie. Prin
liveoli la locuri deschise, pe dealuri 0 prin tuferi§e. Foc0ani ; Piatra
catre Bisericani 0 Pingärali; in Suceava la Fälticeni spre padurea
Hu0lor ; Podu-Turcului ; Birlad ; Ia0 pe la Galata ; Boto0ani spre
Agafton ; in Dobrogea pe la Mein, Babadag, Tusla, Mangalia, Co-
padin, Bairamdede.
D. Carthusianorum L. spec. p. 586; Sturm deutsch. h. 27
male ; Koch syn. p. 103; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5019e; Schlechtd.
Lang. deutsch. 12 fig. 1106; Neilr. diagn. p. 20 et 21 var. a pratensis ;
Simk. enum. transs. p. 117 quoad synonym. D. saxigenus Schur enum.
transs. p. 93 (1866). Vulg. Garófe-de-camp. Gar6fe sdbatice. Ga-
rofile. Cuili6re. 21, Innie, Tulie. Livedi in regiunea montanä. Tirgu-
jiul; Corbeni ; Rucar ; Predeal, Bu0eni, Sinaia ;
[3. reflexus Neilr. diagn. p. 21. D. vaginatus Rchb. icon. germ.
6 fig. 5018-non Vill. D. Carthusianorum y. banaticus Heuff. enum.
banat. p. 32 (1858) - non D. banaticus Heuff. in Griseb. et Sch. iter.
hung. n. 58 (1852). if. Iunie, Iulie. Liveli, poeni, crangulete 0 rti-
ri0uri; in regiunea campurilor §i a dealurilor. Vêrciorova ; Ciocane0i,
Buftea, Chitila; Comarnic; Dealu-Mare pe la Bucov, Scaeni; Tecuci;
Vaslui ; Ia0 ; in Dobrogea pe la Mein, Alibeichioi, Babadagh ;
7. puberulus Simk. kftlem. XV (1878) p.531 et exsic. ! D. Carthu-
sianorum y. campestris Heuff. enum. ban. p. 32 (1858) - non M. Bieb.
1.c. (vid. supra n.10). D. Marisensis Simk. enum. transs. p. 118 (1886)
et exsic. ! 21. Iunie, Iulie. Liveli cu iérba. Predeal, Azuga ; Comarnic;
Campina, Ploe0i; Bucure0i; Alexandriea, Netoti in Teleorman; valea
Cacovei la Topoloveni ; Vultureanca ; Comana; Bacäu ; Dobrogea pe
la Tulcea, Niculitel.
S. saxigenus Schurenum. transs. p.93 (1866). D.Marisensis var.he-
vigatus Slink. I. c. 21. Iulie, August. In regiunea alpinä pe Ceahläu.
D. tenuifolius Schur cest. bot, zeit, ann, 1858 p, 22; enum.
transs. p. 95. D. atrorvbens Baumg. enum. transs. 1 p. 388 (1816)-non

All. D. Carthusianorum [3. ternatus Heuff. enum. banat. p. 32 (1858).
D. gramineus Schur. verh. siebenb. ver. ann. 1851 P. 177 - solum no-
men. D. tennis Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 153. 21, Iunie,
Julie. Pdsciuni alpine. Bueeci, frecuent (D. cruentus Grec. enum. 1880,
p. 14-non Gren. Godr.) ; in Suceava pe strinci §i pe aste pietróse la
Bro§teni pe Neagra cätre branzarie; in Cheile Barnarului §i pe Raau,
frecuent.
[3. subneglectus Schur enum. p. 95 (1866): ca de 10-15 cent.
inältime ; foile radicale formänd stuf, fee° linear-rtnguste, revolute
cam rigide pungulente, capitulele 2-3 flore. Pe plaimi. Buceci.
19. D. sabuletorum Heuff. enum. banat. p. 32 (1858); A. Kern.
sched. austr. hung. fascic. 2. p. 67. D. diutinus Rchb. je. germ. 6
fig. 5017 (1814) - non Kit. in Schultes cest. fi. ann. 1814. D. Carthusia-
norum 7. arenarius Neilr. diagn. p. 21.Cauli tetragoni §i cu asperitäti
puberulente fifirte mènunte, verli sau glaucescenti; foile moi, verli,
linear-dnguste, la virf acute, 1-3 nervate, puberulento-aspre, vagina
ca de 6-7 ori mai lungá de at lärgimea sa, ea §i nodurile nu pre-
sentez inflätua ; capitulele cam seurte §i fasciculate, densiflore; foile
involucrale dilatate, au marginea scariósd, virful cuspidat §i abia egalez
nivelul limbului calcinal, scuamele ce impresor caliciul sunt glabre,
coriace §i de aspect palid sau cu putin rumen oache§i pe partea dor-
sald, pe and pe margine sunt lriticel scarioso-membranoide neciliate,
lat-obovate, abrupt-acuminate, acumenul fòrte scurt §i u§ior deflex,
totalitatea lor egalézd sau intrece cu putin jumätatea caliciurilor ca-
pitulului ; calicinl enum6r5. 1 cent. lung. §i 31/2mm lärgime, oache§i-
purpuriu, avênd dintil scurticei dar cam läti§iori oval-oblusi sau cam
acuminati; limbul petalelor glabru, purpuriu, obovat, u§ior dentat, mai
lat de cat unghicula care este insá cu putin mai lung. 21, Maiu,
Iunie.
Locuri näsipóse sau pietri§i mènunt cu näsip sau humus, pe
Mug drumuri §i pe la rupturi de c6ste. Vêrciorova; Simian, Hinova,
dealu Stirminei in Mehedinti; Caracal; Craiova la Breasta; Bdrlad.
Astä4i se §tie a adevératul D. diutinus Kit. in Schult. cest. fi.
ann. 1814, luat drept D. polymorphus M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 324 (1808)
de autorif germani §i ungari, este cu totul o specie distinctä. Gratie
cercetärilor profesorului V. Borbas din Pesta, D. diutinus Kit. a fost
regäsit la locul clasic, distribuit prin Herbariul Normal al lui Fr. Schultz
de actualul director Ign. Dörfler din Viena §i insotit de o dare de
seamrt din parten eminentului botanist Dr. Arpad de Degen. Prin ur-
DIANTHACEE 99
mare, denumirea de D. cliutinus datä de Reichenbach speciei n6stre,

ce cre§te §i in Ungariea, es te eronatä i neadmisibilà.
D. capitatus DC. cat. hort. monsp. ann. 11813 p. 103
prodr. 1 p. 356; Ledeb. fi. ross. 1 p. 276; Boiss. fi. orient. 1 p. 514.
D. atrorubens M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 324 (1808) - non All. ?I, Iunie,
Iulie. Locuri aprice pe dealuri, pe còste, räri§iuri, eränguri (D. cruentus
Grec. enum. p. 14 sec. Ul. Hoffin. exsic.!). Craiova; Cioeäne§ti, Chitila;
Comana; Tecuei; Ia§i la Miroslava.
D. giganteus D'Urv. enum. pl. archipel. p. 45 (1822) ;
DC. prodr. 1 p. 356; Velen. fi. bulg. p. 81. D. glauc. ophyllus Rchb. ic.
germ. 6 fig. 5015 e (1844)- non Hornem. D. banaticus Heuff. in Griseb.
et -Sch. iter hung. n. 58(1859); Boiss. fi. orient. 1 p. 515 - non D.
Ca. rthusianorum 7. Heuff. enum. banat. p. 32 (1858). D. Balbisii Heuff.
enum. banat. p. 33; Fuss transs. exc.; Schur enum. transs. p. 94 alio-
rumque-non Ser. in DC. 1. c. Junio, Iulie. Locuri aprice inculte,
pietrkimi sau näsipuri argilóse. Vêrciorova (D.pruinosus Janka, Neilr.
diagn. p. 22); valea Cernei la Gaura-Fetei ; dealurile Cernetului; Cra-
iova pe dealuri, Rubgne§ti; valea Oltului pe Narotu §i Coziea ; Sinaia
pe Plaiul-Cumpätu (Knecht.); Bugu pe la Särata, Bisca, Beceni (D.
collinus Grec. enum. p. 14-non Balb. nec W. et K.); Mein, Isaccea,
Coco§i, Nicolitel, Greci.
D. serbicus Wettst. beitr. 2 zu flora von Alban. fide A.

Degen exsic.! D. pinifolius Janka cest. bot. zeit. ann. 1870 p. 25; Br.
prodr. p. 194 et Auct. hung. exp.-non Sibth. et Sm. prodr. fi. grwc.
2l. Iunie, Mlle. Pe ecístele petróse §.1 pe stäncile aprice ale muntilor
de la Vérciorova spre Gura-Väei.
D. pseudarmeria M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 323 (1808); DC.
prodr. 1 p. 355; Ledeb. fi. ross. vol. 1 p. 275 ; Boiss. fi. orient. 1 p. 508. -
21, Iunie, Iulie. Locuri aprice pe cfiste, in Dobrogea: calea de la Baba-
dagh spre Cavgagiea.
Mi. b. Armeriastruni Wolfner cest. bot. zeit. ann. 1858
p. 318. D. pseudarmerix Wierzb. in Heuff enum. ban. p. 32 pro var.
(3 DiaInthii Armerice - non M. Bieb. L c. Diantus Armeria b. grandi-
florus Schur enum. transs. p. 91 (1866). D. corymbosus Borb. Kfizlem.
XII ann. 1875: fijabb jelent.magyar. flor. p. 81, etiamBoiss.fl. orient. 1
p. 508 - an Sibth. et Sm. fi. graec.4 p. 85? Iunie, Iulie. Liveqi,
-
poeni, margini de päduri pe dealuri, Severin pe dealul Buliga; Hinova,

100 CONSPECTIIL SISTEMATIC
Bucura, Rdcea in Mehedinti; valea Motrului pe la Bro§leni ; Tismana;

in Valcea pe dealurile de la valea
D. Armeria L. spec. p. 586; Sturm deutsch. h. 23; Koch
syn. p. 103; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5011; Boiss. fi. orient. 1 p. 508;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fi. 1104. (-31 Iunie, Iulie. Liveji, md-
rdcini§inri, tnargini i poale de päduri. Cerneti ; Bro§teni;
ne§ti, Coziea, Stdni§ioara; Curtea-de-Arge§; Stolnici ; Sturzeni, Tirgo-
vi§te, Vulcana; Ciocane§ti, Bucure§ti ; Comana; Ploe§ti, Vdleni (Grec.
enum. p. 14), Dealu-Mare; Beceni; In Suceava pe Subamare spre
Iesle; Bro§teni.
D. Pseudo-Grisebachii. Verde, peste tot puberulent.
Rdddcina verticalá simpld, lungä, fusiformd, emite 3 5 cauli subtiri
simpli sau putin ramificati, totul constitue un mic stuf ca de 8-10
cent. inilltime ; foile flascide sau moi uninerviate, avdnd 2 cent. lun-
gime pe 2 mm. lätime, la virf acute sau obtuse, scurt vaginate, vagi-
ginele nenodise; florile terminale solitare au foile involucrale ver4i,
linear-oblungi uninerviate, egalez sau abia intrec caliciul; scuamele
caliciului in num5r de douá, adprese, ovato-lanceolete in partealor in-
fericírd, ver4i pe parted. dorsald §1 nu mult scari6se pe margini, merg
u§ior §i insensibil dngustdndu-se intr'un vîrf prelung, m6le, verde §i
acuminat ce abia egalez tubul caliciului; acesta este cilindroid, pu-
berulent, verde sau putin purpuriu, are dintil laceolato-acuminati;
petalele truncate oblungi, au lamina paucidentatd, barbulatd., purpurie,
semënatd cu puncte alburif pe ariea sa medie §i cu puncte oache§i ce
descriu un arc la bazä. J. Iunie, Iulie.
Hab. Locuri cu iérbd. in lunca Zeletinului ling5. Podu-Turcu-
lui in Moldova. Gdsit §i cules de Dr. P. Pdulescu in anul 1895.
Face parte din grupa Dianthi dentati Boiss. aldturi de cei pe-
renici, Cu foile moi linear-lancolate §i caliciul bi-scamat, ins5. in Mini-
tate cu D. corymbosusSibth.
Prin portul sè'u §i felul florilor sale, acéstä specie sémAnd fòrte
mult Cu Dianthus Grisebachii Boiss. diagn. 1 p. 62. D. Pseudarmeria var.
viscidus Griseb. spicil. rumel. 1 p. 188 (1842) - sed non. D. viscidus Bory
et Chaub. fi. pélop. tab. 13 fig. 1(1832); insä se deosebe§te de acesta
10, prin taliea sa cu mult mai scundd. §i prin stuful abia de 3-5 axe
caulinare, lar nu de numero§i cauli lungi adscendenti §1 cu fascicule
sterile de foi radicale ; 20, prin indumentul puberulent fin ce acopere
pärtile sale ver4i, iar nu glandulose-pubescent 3°, prin florile sale
numa solitarel iar nu reunite In f4scicule flore,
DIANTHACEE 101
Intru ce prive§te deosebirele ce exist intre speciea nóstrá aläturi

de D. Griseba.chii, comparativ cu D. corymbosus Sibth. Cu D. arme-
riastrum Wolf. cu D. tenuiflorus Boiss. i ca D. viscidus Bory et Chaub.
sl se consulte Flora Orientalis de Boissier vol 1 P. 507 509 §i Flora
Bulgarica de Velenowski p. 76 i 77.
§ 3. Marginea petalelor intrégä. sau Inior crenat'A ; petalele pa-
lide glabre.
27. D. pallena Sibth. Sm. fi. grme. vol. 1 p. 286 (1806) et vol. 4
p. 87 tab. 399 (1815); Boiss. fi. orient. 1 p. 485 D. bicolor M. Bieb.
fi. t. c. 1 p. 329 (1808); Ledeb fi. ross. 1 p. 282. Ser. in DC. prodr. 1
p. 360 (1824). cs Iunie, Iulie. Campuri la locuri fertile ; in Dobro-
gea (D leptopetalus Kanitz pl. roman. Br. fi. dobr. -non Willd.): Tusla,
Mangaliea ; Bairamdede, Copadin; Garlgalic, Periclie.
2. TUNICA Scop. Ji. carn. i p. 200.
§ 1. Florile solitare sau 2-3 agregate involucrate.
Limbul petalic bine diferentiat de unghiculä. Plante anuale.
I. T. prollfera Scop. fi. carn. 1 p. 503 (1772); Boiss. fi. orient.
1 p. 516. Dianthus proliferus L. spec. p. 587; Koch syn. p. 102; DC.
prodr. 1 p. 355. Kohlrauschia prolifera Rchb. icon. germ. 6 f. 509
(1844). O Iulie, August. Petri§iuri, prunti§iuri, locuri de lunch'.
Severin, imian, Hinova ; Bro§teni, Strähaea; Craiova ; alimäne§ti,
Gib/a; Stolnici; Chiti/a, Blicure§ti; Giurgiu, Bäneasa, Comana; Fete§ti ;
Bärbo§i, Galati; Mäcin, Tulcea; Constanta ; Bairamdede.
Limbul petalic descresce treptat in unghiculä. Plante perenice.
2. T. Saxifraga Scop. fi. carn. 1 p. 300 (ed. 1772); Koch syn.
p. 109; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5006 b; Boiss. fi. orient. 1 p. 519.
Gypsophila Saxifraga L. spec. p. 584; DC. prodr. 1 p. 354. G. rigida
Rchb. 1. c. fig. 5006-non L. spec. p. 583 cujus stirps pedunculis bi-
floris dignoscitur (Conf. Boiss. fi. or. 1 p. 518). 21. Iunie, Iulie.
Prunti§iuri, margini de torente secate, maluri de ceoste rupte pe ling
drumuri. Ve'rciorova pênä la Schela-Cladovei; Baea-de-Aramä la
Valea-Gäinei.
§ 2. Florile solitare neinvolucrate; restul cum la T. Saxifraga.
3. T. illyrica Boiss. fi. orient. 1 p. 520 (1867); Velen. fi. N. lg.
p. 68. Saponaria illyrica L. mant. p. 70 (1762). Gypsophila illyrica
Rchb. ic. germ. 6 f. 4999 sub Fiedleria. Gypsophila cretica Griseb.
spicil. rumel. 1 p. 184 (1842) -non Lin. Tunica Haynaldiana Janka
pl. exsic. ex iinere banatico 1870, Iunie, Julie.
pe la rupturi de còste pe larva drum. Schela-Cladovei, Vérciorova ;

frecuentA.
Trib. II. LYCHNIDIEA Boiss. Semintele reniforme sausubglob6se,
hilul lateral; ernbrionul spiralic sau arcuat, periferic.
Sectia I. Caliciul förá nervure comisurale; dou5. stiluri.
3. GYPSOPHLLA L. gen. n. 563.
Caliciul oblung, obconico-tubulos. Plante anuale cu ramifi-
calif subtirele.
I. G. muralis L. spec. p. 583; Sturm deutsch. h. 1; Koch
syn. p. 102; Rchb. icon. germ. 6 fig. 4997 et 4998; Boiss. fi. orient.
1 p. 554; Schlecht. Lang. deutsch. 12 fig. 1100. 0 MaiuAugust.
Campuri, la locuri cultivate, grane, porumburi, miri§ti vechi, prunti-
§iuri; Mile vulgar-A. Craiova; Rimnic, alimäne§ti; Stolnici; Vultu-
reanca ; Titu ; Giurgiu, Bänoasa, Comana; Bucure§ti, Cioca'ne§ti; Peri§i,
Ploe§ti; Buda, Plopeni, SIgnic (Grec. enurn. p. 14); Buz6u ; Tecuci ;
Dobrogea.
Caliciul scurt turbinat sau carnpanuliform. Perenice, vi-
gur6se.
Paniculate.
G. trichotoma Wender. ind. semin. hort. marburg. ann.
1835 n. 3; Ledeb. fi. ross. vol. 1 p. 297; Boiss. fi. orient. 1 p. 541.
G. perfoliata L. spec. p. 583 ex p. quoad plantam orientalem. (31
Iunie, Iulie. Prin dunele maritime in Dobrogea: Constanta la Mamaia,
Tusla.
G. paniculata L. spec. p. 583; Koch syn. p. 101; Rchb.
icon. germ. 6 fig. 5005; Boiss. fi. orient. 1 p. 542; Schlecht. Lang.
deutsch. 12 fig. 1098. G. effusa Tausch in Flora ann. 1830 vol. 1 p.
244; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5005 b.Vulg. Ipsorilet. Iparige. Iperige.
21, Iunie, Iulie. In regiunea §esurilor, pe cdmpuri. Hanu-Conache ;
Tecuci, Tiggne§ti; Birlad.
G. fastigiata L. spec. p. 582; Koch syn. p.. 101; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 5002; Ledeb. fi. ross. 1 p. 299 lusus 1; Schlecht. Lang.
deutsch. 12 fig. 1097. G. arenaría W. et Kit. rar. hung. 1 p. 60 tab.
41 (1800). J. Iunie, lulie. Locuri sterile. Fälciu.
2. Capitate sau glomerate.
5. G. glomerata Pall. ind. taur. ap. M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 321
'
(1808) et 3 p. 297 (1819); Ledeb. fi. ross. 1 p. 9299; Boiss. fl. orient,
DIANTHACEIE 108
1 p. 547. Stanci abrupte In regiunea montanä inferliírti. Iunie,

Iulie. Schela-Cladovei pe primele stânci abrupte de conglomerat ce
incep de ad spre Gura-Väei ; in Dobrogea la Mangalia pe stâncile
de la sorgintea mineral. sulfuròsä.
6. G. transsilvanica Spreng. neu. entd. 1 p. 300 ( 1820).
Banffia petrcea Baumg. enum. transs. 1 p. 385 (1816); DC. prodr. 1
p. 355, et Auct. plur. Gypsophila petrcea Rchb. germ. exc. p. 801
(1832) et icon. germ. 6 fig. 4996 (sub Banffia)-sed non Fenzl in En-
dlich. gen. p. 971 (1840) et in Ledeb. fi. ross. 1 p. 291. j.. Iulie,
August. Stänci, pepiscuri alpine. Negoiu; Buceci; Piatra-Mare ; Ceahläu.
4. SAPONARIA L. gen. n. 564.
Caliciul inflat, cu anguli aripiformi ; petalele neapendiculate.
I. S. Vaccaria L. spec. p. 585; Koch syn. p. 108; Boiss. fi.
orient. 1 p. 525; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1122. Vaccaria py-
ramidalis fi. d. wetter. 2 p. 88 (1800); Rchb. ic. germ. 6 fig. 4991. V.
vulgaris Host. fi. austr. 1 p. 348 (1827).--Vulg. Fl6rea-Calugltrulta. Vdca-
Maiu-Iulie. Câmpuri §i la locuri fertile, prin gräne, porum-
buri, miri§ti vechi ; frecuentä. Craiova; Caracal ; Bäneasa, Comana ;
Titu, Ciodne§ti, Bucure§ti; Ploe§ti ; Tecuci ; Birlad la Crangu ; Neam/u.
Caliciul cilindric neangulat, nearipat ; petalele apendiculate.
2. S. officinalis L. spec. p. 581; Koch syn. p. 108; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 4995; Boiss. fi. orient. 1 p. 527; Schlechtd. Lang. deutseh.
1 fig. 1123. Bootia vulgaris Neck. delie. gallo-belg. 1 p. 193 (1768).
Vulg. Setpunarket. Odagaci. Soponu-calului. Iulie, August. Prun-
ti§iurile riurilor §i ale torentelor ; locuri umede de fund §i zä'voiuri.
Cerneti pe Topolnita ; Bro§teni, Strilhaea ; Tirgujiul; Craiova; Stol-
nici; Câmpulung; Leordeni, Titu; Pucioasa; Cioeäne§ti, Buftea, Cri-
vina; Bucure§ti; Comana; Ploe§ti, .1unca Teleajenului; Campina;
Buzèn; Neamtu; Mälin, Fälticeni ; Bro§teni ; Boto§iani.
S. S. glutinosa M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 322 (1808) ; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 4994 b; Boiss. fi. orient. 1 p. 528; Neilr. diagn. p. 23.
?J, Iunie, Iulie. Tuferke pe c6stele muntilor la Vèrciorova, frecuentd.
Sect. II. Caliciul cu nervure comisurale pronuntatP ; embrionu
periferic.
A. Ovariul cu trei stiluri.
5. CITCUBALUS Tourn. instit. tab. 176.
P. C. baccifer L. spec. p. 591; Koch syn. p. 108; Rchb. icon.
germ. 61. 5122; Boiss. 1 orient. 1 p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 12

fig. 1126. Silene baccifera Roth. tent. fi. germ. 2 p. 491 (1789). Vulg.
Gua-porumbului. J, Iulie, August. Prin tuferile pe lingä päduri,
pe garduri rustice. Cerneti pe deulurile Iorgutovei i Dumbrävilei;
Broleni, Strdhaea ; Craiova ; Coziea ; Riu-Va-
dului ; Topoloveni, Leordeni; Cioeäneli ; Tirgu-Ocnei spre Mägura
(Grec. enum. p. 13); Buz6u pe la padurea Crivina; Podu-Tarcului in
maca Zeletinului.
O. RELIOSPERNA Rchb. repert. herb. p. 206.
I. H. quadrifidum Rchb. repert. herb. p. 206 (1841); i c. germ. 6
fig. 5081. Cucubalus quadrifidul L. spec. ed. 1753 P. 415. Silene qua-
drifida L. spec. p. 602; Koch syn. p. 114; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
fig. 1148. S. quadridentataBoiss. fi. or. 1 p. 656. Heliospenna pudi-
bunda Hoffmanns. in Rchb. pl. crit. vol. 9 icon. 1117; icon. germ. 6
fig. 5082; Boiss. 1. c. dad capsula intrece §i ese din caliciu. 21. Iunie,
Iulie. Locuri umede umbróse prin vti montane, pe lingä riulóre.
Muntil Cernei pe Sariloara; Cetatea luí Vlad-Tepel pe Argel; Dim-
bovicioara ; Predeal, Buleni, Sinaia.
2. H. alpestris Rchb. repert. herb. p. 202 (1841); icon. germ. 6
fig. 5083. Silene alpestris Jacq. fi. austr. 1 tab. 96 (1773); Koch syn.
p. 115; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1149. 7J. Iulie. Prin v5i
subalpine quasi alpine, la locuri umede i umbr6se. Buceci in Valea-
Alba sus ; Poiana-Tapului prin valea Babelor.
7. SILENE L. gen. n. 567.
§ 1. Florile unisexuate, micutele ; plante dioice, monoice.
I. S. Otites Smith fi. brit. 2 p.496 (1800) ; Koch syn. p. 111;
Ledeb. fi. ross. 1 p. 309; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5094 forma typica,
genuina ; Boiss. fi. orient. 1 p. 606; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
f. 1136. Cucubalus Otites L. spec. p. 594. Maiu-Iulie.
campuri, tuferi§e. Cälimneti, Coziea; in Dobrogea pe la Caranasib,
Periclie.
(3. macrophyllaOtth in DC. prodr. 1 p. 369 (1824). S. pseudotites
Bess. ap. Rchb. ic. germ. 6 fig. 5095. Cu portul mai 'nalt de c'at
forma tipicä. §i mai rämósä, ramurile cam scurte cu cime verticilare
multiflore subcongeste; foile radicale §i caulinare inferióre cu mult
mai mari, obovato-spatulate oblungi, 10-12 cent. lungime, atenuate
in lung petiol. Campuri, tuferiluri, poeni pe lingd päduri. Segarcea,
Craiova; Caneni, Riu-Vadului ; Dobrogea pe 14 Copadin, Bairamdede,
bIANTHACEA 105
parviflora Ledeb. fi. ross. 1 p. 310. S. parviflora Pers. syn. 1

p. 497 (1805); DC. prodr. 1 p. 370; Boiss. fi. orient. 1 p. 607; Rchb.
icon. germ. 6 fig. 5096. Difera de cele precedente ca panicula, pe-
dunculele §i caliciul sunt pubescent-aspre. Dobrogea pe la Caranasib
§i Consta*.
S. wo/gensis Ledeb. 1. c. exc/us. synon. Besseri; Lindem, fi. chers.
1 p. 86. S. wolgensis Spreng. ind. semin. Halas. p. 6 (1807); Otth in
DC. prodr. 1 p. 370; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5097; Boiss. fi. orient 1
p. 607. S. effusa Otth in DC. prodr. 1 p. 370 (1824). Mult mai inalta
§i vigurósa de cat cele precedente, cauli in bita jumatatea superiórä
oposit-ramifican, ramurile lungi §i cele inferióre fórte lungi, tóte port
cime dichase multiflore efus-ramificate. Campuri, pe langa grane,
drumuri. Giurgiu, Bäneasa, Comana; Ciocane§ti, Chitila, Bucure§ti §i
imprejurimele sale (S. Otites Grec. enum. p. 13); Lehliu ; Fete§ti
S. densiflora D' Urv. enum. p. 47 (1822); Boiss. fi. orient.

1 p. 607; Velen. fi. bulg. p. 60. S. Otites a. densiflora Otth in DC.
prodr. 1 p. 369. S. Otites var. a lus. a. Ledeb. fi. ross. 1 p. 909. &lene
exalt ata Friw. in Flora ann. 1835 p. 333. Cu mult mai mare prin
portul su de cat tirite cele precedente. Caul inalt, ca de un metru,
viguros §i foliat, in partea sa inferi6r5. dens §i móle pubescent, in cea
superióra glabru §i viscos, nu prea mult ramos, ramurile oposite
scurticele; florile Intocmesc cine verticilare multiflore congeste §i
distante; bracteele mici ovato-triangulare scarióse; caliciul obconic
glabru cu diniÏ obtusi; petalele de un galben-verlui sau galbenicióse,
linear spatulate, intregi, neapendiculate; capsula la maturitate marida.
§1 ca de 8-9inni lung. semintele mari netuberculate. J. Maiu-Iulie.
Pe cóstele muntilor §.1 dealurilor la locuri petróse. Vèrciorova; Piatra
spre Bistrita §i Bisericani; Dobrogea.
§ 2. Florile hermafrodite, mari i frurnóse.

1. Perenice. Capsula in partea inferiór5. 3- locular5..
a. Limbul petalic intreg sau u§ior bilobat. Acaule sau scundace.
S. acaulis L. spec. p. 603; Koch syn. p. 115; Rchb. icon.
germ. 6 fig.! 5084; Schlecht. Lang. deutsch. 12 f. 1151. j.. lunie,
Iulie. Pe cómele muntilor in regiunea alpina. Godeanu; l'apura ;
Buceci (Br. Knecht.); Piatra-Mare ; Ceahlau.
S. dinarica Spreng. Isyst. 2 p. 405 (1825); Rchb. icon.
germ. 6 fig. 5114; Fuss. transs. excurs. p. 100; Neilr. diagn. p. 26.
106 CONSPECTIM SISTEMATiC
S. depressa Baumg. enum. transs. 1 p. 404 (1816)-non M. Bieb.

Saponaria Baumgarteni Janka in linnma vol. 30 (1859-60) p. 559.
21, Iulie, August. Stan& rupturi de stänalse In regiunea alpinä. Pe
Scdrigoara subt Godeanu in Mehedinti ; Negoiu (Simk.)
b. Limbul petalic bifid. Caulescente cu portul inalt.
* Caliciul globoid inflat vesiculos, reticulato-nervos. Cimä dichazd
simplá sau repetatä..
S. Zawadzkii Herb. in. Zaw. fi. galiz. et bukovinffl p. .191
(1835); Neilr. diagn. p. 25; Simk. enum. transs. p. 124. Melandrium
Zawadzkii Al. Br. in Flora ann. 1843 p. 387, sed ob stylos tres et ad
Silenem pertinet. Lychnis nivalis Baumg. mant. p. 43 (1846). Silenanthe
Zawadzkii Griseb. et Sch. iter hung. n. 56 (1852). Elisanthe Zawadzlcii
Fenzl in Fuss transs. excurs. p. 106. 21. lulie, August. In regiunea
alpind. Pe Ceahläu (Br. Knecht.)
S. venosa Gilib. fi. lithuan. 5 p. 165 (1781) ; Simk. enum.
transs. p. 124. S. infiata Smith fi. brit. 2 p. 467 (1800); Koch syn. p.
112; Rchb. germ. excurs. p. 823 et icon. germ. 6 fig. 5120 a, tab. 299
forma genuina s. typica. S. inflata a. vulgaris Otth in DC. prodr. 1 p.
368 (1824). S. vesicaria Schrad. ap Rchb. germ. excurs. p. 823 (1832);
Bor. fi. centr. fr. p. 94.S. Oucubalus Wib. prim, fi. d. werth. p. 241
(1799). Oucubalus Behen L. spec. p. 591 sed-non Sflene Behen L.
Vulg. Gupa-porumbului. 21, Main-Iulie. Liveli In regiunea mon-
tank a dealurilor gi a cämpiilor. Cerneti, Severin ; Pitegti; Campu-
lung, Nänirtegti; Predeal, Sinaia; Vdleni (S. infiata Grec. enum. p. 13);
Bucuregti; Buzäu ; Neamtu; Brogteni, pe Stänigioara gi pe la Fälticeni
In Suceava; Iagi.
p. intelopum. Cucubalus Antelopum Vest. ap. Rchb. germ. excurs.
p. 823 (1832); Silene alpina Schur enum. transs. p. 104 (1866) exclus.
synon.-non Lam. nec. Koch. Latifolie, multi sau pauciflord, florile
mai mari ca la t6te celelalte varietdti, dispuse In dichaza ale cäriea
bra/0 sunt scurte sau de mediocra lungime. In regiunea montand
subalpinäi alpestrd. Cerneti pe dealul Stirminei; subt muntele Coziea
la Stänigioara ; pe Dimbovicioara; Predeal, Bugteni, Sinaia.
y. oleracea Fic. ap. Rchb. germ. exc. p. 823 (1832); ic. germ. 6
fig. 5120 y. tab. 300. Silene oleracea Bor. II. centr. fr. p. 94. De Inäl-
time mediocrá sau scundacd, are tulpina consistentä förte ramfficatä.
culcatd, emite multi cauli adscendenti ce formez stuf; foile de
time mediocra, lanceolate sau cam obovato-ianceolate acuminate gi
mull glance, marginea netetá sau subtil ciliolatd-scabrä.; florile nu
httgTHACEA 101
prea mari, dispuse in ciniït dichaza putin brachiala, La locuri petròse

in regiunea montana sau pe ceoste aprice. Vérciorova, Gura-Vaei;
Chiajna, Bucurelti; Sinaia pe subt Piatra-Arsä..
S. angustifolia DC. fi. fr. 4 p.747 (1805); prodr. 1 p. 368; Rchb.
loc. cit. et icon. germ. 6 fig. 5120 S. tab. 300. Diferä. de prece-
denta numa prin toile sale anguste sau linear-anguste acuminate §i
intru Cava mai oblungi. Liveli, ograde de pruni. Bucure§ti §i impre-
jurimile sale ; Predeal, Azuga; Valea-Boului, Urlati.
e. paniculata. S. saponaricefolia Rohrbach oast. bot. zeit. ann. 1879
p. 73-non Schott. De ordinar f6rte inaltä, peste un metru. Caul
robust, glabru glauc, simplu sau §i cu ramuri laterale; toile carno-
sule, lat-ovate, ovato-eliptice sau ovato-lanceolate acute sau acumi-
nate, intregi sau cartilagineu ciliate pe margini, de un verde inchis,
glabre §1 papilare, glauce pe paginea inferiòxl. Cracii dichotomiei
a desea forte lungi, 20-40 cent. lungime In WA intin.derea simpodu-
lui ; cimele lor ce se succed au pedunculele drepte, divaricate sau
erecto-patule §i pedunculele florilor terminale stau drepte, astfal ca
tòtä inflorescenta are aspectul unei largi panicule. Florile mai mici
de cum la formele precedente ale speciei, au caliciul de 10-12 in ni
lung., 7-8 mm largime, ovoideu, inflat, ventricoso-deprimat la baza,
reticulato-venos, putin colorat in vinat. Capsula subglobòsfi cu mult
mai mica de cat caliciul pe care nu'l ample. Live4i, cränguri, lastari,
märacini§iuri. Baneasa, -Comana; Bucure§ti, Herestrau, Bäneasa ; Pe-
ri§i, Crivina; Dealu-Mare pe la Bucov.
Patin se deosebe§te de urmkoarea §i A. nu se confunde.
7. S. Csereii Biumg. enum. transs. 3 p. 345 (1816); Boiss. fi.
orient. 1 p. 629; Velen. fi. bulg. p. 61. S. saponariaefolia Schott ap.
Rchb. germ. exc. p. 824 (1832); Rchb. icon. germ. 6 fig. 5121 op-
time! Ledeb. fi. ross. i p. 305; Schur enum. transs. p. 103; Linden].
fi. cherson. 1 p. 85.
Malta ca de 50-80 cent. In totul glabra l't mult glauca. Caulul
robusticel, simplu sau §i cu ramificatii laterale. Foile carnosule late,
ovate sau ovato-eliptice subacuminate, intregi, cartilagineo-membra-
nóse, de un verde palid, glauce dal mai cu seana pe desubt. Cracii
dichotomiei fórte lungi, 20-25 cent. in tag intinderea simpodului,
cimele laterale ale simpodului scurte, au pedunculele §.1 florile aduse
pe simpod, numa pedunculele terminale sunt date inatara, par a fi
larerale §i sunt arcuat-ascendente, ceea ce da inflorescentei aspectul
unor lungi raceme. Florile ca.m mici, au caliciul oblung-eliptic, 1 cent.
lung., 5 mm lärgime, la baza atenuat, u§ior reticulato-venos. Cap-
10g CON'SPECTIM SISTEMATIC
sula conoidä "ample tot caliciul §i cu pupil esse afarri. 21. Maiu, Iu-
nie. Märaciniliuri pe dealuri la locuri argilo-glare6se. Dealu-Mare
prin vii.
** Caliciul oblung, cilindric sau ovato-cilindric, claviform, cu

nervuri lungitudinale, la maturitate aplicat pe capsulä.
a. Paniculä de eämuri oposite terminate prin cime dichaze.
t Bobocil erecti, pedunculele drepte, divergente.
S. nemoralis W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 249 (1812) ; Koch
syn. p,.110 ; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5111; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
fig. 1131 tab. II. S. italica var. umbrosa et var. nemoralis Heuff. enum.
banat. p. 36. S. italica Auct. banat. et transs. plur. - non Pers. cujus
stirps genuina in ditione dacica non inveni. Vulg. Lipici. Lipi-
ci6set. 4. Iunie, Iulie. Räri§iuri §i margini de päduri, tuferi§e ; in
regiunea montanä §i a dealurilor. Valea Bahnei pe la Ilovita, V8r-
ciorova; dealurile Cernetului §i pe Stfrmina (S. pilosa Grec. enum. p. 13
S. italica Br. prodr. p. 187 - non Pers.); Rimnic la Pädurea-Gurrin òea ; Pre-
deal pe Susaiu §i Crabucetu-Taurului, Azuga, Bu§teni; Florica, Leor-
deni pe dealuri ; Bacdu la Palanca; In Suceava pe Stäni§oara, pe Borca,
Bistrita §i Barnaru.
p. pllosa. S. pilosa Spreng. syst. 2 p. 41(1895); Rchb. icon.
germ. 6 fig. 5112. Cucubalus mollissimus W. et Kit. rar. hung. 3
tab. 248 (1812) - non L. spec. 593. Foile cu indument dens pube-
scent albicios mole; caliciul §i pedunculele mult mai pubescento-vis-
còse §i pèráse. hl Dobrogea pe la Greci (Br.)
tt Bobocif §i pedunculele florilor aplecate §i par a fi fränte.

S. viridiflora L. spec. p. 597; Rchb. je. germ. 6 fig. 5104;
Heuff. enum. ban. p. 36; Boiss. fi. orient. 1 p. 634; &Hr. diagn. p. 25.
Päduri. pe la räri§iuri. Cerneti pe dealurile Iorgutovei (Grec. in Br.
prodr. p. 188); Baea-de-Aramä; Tismana; Lainici; Calimilne§ti, Coziea.,
Turnu, Stäni§ioara ; Comana; Dobrogea pe la Mônästirea Coco§i, Ba-
badagh.
Prin bobocif si, adesea erecti, §i pedunculele florilor ce nu prea
sunt aplecat-fränte se apropie de grupa precedentä; prin ealiciul su
ventricos, prin capsula sa oblung6 ovato-ventric6s6 pe un carpofor
fOrte scurt se tine de grupa Silenelor nutante.
S. livida Willd. enum. hort. berol. p.474 (1809); Koch syn.
p. 111 et 439 pro var. S. nutanti sec. Facchinio ; Rchb. je. germ. G
fig. 5106; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1133 tab. H. 21. Maiu,
11 A Nut A ct 211 100
Iunie. La locuri fertile, pecdmpuri, pe dealuri. Vulcana; Predeal ; Chi-

tila, Bucure§ti, Bäneasa (S. nutans Grec. enum. p. 13) ; Comana; Piatra
pe la Padurea-Balaurului ; Boto§iani pe la padurea Filipescu.
Intermediara cu S. viridifiora §i S. nutans, are portul inalt, pa-
nicula sa amplä se desface aproxims tiv egal de giur-impregiur. Se
apropie mult de S. nutans prin caliciul séu ventricoso-elaviform, prin
capsula sa c'un earpofor tot asemenea de lung; fnsa se deosebe§te
prin felul aperturei capsulei la maturitate ai careia dinti nu devin res-
curbati ci erecti.
U. S. nutans L. spec. p. 596 ; Koch syn. p. 110; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 5108; Boiss. fi. orient. 1 p. 633 exclus. synon. W. et Kit.;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1133 tab. I. It. Iunie, Iulie. Li-
yell, poeni, tuferigiuri, rari§iuri de paduri in regiunea montanä §i a
dealurilor. Calimane§ti, Coziea; Vuleana; Predeal, Azuga; Bug teni, Sinaia
(Grec. enum. p. 13) ; la§i ; in Suceava pe Bida (vulg. Milifea) ti pe R area.
fi. transsilvanica. S. transsilvanica Schur cester. bot. zeit ann. 1858
p. 22 et 286 solum nomen; Schur cester. bot, zeit. ann. 1860 p. 181;
enum. transs. p. 110 pro. synon. Silenis saxatilis - sed non Siins.
S. nutans ri. alpina Heaff. enum. ban. p. 36 (1858). S. dubia Herb. fi.
bukov. p. 388 (1859). 4. Iunie, Inlie. In regiunea montan subalpina,
quasi alpina. Paringu (J. Barth) ; Lainici ; muntele Coziea ; Ghitu la
Corbeni ; Campulung; Dimbovicioara; Papugea; Sinaia (S. velutina Gr.
enum. p. 13 quoad specimenes anno 1876 ab ,,Vitfu-cu-Dorua - non
Pourr.), Bugteni, Azuga, Predeal; in Suceava la Bro§teni pe Neagra,
pe Barnaru, pe muntele Bicla gi la Schitul Rareu.
b. Racema de cime dichaze axilare oposite, sau de cime unipare.
f Caliciul peros sau pubescent.
* Plante montane, rupestre.
S. flavescens W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 175 (1804); Rchb.
ie. germ. 6 fig. 5090; Heuff. enum. ban. p. 36; Boiss. fi. orient. 1
p. 647; Neilr. diagn. p. 26. 21, Iunie, Iulie. Stanci abrupte, fisuri
stâncòse in väi montane. Valea Oltetului la Polovraci ; valea Mbnas-
tirei Bistrita g'i valea Oltului pe la Coziea §iMasa-lui-Traian.
S. spergulifolia M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 305(1819); Rchb. ic.
germ. 6 fig. 5101 planta 6 Transsilvania ab Talmaci et Boitza lectaa ;
Ledeb. fi. ross. 1 p. 309; Boiss. fi orient. 1 p. 612. S. polyphyla M.
Bleb. fi. t. c. 1 p. 338 (1808) - non L. in Willd. spec. 2 p. 705. Cucu-
balus spergulifolius Desf. ann. mus. paris 4 fasc. 66 p. 44 tab. 43; Willd.
Grecewu D. Dr. C. 1324. 40
110 CONSPECTIt SISMATie
spec. 2 p. 690 (1809). Iunie, Iulie. Locuri petr6se, priri tuferi§e,

indrilcinip pe la poalele muntilor. Verciorova cätre Gura-Väei.
" Plante procumbente cam suceise, arenicole.
S. pontica Brändzm veget. dobr.p. 26(1884e) solum nomen.
Iunie, Iulie. Prin dunele maritime ale märei Negre in Dobrogea :
Constanta pc la Mamaea §i Tusla.
tt Caliciul glabru.
S. longiflora Ehrh. beiir. 7 p. 144 (1792); Rchb. ic. germ.
6 f. 5107; DC. prodr. 1 p. 382; Boiss. fi. orient. 1 p. 639. S. statici-
folia Sibth. et Sm. fi. grtec. 5 p. 24 sec. Boiss. 1. c. p. 958; Schlechtd.
Lang. deutsch. 12 f. 1132. S. bupleuroides Ledeb. fi. ross. 1 p. 324
(1812) - non L. S. juncea Otth in DC. 1. c. S. longiflora var. linea-
rifolia Heuff. enum. ban. p. 36. Iunie, Iulie. Locuri uscate aprice
pe dealuri, platouri. Schela Cladovei, Duda§i; Galati; Dobrogea pe la
Mansaliea.
S. chlorantha Ehrh. beitr. 7 p. 146 (1792); Koch syn. p. 111;
Rchb. ic. germ. vol. 6 fig. 5102; Boiss. 11. orient. 1 p. 640; Schlechtd.
Lang. deutsch. 12 fig. 1134. S. elata Otth in DC. prodr. 1. p. 370.
if, Iunie, lulie. Pe dealuri la locuri deschise subpetrelse dar cu WA.
Virtejkoi, Odobe§ti ; Piatra intre Bistrita §i Bisericani; Schitul Raräu.
c. Cimil terminalä dichazä. simplä sail corimboidä.
S. petraea W. et Kit, rar. hung. tab. 164 (1812); Rchb. ic.
germ. G fig. 508G; DC. prodr. 1 p. 377; Heuff. cnum. ban. p. 36;
Neilr. diagn. p. 25. tr. Iunie, Iulie. In regiunea montanä. a Olte-
niei, pe stänci abrupte. Valea Tesnei la Gaura-Fetei; valea Oltetului
la Polovraci; M8nästirea Bistrita; Coziea pe slAncile de la Bivolari §i
la Masa-lui-Traian.
S. Lerchenfeldiana Baumg. enum. transs. 1 p. 398 (1816) ;
Rchb. icon. germ. 6 fig. rect.& 5092 (fig. 5091 è lapsù litograph.); Boiss.
fi. orient. 1 p. 654; IIeuff. enum. banat. p. 35. lunie, Iulie.
Stand in regiunea montanä quasi alpinä. Muntele Bulzu pe culmea Scä-
ritei §i pe stäncile de pigmatitä. numite Biserici in Mehedinti, la 1300 m.
alt. (Saba Steran.);valea Jiului la Lainici cätrevamaPäiu§upe Ciocane.
2. Anuale.
a. Caliciul cu 10 nervuri lungitudinale, tubulos, cilindric sau
claviform.
t Capsula in partea inferiórä trilocularä.
1)IANT11ACE2 111
Caliciul membranaceu, glabru ; child dichazg termina15. corim-
S. Armeria L. spec. p. 601; Sturm deutsch. h. 21; Koch

syn. p. 113; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5079; Boiss. fi. orient. 1 p. 583;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1143. 0 Iulie, August. Locuri
uscate nOsipeose, petrigiuri, pruntigiuri de nun i torente. Vèrciorova ;
Calimlnegti prin °stray, Coziea; Pitegti ; la Piatra pe Cozla ; Boto-
giani; Dolirogea pe la Mein, Greci.
S. compacta Fisch. in Hornem. hort.hafn. 1 p.417(1815);
Rchb. icon. germ. 6 fig. 5093; DC. prodr. 1 p. 384; Ledeb. fi. ross. 1
p. 325; Boiss. fi. orient. 1 p. 582. S. Anneria M. Bieb. fi. t. c. 1
p. 339-non L. Janie, Iulie. StOnci In muntil din Dobrogea : MI-
cin pe muntele Sulucu; Alibeichioi pe muntele Consulu sau Se-
pelginu.
** Caliciul hirsut. RacemO uniparl sau de cime dichaze scurte,
axil are.
S. viscosa Pers. syn. 1 p. 497 (1805); Koch syn. p. 110;
Rchb. icon, germ. vol. 6. fig. 5099; DC. prodr. 1 p. 370; Boiss. fi.
orient. 1 p. 582; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1130. Cucuba-
lus viscosus L. spec. p. 386. Viscago glutinosa Baumg. enum. transs. 1
p. 395 (1816). Maiu, Iunie. Locuri fertile, mirigti, aräturi aban-
donate. Severin, simian, Hinova ; Isaccea,
S. gallica L. spec. p. 595; Koch syn. p. 109; Rchb. je.
germ. 6 fig. 5054; DC. prodr. 1 p. 371; Boiss. fi. orient. 1 p. 590;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1127. cs Iunie, lulie. Petrigiuri cu
iérbá pe ling cãi. Sinaia.
S. dichotoma Ehrh. beitr. 7 p. 144 (1792) ; W. et Kit. rar.
hug. 1 tab. 29; Koch syn. p. 109; Rchb. je. germ. 6 fig. 5074; Boiss.
orient. 1 p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 12 f. 1129. S. inem-
branacea Poir. in Lam. encycl. meth. 7 p. 164 (1806) etiam DC.
Maiu, Iunie. La locuri fertile gi de cullura, cOmpuri, cái, ograle de
pruni (Grec. enum. p. 13). Craiova; Stolnici ; Alexandriea; Ionegti,
Vultur-eanca; Giurgiu; Bineasa, Comana; Bucuregti, Chitila, Cioca-
negti; Perii, Crivina; Ploegti; Buz6u ; Birlad; Dobrogea.
S. racemosa Otht in DC. prodr. 1 p. 384 (1821); Boiss.
fi. orient. i p. 589. S. divaricata Sibth. Sm. fi. give. 1 p. 414 (1806)
- non Clem. Iunie, Iulie. Locuri fertile in Dobrogea pe platoul
d'intre Copadin spre Bairamdeda, pe linga cale.
i12 OONSPiICTlit SiSTEMATId
nirte veeinil de precedenta, insä nu identiet §i se deosebe§te

Inuit prin portul su amplu, piramidal §1 förte ramificat.
tt Capsula in partea infericía unilocularä.
S. noctiflora L. spec. p. 599; Sturzn deutsch. h. 3; Koch
syn. p. 113; Rchb. icon. germ. 6f. 5063: Schlechtd. Lang. deutsch. 12
f. 1141. (3' Maiu-Iulie. Pe lingä'. ziduri vechi, locuri virane, curti,
gadini putin ingrijite, campuri. VOrciorova spre Bahna ; Craiova;
Ghergani (Grec. enum. p. 13); prin friget la StIni§ioara; Bucure§ti ;
Tirgu-Frumos, Imi ; Bro§teni in Suceava.
b. Caliciul cu 20 60 nervuri lungitudinale, turbinatiform.
S. conics L. spec. p. 598; Koch syn. p. 113; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 5062; Boiss. fi. orient. 1 p. 578; Schlechtendal Lang.
deutsch. 12 fig. 1139. 0 Maiu, Iunie. La locuri aprice inculte. rèr-
ciorova, Severin; Craiova; Bärbo§i, Galati.
S. subconica Friw. in Flora ann. 1835 p. 334; Boiss. fi.
orient. 1 p. 579; Velen. fi. bulg. p. 58. S. cylindriflora Griseb. spicil.
rumel. 1 p. 171 (1843)-non Otth. 0 Maiu-Iulie. Locuri aprice in-.
culte, pe lingä ctn. Dobrogea: de la Copadin spre EQki-Bilbil.
Subsectiea 2. Ovariul ca 5 stiluri distincte.

8. DIELANDRIUM Reehl. deutsch. fi. I p. 274.
I. M. pretense Rcehl. deutsch. fi. p. 274 (1796) ; Boiss. fi.
orient. 1 13. 660. Lychnis dioica (3. L. spec. p. 626. L. vespertina Sibth.
IL oxon. p. 146 (1794); Sturm deutsch. h. 23; Koch syn. p. 116;
Rchb. icon. germ. 6 fig. 5125; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1157.
Vulg. Opailet. Opetlitel. cr Maiu-August. Câmpuri pe la locuri
fettile, grânee, cai, tuferi§iuri. Baea-de-Arama; Tismana; Cdlim/nelti;
Riu-Vadului ; Netoti ; Comana; Titu; Ciocane§ti, Bucure§ti (Silene
pratensis Grec. enum. p. 13) ; Crivina, Ploelti; BrAila; Birlad ; laf;
Fillticeni, Môn6stirea Slatina ; Bro§teni.
2. M. silvestre Rcehl. deutsch. fi. p. 274 (1796). Lychnis
dioica a. L. spec. p. 626. Lychnis diurna Sibth. fi. oxon. p. 145 (1794);
Sturm deutsch. h. 23; Koch syn. p. 116; Rchb. icon, germ. 6 fig. 5126;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1158. 71, Iulie, August. Prin lo-
curi umede umbróse, pliduri, veticele, mai ales in regiunea submon-
tang §i montan6.. Coziea, Stsáni§ioara; P6pura; Dimbovicioara; NA-
m6.e§ti, Campulung (Silene diurna Grec. enum. p. 13); Predeal, Bill-
DIANTHACE/E 113
teni, Sinaia ; Bacau; valea TarcAului (Knecht. leg.); Mdnastirea Neamtu

(Chan.); la Brolteni in cheile Barnarului §i pe Barnaru-Mic.
3. M. nemorale Rchb. germ. exc.p. 824 (1832); icon. germ. 6
fig. 5124. Lychnis nemoralis Heuff. ap. Maly enum. p. 310 (1848) ;
Heuff. enum. ban. p. 37; Neirl. diagn. p. 26. if. Iulie, August. Pa-
duri umbrOse, vài umede umbr6se In regiunea montanii subalpina q't
a dealurilor mari. Cerneti pe dealurile Iorgutovei i DumbrAvitei ;
Predeal prin valea RO§novei spre Urzicarn; in Buceci la Urldtoarea,
in valea Pele§iului i in Valea-Albg la Bu§teni, frecuent.
O. LYCHNIS L. gen. n. 584 ex p.

I. L. Floscuculi L. spec. p. 625; Koch syn. p. 116; Boiss. fi.
orient. 1 p. 658; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1156. accyganthe
Floscuculi Rchb. icon. germ. 6 fig. 5129. Vulg. 116rea Cucului. Cu-
cuteaset. Mala- lulie. Prin Iivei, fênate, pomaril. Cerneti pe
dealurile lorgutovei §i Dumbrävitei; Craiova; Tirgujiul ; Olane§ti,
Rimnic; Curtea-de-Arge§i; Campulung; Stilpeni, Pite§ti (Grec. enum.
p. 13); Predeal, Azuga, Bu§teni, Sinaia ; Comarnic; Vultureanca; Cio-
cane§ti, Peri§i; Chitila, Bucure§ti; Comana; Buau ; Neamtu; Birlad ;
Teti ; Boto§iani; Fälticeni, Malin; Bro§teni in Suceava.
L. chalcedonica L. spec. p. 625. Vulg. Cruciulile.
horticulturä pe la °rap §i pe la térä.
10. VISCARIA Rcehl. deutsch. II. p. 37.
I. V. vulgaris Rcehl. deutsch. fi. p. 37 (edit. 1812); Boiss. fi.
orient. 1 p. 658 V. purpurea Wimm fi. siles. p. 67 (1840). Lychnis
Viscaria L. spec. p. 625; Koch syn. p. 115; Rchb. icon. germ. 6
fig. 5131; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1152. Vulg. Lipici. Lipi-
cioasei. Maiu, Iunie. Prin liveqi umede räcorèse, pomaril ; vul-
gait Severin; Craiova; Oltinegti; pe Cläbucetu subt Negoiu; Campu-
lung, Stilpeni (Grec. enum. p. 13); Leordeni; Ione§ti , Cacova;
Chitila, Bucure§ti; Sinaia; Mônastirea Near* (Chania exsic.);
Birlad ; Ia§i.
U. AGROSTEMMA L. gen. n. 570.
I. A. Githago L. spec. p. 624; Sturm deutsch. h. 5. Koch syn.
p. 117; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5132; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
f. 1159. Githago segetuni Desf. catal. h. paris. p. 159 (1804); Boiss. fi.
orient. 1 p. 661. Vulg. Neghinei. Zizanie. () Iunie, Iulie. Prin
grane forte comuna, mai putin prin liveli i alte pärti. Craiova; Ne-
114 CONSPECT1TL SISTEMATIC
toti, Alexandriea ; Stolnici; Vultureanca; Giurgiu, Bäneasa, Comana;

Titu ; CiocKne0i, Bucure0i; Ploe0i ; Buz6u; Neamtu (Chan. etgic.
Grec. enum. p. 13) etc.
2. A. Coronaria L. spec. p. 625; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5133.
Lychnis Coronaria Lam. encycl. meth. 3p. 643 (1789); Koch syn. p. 116;
Boiss. fi. or. 1 p. 658; Schlechtd. Lang. deutsch. 12f. 1153. Vulg. Barba-
impeiratului. Curcubeu. Floco§icII. 1116rea cununei. 21, Maiu- Iulie. La
locuri aprice, prin tuferke sau märäcinkiuri, in regiunea cdmpénä. Se-
verin, Hinova ; Craiova ; Stolnici ; Leordeni (Grec. enum. p. 13) ; Vultu-
reanca; Ciodine0i, Bucure0i; Comana; Ploe0i; Buzéu ; Foc0ani ;
in Dobrogea : Isaccea, Coco0, Tulcea; Alibeichioi; Constanta.
XV. ALSINACEE Bartl. ord. nat.

Divisiunea I. Foile nestipulate.
Trib. I. CERASTIE/E Fenzl. Ovariul cu 5 stiluri (a rar 3-4) opo-
site sepalelor; capsula cilindrica sau cilindrico-conicä, dehiscentá la
virf prin 5 valve, valvele bidentate.
1. MCENCHLA. Ehrh. beitr. 2 p. 277.
I. M. mantles Bartl. catal. sem. h. gcetting. 1837; Koch syn.
p. 131; Boiss. fi. orient. 1 p. 712. arastium manticum L. spec.'p. 629.
Stellaria mantica DC. fi. fr. 3 p. 794 (1805); Sturm deutsch. h. 63.
Pentaple mantica Rchb. ic. germ. 6 f. 4966. 0 Maiu, Iunie. Live4i,
locuri cu iérbg In pärtile josnice. Vòrciorova spre gura Cerovätului pe
teritoriul neutru 0 spre Gura-Väei.
2. CERASTIUM L. gen. n. 583.
§ 1. Ovariul cu trei stiluri.
I. C.anomalum W. et Kit. rar. hung. 1 p. 21 tab. 22(1800); Boiss.
fi. orient. 1 p. 714. Stellaria viscida M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 342 (1808) ;
Sturm deutsch. h. 64; Koch syn. p. 129; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
fig. 1207. S. anomala Rchb. ic. germ. 6 fig. 4914 sub Dichodon.
24. Maiu, Iunie. Locuri umede josnice, prin liveli 0 pe la locuri cam
grate. Bucure0i, Heresträu ; Lunca Calni0ei la Comana spre Grl-
di0e; Galati, Barbo0.
2. C. trigynum Vill. dauph. 3p. 645 (1789) ; Boiss. fi. orient. 1
p. 715. Stellaria cerastoides L. spec. p. 604; Sturm deutsch. h. 64;
Koch syn. p. 129; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1208. Dichodon
ALSINA GEE 116
cerastoides Rchb. ie. germ..6 fig. 4915. 21, Iulie, August. Stänel,
fisuri de stänci in regiunea montand alpinä. Godeanu §i Scdri§ioara;
Negoiu; Buceci pe Caraiman (Knecht.) §i pe Costila.
§ 2. Ovariul ca cinci stiluri.
1. Perenice : tulpina complicatä, multicauld §i ca lästari radi-
cali sterili.
3- C. banaticum Heuff. enum. ban. p. 41 (1858). C. grandi-
floret»: b. banaticum; Rochel rar, ban. p. 33 fig. 6 (1828); Sturm
deutsch. h. 64; Rchb. germ. exc. p. 799. C. grandifiorum Ç. glabrum
Koch syn. p.136 (1842). C.suffruticosum Rchb. ic. germ. vol. 6 fig. 4987
b.-non Lin. 7.I. Maiu, Iunie. Pe cestele petrese ale muntilor la VOL.-
ciorova §i pe Stirmina.
C. arvense L. spec. p. 628 in sensii amplior; Koch. syn.
p. 136; Fenzl in Ledeb. fi. ross. 1 p. 412; Boiss. fi. orient. 1 p. 728;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1230. Gallia §i Itistarif iadicali
sunt culcati pe päment li radicanti, apoi adscendenti, erecti, indlticei
sau inalti mòle pe'ro§i ; foile caulinice lineare oblungi sau lanceolate,
unele din cele superiere au baza cam ovatä, lar ale rämurilor sau
ale fasciculelor axilare sunt §i mai Auguste, tete peste-tot mete 0-
rese ; pedunculele §i sepalele cu peri hirsati visco§i sau glanduliferi;
capsula u§ior curbä §i apertura sa manifest oblicä. (conf. Rchb. germ.
excurs. p. 798 et Auct. citat.) 4. Maiu, Iunie. Prin liveli §i locuri
cu iérbä in regiunea montanä inferierá pinä la limita regiunei sub-
alpine. Mônästirea Mera in Vrancea; Mônästirea Neamtu (Chan.)
C. ciliatum W. et Kit. rar. hung. tab. 225 (1812); Mal.
germ. exc. p. 798 et in icon. germ. 6 fig. 4981. C. arvense S. alpicolum
Fenzl in Ledeb. fi. ross. 1 p. 413 exclus. syn. Linnwi. Caulif in partea
inferierd infracto-adscendenti, insotiti de lästari sterili inalti §i formez
stuf, in partea inferierä, aprápe cu totul glabri sau puberulenti, in cea
medie §i superierä pubescenti, perff rever§i; foile oblungi lanceolat-
lineare sau cam ovale la bazä, iar spre virf acute, marginea mai mult
sau mai putin ciliatä, peste-tot sau numa pe desubt glabre ; pedun-
culele li sepalele ca peri hirsuti simpli sau in amestecäturà §i cu peri
visco§i glanduliferi; capsula ovoidä dreptä (!) cu apertura dréptii. (C.
strictum Grec. enum. p. 15 -non L.) 71.. Iunie, Iulie. Live4i, locuri
deschise in regiunea montanä'. subalpinä. Subt Negoiu pe Clabucctu ;
Oiticu ; Rucär, Pajerea; Predeal, Azuga ; Bu§teni, Sinaia.
C. LerchenfeldianUm Schur enum. transs. p. 192 (1866).
Diferk de preceden tul numa prin foile sale mòle-p6r6se pe ambele fate
0 comparativ mai late. C. coronense Schur phytogr. p. 154 (1877)
este Intocma cum cel present, atit ca foile sunt mult mai Anguste.
21, Iunie, Iulie. Live4i subalpine. Predeal, Bu0eni, Sinaia.
C. Soleirolii Ser. in Duby bot. gallic. p. 87 (1827). C. squa-
lidum Ram. exsic. Billotii n. 2227 et in acta acad. paris. 1828 p. 158.
C. lanatum (3. Jere lanatum dense floccoso" Rchb. germ. exc. p. 797.
C. alpinum a. glutinosum Koch syn. ed. 2 p. 135. J. Iulie, August.
Culmi alpine. Buceci (C. lanatum Gr. enum. p, 14 et in Br. prodr. p.196).
C. lanatum Lam. encycl. méth. 1 p. 680 (1789); Rchb. germ.
exc. p. 797 excl. var. (3; icon. germ. 6 fig. 4976. C. villosum Baumg.
enum. transs. 1 p. 424 (1816). Cerastium alpinum y. lanatum Koch syn.
p. 135; Gren. Godr. fi. fr. p. 1 p. 271. 21, Iulie, August. Stand 0
pksciuni in regiunea alpink superiòrä. Godeanu ; Buceci ; Piatra-Mare.
C. alpinum L. spec. p. 628; Rchb. germ. exc. p. 797 exclus.
synon ; icon, germ. 6 fig. 4977; Sturm deutsch, fi. h. 64; Koch syn.
p. 135 exclus. variet. ; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1228. C. alpinum
a. hirsutum Ledeb. fi. ross. 1 p. 411. 21, Iulie, August. Pe piscurile
alpine. Godeanu; Negoiu; Päpu.2ea; Piatra-Mare.
C. tranaailvanicum Schur in verh. siebenb. ver. 1851 p. 117
solum nomen; Griseb. et Sch. iter hung. p. 305 n. 76 (1852); Schur.
enum. transs. p. 121 descriptum. 24, Iunie, Iulie. StAnci abrupte
In regiunea alpink, pe la 1800 m. alt. Buceci pe Costila 0 Caraimanu
In Valea-Albk sus.
Prin portul 0 mkrimea florilor se apropie cu totul de C. arvense 0
de C. alpinum; prin forma foilor 0 portul caulilor se apropie de C. vul-
gatum L. 0 C. fontanum Baumg. Insk foile sale sunt 0 mai mari, elip-
tice, ver4i, glabre, papilate 0 putin sparsiu ciliate, meritalele egalez
foile sau ca sunt cu putin mai lungi, florae mari.
C. fontanum Baumg. enum. transs. 1 p. 425 (1816). C. ma'-
crocarpunt Schur verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 177 solum nomen;
verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 131 descriptum ; Schur enum. transs.
p. 120; an C vulgatum y. macrocarpum Ledeb. fi. ross. 1 p. 409? C.
longirostre Wichura verh. schles. gesel. 1854 p. 47; Neilr. diagn.
p. 29. 21, Iulie, August. Live4i, locuri cu WM 0 locuri aspre In
regiunea montank. Negoiu , muntele Ghitu ; Bughea , CAmpulung;
Predeal; Piatra-Mare; Bu0eni, Sinaia,
ALSINACEZ 117
3. geniculatum. Cauli numero§i lungi, in tiertiul lor inferior ferte

infracto-geniculati, apoi erecti, stricti; pedunculele florale förte lungi,
asemenea §i meritalele. An C. triviale var. trichotomum Schur enum.
transs. p. 120 ? Locuri petrese, glare6se in regiunea subalping. Bu-
ceci In valea Babelor 0 la Pana-Stgnei.
y. glabrescens. Stufos, statura de 10 cent. limit ; caulìl bifariu sau
fórte sparsiu i mgnuntel pubescenti; foile §i. sepalele glabre. Pe vit fu-
rile muntelui Piatra-Mare.
12. C. vulgatum L. spec. p. 627; Baumg. enum. transs. 1 p.
421; Ledeb. fi. ross. 1 p. 408; Boiss. fi. orient. 1 p. 726. C. triviale
Link enum. h. berol. 1 P. 433 (1821); Koch syn. p. 133; Rchb. icon.
germ. 6 f. 4972; Schlecht. Lang. deutsch. 12 fig. 1224. C. viscosum L.
herb. -non spec. pl. Vulg. Struna-coco§iului. cs Maiu-August.
a. hirsutum Fries. novit. ed. 9 p. 125 (1828). C. vulgatum legiti-
mum (L. I. c.) C. vulgatum a. brachypetalum ills. 3. Ledeb. fi. ross. 1
p. 408 (1842); C. triviale Link enum. 1. c. Sturm deutsch. h. 63.
De ordinar cu prea puinilästari sau lips6 ; cauliï, pedunculele, foile
sepalele mai mult sau mai putin dens hirsute, lipsg. de peri glandulo§i.
FormA fórte comung. Livei, locuri cu iérbg, pe la locurile de culturg,
petrkiuri sau locuri cam ngsipóse pe Bugg clii, còste rupte. Riu-Va-
dului, Caneni; Campulung; Ciocäne§ti, Buftea; Chitila, Bucure§ti ;
Comana; Paserea; Lehliu; Vrancea; Dobrogea: Babadagh.
Ç3. glandulosum Koch syn. P. 134. C. vulgatum a. brachypetalum
lus. 2, Ledeb. 1. c. Táte caracterele varietatei precedente, insá
caulil in partea lor superiórg, pedunculele, bracteele i sepalele au 0
numero§i peri glandulari. Prin la Vulcnna In Dimbovita.
T. holosteoides Koch syn. p. 134. C. holosteoides Fries novit. ed.
2 p. 126 (1828); Sturm deutsch. h. 63. C. vulgatum a. brachypetalum
lus. 1 Ledeb. loc. cit. Tóte caracterele celor doug precedente
intru ce concerne forma pgrtilor, insg foile i caulil ping aprópe
de cime sunt glabri sau abia unifariu pgro0.Pgsciuni alpine. Sinaia;
Piatra-Mare; in Rargu pe la Schit.
a. alpinum Sturm deutsch. h. 63; Koch syn. p. 131. C. vulgatum
f3. alpinum Ledeb. fi. ross. 1 P. 409. Catlin' 0 Igstaril radicali de ordi-
nar !Zee numero§i, adscendenti, polifili; foile läticele, ele i caulii
dens 'Anise, peril lungi §i scurti; capsula angusticirg i intrece sepalele
c'o jumgtate mai mult, are aceleali dimensil cum cele precedente.
Päsciuni alpine 0 subalpine. Predeal; plaiul Cumpaului i plaiul
Gagului la Possada.
Nu putem impg.rtg§i opiniunea botanktilor cari reunesc varie-
tatea acésta Cu C. fontanum Baumg. ( C. macrocarpum Schur. C.

longirostreWich.) de oarece ea nu este nici macranta i nici macro-
carpä ca speciea Baumgartiana.
e. lancifolium Schur enum. transs. p. 119. Caulif fórte lungi, cam
de 40.-50 cent. geniculati; foile medfi§isuperióre mari, oval-lanceolate
lungime, lOmm. latime, cele inferi6re mai mici spatuleforme,
meritalele medil §i ramificatiile primare ale cimelor fiírte lungi;
Male numer6se; planta imbracata cu abundenti peri simpli, fórá peri
glandulari; prin portul s'éu general aduce cu C. siivaticum. Sol humifer
prin vaile umbròse subalpine. Buceci in Valea-Albá pe laturile Costilei.
C. silvaticum W. et Kit. rar. hung. tab. 97 (1802); Sturm
deutsch. h. 63; Koch syn. p. 134; Rchb. je. germ. 6 fig. 4973; Schlecht.
Lang. deutsch. 12 fig. 1226. Maiu, lunie. Päduri, dumbrave.
Cerneti pe dealurile Iorgutovei i Dambravitei; Olanelti; Vulcana;
Ciocanelti; Mogo0ea; Comana.
2. Anuali : tulpina simplá, uni-paucicaula fa'rá lastari radicali.

a. Unghicula petalica barbulata.
C. viscosum L. spec. p. 627 exclus. synon.; Ledeb. fi. ross.
1 p. 505; Boiss. fi. orient. vol. 1 p. 722. C. glomeratum Thuill.
fi. paris. p. 226 (1790); Sturm deutsch. h. 63; Koch syn. p. 132.
Schlecht. Lang. deutsch. 12 fig. 1219; C. vulgatumRchb. ic. germ. 6 fig.
7970-non L. 1. c. Ø Aprille-Iunie. Prin locurile de cultura, po-
rumbi§ti, miri§ti, grane, pe la drumuri, rupturi de c6ste, petri§iuri
cu iérba sau cam denudate. Simian, Hinova; Craiova; Conte§ti; Cio-
cane§ti, Tärtke§ti; Chitila, Bucure§ti ; Comana ; Braila ; Galati.
(3. geniculatum. Inalt cam de 30-35 cent. §i cam de jos dicho-
tomico-ramificat, ramificatiilelungi %i in mare parte meritalele expresiv
geniculato-articulate. Vêrciorova, Valea-Bahnei.
C. brachypetalum Desp. in Pers. syn. 1 p. 520 (1805);
Sturm deutsch. h. 63; Koch syn. p. 132; Rchb. ic. germ. 6 fig. 4971;
Boiss. fi. orient. 1 p. 723; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1220.
Aprilie -Maiu. Campuri, ogóre, locuri cu iérba precum urméza:
a. eglandulosum. C. brachypetalum legitimum. Panca caulinara de
sus, ramificatiile cimei, peduncnlele §i sepalele numa cu peri simpli,
neglandulari. Ponoare ; Corbeni pe muntele Ghitu ; Comana; Bu-
cure§ti, Herestrau.
p. tauricum Spreng. syst. veg. 2 p. 419 (1825) pro specie ; DC.
prodr. 1 p. 415; Kern. sched. fase. 2 p. 81. C. brachypetalum glandu..
ALSINACEE 119
losum Koch syn. p. 132; Ledeb. fi. ross. 1 p. 404. Pärtile plantei
sus enumerate sunt acoperite cu peri glandulari. Cu mult mai res-
pänditä ca cea precedentä. Vêrciorova; Severin, Hinova; Craiova ;
Campulung (Grec. enum, p. 14; Br. prodr. p. 127); Chitila, Bäneasa,
Bucure§ti ; Paserea; Lehliu ; Dobrogea: Mäcin, Ciucarova,Ba§chioi, etc.
b. Unghicula petalicA glabrä.

C. semidecandrum L. spec. p. 627; Sturm deutsch. h. 63;
Koch syn. p. 133; Rchb. ic. germ. 6 fig. 4968; Boiss. fi. orient. 1
p. 723; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1222. 0 Aprilie, Maiu.
Locuri cu iérbä. In Dobrogea : calea de la Ba§chioi dire Ciucarova.
p. nanum. Caule simplu, micutel §i subtire. Locuri ple§iuve prin
liverli: Predeal.
C. glutinosum Fries. novit. p. 51 (1814) et in fi. halland.
p. 51(1818); Koch syn. p. 133; Boiss. fi. orient. J p. 724; Schlechtd.
Lang. deutsch. 12 fig. 1223. C. pumilum Sturm deutsch. h. 63; Griseb.
spiel rum. 1 p. 9208; Rchb. ic. germ. 6 fig. 4969. C. pumilum var.
viscarium Rchb. ic. germ. 6 fig. 4969 P. C. obscurum Chaub. in St.
Am. fi. agen. p. 181 tab. 4 fig. 1. (1821). 0 Aprilie, Maiu. Prin
locuri cu iérbä, locuri de päsciuni. Comana; Pasärea, Lehliu; Fetelti.
C. bulgaricum Uechtr. cester. bot zeit. ann. 1876 p. 221;
Velen. fi. bulg. p. 86. 0 Maiu, Iunie. Locuri aprice cu iérbg, stânci
cu iérbá in amestec cu C. tauricumpe la poalele muntelui Suluc lingd
Mäcin.
Trib. II MALACHIEA Fenzl. Ovariul cu 5 stiluri alternisepale ; cap-

sula ovoideo-pentagcrnä, dehiscenta 5 - valvicä, valvulele bifide.
3. NALACHIUM Fries .11. halland. p. 77
I. M. aquaticum Fries, fi. halland. p. 77 (1818) ; Koch syn.
p. 132; Boiss. fi. orient. 1 p. 731; Schlechtendal Lang. deutsch. 12.
fig. 1218. Cerastium aquatic= L. spec. p. 629; Sturm deutsch.
fi. h. 63. Stellaria aquatica Scop. fi. carn. 1 p. 319 (1760). 21, Iunie.
August. Locuri umede, marginea pérturiurilor, locuri umbr6se ; specie
vulgarä. Cerneti prin väile dealurilor, Mônästirea Tismana; Craiova;
Cälimäne§ti, Coziea ; Câmpulung ; Predeal, Sinaia; Titu; Chitila, Bucu-
re§ti, Panteleimon (Grec. enum. p. 15); Buzéu ; Slänic ; Neamtu; Ga-
lati ; Boto§iani, Agafton.
Trib. III. ARENARIELE Fenzl. Ovariul de ordinar cu 3 stiluri opo-

sitc-sepale ; capsula ove sau ovato-conica dehiscenta in 6 valve, val-
vele intregi.
STELLARIA L. gen. n. 568 exclus. spec.
§ 1. Cautil cilindrici.
I. S. nemorum L. spec. p. 603; Sturm deutsch. h. 63; Koch
syn. p. 129; Rchb. je. germ. 6 fig. 4906; Boiss. fi. orient. 1 p. 706;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1209. Vulg. Steluyi: Stéua-fetei.
Maiu-Iulie. Paduri, locuri umbròse urnede. Innastirea Tismana;
Lainici ; Corbeni; Campulung, Namäegti (Grec. enum. p. 14 et in Br.
prodr. p. 198); Comana; Tecuci la pädurea Bodeasa; Schitul Rar6u.
Caulil i pedunculele de giur-impregiur pubescent pèrogi; pe-
talele profund bifide indoit mai lungi de cat sepalele.
S. Reichenbachii Wierzb. in Rchb. je. germ. vol. 5 et 6p. 34
(1841), sed. icon. deest ; Heuff enum. banat. p.40; Schur enum. transs.
p. 117. -- Cerastium tetragonum Baumg. enum. transs. 1 p. 424 (1866)
sec. Simk. enum. transs. p. 137. Iunie-August. Locuri umede
umbr6se in regiunea montana subalpina gi quasi alpina. Negoiu pe
Nemtigioru; Dimbovicioara; Predeal; Buceci prin Valea-Alba. la
Bugteni, la Urlatoarea g'r in valea
Difera de specia legitima fiindmai desvoltata g'r mai decumbent-
fiascidä, caulif cam tetragonici in partea superb:5ra i unifariu pgrogi
pe peduncule ; petalele mai putin profund bifide gi laciniile lor mai
angusticele.
S. media Vill. dauph. 3 p. 615 (1789) ; Koch syn. p. 129;

Rchb. ic. germ. 6 fig. 4904; Boiss. fi. orient. 1 p. 707 ; Schlechtd. Lang.
deutsch. 12 fig. 1210. Alsine media L. spec. p. 389; Sturm deutsch.
h. 1. Ø Aprilie-August. La locuri umede josnice mai mutt sau mai
putin umbròse; specie f6rte comuna (Grec. enum. p. 14). Craiova;
Bucuregti ; Comana; Sloboziea, Doicegti; Sinaia ; Onegti, Tirgu-Ocni;
Mônästirea Neamtu; in Suceava la Malin, Gäinegti, Brogteni, Raréu.
Variaza
a. legitima. Petalele profund bifide sunt mai scurte de cat se-
palele ; caulil glabri dar unifariu-pubescenti;
Ç3. neglecta Weihe in Bluff. et Fingerh. comp. 1 p. 560 (1825)
pro specie; Rchb icon germ. vol. 6 fig. 4905. Stellaria umbrosa Opiz
ap. Rchb. germ. exsic. n. 895. S. media var. major. Koch syn. p. 130;
Boiss. fi. or. 1 p.707 var. T. Mai crescuta dar fr mai flascida, foile mai
ki,STINTACtl, 121
ample; petalele marl a§ia el egalez sau intrec cu putin sepalele.

Sinaia, Bu§teni; Bucure§ti; Comaná; Bräila; Galati pe la pädurea
Dimiea spre Prut.
y. pallida Piré. Apetalä, multicaulä, de un verde palid, pedicelele
cam peste tot pubescente; stilurile scurte. Pe lingá ziduri, pe la gar-
duri rustise, gropi umede. Comana; Bucure§ti; Vaslui pe la Pgdurea-
Lipovätu.
§ 2. Caulii expresiv tetragonici.
S. Holostea L. spec. p. 603; Koch syn. p. 130; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 4908; Boiss. fi. orient. a p. 707; Schlechtendal Lang.
deutsch. 12 fig. 1212. j. Aprilie, Maiu. Live4i, poeni cu iérb6., pe
Mug-a päduri, in regiunea dealurilor §i a muntilor. Vérciorova; Cer-
neti pe dealurile Poroinei §iStirminei; Pite§ti la Trivale; Campulung,
Conte§ti; Vulcana; Predeal ; 14 (vulg. Iérbei-m6le); Boto§iani la co-
muna Ro§iori.
S. graminea L. spec. p. 601; Sturm deutsch. h. 63; Koch
syn. p. 130; Rchb. je. germ. 6 fig. 4911; Boiss. fi. orient. 1 p. 707;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1214. Vulg. Rootea. Rocovinel.
21, Maiu- Iulie. Live4i, locuri cu iérbg; specie vulgarti
(Grec. enum. p. 14). Vérciorova, Severin, Hinova; valea Motrului pe
la Bro§teni, Strähaea ; Riu-Vadului ; Coziea ; Campulung; Pajerea ; Pre-
deal, Sinaia; Ciocane§ti, Chitila, Bucure§ti ; Bisca-Rusi/ei ; Ménästi-
rea-Neamtu (Chan.); Ia§i.
S. Barthiana Schur phytogr. p. 142 (1876) pro specie. Are
portul intreg i caracterele florilor specieiprecedente, tusk bracteele
foile peste tot glabre neciliate. 21. Iunie, Iulie. Prin locuri umede.
Coziea pe la ipote; Oläne§ti; mun tele Ghitu; Buzgu pe la Dumbrava
tuferkurile de la Crivina.
S. glauca Wether. bot. arrang. 2 p. 240 (1776) ; Sturm
deutsch. h. 63; Koch syn. p. 130; Rchb. je. germ. 6 fig. 4909; Boiss.
fi. orient. 1 p. 708; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 12 fig. 1213.
S. gramínea (3. L. spec. p. 601. S. palustris Ehrh. beitr. 5 p. 176
(1790); Retz. scand. ed. 2 p. 106 (1795). 2I. Iunie, Iulie. Paduri,
locuri umbrése umede. Vérciorova prin valea Bahnei spre Ilovita ;
Predeal.
S. S. uiiginosa Murray prodr. stirp. goatt. p. 55 (1770); Koch
1.2 CONSPECTIM SISTEMATid
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 12 fig. 1211. Stellark& graminea y. L.

spec. p. 601. S. Alsine Reichard fi. m. francof. n. 286 (1772). 21. Iu-
nie, Iulie. Pe Ra'éu in pddure prin locuri rovincise.
HOLOSTEUM L. gen. n. 104.

I. H. umbellatum L. spec. p. 130; Koch syn p. 129; Rchb. ic.
deutsch. 12 fig. 1171. H. Heuffeli Wierzb. ap. Rchb. ic. germ. 6
fig. 4901 [3. (1841) item in Flora ann. 1842 vol. 1 p. 264 (Conf. Simk.
enum. transs. p. 138). 0 Aprilie, Maiu. Prin locuri de culturd,
gräne, porumburi, miri§ti vechi, drumuri, pdragini; specie vulgar'ä;
Conte§ti; Titu; Tärt5.§e§ti, Ciodne§ti ; Chitila, Bucurgi ; Comana ;
Paserea; Lehliu; Fete§ti; Dobrogea.
MCEHRINGIA L. gen. n. 264.

I. M. trinervia Clairv. man. d'herboris. p. 150 (1811); Koch
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1201. Arenaría trine,- via L. spec. pl.
p. 605. 71. Maiu, Iunie. Locuri umbr6se, prin dumbrave, codri ;
In regiunea montand li cämpeand. Oldne§ti, Coziea, Stänipara; Dim-
bovicioara; Sinaia; Comana; Pasèrea.
M. Grisebachii Janka nov. turcic. brev. n. 22 (1873)!
24, Main, Iunie. Pe munti pietrg la locuri des-
Velen. fi. bulg. p. 91.
chise In Dobrogea : pe muntele Tutuiatu (Br. leg.), pe muntele Sulucu
langd. Mdcin §i pe Consulu la Alibeichioi.
Seamdná mult cu M. hetorophylla Dcell. prin foile sale. Tótd planta
este acoperitd cu peri scurti, pe cauli sunt mai deg §i rever§i, insd
dispar pe peduncule; caulii fórte numerg, filiformi, intricati §1 totul
formézd un pile; foile inferi6re cam cdrnóse, adesea emarcide, sunt
lineare sau filiforme dar cam dilatate spre virf; florile pentamere.
M. musccsa L. spec. p. 515; Koch syn. p. 126; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 4900; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1196. 'II, Iunie-
August. Pe lespeo4i umede, pe ndsipuri umede pe längd torente sau
Ago:ire. Baea-de-Aramd; Tismana ; valea Môndstirei Bistrita, Coziea,
Stdni§ioara ; Dinabovicioara; Predeal, Bgeni, Sinaia (Grec. enum.
p. 14).
M. pendula Fenzl alsin. in tab. ad p. 46 (1833); Boiss. fi.
orient. 1 p. 708. .Arenaria pendula W. et Kit, rar. hung. tab. 87 (1801);
AtSINACE/F. gg
Rchb. icon. germ. 6 fig. 4944; Neilr. diagn. p. 28. 21, Iunie-Au-
gust. Stänci umede la locuri umede umbròse. \ralea Tesnei la Gaura-
Fetei; Lainici; MönOstirea Bistrita; valea Oltului de la Coziea in sus,
frecuentä; Riu-Vadului.
7. ARENARIA L. gen. n. 777.

§ 1. Caulil floriferi stricti, erecti; foile lästarilor i cele cauli-
nare filiforme, rigide, lungi.
I. A. graminifolia Schrad. hort. goelting. i tab. 15 (1809) ;
Boiss. fi. orient. 1 p. 693; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1206. --
A. filifolia M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 344 (1808). Eremogene procera Rchb.
je. germ. 6 fig. 4924 (1841). 21, Iunie. Pe dealuri. Iai pe la Räpedea.
§ 2. Caulil flascili sau prostrati, foile mai mult sau mai putin
late, avènd i lästari rameali axilari.
Perenice.
A. multioaulis L. spec. p. 605; Wulf. in Jacq. collect. 1
tab. 17 f. 1; Rchb. icon. germ. 6 fig. 4950. A ciliata (3. frigida Koch
syn. p. 128. A. ciliata Auct. transs. ex. p. - non L. cujus stirps ge-
nuina in ditionem dacicam non inveni. 04lulie, August. Stand pe
culmile alpine superiöre. M'aura ; Buceci pe Caraimanu i la Valea-
Priporului (Knecht.)
A. biflora L. mant. p. 71 (1762) ; Koch syn. p. 128; Rchb.
ie. germ. 6 fig. 4949; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1204. 21, Iunie,
Tulle. Stand la locuri umede In regiunea montanh-alpin6 §i subalpinO.
Cetatea luI Vlad-Tepe% pe Arge§i ; Buceci la Obör§iea-Ialomitel (Knecht).
p. transsilvanica Simk. term. föz. 10 p. 180 (1866) ejus. enum.
transs. p. 140. Armarla rotundifolia Borb. mathem. term. ertesitö 1882
p. 1. - non M. Bieb. Piscuri alpine. Buceci (Knecht.)
Are tea infäti§area formei legitime, 1nsä de care difer6 prin foile
sale mai läticele i rotundato-eliptice, prin cimele sale adesea 3-6
flore §i prin sepalele sale mai acute. Nu se potrive§te tocma cu A. ro-
tundifolia M. Bie.b. ale &rica foi sunt curat orbiculare, glabre cu totul
§i numa pe margine cOtre bath putin ciliate, sepalele sublatiforme.
2. Anuale.
A. serpyllifolia L. spec. p. 606; Koch syn. p. 128; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 4941; Boiss. fi. orient. 1 p. 701 ;Schlechtd. Lang. deutsch. 12
f. 1202. A. sphcerocarpa Ten. syll. pl. vasc. p. 219 (1831). Q Aprilie-
Iunie. Prin locuri cu iérba, petri§iuri cu iérbä, prunti§iuri, drumuri,
124 CONSPECTIA SiStEMATIC
cai urbane gi rurale, locuri de culturd; specie törte comuna. Severin,

*imian, Hinova; Valea-Tesnei; Ponoare; Craiova ; Minnie ; Pitegti ;
Titu ; Vultureanca ; Comana ; Ciocanegti, Chitila, Bucuregti; Paserea,
Lehliu; Fetegti; Predeal, Posada, Campina ; Beau; Slanic ; Piatra;
Mdnastirea Neamtu (Chan. exic.); in Suceava pe Suha-mare gi la
Falticeni.
5. A. leptoclados Rchb. iconogr. cent. 15 tab. 23 et icon. germ.
6 fig. 4941 (3. (1841); Boiss. fi. orient. 1 p. 701. A. serpyllifolia Guss.
syn. 1 p. 495 - non Lin. A. serpyllifolia T. tenuior Koch syn. p. 128.
C) Aprilie - Iunie. La locuri uscate, aprice, petrigiuri gi nasipuri pe
linga gosele g't chi comunale. Craiova; Ionegti, Vultureanca ; Bucuregti ;
Fetegti ; Dobrogea pe la Mangaliea, Tuzla, Constanta, Caracoium.
Trib. IV. SAGINER Fenzl. Ovariul cu 4 sau 5 stiluri oposite-se-

pal e; capsula pina ling baza dehiscenta in 4-5 valve, valvele in-
tregi; foile oposite g'i la baza concrescute in mica intindere. Plante
albiflore, stufbse.
8. SAGINA L. gen. n. 176
Periantul duplu, fiecare verticiliu pentafil; staminele 10;
ovariul cu 5 stiluri, capsule cu 5 valve.
I. S. Linnaei Presl reliq. Hmnk. 2 p. 14 (1835); Boiss. fi. orient.
1 p. 663. Sagina saxatilis Wimm. fi. sites. p. 76 (1840); Koch syn.
p. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1167. Spergzda saginades L.
spec. p. 631. Spergella saginoides Rchb. icon. germ. 6 fig. 4962.
4, Iulie, August. Stanci pe culmile alpine. Buceci la Obêrgiea-Ialomitei
(Knecht.), pe Costila g't Babele.
Periantul duplu sau simplu, fie-care verticiliu 4-fil; stami-
nele 4, ovariul cu 4 stiluri, capsula 4-valvica.
S. depressa Schultz suppl. fi. starg. p. 10 (1819); Rchb. ic.
germ. 6 fig. 4957. Sagina ciliata p. Koch syn. p. 118. S. dkhotoma
Heuff, bot. zeit. 1853p. 626. Sagina ciliata var. dichotoma Heuff. enum.
ban. p. 37. tl, Iulie, August. In regiunea alpina. Buceci pe Jipi-
Mari (Knecht.).
S. procumbens L. spec. p. 185; Sturm. deutsch. h. 30;
Koch. syn. p. 118; Rchb. icon. germ. 6 fig. 4959; Boiss. fi. orient. 1
p. 662; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1163. C) sau d'. Iunie-
August. Näsipuri, pelrigiuri mänunte, pruntigiuri, lespe4i umede. Valea
Oltului pe la Coziea, ipote ; Stänigioara ; Campulung (Spergella glabra
ALSINACE/ 125
arec. enum. p. 14); Dimbovicioara ; Predeal ; Azuga, Bu§teni, Sinaia

(Sagina apetala Grec. I. c. - non Lin.); Cämpina; in cheile Barnarului.
Trib. V. EUALsINEX Fenzl. Ovariul ca trei stiluri alternisepale ;

capsula dehiscentä prin 3 valve intregi sau fárte putin stirbite, al-
ternise pale.
9. ALSLNE Wahlenb.11. lapp. p. 127 (exclus. spec. s1ipulata)
Sepalele obtuse, au virful in mare parte membranaceu.
I. A. laricifolia Crantz. instit. 2 p. 407 (1766); Wahlenb. fi.
carp. p. 133; Koch syn. p. 123; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1185.
A. Kitaibelii Nym. consp. p. 116. Arenaria laricifolia L. spec. p. 607;
Jacq. fi. austr. 3 tab. 272 (1775). A. striata L. amoen. 4 p. 315 (1759)
A. tnacrocarpa Hornem. hort. hafn. 1 p. 964 (1813). Wierzbickia ma-
crocarpa Rchb. ic. germ. 6 fig. 4931. Iulie, August. Stanci cu
iérbá sau ca muschi, la inclinatil nordice. Cdneni, Riu-Vadului pe
liniea frontierei ; Negoiu.
Sepalele acute acuminate sau subulate.

Sepalele uninervate, nervura este alb& i medianA In de-a-
lungul sepalei verde, marginea sepalelor iarä§i alb6 mai mult sau
mai putin
a. Perenice sau bienale.
A. setacea Mert. et Koch deutsch. fi. 3 p. 287 (1826); Koch
syn. p. 124 exclus synon. Kit. ; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1192.
Arenaria setacea Thuill. fi. paris. ed. 2 p. 220 (1799). Sabulina setacea
Rchb. icon. germ. 6 fig. 4921. Iulie, August. Prunti§iuri,
näsipòse, rupturi de ceoste, in regiunea montanä. Predeal,.Bu§-
teni, Sinaia ; Raräu.
banatica Heuff. enum. banat. p. 38; Neilr. diagn. p. 27. Sa-
bulina banatica Heuff. ap. Rchb. icon. germ. 6 fig. 4922. Diferä putin
prin caulil säi subtirei filiformi laxi §i debili.
A. contractata Heldr. herb. grmc. norm. n. 608 pro variet.
Alsinw mucronatm Lin. mant. p. 358 (1771) etiam Brandza fi. doL;ro.
p. 2 (1889) - non Lin, spec. p. 389 (1762). Maiu, Iunie. Stand
calcare la locuri aprice. In Dobrogea la Ba§chioi pe muntele Sepel-
ginu (Br.), la Ienisala sub Castelul-Genovez.
Din sectiea Min uarti a; perenica. infälkarea i caracterele sale
nu exprim cu exactitate nici pe A. mucronata L. I. c. a§ia cum acésta
se grise§te in Alpil Helvetiei, in Alpii maritimi ai Franciei §i ai Italiei
126 CONSPECTUT, SISTEMATIC
0 care este aprópe peste tot glabra, avftdun port rhai 'nalt, nici pe
glomtrata Fenzl cum o avem de la Várciorova, care este peste tot ex-
presiv §i dens canescento-pubescentä, cu peri glandulari i c'un port
inalt stufos. Ea representézá o forma intermediará acestora, ay&lel un
port robtist dar de talie scurta, dens §i mänuntel puberuienta in par-
tile medil §*1 inferiáre, viscidula In cele supericire, pedunculele gi
portuliflorilor avênd dispositiea cum la A. mueronata L. insa sepalele
puberulento-viscidule.
A. glomerats Fenzl verbr. d. alsin. in tab. ad. p.46 (1833) ;
Ledeb. fi. ross. 1 p.344; Boiss. fi. orient.1 p. 682; Neilr. diagn. p. 27.
Arenaria glomerata M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 350 (1808), Maiu,
lunie. Locuri cu iérba pe stanci, exposipea meridionala. Cástele mun-
tilor d'intre Schela-Cladovei, Duda§i §*1 Vdrciorova.
b. Anuale.
A. Jacquinii Koch syn. p. 125 (1843); Boiss. fi. orient. 1
p. 681; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1194. Arenaria fascieulata
Lin. syst. nat. edit. 12° p. 733 (1767); Jacq. fi. austr. tab. 182 - non
Sibth. Minuartia fastigiata Rchb. icon. germ. 6 fig. 4919 (1846) - non
Sm. Q sau . Iunie, Iulie. Petri§iuri cu näsip pe ceista muntilor.
Valea Oläne§tilor de la stabilimentul balnear In sus (Grec. in. Br.
contrib. 1889 P. 79). Planta nástra peste tot este glabrä.
2. Sepalele cu cate 3-5 nervuri dorsale, nervurele verli pe un
spate verde, numa pe margine Cu dung alba
A. frutescens A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1868 p. 182. Are-
nana fruteseens Kit. in Schutt. cest. fi. vol. 1 p. 667 (1794). Arenaria sa-
xatitis.Baumg. enum. transs. 1 p. 409(1816)- non Huds. Alsine faleata-
Griseb. spicil. rumel. 1 p. 200 (1843) ; Heuff. enum. banat. p. 38;
Neilr. diagn. p. 27. A. catarraetarum Janka adat. magyar. deik. fi. in
magyar. tudom. cad. mathem. termesz. kázlem. ll (1874) p. 165 et
A. de Degen exic.! 11, Maiu, Iunie. G6stele stanc6se ale muntilor.
V8rciorova; Negoiu.
A. verna Bartl. beitr. 2 p. 63 (1825); Koch syn. p. 124-, le-
gitima; Boiss. fi. orient. 1 p. 676; Schlechtd. Lang. deutsth. 12
fig. 1188. A. verna T. montana Fenzl. in Ledeb. fi. ross. 1 p. 349.
Arenaria yema legitima L. mant. P. 72 (1762); Sturm deutsch. h. 26.
A. ecespitosa Ehrh. beitr. 5 p. 177 (1790), Tryphane yema Rah. icon.
germ. 6 fig. 4929. 74, Iunie-kugust. Locuri cu iérba pe cástele mun-
ALSINICtiE 12/
tilor, rupturi de còste glareoso-schist6se in regiunea montanä. Predeal,

Azuga; Bulteni, Sinaia; pe Raräu.
p. Gerardii Wahlenb. fi. carp. P. 132 (1816) pro ipecie. Arenaria,
Gerardii Willd. spec. 2 p. 729 (1799). Arenaria liniflora Jacq. fi. austr..
5 tab. 445 fig. major (1778) - non Lin. fil. Areuaria marginata M. Bieb.
ap. Willd. .Alsine verna p. alpina Koch. syn. p, 124. A. verna (3. al-
pestris Fenzl in Ledeb. fi. ross. 1, p. 348. Tryphane Gerardii Rchb. ic.
germ. vol. 6 fig. 4928. Constitue pile stufos; caulii ca de 6-12
cent. uni-biflori: ei i foile glabri; ¡edunculele §i bedicelele viscidulo-
glandulare ; restul cum in forma legithul. In regiunea alpinä §i
sub-alpiná la locuri petròse, stänci umede, locuri cu iérba mänunta.
Muntele Ghitu; Dimbovicioara ; Sinaia prin valea Pele§iului i spre
Virful-cu-Doru (Alsine verna (3. alpina Grec. enum. p. 14) ; Piatra-
Mare ; Rargu.
y. nivalis Fenzl in Ledeb. fi. ross. 1 p. 348 pro var. a A. verme
Bartl ; Simk. enum. transs. p. 142. Arenar liniflora Jacq. fi. austr. 5
tab 445 fig. minor - non L. fil. et Auct. In pficuri intinse dar
bätute, cu aspectu de muschi; cauli ca de 4-5 cent., uni-biflori,
ei §i foile glabre ; pedunculele u§iurel puberulent-viscidule; petalele
albe, ráticele intrec sepalele ce sunt 2-nervate i glabre. Stand
umede in regiunea alpin5. superi6rd. Buceci pe Caraiman (Knecht).
S. leptophylla Heuff. enum. banat. p. 38 (1857) pro varlet. T. Al-
since verme. Tryphane leptophylla Heuff. ap. Rchb. ie. germ. 6 fig. 4929
pro var. Tryphanre verme. Stufbsa §i inalth ca de 20-25 cent. Caulii
la bazä cultati apoi adescendenti erecti, subtiri i intru cat-va flexuo§i
debili, mult ramificati: ei §.1 foile glabri ; flori numer6se in cimä
dichazä repetatá i laxä, ramificatiile sale, bracteele §1 sepalele cu peri
glandulari resfirati; foile filiform-setacee lungi. 'filter* pe c6stele
muntilor la Vérciorova, spre gura Slätinicului.
8. A. recurva Walhenb. veget. helv. p. 87 (1813) ; Koch syn.
p. 124; Boiss. fi. or. 1 p. 674; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1191.
Arenaría recurva All. fi. pedem. n. 1713 tab. 89 (1785). &Wiwi re-
curva Rchb. germ. exc. p. 788. Tryphane recurva Rchb, ,ic. germ% 6
fig. 4930. `4, 1unie-August. In regiunea montang alpinä. Cuhnea
Negoiului; Buceci pe Babele (Br.), pe Caraimanu (Knecht), pe Costila!
10. CHERLERIA L. gen. n. 755.

I. Ch. sedoides L. spec. p. 608; Koch syn. p. 126; Rchb. icon.
germ. 6 fig. 4903; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1195. Alsine
128 CORSPECTITL BISTEMATIC
Cherleri Fenzl in Endl. gen. p. 965; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 253.
Iulie, Apgust. In regiunea =titan& alpina pe piscurile inalte.
Buceci la Obérgiea-lalomitel 0 pe Caraimanu (Knecht.),. pe Costila §i
la Om; 2510m.
DIvislunea II. Foile stipulate, stipulele concrescute In ochree.

Trib. VI. SPERGITLEA Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 271.
11. SPERG1JLA L. gen. n. 586.
I. S. ervensie L. spec. p. 630; Koch syn. p. 120; Boiss. fi.
orient. 1 p. 731; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1174. C) Iunie,
Locuri nasipelse. tèram mobil. Balta, Coste§ti In Mehedinti; Ca-
limane§ti; Rtu-Vadului ; Tecuci, lunca Tigäne§ti 0 a Zeletinului; In
Suceava la Bro§teni pe Neagra.
12. SPERGULARIA Pers. syn. i p. 504.

I. S. rubra Pers. syn. 1 p. 504 (1805); Ledeb. fi. ross. 2 p.
167; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 275. Boiss. fi. orient. 1 p. 732. Arenaria
rubra a. eampestris L. spec. p. 606. Alsine rubra Wahlenb. fi. upsal.
p. 151 (1820). Lepigonum rubrum Wahlberg fi. gothob. p. 45 (1824);
Koch syn. p. 121; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1177. C)
Maiu-Septembre. Locuri näsipcise, petrigiuri nasipáse, porumbigti §i
mirkti vecht ; grane. Paune§ti, Balta In Mehedinti; Cälimanegti; platoul
desupra Pitegtilor (S. rubra p. pinguior Grec. enum. p. 15).
S. media Pers. syn. 1 p. 504 (1805); Gren. Godr. fi. fr. 1
p. 276; Boiss. fi. orient. 1 p. 733. S. media a. h,eterosperma Ledeb. fi.
ross. 2 p. 168. S. salina Presl fi. cehic. p. 93 (1819). Arenaria rubra
P. marina L. spec. p. 666. Lepigonum medium Wahlberg fi. gothob.
p. 45 (1824); Koch syn. p. 121; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig.
1178. C) lunie, Iulie. Locuri josnice sarate, pe langa saline. Cam-
pina pe pruntigiul Doftanei mai jos de Telega, copicisa; lunca Oftului
pe la Islaz, Turnu-Mägurelelor ; lunca Siretului pe la Barbo§i.
S. marginate Boiss. fi. orient. 1 p. 733 (1867). Arenaria
media L. spec. p. 606 exclus. synon. omn. A. marginata DC. fi. fr. 4
p. 793 (1805). Spergularia media P. marginata Ledeb. fi. ross.2 p. 168.
Lepigonum marginatum Koch syn. p. 121; Schlechtd. Lang. deutsch.
12 fig. 1179. C) Iulie, August. Campuri la locuri grate 0 pe lito-
ralul maritim. Buz6u ; Balta-Alba; Lacul-Sarat, Braila; lunca Siretului
pe la Barbo§i; Dobrogea: Tusla, Constanta, Anadolchioi, Mamaea,
PORTULACACEE, PARONYCHIACEE 129
XV. PORTLTLACACEE Lindl. nat. syst. p. 1925.

1. PORTULACA L. gen. n. 603.
I. P. oleracen L. spec. p. 638. DC. pl. grass. tab. 1923;
Koch syn. p. 278; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 605; Boiss. fi. or. 1 p. 757;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1241. Vulg. Iérba graset. Poreind.
0 Iunie- August. F6rte rèspänditä; pe la locuri de cultura, cai co-
munale urbane §i rurale, drumuri, trotuare, ziduri vechi, paragini
(Grec. enum. p. 25). In stare sälbatica, rustica: P. oleracea a. silvestris.
DC. prodr. 1 p. 353; sau pe locuri cultivate §i prin gradini de verde-
turi : P. oleracea (3. sativa DC. 1. c.
P. grandiflora Lindl. Vulg. Aguridji6rti-Portulace. 0 In
horticultura.
2. IKONTIA L. gen. n. for.
I. M. minor Gmel. fi. baden. 1 p. 301 (1805). M. fontana a.
minor Willd. spec. pl. 1 p. 415 (1797); DC. prodr. 3 p. 362; Koch
syn. p. 278. M. fontana Sturm deutsch. h. 11. M. fontana var. fit. erecta
Pers. syn. 1 p. 111 (1805). M. fontana L. spec. 129 ex. p. Locuri
balt6se, mla§tini cu ape lin-curgätóre. Valea Cernei In Mehedinti mai
jos de Curc6ea.
XVI. PARONYCHIACEE St. Hill. mm. mus. 2p. 276.

Sectiea 1. Foile oposite, stipulate.
I. PARONTCHIA Town. inst. tab. 288.
I. P. Kapela A. Kern. sched. n. 61 (1881). Illecebrutn Kapela
Hacquet pl. alp. carn. p. 8 (1782). Paronychia argentea Wulf. fi.
nor. p. 299 (1805)-non Lam. P. capitata Koch syn. p. 280 (1843);
Boiss. fi. orient. 1 p. 743-non Lam. P. hungarica Griseb,, spicil. rumel. 1
p. 215 (1843). 21, Iunie, Iulie. Pe cóste aprice la locuri deschise,
rupturi de cóste pe langa drum. Severin, Vérciorova : partea de la
Schela-Cladovei spre Duda§i.
Tulpina lignescentä. multicaulä, caulif culcati apoi adscendenti,
foile lanceolate sau oblung-eliptice obtuse, adpres pèróse§i pe margine
ciliate ; bracteele scarióse, argintii, oval-lanceolale §i scurt mucronate ;
florile capitato-glomerate la extremitatea caulilor §i ramurilor lar,
sunt micutele §i ascunse In axila bracteelor florale, acestea sunt férte
late, argintio-scaricise obtuse, sau cam acute, 5-6mm. lungime; sepalele
de 3-4nun. lungime, verdi, cu nervueä dorsalä, u§ior pèr6se, concave
§i necapi§onate la vid.
130 CONSPECTUL BISTENATIC
2. P. cephalotes Stev. ap. Poiss, fi. orient. 1 p. 743 (1867).

P, capitata 7. pubescens lusus 2 Ledeb. fi. ross. 2 p. 163. Blecebrum
cephalotes M. Bieb. fi. t. c. 3 p. f69 et 624 (1819); Bess.- enum. pl.
volhyn. p. 54. fl. Iunie, Iulie. Còste petr6se in pärtile muntóse.
Vèrciorova intre Gura-Vliei i Schela-Cladovei pe stâncile de conglor
merat (A. de Degen)1 ; in Dobrogea pe muntele Consulu gi la Ienisala
-subt Castelul-Genovez.
Slabli modificatie a celei precedente. Foile mai putin oblungi,
lanceolate, ver4i, glabre sau prea putin pèròse gi cutat-venulate;
bracteele lungi, acuminate 0 ugior spintecate la vid; sepalele cu ceva
mai lungi.
2. XERNIARIA, L. gen. n. 3d8.
I. H. glabra L.. spec. p. 317; Koch syn. p. 280; Boiss. fi. orient.
1 p. 740; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1236. Vulg. Feciorica.
Iérba-fecioriior. Iérba-surpaturei (herniei). Iunie -August. Cam-
purl, la locuri de culturl, pruntkiuri, surpäturi de cóste. Campulung
pe prunturile Riu-Tirgului (Grec. enum. p. 25) gi pe Bughea; Cälimg-
ne§ti; Ione§ti, Cacova ; Bucure§ti, Heresträu; Comana ; Galati; Neamlu;
In Dobrogea pe la Mdcin, Greci, Alibeichioi, Babadagh, Ienisala.
2. H. incana Lam. did. encycl. 3 p. 124 (1789); Koch syn.
p. 280; Boiss. fi. orient. 1 p. 741. 71. Main, Iunie. Locuri uscate
aprice, petrigi Mint, pruntkiuri, därämättui vechi. V8rciorova, Severin;
Ionegti, Cacova; BOneasa, Comana; Bucure§ti, Herestrau; Chitila;
Paserea, Lehliu ; Ploegti; Sinaia spre Isvoru (H. hirsuta Grec. enum.
p. 26-non L.); Sloboziea, Bora ; Fete§ti ; Tecuci; Neamtu ; in Dobrogea
frecuentA. Variazg :
a. angustifolia Fenzl in Ledeb. fi. ross. 2 p. 160. H. Besseri Fisch.
ap. Hornem. hort. hafn. suppl. p. 127; DC. prodr. 3 p. 368;
latifolk Fenzl in Ledeb. 1. c.- H. incana Lam. 1. c. - H macro-
(3.
carpa Sibth. flora gram. tab. 252; DC. prodr. 3 p. 368.
Sect. II. Foile oposite nestipulate.

3. SCLERANTHUS L. gen. n. 562.
I. S. perennis L. spec. p. 580; Koch syn. p. 281; Fenzl in
Ledeb. fi. ross. 2 p. 157; Boiss. 11. orient. 1 p. 750; Schlechtd. Lang.
deutsch. 12 fig. 1240. Vulg. Sincericei. 7f, Iunie, Tulle. Pietrkiuri
pe c6ste rupte, pe pruntigiuri §i pe linga cOi pietrite: Craiova; Rimnic;
muntele Ghitu; ampuiung (Grec. enum. p. 26); Sturzeni; Ione§ti,
Cacova ; Brtneasa, Comana; Predeal ; Sinaia.
P410XYCHIACEZ 131
g. 5. gicIpotomus Schur verb. siebenb. ver. ann. 1851 p. 10.

S. valachius, S. bagnanus (malé : recte bahnanus) Rchb. ap. Borb.
bans. p. 28Q in rnathe,m. es termez. Uzi. XI. Met 1873. Tul-
pina bienalä emite cauli floriferi i fástari sterili ; caulii erecti, dichoto-
mice§te i repetat ramificatishiar de la partea inferiòrd ; foile bazilare
0 ale Idstaritor filiforme subulate lungi, cele caulinare superiewe cum
sunt la cele precedente; florile in dichasá repetatd, lasce i desfä-
Ovate, ,ceea ,ce face cä planta ia forma until stuf globos.
Maiu-Iulie. Pietrkiuri pe lingd cal, pe cóste rupte i pe lingd torente
secate. Vérciorova; Coste§ti, Baea-de-Aramd.; Riu-Vadului; MIAs-
tirea Coziea, pälirrigne§ti; Campulung pe Bughea i Riu-Tirgulul.
S. interpositus Sagorski exsic. ann. 189e! S. intermedius
Auet. trams. et Simk. en. transs. p.147 -non Kittel in Burma taschenb.
p. 1.93 ann.1107. XS. annuus dichotomus sec. Simk. I. c. C) Maiu,
lunie.Prin Ioeuri desehise, petrki cu putinä iérbd, pe langd §osele. Ione§ti,
Morteni (distr. Dimbovita); Baneasa, Comma; Piatra pe Cozla.
S. annuus L. spec. p. 580; Flora danica icon. tab. 504! Koch
syn. 281; Boiss. fi. orient. 1 p. 750; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
fig. 1239. S. annuusß. cymosus lus. 10 Fenzl in Ledeb. fi. ross. 2p. 457.
Popul. Bolorógd. Buruiana-surpaturei. Sinceria. ()
Tot pe pietriliuri, pe prwitkiurile torentelor secate, pe còste rupte §i
pe lingä cái. Schela-Cladovei, Severin; Simian, Hinova ; Balta, Cos-
te§ti; Baea-de-Aramd, Clo§ani ; Tismana ; Craiova; Rimnic, Calimd-
ne§ti; Câmpulung; Pite§ti (Grec. enum. p. 26); Predeal, Bu§teni;
Brdila, Galati; in Suceava la Bro§teni pe Bistrita 0 pe Neagra.
S. verlicillatus Tausch in Flora ann. 1829 Ergänzbl. p. 50;
Schur enum. transs. p. 224; Boiss. fi. orient. 1 p. 750. S. annuus a.
verticillatus Fenzl in Ledeb. fi. ross. 2 p. 156 lus. 1. Diferà de cel pre-
cedentla care calla sunt difus-ramo§i, cimele desfkiurate mai mult,
paniculato-laxe i florae mai märicele prin aceea cd caulii sdi port
pe dealungul lor la axila foilor cime fasciculate condensate subsesile
alterne sau verticilate, apoi i cimele terminale sunt iarki fasciculato-
condensate 0 florile teyte sunt nai micutele cowardly cu cele de la
speciea precedentd. C) Aprilie, Main. Pe pietrkiuri §1 pe la locuri
aprice deschise, prin porumbkti i mirkti vechi, pe lingá câi i lo-
cuinte, destul de frecuentd. Valea Oltului pe la Cd1imane0i, Coziea
Stänkioara ; Predeal, Sinaia; Perki, Ciocdne§ti; Chitila, Herestran,
Bucure§ti ; Comana; Lehliu; Bräila, Galati; In Dobrogea pe la Mein,
Greci, Constanta.
S. collinus Hornung in Rchb. germ. excurs. p. 565 (1832)

post. S. verticillatus. in A. Kern. Sched. n. 570! S. Durandoi Rchb. in
litt. ad. Holuby cest. bot. zeit. ann. 1874 p. 55. Portul celui prece-
dent, insa glomerulele subverticilate §i pauciflore sau flori solitare
axilare, la virful caulilor dimele sunt mai anult sau mai putin conden-
sate, florile mici 0 scurt pedicelate, sepalele subtirel albo-marginate
sau cu totul verli, acute 0 erecte dupa fructificatie. Planta mnun-
lid ca de 3-5 cent. subunicaula; seamana mult cu S. Delorti Gren.
in Bill. arch. p. 206 (1), insa acesta este mai subtirel sau filiform in
t6te partile sale, florile §i mai micutele. O Aprilie, Maiu. Prin locuri
aprice pe campuri, prin iérba mènunta 0 rara. Bucure§ti, Herestrau,
Fundeni, Marcuta; Brane§ti, Paserea ; Lehliu; Fete§ti.
S. neglectus Rochel in Baumg. enum. transs. 3p. 345(1816);
Heuff. enum. banat. p. 72; Fuss transs. excurs. p. 226. 4. Iulie,
August, Sta.uci cristaline sau conglomerate pe piscurile alpine supe-
rióre. Godeanu 2200 m. Negoiu; Buceci la Omu 2508 m. (Simk.
Knecht.) pe Caraimanu it pe Jipil-mari (Knecht.)
S. uncinatus Schur verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 10;
ejus enum. transs. p. 244; Griseb. et Sch. inter hung. p. 306 (1852) ;
Boiss. fi. orient. 1 p. 750. d' Iunie - August. Petri§iuri pe céstele
rupte, pe ling cäi §i pe ling/ torente secate : la Aninoasa in Doljiu
(Sab. Stefanescu leg.) ; Cetatea Vlad-Tepe§i 0 pe muntele Ghitu in
Arge0; Predeal, Bulteni, Sinaia.
XVII. ELATINACEE Cambess. mém. mus. vol. 18.

1. ELATINE L. gen. n. 502.
I. E. Alsinastrum L. spec. p. 526; Koch syn. p. 137; Rchb.
germ. exc. p. 639; Ledeb. fi. ross. 1 p. 421; Boiss. fi. orient. 1 p. 782;
Schlechtd. Lang. deutsch. 13 f. 1247. d Aprilie -Iunie. Ape lim-
petji stagnante sau lin-curgatére, hele§teuri. Oltenita (E. hydropiper
Grec. enum. 1880 p. 15- non L.) ; Comana.
XVIII. HYPERICACEIE Lindl. nat. syst. 77.

1. HYPERIC1778 L. gen. n. 902.
§ 1. Marginea sepalelor intréga (föra fimbril, forá cili glanduliferi).
I. H. perforatum L. spec. p. 1104; Sturm deutsch. h. 18; Koch
syn. p. 146; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5177; Boiss. 11. orient. 1 p. 809;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2095. Vulg. lérba-lui-St. loan.
HYPERICACEE 138
Seinitoare. Sundtoare. Pojarnitei. 74, Iunie-August. Liveli, ograde

de pomi, tuferke maracinkiuri; specie vulgarl (Grec. enum. p. 16).
Vérciorova, Severin ; Strachaea, Bro0eni; Tirgujiul; Craiova; Cali-
manegti, Cozia, Stankioara ; Ghitu F,'Predeal; CiocAne0i, Chitila, Bu-
cure0i ; Comana ; Beceni ; Tutova, Vaslui, Rafaila ; Ménastirea Neamtu
(Chania exsic.) ; Boto0ani; Falticeni, Malin; Bro0eni; In Dobrogea pe
la Coco0, Babadagh, Constanta.
[3. veronense Rchb. germ. exc. p. 836; icon. germ. vol. 6 fig. 5177 b.
H. veronense Sclirank ap. Koch syn. ed. 2 add. p. 440; Schlechtd.
Lang. deutsch. 21 fig. 2096 H. perforatum 8. angustifolium Gaud. fi.
helv. 4 p. 628. H. soongaricum Ledeb. in Rchb. pl. crit. vol. 3 icon.
n. 146. Ca 0 H perforatum, Cu doul qiurele muchil pe axele cau-
linare, insa foile lineare oblungi cu puncte pelucide mai mari dar pu-
tine, sepalele lanceolate . cute fiírte intregi egalez lungimea ovariului.
TuferiOuri la locuri aspre. Pite0i; in Dobrogea: Tulcea, Coco0.
H. commutatum Nolte nov. fi. hols. p. 69 (1826). H. per-
foratum [3. latifolium Gaud. fi. helv. 3p. 627 (1828) ; Koch syn. p. 146;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 p. 28. H. mixtum C. du Moulin cest.
bot. zeit. 1867 p. 390. X H perforato-guadrangulum Auct. Axele
caulinare u0or marcate cu muchii, iar sepalele lanceolate mai lungi
de cat ovariul in epoca inflorirei. 4, Ellie, August. Piatra pe Cozla,
in Neamtu ; Podu-Turcula
H. humifusum L. spec. p. 1105; Koch syn. p. 146; Rchb.
ic. germ. 6 fig. 5176; Boiss. fi. orient. vol. 1 p. 790; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2097. La locuri petrése, rupturi de ce)ste. Ruc.ir ;
Predeal in partea despre valea Teme§ului.
H. quadrangulum L. spec. p. 1104; Koch syn. p. 146;
Rchb. icon. germ. 6 f. 5178; Schlechtd. Lang. deutsch. 21f. 2098.
11, Iulie, August. Prin 'Mud, poale de päduri, vai umbrese in regiu-
nea montana. Valea Cernei pe Osliea 0 Bulzu ; pe Coziea 0 Ghitu in
Arge0 ; Papti§ea; Léota ; Ruck. pe Ghimbavui Predeal, Bu0eni, Sinaia
(Grec. enum. p. 16); In Suceava pe Borca 0 pe Neagra la P.ro§teni.
H. tetrapterum Fries novit. ed. 1 p. 94 (1819); Koch syn;
p. 147; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5179; Boiss. fi. orient. 1 p. 805.
Schlechtd. Lang. deutsch. 21f. 2099. 2[. Iulie, August. Livedi, lo-
curi cu iérba pe còste, in regiunea moniana 0 submontana. Vércio-
rova, Cerneti pe Iorgutova 0 Dumbravita ; Tismana ; Horezu ; Pajerea,
Valea-Muierei; Sinaia.
104 CONSUCTPT, SISTEMATIO
2, Marginea sepalelop fimbria% sau

H. Rochelii Griseb. et Sch. iter hung. n. 49 (1852); geuq.
enum. ban. p, 44; Schur enum. transs. p. 133. H. .Richerii Rochel.
rar. ban. Pg. 27 (1828); Bchh. icon. germ. vol. 6 fig. 5186-non
lunie, Mlle. Pp stänci cu tuferi§iuri rare. In valea Tesnei la Gaura-
Fetei; la Vdreiorova spre Gura-Vlei .(A. de Degen.)
H. androssenafolium Vill. dauph. 4 p.502 et tab. f4 (1789);
alpinum W. et, Kit. rar. hung. tab. 255 (1812). H. .Rti:heri andro-
scemlfolium Koch syn. p. 147; Rchb. icon. germ..6 fig. 5186 b;H. fim-
briaturn [3. androsmnifolium DC. prodr. 1 p. 552. 21. Iulie, August.
Pasciuni alpine. Pe muntele Coziea, pe Päpugea qi pe Piatra-Mare.
H. transalivanicum Celak. cest. bot. zeit. ann. 1874 P. 138;
Velen. fi. bulg. p. 106. H. Richert Schur enum. transs. p. 132-non
Vill. 1. c. H. maculation Fuss.. transs. excurs. p. 113-non All. H. Burseri
A. Kern. veget.verhCdtn. des ung. und siebenb. fase. 1 p.79 (1875)- an
Spach? Iulie, August. Frill vki montane subalpine quasi alpine.
Buceci.
H. montanum L. spec. p. 1105; Koch syn. p. 148; Rchb.
lc. germ. 6 fig. 5187; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2104.
1, Iulie, August. Päduri In regiunea montanä. Tismana; Lainici;
Mdnästirea Bistrila pe Arnota; Oläne§ti pe Dealu-Tisei; muntele Gal-
bina in Um la frontierä.
H. larautum L. spec. p. 1105; Koch syn. p. 148; Rchb.
ic. germ. ,6 ,fig. 5189; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2105. -
21, Iulie, August. Cränguri, margini de päduri pe dealuri §i munti.
Oläne§ti, Cllimäne§ti, Coziea;BrätIliani in Teleorman; Comana ; Pre-
deal, Sinaia ; Fälticeni.
M. H. elegans Steph. in Willd. spec. 3 p. 1469 t(1800) ; Koch
syn. p. 147 ;Rchb. ic. germ. vol. 6 fig. 5190; Schlechtd. Lang. deutsh. 21
fig. 2102. H. Kohlianum Spreng. 11. hall. p. 214 (1806). 74. lulie,
August. Campuri, locuri aprice Mculte. BrAila ; in Dobrogea pe la
Babadagh, ericlie, Gargalic, Constanta, Copadin, Baixamdegle.
XIX. GERANIACEE DC. fi. fr. 4p. 838.

1. GERA3111381 L. gen. n.
g 1. Perenici; pedunculii biflori.
1. Unghiea petalelor lung% §i ciliatä; staminele glabre; rizomä.
gr6sil scuamiferä cu fibre scurte.
GpRAN1ACE4E 135
A. G. maororrhizum L. spec. p. p54 ; Koch syn. p. 11; Rchh.

icon. germ. 5 fig. 4886. DC. prodr. 1 p. 640; Schlechtendal Lang.
deutsch. 21 fig. 2132.Vulg. Priboiu.., In regiunea montan, stand,
därimilturi de stdnci. Vdrciorova ; valea Tesnei la Gaura-Fetei ; Clo-
gani, Baea-de-Aramh; llfônästirea Tismana; Lainici; valea Oltetulni
la pescerea Polovracilor.
2. Unghiea petaleior scurtä, baza lor g'i filamentele staminelor

ciliate ; rizoma gr6sá oblicá nescuamiferá i'l cu lungi fibre radicale
subtirele.
G. phseum L. spec. p. 953; Koch syn. p. 151; Rchb. ic.
germ. 5 fig. 4891. DC. prodr. 1 p. 641 var. a; Schlechtendal Lang.
deutsch. 21 fig. 2133. G.Aungaricum Wiesb. exsic.! t.-- Vulg. PliscariS.
Priboi. &Art: 4.1unie,Iulie. Päduri, poeni gi live4i la locuri umede.
Tismana ; Craiova ;31(5nästireaBistrita, Rimnic; Curtea-de-Argegi, Cor-
beni ; Contegti, Valea-Popei ; Cdmpulung, Nämtiegti (Grec. enum. p.16) ;
Rucär, Dimbovicioara ; Predeal, Sinaia; Ciocanegti, Mogog6ea, B6.-
neasa; Paserea ; Comana; Piatra ; Fälticeni; lagi la pädurea Birno-
vei ; Cocogi, Babadagh.
G. pretense L. spec. p. 954; Koch syn. p. 152; Rchb. ic.
germ. 5 fig. 4883; DC. prodr. 1 p. 641; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
f. 2136. 21, Iunie, Iulie. Liveli, margini de päduri in regiunea mon-
tanä gi a dealurilor mari. Predeal ; Bugteni, Sinaia; Beceni la Päclu-
rea-Ocea (Grec. enum. p. 16); Neamtu; Botogiani, Agafton.
G. alpestre Schur verh. siebenb. ver. 2p. 176 1851);
ejus enum. transs. p. 135; Fuss. transs. exc. p. 137; Simk. enum.
transs. p. 159. G. silvaticum Baumg. enum. transs. 2p. 291 et Auct.
transs. ex p. quoad plantam transsilvanicam ; Grec. enum. p. 16;
Br. prodr. p.178 -non L. spec. p. 954 nec Flora danica tab. 124(!)
?E. Iulie, August. Päduri, väi umbr6se in regiunea montang alping,
subalpinä. Godeanu; Galbina, Negoiu; Jipu; Câmpulung pe Matäu;
Ruck. pe Ghimbavu; Predeal; Bugteni, Sinaia ; Ceahläu (Knecht.) ;
Nicoregti ; Tecuci.
Adevgrata specie de G. silvaticum L. se gäsegte in pädurile bo-
reale ale Europei" gi autoril recenti ai Florei transsilvanice nu recu-
nosc existenta acestei specie in coprinsul Transilvaniei. L. Simkovici,
ale edruia cercetäri scrupulòse asupra Florei transsilvanice fac ast5.4i
autoritate, sustine, in opera sa citatä, el G. silvaticum L. lipsegte nu
numa in coprinsul muntilor Boherniei, Silesiei, Tatrei, ai Carpatilor
Bucovinei i ai Transilvaniei, dar gi In copririsul Austriei inferielre ;

ca, cea ce botanigtil au denumit In acele parti G. silvatieum, trebue
con siderat drept G. alpestre Schur; prin urmare, i la noi trebue sä.
se urmeze astfel. Speciea lineana, judecatä. dupa exemplarele de
la Stokholm, distribuite de Nymann, i dupa iconografiea data de
Flora danica, are caulil, peiolurile, foile, pedunculele gi sepalele cu in-
dument de peri Intingi gi glanduliferi ; pe and aceea de la ni se deo-
sebegte prin indumentul acestor consiständ In peri rigili albi-
ciogi, revergi gi neglanduliferi, cum se observa la specimenele alpine,
sau glanduliferi numa pe pedicelele fiorale §i pe sepale, cum se ob-
serva la cele din regiunele interióre.
G. palustre L. amcenit. 4 p. 323 (1759) ; Koch syn. p. 152;
Rchb. ic. germ. 5 f. 4892; DC. prodr. 1 p. 642; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21f. 2138. Iunie, Iulie. Live4il la locuri umede, pe
ling/ riugiáre in vai subalpine i alpestre. Ruar pe Dobriagiu i la
Dimbovicioara ; Predeal, Sinaia (G. nodosus Grec. enum. p. 16-non
Lin.) ; Mènastirea Neamtu (Chan.) ; Fälticeni la padurea Hugilor; pa-
durea Trife§ti in Roman.
G. sanguineum L. spec, p. 958; Koch syn. p. 152; Rchb.
ic. germ. 5 fig. 4894; DC. prodr. I p. 639 excl. var. ; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2139. Maiu-Iulie. Liveli, ograde de pomi, tufe-
rige, margini de paduri in regiunea submontang, a dealurilor §.1 a
cdmpiilor. Vérciorova ;Severin, Cerneti; Craiova; Rubanegti, Popinzä."-
legti ; Stolnici, Pitegti ; Vultureanca; Comana ; Ciocanegti, Chitila, Pe-
rigi ; Cftmpina; Lehliu.
3. Unghiea petalelor scurta, baza lor gi filamentele staminelor
ciliate; tulpina radicalá palara prelungä. §i ranuísa.
G. pyrenaicum L. mant. p. 97; 267 (1767); Koch syn.
p. 153; Boiss. fi. orient. 1 p. 880; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2142. G. umbrosum W. et Kit rar. hung. tab. 124 (1804); Rchb.
icon. germ. vol. 5 fig. 4881. -- 2.1, Maiu-Iulie. Pe cóstele petròse ale
muntilor prin biter*. VOrciorova, Gura-Väei, frecuent.
§ 2. Anuali; pedunculil bifiori.
1. Petalele cu prea putina unghie ; sepalele dupa Inflorire stau
erecte formänd un caliciu cased.
* Valvele netede, ugior pärèse sau glabre.
a. Semintele netede.
G. pusillum L. spec. p. 957; Koch syn. p. 153; Rchb. ic.
MIRANIACE/E 13/
germ. 5 fig. 4877; DC. prodr. 1 p. 643; Schlechtd. Lang. deutsch. 21

fig. 2143. 0 Aprilie- Septembre. Locuri ruderale, drumuri, cam-
puri; specie vulgarl la noi (Grec. enum. p. 16). Severin ; Calafat ;-
Craiova; Rimnic; Vultureanca, Gaegti; Ciocanegti, Chitila, Bucuregti ;
Alexandriea ; Comana; Campina ; Beceni, Buzgu; Birlad ; Iagi, Gillis-
tegti ; Botogiani; Falticeni; Brogteni.
b. Semintele reticulat-cutate.
G. rotundifolium L. spec. p. 956; Koch syn. p. 154; Rchb.
ic. germ. 5 fig. 4878; DC. prodr.1 p. 643; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2147. 0 Maiu, Iunie. Tuferige, rarigiuri pe munti. Vèreiorova,
Valea-Bahnei pe la Ilovita in consortiu ca G. lucidum. Petalele la
virf au marginea rotunda.
G. disaectum L. spec. p. 956; Koch syn. p. 154; Rchb.
ic. germ. 5 f. 4876; DC. prodr. 1 p. 643; Schlechtd. Lgng. deutsch.21
fig. 2146. 0 Maiu - August. Tuferige, riirigiuri. Vérciorova, valea
Bahnei ; Pitegti la Trivale ; Ciocknegti, Perigi, Crivina; Ploegti pe la
Tirggior ; Comana. Petalele obcordate : valvele gi rostrul pèrcíse.
II. G. columbinum L. spec. p. 956; Koch syn. p. 154; Rchb.
ic. germ. 5 fig. 4875; Boiss. fi. orient. 1 p. 881; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2145. 0 Iunie, Iulie. Padua Contegti ; Comana ;
Perigi prin valea Cociocului; Agapiea.
Acésta are petalele obcordate cu diva mai unghiculate, valvele
g'i rostrul cu totul glabre.
** Valvele transversal-cutate (sbircite) ; semintele netede.
G. divaricatum Ehrh. beitr. 7 p. 164 (1792); Koch syn.
p. 155; Rchb. icon. germ. vol. 5 fig. 4873; Boiss. fi. orient. 1 p. 881;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2146. 0 Iunie, Iulie. Päduri dum-
brave. Baea-de-Aramä ; Craiova ; Comana ; Bucuregti, Baneasa (Grec.
enum. p. 16); Perigi, Crivina; Ghighiu.
2. Petalele lung unghiculate, .unghicula g'i filamentele staminelor
glabre; sepalele erecte, dupa Inflorire intocmesc caliciu urceolat cu
gura strimtata.
G. lucidum L. spec. p. 955; Koch syn. p. 154; Rchb. ic.
deutsch. 21 fig. 2149. 0 Iunie - August. Locuri umede umbrése pe
linga riughire In viiile montane Vdrciorova prin valea Cerova-
tului, valea Bahnei- 0 pe la gura Slätinicului ; Dimbovicioara.
Planta cu totul gi peste tot glabria.
188 CONSPEdTbli 8I8TEMATIO
14. G. Robertianuni L. spec. p, 956; Koch syn. p. 155; Rchb.

ic. germ. 5 fii. 4871; Boiss. fi. orient. 1 p. 883; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2151.Ø Iunie-Septembre. Locuri umede umbr6se
prin dumbrave §i paduri in regiunea montana g't campéna. Vdrcio-
rova ; Cerneti pe dealurile Iorgutovei §.1 Poroinei; Tismana; Craiova ;
Comana; Bucure§ti la Baneasa (Grec. ehum. p. 16) ; Paserea; Boboci,
Bisca-Rusilei; Tirgu-Ocnei, Slanic ; Piatra, Agapiea (Grec. 1. c.) ; Hangu ;
Brogteni pe Bistrita, pe Neagra gi pe Barnaru ; Iagi; Botogiani.
Planta peste tot cu peri hirsuti, odoare grea, particulara.
2. =LODI= L'Hdrit. (vid. cit. seq)
I. E. cicutarium L'Hérit. in Ait. hort. kew. ed. 1 vol. 2
p. 414 (1789); Koch syn. p. 155; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4864; Boiss.
fi. drient. 1 p. 890; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 21 fig. 2152. Gera-
nium sicutarium. L. spec. p. 951. G. chaerophyllum Cavan. dissert. 4
p. 226 tab. 95 fig. 1 (1790). Ercrlium cicutarium a. chaerophyllum Gren.
Godr. fi. fr. 1 p. 311; Gremli fi. suisse p. 152. Vulg. Greghetin.
Priboi. Pliscui-cocorului. 0 Aprilie- August. Prin locuri de culturä'
§i la locuri inculte, grane, padmbigti, campuri, cal comunale,
paragini; specie Mite comuna'. Cerneti, irnian, Hinova ; Tirgujiul;
Craiova; Caracal ; Turnu-Mägurele, Segarcea ; Alexandriea; Comana;
Bucuregti ; Campina (E. tolosanum Grec. enum. p. 16-non Jord.
forma precoce acaula orbiculara); Väleni; Buz6u, Beceni; Focgiani;
Iagi; Botogiani; Dobrogea pe la Constanta, Bairamdede etc.
p. pimpinellaefolium DC. fi. fr. 4 p. 840; ejus prodr. 1 p. 646;
Rchb. je. germ. 5 fig. 4865; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 311; Gremli fi.
suisse p. 152. E. cicutarium Cavan. ap. Rchb. 1. c. A desea cu forma
legitima prin localitätile citate. Diferá pupa de acésta : segmentele
foilor sale sunt mai apropiete gi cam oposite, nu profund gi mult in-
cisate, laciniile acestora deci mai scurte, mai laticele gi obtuse; pe-
talele superidre &supra unghiculei sunt gälbenii §.1 cu vinigibre In-
chise.
2. E. ciconium Wild. spec. pl. 3 p. 629 (1800); Koch syn.
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2154. Geranium ciconium L. spec.
p. 952. Q Aprilie-August. Pe malurile petr6se maritime In Do-
brogea la Constanta In consortiu cu Tournefortia Arguzia gi Zigo-
phyllum Fabago; pe la poalele stancilor la Bagi-Bunar; In Doljiu la
Craiova: Movila din laturea Jiului.
thitACHA 1311
XX. LINAGE& Lindl. nat. syst. p. 89.

1. LINUM L. gen. n. 389.
§ 1. Falle alterne.
Unghiculele petalelor coherente, petalele galbene.
I. L. 11avum L. spec. p. 399; Sturm deutsch. h. 2l; rocia syn.
p. 138; Rchb. icdn. germ. 6 fig. 5175; Boiss. fi. orient. j p. 855;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2117. L. campanulatum M. Bleb.
Et. c. 1 p. 255 (1808) et 3 p. 254 (1819) -non L. Vulg. In-galimn.
Iunie, Iulie. Prin liveli 1 locuri deschise, spini§iuri, tuferi§iuri pe
lîngá pdcluri, pe la drumlin. Severin; Rimnic; Caracd1; Vultureanca;
Comana; Peri§i, Crivina; Piatra pe la Pädarea-Balaurului ; Tu tova,
Birlad; Boto§iani; Dobrogea.
L. tairricum Willd. enum. horr. berol. p. 399 (1809); Bess.
enttm. pl. volh. p. 44; Boiss. fi. orient. 1 p. 856. L. campanulatum
Bleb. fi. t. c. 1 p. 255 (1808) - non L. L. flay= var. univerve Rochel
ap. Rchb. icon. germ. fig. 5175. 21, Iunie, Iulie. Locuri petráse ciar
cu iérba, pe dealuri sau còste cu mici tuferi§e. Babadagh spre Ieni-
sala In Dobrogea.
2. Petalele cu totul libere, de coldre rozd, san albastrd.
a. Stigniele filiforme clavate.
* Pedunculele fractifere scurte, marginea sepalelor ciliato-glan-
dulard.
L. larsiatuni L. spec. p. 398; Koch syn. p. 139; Rchb. icon.
deutsch. h. 21 fig. 2118. Vulg. In-mare. In-péros. 71. Tunie,
Iulie. Cdtnpuri la locuri fertile, livecji, prunfirii. 1mian, Hinova ; Ora-
iova ; Caracd1; Comana ; Titu, Ciocdne§ti; Chitila, BucureP, Heresträu,
Bdrieasa (L. viscosum Gree. enum. p. 15 - non L.); Peri§i, Crivina,
Ploe§ti; Boto§iani, Agafton ; Dobrogea: Isaccea, Coco§i, Ba-
badagh, Constanta.
(3. glabresceus Rochel rar. ban. p. 27 (1828) solum nomen. L.
nudiflorum Wierzb. in Flora ann. 1840, I p. 368. L. pannonicum A.
Kern. cest. bot. zeit. ann. 1868 p. 229. Locuri ndsipése; prunti-
§iuri. Malut Oltului in Ostrov la Cdlimane§ti; Crivina; Rimnicu-Stirat
la Ureche§ti.
** Pedunculele fructifere lungi; marginea sepalelor putin
neglandularä.
4r Li usitsititssimum L. spec. p. 397; Sturm deutgch. h. 26;
p. 860; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2123. Vulg. Inu-adevérat.
In. In de culturd. Q fulie, August. Cultivat intretinut prin cul-
i
turä, existä gi in stare s'élbatia din seminte rätäcite.
L. nervosum W. et Kit. rar. hung. tab. 105 (1802); Rchb.
ic. germ. 6 fig. 5163; Boiss. fi. orient. 1 p. 862; Neilr. diagn. p. 29.
74, Maiu, lunie. Cämpuri, locuri de culturg, tuferige. Rogova, Vin-
julet, Orevita; Cämpulung; Alexandriea; Ionegti, Vultureanca; Brt-
neasa, Coinana; ; Dobrogea Constanta, Murfatlar.
b. Stigmele filiforme capitate. Pedunculele fructifere lungi.
* Marginea sepalelor intrégA sau preaputin ciliatä neglandularä.
L. austriacum L. spec. p. 399; Koch syn. p. 140; Rchb.
deutsch. 21 fig. 2127. Vulg. Inu§ior. Ineap. Inu-de-cdmp. j, Iunie,
Tulle. Campuri la locuri fertile, pe lingä drumuri, grane; specie co-
munA (Grec. enum. p. 15). Rimnic, Coziea; Vulcana;
Titu; Ciodinegti, Chitila; Bränegti; Fetegti ; Focgiani, Odobegti; Te-
cuci ; Galati la Filegti.
L. perenne L. spec. p. 397; Koch syn. p. 140 et addit.
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2121. L. austriacum Poll. fi. palat. 1
p. 320 (1776)- non.L. Vulg. lnu§ior. Ineap. In de dilly. 21, Iunie-
August. Campuri gi la locuri fertile, drumuri, grane; tot cum cea pre-
cedentil cu care lesne se 'Ate confunda. Crtlimiinegti; Sloboziea in
Ialomita, Fetegti; Botogiani; Tulcea.
La L. austriacam L. capsula este globelsä i intrece cu putin se-
palele, pedunculele fructif ere in mare parte devin unilaterale i ar-
cuato-pendule; la L. perenne L. capsula este ovato-globeisä i indoit
mai lung de cat sepalele, pedunculele fructifere sunt erecte. bash',
cand exemplarele nu sunt bine alese, este dificil a stabili in mod pre-
cis diagnoza acestor douä. specif.
L. aipinum Jacq. enum. stirp. vid. p. 54 et 229 (1762);
Koch syn. p. 140 var. a; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5160; Boiss. fi.
orient. 1 P. 865; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 12 fig. 2125 lit. A.-
4. Iulie, August. Päsciuni alpine, stanci: pe muntele Coziea (L. al-
pinum var. dacicum Gandog. fi. europ. 5 p. 9) ; Buceci pe Babele
(Br. miss.); pe Costila.
p. e/afius Wahlenb. carpat. princip. p. 91 (1811). L. montanum
14hsTACt2E, OXIMACE/g 141
Schleich. catal. ann. 1815. L. alpinum P. montanum Koch syn. p. 140;

Rchb. ic. germ. 6 fig. 5160 b; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2125
lit. B. L. extraaxillare Kit. add. p. 269 (1864) ap. F. Schultz herb.
norm. nov. ser. cent. 22 n. 2141! ab exemplaribus 6 Tatra. Re-
giunea alpina. Ceahlau (Knecht.)
* * Marginea sepalelor ciliatä §1 glandulara.
L. tenuifolium L. spec. p. 398; Koch syn. p. 139; Rchb.
ic. germ. 6 fig. 5165; Boiss. fi. orient. 1 p. 863; Schlechtd. Lang,
deutsch. 21 fig. 2120. lunie, Iulie. Câmpuri la locuri fertile §i la
locuri aprice. Dobrogea : Mach), Babadagh, Ienisala; Gargalic; in Mun-
teniea la Mizil pe dealurile Tohanilor.
§ 2. Foile opozite; florile micutele albe.
L. catharticum L. spec. p. 401; Koch syn. p. 141; Rchb.
deutsch. 21 fig. 2128. Q Iunie-Septernbre. Livecji, pasciuni, prin
ierba, petri§i näsipos in regiunea subalping inferiòrä. Muntele Coziea;
Corbeni pe Ghitu; Sinaia (Radiola linoides Grec. enum. p. 15-non
Gmel.); Bu§teni, Predeal; Piatra-Mare.
XXI. OXALIDACKM Lindl. nat. syst. p. 140

1. OXALIS L. gen. n. 582
I. O. Acetosella L. spec. p. 620; Koch syn. p. 157; Rchb. ic.
deutsch. 21 fig. 2109. 21. Iunie -August. Päduri umbr6se, prin
la locuri umede umbròse, in regiunea montana. Valea Tesnei; Culmea-
Cernei ; Mônästirea Tismana; valea Mônkstirei Bistrita; Coziea, Sta-
ni§ioara; Pite§ti la Trivale ; Dimbovicioara; Campulung, Conte§ti ;
Bu§teni, Mônastirea Neamtu (Grec. enum. p. 17), Piatra pe
Cernegura; Bro§teni pe Bistrita.
0. corniculata L. spec. p. 623; DC. prodr. I p. 692; Koch
syn. p. 157; Rchb. icon. germ. vol. 5. f. 4896; Boiss. fi. orient. 1
p. 866; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 326; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
f. 2110. 0. villosa M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 355 (1808). Q Iunie-Sep-
tembre. Ckmpuri, locuri cu iérba §i de cultura. Braila la Monument.
0. stricta L. spec. p. 624; DC. prodr. 1 p, 692; Koch syn.
p. 157 ; Rchb. icon. germ. vol. 5 fig. 4895; Boiss. fi. orient. vol. 1. p..866;
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 326; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 f. 2111.
Iunie- August. De origine Americana i introdusä in Europa; sub-
spontanee. Boto0ani spre Agafton pe ling paduri; de sigur emigrata.
Grecesca D. Dr. O. 024.
14 tONSPACTUL SISTEhfATIC
XXII. MALVACE/E R. Br. cong. p. 8.

See/. I. Caliciul duplu (caliculat).
A. Fruct policarpic din agregatiea unui verticiliu de numer6se
carpele monosperme care la maturitate se desfac de columna axila.
1. ALTIMA L. gen. n. 839.
§ 1. Fata dorsalä a carpelelor convexa necanaliculata, margi-
nele obtuse.
1. Perenice.
I. A. officinalis L. spec. p. 966; Koch syn. p. 143; Rchb. ic.
germ. 5. fig. 4849; Boiss. fi. or. 1 p. 825; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2162, Vulg. Nalbei-mare. Nalba-albd. 24, Iunie- August. Li-
ve4i in locurile josnice, lunci, zavée, pe linga ape; specie fórte co-
mung (Grec. enum. p. 15): in tòta téra.
2. A. taurinensis DC. prodr. 1 p. 436 (1824); Rchb. icon.
germ. 5 fig. 4848; Ledeb. fi. ross. 1 p. 431; C. A. Meyer ind. cauc.
p. 207. A. armeniaca Ten. ind. hort. neapol. ann. 1837; Boiss. fi.
orient. 1 p. 825. 71. lunie- August. Prin locuri aprice necultivate,
pe lingá locuinte rurale. S16 nieu din Prahova; intre Foc§iani i Odo-
be§ti la comuna Bote§ti.
3. A. cannabina L. spec. p. 966; Koch syn. p. 143; Rchb. ic.
deutsch. 21 fig. 2163. 71. Iunie, Iulie. Tuferkiuri, maracini, cam-
puri, céste. Cerneti, *imian (Grec. enum. p. 15); Craiova ; (alma-
ne§ti, Coziea ; Comana; Ia§i.
2. Anuale.
4. A. hirsuta L. spec. p. 965; Koch syn. p. 143; Rchb. icon.
germ. 5 fig. 4846; Ledeb. fi. ross. 1 p. 439; Boiss. fi. orient. 1 p. 824;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2164. O Iunie - August. Tufe-
ri§e pe c6stele petrése ale munpor din Dobrogea: muntele Consulu
la Alibeichioi.
§ 2. Fata dorsall a carpelelor profund canaliculata i marginele

lor fórte proeminente in forma de aripi membran6se (AlceaL. gen. 840).
3. A. pallida W. et Kit. rar. hung. tab. 47 (1802); Koch syn.
p. 144; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4850. Alcea pallida Boiss. fi.
orient. 1 p. 832. Vulg. Nalbd-mare. Nalba-rumena. 71. Iunie-
August. La locuri aprice inculte, tuferipri, maracini§iuri, drumuri.
tikt*Actt i43
Vérciorova; Severin, Hinova; Caracul, PopInzale0i ; Vultureanca ;

Comana; Lehliu; Muftiu, Braila pe ling calea ferata; Galati; Foe-
0ani ; 13érlad; Ia0 ; Dobrogea: pe la Copadin, Bairamdede, Constanta,
Gargalic, Periclie, Tusla, Mangaliea, frecuenta..
A. rosea L. spec. p. 966. Vulg. Nalbei-'mar. e de grddind.
Nalbd-rogie. 4, tri horticultura prin multe parti din VA..
2. LAVATERA L. gen. n. 842.
I. L. thuringiaca L. spec. p. 972; Koch syn. p. 144; Rchb.
deutsch. 21 fig. 2166. Vulg. Nana Tot-nalba. 4, Iunie - August.
Câmpuri, cranguri, locuri josnice, lunci ; specie fórte comuna (Grec.
enum p. 25). Romanati, Popinzale0i ; Vultureanca ; Titu, Ghergani ;
Ciocane0i, Buftea, Crivina; Comana; Bucure0i; Cimpulung, Na-
mke0i ; Vulcana ; Campina, Brebu; Predeal; Lehliu; Galati; Tecuci ;
Bérlad ; Piatra; Ffilticeni; Bro0eni ; in Dobrogea: Constanta catre
Murfatlar, Bairamdede.
Nici ca exista la noi alte specii de Lavatera. A0a dar: L. cretica
Lin. 0 L. pseudoolbia Poir., citate de Guebhard1, sunt din eròre indi-
cate ca existand pe la Pechea In Covurlui. L. Olbia L. indicatá la noi
de A. Kanitz In opusculul su Plantas Romaniiel p. 25 et add. p. 187,
nu numa cá nu existá la noi, dar nici In tag. Europa autralo-orientala.
3. rd.A.LVA L. gen. n. 64r.

I. M. ailveafris L. spec. p. 969; Koch syn. p. 142; Rchb. je. germ. 5
fig. 4840; Boiss. fi. orient. vol. 1 p. 819; Schlechtd. Lang. deutsch 21
fig. 2158. Vulg. Nalba. d' Iunie-Septembre. Campuri, cal co-
munale urbane 0 rurale, locuri ruderale ; specie Mae comuna (Grec.
enum. p. 15). Cerneti ; Craiova; Calimane0i ; Campulung; Titu, Cio-
cane0i; Comana ; Bucure0i; P1oe0i ; Piatra ; Neamtu (Chan. exic.) ;
Imi ; Falticeni ; Bro0eni ; In Dobrogea asemenea.
2. M. rotundifolia L. spec. p. 969; Koch syn. p. 142; Ledeb.
fi. ross. 1 p, 345; Boiss. fi. orient. 1 p. 820. M. vulgaris Fries. nos.
ed. 2 p. 219 (1828); Rchb. icon. germ. 5 fig. 4836; Schlechtd. Lang,
deutsch. 21 fig. 2160. Vulg. Cagiu-popei.Ca§i.Nalba-mielt. (1) Iunie-
Septembre. Locuri ruderale, locuri de cultura, porumbi01 vechi, cal
urbane 0 rurale (Grec. enum. p. 15). Calafat; Tirgujiul ; Calimane0i ;
1. Notices géographiques et botaniques sur la Moldavie ctc. (Ved. Br. prodr.

intro& p. XXIV).
144 tONSPEC;fUL SiSTEkATIC
Ca mpul ung ; Ca mpin a ; Väleni ; Predeal, Sinai a ; Bucure0i ; Vaslui ;

1a0; Falticeni, Malin ; Bro§teni.
3. M. borealis Wallmann in Liljebl. sv. fi. ed. 3 p. 317 (1816) ;
Fries novit. ed. 2 p. 218 (1828); Koch syn. p. 143; Ledeb. fi.
ross. 1 p. 436; Boiss. fi. orient. 1 p. 820. M. pusilla Wither. arran.
p. 612 (1796), numire de §i anterióra insa neadmisa de autori ca im-
proprie. M. rot undifolia L. ap. Fries], c. ; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4835.
0 Iunie-Septembrie. Tot prin locuri cum 0 cea precedenta 0 adesea
impreuna. Craiova.; Predeal ; Campina ; Bucure0i ; Comana ; Braila,
Viziru.
B. Fructu sincarpic; capsula 5-locularit, loculicida, loculele po-
lispermice.
4. HIBISCUS L. gen. n. 846
I. N. ternatus Cavan. diss. 3 p. 172 tab. 64 fig. 3 (1790);
Ledeb. fi. ross. 1 p. 438. H. Trionum (3. ternatus DC. prodr. 1 p. 453.-
Q Iunie-Septembre. La locuri fertile, prin grane, porumburi, curti,
gradini, trotuare, garduri; f6rte comunä. (H. Trionum Grec. enum.
p. 16-non Lin, in stricto sensa).Severin ; Strahaea, Bro0eni; Craiova;
Bucure0i ; Braila; Galati; Rimnicu-Sarat la Ureche0i; Tecuci; Bârlad ;
Dobrogea pe la Tulcea, Constanta catre bostAnarie 0 Murfatlar.
Hibiscus esculenfus L.Vulg. Bame. Bambe. C) in cultura pentru
uzul alimentar, planta vulgarizata anca de mult timp in Europa me-
ridionall 0 la noi.
Sectiea II. Caliciul simplu (necaliculat).

S. A.BUTILON Gcertn.fruct. z p. 25r
I. A. Avicenne Gmrtn. fruct. 2 p. 251 (1791); Ledeb. fi. ross. 1
p. 439; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4832; Boiss. fi. orient. 1 p. 836. Sida
Abutilon L. spec. p. 963. Vulg. 116rea-crucei. &rucea-p4nei. Pris-
tolnic. 0 Iulie, August. Locuri ruderale, cal comunale rurale 0 ur-
bane (Grec. enum. p. 16). Cerneti ; Craiova, imnic; Stolnici; Gher-
gani ; Bucure0i; Birlad.
XXIII. TILIACEIE Juss. gen. p. 290 sect. 2

1. TILIA L. gen. n. 66o.
§ 1. Petalele garnisite la baza c'un rind de parapetale. Foile dis-

colore, toment6se pe pagina inferiiira.
MT/1CM 145
I. T. tomentosa Mcench. weissenst. p. 136 (1785); Baumg.

en. transs. 2 p. 88. T. alba W. et Kit. rar. hung. tab. 3 (1799)-non
Michx. T. argentea Desf. in DC. hort. monspel. 1813 p. 150; Rchb.
icon. germ. 6 fig. 5150; Boiss. fi. orient. 1 p. 847; Heuff. enum. ban.
p. 44; Neilr. diagn. p. 31. Vulg. Teiu. leiu-alb. t? Iunie. Pk-
duri in pärti delurèse gi in regiunea ampénä. Cerneti pe dealurile
Iorgutovei, Poroinei gi Stirminei ; Cllimänegti; Pitegti la Valea-Mare
g'i Tirgu-Dealului¡ Clejani ; Comana ; Ciocänegti, Mogovjea, Bucuregti,
Panteleimon ; Cdmpina; Beceni la Padurea-Ocea; Birlad; Piatra ;
Dobrogea septentrionalä. frecuent.
[3. latibracteata. Bracteele obovate, 6 cent. lung. pe 25 mm. 16-
time; foile parve. Turnu-Mägurele in parcuri; dar acolo de unde ?
§ 2. Petalele ta'rä parapetale.

a. Foile discolore, ambele fate glabre, petiolurile gi mugurif
glabri.
T. parrifolia Ehrh. arbr. n. 36 (1789); beitr. 5 P. 159; Koch
syn. p. 145 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 21 p. 225 fig. 2170.
T. parvifolia genuina folfis minimis" Rchb. ic. germ. vol. 6 tab. 314
fig. 5137. T. ulmifolia Scop. 11. earn. p. 374 (ed. 1772) nomen anti-
quus sed improprium. T. cordate Mill. dict. n.1. T. microphylla Venten.
dissert. tab. 1 fig. 1; Boiss. fi. orient. 1 p. 846. T. europcce y. L. spec.
p. 733. Vulg. Teiu-ro§iu. Teiu-pcidurefi. t? Iunie, Iulie. Päduri
In regiunea montanä petròsä. Rucär pe Ghimbavu in valea Dimbovitei ;
in Suceava la Brogteni pe Neagra ff Barnaru ; Iagi ; Tulcea, Nicolitel,
Cocogi.
T. vulgaris Hayne arzn. gew. 3 tab. 47 (1813); Nym. consp.

p. 131; Simk. en. transs. p.155. T. intermedia DC. prodr. 1 p. 513 (1824);
Rchb. icon. germ. 6 fig. 5138; Boiss. fi. orient. 1 p. 847. T. parvifolia
(3. intermedia Koch syn. p. 145. 1. europeca Sm. engl. I 3 p. 17; L.
spec. p. 733 ex p. Vulg. Teiu-ro§iu. t? Iunie, Iulie. Plcluri in
regiunea montanä; parcuri, promenade. Baea-de-Aramä ; Tismana ;
valea Mônästirei Bistrita ff pe la Coziea ; Craiova parcul Bibescui
Buzgu la Crängul; Iagi pe la So cola.
b. Foile concolore, vertii.
* Ambele lor fate gi petiolurile glabre.
T. pallida Wierzb. ap. Rchb. ic. germ. vol. 6 fig. 513813 (1844)
Heuff. enum. ban. p. 44. te Iunie, Iulie. Päduri. Tirgujiul i Bucu-
reiti, prin parcuri,
T. nava Wolny ap. Rchb. germ. exc. p. 830 (1832); Neilr. diagn.
p. 31. Difera de precedentul numa prin col6rea foilor sale de un
verde ce da mult it in galben. t? Iunie, Iulie. Muntil Camenei in
Mehedinti linga frontlet% spre Mehadiape virful t.iscului (A. de Degen.
leg.). Rarissima.
** Fala infericira a foilor it petiolurile peste-tot imbracate cu
peri moi.
T. platyphylla Scop. fi. earn. 1 p. 373 (ed. 1772); Rchb.
icon. germ. 6 fig. 5139; Boiss. fi. orient. 1p. 846. T. grandifolia Ehrh.
arbr. n. 8 (1789); Koch syn. p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2169. T. pauciflora Hayne. T. obliqua Host. t? Iunie, Iulie. Pe
dealuri. Ia0, Socola.
XXIV. AMPELIDACEE Ach. Rich. élém. bot.

1. VIM L. gen. n. 284.
CV. vinifera L. spec. p. 293; Koch syn. p. 150; Boiss. fi.
orient. 1 p. 955; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2176. V. silvestris
Gmel. fi. baden. 1 p. 543. Vulg. Acrid. Aguridar. Levrurel. Vila-
s'abatica. 4. Iunie. Cranguri, tufetkiuri, margini de päduri, zavo-
iuri; fòrte raspandita prin Romaniea, cu exceptie regiunea montana.
2. V. domestica (V. vinifera Schlechtd. Lang. I. c.). Vulgb Viyi.
Vila-de-Th. Vie. 4, Iunie. In cultura, constituind viile; presentéza
un mare numèr de feluri, din care unele rase, altele varietati, ce intru
In domeniul viticulturei.
2 AMPELOPSIS Michx. amer. bor. r p. 159.

I. A. hederacea Michx. fi. amer. bor. 1 p. 159 (1803)
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2177. Hedera quinquefolia L. spec.
p. 292. Vitis quinquefolia Hortul. Vulg. Viiti-de-Canada. lederet-cu-
cinci-foi. t? Iunie. De origine americana, introdusa in Europa 0
naturalizata.
XXV ZYGOPHYLLACEE DC. prodr. 1 p. 703.

Trib. 1. EUZYGOPHYLLE/E Boiss. Poile oposite, pin ati -compuse.
1. ZYGOPHYLLUM L. gen. n. 530.
I. Z. Fabago L. spec. p. 551 ; DC. prodr. 1 p. 705; Ledeb. fi.
ross. 1 p. 485; Boiss. fi. orient. 1 p. 913. 4. Maiu, Iunie. Pe ma-
ZYGOPHYLLACE/E, EMPETRACEE, RUTACKE 147
lurile calcare ale Märei-Negre, la Constanta subt Hotelu-Carol ,

mult.
TRIBIELITS L. gen. n. 532.

I. T. terrestris L. spec. p. 554; DC. prodr. 1 p. 703; Koch
syn. p. 158; Ledeb. fi. ross. 1 p. 486; Rchb. icon. germ. vol. 5
fig. 4821; Boiss. fi. orient. 1 p. 902 ; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 21
fig. 2093. C) Iunie -Septembre. Locuri fertile, sol humifer ; pe la
drumuri §i cäräri rurale, gräne, porumbi§ti; in regiunea psurilor.
Poeana, Calafat ; Celeiu, Corabiea (Grec. enum. p. 17); Comana; Fe-
te§ti ; Bräila, Lacul-Särat; Galati ; Tecuci ; Dobrogea mult.
Trib. II. SPURI/E Boiss. Foile alterne, simple.

PEGA/QUM L. gen. n. 6or.
I. P. Harmala L. spec. p. 638; DC. prodr. 1 p. 712; Ledeb.
11. ross. 1 p. 489; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4818; Boiss. fi. orient. 1
p. 917. 4, Iunie, Iulie. Locuri ruderale aprice §1 cu osebire pe la

vechile cimitire musulmane in Dobrogea: Mein; Constanta.
NITRARIA L. gen. n. 602.
I. H. Sehoberi L. spec. p. 638; DC. prodr. 3 p. 456; M. Bieb.
fi. t. c. 1 p. 364; Ledeb. fi. ross. vol. 1 p. 504; Boiss. fi. orient. 1
.p. 919. N. caspica Willd. sec. Pall, fi. ross. tab. 50. 4, Iulie, August.
Locuri salsugin6se. La Policiori subt Vulcanii-namolo§i in districtul
Buzgu (Br.).
XXVI. EMPETRACEIE Lindl. nat. syst. p. 417.

1. EMPETR1TM L. gen. n, no6.
I. E. nigrum L. spec. p. 1450; Koch syn. p. 721; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 555; Rchb. icon. germ. vol. 5 fig. 4810; Boiss. fi. orient. 4
p. 1145; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2108. Vulg. Bobiyt. P6ma-
momifei. Vuetoare. 71. Maiu, Iunie. Stânci pe loctui cu iérba in re-
giunea montang. Plpu§ea ; Buceci ; Penteleu (Br.); Rargu, Pietrile-
Doamnei.
XXVII. RUTACEE DC. prodr. 1 p. 709.

Trib. 1. RUTEA hiss. Florile regulate ; endocarpul neseparabil
de sarcocarp.
148 CONSPECTUL SISTEMA'TIC
1. RUTA L. gen. n. 523.

I. R. graveolens y. L. spec. p. 548; DC. prodr. 1 p. 710; Koch
syn. p. 159; Ledeb. fi. ross. 1 p. 490 ; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4814;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2088. Vulg. Bute& t? Iunie,
Iulie. De origina exotica, intretinuta it vulgarizata prin cultura in gib:-
dint urbane §i rurale pentru uzul medicinal popular (Grec. enum. p. 17).
Bucurelti; loll; Piatra ; Neat* (Chan. exic.) etc.
2. RAPLOPHYLLIIN fuss. mèm. mus. XVL p. 464.
I. H. suaveolens Ledeb. fi. ross. 1 p. 491 (1844) ; Boiss. fi.
orient. 1 p. 927. H. ciliatum Griseb. spicil. rumel."1 p. 130 (1843).
H. Biebersteinii Spach. ann. scien. natur. 3 ser. 11 p. 178 (1849). Ruta
suaveolens DC. prodr. 1 p. 711 (1824). °4 Iunie, Iulie. La locuri
aprice inculte sau pe IMO grane, ca'i rurale. Fete§ti ; Braila, Barbo§i,
Galati ; Rassova, Cernavoda (Br.); Macin, Alibeichioi; Cavgagiea, Pe-
riclie, Gargalic ; Constanta, Tusla; Copadin, Bairamdede.
Trib. II. DICTAMNEE Bartl. Florile neregulate ; endocarpul se-

parabil.
3. DICTANNUS L. gen. n. 522.
I. D. Fraxinella Pers. syn. 1 p. 464 (1805) ; DC. prodr. 1
p. 712; Koch syn. p. 159; Ledeb. fi. ross. 1 p.495; Rchb. ic. germ. 5
fig. 4819; Boiss. fi. orient. 1 p. 920; Schlecht. Lang. deutsch. 21
fig. 2092. Vulg. Frasinel. t? Maiu. La locuri aprice, prin tuferi§e,
maracinkiuri, pe ling Wuxi, poeni. Ploe§ti, Buda,Filipe§ti (Dictam-
nus albus Grec. enum. p. 17 et in Br. prodr. p. 111); Vèrciorova; Tir-
gujiul spre Bumbe§ti; Craiova; Comana; Ive§ti, Tecuci.
XXVIII. ESCULACEIE Lindl. nat. syst. p. 84.

2ESCITTL178 L. gen. n. 462.
I. /E. Hippocastanum L. spec. p. 448; Koch syn. p. 150;
Rchb. ic. germ. 5 fig. 4822; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 324; Schlechtd.
Lang. deutsch. 21 fig. 2171. Vulg. Castan-de-cai. t? Maiu, Iunie.
Introdus it cultivat pentru uzul parcurilor, aleelor; naturalizat it
destul de vulgarizat In Romaniea.
Kcelreuteria pan/culata Laxm. in DC. prodr. 1 p. 616, familiea
Sapindacew, §i
Ailanthus glanduloso Desf. Vulg. Ailant. Arbor-puturos, fa-
IESC17LACE2E, ACERICLE 149
miliea Zanthoxylleae, arbori introdu0 i vulgarizati; prin Bucure0i

pregiurimi.
XXIX. ACERACEIE Lindl. nat. syst.p. 81.

1. ACER L. gen. n.
I. A. campestre L. spec. p. 1494; Koch syn. p. 149; Rchb. icon.
germ. 5 fig. 4823; Boiss. fi. orient. 1 p. 949. Vulg. Jugastru.
t? Main, Iunie. Fcírte respdndit prin pddurile regiunni n6stre cam-
pene i ale dealurilor alpestre. Severin; Vinjiu-Mare; Craiova; Ciocä-
ne0i, Mogovlea, Panteleimon, Bucure0i; Comana; Lehliu; Cdmpina;
Buzgu, Beceni; Bacdu; Neamtu, (Grec. enum. p. 16); Fälticeni la
padurea HuOlor.
T6te specimenele mistre au samaridiile velutin-p6r6se : A. he-
becarpum Tausch; iar unele, ex. cele de la Comana, au lobil foilor
mai prelungi i cu virfurile cam obtuse: A. austriacum Tratt. arch. t. 6
A. platanoides L. spec. p. 1496; Koch syn. p. 149; Rchb. ic.
germ. 5 fig. 4828; Boiss. fi. orient. 1 p. 948 Vulg. Alan Arian
t? Aprilie, Maiu. Päduri In regiunea dealurilor alpestre. Vérciorova;
Tismana; Cälimäne0i; Cdmpulung; (Grec. enum. p. 16), Conte0i;
Comana; Filipeti, Cdmpina, ; Sinaia (Knecht.); Mônästirea
Neamtu (Chan.); Bro0eni pe Bistrita; Fälticeni.
A. Pseudoplatanus L. spec. p. 1495; Koch syn. p. 149;
Rchb. icon. germ. 5 fig. 4829; Boiss. fi. orient. 1 p. 947. Vulg
Paltin. t? Maiu, Iunie. Pfiduri in regiunea montaná subalpind in-
feriòrd 0 in regiunea alpestrd; adesea prin parcuri, alee 0 grddini.
Môngstirea Tismana; Lainici; Conte0i, Câmpulung; Dimbovicioara,
Rucdr; Sinaia, Predeal ; Câmpina, Cornu (Grec. enum. p. 16); In
Buceci laUrlätoarea; Piatra; Mônastirea Neamtu (Chan.); In Suceava
la Malin, leste, Bro0eni pe Neagra.
A. tataricum L. spec. p. 1495; Rchb. icon. germ. 5 fig.
4824; Boiss. fi. orient. 1 p. 948. Vulg. Glddi. Verigariu. t?
Aprilie, Maiu. F6rte comun prin pddurile regiunei cdmpene din Mun-
teniea mai cu seamd (Grec. enum. p. 17). Muscel la Valea-PoPei ling
Pite0i; Comana; Cioeäne0i, Buftea; Peri0, Crivina; Bucure0i,Paserea
Panteleimon; Lehliu.
A. Negundo L. spec. p. 1497. Negundo fraxinifolia Nutt. gen.
americ. 1 p. 253. Arbore originar din America boned, introdus
vulgarizat pentru parcuri i grädini.
CLASA II.
DIALIPETALE PERIGINE SAU EPIGINE
XXX. CELASTRACEE R. Br. in Flid. voy. 2 p. 554.

1. STAPHYLLEA L. gen. n. 374.
I. S. pinnata L. spec. p. 386; Koch syn. p. 160; Rchb. icon.
germ. 5 fig. 4823; Boiss. fi. orient. vol. 1 p. 953; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2182. Vulg. Clocotifi. t? Maiu, Iunie. Tuferige,
päduri in regiunea alpesträ i campeanä ; arbust vulgar (Grec. enurn.
p. 18). Craiova ; Contegti ; Comana ; Ciocänegti, Mogogóea, Perigi;
Bucuregti, Paserea, Panteleimon ; Lehliu; Birlad;
2. EVONYMUS L. gen. n. 27r.
I. E. europmus L. spec. p. 286 var. a; Sturm dcutsch. h. 27;
p. 8; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2179. E. vulgaris Scop. fi. earn.
2 P. 166 (1772). Vulg. Salbei-m6le. Voniceriu. t? Maiu, Iunie.
Comun, prin tuferige, pe längá päduri, crängmi (Grec. enum. p. 18)
Cerneti pe dealuri ; Tirgujiul; Craiova ; Rimnic, Cälimänegti ; Comana ;
Ciocanegti, Perigi; Mogogòea, Bucuregti, Panteleimon; Buhl; Birlad;
Iai; Neamtu (Chan. exsic.)
pubescens Stev. enum. cauc. 1857 E. bulgaricus Velen. fi. bulg.
p. 116 (1882). E. europceus ri. scabridum A. de Degen in lat. E. europous
Ledeb. fi. ross. 1 p. 497. Foile late ovato-eliptice sau eliptice i Cu
asperitäti scabre abundente pe nervurele paginei dorsale. La noi
nu este rar. Brogteni, Strähaea; Comana; Bucuregti; Bac5.u.
2. E. verrucosus Scop. fi. cam. ed. 1 p. 166 (1760); Koch
Schlechtd. Lang. deulsch. 21 fig. 2180. Vulg. Lemn-r'iios. t? Maiu,
Iunie. Prin päduri i prin dumbrave, tuferigiuri (Grec. enum. p. 18).
Rimnic, Calimänegti; Contegti, Stilpeni ; Comana; Paserea ; Lehliu
Birlad;
S. E. latifolius Scop. fi. earn. ed. 1 p. 165 ¿1760); Koch syn.
p. 161; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5136; Boiss. fi. orient. 2 p. 10; Schlechtd.
Lang. deutsch. 21 fig. 2181. Vulg. Salba-mdle. t? Maiu, Iunie.
Päduri in regiunea montanti. Cälimänegti, Coziea.
RHAMNACE2E, TEREBINTHACE/E 151
XXXI. RHAMNACEA: R. Br. 1. e.

1. PALTURIIS 7ourn. instit. tab. 387.
I. P. aculeatus Lam. illustr. tab. 210 (1791) ; Koch syn. p. 162;
Rchb. germ. exc. p. 486; Boiss. fi. orient. 2 p: 12. P. australis Roam.
et Sch. syst. 5 p. 342 (1819) ; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 335. Rhamnus
Paliurus L. spec. p. 281. t? Aprilie, Maiu. Cdmpuri i locuri petr6se
aprice in Dobrogea : Constanta, Tusla, Mangalia, Murfatlar, Ba§-Bunar.
Arbust ghimpos al stepelor, bun pentru gardurl vil.
2. RHAMNIIS L. gen. n. 265.
I. R. cathartica L. spec. p. 279; Koch syn. p. 162; Rchb.
germ. eic. p. 437; Boiss. fi. orient. 2 p. 19; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2183. Vulg. Péru-ciutei. Spinu-cerbului. T erigariu. t? Aprilie,
Maiu. Tuferi§e, päduri; arbust comun. Mogovlea ; Bucure0i ; LehlEu ;
Mônästirea Neamtu (Chania exsic.) ; in Dobrogea pe la Mangalie%
Rh. tinctoria W. et Kit. rar. hung. vol. 3 tab. 255 (1812) ;
Koch. syn. p. 162; DC. prodr. 2 p. 24; Boiss. fi. orient. 2 p. 18. Rh.
eaxatilis Baumg. enum. transs. 1 p. 173 (1816) et Auct. transs. -non
Jacq. Rh. intermedia Nym. consp. p. 145 quoad pl. transs. - non Steud.
t? Maiu, Iunie. Tuferkiuri, pe stancile calcare in Valea Tesnei la
Gaura-Fetei in fata Cernei.
R. Frangula L. spec. p. 280; Koch syn. p. 164; Boiss. fi.
orient. 2 p. 21; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2189.1rangu/a
garis Rchb. germ. exe. p. 488 (1830). Vulg. Cru2ei. Crei. Ord-
sici. Palachind. t? Maiu, Iunie. Tuferke pe ling i prin päduri.
Bälee0i ; Câmpulung ; Mônästirea Neamtu (Chan. exsic., Grec. enum.
p. 18); Fälticeni la padurea Hu0lor.
XXXII. TEREBINTHACEE Suss. gen. p. 368.

1. BRITS L. gen. n. 369.
I. R. Cotinus L. spec. p. 383; Koch syn. p. 164; Rchb. gerni.
exc. p. 489; Boiss. fi. orient. 2 p. 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2174. Cotinus Coggyria Scop. fi. earn. ed. 1 p. 200. Vulg. Scum-
pie. t Maiu. La locuri petr6se, còste argilo-cret6se, locuri aprice
tari. Severin pe dealurile muntbse de la Schela-Cladovei cätre Duda..0
Vérciorova, dealurile Poroinei; Valea Tesnei In fata Cernei ; in Bu-
zgu la Bisca, Boboci; Piatra ; Iai, Socola ; Mein ; Mangaliea, Ba0-
Bunar,
R. typhbla L. vulg. Oletar, gi

R. Toxicodendron L. arbori originan i din America boreald, in-
trodugi In culturá pentru gradini fl parcuri ; putin vulgarizati.
XXXIII. LYTHRACEX Lindl. nat. syst. p. 100.

1. LYTHRITM L. gen. n. 604.
I. L. Salicaria L. spec. p. 640; Koch syn. p. 273; Rchb. germ.
exc. p. 640; Gren. dodr. fl.fr. 1 p. 593; Boiss. fi. orient. 2 p. 738;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 f. 2275. Vulg. Rlichitan. 71, Iulie,
August. Locuri josnice umede, locuri de luncä gi zävoiuri, gianturi pe
linga gosele; vulgara (Grec. enum. p. 25). Baea-de-Arama; Craiova;
Minnie; Campulung, Stilpeni, Pitegti ; Pucidsa, Vulcana; Titu; Clod:
negti, Chitila, Bucuregti ; Comana ; Crivina, Ploegti ; Campina, Sinaia ;
Bacau; Piatra, Cräcoani gi Agapiea ; Môndstirea Neamtu (Chan.); Fal-
ticeni, Malin ; Iagi; in Dobrogea pe la Tulcea, Somova, etc.
Ç3. canescens Koch syn. p. 273. L. Salicaria 7. tomentosum DC.
cat. hort. monspel. p. 123- non Mill. Oldnegti; Bälcegti.

L. virgatum L. spec. p. 624; Koch syn. p. 273; Rcbb. germ
exc. p. 640; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 594; Boiss. fi. orient. 2 p. 738;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2276. Vulg. J? chitan. `21. Iulie,
August. Iarägi prin locuri josnice umede, locuri de luncá gi zdvoiuri,
gianturi pe linga gosele ; specie vulgara (Grec. enum. p. 25). Titu,
Ghergani; Chitila, Buftea, Bucuregti ; Comana ; Crivina, Ploesti ; Cam-
pina, Comarnic ; Buzgu ; Focgiani; Adjud, Märagegti.
L. Hyssopifolia L. spec. p. 612; Koch syn. p. 274; Rchb.

germ. exc. p. 640; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 594; Boiss. fi. orient. 1 p. 739;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2277. 0 1ulie-Septembre. Prin
locuri umede, zdvoiuri, locuri expuse inundanilor pluviale. Padegi la
meterez ele lui Tudor ; lunca Oltului la Slatina gi la Rimnic ; Morteni,
Vultureanca pe la padure.
XXXIV. CRASSULACEIE DC. bull. philom. n. 49.

1. RHODIOLA L. gen. n. 1124.
I. Rh. rosea L. spec. p. 1465; Rchb. germ. exc. p. 546; Koch
syn. p. 282; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2637. Sedum roseum
Scop. fi. carn. n. 560 (edit. 1772). S. Rhodiola DC. prodr. 3 p. 401
(1826). .Rhodiola Scopoli A. Kern. in herb. ap. Simk. enum. transs.
p. 234 (1886). 2j, kinie, Julie. Stanci alpine. Muntele Scarigi6ra
CitASSULACEE 153
in Meliedinti; Negoiu; Dimbovici6ra; Buceci la Periul-Babelor (Br.) in

valea Priporului (Knecht.), in Valea-Albä pe Costila §i pe Caraimanu.
2. SEDUM L. gen. n. 579.
§ 1. Räddcina perenicä ramificatä emite cauli floriferi insä nu
lästari folio§i sterili la suprafata pgm'antului ; foile late, plane;
inflorescenta corimboso-paniculatä.
L. S. maximum Suter fi. helv. 1 p. 270 (1802); Sturm deutsch.
h. 83 tab. 7 optime; Koch. syn. p. 238; Ledeb. fi. ross. 2 p. 180;
Boiss. fi. orient. 2 p. 776; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2639.
S. Telephium S. et E. L. spec. p. 616. S. latifolium Bertol. amcenit. ital.
p. 336 (1819); DC. prodr. 3 p. 402.Vulg. férba-grasti. lirba-urech,ei.
Ierbel-de-urechi. Oloisa. Verzki6r?1, '2f. August. Tuferi§e, rärkiuri,
la locuri uscate tari, schisturi, stand. Clo§ani ; Lainici; Craiova;
Gälimänelti; Comana; Ciocäne§ti (Grec. enum. p. 26); Posada; Bisca;
in Vrancea ; Tirgu-Ocnei pe Mägura; Bro.5teni pe Bistrita, pe Neagra
§i pe Barnaru; Fälticeni la pädurea Hu§ilor.
S. purpurascens Koch syn. p. 281 (1843); Schur enum.
ranss. p. 226; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2640. S. Telephium
13. purpureum L. spec. p. 616 (1764). Sedum purpureum Link. enum.
h. berol. 1 P. 437 (1811); Ledeb. fl. ross. 2 p. 181. S. Telephium engl.
fi. 2 p. 315; Sturm deutsch. h. 83 tab. 8 optime. 21. Iulie, August.
In regiunea montand pe locuri petròse sau stanci5se prin päduri.
Nämäe§ti (S. Rhodiola Grec. enum. p. 26-non DC. S. purpurascens
Grec. in Br. prodr. p. 112); Sinaia (S. Telephium Grec. L c.; S. pur-
purascens Grec. in Br. 1. c.)
p. albiflorum Koch 1. c. S. Telephium a. album L. spec. p. 616,
S. vulgare Link enum. h. berol. 1 p. 437; Ledeb. fi. ross. 2 p. 180.
CAlimäne§ti, Coziea; muntele Léota.
S. Fabaria Koch syn. ed. 1 p. 258 (1837) et syn. ed. 2 p.
284 exclus. synon. ; Sturm deutsch. h. 83 tab. 9; Schur enum. transs.
p. 226; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2641. S. Telephium p.
purpureum Wehlenb. carpat. p. 134 (1814) - non L. 1. c. Sedum pur-S
pureun Baumg. enum. transs. 3 p. 346 (1846)-non Link. S. carpaticum
Reuss. kret. slov. p. 162 (1853). 04Iunie, Iulie. In regiunea mon-
tanä la locuri petr6se, stand, päduri, räri§iuri. Dimbovici6ra; muntele
Léota; Buceci, frecuent.
§ 2. Rädäcina perenica multicaulä emitend i lästari foliati ste-
f54 CONSPECTUL SISTEMATIC
rili la suprafata pamOntului ; foile anguste, lineare, insa grelse cilin-

droide ; inflorescenta cima.
S. alpestre ViII. prosp. p. 49 (1779); pl. dauph. 3 p. 684;
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 621. Sedum saxatile All, fi. pedem. tab. 65 fig. 6
(1785) malè! S. repens Schleich. in DC. fi. fr. suppl. p. 525 (1815) ;
DC. prodr. 3 p. 409; Koch syn. p. 287; Schlechtd. Lang. deutsch. 26
fig. 2651. 21. Iulie, August. Stand in regiunea montana alpina. Go-
deanu, Tutila ; Buceci pe Costila in Valca-Alba, sus.
In iconografiea lui Allioni lastarii radicali, care exist/ la acéstä
specie, nu sunt reprodu§i, ceea ce aduce confusiune dacá cineva nu
este prevenit de acésta omisie.
S. acre L. spec. p. 619; DC. prodr. 3 p.407; Koch syn. p.287;
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 625; Boiss. fi. orient. 2 P. 783 exclus. synon. ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2649. Vulg. Iérbei-deloaldind.
Oloisei. ?oaldind. quparigt. qerpenla. Trinjin. Buriéntt-de-trinji.
Iunie, Iulie. Petri§iuri, locuri argiloso-glare6se, prin vil, ruptpri de
cóste, stand. Slatina; Corbeni pe Ghitu §i la Cetatea Vlad-Tepe§i ;
Cämpulung (Grec. enum. p. 26) ; Chitila, Bucure§ti, Herestrau; Buceci
pe la Sinaia, Bu§teni ; Predeal; pe malurile uiei la Patna ; Boto§iani.
S. boloniense Lois. not. p. 71(1810); DC. prodr. 3 p, 407;
Koch. syn. ed. 3 p. 224. S. sexangulare Mert. et Koch deutsch. fi. 3
p. 313; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 26 fig. 2650-non L. 4, Iunie,
Iulie. Pe c6ste wice argiloso-glare6se. Craiova ; Piatra ; Ia§i, Socola.
S. neglectum Ten.fl. neapol. 4p. 250 (1838) ; Janka addat.
magyar. delkel. flora in termesz. kòzl. XII, 1874 p. 163. S. Sartorianum
Boiss. diagn. orient. ser. II, 2 p. 62 (1842) ; Velen. fi. bulg. p. 191.
S. Hillebrandii Fenzl zool. bot. gesels. IV, p. 449 (1856); Neilr. diagn.
p. 50; A. de Degen exsic ! S. acre var. neglectum et var. Sartorianum
Boiss. fi. orient. 2 p. 784. J. Iunie, Iulie. Stanci calcare la locuri
aprice, deschise. Intre Gura-Väei §i Schela-Cladovei pe stftncile de
conglement; In Dobrogea la Mäcin pe muntele Suluc, la Mônastirea
Coco§i stanca nla Cruce". (Vulg. Iérbd-deloaldind).
§ 3. Radacina mica, anualá unicaulä, caule simplu sau rä'mos,
lipsa de lastari radicali foliati la pämént culcati; foile lineare plane
sau cilindracee ; inflorescenta cima sau paniculä.
S. Cepea L. spec. p. 617; DC. prodr. 3 p. 404 quoad var.
ß. et y ; Koch syn. p. 284; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 619 ; Boiss. fi. orient. 2
p. 788; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2612. S. galioides All.
CitA.SSULACEE 156
pedem. tab. 65 fig. 3 (1795). S. spathulatum W. et Kit. rar. hung.

tab. 104 (1804). 0 Iunie, Iulie. Ceiste tari aspre, cam prin tuferi§e.
In Mehedinti pe dealu Stil.mina (Grec. in Br. prodr. p. 113).
9. S. glaucum W. et Kit. rar. hung. p. 198 tab. 181 (1804) ;
DC. prodr. 3 p. 405; Boiss. fi. orient. 2 p. 789; Velen. fi. bulg. p. 192
exclus. synon.Linnmi; Simk. enum. transs. p. 235 ; Nym. consp. p. 264.
S. hispanicum Sturm deutsch. h. 22; Koch syn. p. 285; Schlechtd.
Lang. deutsch. 26 fig. 2643-non L. cr hilie. Stänci in pärtile mun-
tòse. Vérciorova prin vaiea Bahnei ; valea Tesnei li valea Cernei ;
Baea-de-Araing ; Mônästirea Bistrita ; Cälimane§ti, Coziea, Brezoiu ;
Ghitu; Jipu, Picucatu ; Ruar, Päpu§ea ; Sturzeni ; Sinaia (Grec. in
Br. prodr. p. 113; Sempervivum hispanicum Grec. enum. p. 26, nomen
Sempervivum 6 lapsil); Poeana-Tapului, Bu§teni ; Predeal ; la Bro§teni
In cheile Barnarului.
a. glabrum, peste tot glabru sau numa pe axele de inflorescentä
putin pubescento-glandular ;
p. glandulosum, peste-tot pubescento-glandular §i putin chiar
pe foi.
Nu se §tie ca ce pote fi adevèratul Sedum hispanisum L. spec.
p. 618 ,habitat in Hispania. Perennis" . Ceea ce autoril postunai Inte-
leg sub denumirea acésta, in realitate nu existä nici in Spaniea, nici
In Franciea (conf. Willk. et Lange prodr. hisp. 3 p. 143; Gren. Grod.
fi. fr, 1 p. 631).
10: S. atratum L. spec. p. 1674; All. fi. pedem. tab. 65 fig. 4 !;

DC. prodr. 3 p. 405; Koch syn. p. 286; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 621;
Boiss. 1 orient. 2 p. 792; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2615.
Orassula rubens Sturm deutsch. h. 22-non L. 0 lulie. August.
Stanci alpine, pietri§iuri. Buceci pe Costila la Bu§teni ; Predeal.
U. S. annuum L. spec. p. 620; Koch syn. p. 286; Gren. Godr.
fi. fr. 1 p. 621; Boiss. fi. orient.2 p.792; Schlechtd. Lang. deutsch. 26
fig. 2646. S. saxatile DC. prodr. 3 p. 409 exclus. synon. Villarsii
et Allionii. S. saxatile Willd. est planta dubia. d' Iunie- Au-
gust. Stand , locuri petreise , locuri schistòse. Muntele Coziea
Jipu, Picucatu ; Dimbovicioara ; Sturzeni ; Sinaia (Grec. enum. p. 26),
Poeana-Tapului; Predeal; MOnästirea Neamtu (S. sexanyulare Chan.
exsic. Gree. enum. p. 26-non L.); Ceahläu; In Suceava pe Borca,
pe Neagra §i pe Barnaru.
15d CONSPÈCTiTL SISTEATIC
3. SEMPERVIVIIM L. gen. n. 6:2.

§ 1. Laciniile caliciului gi petalele radiato-expanse; capsulele la
baza coherente.
i. S. tectorum L. spec. p. 664; Sturm deutsch. h. 28; DC.
prodr. 3 p. 413; Koch syn. p. 288; Oren. Godr. fi. fr. 1 p. 628; Boiss.
fi. orient. 2 p. 796; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2653. Vulg.
lérba-autei. lérba-tunului. Urechelnilet.Urechiup. Verzipard. I. Iu-
lie, August. Pe acoperigiuri vechi de gindrila sau olane pe case rus-
tice. Sinaia ; Ruea's (Grec. enum. p. 26); Bucuregti.
2.5. assimile Schott cest. bot. woch. 1853 p. 19; Neilr. diagn.
p. 50; Velen. fi. bulg. p. 187. Stand calcare. Pagerea pe Giuvalu;
in Suceava pe Neagra gi pe Barnaru, frecuent.
(3. blandum Schott I. c. p. 29 pro specie. S. Tectorum Baumg. et
Auct. transs. ex p.-non L. S. rubicundum Schur cest. bot. zeit.
vol. 8 (1858) p. 22; enum. transs. p. 229. S. acuminatutn HinteròIcer
zool.bot. gesels. vol. 8 p. 336. ?I, Iulie, August. Stand in regiunea
montana. Valea-Mare In Muscel; Dimbovicioara ; Sturzeni ; Buceci
(Knecht.).
Difera de S. assimile numa prin foile sale rozulare pe ambele
fate glabre.
3. S. ruthenicum Koch syn. p, 289 (1843) ; Sinak. enum. transs.
p. 239; Velen. fi. bulg. p. 188. S. globiferum L. spec. p. 665 ex p.
Schur enum. transs. p. 228 et Auct. transs. S. Zelebori Schott cest.
bot. woch. vol. 7 (1857) p. 245. 21, Iulie. Stand muntòse. Macin
pe muntele Suluk.
§ 2. Laciniile caliciului ft petalele crecte, la virf refilexe: corola
campanuliforma.
4. S. Heuffelii Schott in cest. bot. zeit. ann. 1852 p. 18 (Ia-
nuario); Heuff. enum. banat. p. 74. S. patens Griseb. et Sch. iter
hung. p. 315 (1852, Decembrio) ; Boiss. fi. orient. 2 p. 797; Velen, fi.
bulg. p. 188. S. hirtum Sm. prodr. fi. graec. 1 p. 235; Baumg. enum.
transs. 2 p. 22-non L. '4, Iulie, August. Stand calcare, fisuri stall-
c6se. Valea Tesnei ; Clogani ; Valea-Jiului, Lainici ; Pegterea-Polo-
vraci ; valea Oltului pe la Coziea, pe Masa-lui-Traian, pe Narotu fi pe
la Stanigioara; Ruck. pe Ghimbavu gi la Dimbovicioara.
S. S. hirtum L. spec. p. 665; Sturm deutsch. het 30; Koch
syn. p. 290; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 630; Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 26 fig. 2659; Rchb. icon. germ. vol. 23 tab. 73. ti. Iulie, August
CRASSULACM, PAPILIONACELE 157
Stinci abrupte, fissuri de stand i blocuri in vdile montane. Valea

Barnarului spre strimtori.
G. S. soboliferum Sims. bot. mag. tab. 1457 (1812) ; Koch syn.
p. 290; Rchb. icon. germ. vol. 23 tab. 66 optimé ! 71. Iulie, August.
Stdnci In regiunea montand alpind. In Rarè'u pe Piatra-Zimbrului.
XXXV. PAPILIONACEE L. ord. nat. p. 32.

Trib. I. LOTEE pa Cotiledonil plani, epigeoi: In timpul germi-
natiei devin foi, verli cu stomate; legumenul unilocular sau bilocular
prig introflexiea interna in sens lungitudinal a uneea din suturi.
1. Geniste 89. Legumenul unilocular ; staminele monadelfe ; mar-
ginea superiòrd a petalelor aripi elegant cutatd; caliciul 5 - dentat
neregulat, bilabiat.
1. GENISTA L. gen. n. 859.
Foile simple, caulul aripat; ,stigma ()Mica §i arcuatä spre
inainte; funiculul nedilatat pe hit.
I. G. sagittalis L. spec. p. 998; DC. prodr. 2 p. 151; Rchb.
ic. germ. 22 tab. 2081; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 350; Boiss. fi. orient. 2
p.47. Cytisus sagittalii.Koch syn. p. 172; Schlechtd. Lang. 23 fig. 2320.
Vulg. Drog. Grozamet. t? Iunie, Iulie. Pe cóste argilo-glare6se, lo-
curi aprice, mdracini§iuri, tuferi§iuri mgnunte. Cerneti pe malurile To-
polnilei cdtre Simian pe la M6ra-CAlugäréscd; Horezu, Fometelti,
Racovita; Pite§ti la Trivale; Predeal.
Foile simple; caulul nearipat; stigma oblicd i arcuatd in-
napoi. Speciile nóstre sunt inerme.
Labra superiòrá a caliciului scurt bidentatä ; tuniculul dilatat
pe hil.
G. procumbens W. et Kit rar. hung. tab. 180 (1804); Koch
syn. p. 166; DC. prodr. 2 p. 152. Cytisus procumbens Boiss. fi. orient. 2
p. 48. C. decumbens var. c. procumbens Rchb. icon. germ. vol. 22 p. 9
tab. 2076 fig. 3. t? Maiu, Iunie. Locuri aprice. Ploe§ti spre Tirg§ior
la Cragu-lui-Bot
Labra superiórä a caliciului profund bidentatd; funiculul ne-
dilatat pe hil.
G. olbida Willd. spec. p1.3 p.942 (1810); DC. prodr. 2 p. 152;
bedeb. fi. ross. 1 p. 518; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2087 fr 4; Boiss. fi.
orient. 2 p. 42. Vulg. Drog. 1 Iunie. tri Dobrogea pe c6ste pe-
tr6se la locuri aprice: Cavgagiea (Br.)

tfi 0014SPÉCtITL SISTgM And
G. pilosa L. spec. p. 099; DC. prodr. 2 p. 152; Koch syn.

p. 166; Ledeb. f1. ross. 1 p.518 ; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2093 fig. 1, 2 ;
Boiss. fi. orient. 2 P. 43; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2296.
t? Maiu, Iunie. Dealuri petrdse, pe lingd pdduri. Severin pe dealul
B resnitei.
G. oligosperma Andrm bot. zeit. 1853 p. 440 pro var.
Genistce tinctorim; Simk. enum. transs. p. 169. G. alpicola Schur enum.
transs. p. 145 (1866). G. rupestris Schur 1. c. G. Sigeriana Fuss transs.
exc. p. 149 (1866). Vulg. Drob.Drobu§ior. Drog. Ginistru. Grozamet.
t? Maiu, Iunie. Locuri cu iérbd, päsciuni; in regiunea montand sub-
alpind, quasi alpinä. Buceci ; Predeal in valea Rd§avei pe lingd fron-
tierd pe Urzicaru (Grec. in Br. prodr. p. 558); in Arge§i pe muntele
Ghitu; Mòndstirea Neal* pe muntele Cotndrelul la Pipirig (G. tinc-
toria Grec. enum. 1880 P. 18; Chan. exsic.- non L.)
11. G. tinotoria L. spec. p. 998; DC. prodr. 2 p. 151; Koch
syn. p.167. Rchb. icon. germ. 22. pag. 25 tab. 2088 fig. 1 et 2; Boiss.
fi. orient 2 p. 43; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2299. G. tinctoria
b. vulgaris Ledeb. fi. ross. 1 p. 516 (1842); Spach rev. genist. in ann,
soc. sc. nat. 1845 t. 3 p. 137; Rchb. 1. c. G. campestris Janka in
linmea 1859 p. 562. Vulg. Drob. Drobufior. Drog. Ginistru. Gro-
zama. Iunie, Iulie. CAmpuri i dealuri la locuri deschise, prin
liveli i poeni, tuferi§iuri, crAnguri. Cerneti; Baea-de-Aramd, Tarnita ;
Craiova ; Tirgujiul, Lainici; Rimnic, Chlimáne§ti ; Arge§i, Corbeni ;
Pite§ti, Trivale; ,Pajerea ; CAmpulung, Conte§ti; Sturzeni, Vulcana ;
CAmpina, Brebu; Predeal, Bu§teni, Sinaia (Grec. enum. p. 18); Bisca-
Rusilei, Mdrdcineni; Piatra, dealu Voivodinei in distr. Neamtu (G.
germanica Grec. enum. p. 18; Chan. exsic. - non L.) ; Birlad ; Bo-
to§iani.
3. elatior Rchb. deutsch. fi. 22 p. 25; icon. germ. tab. 2068 fig. 3.
G elatior Koch. syn. ed. 2 add. p. 441 (1843) ; Boiss. fi. orient. 1 p. 44;
Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2300. G. virgata Wind. berl. baumz.
p. 159 (1811) - non Ait. hort. kew. 3 P. 11 (1789) sub Spartium.
G. elata Wend. in linnma 1845 list. p. 100. G. sibirica Rchb. germ. exc.
p. 519-non L. G. anxanthica Griseb. spic. rumel. 1 p. 3 (1843)-non
Ten. Putind deosebire de forma genuinä sau vulgard: ca staturd
de ordinar atinge sau Intrece indltimea de 50-70 cent.; stipulele
foilor mai mari, robuste, subulate, persistente; foile de forma elipticá
sau oval-elipticd mai ample ; racemele inflorescentei intocmesc o pa-
PAPILIONACEIC 159
nicull mai amplA. CAmpuri, tuferi§e. Comana ; CiocAne§ti, Chitila,

Bucure§ti ; Paserea, Lehliu; Peri§i, Crivina, Ploe§ti; Piatra.
T. ¡afilo/la DC. fi. fr. suppl. p. 547 (1815); prodr. 2 p. 151; Rchb.
deutsch. fi. 22 p. 25; icon. tab. 2069 fig. 1 et 2. G. pubescens Lang. ap.
Rchb. I. c. et exsicc! Caracterele precedentei, Insá diferl numa prin
peril ce acoper pe ambele fate foile, peioluriIe, pedunculele, caliciul
axele caulinare in partea superieorA a plantei. In pärtile deluróse.
Cerneti pe dealurile DumbrAvitei; Tismana; dealul Voivodinei in distr.
Neamtu.
7. G. ovata W. et Kit. rar. hung. tab. 84 (1801); DC. prodr. 2
p. 151; Koch syn. p. 167; Ledeb. fi. ross. 1 p. 517; Rchb. icon. germ.
22 tab. 2089 fig. 3. et 4; Boiss. flora orient. 2 p. 45; Schlechtd Lang.
deutsch. 23 fig. 2301. G. tinctoria e. ovata Rchb. deutsch. fl. 22 p. 25
exclus. synon. Kit t? Iunie, Iulie. Tuferi§e, pe lAnga pAduri pe la
rupturi de còste. Vérciorova prin valea Bahnei; Cerneti pe dea-
lurile Iorgutovei; Baea-de-Aramä ; CAlimAne§ti.
p. Mayeri. G. Mayeri Janka cest. bot. zeit. 9 (1859) p. 4; Neilr.
diagn. p. 33. Inflorescenta, ca §i la precedenta, in racemä simplä
termina/A pauciflorl; insd legumenu la matnritate glabru i numa in
tinereta sa la inceput este sparsiu-pros. Baea-de-Arama.
y. lasiocaPpa. G. lasiocarpa Spach rev. genist. ann. soc. sc. nat.
1845 t. 3 p. 135; Heuff. enum. ban. p. 49; Neilr. diagn. p. 33. Di-
ferg. de G. ovata numa prin inflorescenta sa in paniculä.' desvoltatA,
largA. Poeana Cernetului, dealurile Iorgutovei, Severin pe la Crihal6.
§ 2. Foile trifoliolate; caulul nearipat ; stigma oblicA i arcuatA

spre inainte ; funiculul dilatat pe hil.
8. G. radiata Scop. fi. earn. ed. 2 p. 51(1772); DC. prodr. 2
p. 146; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2083 fig. 1 et 2; Boiss. fi. orient. 2
p. 37. Spartium radiatum L. spec. 996. Cytisus rádiatus Koch syn.
p. 172; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2318. t? Iunie. In regiunea
montanä. banaticä. Valea Cernei la Gaura-Fetei (Sab. Stefan. 1883).
2. CYTISU8 DC.11. fr. 4 p. sor.
§ 1. Caliciul campanulat avênd tubul scurt (Laburnum DC.)
I. C. nigricans L. spec. p. 1041; Sturm deutsch. h. 12; Koch
syn. p. 169; Rchb. icon. germ. vol. 22 tab. 2071; Boiss. fi. orient. 2
p. 49; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig..2308. Vulg. Drob.
Lemnu-bobului. t? Iunie, Iulie. La lone tari uscate aprice; in re-
giunea campeanä. §i a dea)urilor alpestre. Craiova ; Minnie; Coziea,
Stlinigioara; Bughea, Nämäegti, Campulung; Contegti ; Vulcana; Bucu-

regti prin viile de la Heresträu ; Câmpina pe valea Prahovei gi a Dof-
tanei; SI6nIc; Buz6u, Bisca ; Odobegti, Vrancea; Agapiea ; Neamtu
(Chania.)
13. sericeus Rochel rar. banal. p. 2 (1828) solum nomen; Andrae
bot. zeit. vol. 11 (1853) p. 440. C. atratus Schur enum. Itranss. p. 147
(1866). Difera prin statura sa mai mid', prin indumentul ramurilor Cu
/Milt mai cenugiu gi prin foliolele foilor lntru diva mai mici. Lo-
curi petráse In regiunea montanä. alpesträ. V8rciorova; Olänegti;
Coziea, Golotreni ; Mizil pe dealurile Tohanilor.
C. Laburnum L. spec. p. 1041. Vulg. Salcam-galben. t?. In-
trodus gi vulgarizat prin grädini g'i parcuri.
§ 2. Caliciul lung, tubulos, apertura bilabiatä. scurtrt (Tubocy-
tisus DC.)
1. Flori terminale capituliforme la virful ramurilor tinere.
Florile albe sau de un galben-albicios palid.
2: C. leucanthus W. et Kit. rar. hung. tab. 132 (1803); DC.
prodr. 2 p. 155; Rchb. germ. exc. p. 523; Griseb. et Sch. it. hung.
sp. n. 5; Heuff. enum. band. p. 50. C. austriacus var.leucanthus Tausch
bot. zeit. vol. 13 p. 241; Koch syn. p. 170; Ledeb. fi. ross. 1 p. 519;
Rchb. deutsch. fi. vol. 22 p. 13 et icon. tab. 2078 fig. 4. C. albus
Hacquet reis. sarmat. u. karpat. 1 p. 49 (1790) -non C. albus Link
enum. h. berol. 2 p. 241 (182 1) = Genista alba Lam. encycl. meth. 2
p. 623 (1786). C. austriacus a. albus Neilr. diagn. p. 33. Vulg.
Drob. Drog. t? Aprilie, Maiu. Pe dealuri la locuri deschise, rärigi
de tuferige, prin prunäril gi vil. Severin, dealurile Cernetului, Poro-
iana, IAA' pe la Prunigori ; Bala-de-Aramä, Padegi ; Tismana; TIrgu-
jiul, Bumbegti ; Gogogi, Craiova, Simnic, Câxcea, Ghercegti ; Popin-
glegti, CaracAl.
13. obscurus Rachel rar. banat. tab. 13 fig. 29 (1828). C. Rochelii
Wierzb. in Griseb. et Sch. iter hung. sp. n. 7 (1859); Simk. enum. transs.
p. 172; F. Schultz herb. norm. n. 2153 exsic I C. obscurus Schur
sert. transs. n. 649. C. capitatus Heuff. enum. banat. p. 50 -non L. nec
Jacq. C. ambiguus Schur enum. transs. p. 147 (1866). Pe dealuri, la
locuri deschise, rárigiuri de tuferige gi cränguri. Craiova, Simnic, Ru-
bänegti; Bälcegti (Sab. Stefan. 1883).
Florile de un galben intens salt %milli.
3. C. Heaffelii Wierzb. in Flora 1845 vol. 1 p. 320; Ileuff. enum.
ban. p. 49; A. Kern. veget. vdrhalt. 1 p. 100 clay. analyt. n. 6; ejus
PAPILIONACEE 161
in Sched. n. 807. C. leucanthus f3. pallidus Schrad. in Da. prodr. 2

p. 155 (1825). C. austriaeus b. pallidus Rchb. deutsch. fi. 22 p, 13;
Neilr diagn. p. 34. C. austriacus var. Heuffelii Rchb. je. germ. 22
tab. 2078 fig. 3. Vulg. Drob. Drop. Iulie, August. La locuri
deschise, prin liveli, poeni, märäciniOuri mici, räri§iuri; specie férte
comunä, Vdrciorova, Simian, Hinova ; Carac6.1; Turnu-M6gurele ; Pi-
te§ti, Trivale ; Vultureanca; Titu, Ghergani ; Bäneasa, Comana;
nelti (C. banaticus Gree. enum. p. 18), Chitila, Buftea, Perili; Buda,
Bäicoi, Campina; lunca Teleajenului spre VlenL (0. austriacus Grec,
enum. p, 18-non L. nee. Jacq.); Galati, Zerne§ti; Birlad; Tecuci, Ti-
gäne§ti; Piatra ; Fälticeni ; Boto§iani, Agafton ; in Dobrogea, pe la,
Copadin, Bairamdede.
(3. Foliolele foilor la maturitate pe ambe pagini cu
argenteus.
peri argintil culcaii, mai tarliu de un cenuliu mätäsos. Comana pe
la Valea-Balotä §.1 spre Gurbanu ; Boto§iani. Se apropie mult de C.
austriacus prin aspectul foilor sale cenu§il, dar florile sale sunt mai
mici i de un galben vitelin.
Adev6ratul C. austriacus L. spec. p. 1042, avénd absolut carac-
terele celui din Austriea i Ungariea occidentalä, cu foile i rämurile
cenu§iu-p6r6se, florile mari i cu mult mai galbene sau aurif, la noi
na exist& Acéstä imprejurare ne face a considera forma de la noi
ca specie proprie, dar in multá afmitate cu cea din Austriea.
4. C. aggregatus Schur enum. transs. p. 149 (1866).Diferg
de precedentul prin foliolele sale obovate mai lungi, peste-tot dens
adpres pèròse, peril mai lungi §.1 târiu ajung gälbenil ; prin caliciul
séu mult mai Oros, peril erecto-patuli i prin legumenu sëu pislos; prin
florile galbene capitato-umbelate bracteate ; In fine, prin caulul erect
fórte rämos, ramurile erecte hirsute. t? funie, Rifle. Tuferi§e, rä-
ri§iuri. Podu-Turcului pe la pädure.
2. Florile laterale axilare, solitare sau genainate.
5., C. hirsutus L spec. p. 1042; iDC. prodr. 2 p. 156; Rchb.
germ. exc. p. 523; Koch syn. p. 171; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2315; Boiss. fi. orient. 2 p. 50; Heuff. enum. ban. p. 50. C. falcatus
W. et Kit. rar hung. tab, 238 (1812) et descriptione p. 265 ubi legu-
mina hirsuta" adscripsi (cod. Koch I. c.); A. Kern. sched. exsic. n. 810.
C. polytrichus M. Bieb. fi. t. c. p. 477 (1819) sec. Rchb. et Koch 11. cc.
Ledeb. fi. ross. 1 IN 519. Maiu. Locuri deschise sau tuferi§iuri
mici in regiunea dealurilor, pe ling& piiduri, ràriiuri, poeni ; destul
de comun. Cerneli pe dealurile Poroinei, Stitminei ; valea Tesnei
162 CONSPECTITL S1STEMATIC
(Degen) !; Calimane§ti, Coziea ; Rimnic ; Turnu-Mdgurele ; Pite§ti la Tri-

vale; Namae§ti (Grec. enum. p. 18); Cämpulung, Conte§ti (Grec. in
Br. prodr. p. 559) ; Campina; Bucure§ti prin viile de la Herestrau;
Sloboziea la pädurea Mo§i-Toma; Beceni la padurea Ocea (Grec. 1. c.);
Boto§iani la Adincuta.
(3. alpes tris Schur enum. transs. p. 148 (1866) pro spec. C. coro-
nensis Schur ohm. C. polytrichus b. alpestris Simk. enum. transs. p. 137:
habitu humili suffruticosi cum Cytiso polytricho congruit, differtque
ab eo solum leguminibus, legumina nam Cytisi polytricho toto super-
ficie pilosa sunt ; contra illa C. alpestri solum is sutura, seminifera ci-
liata, cceterum glabra". Cu t6te acestea, la specimenele nóstre din
Ceahlau legumenil tineri pe fatele lor au peri lungi, resfirati §i rari;
fi-vor astfel §.1 la maturitate P Stanci, In regiunea alping. Ceahlau
(Knecht.)
C. elongatus W. et Kit. rar. hung. tab. 183 (1804); DC.
prodr. 2 p. 155; Koch syn. p. 171 nota; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2073;
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 561; A. Kern. sched. exsic. n. 811. t? Aprilie,
Maiu. Pe la poale de paduri pe dealuri §i céste petr6se : Vérciorova;
Stirmina.
C. leucotrichus Schur ap. Fuss transs. excurs. p. 154 (1866) ;
Simk.;enum. transs. p. 172 et exsic.! t? Maiu, 1unie. Pe stanci subt
poale de paduri in vai montane: Bro§teni pe Neagra catre brinzariea
regala.
Obs. Cytisus capitatus Jacq. fi. austr. tab. 33 (C. supinus a. L.
spec. p. 1042 sec. A. Kern. in sched. exsic. n. 808) nu exista In co-
prinsul terei nóstre §i, dupa L. Simkovici (op. cit.), nici in Transilvaniea.
Ceea ce am indicat sub numirea acésta in Enumeratiea din 1880,
relativ la specimenele din vecinatatile Bucure§tilor pe la Mônastirea
Tigane§ti este C. Heuffeli, !ma ni§te specimene cu foliolele mari §.1
capitulele iara§i n-iari, ceea ce ar conveni cu C. banaticus Griseb. Sch.
In aceea conceme specimenele de la Beceni Pädurea Ocea", sunt
ramuri de C. hirsutus, culese tcímna fara flori nici fructe.
Lupinus varius L. 0 L. albus L. vulg. Cafelute, Cafele (numiri
impropril) sunt mult vulgarizate prin gradini In °rap §i pe la téra
pentru pod6ba §i pentru uzul economic.
2. Anthyllid effl. Legumenul unilocular. Staminele monadelfe ;

marginea superiòra a petalelor aripiforme tad cute; caliciul 5- dentat,
limbul regulat sau bilabiat.
PAPILIONACEE 163
3. ONONIS L. gen. n. 863.
I. O. hircina Jacq. hort. vindob. 2 p. 40 tab. 93 (1770); Koch

syn. p. 173; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2096; Boiss. fi. orient. 2 p. 56;
Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2327. 0. hireina a. inermis Ledeb. fi.
ross. 1 p. 513. 0. spinosa a. mitis L. spec. p. 1006. 0. altissima Lam.
encycl. méth. 1 p. 506 (1782); DC. prodr. 2 p. 162. Vulg. asu-
iepurului. Sudoarea-calului. Sellektioarli. J. Iunie, Iulie. Live4i, la
locuri deschise, drumuri, dealuri, märäcinigiuri. Craiova; Horezu
Cälimänegti; Corbeni ; Slatina ; Pitegti, Valea-Mare, Stilpeni ; CAmpu-
lung ; Vultureanca, Cacova; Titu, Ghergani; Cioanegti, Buftea (O.
hireina et O. proeurrens Grec. enum. p. 18 et 19); Crivina; Predeal,
Bugteni; Campina; Neamtu (Chan. exsic.); Osegti, Vaslui ; Fälticeni In
live4ile despre pädurea Hugilor, la Sasca g'i Cornu-Luncei; Botogiani.
2. 0. spinescens. O. hireina fi. spinescens Ledeb. fi. ross.
1 p. 513 (1842). 0. spinosa M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 149-non L. spec.
p. 1006 var. (3.-0. Pseudohireina Schur enum. transs. p. 150 (1866).
.Diferl de cea precedentä prin spinil si mai mult sau mai putin lungi
gi virtogi pugi la virfurile ramurilor tinere, prin foliolele g'i florile sale
mai micutele. De 0. spinosa p. L. spec. 1. c. se deosebegte numa prin
particularitatea de a avea florile geminate, ca gi speciea precedentä.
Vulg. Osu-iepurului. 21, Iunie- Septembre. Rate respanditä pe la
noi prin locuri aprice inculte In regiunea meridionalä mai cu seamä.
Craiova ; Slatina ; Horezu; Curtea-de-Argegi ; Pucioasa; Campina;
Titu; Ciocänegti, Buftea, Chitila, Bucuregti (O. spinosa Grec. enum.
p. 18; Br. prodr. p. 556- non L. 1. c.) ; Netoti ; Malu, Sloboziea, Giurgiu;
Bäneasa, Comana; Buz6u ; Focgiani, Botegti ; Bräila, Galati; Cerna-
voda, Constanta.
4. ANTHYLLIS L. gen. n. 773.

I. A. vulneraria L. spec. p. 1012; Sturm deutsch. h. 49; DC.
prodr. 2 p. 170; Koch syn. p. 175; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2174;
Boiss. fi. orient. 2p. 158; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2332 tab. 1.
Vulg. lérbet-de-vatam. Rdnoloare. 74, Maiu, Iunie. Locuri tari sau
petr6se mai mult sau mai putin acoperite cu iérb1; In regiunea mon-
tanä. Sturzeni; CO.mpina, Brebu; Waicoi; Slänic; Predeal, Bugteni ;
Sinaia (Grec. enum. p. 19) ; TIrgu-Ocnei; Piatra, Bisericani, PingArati ;
BältAtegti; Mônästirea Neamtu (Chan.); Brogteni.
13. calcicola Schur enum. transs. p. 150 (1866). Stanci alpine.
Buceci ; Piatra-Mare; in Rarèu pe PiatrarZhnbrului.
164 CONSPECTUL SISTEMA:TIC
F6rte humila, glabriuscula; capitulele inci pauciflore, florile

galbene sau lamiif ; cauli aprepe nefoliati, foile rarlicale simple, elip-
tice, lung petiolate.
Trifoliew. Legumenul unilocular. Staminele diadelfe; mar-

ginea superiòrd a petalelor aripiforme WI cute ; caliciul 5- dentat
cam neregulat. Foile trifoliolate.
MEDICAGO L. gen. n. 899.
§ 1. Legumenul dehiscent, comprimat, curbat in forma de secerá
sau conturnat In forma de helice ce margine§te un spatiu central,
fatele sale netede sau subtirel reticulate, glabre sau toment6se,
sau fárá spini, Insa fära dungá pe marginea externa.
I. M. sativa L. spec. p. 1096; DC. prodr. 2 p. 173; Koch syn.
p. 175; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2111; Boiss. fi. orient. 2p. 94;
Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2334. Vulg. Luzern& Iunie-
Septembre. Livei, in cultura §i spontaneu. Giurgiu, Sloboziea; Sla-
tina; Ciocane§ti, Chitila , Bucure§ti (Grec. enum. p. 19); Predeal,
Azuga ; Bu§teni, Sinaia ; Csampina, Brebu; Foc§iani; Ia§i; Curte§ti,
Boto§iani.
2. M. falcata L. spec. p. 1096; DC. prodr. 1 p. 172; Koch

syn. p. 176; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2113; Boiss. fi. orient. 2. 93;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2335. Luzern& Cobélceascd. Cu-
bilceascd. Trifoi limpropriu). Iunie-Septembre. Specie vulgarl,
förte comunk (Grec. enum. p. 19), une-locuri cultivata.
2. M. media Pers. syn. 2 p. 356 (1807). M. Takata Ç. versicoloe
Ledeb. fi. ross. 1 p. 524 (1842) ; Koch syn. p. 176. M. sativa [3. versi-
color Seringe in DC. prodr. 2 p. 173; Koch 1. c. M. falcato-sativa Rchb.
germ. exc. p. 504 (1830); Gren. Godr. 1 fr. 1 p. 384. 7J. Iunie-
Septembre. Liveçli, locuri cu iérba, câmpuri. Oläne§ti; Calimänelti;
Stolnici; Ciocane§ti, Chitila; Câmpina; Dealu-Mare; Sinaia; Beceni
(Grec. enum. p. 19). Tine de M. falcata prin racema sa mirth ca-
pituliforma ; seaman/ cu M. sativa prin legumenul säu curbat a secere
ce ajunge apr6pe ca un cerc ; sta Intre ambele prin col6rea florilor la
incepnt galbenil-verjui §.1 In urma albastril.
M. procumbens Bess. prim, fi. galiz. 2 p. 127 (1809); DC.
prodr. 2 p. 173. M. falcata T. major Koch syn. p. 176. 21, Iulie,
August. La locuri aprice necultivate, petri§iuri, talusuri de §osele, cal
pApiLIONAdEE 165
ferate. Stolnici; Comana; Tulcea; Constanta. Tulpina multicaule,

cauli förte lungi i a§lernuti la pament, stipulele mari, dentate, florile
mari, legumenul putin falcat o disting de precedentele.
5. M. marina L. spec. p. 1097; DC. prodr. 2 p. 176; Koch
syn. p. 176; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2113; Boiss. fi. orient. 2 p. 96;
Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2337. Maiu, Iunie. In Do-
brogea prin dunele maritime : Tusla; Constanta la Mamaea.
§ 2. Legumenul nedehiscent, necomprimat, reniform i curbat
spre vid, are fatele reticulate, fára dunga i flea spini pe marginea
externa.
6. M. lupulina L. spec. 1097; DC. prodr. 2 p. 172; Koch syn.
p.177; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2124 fig. 3 et 4; Boiss. fi. orient. 2
p. 105; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2340. Vulg. Ghisdeiu.
Trifoi-nanunt. 0 Maiu-Septembre. Live4i, locuri Cu iérbá, curti,
grädini, pe la locuri cultivate §1 necultivate; specie comung, in stare
selbatice §i de culture (Grec. enum. p. 19). Cerneti, *imian; Ca-
lafat ; Craiova ; Olene§ti, Rimnic; Curtea-de-Arge§i ; Campulung;
Filipe§ti ; Campina ; Sinaia; Predeal ; Comana ; Bucure§ti ; Breila ;
Odobe§ti; Neamtu; Vaslui; Ia§i ; Boto§iani.
(3. Willdenowiana Koch 1. c.M. Willdenowii Boeningh. fi. mon.
pr. p. 226 (1824); Rchb. icon. germ. 22 tab. 2124 fig. 5. Adesea
In acelea§i locuri cu forma legitima de care difera numa prin legu-
menul sèu glanduloso-peros, peril articulati resfirati.
§ 3. Legumenul nedehiscent dar comprimat §.1 conturnat in he-
lice orbicular rara spatiu central, fatele sale plane, glabre, veniculate,
fare. spini §.1 fare dung pe marginea externa.
7. M. orbicularis All. fi. pedem. n. 1150 (1785); DC. prodr. 2
p. 174; Koch. syn. p. 177; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2114 fig. 1 et 2;
Boiss. fi. orient. 2 p. 97; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2342.
Vulg. Virlegiul-pehantului. 0 Maiu, Iunie. Prin tuferi§e, pe c6stele
petr6se ale muntllor la Verciorova; pe c6stele argilo-cretése la .Co-
mana, malul despre Calni§te (Grec. in Br. prodr. p. 554).
§ 4. Legumenul nedehiscent i conturnat in helice orbicular MA
spatiu central, pe margiea externa are dunge gr6sá din care pornesc
spini proeminenti.
8. M. Gerardii W. et Kit. ap. Willd. spec. pl. 3 p. 1415 (1800);
DC. prodr. 2 p. 179; Koch syn. p. 179. Ledeb. fi. ross. 1 p. 529; Rchb.
icon. germ. 22 tah. 2120; Boiss. fi. orient. 2 p. 100; Schlechtd. Lang.
deutsch. 23 fig. 2346. .M. rigiclula Desr. in Lam. encycl. méth. 3 p. 634
(1789). (:) Maiu, Iunie. Locuri humifere aprice sau prin märaci-
nyuri pe cóste. Vêrciorova, valea Bahnei; Comana pe cóstele de
la gara catre Calni§te (Grec. in Br. prodr. p. 555).
9. M. minima Desr. in Lam. encycl. méth. 3 p. 634 (1789); DC.
prodr. 2 p. 178; Rchb. germ. exc. p. 502 et icon. germ. 22 tab. 2120 ;
Ledeb. fi. ross. 1 p. 529; Boiss. fi. orient. 2, p. 103. M. mollissitna
Spreng. syst. 3 p. 291 (1826). 0 Maiu, Iunie. La locuri aprice pe-
tróse sail glare6se nude sau cu iérba. V6rciorova; Craiova; Comana ;
Chitila; Ia§i pe la Valea-Adinca; Dobrogea pe la Babadagh, lenisala.
(3. elongate Rochel rar. banat. fig. 32 (1828). Cauli prelungi ;
stipulele inferióre setoso-ciliate sau denticulate. Adesea cu forma le-
githnd in localitatile citate.
6. TRIGONELLA L. gen. n. 898.

I. T. Besseriana Seringe in DC. prodr. 2p. 181 (1825) ; Boiss. fi.
orient. 2 p. 68. Melilotus procumbens Bess. enum. pl. volhyn. p. 30
(1822) ; Rchb. germ. exc. p. 500. Hallam ccerulea b. laxittora Rochel.
rar. banat. fig. 31(1828); Ledeb. fi. ross. 1 p. 535; Rchb. ic. germ. 22
tab. 2108 fig. 3. M. laxiflora Friv. in Griseb. spicil. rumel. 1 p. 39
(1843). Vulg. Molotru. Sulfind. 0 Maiu, Iunie. Prin locuri jos-
nice, lunci. Turnu-Mägurele ; Comana; Bucure§ti; Campina; Galati;
Mein; Ia§i; Braila, Lacul-Sarat; Constanta.
T. ccerulea Seringe in DC. prodr. 2 p. 181 (1825); Boiss fi.
orient. 2 p. 68. Trifolium Melilotus ccerulea L. spec. p. 1077. Melilotus
ccerulea Lam. encycl. meth. 4 p. 62; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2109
fig. 1, 2 et 3; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2364. 0 Maiu, Iunie.
Live4i. Bacau ; spontaneu?
T. monspeliaca L. spec. p. 1095; DC. prodr. 2 p. 183;
Koch syn. p. 182; Ledeb. fi. ross. 1 p. 533. Rchb. icon. germ. 22
tab. 2110 fig. 1 et 2; Boiss. fi. orient. 2 p. 76. 0 Iunie, Iulie. Locuri
de cultura, vechi porumbi§ti. In Dobrogea la Mäcin calea spre mun-
tele Suluc; Bairamdede.
7. rirmar.o.rus Tourn. instit. tab. 229.

I. M. alba Desr. ap. Lam. encycl. méth. 4 p. 63 (1797); Koch
syn. p. 183; Ledeb. fi. ross. 1 p. 536; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2130
fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2360. M. vulgaris Willd.
PAPILIONACEE 167
enum. h. berol. p. 790 (1809). M. officinalis alba Sturm. deutsch. h. 15

fig. k. M. leucantha Koch ex DC. fi. fr. 5 p. 564 (1815); prodr. 2p. 187.
Trifolium .Melilotus officinalis 13. L. spec. p. 1078. Vulg. Molotru-alb.
Sulfinet-alba. 21, Iunie, Iulie. Liveli, pe cämpuri, pe la drumuri, ru-
päturi de diste, talusuri de gosele. Rimnic, Olänegti, Calimänegti ;
Campulung ; Pucioasa ; Ciocänegti, Chitila, Bueuregti (Grec. enum.
p. 19); Comana ; Badu ; Mi3nästirea Neamtu,(Chan.) ; Brogteni pe Nea-
gra ; Roman, Brätegti; Dobrogea pe la Cernavoda, Tulcea, Murfatlar,
Constanta, Tuzla.
M. officinalis Desr. ap. Lam. encycl. méth. 4 p. 63 (1797) ;

Koch syn. p. 183; Ledeb. fi. ross. 1 p. 537; Boiss. fi. orient. 2 p. 109;
Rchb. icon. germ. 22 tab. 2130 fig. 3 et 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2361. M. Petitpierreana Rchb. germ. exc. p. 498 (1830). M. diffusa
Koch. ap. DC. fi. fr. 5 p. 664. M. arvensis Wallr. sched. p. 892 (1822).
Trifolium Melilotus ofieinalis a. L. spec. 1078; Sturm cleutsch. h. 15.
Vd1g. Iérbei-de-piatrd. Molotru-galben. Sulfind. Suleindt. Trifoi-mare.
11. lunie, Iulie. Live4i, locuri cu iérld, pe eampuri, pe la drumuri iprin
locurile cultivate, päragini, locuri virane comunale. Severin ; Craiova ;
Rimnic; Campulung; Cämpina ; Sinaia, Predeal ; Ciocanegti, Chitila,
Bucuregti (Grec. enum. p. 19); Comana; Focgiani, Odobegti; Neamtu
(Chan.); Brogteni, Fälticeni; Bacäu; Vaslui spre Rediu.
M. macrorrhiza Pers. syn. 2 p. 348 (1807); Rchb. icon.
germ. 22 tab. 2131 fig. 3 et 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2359.
M. macrorrhiza f3. palustris Koch syn. p. 183. Trifolium macrorrhizum
W. et Kit. rar. hung. tab. 26 (1800). Trifolium palustris W. et Kit.
rar. hung. tab. 266. (1812). 7rifolium Melilotus officinalis 7. L. spec.
p. 1078 ex p. 2j, Iunie, Iulie. Locuri umede, locuri josnice, lunci.
Valea Motrului pe la Strähaea, Brogteni ; Bälcegti; BOrlad pe la Grivita.
8. TRIFOLTUM L. gen. n. 896

§ 1. Florile fcirte scurt-pedicelate, nebracteolate i numeróse, for-
mând spic globos sau oblung terminal; istmul calicelui Cu inel calos
proeminent, tubul calicelui tubulos cu 10 - 20 nervuri lungitudinale,
legumenul monosperm inclus nestipitat (Lagopus Koch.)
1. Spicul scurt, globos sau ovato-globos.

a. Caliciul cu 20 nervuri lungitudinale. Perenice.
I. T. alpestre L. spec. p. 1082; Sturm deutsch. h. 15 t. 14;
DC. prodr. 2 p. 194; Koch syn. p. 185; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2535
168 CONSPECT1TL SISTEM.A.TIC
fig. 3; Boiss. fi. orient. p. 113; Schlechtd. Lang. deutsch. 23

fig. 2372. Vulg. Trifoi; tot ast-fel i pentru teite speciile urmätère.
21, lunie-August. Livei, locuri cu iérbd in regiunea montand, sub-
montanti §i a cAmpiilor. Severin, Cerneti; Netoti in Teleormanl
Vultureanca; Leordeni, Topoloveni ; Bäneasa, Comana ; Clod-
ne§ti, Chifila, Bucure§ti; CAmpina, Bdicol; Buda, Ploelti; Predeal,
Bu§teni, Sinaia; Slfinic; Piatra, Crdcoani; Neamtu (Chan. exsic. Gree.
enum. p. 19); Ia§i ; Boto§iani; Fdlticeni; in Rarèu.
p. brevifolium Boiss. fi. orient. 2 p. 114. Bresnita, Soverin.
T. rubens L. spec. p. 1081; Sturm deutsch. h. 15; Koch
syn. p. 185; Rchb. icon. germ. vol. 22 tab. 2537; Msg. fi, orient. 2
p. 113; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 23 fig. 2373. 71, Iunie-, Mile.
Locuri aprice, in lalotnita la Girbova intrer Ma-nasiea. §i Urziceni.
T. sarosienze Hazl. éjsz. magyar. p. 76 (1864); Neilr.

diagn. p. 35; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2173 fig. 1. 71, Iunie, Iulie.
Prin tuferi§e §.1 rdri§iuri de paduri. VArciorova, Severin ; MogoViea;
Tutova pe la pgdurea Tutova.
06s. T. alpestre L. are spicu globos geminat §i involucrat,
caliciul vilos; T. rubens are spicul oblung. cilindric cam geminat, in-
volucrat, calidiul glabru; T. sarosienze Hazl, are spicu negeminat,
solitar §i neinvolucrat, caliciul glabru sau subglabru;
b. Caliciul cu 10 nervuri lungitudinale.
* Perenice.
T. medium L. faun. suec. ed. 2 app. p. 558 (1761) ; Sturm
deutsch. h. 15; DC. prodr. 2 p. 195; Koch syn. p. 185; Rchb. icon.
germ. 22 tab. 2135 fig. 1 et 2; Boiss. fi. orient. 2 p. 114; Schlechtd.
Lang. deutsch. 23 fig. 2367. T. llexuosum Jacq. fi. austr. I. tab, 386
(1773). 71, Maiu, Iunie. Päduri, dumbrave, rärii, crAnguri. Craiova ;
Comana; Bucure§ti, Bfineasa (T. rubens Grec. enum. p. 19); Bucov,
Dealu-Mare; Schitu-Hangu subt Ceahldu.
a. T. expanituM W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 237 (1812) ; DC.
prodr. 2 p. 195; Ledeb. fi. ross.. 1 p. 54f7; Rchb. icon. germ. 22
tab. 2133 fig. 1; Neill.. diagn. p. 35. 21, Päduri, dumbrave, rdri§iuri,
crânguri. Craiova; BdIce§ti (Sab. Stefan. 1883); Cälinfäne§ti ; CAmpu-
lung, Conte§ti; Netoti, Alexandriea ; Comtina ; CAmpina ; Predeal ; CH.
vina; Beceni (T. medium Grec. enum. p. 19- non L.); Piafra, pddurea
Crdcoanilcr ; Btrlad la pddurea CrAngul.
PAPILIONA.CEE 169
T. pretense L. spec. p. 1082; Sturm deutsch. h. 15; DC.

prodr. 4 p. 195; Koch syn. p. 184; Ledeb. fi. ross. 1 p. 547; Rchb.
icon. germ. 22 tab. 2134 fig. 1 et 2; Boiss. fi., orient. 2 p. 115 exclus.
var. (3; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2371. d' Junio- Septem-
bre. Liveli, locuri cu iérbd, grAdini ; une-locuri cultiva1 (Grec. enum.
p. 19). Gdegti, Vultureanca; Titu; Ciocänegti, Chitila, Bucuregti; Co-
mana ; Predeal, Sinaia; Buz'éu; Piatra ; Brogteni ; Fälticeni; Tecuci;
Vaslui, Buda-Rafaila ;
13. heterophyllilm Lej. rev, fi. spa p. 128 (1824) pro specie : foile
radicale mici au virful gtirbit sau obcordat. Olänegti, Coziea ;
ya fragidum Gaud. fi. helv. 4 p. 582 (1829). Trifolium frigiduln,
T. transsilvanicum Schur enum. transs. p. 154 (1866). T. carpaticum
Pore. fi. nasseud. p. 25. Pdsciuni In regiunea montand alpinä. Mun-
tele Coziea i Chita in Argegi; Negoiu; Päpugea; Buceci In Valea-
Albd. pe Costila; Predeal In valea Ri5gnóvei pd muntele Urzicaru ;
Posda pe plaiul Gagului gi al Cumpdtului.
T. ochroleucum L. syst. nat. 3 p. 233 (1735); Sturm
deutsch. h. 15; DC. prodr. 2 p. 193; Koch syn. p. 186 ;. Ledeb. fi.
ross. 1 p. 544; Rchb. icon. germ. 22 tal). 2136 fig. 2 ; Boiss. fi. orient. 2
p. 116 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2373. 21, Iunie, Iulie. Lo-
-curl aprice inculte, locuri glareoso-argil6se. Cdlimiinegti; Turnu-Md-
gurele; Comana; Titu; Ciocänegti, Bucuregti (Grec. enum. p. 19) ; Isac-
cea, Gocogi.
Obs. La aceste patru specif dinii cei mici ai caliciului sunt mai
scurti de cat jumätetea corolei sau abea pe atita ; pe ling acésta :
T. medium L. are spicu solitariu (negeminat) neinvolucrat, caliciul
glabru forte purpuril ; T. expansum W. et K. are spicu solitaria
involucrat, caliciul glabru sau subglabru , florile purpurif ; T. pra-
tense L. are spicu geminat involucrat , caliciul vilos florile pur-
puril; T. ochroleucum L. are spicu solitariu involucrat, caliciul vi-
los, florile galbene.
84 T. diffueum Ehrh. beitr, 7 p. 165 (1792); W. et Kit. rar.
hung. tab. 50; DC. prodr. 2 p. 196; Ledeb. fi. ross. 1 p. 543; Rchb.
icon. germ. 22 tab. 2147 fig. 2; Neilr. diagn. p. 36; Boiss. fi. orient. 2
p. 125. 21, Iunie, Iulie. Mari la locuri uscate sau petr6se, tuferige,
rdrigiuri. Valea Eahnei, Vérciorova; Severin pe dealul Buliga; valea
Jiului, Lainici ; 119.'neasa gi Comana (in Vlagca); Lunca-Tigdnegtilor la
Tecuci ; In Dobrogea pe la Cocogi, Alibeichioi, rnuntele Consulu,
Greci, Mein.
Obs. Se deosebe§te de cei precedenti prin dintil caliciului ce ca

totil Intrec corola; de altminterea are spicu solitar involucrat, caliciul
peste tot cu lungi §i den§i peri, florile purpurit
** Anuale.
T. pallidum W. et Kit. ran hung. 1 tab. 36 (1800) ; DC.
prodr. 2 p. 196; Koch syn. p. 181; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2133
fig. 2; Boiss. fi. orient. 2 p. 125; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2310. 0 Main, Iunie.Liveli prin locuri josnice, locuri de luncg.
Craiova ; Comana ; Bu cure§ti.
01fer5. de T. procerum Rochel rar. ban. p.50 fig. 30 prin capitulele
sale involucrate, iar nu neinvolucrate.
T. echinatum M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 216 (1808) ; Ledeb. fi.
ross. 1 p. 511. T. supinum Savi ohs. trifol. p. 46 fig. 2 (1810); DC.
prodr. 2 p. 192; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2141 fig. 2; Boiss. fi.
orient. 2 p. 126. T. redinatum W. et Kit. rar. hung. 3tab. 269 (1812);
Neilr. diagn. p. 36 (an lapsù calaminom. reclinatum pro echinatum?).
T. refiexum DC. prodr. 2p. 197 evidenter 6 lapsù calami. Pentru sino-
nimele acestei specie a se vedea Janka Trifoliece et Letece fl. &crop. in
lermész. ffiz. vol. VIII (1884) p. 157 n. 151; Simk. bcinsdg. s hunyad.
utaz . 1874 in termész. kb& XV 1878 p. 542; Velen. fl. bulg. p. 137.
0 Locuri umede prin iérb5., §ianturi ude sau secate, porumbi§ti .
Craiova spre Segarcea; Giurgiu, Sloboziea, SmIrda; Dobrogea pe la
Tuzla, Constanta.
2. Spicul ovato-oblung, cilindro-conic sau cilindric.
* Perenice.
II. T. pannonieum Jacq. obs. 2 p. 21 tab. 42 (1771); L.mant.
ed. 2 p. 276 (1771); Sturm deutsch. h. 15; DC. prodr. 2 p. 193;
Koch syn. p. 186; Rchb. ¡con, germ. 22 tab. 2138; Schlec.htd. Lang.
deutsch. 23 fig. 2374. 21, Iunie, Iulie. Live4i, finale; tuferi§e, mar-
gini depliduri ; specie respänditä. Craiova; Curtea-de-Argeli; Corbeni;
Vultureanca; Comana; Ciocäne§ti, Chitila, Bucure§ti; Ploe§ti, BM-
coiu (Grec. enum. p. 19) ; Predeal, Bu§teni, Sinaia; Fälticeni, Sasca,
Cornu-Luncei; Bro§teni ; In Dobrogea pe la Isaccea. Coco§i, Tulcea,
Constanta.
(3. iatifolium Schur enum. transs. p. 155 (1866). T. armenium
Griseb. et Sch. iter hung. et Auct. transs. nonull.- non Willd. enum.
h. berol. p. 793 (1809) cujus stirps genuina in Dacia non inveni.
Diferä prin petiolurile scurte, prin partea liberä a stipulelor lanceolato-
PAPIL/ONACRA 171
subulate ce intrece petiolul la cele mai multe foi. Piatra, Pingärati;

Môndstirea Neamtu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 19) ; pe Rat.èu.
" Anuale.
T. Molineri Balb. ap. Hornem. hort. hafn. p. 715 (1813).
T. ilwarnatum (3. Molineri DC. fi. fr. 5 suppl. p. 556 (1815) ; Koch syn.
p 187; Boiss. fi. orient. 2 p. 122. C) sau Maiu, lunie. Live
tuferige, poeni. Tèrciorova spre gura Cerovdtului prin Cerneti,
Severin ; Craiova.
T. purpureum Lois. fi. gall. p. 484 tab. 14 (1807) ; DC.
prodr. 2 p. 190; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2144 fig. 2; Boiss. fi. or. 2
p. 123. C) Iunie, Iulie. Locuri cu iérbä, finate, märäcinigiuri, po-
rumbigti vechi. Dobrogea: Bairamdede, Copadin; Mangaliea, Tusla ;
Constanta prin live4ile despre Valul-Traian, copios.
T. arvense L. spec. p. 1083; Sturm deutsch. h. 16; DC.
prodr. 2 p. 190; Koch syn. p. 188; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2146
fig. 1 et 2; Boiss. fi. orient. 2 p. 120; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2381. Iunie-Septembre. Live4i, finate, cdmpuri, drumuri,
rärigiuri ; specie comund (Grec. enum. p. 19). Severin; Baea, Clogani;
Tirgujiul; Craiova; Rimnic; Curtea-de-Argegi; ; Campulung ;
Pucioasa; Stolnici; Vultureanca; Titu; Comana; Ciocänegti, Chitila,
Bucuregti; Perii, Crivina ; Ploegti; Câmpina, Brebu; Bisca; Piatra;
Fälticeni; Vaslui, Rafaila ; Dobrogea.
p. strictus Koch syn. p. 188 (1843). T. Brittingeri Weinteweber
in Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 410 (1848). 7'. gracile Rchb. icon. germ. 22
tab. 2146 fig. 2 (1870) non Thuill. nec DC. Locuri petróse aprice.
Dobrogea la muntele Consulu.
T. striatum L. spec. p. 1068; Sturm deutsch. h. 16; DC.
prodr. 2 p. 192; Koch syn. p. 189 var. a.; Rchb. icon. germ. 22
tab. 2151 fig. 1; Boiss. fi. orient. 2p. 130; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2319. T. conicum Kit. ap. Hornem. hort. hafn. p. 717 (1813)-non
Pers. C)Iunie, Iulie. La locuri aprice, aride, pe ceste. Comilla la-
turca de la spatele garei catre Calnigte (Grec. in Br. prodr. p. 552)
p. macrodontum Boiss. fi. orient. 2 p. 130. T. seabrum Schreb.
ap. Sturm deutsch. h. 16- nori Lin. T. striatum P. Koch syn. p. 189.
Locuri cu iérba prin grädini. Bucuregti.
T. seabrum L. spec. p. 1084; DC. prodr. 2 p. 192; Koch.
synon. p. 189; Rchb. icon. germ. vol. 22 tab. 2152 fig. 2; Boiss. fi.
172 CONS,13E91171r SISTEMATIC
oriqnt. 2 p. A 3 0 . 0 Maiu, Iunie. Locuri deschise pe c6ste ?price.

Yntre Gura-Vaei 0 §chela-Cladovei (A. Degen).
§ 2. Florile f6rte scurt pedicelate gi bracteolate, formänd spic

ovpid su globos axilar ; istmul cgliciului rara proeminentä ¡nelara, tu-
1.1u1 011 reticplato-nerva t gbebos sau vesiculos la maturitpte; corola
dec¡due ; legumenul 1-2 spernic inclus, c'un stil ferte arcuat (Fragifera
Koch).
T. fragiferum L. spec. p. 1086; Sturm deutsch. h. 16;
DC. prodr. 2 p. 202; Koch syn. p. 189; Rchb. icon. germ. vol. 22
tab. 2157; Boiss. fi. orient. 2 p. 135; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2386. 21, Iunie-Septembre. Campuri prin live4i, la locuri cu
iérba, pe ling5. drumuri 0 pe la locuri cultivate ; specie vulgara. Cor-
beni, Curtea-de-Argegi; Malu-de-jos, Giurgiu, Odäile, Sloboziea; B5.-
neasa, Comana; Bucuregti, Chitila; Galati; Podu-Turcului; Tulcea.
T. resupinatum L. spec. p. 1086; Sturm deutsch. h. 16;
DC. prodr. 2 p. 202; Koch syn. p. 190; Rchb. ic. germ. 22 tab.2158
fig. 2; Boiss. fi. orient. 2 p 137; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 f. 2387.
T. suaveolens Willd. hort. berol. tab. 108 (1809). 0 Iunie, Julie.
Locuri josnice umede. *imian, Hinova; Craiova prin lunc5.; Comana.
§ 3. Florile evident pedicelate 0 bracteolate In spic globos, spi-

curile pedunculate axilare gi tcrminale ; istmul caliciului fara proemi-
nentá melará, tubul sèu oarecum regulat neghebos 0 nevesiculos, cu
10 nervuri lungitudinale ; corola persistenta; legumenul 4-spermic,
inclus, nestipitat (Trifoliastrunt Koch).
T.anontanum L. spec. p. 1087; Sturm deutseh. h. 15; DC.
prodr. 2p. 206; Koch syn. p.191 ; MAL icon. germ. 22 tab. 2,160 fig. 1;
Iunie, Iulie. Live4i, locuri cu iérba, rärigiuri de paduri, cränguri;
specie comuna (Grec. enum. p. 19). Campulung; Comana ; Ciocánegti,
Chitila, Bucuregti ; Crivina, Ploegti; Sinaia; Piatra, Neamtu; Brogteni
pe Neagra; la Schitul Rar'éu; Iagi; Botogiani, Stäuceni.
T. repens L. spec. 1080; Sturm deutsch. h. 15; DC.
prodr, 2 p. 198; Koch syn. p. 191; Rchb, icon. germ. 22 tab. 2166;
Boiss. fi_orient. 2 p,. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2397.
4. Iunie-Septembre. Livedi, locuri cu iérba priu curti, grädini, la lo-
curt de culturd; specie comuna (Grec. enum. p. 19). Cerneti; Craiova ;
Rhunic; Pitegti, Curtea-de-Argegi; Campulung; Ciocanegti, qhitila;
PAPILIONAME 178
13ucure§ti ; Crivina, Ploes,ti ; Cornana; Braila; Tecuci, Birlad ; la§i ;

Boto§iani; Bro§teni ; in Dobrogea comun.
T. pallescens Schreb. ap. Sturm deutsch. h. 15 (1804) ;
Koch syn. p. 192; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2163 fig. 2; Boiss. fi.
orient. 2 p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 23 fig. 2398.
21, Iulie, August. Locuri de pa'sciuni alpine. Papu§ea ; Buceci pe Cos-
tile 1.1 Caraimanu in Valea Alba.
p. glareosum Schleich. catal. p. 35 (1821). T. ccespitosum Ç. gla-
reosum Ser. ap. DC. prodr. 2 p. 200. T. ccespit sum Sturm deutsch.
h. 15-non Reyn. ap. Koch. syn. p. 192. Stand in regiunea alpina.
Buceci (Simk. exsic. Knecht.)!
T. hybridum L. fi. suec. ed. 9 p. 258 (1755) exdus. var. P.;
Sturm deutsch. h. 15; Koch syn. p. 192; Rchb. ic. germ. 22 tab, 2168
fig. 2; Boiss. fi. orient. 2 p. 145; Schleehtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2100.
Trifolium hybridum a. L. spec. p. 1070. 71. Maiu- Septembre. Prin
locuri cu iérbä, liveli, finate, gradini §i locuri de cultura; fdrte co-
munä'. (Grec. enum. p. 19). Craiova, Rubänegli; Comana; Bucure§ti,
Mogo0ea, Chitila; Ploe§ti, Dealu-Mare ; Buz6u, Beceni; Tecuci, igä-
neti;; Birlad; Neamtu; Boto§iani.
T. elegans Savi fi. pis. 2 p. 161 tab. 1 (1798); DC. prodr. 2
p. 201; Koch. syn. p. 193; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2167 fig. 2;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 23 fig. 2401. T. hybridum P. elegans
Boiss. fi. orient. 2 p. 146, j. lunie, Iulie. Live4i la locuri umede §i
cam nasipése. Severin ; Craiova; Caracal ; Alexandrlea; Comana; Bu-
cure§ti (Grec. enum.p. 19). Dobrogea pe la Tulcea, Mein, Constanta.
T. Iserigatum Poir. voy, en barb. 2 p. 219 (1789); Desf.
fi. atl. 2 p. 195 tab. 208 (1800); Rchb. icon, germ. vol. 22 tab. 99.
T. strictum L. spec. p. 1079 ex p. ; Wald. et Kit. rar. hung. vol. 1
tab. 37 (1800); Koch syn. ed. 2 add. p. 1090; Boiss. fi. orient. 2
04
p. 141. T. strictum P. elatum DC. prodr. 2 p. 198. Iunie, 1114.
Locuri umede cu iérba. Verciorova pe Voditza (A. Degen).
§ 4. Florile evident pedicelate i bracteolate, in spic globos sau
cam oblung, spicurile axibre g't terminate ; istmul calicelui fara proe-
mine*, melará, tubul sgu campanulat i cu 5 hervuri lungitudinale;
corola marcescenta §*it scariésa. ; legumenul I -spermic, exert, stipitat
(Chronosemia Koch).
T. badium Schreb. in Sturm. deutsch. h. 16 tab. 12(1804);
Grecescu D. Dr. O. 1324. 14
174 CONSPECM. SISTtMATIC
DC. prodr. 9 p. 904; Koch syn. p. 194; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2169
fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 23 fig. 2403. -- Julie, August.
Stand §i livedi in regiunea montan. alpina. Cracu Bulzului;
T. agrarium L. spec. p. 1087; Sturm deutsch. h. 16; DC.
T. aureum Poli. palat. 2 p. 311 (1776); Vill. dauph. 3 p. 492; Gren.
Grodr. fi. fr. 1 p. 424-non L. Iunie, Iulie. Livedi, pasciuni,
tuferi§iuri; specie comuna (Grec. enum. p. 19). Lainici; Ola-
ne%ti, Cálinianeti, Rimnic; Curtea-de-Arge§i, Corbeni, Ghitu, Cetatea
Tepeli-Vodä; Campulung; Sturzeni ; Predeal ; Bu§teni, Sinaia ; Co-
mana ; Bucure§ti, Chitila, Peri§i ; Beceni ; Slanic la Che§chq, in Bacau ;
Bro§teni §i pe SLani%ioara In Suceava.
p. longipes Borb. in lilt. ann. 1861 Vèrciorova ;
T. procumbens L. spec. p. 1088; DC. prodr, 2 p. 205
exclus, variet. T. procumbelis a. majus Koch syn. p. 194; Ledeb. fi.
ross. 1 p. 557; Rchb. icon. gerin. 22 tab. 2172. T. campestre Sturm
dents& h. 16, an Schreb.? T. agrarium Poll. palat. 2p. 342 - non L.
o Iunie, Iulie. Livedi, locuri cu iérb, tuferke pe diste. Baea-de-A,
rama, Padeli ; Tismana; muntele Galbina; Olane§ti; Stolnici; Netoti,
Alexandriea; Comana; Titu (Grec. enum. p. 19); Clocane§ti, Peri§i ;
Predeal, Bu§teni, Sinaia; Beceni; Braila; Schitu-Hangu subt Ceahlau
Bro§teni pe Neagra, Dealu-Ursului ; Schitul Rhrgu.
(3. minus Koch 1. c. Ledeb. fi. ross. 1 p. 557; Rchb. icon. germ. 22
tab. 2173 fig. 2; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 f. 2405 tab. IL -T. pro-
cumbens Sturm deutsch. h. 16-non L. T. pseudo procumbens Ginel. fi.
bad. 3 p. 240. Locuri cu iérba pe ling mici Later*. Rimnic.,pe la
padurea Gurán6ei (Grec. in Br. prodr. p. 554 -non Sm.) Calimane§ti;
Peri§i In lunca Ialomitei pe la Pirlita; Isaccea, Coco§i,
9. DORYCNIUM Town. Inst. tab. 211.
1. D. pentaphgllum Scop. fi. earn. ed. 2 p. $7 (1772) ; Rchb,
germ. exc. p. 507; tedeb. fi. rOss. 1 p. 558. 24, Iunie, Iulie. Livedi,
poeni, tuferi§e, rupturi de còste, maluri de §osele. Vdrciorova, Cerneti,
Hinova; Strahaea, Bro§teni; Craiova; Lainici; Calimane§ti, Rimnic;
Corbeni ; Campulung ; Comana ; Ciocane§ti, Chitila ; Buftea (D. suffru-
ticosum Grec. enum. p. 19-non Vill.); Peri§i, Crivina; Sinaia (D. her-
baceum VIII. Grec. enum. p. 20); Campina ; Slanic; Valeni; [Una
PAPILIONACE
176
Beceni; Odobe§ti; Galati ; Piatra, Neatntu (Chan. exsic.) ; subt Fäl-

ticeni pe la, ccístele de la iazul Ciolsacilor; in Dobrogea pe la, Mein.
Variaza :
a. patentipilosum Ledeb. 1. c. p. 559. D. herbaceum Vill. dauph. 3
p. 417 tab. 41 sed iconum mendosè et nomen incongruum; Koch
syn. p. 196; Gren. Godr. 11. fr. 1 p. 426. D. intermedium Ledeb. ind.
semin. h. dorpat. 1820 p. 14; Boiss. 1 orient. 2 p, 162. D. sabaudum
Rchb. germ. exc. p. 867 (1832). Cämpuri necultivate. Macin;
[3. adpressepilosum Ledeb. I. c. exclus. synon. D, diffusum Janka
cester. bot. zeit. ann. 1863 p. 314 -316; Neilr. diagn. p. 37. D.her-
baceum et D. suffruticosum Ledeb. 1. c. p. 559 -non Vill. In
precitate, este forma raístrá cea mai comuna.
10. LOTUS L. gen. n. 879 ex p.

I. L. uliginosus Schkuhr bot. handb. 2 tab. 211 (1803); Koch
syn. p. 197; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2182; Boiss. 1 orient. 2
p. 167; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2416. L. major Smith
engl. bot. 1 p. 2091 (1790) ; Ledeb. fi. ross. 1 p, 562-non Scop.
L. cornieulatus [3. major DC. prodr. 2 p. 214. Vulg. Ghisdei. Gisdei-
mare. Trifoi§te. 7.4 Iulie, August. Prin locuri umede josnice, pe lingrt
tuferi§e, §ianturi sau gropi pe linga §osele. Ciocrtnelti, Chilla, Mogo-
§òea (Tetragonolobus siliguosus Grec. enum. p. 20 - non Roth.) ;
Comana.
2. L. corniculatus L. spec. p. 1092; DC. prodr. 2 p. 214;

Koch syn p. 197; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2180; Boiss. 11. orient. 2
p. 165; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2414. Vulg. Ghisdei.
Gisdeiu-mgnunt. Trifoilte. Mala-.,Septembre. Prin liveli, locuri
ca iérba, tuferke, pe cämpuri, dealuri, la locuri fertile §i locuri aride ;
specie comuna (Grec. enum. p. 20). Variaza :
a. vulgaris Ledeb. fi. ross. 1 p. 516. Caulii §i foliolele cu totul
glabre sau abia cu cativa peri ciliate.
lus. 1. Caulil subtirei, fcírte lungi §i procumbenti : L. arvensis
Pers. ap. Lindern, fi. cherson. 1 p. 149 -non Schkuhrl L. corniculatus
var. procumbens.
lus. 2. Caulif mai virto§i, adseendenti §i mai putin lungi. L. ar-
vensis Schkuhr. bot. handb. 2 tab, 211 (1803). L. corniculatus a. ar-
vensis Ser. in DC. prodr. 2 p. 214. Este forma'cea mai comuna. Se-
verin, Cerneti ; Stolnici; Cämpulung; Vulcana ; Tau; Ciocä'ne§ti, Chi-
tila, Bucure§ti; Peri§i; Campina ; Predeal ; Sinaia; Väleni; Beceni;
Sloboziea, Fete§ti ;la; Odobe§ti ; Piatra ; Agapiea; Vaslui, Rediu ;

Boto§iani, Agafton ; Fálticeni §1 In tart Suceava.
p. alpinus Bautng. ap. Schur enum. transs. p. 160 (1866). Tul-
pina multicaulg, cauli ca de lo- 18 cent. difu§i; ei, foile §i stipulde
glabre sau apr6pe glabre, foliolele mai mici ; capitulde pauciflore,
florile auril. Pe laturile Costilei in Valea-Albä' in regiunea alpinä pe
la 1700 m.
cillatus Ledeb. fi. ross. 1 p. 561. Koch syn. p. 197; Lindem.
fi. cherson. 1 p. 150. L. ciliatus Stev. ap. Hoffm. cat. hort. mosc. 1808
n. 1944. CauliT, foliolele foilor obovate cum §i calicittl cu peri rari, pe
margine cuate.
S. villosus DC. prodr. 2 p.214 var. y. Lvillosus Thuill. fi. paris.
p. 387 (1799). L. corniculatus 1. hirsutus Koch syn. p. 197. L. valdepi-
losus Schur enum. transs. p. 160 (1866). Prin maracini§iuri, pe
lingä tuferi§iuri pe cóste aprice. Ione§ti, Vultureanca ; Bäneasa, Co-
mana catre Valea-Gurbanului.
3.L.tenuifolius Rchb. germ. excurs. p.506 (1832) et ic. germ. 22
tab. 2181 fig. 3; Koch syn. p. 197; Boiss. fi. orient. 2 p. 166. L. cor-
niculatus 7. tennifolius L. spec. p. 1092; Poll. palatin. 2 p. 349; DC.
prodr. 2 p. 214. L.tenuis Kit. ap. Willd. enume h. berol. p. 797 (1809).
21. Main- Septembre. Locuri josnice. Hinova ; Comana ; Beceni.
11. TETRAGONOLOBITS Scop. fi. earn, ed. è p. 87.

T. eiliquosue Roth. tent. fi. germ. 1 p. 323 (1789); DC.
prodr. 2 p. 215; Koch syn. p. 198; Boiss. fi. orient. 2 p. 175; Schlechtd.
Lang. deutsch. 23 fig. 2419. Ghisdeiu-mare, Ghisdeiu cu patru 911U-
chir. 21. Maiu, lunie. JveIi. Môngstirea Neamtu (Chan.)
G al e ge te. Legumenul unilocular. Staminele diadelfe ; mar-

ginea superierra a petalelor aripi este necutatä; caliciul 5 - dentat evi-
dent neregulat.
Foile imparipenate multijugate.
12. GLYCYRRHIZA L. gen. n. 882.
I. G. echinsts L. spec. p. 1046; Jacq. hort. vindob. tab. 96;
DC. prodr. 2 p. 248 ; Ledeb. fi. ross. 1 p. 566 ; Boiss. fi. orient. 2p. 203.
Vulg. Lemn-dulce. 21. Iunie. Liveli in locuri josnice umede. Giurgiu,
de la Sloboziea spre Malu pe lingO. Dunäre, copiósä ; Comana in lunca
Cilni§tei pe linga calea feratä; Galati in lunca Brate§iului §i pe la
Bärboli In lunca Siretului.
PAPILIONACEZE 177
L. spec. p. 1003.
Amorpha fruficosa Vulg. Salkim-mie.
t? Iunie. Introdusä §i vulgarizatä, prin grädini i parcuri. Bucure§ti ;
Piatra; Ia§i, etc.
13. GALEGA L. gen. 890.
I. G. officinall L. spec. p. 1063; Sturm deutsch. h. 6; DC.
prodr. 2 p. 248; Koch syn. p. 199; Ledeb. fi. ross. 1 p. 568; Rchb.
icon. germ. 22 tab. 2196; Boiss. fi. orient. 2 p. 191; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 flg. 2421. Vulg. Ciunzarea. Serintitoare. 7j, Iunie -
August. Live4i, fënate, crânguri, prin locuri josnice sau de luna ;
specie vulgarä (Grec. enum. p. 20). Lunca Jiului la Filia§i §.1 Cra-
iova ; Titu, Ghergani; Ciocneti, Bäneasa, Bucure§ti ; Comana; Cri-
vina; Buau ; Galati, Cudalbi ; Podu-Turcului, Tecuci ; subt Fälticeni
pe la iazul Ciolsacilor ; Boto§iani.
14. COLUTEA. L. gen. n. 880.
I. C. arborescens L. spec. p. 1045; DC. prodr. 2p. 270; Koch
syn. p. 199; Ledeb. fi. ross. 1 p. 574; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2192;
Boiss. fi. orient. 2 p. 194; Schlechtd. Lang. deutsch. 24, fig. 2423.
Vulg. Salchn-galben. Begicoasa. Maiu, Iunie. Spout. in Dobrogea
in regiunea munt6sá prin päduri, tuferi§iuri: aprópe de Greci pe mun-
tele E§itu-Sufletului (Br.); in cul turä prin grädini §i parcuri: Bucure§ti ;
Lacul-Särat in pare; Piatra; Ia.i etc.
15. ROBINIA Mcench meth. p. 145.
I. R. Pseudacacia L. spec. p. 1043; DC. prodr. 2 p. 261;
Rchb. icon. germ. 22 tab. 2193 fig. 1,92 et 3; Schlechtd. Lang deutsch. 21
fig. 2422. Vulg. Sedans. t? Maiu ; rare-ori §i in Sep-
tembre. Arbore introdus in Europa; la noi fiírte vulgarizat §i se pro-
pagl de sine chiar.
(3. inarmis DC. hort. monspel. p. 136 (1813); prodr. 2 p. 261.
Are taliea §.1 portul formei vulgare, Insá ramurile i ramusculele fora
spini. Numa in cultua;
T. umbraculifera DC. H. cc.De talie cam scundä sau medioorg,
are ramurile §i ramicelele dense, formand o corònä glob6s6, f6r1 spini.
Fárte vulgará in cultura gadinilor §i a parcurilor sub numele de &dam
rotund, Saleinz-altoit.
Robinia hispida L. et R. viscosa Vent.-vulg. Saleinz-ro§iu,
t? Maiu, Iunie. In culturä, putin vulgarizate;
Caragana ar6orescens Lam. et C. frufescens Auct, t? Maiu,
Iunie. Numa in cultura grädinilor,
A s tr ag al e n. Legumenul mai mutt sau mai putin bilo-

cular prin prelungirea lamelard in interior a uneia sau a ambelor su-
turi; cele lalte caractere generale tot cum la Galegee.
10. OXYTROPIS DC. astrag. n. 4 p. lg.
Ambele suturi sunt prelungite in ciite o lamelä latä ce se
intälnesc i constituesc un septum intern, astfei legumenul este com-
plect bilocular.
I. O. sericea Simk. enum. transs. p. 186 (1886). 0. uralensis
p. sericea DC. prodr. vol. 2 p. 276 (1825). 0. uralensis Baumg. enum.
transs. 2 p.856 (1816)-non DC. 0. uralensisy. pumila Ledeb. fi. ross. 1
p. 594. 0. Hallen i Auct. transs. pr. p.- an Bunge? 0. velutiva Schur
enum. transs. p. 162 (1866). Astragalus uralensis Jacq. icon. rar. 1
tab. 155; Pall. astrag. tab. 4 ap. DC. J. c.-non L. spec. 1071. A. ve-
lutinus Sieb. herb. fi. austr. 229. J. Iunie, Iulie. Stânci pe culmile
alpine. Buceci pe Caraimanu (Knecht.)
Numa sutura superi6rd a legumenului constitue o lamelä'.

mai mult sau mai putin proeminentd, cea inferi6rd nu, alia cd legu-
menul este semibilocular.
0. campestris DC. astrag. p. 59 n. 10 (1802) ; prodr. 2
p. 278; Koch syn. p. 201; Ledeb. fi. ross. 1 p. 590; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2450. Astragalus campestris L. spec. p. 1072; Sturm
deutsch. h. 19. 21, Iulie, August. Pe virfurile muntilor in regiunea
alpinä'. Ceahläu (Knecht.)
0. pilosa DC. astrag. p. 73 n. 27 (1802); prodr. 2 P. 280;
Sturm deutsch. h. 49; Koch syn. p. 202; Ledeb. fi. ross. 1 p. 584;
21, Iulie, August. Locuri aprice la §esuri i pe c6ste. Segarcea din
Doljiu pe la vii.
0. carpatica Uechtr. cest. but, zeit. ann. 1864 p. 216; Neilr,
diagn. p. 38; J. A. Knapp pfl. v. galiz. und bukov. p. 403; Sag. et
Schn. carp. centr. 2 p. 119. 0. montana Baumg. enum. transs.,2 p. 356
et auct. transs. -non DC. 4. Iulie, August. Stânci, locuri petrdse
In regiunea alpind Buceci la Omu (J. Rcem.) la Obèr§iea-Ialomitei
(Knecht.).
17. PHACA L. gen. n. 894
1. Ph. frigida L. sys;. nat. ed. X p. 1173 (1759); DC. prodr. 2
p. 273; Sturm deutsch. h. 49; Koch ,syn. p. 199; Schlechtd. Lang.
PAPILIONACEE 179
deutsch. 24 fig. 2425. Ph. alpina L. spec. p. 1064 (ed. 1764 Astra-
galus frigiclus A. Gr. in Rchb. icon. germ. 22 tab. 2202. J. Iulie,
August. Pe virfurile alpine. Buceci pe Caraimanu.
12. ASTRAGAI.US L. gen. n. 892.

§ 1. Stipulil neaderenti cu petiolul sau prea putin prin baza lor,
insa intre ei partial aderenti.
Sutura inferi6ra a legumenului constitue o lamela interna an-
gusta astfel ca cavitatea este semibiloculara: Henriphragmia.
I. A. australis Rchb. fil, icon. germ. 22 tab. 2202 (1870);
Simk. enum. transs. p. 187; Phaca australis Lin. mant. p. 10$ (1767);
DC, astrag. p. 51 n.8; prodr. 2 P. 274 exclus. var. 13. ; Sturm deutsch.
h. 49; Koch syn. p. 200; Ledeb. fi. ross. 1 p. 577; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2427. Vulg. Piatrcl-linte. 21, Iulie, August. In
regiunea alpinii. Buceci la Omu.
A. alpinus L. spec. p. 1070; Sturm deutsch. h. 19; Rchb.
icon. germ. 22 tab. n. 2197 fig. 3 et 4. A. montanus Jacq. fi. austr. 2
p. 11 (1774). Phaca astragalina DC. astrag. n. 9 (1802); prodr. 2
p. 274; Koch syn. P. 200; Schlechtd. Lang. deutsch. 24, fig. 2428.
Iulie, August. Regiunea alpind pe virfuri. Negoiu ; Buceci; Ceahlaul
(Knecht.)
A. oroboides Hornem. fi. dan. 8 tab. 1396 (1768) ; Rchb.
icon. germ. 22 tab. 2201 fig. 1 et 2; Neilr. diagn. p. 39; Schlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig. 2433. A. Leontinus Wahlenb. fi. lap. p. 191
tab. 12- non Jacq. Phaca oroboides DC. prodr. 2 p. 274; Koch syn.
p. 442. Oxytropis oroboides Ledeb. fi. ross. 1 p. 602. In regiunea
alpina pe culmile inalte. Buceci pe Babele (Knecht.)
2. Sutura inferielrä a. legumenului constitue o lama.' interna ce
separä' cavitatea apr6pe complect in douil locule : Diaphragmia.
A. Onobrychis L. spec. p. 1070; DC. prodr. 2 p. 986; Koch
syn. p. 204; Ledeb. fi. ross. 1 p. 608; Boiss. fi. orient. 2 p.. 438;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2432. Vulg. Corci., 21, Iunie-
August. Variaza precum urméza :
a. vulgaris Ledeb. I. c. Adscedento-erect sau suberect cu portu
lnalt, Amos; foliolele foilor oblungi 0, comparativ cu ale celor din
grupa acésta , lätiliiire ; spicurile oblungi cilindroide sau ovato-
'oblungi. Campuri la locuri uscate, liveli, locuri cu iérba. Craiova ;
Campulung; Ciocane0i, Chitila, Perki ; Campina; Slanic, Valeni (Gr.
enum. p. 20); Bu§teni; Beceni; Virtejcoi, Bonte§ti, Fogiani; Slobo-

ziea (in lalomita); Galati; Ia§i; Boto§iani; Niacin ;
(3. brovifoliatus. Difus, procumbent, nunificat; foliolele foilor in
mare parte mutt mai scurte de cum la forma precedent6; spicurile
ovate sau ovato-oblungi. La locuri aprice, locuri de petri§i, rupturi
de còste. Urlati, Valea-Boului: Fete§ti; Ia§i; Boto§iani; in Dobrogea
pe la Tulcea , Malcoci.
T. linearifolius Ledeb. fi. ross. 1 p. 608; Lindem, fi. cherson. 1
p. 155. A. linearifolius Pers. syn. vol. 2 p. 336 (1807); DC. prodr. 2
p. 286. Foliolele f6rte inguste, oblung-lineare, spicurile ovale, legu-
menul Cu vêrful drept. Bu§teni ; Braila; In Dobrogea pe la Macin,
Isaccea, Coco§i, Tulcea, Bìldila, Babadagh.
S. stenophyllus. A. mkrophyllus Bess. ap. DC. prodr. 2 p. 286.
(1825)-non Willd. spec. 3 p. 1277 (1800). A. dackus Heuff. enum.
ban. p. 57 (1858); Simk. exic.! Pe la pgdurea ormiului Alexan-
driea In 'Teleorman.
3. A. Rochelianus FIeuff. ann. 1835 exsic.; in Flora ann. 1853
vol. 2 p. 622; enum. ban. p. 56; Neilr. diagn. p. 40; A. de Degen
exsic. ! A. arenarius b. multijugus Rochel. rar. banat. tab. 15 (1828),
sed ab. A. arenarii L. diversus. A. cldorocarpus Griseb. spiel rumel. 1
p. 50 (1843) sec. Neilr. 1. c. 21, Iunie. Iulie. Locuri argilo-petr6se.
Intre Schela-Cladovei, Gura-Vgei Vèrciorova mult.
§ 2. Stipulif neaderenti cu petiolul foilor i nici intre ei aderenti.

1. Florile vfnete sau albastre Oyancei.
A. virgatus Pall. astr. tab. 18 p. 20 n. 25 (1802) exclus.
synonym. DC. prodr. 2 p. 285; Ledeb. fi. ross. 1 p. 624;
diagn. p. 40. A. brachylobus DC. prodr. 2 p. 285 ap. Ledeb. fi.
ross. I. c. p. 625 non differt. a genuina specie.. 71, Iunie , Iulie.
Locuri aprice . inculte, nksipuri. Dobrogea pe l'anga marea Neagrà
pe la Tuzla, Constanta, Mamaea.
A. vesicarius L. spec. p. 1701; VIII. pl. dauph. 3 p. 463
tab. 2 fig. 1 et 2; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 445; Boiss. fi. orient. 2 p.495.
A. albidus W. et Kit. rar. hung. 1 p. 39 tab. 40 (1799). A. glaucus
M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 186 (1808). 71, Iunie, Iulie. Locuri täranóse
pe cástele déluril or petrése in Dobrog ea : intre Bairamdede i Ba§bunar.
11. A. austriacus L. spec. 1070; Jacq. fi. austr. 2 tab. 195

(1774); DC. prodr. 2 p. 284; Koch. syn. p. 204; Ledeb. fi. ross. 1
PAPILIONACE26 181
p. 616; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 24 fig. 2435. 71, Iulie, August.
Locuri necultivate li de culturá, pe petriliu mè'nunt. Fetelti pe ling6 p.a.
2. Florile galbene sau de un galben palid: Ochroleuci.
* Florile in raceme oblungi spiciforme, laxe, laxiuscule, lung
p e dunculate.
A. asper Jacq. icon. rar. 1 tab. 33 (1781); DC. prodr. 2
p. 291; Koch. syn. p. 206; Ledeb. fi. ross. 1 p. 619; Boiss. fi. orient. 2
p. 424; Schlechtd. Lang. deutsch 24 fig. 2444. Astr. ehloranthus Pall.
astrag. tab. 25 (1802). 7i. Iunie, Iulie. Locuri aprice expuse, sol
humifer. Galati, Bárbo§i ; Mein; Constanta, Tusla.
A. Cicer L. spec. p. 1067; DC. prodr. 2 p. 293; Koch syn.
p. 205; Ledeb. fi. ross. 1 p. 620; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2210 fig. 1
et 2; Boiss. fi. orient. 2 p. 248; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 24
fi g. 2440. 21.. Iunie, Iulie. Livedi, rari§iuri, margini de pä'duri. Se-
verb], Cerneti; Vinjiu, Buctua ; Brolteni, Strahaea; Craiova; Ciocä-
ne§ti, Chitila, Bucure§ti (Grec. enum. p. 20); Comana ; Sinaia, Bu§-
teni; Tecuci; Dobrogea pe la Mangaliea, Bairamdede.
II. A. glyciphyllos L. spec. p. 1073; DC. prodr. 2 p. 292;
Koch syn. p. 206; Rchb. ic. germ. vol. 22 tab. 2204; Boiss. fi. orient. 2
p. 267; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2441. 7f, Iunie, lulie.
Liveli, locuri cu iérbg, ampuri, tuferi§e, margini de paduri. Vêrcio-
rova, Severin ; Craiova ; Curtea-de-Arge§i; Cámpulung; Vulcana; Cam-
pina; Sinaia, Bu§teni ; CiocAnegti, Chitila, Bucure§ti (Grec. enum.
13. 20) ; Comana; Birlad; Mônästirea Neamtu (Chan. exsic.); Dobrogea;
pe la Constanta cutre bostánárie.
A. dasyanthus Pall. iter. 3 p. 749 ( 1776); DC. astrag.
p. 170 n. 108; Ledeb. fi. ross. 1 p. 623; Rchb. je. germ. 22 tab. 220v;
Neilr. diagn. p. 41.A. eriocephalusW. et K. rar, hung. 1 tab. 46 (1800).
A. pannanicus Schult. cester. flora 2 p. 335 (1814). 71.. Iunie, Iulie.
Tërain fertil, la locuri de culturg, inaluri, rupturi de c6ste. Galati ;
Birlad; Mein.
** Florile glomerate in capitule glob6se axilare subsesile.
A. ponticus Pall. astrag. p. 16 n. 16 tab. 11(1802); DC.
prodr. 2 p. 295; Ledeb. flor. ross. 1 p. 635; Boiss. fi. orient. 2 p. 408;
Lindem, fi. cherson. 1 p. 159. 4.. Iunie, Iulie. Cámpuri la locuri
fertile, maracini§iuri. Galati pe la File%ti (Cauca) §*i Bärbogi; Roman;
in Dobrogea cu mult mai frecuent, pe la Mein cátre Greci, Copadin,
Bairamdede,
§ 3. Stipulii reuniii cu petiolul cel putin pinä la jumnate.

Legumenul oblung cilindric nevascular : Macrocarpi.
14. A. monspessulanus L. spec. p. 1072; DC. prodr. 2 p. 301;
Koch syn. p. 207; Ledeb. fi. ross. 1 p. 647; Rchb. icon. germ. 22
tab. 2009 fig. I, 2, 3; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 24 fig. 2447.
A. prcecox Baumg. en. transs. 2 p. 362 (1816). 4. Tfulfenii Griseb. et
Sch. it. hung. n. 12 - non Wink!. 21. Aprilie, Maiu. Locuri cu iérbá
sau cu rdrki de tufe. Craiova la Leamna; Clo§iani pe Motru-Mare ; in
Dobrogea pe la Cavgagiea (Br.), Babadagh, Greci, incin,
Trib. Il HEDYSAREA DC. Cotiledonii plani, epigeoi : in timpul

germinatiei devin foi cu stomate §i les afard din piimäni. Legumenul
este gusii lomentòsd cu sugrumäturi sau articulatil transverse ce separ
fiecare sämintd.
0. Coronille aa. Florile in capitul terminal umbeliform; legu-
menul cilindraceu sau comprimat cu sugrumäturi succesive.
19. CORONILLA L. gen. n. 183
Unghiculele petalelor de 2 - 3 ori mai lungi de al .caliciul.
I. C. emeroides Boiss. et Spr. diagn. ser. 1 vol. 2 p. 100 (1844);
Boiss. fi. orient. 2 p. 179; Velen fi. bulg. p. 146. C. emerus Heuff. et
auct. hung. pro p. Ledeb. fi. ross. 1 p. 694 sec. Boiss - non L.
2f, Maiu, lunie. Päduri, tuferkiuri, la locuri deschise pe muniii de la
Ru§iava (A. Degen exsic.!) cu probabilitate cd §i pe la Vérciorova.
Unghiculele petalelor apr6pe cat caliciul.

2. C. varia L. spec. p. 1048; Sturm deutsch. fi. h. 49; Koch
syn. p. 209 ; LedebNi. ross. 1 p. 696 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 181 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. vol. 24 fig. 2464. Vulg. Coronkte. Cununigt. Setmd-
chkte. 21, Iunie, Iulie. Liveli, locuri cu iérbä, crdngulete, rärkiuri,
pomdril; specie vulgard, In térd prin téte pArtile (Grec. enum. p. 21).
C. elegans Pane. fi. serb. ann. 1874 et exsic ! Velen fi.
bulg. p. 146. 4, Iunie. Pdduri pe muntii petro§i la Gura-Väei spre
Verciorova la capul Portilor-de-fer.
20. ARTHROLOBrIng Desv. journ. bot. 3p. 121.
I. A. scorpioides DC. prodr. 2 p. 311 (1825). Coronilla scor-

pioides. Koch syn. p. 209; Ledeb. fi. ross. 1 p. 695; Boiss fi.
orient. 2 p. 183; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2462. Ornithopus
PAPILIONACBE 183
scorpioides L. spec. p. 1049. 0 sau d'. Iunie, Iulie. Locuri de cul-

turd abandonate ; in Dobrogea pe la Mein calea spre muntele Suluc
pe camp; a rare locuri, puting.
21. HIPPOCREPIS L. gen. n. 885.
I. H. comosa L. spec. p. 1050; DC. prodr. 2 p. 312; Koch syn.
p. 210; Boiss. fi. orient. 2 p. 184; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig.
2465.-4. Maiu-Iulie..Live4i, tuferige pe dealuri munt6se, sol petros.
Comarnic; Mònastirea Neat* (Chan. exsi-c. Grec. enum. p. 21).
7. Euhedysareat. Florile in raceme spiciforme terminale sau

axilare; legumenul este un loment comprimat simplu, discoid, sau uni-
multiarticulat..
22. ONOBRYCHIS Tourn. instit. t. 211.
Speciile mistre apartin din sectiea Eubrychis DC. : lomentul

discoideu, are fatele sale laterale reticulat-cutate 0 aculeate, marginea
sa interna cristatä aculeat-dentata.
I. O. sativa Lam. fi. fr. 2 p. 652 (1778); DC. prodr. 2 p. 344;
Koch syn. p. 211; Boiss. fi. orient. 2 p. 532; Schlechtd. Lang. deutsch.
24 fig. 2470. O. viciaefolia Scop. fi. carn.p. 76 ed. 1779; Gremlifl. analyt.
suisse p. 168 n. 573. 0. sativa . genuina.'Auct. omn. Hedysarum Ono-
brychis. L. spec. p. 1059; Sturm deutsch. h. 19 Vulg. Sparsetli.
21, Maiu-Iulie. Live4i, iérba la locuri petrése, rupturi deceste. Predeal,
Bugteni; Sinaia, Comarnic; Crivina, Perigi ; Chitila,I.Bucuregti ; Neamtu
pe la Branigte (Chan. exsic. Grec. enum. p. 21).
13. edentula. Marginea 0 cutele discului legumenului cu totul
lipsite de ghimpigiori dentiformi. Crivina prin liveli.
0. montana DC. fi. fr. 4 p. 611 (1805); ejus. prodr. 2.
p. 344. 0. sativa j3. montana Koch syn. p. 214 Boiss. fi. orient. 2
p. 533. 0. sativa fit. Ledeb. fi. ross. 1 p. 709. 0. transsilvanica Simk.
term. filz. X p. 180 et enum. transs. p. 191 (1886). °4, Iunie, Iulie.
Stânci alpine. In Buceci la Valea-Priporului (Knecht.), la Valea-Alba
pe Costila gi Caraimanu; Sir' aia prin Valea-Rea (Knecht.); Ceahlau
(K.necht.)
0. arenaria DC. prodr. 2 p.345 (1825); Koch syn. p. 211 (?);

Fuss transs. excurs. p. 174. O. sativa var. 8. Ledeb. fi. ross. 1 p, 709.
O. supina Gaud. fi. helv. 4 p. 570. Hedysarum arenarium Kit. ap.
Willd. enum. pl. hort. berol. suppl. p. 31 (1813). J. Iunie, Iulie.
Live4i, locuri ca iérbd, petrkiuri, rupturi de céste argilo-glare6se .

Tirgujiul; Cdmpulung ; Beceni (Grec. enum. p. 21); subt Fdlticeni pe
c6stele de la iazul Ciolsacilor ; Bacdu, Luncani; Galati; Tecuci, Ivelti ;
Niacin ; Tulcea, Malcoci; Constanta.
4.0. °recall' Bess. enum. p. 74 n. 927(1822); DC, prodr. 2
p. 345; Koch syn. p. 211; Ledeb. fi. ross. 1 p. 709; Boiss. fi. orient.
2 p. 526 et 535; Lindem, fi. cherson. 1 p. 163. 2f. Iunie, Iulie.
Locuri deschise, poeni, live4i. Podu-Turcului pe la pldurea Bodeasa ;
Dobrogea intre Mamaea 0 Gargalic.
5. 0. alba Desv. journ. bot. 1 p. 82 (1814) ; DC. prodr. 2 p.
345; Heuff. enum. banat. p. 58; Neilr. diagn. p. 41; Boiss. fi. orient.
2 p. 531. Hedysarum album W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 111(1804)..
n. Maiu-Iulie. Locuri pelròse, argilo-glarelise, Vérciorova, Schela-
Cladovei.
23. HEDYSARUM DC prodr. 2 p. 340.
I. H. obscurum L. syst. nat. ed X p. 1171 (1759) ; Sturm
deutsch. h. 19; DC. prodr. 2 p. 343; Koch syn. p. 210; Ledeb. fi. ross.
1 p. 706; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2469. Hedysarum alpinum
Jacq. fi. austr. tab. 168. 21, Iulie, August. Pdsciuni alpine pe la
marginea Oriurilor. Muntele Oiticu in Muscel ; Papura ; Buceci la
Pèriul-Babelor (Br.), Valea-Albd sus pe Costila.
Trib. III. VICIE/E DC. CotiledoniT gro0, farino0, hipogeoi. Legu-

menuliunilocular sau multilocularprin septuri transversale laxe paren-
chimice succesive; adesea foile au virful petiolului primar transformat
In ciri (cdrcei).
24. VICIA L. gen. na 873.
§ 1. Florile axilare solitare sau geminate 0 oarecum sesile.
Legumenul sesil; calicial regulat.
I. V. lathyroides L. spec. p. 1037; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 362; Koch syn. p. 218 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 575 ; Schlechtd.
Lang. deursch. 24 fig. 2494. Vulg. Mtizariche 0 t6te cele urmat6re tot
astfel. 0 Aprilie, Maiu. Prin locuri ca iérbä. ; Calafat; Craiova ;
Bucure0i, Chitila, Märcuta; Paserea ; Coman a.
V. segetalis Thuill. fi. paris p. 367 (1790); Sturm deutsch.
h. 32. V. saliva p. segeatli4 Ser. in DC. prpdr. 2 p. 361. V. angustifolia
a. segetalis Koch syn. p. 217. V. angustifolia Forster in transs. firm,
l'APTLIONACEA 185
soc. XVI p. 349-non Roth. 0 Maiu, Iunie. Câmpuri, prin locuri

Cu iérba, pe la locuri de culturä. iinian (Grec. in Br. prodr. p. 542);
Alexandriea ; Baneasa, Comana ; Bucuregti; Ciocanegti, Chitila,
Adevèrata V. angustifolia, descris'a de Reichard in Flora Mceno-
Francofortunata vol. 2 p. 44 (1778) gi cunoscutä de cei mai multi
autori subt numele de V. Bobartii Forster, se crede ca nu se gd-
segte la noi.
V. sativa L. spec. p. 1037 exclus. var. p. ; Sturm deutsch.

h. 31; Koch. syn. p. 217; Ledeb. fi. ross. 1 p. 665; Boiss. fi. orient.
2 p. 574; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2491. Vulg Mazariche
(adev6rata mazdriche). Borceag. Q Maiu, Iunie. Campuri, la locuri
de cultura, cranguri, garduri rustice. simian, Hinova; Craiova; Co-
mana; Bucuregti, Chitila (Grec. enum. p. 20); Perigi; Ploegti, etc. gi
in cultura pentru nutret.
V. grandiflora Scop. fi. earn. 2p. 65 tab. 42 (1772) ; Hoppe
in Sturm dents& h. 32; DC. prodr. vol. 2 p. 363. V. grandifiora a.
Scopoliana Koch syn. p. 217; Ledeb. fi. ross. 1 p. 668. Maiu -
lulie. Livei. Gogogi in Doljiu; Popinzàleti, Romanati; Rimnic prin
lunea Oltului. Pe la noi forma acésta este rail.
f3. sondida. V. sordida W. et Kit. rar. hung, 2 tab, 133 (1804);
DC. prodr. 2 p. 363; Sturm deutsch. h. 31. V. grandifiora p. Kitai-
beliana Koch syn. p. 2i7; Ledeb. fi. ross. I p, 668. Prin live4i,
poeni, ograde de pomi; frecuenta (Grec. enum. p. 20). Cerneti, Seve-
rin; Craiova ; Tirgujiul; Rimnic; Pitegti, Valea-Popei; Vultureanca
Glegti; Comana ; Ciocanegti, Chitila, Bucuregti; Fetegti; Galati.
y. Biebersteiniana Koch syn. p. 217 (1843); Ledeb. I. C. V,
sordida M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 472 (1819) vix W. et Kit. V. Bieber-
steiniana Bess. enum. pl. volhyn. p. 29 (1822). Livecji, Bucuregti,
Buftea, Perigi;
2. Legumenul stipitat, caliciul neregulat.

V. lutea L. spec. p. 1037; Sturm. deutsch. h. 31; DC. prodr. 2
p. 363 Koch syn. p. 216; Boiss.fl. orient. 2 p. 570; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2488. Q Maiu, lunie. Locuri cu WM. Hinova.
§ 2. Florile axilare in raceme pedunculate.
1. Racemele scurte, nu intrec lungimea fòei respective.
a. Legumenul sesil.
V. Faba L. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; Koch syn,
186 COAACTIA SISTEMATIC
p. 214; Ledeb. fi. ross. 1 p. 664; Schlechtenhal Lang. deutsch. 24

fig. 2481. Faba vulgaris Mamch. meth. p. 130 (1794); DC. prodr. 2
p. 351. Vulg. Bob. 0 Maiu-Iulie. Originar din Asia, vulgarizat
intretinut prin cultura, pentru uzul alimentar (Grec. enum. p. 20).
V. narbonensis L. spec. p. 1038; DC. prodr. 2 p. 364;
Koch syn. p. 215 var. a; Ledeb. 11. ross. 1 p. 665; Boiss. fi. orient. 2
p. 577; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2482. Q Maiu, Iunie. Lo-
curi ca iérbá, burieni, pe c6ste argil6se. Constanta, p'intre vil.
V. serratifolia Jacq. fi. austr. app. tab. 8 (1778); Sturm
deutsch. h. 32; Boiss. fi. orient. 9 p. 578. V. narbonensis var. serra-
tifolia Ser. in DC. prodr. 2 p. 365 (1825); Koch syn. p. 215; Ledeb.
fi. ross. 1 p. 665. 0 Maiu, Iunie. Máráciniiuri, burieui, locuri cu
iérba. Verciorova, Gura-Vaei; Craiova la Balta -Vez de; Comana; Ti-
fe§ti in Putna; Roman.
b. Legumenu1stipitat.
11' Stilul gros, la virf cu peri numa pe dunga sa inferi6ra.
V. sepium L. spec. p. 1038; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 364 exclus. variet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2484.
V. sepium a. vulgaris Koch syn. p. 215; Ledeb. fi. ross. 1 p. 670. V. se-
pium var. ovata Schur en. transs.p. 167 (1866). 21, Aprilie-Iunie.
Padurl, tuferi§e. Rimnic ; Curtea-de-Arge§i ; Conte§ti ; Ciocane§ti (Grec.
enum. p. 20); Sinaia, Predeal; Mdnastirea Near* (Chan. exsic.),
Hangu; Iai, Birnóva.
p. subrotunda Ser. in DC. prodr. 2 p. 364 (1825). V. sepium var.
microphylla Schur enum. transs. p. 167 (1866). Liveql subalpine :
Predeal;
7. oxyphylla Schur enum. transs. p. 167 (1866) pro specie. Cu pre-
cedenta: Predeal.
V. truncatula Fisch. hort. gorenk. 1812; M. Bieb. fi. t. c. 3
p. 473; Neilr. diagn. p. 42; Boiss. fi. orient. 1 p. 568. Orobus cauca-
sicus Spreng. syst. p. 261 (1826). 0. anomalus C. Koch in linnwa.
tom. 24 p, 96 sec. Boiss. I. c. 24. Maiu, Iunie. Päduri pe cdstele
muntilor. Vérciorova spre Gura-Slatinicului,
H. V. pannohica Crantz stirp. p. 393 (1769); jacq. fi. austr. 1
tab. 34; Sturm deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 364 ; Koch syn, p. 216
Boiss. fi. orient. 2 p. 569; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. p486.
Maiu-iulie. Campuri, live4i, pomaril, locuri ae cultura; specie
PAPILIONACEZE 181
comuna (Grec. enum. p. 20). Severin; Craiova ; Pite§ti ; Stilpeni,

Conte§ti; Ione§ti, Vulturcanca; Comana; Ciocänetti, Chitila, Bucu-
re§ti; Ca'mpina, Foc§iani, Odobe§ti.
V. striate M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 162 (1808). V. purpuras-
ems DC. cat. hort. monop. p. 155 (1813). V. pannonica p. purpura-
scens Ser. in DC. prodr. 2 p. 364; Koch syn. p. 216; Boiss. fi. orient.
2 p. 509. 4, Maiu-Iulie. Live4i, locuri Cu iérba, locuri de cultura
pomaril. Craiova ; Ciocane§ti, Chitila, Bucure§ti ; Comana, Giurgiu;
Braila.
** Stilul sub/ire, la virf cu peri imprejur.
V. pisiformis L. spec. p. 1034; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2p. 355 ; Koch syn. p. 212; Boiss. fi. orient. 2 p. 579; Schlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig. 2474. Q4,lunie, Iulie. Tuferi§iuri, máracini-
§iuri, paji§ti de paduri. Comana ; Dealu-Mare la Bucov, Scaeni; Bir-
lad la padurea Crangu; Dobrogea pe la Nicoll/el, Coco0.
V. cassubica L. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 356 excl. var. (3; Koch syn. p. 212; Boiss. fi. orient. 2
p. 579; Schlechtd. ,Lang. deutsch. 24 fig. 2475. 'Er.i Gerardii Jacq. fi.
austr. tab. 229 (1775)-non DC. prodr. 2 p. 257. Iunie- August.
Pe linga päduri, tuferi§iuri, maracini§iuri. Craiova; Curtea-de-Argqi
la valea Hotei (Grec. in Br. prodr. p. 543); Pite§ti, Valea-Mare, Valea-
Popei; Dealu-Mare; Comana; Ciocane§ti.
2. Racemele lungi §i intrec lungimea fiíei respective.
* Stipulii inciso-dentati, dintii cuspidati.
V. silvatica L. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2p. 355; Koch syn. p. 212; Ledeb.fl. ross, 1 p. 676; Schlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig. 2473. Iunie, Iulie. Paduri In regiunea
montan, Predeal, Bu§tenis; in Suceava pe Boma, la Bro§teni pe
Neagra.
V. dumetorum L. spec, p, 1035; Sturm deutsch. h. 31 t
DC. prodr. 2 p. 355; Koch syn. p. 213; Boiss. fi. orient. 9 p. 58'O;
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2476. 21, Iunie, Iulie. Päduri, in
regiunea dealurilor subt montane. Tismana; Govora (Knecht. leg.);
Curtea-de-Arge§i, valea Hotei; Dealu-Mare la Bucov, gcl.eni; Sinaia
(Knecht.); Odobe§ti, Vraticea.
** Stipulil au marginea intréga.
V. villosa Roth. tent. fi. germ. 2 p. 182 (1789); Sturm
deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 359; Koch syn. p. 214; Schlechtd.

Lang. deutsch. 24 fig. 2479. V. polyphilla Wald. et Kit. rar. hung.
3 tab. 254 (1812); M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 159-non Desf. Vulg. 314-
zeiriche. C481e. Maiu-Iulie. Cranguri, maracinigiuri, garduri
rustice. Cerneti; Craiova; Calimanegti, Coziea ; Alexandriea; Ionegti,
Vultureanca; Comana ; Bucuregti. ( Vpolyphylla Grec. enum. p. 20-non
alior.); Ciocanegti, Perigi; Ploegti; Galati; Bräila ; Dobrogea: Bairam-
dede, Copadin, Constanta.
V. varia Host fi. austr. 2 P. 332 (1831); Boiss. fi. orient. 2
p. 590 Gremli fi. analyt. suisse p. 110. V. villosa ß. glabrescens Koch syn.
ed. 1837 p. 194; Ledeb. fi. ross. 1 p. 676. Y. pseudo-villosa Schur
enum. transs. p. 166 (1866). V. dasycarpa Schur ap. Kanitz pl. roman.
p. 35-non Ten. V. pseudo-Cracca auct. ex p.-non Bert. Oracca varia
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 469. Maiu-Iulie. Tuferigiuri, maraci-
nigiuri, locuri de cultura; comuna. Hinova, Severin, V6rciorova;
CalimAnegti; Ionegti, Morteni, Vultureanca; Ciocanegti, Chitila, Bucu-
regti ; Comana; Perii, Ploegti; Tecuci; Birlad ;
V. Cracca L. spec. p. 1035; Stunn deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 357; Koch syn. p. 213; Boiss. fi. orient. 2 p.585; Schlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig. 2477. V. pontica Willd. spec. pl. 3 p. 1094 ap.
Boiss. I. c. Oracea major Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 468. 74, Iunie-
August. Live4i, pomaril, cränguri, garduri, locuri cultivaie. Stra'haea;
Brogteni ; Calimanegti; Corbeni, Curtea-de-Argegi; Pitegti; Titu;
Chitila, Bucuregti (Grec. enum. p. 20); Comana; Predeal, Sinaia;
Câmpina, Brebu; Braila, Lacu-Sarat ; Buz6u, Bisca-Rusilei; Agapiea,
Neamtu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 20); Hangu i prin Suceava.
V. tenuifolia Roth. tent. fi. germ. 1 p. 309 (1788) ; Sturm
deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 358: Koch syn. p. 214; Boiss. fi. orient.
2 p. 586; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2478. Cracca tenuifolia
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 469. 21, Iunie- August. Liveli, pomärif, crän-
guri, garduri, locuri de culturA ; specie comuna (Gree. enum. p. 20).
Cerneti; Craiova; Campulung; Titu; Bäneasa; Comana ; Ciocanegti,
Chitila, Bucuregti ; Perigi; Ploegti; Galati; Tirgu Ocnei;
V. stenophylla. V. tenuifolia (3. stenophylla Boiss. fi. orient.
2 p. 586 (1872); Velen. fi. bulg. p. 163. V. tenuifolia var. laxitiora
Griseb. specil. rumel. 1 p. 82 (1843), sed nomen non usitatum. V.
elegans Guss. prodr. 2 p. 438. °4 Maiu, lunie. La locuri vechi cul-
PAPILIONACEA 189
tivate, cdmpuri, märdciniliuri. Dobrogea pe la Mangaliea, Tusla; Con-

stanta, Bairamdede, Copadin; Isaccea; Nicolitel, Coco§i.
35. ER171732 L. gen. n. 878.

§ 1. Stilul la virf cu peri impregiur.
I. E. tetraspermum L. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32;
DC. prodr. 2 p. 367; Koch syn. p. 218; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2496. Vicia tetrasperma Moench meth. p. 148; Boiss. fi. orient. 2
p. 596. (1) Iunie, Iulie. Cdmpuri, liveli, garduri rustice, mdracini§i,
locuri cultivate. Valea-Tesnei; Cioctinelti, Chitila, Bucureqti ; Co-
mana; Lehliu; Fete§ti; Braila; Dobrogea.
Unele exemplare, precum cele de la Comana, au adesea pe-
dunculele biflore, extremitatea pedunculard aristatd, Insà lungimea
lor nu intrece f6ea respectiva li legumenul este Cu patru sètninte.
2. E. hirsutum L. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; DC.
prodr. 2 p. 366; Koch syn. p. 218; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2495. Vicia hirsuta Koch syn. ed. 1(1837) p. 191; Boiss. fi. orient. 2
p. 595. CI) Tunie, lulie. Campuri, liveli, grane, porumbi§ti, garduri,
drumuri. Vérciorova, Severin, Hinova; Craiova ; Ione§ti, Cacova, Vul-
tureanca ; Ciocdne§ti, Chitila, Bucure§ti; Comana; Paserea; Birlad.
§ 2. Slilul la virf cu peri numa pe dunga superi6rd.
3. E. Lens Lin, spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; Koch
syn. p. 219; Boiss. fi. orient. 2 p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2500. Lens esculenta Wench. meth. p. 131 (1794). Cker Lens
Willd. spec. 3 p. 1114 (1800). Vulg. Linte. 9 Iunie, Iulie. De
origine asiaticd, introdus §i intretinut prin culturd pentru uzul ali-
mentar (Grec. enum. p. 20).
26. CICER L. gen. n. 1189.
I. C. arietinum L. spec. p. 1040; DC. prodr. 2 p. 354; Koch
syn. p. 212; Boiss. fi. orient. 2 p. 560; Schlechtd. Lang. deutsch 24
fig. 2472. Vulg. Nelut. Nohot. Cker. () Iunie, Iulie. De origine
egiptiand §i asiatica; din vechime introdus §i intretinut prin culfurd
pentru uzul alimentar.
27. PISITM Tourn. inst. tab. 215.

I. P. sativum L. spec. p. 1026; DC. prodr. 2 p. 368; Koch
syn. p. 2207 Ledeb. fi. ross. 1 p. 660; Boiss. fi. orient. 2 p. 622;
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2503. Vulg. Mazére, (.) Maiu- Iu-
Grecescu D. Dr.- C. 1324. 15
100 CONSPECTUL SLSTEMATIC
lie. De origine din Siriea, Azia-Mica; din vechime introdusä §i intre-

tinutä prin culturil pentru uzul alimentar (Grec. enum. P. 20).
2. P. elatiue Stev. in M. Bieb. fi. t. C. 2 p. 151 (1808) ; DC.
prodr. 2 p. 368; Koch syn. p. 220; Ledeb. fi. ross. 1 P. 661; Boiss. fi.
orient. 2 p. 623. Vulg. Maz&e sabatied. 0 sau c3' Maiu, Iunie.
Prin tuferi§e pe c6stele petròse ale muntilor la Vêrciorova (Grec. in
Br. prodr. p. 546).
28. LATHYRUS L. gen. n. 872.

§ 1. Folie nefoliolate, consist numa din petiol; stipulil folio§i
(Nissolia).
I. L. Aphaca L. spec. p. 1029; DC. prodr. 2 .p. 372; Koch syn.
p. 220; Ledeb. fi. ross. 1 p. 680; Boiss. fi. orient. 1 p.602 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig 2505. Q Maiu, Iunie. Tuferi§e, livedi de
luncg. Vèrciorova; valea Cociocului la Peri§i.
2. L. Nissolia L. spec. P. 1029; DC. prodr. 2 p. 372; Koch
syn. p. 220; Ledeb. fi. ross. 1 p. 680; Boiss. fi. orient. 2 p. 603;
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2506. Q Maiu -Iulie. Liveli la
locuri josnice umede, lunci. Craiova ; Caracál ; Comana; CiocAne§ti,
Peri§i; Váleni ; Ploe§ti, Tirg§ior ; Ia§i.
p. leiocarpus. L. gramineus Kern. cest. bot. zeit. ann. 1863
p. 188; Neilr. diagn. P. 42. Comana.
§ 2. Petiolurile foliolate, uni-bi-multijugate; stipulil folio§i. (La-

thyrus).
1. Pedunculele 1 -2 flore-; Anuale.
* Semintele netede.
L. spheericus Retz. obs. 3 p. 39 (1791) ; DC. prodr. 2
P. 372; Koch syn. p. 221; Ledeb. fi. ross. 1 p. 680 ; Boiss. fi. orient. 2
P. 613.Q Maiu, Iunie. Päduri pe dealuri. Craiova.
Semintele tuberculato-scabre.
L. setifolius L. spec. p. 1031; DC. prodr. 2 p. 373; Koch
syn. p.222; Boiss. fi. orient. 1 p. 611. Tuferi§iuri pe c6stele pe-
tròse ale muntilor. V8rciorova (Borb. miss.)
L. hirsutus L. spec. p. 1032; DC. prodr. 2 p. 373; Koch
syn. P. 222; Boiss. fi orient. 2 p. 609; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2509. 0 Iunie, Iulie. Tuferi§e, locuri deschise, câmpuri. Cor-
PAPILIONACEN 191
beni; Bäneasa, Comana; Ciocäneti, Buftea, Peri§i ; Crivina (L. ensifo-

Jim Grec. enum. p. 21-non Bedard).
L. odoratus L. spec. p. 1032. Vulg. Indrigain. Sdagele-Voi-
nieului. Q T6td vara. De origine asiaticd, introdus i intru-cdtva
vulgarizat In horticulturd, in Moldova mai cu seamd.
2. Pedunculele multiflore. Perenice.
* Caulif angulati, insd nearipati.
G. L. tuberosus L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 378; Koch
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2510. Vulg. Bobugior. Metaried.
Fasolied. Jiasui. 21. Iunie-August. Cränguri, märdcini§iuri, live4i,
pomärii, locuri cultivate ; specie comunä (Grec. enum. p. 21). Craiova;
Rimnic ; Corbeni; Cdmpulung; Netoti, Alexandriea; Comana;
ne§ti, Bucure§ti; Buftea, Peri§i, Crivina;
L. pratensis L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 370; Koch
syn. p. 223; Ledeb. fi. ross. 1 p. 683; Boiss. fi. orient. 2 p. 61.5;
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 9511. 3. Iunie, Julie. Livedi, clue-
purl, tuferip, vil. Cerneti; Craiova; Campulung; Vulcana; Comana ;
Ciocdne§ti, Buftea, Chitila, Bucure§ti ; Peri§i, Crivina (Grec, enum.
p. 21) ; Predeal; Sinaia (Grec. 1. c.) ; Cdmpina; Vdleni; Sloboziea din
Ialomita ; Mdnästirea Neamtu (Chan.) ; Schitul Rar'éu; Jai.
13. uliginosus Wierzb. ap. Heuff. enum. banat. p. 61 (1858). Mär-
cute, Fundeni (fide Borb. in litt. 1881); Ciocdne§ti; Crivina.
L. Hallersteinii Baumg. enum. transs. 2 p. 333 (1816) ;
Heuff. enum. banat. p. 61; Neilr. diagn. p. 42. L. prettensis b. grandi-
stipulus Rochel rar. banat. tab. 16 (1828). L. septum Koch syn. ed. 2
p.223 (1843) ; Griseb, et Sch. iter hung. sp. u. 18-non Scop. 2i. Main-
Iulie. Tuferke In regiunea montand. Vésrciorova; Rimnic la pädurea
Gurandea; Cdmpulung; Predeal, Sinaia; Cdmpeni distr. Bacán (Br.).
** Una' angulati, angulil aripati.

L. latifolius L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 370; Koch
syn. p. 223; Ledeb. fi. ross. 1 p. 684; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2514. Iulie, August. Prin vii, tuferi.liuri, in regiunea dealu-
rilor. Ve'rciorova; Severin, pe dealul Buliga prin vil, Cerneti prin 41;
Hinova;
L. platyphyllus Retz. prodr. fi. scand. ed. 2 n. 882 (1795);
Koch syn. add. p. 443. L. heterophyllus fl. unijugua Koch syn. p. 224.
192 CONSMCPUL SISTEMATIG
L. silvestris 3. latifolius Peterm fi. lipsc. p. 545 (1838); Gren. Godr.

11. fr. 1 p. 483. - 2i. Iunie-August. Pe lingd pdduri, tuferi§e, cranguri,
locuri cultivate, garduri rustice. La noi frecuent. Corbeni ; Netoli,
Alexandriea; Mum, Comana; Titu, Ghergani, Ciocanegti (L. latifo-
lius Grec. enum. p. 21-non L. nec DC.); Bucuregli; Perigi, Crivina4
Buda, SIdnic; Brogteni pe Neagra in Suceava.
II. L. silvestris L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 369; Koch
syn. p. 223; Boiss. fi. orient. 1 p..611; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2513. - Iulie, August. Pe lingd päduri. Oldnegti.
29. °ROBINS L. gen. n. 871.
§ 1. Florile gälbenif, galbene sau auril.
Foliolele foilor fórte 'Auguste, lineare oblungi.
I. O. versicolor Gmel. syst. veget. 2 p. 1108 (1791). O. varius
Sims. bot, mag. tab. 675. 0. albus 13. versicolor Koch syn. p. 225;
Ledeb. fi. ross. 1 p. 692 var. 1; Boiss. fi. orient. 2 p. 618; Lindem, fi.
cherson. I p. 176. - Diferd de 0. pannonicus Jacq. enum. hort. vin-
dob. p.128 (1762) = O. albus L. Ill. suppl. p. 327 (1781) numa prin florile
sale avind stindardul (vexila) gälbeniu cu spatele roz-palid sau cam
purpuriu, aripile gi carinele galbene. - 71. Maiu, Iunie. Tuferigiuri,
margini de pdduri, liveqi. Pitegti, Valea-Mare; Ciocänegti, Chitila ;
Comana, Blneasa; Lehleiu; Brdila; Tirgu-Ocnei; Birlad; Ia§i ; Boto-
giani, Ro§iori.
Foliolele foilor late, ovale sau ovato-acuminate.
2.0. ochroleucus W. et Kit. rar. hung. tab. 118 (1804); DC.
prodr. 2 p. 378; Rchb. germ. exc. p. 538; Neilr. diagn. p. 43. Vicia
Pilisiensis Asch. et Janke legum. europ. in természet. Mzet. IX. 1885
pars 2 p. 140. - Maiu, Iunie. Pgdure, prin lunca Craiovei.
0. laevigatus W. et Kit. rar. hung. tab. 243 (1812); DC.
.prodr. 2 p. 378; Rai). germ. exc. p. 536. 0. luteus T. lcevigatus Ledeb.
fi. ross. 1 p.690. 0. glaberrimus Schur enum. transs. p. 174 (1866). -
Iunie, Iulie. Päduri in regiunea montani din Moldova. Brogteni
distr. Suceava (Br.) pe Dealu-Ursului!
0. transsilvanicus Spreng. syst. veget. 3 p. 260 (1826);
Schur enum. transs. p. 174. 0. loevigatus Baumg. enum. transs. 2
p. 329 (1816)-non W. et Kit. - 21, Iulie. Päduri, tuferi§e. lagi pe la
Socola.
5. 0. aureus Stev. in ind. 3 hort. petropol. 1837 p. 42; Ledeb.
PAPILIONACE/E 198
fi. ross. 1 p. 689; Boiss. fi. orient. 2 P. 621. 21, Maiu, Ernie. Päduri
in regiunea dealurilor. Craiova; Comana; In Dobrogea pe Fratele-Tu-
uiatului (Br.).
§ 2. Florile purpurif, azurif sau violete.

0. variegatus Ten. prodr. suppl. 1 p. 62(1815); Dp. prodr. 2
p. 377; Koch syn. p. 224. Boiss. fi. orient. 2 p. 620; Schlechtd, Lang.
deutsch. 24 fig. 2517. Orobus vernus b) latifolius Rochel rar. banat.
fig. 36 (1828); Neilr. diagn. p. 43. Vulg. Mdlurici. Maiu, Iunie.
Päduri, dumbrave, rediuri. Cerneti; Craiova; Popinzti1e0i; Conte0i
pe la valea Rincaciovului; pädurea Mogo05ei ; Comana ; Pasärea;
Buz'éu la Dumbrava; Tecuci la pädurea Bodeasa.
IL vernus L. spec. p. 1028; Sturm deutsch. h. 7; DC. prodr. 2
p. 377; Koch syn. p. 224; Boiss. fi. orient. 2 p. 619; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2516. 0. vernus vulgaris Neilr. diagn. p. 43. Vulg.
Ordsticd. Pipigioi. Pupegioare. Pupezele. 4, Aprilie, Maiu. Päduri
in regiunea dealurilor; specie vulgara (Gree. enum. p. 21). Cerneti ;
Craiova ; CaracAl ; RImnic; Piteti, Trivale ; Campulung; Campina ;
Sinaia ; Piatra, Agapiea, Neamtu; Birlad; ; Boto0ani.
0. niger L. spec. p. 1028; DC. prodr. 2 p. 378; Koch syn.
p.226 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 620; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2521. Vulg. Ordsticd. Mdzerica-Cucului. Linte-négrd. )
Maiu, lunie. Päduri umbr6se, dumbrave, codri. Cerneti ; Contelti ;
Sinaia ; Campina; pädurea Mogov5ei; Comana; Tutova; in Dobrogea
pe la Mein, Coml.
Trib, IV. PHASEOLE/E R. Br. Cotiledonil gro0, farino0, epigeoi,
de 0 in timpul germinatiei nu se transform In foi stomatifere, totu0
rèsar afarä 0 nu rè'män In p6m8nt. Legumenul unilocular sau multi-
'ocular prin septuri parenchimice transversale interseminale. Foile
compuse, f6rä eiri.
30. PHASEOLUS L. gen. n. 868.

I. Ph. vulgaris L. spec. p. 1016; Savi mem. 3 P. 14; DC.
prodr. 2 p. 392; Koch syn. p. 226; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2523. Vulg. .P asole. Fdsui. Maiu - August. De origine in-
dianä, din antichitate Intretinut i propagat prin eulturä pentru uzul
alimentar. Varietäti numer6se prin culturl.
Soja hispida Mcench meth. p. 153; DC. prodr. 2p. 396. Vulg.
Soie, Fasole-japonezd. Introdusa in cultura abia in caleva locuri ;

are oarec,are fav6re pentru a fi vulgarizata.
Corals Siliquastrum L. spec. p. 534. Vulg. Cercis. Arbust;
in cateva parti prin parcuri §.1 gradini; ornamental.
XXXVI. CESALPINACEE R. Br. gen. rem. p. 19.

1. GLEDITSCHIA L. gen. n. 1159.
I. G. triacanthos L. spec. p. 1509; DC. prodr. 2 p. 479; Lin-
dem. £1. chers. 1 p. 177. Vulg. Bellied. Salcrn. Gledicie. t? Maiu.
Originar din Carolina, introdus §i naturalizat; pentru parcuri, gradini
alee.
XXXVII. DRUPACEA DC. fi. fr. 4 p. 479.

1. AMYGDALUS Tourn. instit. tab. 402.
I. A. nana L. spec. p. 677; DC. prodr. 2 p. 530 ; Ledeb. fi. ross. 2
p. 1 ; Koch syn. p. 227; Boiss. fi. orient. 2 p. 643; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2251. Vulg. Migdal-pelgresc. Migdal-pitic. t? A-
prilie. In regiunea campéna danubiala, pe lingä paduri, maracini§iuri.
Segarcea in Doljiu calea despre Valea-Bisericei; intre Calara§i §'t 01-
tenia pe la Mônastire §1 1116ra-Särac5. (Grec. enum. p. 21) ; Lehliu
pe la gara ; in Dobrogea pe la Cilic, Trestenic (A. Pallasiana Br. veg.
dobro. p. 7 et excic.!)
A. communis L. spec. p. 677. Vulg. Migdat. Martie, A-
prilie, In cultura, prin unele grädini; la noi rar.
PERSICA Tourn. instit. tab. 400.
I. P. vulgaris Mill. dict. ed. germ. 3p. 465 (1768); DC. prodr. 2
p. 531 ; Koch syn. p. 227; Ledeb. fi. ross. 2 p. 3; Boiss. fi. orient. 2
p. 640. Amygdalus Persica L. spec. p. 670. Vulg. Persic. t? Martie,
Aprilie. Originar din Armeniea, Asia-Mica; cultivat pentru fructele
sale : persice. Numer6se varietati cu fructele p'e'r6se, carnea galbena
sau role;cu fructele glabre. P. kepis DC.
ARKENIACA Tourn. instit. tab. 399.
I. A. vutgaris Lam. encycl. meth. 1 p. 2 (1786) ; DC. prodr. 2
p. 532; Boiss. fi. orient. 2 p. 652. Prunus Armeniaca L. spec. p. 679;
Ledeb. fi. ross. 2 p. 3; Koch syn. p. 228; Schlechtd. Lang. deutsch. 25;
fig. 2553. Vulg. Cais. Zarzetr. t? Martie, Aprilie. De origine asia-
tica veche, introdus §.1 vulgarizat in cultura pentru fructele sale : caise,
DRUPACEZE 195
zarzare, dupa cum sunt mai mari, mai gustóse §i Cu simburil dulci,
sau mai mici §.1 cu simburil amari, ambele la exterior pubescente ;
altele glabre, caise-golap, galbene sau persicine.
PRUNUS Ass. gen. 34r.
I. P. spinosa L. spec. p. 681; Sturm deutsch. h. 9; DC. prodr. 2
p. 532; Koch syn. p. 228; Ledeb. fi. ross. 2 p. 4; Boiss. fi. orient. 2
p. 650; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2554. Vulg. Gotobrel. Mara-
cine. Por umbar. Soorombar. Tern; fructele porumbe-negre,poroambe,sco-
roambe. t? Aprilie, Main. In regiunea campéna §i a dealurilor
regiunea montana inferióra ; specie vulgarä. (Grec. enum. p. 21).
13. brachypoda Borb. (1879). Tuferiiuri. Averciorova la p6lele
Alionului lingä frontierä. (C. Baenitz exic.)
7. dasyphylla Schur enum. transs. p. 178. Campuri pe Tina
drumuri. Craiova; Bucure§ti.
P. insititia L. spec. p. 680; DC. prodr. 2 p. 532; Koch syn.
p. 228; Ledeb. fi. ross. 2 p. 5; Boiss. fi. orient. 2 p. 651; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2555. Vulg. Prun-sdbatic. Prun-gogonet.
t? Aprilie. Tuferisiuri pe còste. Campina, laturea despre Doftana;
vre o doa-trei individe, §i numa aici 'I am aflat. Fi-vor spontanee sau
scapate din culturl §i aci sOlbäticite ?
Acestei specie se atribue§te varietatile de prune obtinute prin
cultura §i care sunt caracterizate prin forma lor rotunda §i cam depri-
prin col6rea verde, galbenie, ramena, sau vinäta, prin carnea lor
aderenta de simbure, sucòsa §i sacharatá etc., varietäti denumite prune-
rotunde, prune-geildane, goldane, avratne, bardace, renglote sau renclode
(din frantuzescul Reine-Clauda, Prunus Claudiana Pers.) etc.
P. domestica L. spec. p. 680; DC. prodr. 2 p. 533; Koch
syn. p. 228 ; Ledeb. fi. ross. 2 p. 5; Boiss. fi. orient. 2 p. 652; Schlechtd.
Lang. deutsch.5 fig. 2556. Vulg. Prun. Perj. t? Aprilie. De
veche origine asiaticä, naturalizat §i intretinut prin cultura (Gree.
ennm. p. 21, constituind ograde sau live4i de pruni.
Presentéza numereosegarietäti Intru ce concerne fructele, relativ
la marimea, colerea, carnea §.1 gustul lor; astfel, la noi se numesc
prune albe, prune rumene sau ro§ir, prune vinete; altele prune varatece
sau moi, prune baleg6se iar in Moldova prune; altele tardive sau tom-
natice dise prune brumdrit, in Olteniea prune-vinete 0 in Moldova
perje; apoi, aItele sunt mari cu git lise prune-pope§ti etc.
4. P. oerasifera Ehrh. beitr. 4p. 17 (1792); Koch syn. p. 229.

P. divaricata Ledeb. fi. ross. 2 p. 5 (1844); Boiss. fi. orient 2 p. 651.
P. domestica y. Myrobolana DC. prodr. 2 p. 533. P. communis var My-
robolana L. spec. p. 680 ap. DC. I. c. - Vulg. arcodug. Curcudel ;
fructele sale corcoduge, curcudele ; variez : verli-galbenii sau galbene,
purpuril, vinete. - t? Aprilie. In cultura; naturalizat, vulgarizat.
CERASTIS fuss. gen. p. 34o.
I. C. avium Mcench méth. p. 672 (1794); DC. prodr. 2 p. 535;
Koch syn. p. 229; Ledeb. fi. ross. 2 p. 6; Boiss. fi. orient 2 p. 649;
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2557. Prunus avium L. spec. p. 680. -
Vulg. Ciregiu-amara. Ciregiu-pasaresc. Oirefiu-s8batic. Ciregiu-de-pa-
dure ; fructele sale cirege amare negre mici : C. avium a. silvestris Ser.
in DC. prodr. 1. c.; cirege amara negre mari : C. avium (3. macrocarpum
Ser. in DC. prodr. I. c.; cirege amare albe mari : C. avium y. pallida
Ser. in DC. 1. c. - t? Aprilie. In stare selbatica §i de cultura mai ales
varietatea alba.
C. Duracina DC. fi. fr. 4 p. 483 (1805); prodr. 2 p. 535.
Prunus Cerasus var. Bigarella et var. Duracina L. spec. p. 679 ap. Ser.
in DC. 1. c. P. Duracina Rchb. germ. exc. p. 643. P. Cerasus y. Du-
racina Koch syn. p. 229. - Vulg. Ciregiu-petros; fructele mari cor-
diforme avènd carnea tare dar &aged/ §i dulce : cirege petrdse, ce
variez dupe culóre, unele peste tot alb-galbenii, sau ro§il negricióse sau
ro§il rumene : cirege draganele. - t? Aprilie, Maiu. - In regiunea
dealurilor, prin vai, paduri pe langa vil, in culture. §i subspontaneu.
La noi cele mai renumite draganele sunt cele de la Pite§ti.
C. Juliana DC. fi. fr. 4p. 482 (1805) ; prodr. 2p. 536. P. Ce-
rasus var. juliana L. spec. p. 679. P. juliana Rchb. germ. exc. p. 643.
P. avium (3. juliana Koch. syn. p. 229. - Vulg. Ciregiu-dulce. Ciregiu-
de-Ispas ; fructele mari cordiforme galbenil. rumene, ro§il, a rar cam
negre, au carnea mcile, suculenta §i dulce : cirege, cirege-de-ispas, cirege-
dulci. - t? Aprilie. In cultura, arbore f6rte vulgarizat.
C. vulgaris Mill. dict. n. 1 (1759). C. acida flora wetter. 2
p. 185 (1800). C. Caproniana DC. prodr. 2 p. 536 (1825). Prunus Ce-
rasus a. Caproniana L. spec. p.769 (1764) ; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2558. Prunus acida et austera Ehrh. beitr. 7 p. 129 (1792).-Vulg.
Vigin ; fructele glob6se u§ior deprimate au carnea ni6le, mai mult sau
mai putin acide, astringento-acide sau acido-dulci§ióra, ro§ie in-
chisa sau cam deschisa, mai mari sau mai mici ; vigine, vigine-romi-
DRITACEE, SANGEFISORBACER 1137
negti, vigine-turcegti.t? Aprilie, Maiu. In culturá g'i spontaneu prin

rtispändire de semi* ; arbore fórte vulgarizat.
5. C. chamsecerasus Lois. in Duham. arbr. ed. nov. 5 p. 29,
lab. 5; DC. prodr. 2 p. 537; Boiss. fi. orient. 2 p. 649. C.pumila Pall.
iter. 1 p. 153 (1771). Prunus chamceeerasus Jacq. collect. 1 p. 133
(1786); Koch syn. p. 2929; Ledeb. fi. ross. 2 p. 6; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2559. Vulg. Ciregi-pitie. Ciregi-de-Bdragan.
t? Aprilie, Maiu. Pe längä tuferigiuri, prin märkinigiuri in regiunea
meridionalä a tèrei. Craiova ; Ionegti, Cacova, Vuftureanca; Bäneasa ;
Comana; Lehliu.; in Dobrogeape la Tulcea spre Nicoll/el, Cocogi.
8. PADUS DC prodr. 2p. 539

I. P. Mahaleb. Prunus Mahaleb L. spec. p. 678; Koch syn.
p. 230 ; Ledeb. fi. ross. 2p. 8; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 25 fig. 2561.
Cerasus Mahaleb Mill. dict. No. 4; DC. prodr. 2 p. 539; Boiss. fi. or. 2
p. 649. Vulg. Mdlin. t? Maiu, lunie. Päduri in regiunea sub-
montanä g't a dealurilor : pe la Vèrciorova ; in Muscel la Valea-Mare
la Tirgu-Dealului ; in Dobrogea pe la Greci gi la Mônästirea Cocogi ;
.1.1
¡a Bucuregti in culturl (!).

2. P. racemosa Gilibl. fi. lithuan. 5 p. 231 (1781). P. vulgaris
Host, fi. austr. 2 p.4 (1831). Prunus Padus Lin. spec. p. 677; Koch syn.
p. 230; Ledeb. fi. ross. 2 p. 8; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2560.
Cerasus Pidus DC. prodr. 2 p. 539; Boiss. fi. orient. 2 p. 230. Vulg.
Min. t? Maiu. Paduri in regiunea submontanä gi a dealurilor :
Cerneli pe Iorgutova ; Rimnic ; Pitegti; Contegti pe Beuca gi pe va-
lea Rincäciovului ; in Suceava la Fälticeni li Mälin ; Tecuci ; Iagi.
P. Yirginiana. Cerasus virginiana Michx. fi. bor. americ. 1 p.285
(1803); DC. prodr. vol. 2 p. 539. t? Maiu. Arbor mediocru, de ori-
ginä americanä, existä in multe grädini gi parcuri prin Bucuregti (!)
g'i prin alte locuri din pa.
XXXVIII. SANGUISORBACE/E Lindl. syn. brit. fi. p. 102

1. SANGUISORBA L. gen. n. :46
I. S. officinalis L. spec. p. 169; DC. prodr. 2p. 593; Koch syn.
p.257; Ledeb.fl. ross. 2 p. 27 ; Boiss.fl. orient. 2 p.731; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2548. Sdngerie. Sorbestrea. 21, Iunie - August. Li-
ve0i, pomärii. In Argegi pe la Merigani (Grec. in Br. prodr. p. 531);
Corbeni ; Memästirea Near* (Chan.); in Suceava prin lunca de la

Sasca spre Cornu Luncei f. multd.
2. POTERIUM L. gen. u. 1069.
I. P. sanguisorba L. spec. p. 1411; DC. prodr. 2 p. 594; Koch
syn. p. 258; Ledeb. fi. ross. 2 p. 26; Boiss. fi. orient. 2 p. 733. P. glau-
rescens Rchb. germ. exc. p. 610 exclus var. (3; P. diclityocarpumSpach
ann. se. natur. 1846 p. 34. Sanguisorba minar Scop. ap. Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2549. Pimpinella Sanguisorba Gwen. fruct. 1
p. 162 (1788). Vulg. Bibernil. abarea. 21, Iunie, Iulie. Liveli, po-
maril, tuferi§iuri, holde. Rucär, Valea-Muierei ; Câmpina; Bäneasa,
Comana ; Chitila, Mogo§6ea.
2. P. poIygamum W. et Kit. rar hung. tab. 198 (1804); DC.
prodr. 2 p. 594; Koch syn. p. 258; Ledeb. fi. ross. 2 p. 27-sed nom.
nimis trivialis. P. muricatum Spach ann. se. nat. 1846 p. 36; Boiss.
fi. orient. 2 p. 733. Acelea§i numiri vulgare. 21. lunie, Iulie. Li-
veli, pomkril, holde ; Cu mult mai frecuent la noi ca precedentul.
Cerneti pe dealurile Iorgutovei §i ale Dumbrävitei; Bäneasa, Comana;
Chitila, Ciocdne§ti, Peri§i; Slänic, Väleni; Buzéu ; Focliani; Birlad.
3. ALCHEMILLA L. gen. n. r68

I. A. vulgaris a. L. spec. p. 178; DC. prodr. 2 p. 589; Koch
syn. p. 256; Ledeb. fi. ross. 2 p. 29. A. vulgaris genuina Boiss. fl.
orient. 2 p. 730; Sturm deutsch. h. 2; A. Kern. sched. fase. 3 n. 816
et Auct. pl. A. vulgaris var. pratensis Schm. fi. bohem. 3 p. 88 (1794).
A. vulgaris var. macrotoma Borb. exsic. ! Vulg. CretifiGret. Rasa.
71. Iunie - August. Päsciuni i liveli alpine %i subalpine. Plaiul Clop-
nilor pe cracu Bulzului ; Sinaia (Grec. enum, p. 23); Predeal; plaiul
CumpAtului i peplaiul Gagului la Posada; Mônästirea Neamtului (Chan.
exsicc.); la Schitul Rar6u.
2. A. alpestris Schm. fi. bohem. vol. 3 p. 88 (1794). A. glabra
A. Kern. sched. fase. 3 n. 817; Simk. enum. transs. p. 224; Sag. et
Schn. carp. centr. 2 p. 142 - non DC. fi. fr. 4 p. 46 (1805). A. glabr ata
Tausch (1821). A. vulgaris a. glabra Wimm. et Grab. fi. siles. 1 p. 135
(1827). 21. Iunie - August. Live4i, locuri cu iérbg, välcele umede in
regiunea subalpinä. Buceci in valea Urlät6rea (Knecht.); Predeal ;
Mônästirea Neamtului (Chan. exsicc.).
De staturit mai 'naltä ea precedenta; cauliI la bag cam culcati,
SANGUISORBACEZE, ROSACEZE 199
apoi adscendento-erecti, foliati; foile radicale ample de un verde ce

bate in gälbeniu; tòtä, planta cu totul glabrä.
A. acutiloba Stev. verz. taur. p. 152 (1852) ; Buser in
bulett. de l'Herb. Boissier tome IV (1896) No. 11 p. 758 amplè des-
cripta. A. vulgaris P. major Boiss. fi. orient. vol. 2 p. 730. 24. Iunie,
Iulie. Prin väi §i välcele mlältinóse in regiunea montaná subalpinä,
pe ling aplióre. Predeal, copios; Azuga (Knecht.), Bu§teni, Sinaia.
Robustä, inaltä ca de 30-40 cent. foile ample §1 nu profund
lobate, cele radicale lung petiolate ; laciniile caliciultif cu mult mai
acute ca la cele lalte, egalez sau intrec lungimea tubului calicinal.
Planta' peste-tot acoperitä cu abundent indument pros §i chiar
pedicelele caliciului, peril caulinari §i. petiolari intin§i qi tot indumentul
este lipsit de reflectul sericeu.
A. montana Willd. enum. h. berol. p. 170 (1809). A. alpina
p. hybrida L. spec. p. 179, sed Alchemillce alpináce L. loc. cit. non per-
tinet. A. hybrida Hoffm. fi. germ. 1 p. 79 (1800) nomen ineptum ; DC.
prodr. 2 p. 589. A. vulgaris p. subsericea Koch syn. ed. 1 p. 231 (1837);
Ledeb. fi. ross. 2 p. 29; Boiss. fi. orient. 2 p. 730. A. pubescens Koch
syn. ed. 2 p. 256 et Auct. plur.-non M. Bieb. 7], Iunie- August.
Plsciuni in regiunea alpinä §i subalping. Muntele Coziea; Buceci.
A. fissa Schummel in Wimm. et Grab. fi. siles. 1 p. 136
(1827) ; Sturm deutsch. h. 56; Koch syn. p. 256; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2541. A. pyrenaica Dufour in Gren. Godr. fi. fr. 1
p. 565 (1848). 74, Iulie, August. Locuri cu iérbä., stand, prin väi
umbróse subalpine. Buceci.
A. arvensis Scop. fi. earn. p. 115(1772); DC. prodr. 2p. 590;
Koch syn. p. 257; Ledeb. fi. ross. 2 p. 30; Boiss. fi. , orien. 2 p. 731;
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2547. Aphanes arvensis L. spec.
p. 179. J. Iunie, Iulie. Locuri cu iérbä pe stanci calcare : Valea
Oltetului la Pescerea-Polovraci.
XXXIX. ROSACE/E Juss. gen. pl. 334.
Trib. I. SPIRE/E DC. Gineceul multicarpelar, carpelele intre ele
libere ; fructu policarpic multifolecular, foleculele polispermice, ventral
dehiscente.
1. SPIR/EA L. gen. n. 630.
§ 1. Lignescente; foile simple, intregi sau dentate, dentato-serate,
nestipulate,
200 CONSPECTUL BISTEMATIC
I. S. ulmifolia Scop. fi. earn. 1 p. 349 tab. 22 (1772); Sturm

deutsch. h. 62; DC. prodr. 2 p. 542; Koch syn. p. 231; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2563; Pokorny holzpfl. tab. 70 fig. 1321-23.
S. chamoedryfolia Jacq. hort. vid. 2 p. 66 tab. 140 (1776)-non L.-
1 Maiu, Iunie. Pacluri i vai umbnise in regiunea montan6 Buceci
In valea Ialomitei, la Urlätoarea i Sinaia ; Bugteni, Predeal ; Neamtu;
in Suceava pe Borca, pe Neagra gi pe Barnaru.
banatica Simk. enum. transs. p. 213 (1886) et exsic. ! Spiro=
banatica Janka adat. magyar delkel. flor, in termesz kOzi. XII 1874
p. 166. Stanci. Valea Oltului pe la Coziea in sus, pe Cirlige.
2. S. chameedryfolia Lin, spec. p. 701; DC. prodr. 3 p.542;
Koch syn. p. 231; Pokorny holzpfl. tab. 72 fig. 1333-42; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2563, B. S. media Schmidt cester. baumz.
tab. 54 (1792). S. media var. glabrescens Simk. enum. transs. p. 213
et exsic.! S. oblongifolia W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 235 (1812);
Ledeb. fi. ross. 2 p. 13. "r? Main, Iunie. Päduri in regiunea montanä.
Sinaia.
3. S. crenate L. spec. p. 701; Ledeb. fi. ross. 2 p. 11; Boiss.

fi. orient. 2 p.689 exclus. synon.; Pocorny holzpfl. fig. 1328-1332.
Vulg. Tauld. Tavalga. t? Maiu, Iunie. Päduri pe dealuri gi in
päxtile munt6se mici. Vérciorova; Craiova spreLeamna; Dobrogea
la Greci (Br.) ; grädini i parcuri : Bucuregti (S. hypericifólia Grec.
enum. p. 22-non L.); in &au; Iagi etc.
S. salicifolia L.; S. callossa Thumb. ; S. opulifolia L. Vulg.
Tauld. t? Maiu, Iunie. Grädini i parcuri. Bucuregti;
§ 2. Ierbacee; foile compuse bi-tripinate, nestipulate.

4. S. Aruncus L. spec. p. 702; DC. prodr. 2 p. 545; Koch.
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2564. Vulg. Barba-popei. Barba-
apului. C6da-priculicitor. Cornu-dracalai. .F16rea-Smeului. Muma-pd-
durei. Goliciunea-fetei-padurei. Iunie. Ncluri in regiunea mon-
tanl a Moldovei superi6re. Mônastirea Neamtu (Chania exsic. Grec.
enum. p. 22); in Suceava pe la Brogteni (Br.), in cheiie Barna-
rului (!);
§ 3. Ierbacee; foile compuse pinate, stipulate.

5. S. Ulmaria L, spec. p. 702; Sturm deutsch. h. 18; DC.
prodr. 2 p. 545; Koch syn. p.231; Ledeb. fi. ross. 2 p 18; Boiss. fi.
ROSACEX 201
orient. 2 p. 690; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2565. Vulg.

Crept:Fa. CapriMe. 21. Iunie, lulie. PAduri, margine de paduri, in
regiunea montan. Corbeni In Arge§i; Sinaia (Grec. enum. p. 22) ;
Bu§teni, Predeal ; Mônästirea Neamtu (Chania); In Suceava pe mun-
tele Säni§ioara. Variag:
a. denudate Koch syn. p. 231 et Auct. pl. S. denudata Presl.
fi. cech. p. 101 (1819): foile verdi concolore i glabre pe ambe fate ;
[3. discolor Koch 1. c. S. glauca Schultz fi. starg. suppl. p. 26
(1819). S. Ulmaria a. tomentosa Camh. ap. DC. prodr. 2 p. 545: foile
pe fata superiòrä verdi, glabre, iar pe fata inferiòrä cenu§il sau
albicios-toment6se.
6.S. Filipendula L. spec. p. 436; Sturm deutsch. h. 18; DC.
prodr. 2 p. 546; Koch syn. p. 231; Ledeb. fi. ross. 2 p. 16; Boiss. fi.
Aglici. Firigea. FirigPa-alba. 21, Maiu, Iunie. Câmpuri, li-
vedi, räri§iuri, cränguri; specie vulgar& (Grec. enum. p. 22). Cerneti ;
Craiova; Campulung, Sturzeni; Bäneasa, Comana; CiocAne§ti, Chi-
tila, Bucure§ti; Filipe§ti, Câmpina, Ploe§ti; Väleni; Urlati; Buz6u ;
Tecuci, Birlad; Neamtu (Chau.); Ia§i.
Kerrie japonica DC. transact. ¡in. soc. 12 p. 156; prodr. 2
p, 541. Vulg. Teilior. t? Iunie. Arbust mediocru, introdus In
horticulturä. §.1 oarecum vulgarizat.
Trib. II. DRYADEIE Vent. Gineceul multicarpelar, carpelele fare

ele libere; fructul policarpic: achenii numeròse pe un ginofor capitu-
liform, deci exteriòre.
DMUS L. gen. n. 637

I. O. octopetala L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 20; DC.
orient. 2. p. 696; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2567. Vulg.
Arginticd. Cerentel. Iulie, August. Päsciuni, stänci, in regiunea
montanä alpinä superi6rA. Negoiu; Päpu§ea ; Buceci; Ceahläu; .Pe-
trile-Dòmnei.
GETIM L. gen. n. 636.

§. 1. Caulii pluriflori; stilul la mediloc uncinato-articulat, arti-
culul superior la maturitate se scuturri.
I. G. urbanum L. spec. p. 716; Sturm deutsch. h. 2; DC.
202 CONSPECTITL BISTEMATIC
prodr. 2 p. 551; Koch syn. p. 232; Ledeb. fi. ross. 2 p. 21; Boiss.
Crelncefi. Cerenjel. 2j, Iunie -August. Locuri
.Retdichi6rei.
umbróse, dumbrave. Vérciorova, dealurile Cernetului; Tirgujiul ; Mó-
nästirea Bistrita ; Contegti; Campulung ; Tirgovigte ; Bucuregti ; Co-
mana ; CAmpina, VAleni, Sinaia (Grec. enum. p. 22) ; Buzgu ; Tecuci ;
Fälticeni, Slatina, Gäinegti in Suceava; Piatra; Móndstirea Neamtu
(Chan. exsiel ; ; In Dobrogea pe la Môngstirea Cocogi,
g. G. Aleppicum Jacq. icon. rar. 1 tab. 93 (1786); Knapp. pl.
galiz. bukov. p. 388 nota n. 255; Simk. enum. transs. p. 215. G.
stictum Ait. hort. kew. 2 p. 217(1789); Ledeb. fi. ross. 2 p. 22; Boiss.
1 orient. 2 p. 697; Schlechtd. Lang. deutsch. h. 25 fig. 2569. G.
intermedium Bess. ap. DC. prodr. 2 p. 550 (1825) -non Ehrh. -
Iunie. Iulie. Plduri, tuferigiuri in regiunea montand din Moldova.
Ceahläu (Br.); Piatra spre Bisericani, Pängarati i Grumdzegti; in Su-
ceava fórte comun; Iagi pe la Birnova.
G. rivale L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 5; DC. prodr. 2
p. 551 exclus. variet. Koch syn. p. 232; Ledeb. fi. ross. 2 p. 23; Boiss. fi.
orient. 2 p. 697; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2570 tab. 1. Vulg.
Crancefi. gerenfel. c4Iunie, Iulie. Locuri umede sau turfacee prin
väile montane in regiunea subalpind. Negoiu i Jipu in Argegi ; Buceci,
Predeal, Azuga ; Neamtu pe la muntele Secu (Chan. exsic. Grec. enum.
p. 22); pe Raräu spre culmea despre Cdmpulungu Bucovinei.
t G. inclinatum Schleich. cat. pl. helv. 1815 et 1821. G. py-
renaicum Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2572 tab. 2. X G. Houle-
montanum Sag. et Schn. carp, centr. p. 131. Posedez un singur
exemplar pe care'l cred a fi speciea acésta gi care este datorit ami-
cului W. Knechtel, gäsit in Buceci. Desvoltarea sa neperfectá nu'mi a
permis a observa morfologiea carpelelor; insd, judecat dup6" forma
foilor i aspectul florilor, 'mi pare a fi ceva intermediar !litre Geum
rivale 0 G. montanum, ambele ce exist in Buceci. Deci, dubios.
§ 2. Cauliluniflori ; stilul nearticulat gi marcescent cum la P ulsatill a.

G. montanum L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 14; DC.
prodr. 2p. 553: Koch syn. p. 233 ; Boiss. fi. orient.2 p. 608; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2572 tab. 1. Sieversia montand Spreng. syst.
2 p. 543 (1825).% Iunie, Iulie. Stand, pdsciuni pe cómele muntilor
In regiunea alpind. Tutila, Godeanu; Galbina ; Negoiu ; Tuica; PA-
pupa; Buceci (Grec. enum. p. 22).
ROSACEE 203
5. G. reptans L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 14; DC prodr.

2 p. 553; Koch syn. p. 233; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2571.
Sieversia reptans Spreng. syst. 2 p. 543. 74, Iulie, August. Cóme
alpine superi6re. Buceci la Omu §i pe Caraimanu (Simk. exsic.)
WALDSTELNIA Mild. ap. DC. prodr. 2p. 555.

I. W. geoides Willd. in neue schrift. naturf. fr. 2 p. 105 (1799);
DC. prodr. 2 p. 555; Ledeb. fi. ross. 2 p. 26; Baumg. enum. transs. 2
p. 37; Boiss. fi. orient. 2 p. 609; A. Knapp pl. galiz. et buko. p. 388 in
nota n. 253. 2.1. Iulie. Pdduri in regiunea din Moldova superi6rd.
In districtul Neamtu la Hangu (Chania; Grec. in Br. prodr. p. 537).
2. W. trifolia Roch. ap. Koch in linnma vol. 13 (1838) p. 337 et
Auct. transs. recent. W. triloba Hornung in Baumg. mantis. p. 45
(1846). W. sibirica Auct. transs.-non Tratt. rosac. monogr. 3 p. 108
(1823). Comaropsis sibirica Schur enum. p. 184. - non DC. prodr. 2 p.555
(1825). zi, Iunie, Iulie. Paduri in regiunea montand din Moldova :
muntele Corbu la Slänic in Bacäu.
TRAGARLA. L. gen. n. 633.
I. F. yesca L. spec. p. 709 exclus. var. p. et T.; Sturm deutsch.
h. 2; DC. prodr. 2 p. 568; Koch. syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fi. ross. 2
p.63; Boiss. fi. orient. 2 p.699; Gren. Godr. El. fr. 1 p. 535; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2581. F. silvestris Duchesn. in Lam. encycl.
meth. 2 p. 531 (1786). Vulg. Tragi. 1 ragi-iepure§ti. 74, Maiu,
Iunie. Live4i, locuri deschise pe lingä. Wad, crdnguri. Specie vul-
gard (Grec. enum. p. 23). Severin ; Craiova; Tirgujiul; Cdmpulung ;
Valea-Mare; Ciocdne§ti, Bucure§ti ; Cdmpina; Sinaia, Predeal ; Va-
slui; Ia§i
Variazd: cu fructele sferoide: celpfluni; cu fructele oblungi co-
noide: fragi-iepure2ti, la Bucure§ti, tragi.
F. collina Ehrh. beitr. 7 p. 26 (1799); DC. prodr. 2 p. 569;
Koch syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fi. ross. 2 p. 64; Gren. Godr. fi. fr. 1
p.536; Boiss. fi. orient. 2p. 699; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2583.--
Vulg Fragi. 21, Maiu, Iunie. Live4i, còste, dealuri, crdnguri. Craiov.a;
Popingle§ti, Caracäl ; Conte§ti ; Paserea ; Comana ; Sloboziea ; Buzgu;
Ia§i ; Tulcea.
F. elatior Ehrh. beitr. 7 p. 23 (1792); DC. prodr. 2 p. 570;

Koch syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fi. ross. 2 p. 64; Boiss. fi. orient. 2
p. 699; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2582. F. pratensis, F. mos-

chata Duchesn. hist. nat. frais. ann. 1766. F. magna Thuill. ap. Gren.
Godr. fi. fr. 1 p. 536. Vulg. Fragi. Cdp§luni. 24, Maiu, Iunie.
Livesp. Craiova; Caracgl ; Valea-Mare; Pitegti; Iagi; Botogiani pe la
padurea Redit
6. COMAE:UK L. gen. n. 638.
I. C. palustris L. spec p. 718; Koch syn. p. 235; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 62; Boiss. fi. orient. 2 p. 700; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2585; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 139. Potentilla palustris
Scop.fl. earn. 1 p. 359 (1760). P. omarum Nestl. potent. p. 36 (181G).-
?. Iunie. Locuri brdtáse turfése In väi subalpine. Bugteni in Valea-
Cerbului jos (Knecht. exic. !)
7. POTENTILLA L. gen. n. 634.
Sect. 1. Pon tamere: corola cu cinci petale. EupotentilIce.
§ 1. Pinate: tlíte foile sau cel putin cele inferiòre sunt pinate.
Speciile mistre flaviflore.
I. P. supina L. spec. p. 711; Sturm deutsch.h. 91; DC. prodr. 2
p. 580; Koch syn. p. 235; Ledeb. fi. ross. 2 p. 35; Lehm. monogr.
potent. p. 42; ej. rev, potent. p. 193; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2587. Vulg. Serintitére. Geilbenup. Q Iunie-Septembre. Pc-
trigi m&unt la locuri cam umede, garduri, paveuri. Bucuregti; Ga-
lati; Tulcea.
2. P. Anserina L. spec. p. 710; Sturm deutsch. h. 4; DC.
orient 2 p. 707; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2590. t? Iulie -
Septembre. Locuri josnice umede pe ling6 riugbire, pe lingá mori,
ganturi, gropi ude ; specie comuna in regiunea montan6 i submon-
tan6 mai ales (Grec. enum. p. 22). Ruckr, Ngingegti, Cb.mpulung;
Predeal, Bugteni, Sinaia; Cimpina; Bucuregti, Mogog6ea; Buzgu ;
Bacán; Mdnastirea Neamtu, Secu (Chan); prin Suceava, comung ;
Roman; Iagi ; Botogiani. Variazà.
a. discolor Wallr. sched. crit. 1 p. 236 (1822).P. Anserina Lin. et
Auct. pl. Foile pe fata superi6rä verli, glabre sau glabriuscule, pe
cea inferiárl albo-argintil sau toment6se ;
(3. concolor Wallr. I. c. Ser. ap. DC. prodr. 2 p. 582. P. Anse-
rina (3. sericea Koch. Foile pe ambe fate albo-argintiu pér6se. Pe
Ialomita la Sloboziea spre padurea Mogi-Toma ; Buzgu; Piatra.
ROSACE/E 205
§ 2. Digitate : foile radicale 1.1 cele infericire digitate, a ate 5 - 7

foliole.
1 Flaviflore.
* Tulpina frá stoloni flagelan.
a. Rect Le. Caulil drepti tepeni, g i petiolurile cu multi peri
lungi orizontali ce au baza tuberculat i in amestec cu alti peri mè-
nunti neturberculati; foile pAr6se gi de un_verde uniform, maiginea
foliolelor intinsa.
P. recta L. spec. p. 711; Sturm deutch. h. 91; Koch syn.
p. 236 exclus. var. ri; Ledeb. fi. ross. 2 p. 45 exclu5. variet.; Schlechtd
Lang. deutsch. 25 fig. 2591. P. recta f3. pa2ida lus a, Lehm. revis.
potent. p. 83 (1856). P. sulphurea Lam. fi fr. 3 p. 114 (1778). P. hirta
e. recta Ser. in DC. prodr. 2 p. 579. Vulg. Gain*. GcYlbenup. Scrin-
titdre. t? Iunie, Iulie. Live4i, pajigti pe linga pAduri, cranguri, lo-
curi deschise; in regiunea campéna gi a dealurilor ; specie frecuenta
(Grec. enum. p 22). Cerneti pe dealurile Iorgutovei i Dumbravitei
(P. recta var. obscura Grec. in Br. prodr. p.534 ap. Borb. in litt. - non
Willd.); Clogani la Buza-Plaiului; Craiova pe Dealu-Viilor ; Popinza-
legti; Ghergani, Ciocanegti, Bucuregti; Comana ; Ploegti, Dealu-Mare;
Buzgu la padurea Crangul ; Odobegti; Ia§i; Constanta.
sublaciniosa. Florile marl sulfuril; foliolele foilor profund inciso-
serate, laciniile unidentate nu trec de jumkate distanta d'intre nervura
mediana gi liniea periferica.
P. obscura Willd.spec. 2 p. 1100 (1799); M. Bieb. 11. t. c. 1
p. 405 ; Nest!. potent. p. 44; Schm. monogr. potent. p. 82 (1826). P.
recta (1 obscura Koch syn. p. 236; Ledeb. fi. ross. 2 p. 46. P. recta a.
obscura lus. a Lehm. revis, potent. p. 82. 21, Iunie, Iulie. Liveli,
cranguri, poeni pe linga paduri, locuri deschise; 'mi pare mai frecu-
enta la noi ca precedenta. Vèrciorova, Severin; Vulcana, Bezdat ;
Tirgovigte ; Vultureanca; Comana; giocanegti, Bucuregti, Buftea, Cri-
vina; Sinaia (P. recta Grec. enum. p.22 et in Br. prodr. p.534 -non L.);
Dealu-Mare; Slanic, Valeni ; Bisca; Focgiani ; Neamtu; Botogiani.
13. leucotricha Borb. in litt. 1882; cest bot. zeit. 1886 p. 292. Tap
caracterele specifice de P. obscura W. insa peril mai albiciogi. Br6s-
nita, Severin; Comana; Constanta.
P. pilosa Willd. spec. 2 p. 1100 (1799); Koch syn. p. 237;
Sturm deutsch. h. 91; Schlechtd. Lang deutsch. 25 fig. 2593. P. hirta
a. rubens Ser. in DC. prodr. 2 p. 578 exclus. synon. Allionii et
Nestleri. P. obscura b. Film Lehm. revis, potent. p. 83. 21.
Maiu, Iunie. Locuri deschise aprice, in regiunea campeana. Popin-
Grecescu D. Dr. C.1324. 16
206 CONSPECTIM SISTEMATIO
zale§ti, Caracill ; Ione§ti, Vultureanca; Baneasa, Comana; Ciocane§ti,

Chitila ; Crivina (P. hirta et P. villosa Grec. enum. p. 22. P. villosa 6
lapsù calami pro P. pilosa Willd.); Sloboziea; Braila ; Galati; Foc§iani;
Birlad; Ia§i; Mäcin ; Greci.
P. astrachanica Jacq. icon. rar. 1 tab. 92 (1786); M. Bieb.
fi. t. c. 1 p. 406; Lehm. monogr. potent. p. 77. P. hirta 8. astrachanica
Ser. in DC. prodr. 2 p. 578. P. recta var. 7. astrachanica Lehm. rev.
potent. p. 84 etiam Ledeb. fi. ross. 2 p. 45 post Potentillam rectam
genuinam. 2.1. Maiu, Iunie. Locuri petr6se aprice deschise, cam-
purl aprice. V8rciorova, Gura-Vaei ; Caracal la pädurea Romula ;
Braila pe la Monument; Mein spre Greci.
Portul §.1 configuratiea plantei n6stre se potrive§te exact cu
forma tipica de P. astrachanica Jacq.; ins/ difera prin indumentul
foliolelor sale care, de §i pèróse, sunt lipsite de a§ternutul de peri
scurti den§i ce dau oarecare reflect sericeu paginei inferiere, a§ia cum
se observa la exemplarele din Rusiea.
P. taurica Willd. in mag. d. gesels. naturf. freunde zu
berlin. 7 p. 291 (1799); Lehm. monogr. potent. p. 90 tab. 9!; Ledeb.
fi. ross. 2 p. 46; Lehm. revis, potent. p. 81 quoad forma genuina.
P. hirta [3. taurica Boiss. fi. orient. 2 p, 713. 21. Maiu, lunie. Locuri
petráse, stancòse in muntil Dobrogei : la Alibeichioi pe Consulu; M6-
nastirea Coco§i.
P. !seta Rchb. germ. exc. p. 595 (1833); Zimmeter in A.
Kerner sched. fl. 825. P. hirta Koch syn. p. 237; Sturm. deutsch. h. 91;
Lehm. mon. potent. p. 88 tab. 8.! et Auct. plur. - non L. -- 21, Iunie,
Iulie. Locuri petr6se. Dobrogea la Ienisala subt Castelul-Genovez.
Exemplarele n6stre, prin statura §i tóte caracterele morfologice
externe, nu se deosibesc in nimic de specimenele scund ace de P. pedata
Nest!. mon. potent. p. 44 n. 27 ast-fel dupa cum sunt distribuite de
V. Engelhartd in 1889 §.1 recoltate pe la Scala-Saneta" linga Triest.
Mg, intre t6te aceste, de o parte, §.1 fntre cele din vecinätatea Tou-
lonului, adicä adevèrata P. hirta L., exista oare-care diferenta apre-
ciabila numa intru ce prive§te forma foliolelor foilor.
b. Argente w. Caulif adescedenti sau suberecti rigidi, ei §.1
petiolurile pubescenji sau péro§i, dar tot-odata §i tornento§i, peril
netuberculati ; foile peste-tot sau numa pe desubt cu toment dens
cenu§iu sau argintio-albicios, marginea foliolelor revolutä. Florile
mic§i6re.
It0SACE1E 207
P. canescens Bess. prim. fi. galiz. i p. 330 (1809); DC.

prodr. 2 p. 578; Zimmeter in A. Kern. sched. n. 1243; Schlechtd Lang.
deutsch. 25 fig. 2594. P. inclinata Koch syn. p. 237 (1843) ; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 47; Lehm. rev, potent. p. 100 - non Vill. pl. dauph. p. 567
(1789). P. intermedia Wahlenb. carp. princ. p. 154(1814)-non L. mant.
(1767) 21, Main - Iulie. In regiunea campurilor g't a dealurilor.
Valea-Tesnei la Poiana-Stinei; Balcegti; Prédeal; Comana; Bucuregti
Focgiani ; Iai Socola.
P. argentea L. spec. p. 712; Sturm deutsch. h. 17; DC.
prodr. 2 p. 577 exclus. variet. ; Koch. syn. p. 227 et add. p. 433 excl.
var. (3; Ledeb. fi. ross. 2 p. 47; Boiss. fi. orient. 2 p. 712; Lehm. rev.
potent. p. 96; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2595. 21, Iunie-
August. Liveli, campuri, ogóre, locuri virane urbane, rurale; specie
comuna (Grec. enum. p. 22). Vérciorova, Severin, Hinova ; Craiova ;
Alexandriea ; Comana; Ciocanegti, Chitila, Bucuregti ; Sinaia ; Cam-
pine; Valeni; Beceni ; Bacau ; Birlad; ; Falticeni ; Brogteni ; in
Dobrogea pe la Macin, Tulcea etc.
Ç3. impolita Wahlenb. carp. princ. p. 155 (1814) et Auct. plur.
P. neglecta Bmg. enum. transs. 2 p. 63 (1816). P. incanescens Opiz.
La locuri uscate deschise. Vérciorova; Ciocanegti, Chitila, Bucuregti;
Dobrogea pe la Cocogi Isaccea.
II. P. microdons Schur enum. trams. p. 192 (1866); Simk.
enum. transs. p. 219. P. Silesiaca Uechtr. in Jahrb. schles. gesels. f.
vaterl. cult. 44 p. 82 (1867). Iunie - August. Locuri uscate, dru-
muri, ci comunale urbane. Horezu; Ciocanegti, Chitila, Bucuregti ;
Comana; Tecuci la Cier; Dobrogea pe la Ienisala subt Castelul-Ge-
novez.
13. cano-viridis. P. collina var. cano-viridis Schur. cest. bot. zeit.
ann. 1869 p. 208; Simk enum. transs. p. 219. P. thyrsifiora Hillsen
ap. Zimmeter in A. Kern. sched. spec. n. 446 (1882). Major, robus-
tior, foliolis foliis radicalibus amplioribus. Bucuregti ; Comana.
c. Chry santh Caulif adscendenti, lungi, debili; foile peste

tot au col6rea verde, ele gi caulil Cu peri lungi mai mult sau mai
putin dengi netuberculati, lipsite de indument tomentos ; inflores-
centa laxa, florile aurif.
12. P. chrysantha Trey. ind. sem. hort. vratisl. 1818 p. 5;
Rchb. germ. exc. p. 593; Ledeb. fi. ross. 2 p. 49 excepto var. P.;
Griseb. et Sch. iter. hung. p. 295; Lehm. rev, potent. p. 78; Heuff.
enurn. ban. p. 65 var. a; Neilr. diagn. p. 46; Schur enum. p. 197;

P. amphibola Schur. enurn transs. p. 198 (1866). Vulg. Gainu§e.
aellbenur. 4. Maiu-Iunie. Stanci calcare Valea Bahnei spre gura
Cerovätului ; valea Oltului pe la Calimgne0i, Coziea f_Rucsár pe Ghim-
bavètu; Buceci pe la Sinaia, valea Priporului (W. Knecht.); in Rar6u.
p. thuringiaca. P. thuringiaca Bernh. in Link enum. pl. hort.
berol. 2 p. 64 (1822); DC. prodr. 2 p. 518; Koch syn. p. 239; Sturm
deutsch. h. 91 tab. 11; Schur enum. transs. p. 197; Schlcchtd. Lang.
deufsch. 25 fig. 2598. P. chrysantha p. elongata Heuff. en. banat. p. 65
(1858). 4, Iunie, Iulie. Stanci calcare 0 la altitudini ceva mai su-
peri6re ca precedenta. Mun!ele Coziea ; Pajerea pe Giuvalu; Buceci
In valea Caraimanului (Knecht.), pe Costila in Valea-Albg sus.
Diferà fòrte putin de P. chrysantha Trey. prin =Hi sgi ce in-
tree cu mult ingtimea foilor radicale, prin dintil foliolelor mai mari
0 mai profun4i, prin foliolele foilor superiewe oarecum intregi, din-
tele din virful foliolelor mai expresiv, 0 prin panicula laxä.
P. patula W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 194 (1804); DC.
prodr.. 2 p. 575; Lehm. rnonogr. potent. p. 103; Ledeb. fi. ross. 2
p. 48; Koch syn. p. 238; Sturm deutsch. h. 90 tab. 10; Lehm. revis.
potent. p. 75. P. pratensis Schur en. trans. p. 192 (1886) -non Herb.
P. patula f3. tenella Trait. P. Schurii Fuss. ap. exsic. in A.Kern. sched.
spec. n. 837 (1883). 4, Maiu, Iunie. Céste aprice. Ploelti, Tirnior
pe la Crângul-lui-Bot ; Falciu pe dealurile viilor ; Boto0ani.
P. rubens Crantz stirp. austr. fasc. 2 p. 75 (1769); Zimmet.
in A. Kern. sched. spec. n. 838. P. opaca Jacq. icon. rar. (1786) ;
Koch syn. p. 242; Gren. Godr. fi. fr. vol. 1 p. 527 ex parte ; Lehm.
revis, potent. p. 123 exclus. Tariet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2607-non L. P. yema Baumg. enum. transs. 2 p. 64 et 65-non
L. 21, Maiu, Iunie. Locuri uscate cu iérhä, tuferi0uri, cranguri ; in
regiunea dealurilor 0 a câmpurilor. Pite0i, Trivale; Conte0i; Chitila
(P. opaca Grec. in Br. prodr. p. 533); Paserea; Comana; Campina (P.
minima Grec. ennm. p. 22 - non Hall. fil.); Sinaia, Predeal.
d. Aure ce. De ordinar de tale pitica; tulpin ele emit cauli ar-
cuato-adscendenti adesea 0 caudiculi prostrati radicanti, pArtile cau-
linare 0 foile cu peri lungi netuberculati, foile unora pe desubt au
0 toment adpres cenqiu sau albicios; florile auril 0 comparativ
cu taliea plantei mgricele.
- 15. P. aurea L. cent. 2 in amoen. acad. 4 p. 316 (1759); Sturm
ROSACEÉ 209
deutsch. h. 17; Lehm. monogr. potent. p. 116; Koch syn. p. 940;

Lehm. revis, potent. p. 128; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2603.
P. Hallen i DC. prodr, 2 P. 576 quoad variet. a. etp. 21, Iulie, August.
Stanci §i päsciuni pevirfurile alpine. Piatra-Mare; Ceahläu; mu*
Palanca in Bacäu i Grintie§iu in Suceava (Br.).
P. maculate Pourr. mém. acad. toulouse B p. 316 (1788) ;
Lehm. revis, potent. p. 119. P. salisburgensis Hnke in Jacq. collect. 2
p. 68 (1788); Sturm. deli( sch. h. 17; Ledeb. fi. ross. 9 p. 55. P. al-
pestris Hall. fil. in Seringe mus. helv. 1 P. 53 (1818); Koch. syn. p.240.
P. crocea Schleich. catal. pl. helv. 2 p. 20 (1807) ; Lehm. monogr.
potent. p. 111. P. aurea Ser. in DC. prodr. 2 p. 576 exclus, var. y.
- non L. Fragaria villosa Crantz stirp. autr. fasc. 2 p. 15 (1763). -
Iulie, August. Stänci, päsciuni, locuri cu iérbä; in regiunea alpinä
pe cómele mull/Hon .Bucecipe Virful-cu-Doru (P. minima Grec. enum.
p. 22 - non Hall. fil. specimen, forma parvula), pe Caraiman (Knecht.)
§i pe Furnka.
P. opaca L. spec. p. 713 ap. Zimmet. in A. Kern. sched.
spec. n. 834. P. verna Sturm deutsch. h. 17 (18021); Koch syn. p. 241;
Lehm. revis, potent. p. 117; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2605.
La locuri cu iérbd pe dealuri. La Piatra pe Pietricica i Cozla ; Móngs-
Urea Neamiu (P. verna Chan. exsic. Grec. enum p. 22. P. opaca Br.
prodr. p. 533); Iai pe dealurile de la Galata ; Boto§iani.
P. arenaria Borkh. in fi. der wetter. 2 p. 248 (1800) ap.
Zimmet in A. Kerner sched. fasc. 3 p. 18-22 spec. n. 827 et n. 828.
_P. cinerea Koch. syn. p. 242; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2606;
non Chaix ap. Vill, fi. dauph. 3 p. 567. Maiu-Iulie. Pe dealuri,
cóste; la locuri uscate; Iocuri de petri§iu cu iérbá sau denudate.
Tirgujiul; Sinaia ; Piatra; Birlad; Vaslui pe la pädurea Lipovätului ;
Ia§i, Miroslava.
* * Tulpina emite stoloni flagelan reptanti. (Reptantes).

UT: P. reptans L. spec. p. 714; DC. prodr. 2 p. 574; Sturm
deutsch. h. 91 optimé; Koch syn. p. 239; Ledeb. fi. ross. 2 p. 52 ;
Lehm. revis, potent. p. 183; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2199.-
4. Maiu-August. La locuri cu iérba, live4i, poeni, rdri§iuri, locuri
umede; specie vulgarà. 011ne§ti, Rimnic; Ca.mpulung; Pite§ti; Titu,
Ciocäne§ti, Chitila ; Bucure§ti (Grec. enum. p. 22); Comana ; Câmpina;
Väleni; Buzéu; Sloboziea; BrAila, Birlad; Vaslui ;
210 C0/4SPECTUL SISTEMATIC
2. Albiflore.
20. P. alba L. spec. p. 713; Sturm deutsch. h. 4; DC. prodr.
2 p. 584 ; Koch syn. p. 243; Ledeb. fi. ross. 2 p. 60; Lehm. revis.
potent. p. 135; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 25 fig. 2612 tab. 1.
'4, Main, Iunie. Cranguri, rärkiuri, poeni, 1ive4i. Pite0i la Trivale;
Dimbovicioara, Valea-Muierei; Conte0i; Cioeäne0i, Bnftea (Grec. in
Br. prodr. p. 523); Comana; Campina (Grec. enum. p. 22); Ploe0i la
Crangu-lui-Bot 0 Bereasca ; Mônastirea Neal* (Chan.); Iali pe la
padurea Tinoasa.
21. P. Haynaldiana Janka nov. taurcic. brev. p. 3 n. 7 (1872);
Boiss. fi. orient. 2 p. 704. °4 Iunie. in regiunea montan, stand
alpine, locuri cu iérba. Muntil Paringului in Gorjiu (J. Barth exsic.)
g 3. Ternate. T6te foile sunt trifoliolate.

1. Flaviflore sau auril.
22. P. chrysocraspeda Lehm. sem. h. hamburg. 1849; revis.
potent. p. 160 n. 168 tab. 154; Griseb. et Sch. iter hung. p. 295;
Fuss. transs. excurs. p. 202; Schur enum. transs. p. 194; Boiss. fi.
orient. 2 p. 725. P. aurea Griseb. spicil. rumel. p. 101-non L. P. gran-
diflorts Baumg. enum. transs. 2 p. 68-non L. P. pseudofrigida Schur
enum. transs. p. 195. 2f, Maiu, Iunie. Päsciuni, locuri cu iérba in
regiunea montana. Tutila, Godeanu; Galbina; Muntele Coziea; Ghitu;
Negoiu; Papu§ea; Buceci In tot coprinsul ; Predeal.
(3. minor Boiss. fi. orient. 2 p. 725 (1872). P. ternata C. Koch in
linmea 19 p. 45 (1849). P. aurea Sm. prodr. 1 p. 352-non L. P.
minima y. minor Lehm. revis, potent. p. 160. Pe virfurile alpine.
Buceci pe Caraimanu (Knecht.); Papu§ea ; Piatra-Mare. Planta ca
de 2-4 cent. florile comparativ mai mari 0 de un galben intens auriu.
2. Albiflore.
23. P. micrantha Ram. in DC. fi. fr. 4 p. 468 (1805); Ser. in
DC. prodr. 2 [I). 585; Sturm deutsch. h. 91 tab. 11; Koch syn. p.
243; Ledeb. fi. ross. 2 p. 60; Lehm. revis, potent. p. 147; Boiss. fi.
orient. 2 p. 706; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 25 fig. 2614. 4,
Aprilie, Maiu. Prin tuferkiuri 0 cranguri in reglunea montana 0 a
dealurilor. Vêrciorova, Severin, Bresnita; Coziea, Stänkioara ; Pite0i
la Trivale 0 Banau; Conte0i (Grec in Br. prodr. p. 532); Campina.
Sect. II. Tetramere: sepale, petale a cate 4. Tormentillae.

24. P. silvestris Neck. delic. gallo. belg. p. 222 (1768). P.
ROSACEE 211
lormentilla erecta Scop. fi. carn. vol. 1 P. 360 (edit. 1772), P. Tormen-
tilla Sibth. fl. oxon p. 162 (1794); Lehm. monogr. potent. p. 149;
DC. prodr. 2 p. 574; Koch. syn. 240; Boiss. fi. orient. 2 p. 717;
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2602. Tormentilla erecta L. spec. pl.
716.; Sturm deutsch. h. 34. Vulg. Sclipsti. Scrintitoare. CrInguri,
räriliuri, ograde de pomi, tuferi§iuri; in regiunea montanä inferiòrä.
§i a dealurilor. Curtea-de-Arge§i; Ruck. pe Dobrie§iu, Valea-Muierei;
Conte§ti; Vulcana ; Câmpina ; Sinaia (Grec. enum. p. 22 et in Br.
prodr. p. 532); Bu§teni, Predeal; Piatra-Mare; Galati; Tirgu-Ocnei pe
Mrtgura; Comä.ne§ti; Mônastirea Near* la Secu (Chan. exsic. Grec.
enum. p. 22); Bro§teni pe Neagra, Dealu-Ursului, Schitul Rar6u.
25. P. procumbens Sibth. fi. oxon. p. 162 (1794); Sturm
deutsch. h. 92; Koch syn. p. 239; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig.
2601. P. nemoralis Auct. ex p.- non Lehm. monogr. potent. tab. 13.
Tormentilla reptans L. spec. p. 716; Rchb. germ. excurs. P. 589.
24. Aprilie-Inlie. Cränguri, tuferi§iuri pe dealuri. Piatra apretpe de
Pängärati.
8. RUMS L. gen. n. 632.
lerbacei : tulpina sublignescentá perenicä', caulii ierbacei
anuali ; stipulil caulinari; carpoforul discoid. Specil de tale mid.
I. R. saxatilis L. spec. p. 708; DC. prodr. 2 p. 564; Koch
syn. p. 234 et add. p. 1022; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2574.
Iunie, Ellie. Pä'duri in regiunea alpina, quasi alpinä. Buceci in
Valea-Albä. pe Costila ; Negoiu; Predeal pe Postävaru (Rcem.); Ceahl Au ;
pe valea Barnarelului la capul riului.
Subarbu§ti, arbu§ti: caulii ligno§i perenici; stipuliT petiolari;

carpoforui conoid. Specisi de talle 'naltä.
Digitifoliali: foile digitate din 3-5-7 foliole ; fructul negru sau
vinät pruinos, numit mull, se desprinde de pe receptacul impreunä
cu carpoforul.
R. csesius L. spec. p. 706; DC. prodr. 2 p. 558; Koch syn.
p. 234; Ledeb. fi. ross. 2 p. 66; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 537; Boiss.
Mur. Rug. t? Iunie, Iulie. Dealuri, campuri, c6ste ; tuferi§iuri,
märäcini§iuri, drumuri, garduri rustice; specie comunä. (Grec. enum.
p. 23). Rimnic ; Ro§iori in Teleorman; Pite§ti; Câmpulung; Vultu-
reanca; Câmpina, Brebu; Titu ; Ciocdne§ti, Bucure§ti; Comana,
Giurgiu; Buz6u; Birlad; Bro§teni pe Neagra.
umbrosus Wallr. sched. p.20 (1822) ; Gren. Godr. fi. fr. 1

p. 538. Paduri. Comana; Piatra, P5.durea-Balaurului, Cräcoani.
T. arvalis Rchb. germ. excurs. p. 608 (1833). R. caesius fi. agrestis
Weihe et Nees rubr. germ. p. 106 (1822) ; Gren. Godr. fi. fr. 1 p.
538-non R. agrestis W. et Kit. Comma; Bucuregti; Crivina.
R. agrestis W. et Kit. rar. hung. tab. 268 (1812); DC.
prodr. 2 p. 559; Fuss transs. excurs. p. 965. B. nemorosus Heyne pro
parte. R. corylifolius T. althaeifolius Rchb. germ. excurs. p. 608 (1832).
Este mai mult o forma ce tine de R. dumetorum Weihe (conf. Focke
synops. rubr. germ. p. 397), "P? Iunie, Iulie. In regiunea dealurilor,
pe la vil, pe c6ste. Craiova; Perigi; Podu-Turcului.
R. fruticosus L. fi. suec. ed. 2 p. 172 (1755); Rchb. germ.
exc. p. 600; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 549; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2580. B. plicatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 13; Gremli fi. analyt.
suisse p. 194; Focke synops. rubr. germ. p. 111. Vulg. Mur-negru;
fructele mure-negre. t? Iunie, Iulie. Paduri pe la rarigiuri, poeni,
drumuri. §imian, Hinova; Craiova; Rimnic, Gurämiea.
3. R. suberectus Anders. in linnaea soc. ann. 1815 p. 218
tab. 16; Rchb. germ. excurs. p. 600; Gremli fi. analyt. suisse p. 193.
R. fastigiatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 16 (1822). 21, Iunie,
Iulie. Tuferige, ceoste. Rimnic, Calimänegti, Coziea.
R. plicatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 15 (1822) ; Ser.
in DC. prodr. 2 p. 560; Focke syn. rubr. germ. p. 111; R. fruticosus
L. 11. suec. ed. 1755 p. 172 ex p. t? Iunie, Iulie. Tuferigiuri pe
c6stele petráse ale muntilor. Valea Jiului catre Lainici.
R. sulcatus Vest in Tratt. ros. monogr. 3 p.42 (1823); Ser.
in DC. prodr. 2 p. 559; Gremli fi. analyt. suisse p. 194. R. fruticosus
Auct. plur. -non L. t? Iunie, Iulie. Tuferigiuri pe c6stele muntilor.
Rlu-Vadului, Caneni ; Corbeni In Argegi ; Focgiani, Odobegti.
R. discolor Weihe et Nees rubr. germ. p. 46 (1822); Rchb.
germ. excurs. p. 603; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 546; Boiss. fi. orient. 2
p. 695. t? Iunie, Iulie. Tuferigiuri pe c6stele muntilor i dealurilor.
Vdrciorova, Gura-Vlei; Severin, Crihala; valea-Tesnei; Bäneasa, Co-
mana, Ciocanegti, Buftea ; Piatra pe Cozla.
R. candies's. Weihe ohm ap. Rchb. germ. excurs. p. 601
(1832); Gremli fi. analyt. suisse p. 193. R. thyrsoideus Wimm. fi. siles.
ROSACEE 213
p. 131 (1840); Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 547; Fuss transs. excurs. p. 193.
B. fruticosus Weihe et Nees rubr. germ. p. 24 (1822)- non L. t? Iunie,
Iulie. C6stele dealurilor §i pe la drumuri, prin tuferke mici. Valea-
Bahnei, Vêrciorova; Oltine§ti, Valea-Raporoasa, Rfmnic.
10. R. tomentosus Borkh. in Rcem. neu -mag. bot. st. 1(1794);
Weihe et Nees rubr. germ. p. 27 tab. 8; DC. prodr. 2 p. 561; Rchb.
germ. exc. p. 601; Gremli 1. c. p. 179. Iunie, Iulie. Campuri,
maluri rupte pe ling drumuri, porumbi§ti vechi; markini§iuri. Vér-
ciorova, Severin, Cerneti; Comana ; Buftea, Peri§i, Crivina. Variaza :
a. canescens. Fata superiesrá a foliolelor foilor este cenu§iu-to-
mentósä, cea infericirä este dens albicios-tomentòsä (an R. canescens
DC. prodr. 2 p. 561?);
fi. glabratus. Godr. monogr. p. 27. Fata superi6ra a foliolelor foilor
este verde §i glabrä sau abia cu cativa peri§iori sporadici punctiformi,
fata inferi6ra dens albicios-tomentòsä.
II. R. RaduIn Weihe et Nees rubr. germ. p. 89 (1822); Rchb.
germ. excurs. p. 606; Gremli fi. analyt. suiss. p. 180 et 189; Focke
synops. rubr. germ. p. 317 et 319. t? Iunie, Julie. Tuferi§iuri, gar-
duri, vil. Dealu-Mare.
R. hirtus W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 114 (1804); Focke
synops. rubr. germ. p. 371. R. glandulosus Rchb. germ. excurs. p. 607
(1832) -non Bellard. in app. fi. pedem. p. 2411792). R. villosus a. glan-
dulosus Ser. in DC. prodr. 2 p. 563 pro parte. t? Iunie, Iulie.
märacini§iuri. Valea Cernei pe Osliea la Stina-Lacului ; 011-
ne§ti, Iazu-Bobului ; Coziea ; Predeal, Sinaia, Poiana Stânei §.1 la Ur15-
toarea ; Mizil pe Dealul Tohanilor ; Slänic in Baeäu; In Suceava la
Bro§Setii pe Barnaru.
2. Penatifoliali : foile penate a cate 2- 5 -7 foliole ; fructul ro§iu-

rumen sau gälbeniu, numit smeurd, nu'§i desprinde carpoforul ci
numa drupeolele.
R. Manus L. spec. p. 707; DC. prodr. 2 p. 558; Koch. syn.
p. 232; Gren. Godr. fi. fr. vol. 1 p. 551; Boiss. fi. orient. 2 p. 692;
Schlechtd. Lang. deutsch. fi. 25 fig. 2575. Vulg. Smeur. f? Iunie,
Iulie. Päduri in Wtá regiunea montana frecuent; §i in cultura. Calima-
ne§ti; Rucar, Campulung; Predeal, Sinaia §i in tot coprinsul Buce-
cilor ; Commie; Bro§teni pe Neagra, pe Barnaru §i pe Barna-
-mlul, etc.
Trib. Ill. ROSEE DC. Receptaculul cavos urceolat contine in in-

terior doua sau mai multe carpele cu totul libere intre ele.
1. Eurcseas. Receptaculul devine fruct cärnos cam sucos conti-
nénd in interior numercise achenii libere. Arbugti.
9. ROSA Town. instit. z p. 636.
§ 1. Sepalele penatipartite, la maturitatea fructului se usc i cad ;
florile avénd cobire roza, purpurie sau alba.
1. Fructul matur coriace nesucos ; ghimph dimorfl; foliolele sub-
jiri nu grése carnosule, mari sau maricele gi, ale speciilor nóstre,
sunt conivente reflexe.
Sy nst y 1 Ee DC. (seq. Arvenses Crép. conf. Borb. mon. ros.

hung. in Iceszlem. XVI p. 315).
I. R. arvensis Huds. fi. angl. p. 192 (ed. 1762) ; koch syn. p. 9454;
DC. prodr. 2 p. 597 var. a; Boiss. fi. orient. 2 p. 688. R. repens Scop.
fi. carn. 1 p. 355 (ed. 1772). R. arvensis forma ovata Lej. ap. Borb.
1. c. R. Baldensis A. Kern. ap. 1)&41. cat. raison. n. 20 (1876).
t? Maiu, Iunie. Margini de paduri la poale de munti. Clogani la Buza-

Plaiului; Valea Jiului spre MOnastireá Lainici.
Gallic ane aa DC. verm sec. Borb. 1. c. p.317, 314.

Eurosa Gandog. nouv. class. des roses p. 13.
2. R. austriaca Crantz stirp. austr. 1 p. 86 (ed. 1768) ; Borb.
mon. ros. hung. p. 358, 367; Gandog. tab. rhodol. p. 57 n. 376. R.
pumila Clus. ap. Jacq. fi. austr. 1 p. 59 (1773); L. fil. suppl. 1 p. 262
(1781); Sturm deutsch. h. 34. R. gallica Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 25 fig. 2634-non L. R. gallica a. pumila DC. prodr. 2 p. 603.
Vulg. Trandafir de camp. Trandafir pitic. Trandafiragiu. t? Maiu,
Iunie. Campuri, maracinigiuri, pe cerste la locuri deschise ; specie fre-
cuentä. (R. gallica Grec. enum. p. 23). Severin, dealurile Cernetului
gi pe dealul Bresnitei ; Craiova ; Vultureanca, Ionegti; Ciocanegti, Chi-
tila, Perigi ; Baneasa, Comana ; Ploegti, Buda, Baicoiu ; Buz6u la Cr angu.
3. R. hybrida Schleich. catal. 1815; Borb. mon. ros. hung'

p. 360; Gandog. tab. rhodol. p. 53 n. 310. R. pumilo-arvensis Rchb.
germ. excurs. p. 623. R. gallica 13. hybrida Gaud. ap. DC. prodr. 2
p. 603. t? Maiu. C6ste la locuri aprice. Comana.
4. R. Jundzillii Bess. ap. M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 347 (1819) ;
Borb. monogr. ros. hung. in közlem. XVI p. 375 et 383, R. Jundzil-
ROS ACHE 215
liana Bess. enum. pl. volhyn. p. 67 (1822). t? Maiu, Iunie. Pe

c6ste petr6se la locuri cu iérbà, locuri deschise. Mônästirea Coco§i in
Dobrogea.
R. centifolia L. spec. p. 704; DC. prodr. 2 p. 6!9; Rchb.
germ. excurs. p. 623; Boiss. 11 orient. 2 p. 676. Vulg. Roza. Tran-
dafir. Trandafir-de-dulcila. 1-2 Maiu. De mult timp naturalizatä. §.1
vulgarizatä in uzul gr5.dinilor pentru podoabä i folóse domestice.
2. Fructul matur pulpos sau farinoso-sucos ; ghimpil homomorfi

sau dimorfi; foliolele av'end un parenchim gro scior cam cä'rnos, nu
prea mari, plane it nereflexe.
c. Canin Ee DC. (conf. Borb. I. c. - Orepinia Gandog. 1. c.)
R. canina L. spec. p. 704; Sturm deutsch. h. 18; DC. prodr. 2
p. 613; Rchb. germ. exc. p. 620 ; Schlechld. Lang. deutsch. 25 fig. 2629.
R. canina a. vulgaris Koch syn. p. 951; Boiss. fi. orient. 2 p. 685.
Vulg. Macie§iu. _Rug; flórea rasura, reisura, ruge; fructele ceiciadere,
maciep, scoabe 'n-cur. t? Maiu, Iunie. Cämpuri , c(iste, dealuri,
drumuri §i rupturi de ceste ; specie vulgarä. (Grec. enum. p. 23). Ve'r-
ciorova; Valea-Mare in Muscel; Comana ; Ciocane§ti, Chitila, Bucure§ti ;
Câmpina, Posada ; Urlati; Tecuci ; Birlad; Ia§i.
Exemplarele nbstre apartin in totul la grupa Caninelor nude sau
leiofile, dise de Crepin Lutenliane transitorif isodonte.
13. leioclada. Ramicelele floral° scurte, orizontale, cu total glabre
§i inerme ; petiolurile absolut glabre, färä' glandule §i inerme, foliolele

mic§i6re, 10-12mm lung. pe 8innl lätime, verdi concolore isodonte cu
totul glabre; lipsk de glande pe t6te pärtile plantei; fructele ovate
cam oblungi, stilurile glabre. Microfilä. Cämpuri. Chitila.
R. &mans Bechst. forstbot. p. 241 et 939 (1810); Borb.

monogr. rosar. hung. p. 418, 420. R. stipularis Mérat fi. paris. p. 190
(1812). R. glaucescens Bess. in herb. Kitaib. fasc. 49 u. 139 fide Borb.
1. c. R. canina T. dumalis Rchb. germ. exc. p. 620 et Auct. plur.
R. podolica Trait. ros. monogr. 2 p. 71 (1824). Maiu, lunie.
Tuferi§iuri, garduri de märäcini, céste la locuri uscate tari. Severin,
Crihala; Tirgujiul ; Urlati, Valea-Boului ; Buto§iani la Valea-Adincl ;
Piatra Neamtu ; Fälticeni.
In grupa Caninelor biserate (Crépin) : stilurile per6se. Rämi-
celele florente inerme, glabre u§ior glaucescente, uniflore (P) ; folio-
lele 20-23 mm lungime pe 15 "lájime, glabre§icam glaucescente,
marginea lor in mare parte biseratà, petiolul al multor foi glabru,
neted, al unora cu glande rare mici sau subsetiforme; pedunculele

ceva mai scurte de cat fructul netede ; fructele obovate-oblungi ca
§.1
de 22 in ni ' lungime, solitare §i la extremitatea ramicelei. Arbust fnalticel

cam pletos.
R. bisserata Mérat fi. paris. p. 190 (1812) ; Berl). monogr.
rosar. hung. p. 419. R. canina T. squarrosa Rau. ap. Rchb. germ. exc.
p. 620 - non DC. prodr. vol. 2 P. 614 var. ir. 1-? Maiu, Iunie. Ml-
racini§iuri, cranguri, cOste uscate, cai rurale. Comana ; Peri§i; Neamtu.
In aceea§i grupa cu precedenta. Ramicelele florente aculeate,
2-4 flore; petiolurile sporadic glandulare §i In unelocuri cu aculeoli;
foliolele, de forma §.1 marimea celei precedente, au marginea tot bise-
rata.; florile roze, scurt pedanculate, pedunculele netede glabre; fruc-
tul ovat cam prelung, glabru, stacoziu. Arbust inalticel cam pletos.
R. dumetorum Thuille fl. paris p.250 (1799) ; Rchb. ge'rm.
exc. p. 625; Borb. monogr. rosar. hung. p. 424 et 427. B. canina a.
dumetorum Desv. ap. DC. prodr. 2 p. 614; B. urbica Lem. ap. Crép.
prim. monogr. ros. 1 p. 282 (1869). 1-2 Maiu, Iunie. Campuri, mä-
racini§iuri, tuferi§iuri. Severin spre dealu Buliga ; Minnie, Saräcine§ti
(Grec. in Br. prodr. p. 529); Comana ; Ghergani; Peri§i ; Väleni.
In grupa Caninelor pubescente (Crép.). Ramurile aculeate.;
petiolurile tomentése, unele §*t cu cateva rare glande stipitate; folio-
lele ovato-rotundate, fata lor superi6ra glabriusculä sau pubescenta
neglandulara, marginea simplu serail sau ca cateva serature se ga-
sesc a fi biserate; pedunculele glabre §i lungicele; fructul ovat are
pe coning sepale reflexe §i stiluri obscur-pèròse, este solitar la extre-
mitatea ramicelelor florente.
p. solstitialis Borb. I. c. B. solstitialis Bess. fi. galiz. 1 p. 324
(1809); enum. volh. podol. p. 19 n. 602 (1822). B. silvestris Tabern.
ap. Rchb. germ. exc. p. 620 (1833). B. canina var. solstitialis Auct.
pro p. Drumuri, tuferi§iuri la locuri uscate aprice. Dobrogea :
Isaccea, Coco§i; Mein.
Difera de forma genuinä prin urmat6rele: foliolele ovate sau
eliptice acute sau scurt acuminate, seraturele In mare parte bifide ;
pedunculele seurte, bracteele ovato-cuspidate intrec lungimea pedun-
culului respectiv, fructul ovoid, caliciul scurt. Dacti segmentele call-
ciului sunt glanduloso-hispide, forma este: B. solstitialis var. 7 Besser
enum. volh. podol. p. 63 (1822), B. solstitialis var. Besseri Auct.
y. platyphylloides Désegl. et Rip. ap. Borb. monogr. rosar. hung.
p. 425 et 429. Cranguri. Cornana In Valea-lui-Balota (Grec. in Br.
ROSACtA 217
prodr.' p. 529). Specimenele determinate de D. V. de Borbás in 1882.

Foliolele foilor pe paginea inferi6rd sunt pubescente numa pe
nervuri §.1 mai ales pe còsta medianä ele sunt mai mari de cum cele
de la R. dumetorum tipica, acute la virf §i glabre pe paginea lar superiòrfi.
10. R. uncinella Bess. ap, M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 349 (1819) ;
Borb. monogr. rosar. hung. in kòzlem. XVI p. 321, 427. R. canina
[3. dumetorum Koch syn. p. 251 ex. p. R. canina T. collina Boiss. flor.
orient. 2 p. 685 ex. p. R. dumetorum d) ramealis et e) abscura Borb.
1. c. p. 429 -non Pug. ap. Simk. en. transs. p. 209. Maiu, Iunie.
Tuferi§iuri, mgrOcini§iuri. Baea-de-Aramä, Tarnita; Comana; Birlad.
11. R. tortuosa Wierzb. in Rchb. exsic. n. 175 (1840) cum dia-
gnosem. R. canina collina Crép. ex. p. R. collina Auct. transs. pleris.
- non Jacq. R. collina var. catarractarum et vat.. denticulata Barb. I. c.
tab. analyt. p. 384, 386, 388, 394 et 395. t2 Maiu, Iunie. Locuri
petníse pe c6ste §i pe linga drum. Verciorova, Gura-Väei ;
d. Montanm Crép. ap. Borb. monogr. rosar. hung. p. 335.

Ozanonia Gandog.
12. R. glauca Vill. ap. Lois. not. pl. ajout. fl. fr. In Desv. journ.
botan. 1809 (sed non Rosa glauca Pourr. nec Desf. quorum stirps
est R. ferruginea Vill.) R. vosagiaca Desp. 1828. R. rubrifolia var. pin.
natipla DC. in Seringe mus. helv. 1 p. 11 tab. 2; prodr. 2 p. 610.
R. Reuteri God. (1861). Conf. Borbds 1. c. p. 459, clay. analyt.
p. 440 et sequentes. t2 Maiu, Iunie. Locurl tari uscate, garduri
rustice prin vii. Bucure§ti, HerestrOu.
e. Rubiginosre verce DC. Borb. monogr. rosar. hung. p. 489,

sect. micranthce.
13. R. micrantha Smith engl. botan. 35 ann. 1812, tab. 2490?
Borb. 1. c. p. 496; Boiss. fi. orient. 2 p. 687. R. nemorosa Libert in
Lejeune fi. spa 2 p. 311 (1813). P. permixta Désegl. monogr. in soc.
acad. de Maine-et-Loire 10 p. 147 (1861); catal. raison. p. 539. R. ruT
biginosa Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2630 tab 11lit. G. (este
care corespunde cu R. micrantha Sm. §"1 nu cea de subt lit. B la care
pedunculil, ovariul §i sepalele se vè'd de tot glabre). 1 Maiu, Iunie.
Dealuri petnise, prin märkini§i pe ling tufi§iuri de paduri. Balta,
Coste§ti in Meheding; COlimfine§ti.
La exemplarele n6stre sepalele au marginea i spatele glan-
dul6se, pedunculele abundent hisipido-glandulare; fructul ovoid, cam
prelung i glabru; bracteele gi stipulele au fata dorsal5 spatele glabra;

foliolele eliptice unele cam acute, glabre pe fata superb:Va., ugior pu-
bescente i presarate cu multe puncte glandulare pe cea inferióra pe
margini ft pe petioluri. Arbust de talle comparativ mediocra.
§ 2. Sepalele intregi, nedivisate, dupá inflorire persist. Florile

rozo sau albide.
A 1 p in Ee Desegl. Borb. op. cit. p. 338 et 525. Ozanonia
Gandog. ex p.
14- R. adenophora Kit. in Schult cest. fi. 2 p. 69 (1814) etiam
in linnEea 32 p. 587 (1863). R. alpina Baumg. et Auct. transs. nonull,
- non L. spec. 703 forma genuina. R. pyrenaica Auct. transs. plur. - non
Gouan. R. alpina f3. pubescens Koch syn. p. 248. R. alpina var. pube-
scens, var adenophora, var. adenosepala Borb. 1. c. p. 527 et sequen-
tes. Vulg. Trandafir de munte. 1-2 Iunie. Tuferigiuri, cringu-
lete pe linga paduri, rärigiuri, locuri deschise ; in regiunea montana
alpina, subalpina. Predeal; Buceci la Urlätoarea, in Valea-Alba pe
Costila i Caraimanu; Sinaia, Piscu-Caneluf; frecuenta.
Arbust de talle micutica. Feliolele má ricele, scurt petiolulate
glabre, lar pe paginea inferióra sunt pèróse nutna pe cósta mediand
gi pe nervuri, peril la baza tuberculati; fructul globos glandulos ; se-
palele la baza glandulóse; petiolurile ugior per6se gi abia cu cateva
glande sporadice.
balsamea seu recurva Kit. reliq. p. 129, ex descriptione cl. V.
Borb. monogr. rosar. hung. p. 527 et 530. Foliolele pe marginea
superióra menuntel pèróse, lar pe cea inferioóra cu mult mai dens
pe'róse mai ales pe cósta gi pe nervure, peril de la baza tuberculati,
marginea foliolelor complicato-serata i fórte glandulósa, petiolul
petiolulele dens pèróse i ca multe glande sporadice; fructul globos gi
cu glande setiforme, sepalele cätre yid serate g't fórte glandulóse.
In regiunea alping. Muntele Coziea,
Pimpinellifoliae DC.Borb. op. cit. p. 338 et 537.

Cottetia Gandog.
15. R. pimpinellifolia Lin, spec. p. 703; Rchb. germ. exc.
p. 612; Boiss. fi. orieut. 2 p. 672 exclus. synon.; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2623 optime. R. pitnpinellifolia a. vulgaris Ser. in DC.
prodr. 2 p. 608 (1825); Koch syn. p. 246. Ledeb. fi. ross. 2 p. 73.'
Rosa spinosissima Jacq. fragm. 79 tab. 124-non L. t? Main, Iunie.
Locuri tari -useate pe c6ste sau dimburi, prin vil, pe la drumuri; in
ROSACEX 219
regiunea meridionalä. a Vrei. Ville de la Segarcea in Doljiu; in Do-

brogea; pe la Macin, Alibeichioi pe subt muntele Consulu.
R. spinosIssima L. spec. p. 705-non L. fi. lappon; Rchb.
germ. exc. p. 612; Nym. consp. p. 237. R. pimpinellifolia (3. spina-
sissima Koch syn. p. 247; Ledeb. fi. ross. 2 p. 73 var. y ; Gren. Godr.
fi. fr. 1 p. 554. t? Maiu, Iunie. Dealuri la locuri aprice deschise.
Clopni la Buza-Plaiului; Viile de la Golu-Drancea; Craiova, Ru-
bane§ti.
R. lutea Mill. dit. n. 11; (1759); Koch syn. p. 246; Ledeb. fi.
ross, 2 P. 73; Boiss. fi. orient. vol. 2 p. 671. R. Eglanteria L. spec.
p. 703 exclus. synon. R. Eglanteria a. lutea DC. prodr. vol. 2p. 607.
R. bicolor Jacq. fi. vindob. 1 tab. 1 (1770). t? Maiu, Iunie. Mara-
cini§iuri, garduri rustice prin viile de la Deocheti in distr. Putna. -
De sigur introdusa. Vulg. Trandafir-galben in horticultura.
II. Agrimonieae. Receptaculul cavos cupuliforme, conline 2 car-

pele din care una abortéza §i astfel devine fruct indurat uscat mo-
noacheniat. Ierbari,
10. AORIMONIA L. gen. n. 607.
I. A. Eupatoria L. spec. p. 643; Sturm deutsch. h. 59; Koch
syn. p. 245; Boiss. fi. orient. vol. 2 p. 727; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig, 2619. Vulg. Turicioaret. Turig. Turkel-mare. 21. Iunie - Au-
gust. Campuri, 1ive4i, dramuri, grane; in regiunea campiilor %i a dea-
lurilor ; förte comuna (Grec. enum. p.23). Tirgujiul ; Curtea-de-Arge§i ;
Sturzeni ; Vultureanca ; Comana ; Ciocane§ti, Chitila, Bucure§ti ; Buftea,
Crivina; Ploe§ti, Buda; Bacau; Falticeni ; Neam/u ; Birlad; Iali ; in
Dobrogea: Isaccea, Coco§i.
2. A. odorata Mill. dict. n. 3 (1785); DC. prodr. 2 p. 588;
Koch syn. p. 245 -non Ait.; Boiss. fi. orient. vol. 2 P. 728; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2620. A. procera Wallr, in linntea vol. 14 (1846).
4, Iunie, Iulie. Liveli, campuri, pomaril, tuferiOuri. Lainici; Ruba,
nqti ; muntele Ghilu, Topoloveni prin valea Cacovei ; MÒnastirea
Neal* spre Dumbrava ; Schitu Rafaila in Vaslui; Bro§teni in live-
4ile pe Picioru-Vacariei.
11. AREMONIA Neck. elem. n. 768.

I. A. agrimonioides Neck. elem. n. 768 (1791); DC. prodr. 2
00148PECTIM SISTEMAT1C
deutsch. 25 fig. 2621. Agrimonia agrimonioides L. spec. p. 643; Sturm

deutsch. h. 59. 2f Aprilie, Maiu. Tuferi§iuri, cranguri; in regiunea
dealurilor. Valea Bahnei, V6rciorova; in Muscel la Valea-Mare, la
Conte§ti spre valea Rincaciovului i spre Beuca pe la Apa-de-leac; Pi-
te§ti la Trivale ; Craiova (Grec. in Br. prodr. p. 530); Bucure§ti pe la
Colentina, Plumbuita.
XXXIX. POMACEE Lindl. transs. 13 p. 93.

1. CRAT/EGUS L. gen. n. 622.
I. C. monogyna Jacq. fi. austr. 3 tab. 292 fig. 1 (1775) ; Boiss.
fi. orient. 2 p. 664; Ledeb. fi. ross. 2 p. 89; Pokorny. holzpfl.
p. 310, tab. 57 fig. 1166- 1171; Schlechld. Lang deutsch. 25 fig. 2528.
Vulg. Mareicine. Paducel. t? Maiu, lunie. Pe ling päduri, räri§iuri
de päduri cränguri, märacini§lini, drumuri, dealuri; specie frecuentd.
Severin; Baea-de-Aramä; Craiova; 135.1ce§ti; Rimnic; Conte§ti, Topo-
loveni; Tirgovi§te; Comana; Bucure§ti; Ciocane§ti, Chitila, Peri§i ;
Bisca ; Neamtu; Boto§iani. Variazg:
. glabrescens. a mono gana Fingerh. ap. Koch syn. p. 259.
C. intermedia Schur enum. transs. p. 205 (1866). Ramicelele, pedun-
culele i caliciurile glabre; florile monogine lax corimboide, sepalele
devin reflexe, stilul drept, glabru; fructele drupacee stacozil ;
(3. hirsuta. a kyrtostyla Fingerh. in linna an. 1829 p:
tab. 3 fig. 1. Oratcegus monogyna Koch syn. p. 259 et Auct. piar. C.
hirsuta Schur enum. transs. p. 205. Ramicelele de ordinar glabre,
insä pedunculele i caliciurile lanuginoso-vihíse ; cele lalte caractere
cum la precedenta.
7. laciniata Stev. ex Bess. enum. p. 58 (1822); Ledeb. fi. ross. 2
p. 89. a laciniata Regel in Ait. hort. petropol. I. p. 19. C6ste §is-
tòse pe lingá calea de la Vérciorova spre Schela-Cladovei.
2. C. pentagyna W. et Kit in Willd. spec. pl. 2 p. 1006 (1799);
DC. prodr. 2 p.628; Pokorny holzpfl. p. 311, tab. 57 fig. 1175-1177;
Neilr. diagn. p. 47; Heuff. enum. banat. p. 67 6 fructibus coccineis;
melanocarpa M. Bieb.fi. t. C. 1 p. 386 (1808) si fructibus nigris.
t? Main, Iunie. Pfiduri. Vérciorova; Severin, Cerneti (C. nigra Grec.,
enum. p. 23); Craiova ; Comana; Peri§i; in Putna la Deocheti.
3. C. nigra W. et Kit, rar. hung. 1 tab. 61 (1801); Pokorny
holzpfl. fig. 1172-1174; Heuff. enum banat. p. 68; Neilr diagn.
p. 47. t? Maiu, Iunie. Pacluri pe cástele petròse ale muntilor la
V6rciorova in valea Bahnei spre gura Cerovätului §i spre llovita.
POMACE/E 224
2. MESPILITS L. gen. n. 625.

I. M. germanica L. spec. p. 681; DC. prodr. 2 p. 633; Koch
syn. p. 259; Pokorny holzpfl. tab. 56; Boiss. fi. orient. 2 p. 659;
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2531. Vulg. Mo§moal. t? Maiu,
Iunie. Naturalizat §i vulgarizat ; se gase§te mai cu séma in regiunea dea-
lurilor cuvil. Cerneti; Craiova; Pite§ti, Leurdeni; Urlati, Dealu-Mare.
3. COTONEASTER Medik. philos, bot. r p. 154.

I. C. integerrima Medik. gesch. bot. p. 84 (1793). C. vulgaris
Lind!. transs. linn. soc. 13 p.101 (1822); DC. prodr. 2p. 632;Koch syn.
p. 259 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 655; Schlechtd. Ltng. deutsch. 25
fig. 2529. Mespilus Cotoneaster L. spec. p. 686. Vulg. Birroace.
t? Main, Iulie. Stand montane, rari§iuri de paduri pe còstele munti-
lor. Valea-Tesitei la Gaura-Fetei; Dimbovicioara ; Sinaia; Bro§teni la
Pettile-Doamnei (Br. miss.)
f3. nigra. C. nigra Wahlberg fi. gothob. p. 53 (1820). a vul-
garis p. melanoearpa Ledeb. fi. altai. 2 p. 219 (1830). C. tomentosa
Auct. transs. ex p.-non Lindl. Mespilus tomentosa Grec. enum. p. 23
-non Willd. Weed numa prin fructele sale negre §i prin folie sale
cu putin mai mici.Sinaia; Cernegura la Piatra; Dobrogea pe muntele
Tutuiatu (Br.)
4. CYDONIA Town. instit. p. 632 tab. 405.

I. C. vulgaris Pers. syn. 2 p. 40 (1807); DC. prodr. 2 p. 638;
Koch syn. p. 260; Boiss. fi. orient. 2 p. 656; Schleehtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2532. t? Main. De origine veche
Vulg. Gilliam
introdus §i naturalizat in Europa pentru fructele sale nu-
mite petal.
5. PYRITS L. gen. n. 626 ex p.

I. P. communis L. spec. p. 686; DC. prodr. 2 p. 633; Ledeb.
fi. ross. 2 p. 94; Boiss. fl. olient.2 p. 653; Schlechld. Lang. deutsch. 25
fig. 2533. Vulg. Mr. t? Aprilie, Main. Päduri §i campuri. Cel in
stare sélbatica este P. silvestris Gen. fruct. 2 p. 44, adesea spinos §i
avênd fructele mici fa'ra git la baza numitepere War*. Cel in stare
de cultura este P. sativa DC. prodr. 2 p. 634; nespinos, avdnd fruc-
tele dulci, de aspect, de forme, märimi §i gust fórte varif, denumite
pere vdratice, pere boere§ti, prdsade, busuieve sau tdmli6se, ardpe2ti, de
S-ta Marie, viesi, faraóne, bergamute, verçti, pogdne§ti, etc.
Grecescu D Dr.C. 1321. 17
422 COAPP,CITI. siSTEMATIO
2. P. elseagnifelia Pall. nov. act. petropol. 7 p. 355 tab. 7

(1789) ; DC. prodr. 2 p. 634; Ledeb. fi. ross. 2 p. 95 (elapsù elcea-
yrifolia); Boiss. fi. orient. 2 p. 655. t2 Aprilie, Maiu. Prin paduri,
tuferigiuri In Dobrogea muntòsä : Greci, Coco§i, Babadagh, lenisala.
6. MALIIS Tourn. inst. tab. 406.
I. M. silvestris Mill. dict. n. 1 (1759) ; Baumg. enum. transs.
p. 43. M. acerba Mérat nouv. fi. paris. p. 187 (1812). Pyrus acerba DC.
prodr. 2 p. 635. P. Malas austera Wallr. sched. p. 215 (1822).Vulg.
Mgr-pddurel ; fructele:coricove, mere acre, merepeldurete,tnere de vin.
t? Aprilie, Maitt. S6lbatic ; In bita Romania in regiunea cdmpeana §i
a dealurilor.
2. M. communis Lam. ill. 1 p. 435 (1791); Boiss. fi. orient. 2
p. 656. Pyrus Malus L. spec. p. 686; DC. prodr. 2 p. 635; Schlechtd.
Lang. del. tsch. 25 fig. 2535. P. Malus mitis Wallr. sched. p. 215(1822).
P. Malus (3. tomen, osa Koch syn. p. 261.Vulg. Mgr; fructele tnere.
t? Aprilie, Maiu. In cultura, av'end fructe de aspect, marime li gust
fórte varil, denumite mere dulci, crelli, urzit, paradise, lerri, dom-
negti, vie§ti, raducelne§ti, verdi de Unid, coader, neb une, etc.
7. SORRUS L. gen. n. 633.
I. S. domestica L. spec. p. 684; Koch syn. p. 262; Boiss. fi.
orient. 2 p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2537. Pyrus Sorbus
Geortn. fruct. 2 p. 45 tab. 87 (1791) ; DC. prndr. vol. 2 p. 637. Vulg.
Scorn; fructele scorup. --42 Maiu, Iunie. In stare sglbatica §i de cul-
tura mai ales In regiunea dealurilor cu vil, in tedd Romaniea (Grec.
enum. p. 24).
S. auouparia L. spec. p. 683; Koch syn. p. 262; Boiss. fi.
orient 2 p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2538, Pyrus au-
cuparia Gmrtn. fruct. 2 p. 45 tab. 87 (1791); DC. prodr. 2 p. 637.
Vulg. Sorb. Sco; niu-plisetresc. Scorni-sabatic. Lemn-pucios. t? Maiu,
Iunie. Paduri Inregiunea montarla §i submontana (Grec. enum. p. 24).
Olartelti, Rimnic; Narnae§ti, Campulung ; Comarnic ; Sinaia, Predeal ;
Bisca; Agapiea, Neamiu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); Bro§teni
pe Eistrita §i pe Neagra.
S. torminalis Crantz stirp. austr. p. 85 (1767) ; Koch syn.
p. 263; Boiss. fi. orient. 2 p. 659; Schlechtd. Lang. ieutsch. 25 fig 2540
Pyrus torminalis Ehrh. beitr. 6 p. 92(1791); DC. prodr. 2 p. 636.
Vulg. Sorb. Adevirat-Sorb. Paduri In regiunea dealurilor submontane.
PONACEIE, CENOTHERACE/E 22$
Cerneti; Tismana ; Cálimneti, Rimnic; Curtea-de-Arge§i ; Cdmpu-

lung ; Comarnic, Câmpina (Grec. en um. p. 24); Väleni; Boto§iani
Fälticeni, Mäliin.
S. Aria Crantz stirp. austr. fasc. 2 P. 46 (1763); Koch syn.
p. 262; Boiss. fi. orient. vol. 2 p. 658; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2539 tab. 1. Cratcegus Aria a. Lin. spec. pl. p. 681. Pyrus Aria
Ehrh. beitr. 4 p.20 (1789) ; DC. prodr. 2 p. 636.-- Vulg. Sorb. t? Maiu.
Päduri submontane. Câmpulung ; Valea-Mare in potgoriea Muscelului.
S. intermedia Schult. cest. fi. ann. 1814 vol. 2 p. 61 sub
Pyrus ; Simk. enum. transs. p. 203.-x S. Aria-aucuparia Borb. cost. bot.
zeit. 28 p. 311 (1878). Aria intermedia Schur enum. transs. P. 207
exclus. synonymas. t? Maiu. Päduri pe dealuri. Valea-Mare In pot-
goriea Muscelului; MO la Rdpedea, Copou.
XL. CENOTHERACKX Ach. Rich. diem. bot.

nib. I. ONAGREIE. Receptaculul depäse§te lungimea ovariului
capäsulä oblungä sau lineara 4 -locular5., loculele polisperme; corola
4- petalicä ; diplostemone.
' 1. EPILOBIIIN L. gen. n. 471.
§ 1. T6te foile isolate, alterne; florile neregulate, petalele intregi
sau putin rétezate, nebilobate, intinse ; staminele §i stilul curbat-arcuate
(Chamcenerium Scop.)
I. E. angustifolium p. L. spec. p. 493; Sturm deutsch. h. 81;
Koch syn. p. 264; Schlechtendal Lang. deutsch. 22 fig. 2256. E. spi-
catum Lam. encycl. méth. 2 p. 373 (1786) sed nom. incongruens: flores
racemosi non spicati; DC. prodr. 3 p. 40; Gren. Godr. fi. fr. 1 P. 583.
Chamcenerion angustifolium Scop. fi. earn. 1 p. 271 (1772). Vulg.
Sburatare. Rséscoage. Erba-ScIntului-Ioan. Iulie, August. Paduri
In regiunea montaná mai ales prin fá.get. Valea Cernei; Lainici; Tis-
mana; Cälimäne§ti ; Rimnic, Guränoaea; Cilmpulung; Predeal, Sinaia
(Grec. enum. p. 24); Piatra; Agapiea, Mônästirea Near* (Chan.);
pädurea Birnovei.
2. E. Dodoneei Vill. prosp. p. 45 (1779); Sturm deutsch. h. 72;
Koch syn. p. 264; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2257. E. angusti-
folium var. y L. spec. p. 494 (1764). E. rosmarinifolium I-Imnke in Jacq.
collect. 2 p. 50 (1788); DC. prodr. 3 p. 40; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 583.
E. angustifolium Lam. encycl. méth. 2 p. 370 (1786). E. angustissimum
W. et Kit. rar. hung. tab. 76 (1802). 04Iulie, August. Petri§iuri
224 CO1SPRCIT1, SISTEMATTC
mai ales pe pruntigiurile rfurilor fn regiunea submontanä. Rimnic pe

lunca Oltului; Busteni; Comarnic, Breaza, Campina pe valea Pra-
hovei gi a Doftanei; in Suceava pe pruntigiurile Moldovei la Sasca,
Mdlin, fòrte mult.
§ 2. Táte foile oposite sau ternat-oposite, la unele numa parte

din foile superioare alterne ; corola regulatä campanuliformä, petalele
bilobate; staminele i stilul drepte.
1. Stigma 4- fidä; caulif cilindrici förä muchil decurente.
* Foile sesile sau subsesile.
E. hirsutum . L. spec. p. 494 Sturm deutsch. h. 81; DC.
prodr. vol. 3 p. 42; Koch syn. p. 265; Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 22 fig. 2259. E. grandiflorum All, fi. pedem. 1 p. 279 (1785). E.
amplexicaule Lam. encycl. meth. vol. 2 p. 374 (1786). Vulg. Pufullie.
Sburettoare. 21, Iunie-August. Prin cränguri, tuferigiuri, locuri des-
chise In pärti josnice umede, zavoiuri. Rimnic, Guranelea. (E. parvi-
florum Grec. in Br. prodr. p. 217 -non Schreb.); Cdmpulung, Rucgr,
Valea- Muierei ; Vulcana ; Cämpina; Väleni ; Agapiea ; Mônästirea
Neamtului (Chan. exsic. Grec enum. p. 24); subt Fälticeni pe linen
iazul Cioslacilor ; Iagi pe la pädurea Birmívei.
E. parvillorum Schreb. spicil. fi. lipsc. p.146 (1771); Sturm
deutsch. h. 81; Koch syn. p. 265; Schlechtd. Lang. deutsch. fi. vol. 22
fig. 2260. E. hirsutum p. L. spec. p. 494. E. pubescens Roth, tent. fi.
germ. 1 p. 167 (1789). Iunie, Iulie. La locuri umede, prin liveli,
väi montane gi subalpine. Brogteni, Strähaea; Rimnic, Cälimänegti ;
Predeal, Sinaia; Cämpina, Telega ; Perii, Mogogòea, Chitila ; Mônäs-
Urea Neamtului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); fn Suceava pe Stä-
nigioara, la Brogteni ; ; Botogiani.
** Foile scurt petiolate,,baza riitundatá sau subcordatd.

E. montanum L. spec. p. 494; Sturm deutsch. h. 72; Koch
syn,. p. 255 excepto var. 13 et y ; Boiss. fi. orient. 2 p. 747; Schlechtd.
Lang. deutsch. vol. 22 fig. 2263; Sag. et Schn. carpat. centr. 9 p. 178.
II, Iunie- August. Locuri umbròse prin päduri in regiunea montanä
-
a dealurilor mari. Vérciorova, valea Bahnei; valea Tesnei ; Baea-de-
Aramä.; Lainici ; Mônästirea Bistritei ; Olanegti, Rimnic, Guränljea;
Cfilimänegti, Coziea; Curtea-de-Argegi; Predeal, Bugteni, Sinaia (Grec.
enum. p. 24) ; Cämpina; Tirgu-Ocnei, Slänic; Valea-Crä'coanilor; Aga-
piea, Mônästirea Neamtului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); la Brog-
teni pe Bistrita gi pe Neagra ; Iaii, Socola.
ENOTHERACE/E 225
8, E. heterocaule (X E. supra-montanum-tetragonum) Borb.

hazai epilob. ismeretéhez 1879 P. 15 ex descriptione. Iunie, Iulie.
Prin locuri umbr6se, pe c6ste schist6se, in regiunea montanä inferiòrä.
Valea Oltului la Coziea, ipote gi Cirlige.
E. collinum Gmel. fi. baden. 4 p. 265 (1826); Rchb. germ.
exc. p. 686; Schur enum. transs. p. 213; Sag. et Schn. carpat. centr. 2
p. 178. E. montanum S. collinum Koch syn. p. 266. E. tnontanum
tenellum Heuff. enum. banat. p.69 sec. Borb. I. c. p. 14. E. perratnosum
Schur enum. transs. p. 213 (1866). J. Iulie, August. Tuferigiuri,
locuri des2hise in regiunea montanä. CAlimänegti, Coziea ; Corbeni ;
Predeal, Bugteni; in Suceava pe Stänigioara, la Brogteni pe Neagra
la gura Barnarului.
*** Foile manifest-petiolate, la bazä ängustate.
E. lanceolatum Seb. et Maur. flor, rom. prodr. p. 138 tab. 1
fig. 2 ( I 818) ! ; Koch syn. edit. II suppl. p. 1022 (1843) ; Schlechtd.
Lang. deutsch. vol. 22 p.202 ;Borb. 1. c. p. 12. E. virgatum 3. lanceolatum
Rchb. germ. exc. n. 4089 p. 636 (1832) ; Sturm. deutsch. h. 72. --
j.. Iunie, Iulie. C6stele petróse ale muntilor la locuri umede. Vércic-
rova ; Baea-de-Aramä In Valea-Gäinei ; Tismana.
2. Stigma intrégl globularä.
a. Seminfele papd6se.
t CauliT Cu 2-4 muchil decurente mai mult sau mal putin ex-
presive.
* Foile lung petiolate, la bazä cuneato-ängustate.
E. roseum Schreb. spici/. fi. lipsc. P. 147 (1771); Sturm
deutsch. h. 81 tab. 9; Koch syn. p. 267; Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 22, p. 209 fig. 2266. .4, Iulie, August. Prin locUri umede -
umbr6se, väi montane gi pe ling5. riugi6re. Baea-de-Aramä. ; Lai-
nici ; Cälimänegti, Coziea; Sinaia, Iagi pe la Socola, Räpedea; in Su-
ceava pe Stänigioara, la Brogteni pe Neagra.
** Foile sesile sau cam decurente, rare-ori subpetiolate. .
E. tetragonum L. spec. p. 494; Sturm deutsch. h. 81;

Koch syn. p. 267 exclus. synon. ; Boiss. fi. orient. 2 p. 748;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 22 fig. 2262. E. adnatum Griseb. bot.
zeit. X p. 854 (1852). E. decurrens Spreng. hort. halen. ann. 1812.
E. obscurum Schmidt fi. bohem. 4 p. 81- non Schreb. 21. Iunie,
Iulie. Locuri umede, gianturi pe lingä gosele, gropi. Vdrciorova
spre Gura-Väei; Baea-de-Aramä ; Tismana.
II. E. Lanigi F. Schultz in Flora ann. 1814 p. 806; Gren. Godr.

fi. fr. I p. 59. E. obscurum Fries, herb. norm. VIII p. 42-non Schreb.
E. virgatum Lamy ap. Wirtg. pl.. critic. n. 236 bis (1858); Koch syn.
ed. 2 p. 266 ex p. et in Sturm deutsch. h. 81 tab. 6 except. P. et D
- non Fries. 4. Iunie, Iulie. Crdnguri, locuri deschise, gianturi,
gropi ude. Verciorova; Morteni, Vultureanca; Ciocäne§t1; Tulcea, Ni-
colitel.
E. obsourum Schreb. spicil. fi. lipsc. p.147 (1771); Rchb.
germ. exs. p.634. E. virgatum Fries. nov. p. 113 (1819) ; Gren. Godr.
fi. fr. 1 p. 578; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 22 p. 195 fig. 2261.
E. purpurascens Gilib. fl. lithuan. 5 p. 189 (1781). Iulie, August.
Locuri umede, m.16%tini. Vultureanca pe la pädurea Mortenilor;
Predeal.
cilindrici fárä muchil decurente aparente.

E. trigonum Schrank baier. fi. 1 p. 644 (1789) ; Sturm
deutsch. h. 81 tab. 10; Koch syn. p. 267; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 580;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 22 fig. 2267. E. roseum 7. trigonum
DC. prodr. 3 p. 41. 21, Iulie, August. Locuri umede umbr6se in
väile montane. Valea Dimboviciórei; Buceci in valea Peleliului la
Cascade (Kncht.).
E. palustris L. spec. p. 495; Sturm deutsch. h. 81; Koch
syn. p. 266; Boiss. fi. orient. vol. 2 p. 718; Sag. et Schn. carpat.
centr. 2 p. 180; Schlechtd. Lang. deutsch. fi. vol. 22 fig. 2265.
21. Iulie, August. Locuri umede turfacee in regiunea montanä. Sinaia
(Knecht.); Mônästirea Neamtului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24);
in Suceava pe Stäni§ioara la deal de Iesle; Bro§teni pe Neagra.
p. pilosum Koch syn. p. 266. -- Prin rovinele din livelile de la
Schitul Rareu, mult.
b. Seminiele netede; specil glabrescente avend caulil cu muchit
13. E. alsinefolium Vill. prosp. p. 45 (1779) Gren. Godr. fi.
Ir. 1 p. 577. E. origanifolium Lam. encycl. meth. 2 p. 376 (1786);
Sturm deutsch. h. 81 tab. 11; Koch syn. p. 267; Schlechtd. Lang.
deutsch. vol. 22 fig. 2269. ?4, Iulie, August. In regiunea alpinä, pe
lingl isvcire. Muntti Godeanului in Mehedinti ; Negoiu, Jipu i Picu-
cata in Arge§i; Buceci la Ober§ia-Ialomitei (Knecht.) ; Ceahläu; Ra-
reu, Pietrele-Doamnei.
16. E. alpinum L. spec. p. 495; Sturm deutsch. h. 81 tab. 12;
CENOTHERACE/E 227
Koch syn. p. 268; Gren. Godr. 11. fr. 1 p. 577; Schlechtd. Lang.
deutsch. vol. 22 fig. 2268 optimè. Epilobiuna anagallioides Lam. encycl.
méth. 2 p. 376 (1786). Iulie, August. Stanci alpine, pe ling
isv6re §i pe linga zapada veche: Godeanu; Negoiu; Papura; Buceci
la Obdr§iea-Ialomitei (Knecht.) §i pe Caraimanu.
2. CENOTHERA L. gen. n. 469.

I. . biennia L. spec. p. 492; Sturm deutsch. h. 5; Koch syn.
p. 444; Gren. Godr. 11. fr. 1 p. 584; Schlechtd. Lang. deutsch. 22
fig. 2254. Onagra biennis Scop. fi. carn. 1 p. 269 (1760). -- Iunie-
August. Prin locuri umede josnice, petri§iuri, schisturi, prunti§iul
apelor. Rimnic, Calimäne§ti, Coziea; lunca Arge§iului pe la Gole§ti,
Leordeni, Conte§ti, Ghergani ; Comana, Gradi§tea ; valea Cociocului,
lunca Ialomitei pe la Crivina ; Bu§teni, Sinaia pe prunturile
Prahovei ; in lunca Moldovei partea despre Malin.
Trib. II. CIRCE/E. Receptacul depa§e§te lungimea ovarica; cap-

surd ovato-glob6s5. 2-locularä, bivalvicrt, loculele 2-spermice ; petalele
douè, staminele douè: isostemone.
3. CIRCZEA L. gen. 24.
I. C. lutetiana L. spec. p. 19; Sturm deutsch. h. 23; DC.
prodr. 3 p. 63; Koch syn. p. 269; Gren. Godr. 11. fr. 1 p. 586;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2270. -- Vulg. Teli§cd. Vrajitóre.
Vr4tilicet. 7f. lulie, August. Paduri mai ales prin faget. Cerneti;
Bro§teni ; Tismana; Mônastirea Horezu, Bistrita ; Oläne§ti, Coziea,
Stáni§ioara; Corbeni pe Ghitu; Campulung; Vulcana; Campina ; Co-
marnic, Sinaia (Grec. enum. p. 24); Agapiea, Mônastirea Neamtu
(Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); in Suceava pe Stäni§ioara, Bro§teni
pe Neagra.
Varia,za intru-catva, avénd forma foilor sale ovate ca baza ro-
tunda: a lutetiana ovalifolia Lasch. bot. zeit. 1870 n. 47 - 49 ; sau a-
vénd foile ovate §i la baza cordate: var. cordifolia Lasch. I.c. Schlechtd.
Lang. 1. c.
2. C. intermedia Ehrh. beitr. 4 p. 42 (1789) ; Koch syn.

p. 269; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 586; Schlechtd. Lang. deutsch. 22
fig. 2271. C. alpina p. intermedia DC. prodr. 3 p. 63. 4, Julie, Au-
gust. Pa'duri in regiunea montanä subalpina. Valea Mônästirei Bis-
trita; Buceci ; Tirgu-Ocnei i muntil Slanicului in Moldova; Agapia pe
la Sichla ; la Bro§teni pe Bistrita §i pe Neagra.
a. C. alpina L. spec. p. 12; Sturm deutsch. h. 23; DC. prodr. 3

p. 63; Koch syn. p. 269; Gren. Godr. fi. fr. 1 p.588 ; Schlechtd. Lang.
deutsch. 22 fig. 2272. 1.1. Iulie, August. Locuri umede, stânci cu
mugchi, locuri umbròse in regiunea subalpinä : Negoiu; Sinaia, Bu-.
teni; Agapiea la pescerea Santei-Teodora (Grec. enum. p. 24); Slä-
nicu din Bacgu; la Brogteni pe Bistrita gi pe Neagra.
Trib. III. TRAP/E2E. Receptaculul nu depäsegte ovariul ; fructul

nucamentaceu tare, cu prceminenti cormise, unilocular monosperm ;
corola regulatä de 4 petale, 4 stamine : isostemone.
4. TRAPA L. gen. n. 157.
I. T. natans L. spec. p. 175; Sturm deutsch. h.30; DC. prodr. 3
p. 63; Koch syn. p. 269; Gren. Godr. fi. fr. 1 p.588; Schlechtd. Lang.
deutsch. 22 fig. 2274. Vulg. Citstane-de-baltel. Oiuline. 0 Iunie,
Iulie. Bältile mari danubiale. Potel, Celei in Romanati; Turnu-Mägu-
rele (Grec. enum. p. 24); Giurgiu; Fetegti; Bräila; Tulcea la Dunavät.
XLI. HALORAGIACEE Ach. Rich. élèm. bot, ex p.

1. MYRIOPHYLLITSI L. gen. n. ro66.
I. M. verticillatum L. spec. p. 1410; DC. prodr. 3 p. 68;
Koch syn. p. 270; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 587; Schlechtd. Lang.
deutsch. 22 fig. 2279.Vulg. Brddi§i. Mellura-InIllei. Penild. Prisnel.
4. Iulie, August. Ape limpesji stagnante gi cam profunde, helegteuri.
Bucuregti pe Colentina (Grec. enum. p. 24); Comana prin Cälnigte;
Neamtu (Chan. exsic.)
2. M. spicatum L. spec. p. 1410; DC. prodr. 3 p. 68; Koch
syn. p. 270; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch.
22 fig. 2280. 21, lulie, August. Vulg. Aceleagi numiri. Tot prin
ape adinci stagnante, helegteuri. Campina; Bucuregti pe Colentina la
Herestreu, la Teiu, la Panteleimon gi Cernica (Grec. enum. p. 24);
Comana.
XLII. RIBESIACEE Endl. gen. 823.

1. RIBES L. gen. n. 281.
§ 1. PedunculiI axilari 1-3 flori ; caulil gi ramurile cu spini;
caliciul pelviform.
I. R. Grossularia L. spec p. 291; DC. prodr. 3 ,p. 478; Koch
RIBESIACEE 229
syn. p. 292; Ledeb. fi. ross. 2 p. 194. Vulg. Agregi. Burboand. 1?6-
eichie. t? Aprilie, Maiu. VariazA :
a. glanduloso-setosum Koch syn. p. 292; Ledeb. 1. c. et Auct. plur.
R. Grossularia L. spec. p. 291; Sturm deutsch. h. 4 tab. 4; Schlechtd.
Lang. deutsch. 22 fig. 2286. Päduri in regiunea montanä. Muntele
Raféu in Suceava (Br.) 0 in cheile Barnarului.
p. pubescens. Koch I. c. ; Ledeb. J. c.; Gren. Godr. fi. fr. 1
p. 635. R. Uva-crispa L. spec. p. 292; Sturm deutsch. h. 44 tab. 13.
Päduri in regiunea montanä. Dimbovicioara la deal de pe§terä; Mô-
nastirea Neamtu (Chan.)
y. spinosissima DC. prodr. 3 p. 478. In regiunea montanä.
alpinä §i subalpinä. Buceci la Sinaia prin valea Pele§iului.Deosebit
de spinil infraxilari tripartiti 0 viguro§i, cum existá la precedentele,
ramurele sale sunt imbrAcate §i cu spini§iori subtin, debili, cam re-
tror§i 0 den§i; ovariul insl pubescent §1 cu den§i peri setoso-glandulo§i.
Speciea acésta este introdusä in culturà ; existä asemenea 0 forma
ca foile, pedunculiI, bractecle 0 ovariul glabre : Eibes reclinatum L.
spec. p. 291; synon. R. Grossularia T. glabrum Koch 1. c., ale cäruia
b6be ajung a fi luciése 0 rolietice la maturitate.
§ 2. Pedunculii axilari racemiflori; caulii inermi ; caliciul pelvi-

form sau prelung campanulat
R. alpinum L. spec. p. 291; Sturm deutsch. h. 51; DC. prodr
3 p. 480; Koch syn. p. 292; Ledeb. fi. ross. 2 p. 196; Gren. Godr.
fi. fr. 1 p. 635; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2287. t? Maiu,
Iunie. Päduri in regiunea montanä subalping. Päpu§ea ; Buceci.
R. petraeum Wulf. in Jacq. miscell. 2 p. 36 (1781) ; Sturm
deutsch. h. 56; DC. prodr. 3 p. 481; Koch syn. p. 293; Gren. Godr.
fi. fr. 1 p. 636; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2290. Vulg.
Coadizu-de-munte. Pomu§ioara. Pillion t? Aprilie - Iunie. Päduri
In regiunea montanä, locuri umbr6se umede. Bro§teni in Suceava la
cheile Barnarului (Br.)! §i pe Barnarelul.
R. rubrum L. spec. p. 290; Sturm deutsch. h. 4; DC. prodr.
3 p. 481 var. p ; Koch syn. p. 293 excepto. var. f3; Gren. Godr. 11.
fr. 1 p. 636. Goodie. Coasclz-rogiu. Pomu§i6rd. f? Aprilie, Maiu.
Introdus 0 Mae vulgarizat In culturä.
R. nigrum L. spec. p. 291; vulg. Coadiz-negru. Cassis; asemenea
0 R. aureum Pursh fi. amer. septentr. 1 p. 164. t? Aprilie, Maiu.
Naturalizati 0 putin vulgarizati la noi.
230 CONSPE CUM SISTEMATIC
XLIV. PHILADELPHACEE Don in DC. prodr. 3p. 205.

1. PHILADELPHUS L. gen. n. 64.
I. Ph. coronarius L. spec. p. 671; Sturm deutsch. h. 3; DC.
prodr. 3 p. 205; Koch syn. p. 275; Boiss. fi. orient. 2 p. 814. Syringa
suaveolens Mwnch meth. p. 678 (1794). Vulg. Sirinderica. Let-
top. t? Maiu, Iunie. Arbust naturalizat §1 förte vulgarizat la noi
pentru grddini §i parcuri.
Nutria scabra Thumb. §i D. gracilis Thumb. Arbu§ti de
horticulturd.
XLV. SAXIFRAGACEE DC. prodr. 4 p. 1.

1. SAX1FRAGA L. gen. n. 764.
§ 1. Tulpina dotatd cu lästari perenanti; cauliI avénd la baza
foi rozulare, pe delung Cu sau forä. foi.
A. Foile pe Wtá marginea sau numa la virf sunt Cu dung
alb5. cartilaginee.
1. Ai z o ni a: foile caulinare alterne, URA marginea lor cu dungd
albd cartilaginee netedd sau dentatd; cilil foilor i peril nearticulati ;
receptaculul förte concav consudat cu ovariul; staminele epigine,
filamentele subulate la yid, semintele ovato-trigonice rug6se.
a. Cotylece : foile plane, spatulate sau ligulate, marginea car-
tilagineo-dentatd.
* Florile albe.
I. S. Aizoon Licq. fi. austr. 5 p. 18 (1778); Sturm deutsch. h.
33; DC. prodr. 4p. 19; Koch syn. p. 294; Schlechtd. Lang. deutsch. 26
fig. 2663. lulie, August. Variéz5.:
a. brevifolia Sternb. revis. saxifr. p. 4 (1810). S. Aizoon a. vul-
garis Ser. in DC. prodr. 4 p. 19; S. AiZ0021 (3. ininor Koch syn. p. 294,
Foile scurte oblung-ovate. In plaiul Osliei pe Bulzu la stdncile dise
Biserici ; Moldoveanu; Negoiu; Buceci; Ceahldul (Knecht.)
(3. recta Ser. in DC. prodr. 4 p. 19. S. recta Lapeyr. fi. pyren. 33
tab. 15; abreg. p. 225. S. Aizoon a. major Koch syn. p. 294. Foil.
oblungi lineare §.1 la yid nu mult làite. Buceci (S. Aizoon Grec. enum.
p. 26); Ceahlriu.
intacta.- S. intacta Willd. en. hort. berol. 1 p. 75 (1089); DC.
prodr. 4 p. 20. Diferd de precedentele prin lipsa punctelor purpuril
pe petale. Buceci, frecuentd;
a. robusta (An S. robusta Schott Nyn. Ky. analecta p. 22?). Coin-
SAXIFRAGACEE 231
parativ Cu precedentele, diferä prin portul seu inalt §i robust, prin

foile sale rozulare cu mull mai ample §.1 robuste, avênd seraturele mai
late §.1 acuminate. Buceci la Schitul Ialomita.
S. cultrata Schott. Nym. Ky. analec. p. 23 (1854) ; Fuss
transs. excurs. p. 235. S. longifolia, S. crustata, S. elatior Auct. transs.
ex parte-non Lapeyr nec Host nec Mert. et Koch. 4. Iulie. August.
Stänci prin locuriumbr6se in regiunea subalpinä, quasi alpinä. Valea
Tesnei la Gaura-Fetei; Moldoveanu; Dimbovicióra ; Buceci pe Jipi
(Knecht.), pe Babele , pe Costila; Ceahläu (Knecht.) ; in Rar6u pe
Pietrile-Doamnei.
** Florile galbene.
S. demissa Schott cest. bot. zeit. ann. 1859 p. 8 et Auct.
transs. recent. S. mutata Baumg. enum. transs. 1 p. 371 (1816), Auct.
transs. nonnull. etiam Engler fi. saxon. p. 249 quoad plantam transsil-
vanicam - non L. spec. 570. 8. transsilvanica Fuss. transs. excurs.
p. 236 (1866). 71, lulie, August. StAnci alpine. Buceci la Schitul
Ialomita, in Valea-Cerbului, Piatra-Arsä. (Knecht.)
b. Pseudocotylece: foile plane sau u%ior concave, spatulate sau lin-
gulate, marginea netedä..
S. luteoviridis Schott. cest. bot. zeit. ann. 1851 p. 65 ; Auct.
transs. ferè omn. S. luteopurpurea Baumg. enum. transs. 1 p. 372 (1816)
- non Lapeyr. (1813). 21, Maifl, Iunie. Pe stänci petróse in regiunea
alpinä. Negoiu ; Päpu§ea ; Buceci ; Piatra-Mare ; Ceahläu ; Pietrile-
Dómnei.
S. Rocheliana Sternb. saxifr. suppl. 1 p. 2 (1822) ; Host. fi.
austr. 1 p. 501 (1827); DC. prodr. 4 p. 22. S. cwsia Baumg. enum.
transs. 1 p. 374 (1816) et Auct. transs. plur. - non L. S. pseudoccesia
Rochel rar. banat. tab. 3 (1828). 21, Maiu, Iunie. Pe stanci jurasice.
Muntil Mehedintului spre Mehadiea §i in valea Tesnei la Gaura-Fetei.
2. Porphyrion: foile caulinare oposite, au marginea ciliatd,
insä la yid cu dungá albä cartilaginee avOnd 1 -3 scumame punc-
tate ce mai tardiu se scutur; cilil nearticulati; receptaculul concav,
staminele epigine au filamentul subulat ; semintelenetede saurugulepse.
S. Baumgartenii Schott ont. bot. zeit. ann. 1857 p. 126.
S. ret usa Baumg. enum. transs. 1 p. 382 (1816) ; Wahlenb. et Auct.
transs. ex. p. - non Gou. ill. (1773). tt. Iunie, Iulie. StAnci pe pis-
curile alpine. Buceci.
232 C ONSPE CTIJL SISTEMATIC
7. S. oppositifolia L. spec. p. 575; DC. prodr. 4 p. 17; Koch

syn. p. 297; Sag. et. Schn. carpat. centr. 2 p. 169; Schlechtd. Lang.
deutsch. 26 fig. 2672. S. retusa Sternb. ap. Sturm deutsch h. 35 tab. 13
- non Lapeyr. 11, Iulie, August. Stand §1 piscuri alpine. Negoiu ;
Papu§ea ; Buceci pe Caraimanu (Knecht.), la Strunga pe Batrinele ;
Ceahltiu.
Exemplarele din Buceci de pe Caraimanu ar corespunde cu S.
oppositifolia P. distans Ser. in DC. prodr. 4 p. 18, avend foile lastarilor
sterili lax-distante, pe cand la forma specifica, dui:16 cum autoril des-
criu, toile sunt dense §i 4- fariu imbricate,
B. Foile peste tot verli §i ierbacee neavénd marginea cartila-

ginee §i nici cruste punctate.
t Cilii §i peril nearticulati.
1. Hirculus: caulii floriferi foliati pe delungul lor; recepta-
culul concav 'Arta sepalele orisontal-intinse ; filamentele la virf subu-
late ; semintele lungulete negriciòse.
8. S. Aizoides L. spec. p. 576 sec. diagnosem Linnwi foliis
caulinis lineari-subulatis sparsis nudis inermibus" ; Sturm deutsch. h. 35
tab. 9 exclus. litt. D.; Schlechid. Lang. dutsch. 26 fig. 2677 exclus.
litt. 1: folia culata. S. Aizoides y. integra Ser. in DC. prodr. 4 p. 47.
71, lulie, August. Lespeli, schisturi, petriliuri pe Fang% riu§liíre In re-
giunea montana: Negoiu; Buceci, f. frecuentä.; pe Ceahlau.
Forma cu foile lineare alterne ciliate (S. automnalis L. spec. pl.
ed. 2 p. 575, Sturm. deutsch. h. 1 tab. 10; S. Aizoides Koch. syn.
p. 298 et Auct. fere omn.) pe la noi n'am gasito.
9. S. bryoides L. spec. 572; Sturm. deutsch. h. 33; Koch. syn.
p. 298 Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2675. S. aspera P. bryoides
DC. prodr. 4 p. 46. 2.1. Iulie, August. Piscuri alpine. In Mehedinti
pe Murariu §i Bulzu; Buceci la Omu (Knecht.)
2. Arabi ci i a: caulil floriferi scapiformi nefoliati ; receptaculul

mai putin concav 'Arta sepale reflexe §i necoerent cu ovariul ; fila-
mentele la yid subulate; semintele lungitudinal-striate.
M. S. stellaris L. spec. p. 572; Sturm deutsch. h. 35 tab. 3;
DC. prodr. 4 p. 40 var. a; Koch syn. p. 298; Schlechtendal Lang.
deutsch. 26 fig. 2679; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. l 70. S. stellaris
b) hispidula Rochel rar, ban. fig. 8. If. Iunie, Iulie. Stand la locuri
umede umbr6se In regiunea alpina, subalpina. Godeanu; Negoiu ; Pa-
pupa; Buceei la Cascadele Pele§iului; Predeal pe Clabucetul Taurului.
SAXIFRAGACtiE g38
Cilif i peril articulati.

Hydatica: until floriferi fárä foi, scapiforini; receptaculul
putin concav peortä sepale reflexe i necoerent cu ovariul; filamentele
la virf dilatate ; semintele globòse rugeise.
H. S. cuneifolia L. spec. p. 574; Sturm. deutsch. h. 35 tab 5;
DC. prodr. 4 p. 41 var. a; Koch syn. p. 299; Schlechtendal Lang.
deutsch. 26 fig. 2680. Iunie, Iulie. Stânci in vAi i locuri um-
br6se umede. Tismana ; Lainici; Bistrita ; Coziea pe Carlige i Foar-
feca ; Muntele Coziea pe la Stani§ioara; Negoiu; Picucata; Dimbovi-
cioara ; Predeal, Bu§teni; Sinaia (Grec. enum. p. 26).
Dactyloides: cauhl floriferi foliati sau nefoliati; recepta-
culul concav i consudat cu ovaiul, pcirtà sepalele erecte sau intinse §i
putin coherente prin baza lor ; filamentele la virf subulate ; semintele
eliptice rug6se.
S. pedemontana All, fi. pedem. 2 p. 73 tab. 21 fig. 5 et 6
(1785); Koch syn. p. 300. S. pedemontana 13. taxi/lora et y. crenata
DC. prodr. 4 p. 29. S. heterophylla Sternb. in Sturm deutsch. h. 33
tab. 16. S. cymosa W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 88 (1802). S. .Allionii
Baumg. enum. transs. 1 p. 387 et Auct. transs. 21, Iunie, Iulie.
Stânci la locuri umede umbráse in regiunea montanä. Plaiul Osliei la
Riu§et in Mehedinti ; valea Oltului pe Cdrlige la ipote; in Arge§i pe
Moldoveanu 0 pe Negoiu.
S. muscoides Wulf. in Jacq. miscell. 2 p. 123 (1781); DC.
prodr. 4 p. 25; Koch syn. p. 300; Oren. Godr. fi. fr. 1 p. 651. S. cces-
pitosa Scop. fi. carn. 1 p. 293 tab. 14 bona (1760). 21, lunie, Iu lie.
Sttinci, prin Ili alpine 0 subalpine. Negoiu ; Buceci. Variazit :
a. un/flora Gaud. fi. helv. 3 p. 131 (1828); DC. prodr. 4 p. 26.
S. muscoides a. compacta Koch syn. p. 300 (1843); Gren. Godr. fi. fr. 1
p. 651. Listarii scurti §i indesati, foile pe dinp dense 0 imbricate
a§ia cá rozetele ce intocmesc nu sunt explanate i totul constitue un
stuf globos din care rèsar cauli numero§i, scurti de 4 cent., subtiri
1-2 flori;
p. cola:Vol. Gaud. I. c. DC. 1. c.S. muscoides Sternb. in Sturm.
deutsch.I h. 35 t. 14; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2683. S. mus-
coides T. laxa Koch syn. p. 300; Gren. Godr. 1. c. Ustaril lungi §1
intin§i, foile mai lungi i lax-imbricate; caulil glabri subtiri aprépe
10 cent. purtand la virf o cling lax1 de 3- 5 flori.
T. moschata Gaud. I. c. S. moschata Wulf. ap. Jacq. miscell. 2
p. 128 tab. 21 fig. 21(1781); Sturm. deutsch. h. 35 tab. 15. S. B/W
234 CONSPECTUt SISTEMATIC
Schott. Nym. Ky. analect. p. 80 (1854). Diferd de precedenia

numa prin peril sè'i viscogi micutei ce sunt pe cauli gi a locuri pe foi,
emanênd o odóre pldcutd. 21. Stand alpine. Murariu gi Scgrigióra
subt Godeanu; Negoiu ; Buceci (Knecht.)!
S. sedoides L. spec. p. 572 ; Wulf. in Jacq. miscell. 2 tab. 21
fig. 22! Sturm deutsch. h. 35 tab. 10; Koch syn. p. 303; Schlechtd.
Lang. deutsch. 26 fig. 2688. S. sedoides a. flavida Ser. in DC. prodr. 4
p. 23. 21. Iulie, August. Stilnci in pärti umbróse umede. Buceci in
Valea-Albd pe laturele Caraimanului.
S. trichodes Scop. fi. carn. p. 295 tab. 15 (ed. 1772). S.
inuscoides All. pedem. 2 p. 70 tab. 61 fig. 21 (1795). S. planifolia
Lapeyr. fi. pyren. p. 31 (1795); Koch syn. p. 303; Gren. Godr. fi. fr. 1
p. 652; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2689. S. planifolia f3. tenera
Suter in Sturm deutsch. h. 40 tab. 13. S. planifolia ex. albida Ser. in
DC. prodr. 4 p. 24. 21. Iulie, August. Stdnci in regiunea alpinä...
Buceci pe Babele (Br.)
S. androsacea L. spec. p. 571; Sturm deutsch. h. 33
tab. 13 sed non satis bene; Koch syn. p. 304; Gren. Godr. fi. fr. 1
p. 652; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2691 optimè. Sag. et Schn.
carpat. centr. 2 p. 172. S. androsacea (3. tridentata Gaud. fi. helv. 3
p. 115; DC: prodr. 4 p. 24. Iunie, Iulie. Regiunea alpind. Ne-
goiu; Oiticu ; Buceci la Strunga (Grec. ennui. p. 26), pe Omu gi pe
Caraimanu (Br., Knecht); Ceahldu (Knecht.)
§ 2. Tulpina fdra ldstari gi devine un caul purtand foi bazilare

foi alterne caulinare.
1. Tridact ylit es : caul foliat, foile cuneate iar virful trilobat
sau trifid ford bulbili axilari; receptaculul concav semiaderent cu
ovariul.
S. adscendens L. spec. p. 579; Schlechtd. Lang. deutsch.
26 fig. 2692; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 172 et Auct. plur. S.
controversa Sternb. in Sturm deutsch. h. 33 tab. 14 (1812) ; Koch syn.
p. 304. S. controversa a. lobulata DC. prodr. 4 p. 34. j. Junte, M-
ile. Stand mai mult sau mai putin umbróse i umede in regiunea
montand alpinä. i subalpind. Negoiu; Buceci in tot coprinsul ; in
Neamtu pe Grintiegiu ; in Rarè'u pe Piatra-Zimbrului.
(3. Sehur enum. transs. p. 239 (1866)) pro specie.
ramosissima
S. adscendens p. pignaea Koch ap. Schlechtendal Lang. deutsch. 26
fig. 2692, B (1886). Buceci pe Caraimanu (Knecht.)
SAXIMAGACM 235
7. major Schur L c. Caul inalt ca de 20-30 cent. simplu la baza,

frisk' de pe la mediloc in sus devine rämos, rarnurile divergente, foile
caulinare au virful dilatat trifid, lobif laterali mai mici;
a. integrifolia. Uni-multicaula, caula subtiri ca de 10 cent. ne-
ramificati, 2-3 flori; foile radicale rozulate ovato-spatulate, cuneat-
atenuate, virful intreg sau u§iurel tridentat, cele caulinare alterne
ovato-spatulate intregi sau unele la virf tridentulate. Buceci pe Ca-
raimanu §i la Obar§iea-lalornitei (pro S. petrma Knecht. miss.)
18. S. tridactylitis L. spec. p. 578; Sturm deutsch. h. 33
tab. 15; DC. prodr. 4 p. 35; Koch syn. p. 304; Schlechtd. Lang.
deutsch. 26 fig. 2693; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 172. S. exilis
Gaud. fi. helv. 3 p. 116. 0 Maiu, Iunie. Stand calcare. Dobrogea
la lenisala subt Castelul-Genovez.
2. Nephr ophyl 1 um : caul foliat, foile bazilare lung-petiolate,

reniforme, cele caulinare avénd bulbili axilari; receptaculul semiade-
rent cu ovariul.
19. S. cernua L. spec. p. 577; DC. prodr. 4 p. 36; Koch syn.
p. 305 ; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 173. lulie, August.
Stand pe langa isverre in regiunea montana alpiná. Buceci pe Carai-
manu (Knecht. leg.)
20. S. carpatica Rchb. germ. exc. p. 552(1832); Sag. et Schn.
carp. centr. 2 p. 173; Neilr. diagn. p. 52 et Amt. transs. recent. S. ri-
vularis Townson Travels in hung. p. 487 (1797)-non L.; Baumg. en.
transs. 1 p. 383. S. sibirica Wahlenb. 11. carpat.-non L. 2E. Iulie,
August. Stânei la loeuri umede in regiunea alpinä. Papura; Buceei
pe Costila catre Valea-Cerbului.
3. Mi cr o p et al :caul foliat, foile bazilare lung-petiolate re-

niforme, cele caulinare fära bulbili axilari; receptaculul prea putin
concav sau aprópe plan neaderent cu ovariul; sepalele lungi, libere ;
petalele lung unghiculate.
21. S. heucherifolia Griseb.iter. hung. p.317(1852) et Auct.
transs. recent. S. rotundifolia Baumg. enum. transs. 1 p. 376 et Auct.
transs. olim.-non L. S. fonticola A. Kerner cester. bot. zeit. ann. 1862
p. 90; Neilr. diagn. p. 52.-21, Iunie, Iulie. Week umede, pe sol hu-
mifer in regiunea alpiná. Negoiu pe Podeanu ; Buceci In valea Pri-
porului (Knecht.) §i la Obér§ia-Pele§iului.
22. S. Heuffelii Schott Nym. Ky. analecta p.28(1854); Neilr.
288 CONSPECTITh SISTEMATIC
diagn. p. 52 et Auet. transs. recent. S. rotundifolia Heuff. enum.

nat. p. 75 pro p.-non L. S. rotundifolia T. glandulosa Griseb. spiel!.
rumel 1 p. 336 (1813) - non S. glandulosa Willd. ex. Stev. in litt.
ann. 1821, nee Wall. mss. ap. DC. prodr. 4 p.45 (1880). Junio,
Iulie. Locuri umbrèse, umede, in vdi montane. Vêrciorova In valea
Cerovdiului §i In valea Bahnei; valea. Tesnei la Gaura-Fetei ; valea
Mònästirei B;strita; Coziea ; Dimbovicioara, muntele Picucata In Ar-
ge§iu.
2. CHRYSOSPLENIUM L. gen. n. 558.

I. Ch. alternifolium L. spec. p. 569; Sturm deutsch. h. 12;
Koch syn. p. 306; DC. prodr. 4 p. 48; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 660;
Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2702. 21. Aprilie, Maiu. Päduri
umbreise, codri; In regiunea subalpind §i alpestrii. Culmea Cernei,
Tismana ; Rucdr, Dimbovicioara (Grec. enum. p. 27); Cdmpulung ;
Conte§ti, Leurdeni; Predeal, Bu§teni, Sinaia; Cdmpina ; in Boto§iani
la pädurea Adincata.
2. Ch. alpinum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 133.
Ch. Kamtschaticum Janka in linna vol. 30 p. 570 (1860)-non Fisch.
ar DC. prodr. 4 p. 48. Ch. glaciate Fuss transs. exeurs. p. 247(1866).-
. Junio, lulie. In regiunea alpinä pe piscuri cu zäpadd veche. In Ar-
ge§i pe nuintiI Fägäraplui (Wolf, Simk. exsic.)
XLVI. UMBELLIFERE Juss. gen. p. 218.

Oro'. I. Orthespermae Koch. Fata internd a semintelor planä sau
u§ior convexii.
Trib. I. ERYNGIE2E Gren. Godr. Mericarpele fárd c6ste, formezd
un fruct ovoid sau globos acoperit cu scuame sau cu ghimpi. Um-
bell simplii capituliformd sau neregulat compusä.
1. SANICULA L. gen. n. 326.

I. S. europaea L. spec. p.339; Koch syn. p. 308; DC. prodr. 4
p. 84; Rclib. icon. germ. 21 tab. 6 fig. 1; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 757;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2708. 21, Maiu, lunie. Päduri,
dumbrave; in regiunea montand i submontand. Dealurile Cernetului;
Tismana; IIorezu ; Curtea-de-Arge§i, Corbeni ; Cdmpulung, Dimbovi-
cioara; Pite§ti; Sinaia (Grec. enum. p. 29); Wileni; Bräne§ti,
Pasdrea; Comana; Near*, Pdclurea-Brani§tea (Chan. exsic. Grec.
I. c.); Ia§i pe la Rapedea, Birnova ; Bro§teni, Rargu.
trlittELLIFERE 237
2. ERYNGIUM L. gen. n. 324.

I. E. planum L. spec. p. 337; Koch syn. p. 310; Rchb. icon.
germ. 21 tab. 7; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2718. Vulg.
Scaiu-vindt. J, Iunie, Iulie. Märä'.cini§iuri, cangulete sau lästari,
campuri, drumuri. Severin; Tirgujiul; Craiova; Cämpulung; Ghergani,
Ciocane§ti (Grec. enum. 1880 p. 29); Vulcana, Pucioasa ; Agapiea
(E. amethystinum Grec. erbor. 1874-non L.), Neamtu (Chan.); Brolteni,
Schitul Rarëu; Vaslui, Schitul Rafaila ; Boto§iani, Agafton; Dobrogea.
E. campestre L. spec. p. 337; Inch syn. p. 309; Rchb. icon.
germ. 21 tab. 11; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2714. Vulg.
Scaiu-Dracului. Scaiu-Vinttdui. Spinu-Dracului. Spinu-Vintului.
21. Iulie, August. Cämpuri, mai cu searnä. In regiunea §esurilor. Severin,
Vinjiu; Craiova, Calafat ; Tirgujiul; Bucure§ti; Ploe§ti ; Baila, Galati;
Tecuci; Neamtu (Chan.) ; Fälticeni; In Dobrogea f. comun.
E. maritimum L. spec. p. 337; Koch syn. p. 309; Rchb.
ic. germ. 21 tab. 8; Schlechtd. Lang. deutsch 27 fig. 2716.
Iunie-August. Dunele maritime in Dobrogea : Sulina, Constanta,
Tusla.
Trib. II. ASTRANTIEE Gren. Godr. Mericarpele constituesc un

fruct tam prismatic, fatele avènd cäte 5 c6ste primare ce port scuame
dentiform-dispuse. Umbelä simplä fiírte involucratä.
3. ASTRANTIA. L. gen. n. 527.
I. A. major L. spec. p. 330; Sturm deutsch. h. 29; Koch syn.

p. 309; Rchb. icon. germ. 21 tab. 2; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 752;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2713. 21. Iunie, Iulie. Prin live4i,
margini de päduri, tuferi§iuri ; in regiunea montanä subalpinä. Tismana ;
Tirgujiul; Corbeni, Ghitu; CAmpulung; Dimbovicipara, Valea-Muierei;
Predeal, Urzicaru; Piatra-Mare ; Bu§teni, Sinaia, copios (Grec. enum.
p. 29); Hangu in Neamtu. VariazA:
a. vulgaris Stur sitz.-ber. 40 ann, 1862 p. 482. Statura inaltä ro-
bustä, Vote foliolele involucrului intregi ;
montana Stur op. cit. De staturä mai !nick', tòte foliolcle invo-
lucrului intregi;
y. tridents:fa Stur ' op. cit. Stephani cat. hort. gorensk. 1812
p. 47. A. intermedia M. Bieb. fi. t. c. 3p. 194 (1819). A.invalucrata Auct.
transs. ex p.-non Koch nee Rchb. Statura mica sau mare, frig foliolele
involucrului a v'èrf 2-3.- dentate.
Greets= D. Dr. C. 1824. 18
2. A. alpestris Kotschy exsic. n. 297 (1850) et ap. Stur sitz.

bey. 40 p. 482 (1860). A. earniolica Baumg. enum. transs. 1 p. 212 et
Auct. transs. plur.-non Wulf. A. minor. Schur. enum. transs. p. 246
(1866)- non L. A. transsilvanka Schur 1. c. p. 245. 21. Iunie,Iulie.
Mari montane. In Suceava pe Bistrita la Madei, la Brolteni 0 la
Schilul Rar6u ; Piatra, Bisericani.
Trib. III. AMMIE/E Koch. Mericarpele lateral comprimate formand

un fruct stenocarpic al cäruia diametru tranversal s. sutural e cu mult
mai mic de ciit diametrul antero-posterior; &Vie lar avdnd celstele
primare egale filiforme sau pterigoide 0 netede. Umbela compusä.
CICUTA L. gen. n. 354.
I. C. virosa L. spec. p. 368; Koch syn. p 310; Rchb. icon.
germ. 21 tab. 12; Gren. Godr. fi. fr.! p.739; Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 27 fig. 2719. Vulg. Buciniyi-de-balta. Cucuta-mica. 21. Iulie,
August.Mrktini. ape stagnante. Neamiu (Chan.); Fälticeni prin lacul
Ciolsacilor, multä.
APIUM L. gen. n. 376.

I. A. graveolens Lin, spec. p. 379; Koch syn. p. 311; DC.
prodr. 4 p. 101; Rechb. icon, germ. vol. 21 tab. 13 fig. 2; Schlechtd.
Lang. deutsch, vol. 27 fig. 2721. Vulg. Selina. retina. cr Iulie-
Septembre. Varilzd :
a. palustris: forma sèlbaticä. Ape stagnanle sau un-fluente 11m-
pe4i, neprofunde pe lingâ litoratul maritim in Dobrogea : pe la Tusla,
Mainaea I Fälticeni pe ling lacul Ciolsacilor, mult.
fit. dulce et 7. repaceum DC. prodr. 1. c. varietäli cultivate pentru
uzul alimentar..
PETROSELINUM Holm. umbel!. gen. I p. 78.

i. P. sativum Hoffm. 1. c. p. 78 (1814); Koch syn. P. 311;
DC. prodr. 4 p. 102; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 27 fig. 2720. P.
hortense Rchb. icon. germ. vol. 21 tab. 16 fig. 2. Vulg. Fétrunjel. P'e"-
tranjei. cs Junio, Julie. In culturä pentru uzul alimentar.
TRINIA lioffm. =bell. gen. I p. 92. .
I. T. Kitaibelii M. Bieb fi. t. c. 3 p. 246 (1819); Koch syn. add.

p. 445; DC. prodr. 4 p. 103; Rchb. icon. germ. vol. 21 tab. 30;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 27 fig. 2726. Seseli pumilum L. spec.
13M13tLIOTILE 230
p. 378. Pimpinelia glauca W. et Kit. rar. hung. tab. 72 (1800)-non

Lin. Runtia leiogona Janka cest. bot. zeit. ann. 1856 p. 362 -non C. A.
Mey. 21, Maiu, Iunie. Cdmpuri, prin live4i, mdräcini0uri, pe lingd
grdne 0 drumuri. Severin, Hinova ; Craiova; Bdneasa, Comana; Io-
ne0i, Vultureanca ; Cioedne0i, Peri0; Chitila, Bucure0i; Birlad; Ia0 ;
Dobrogea pe la Constanta, Bairamdede, Tusla, Mangaliea.
2. T. Henningii Hoffm. umbel p.94 (1814); Boiss. fi. orient. 2
p. 852. T. vulgaris var. a. .Henningii DC. prodr. 4 p. 103. T. vulgaris
[3. Henningii Koch syn. p. 312. cif. Maiu, Iunie. Prin locuri ierb6se.
Birlad la Crdngu.
8. PALCARIA Riv. pentapet. 1699 n.-48 icon.
I. F. Rivini Host, fi. austr. 1 p. 381 (1827); Koch syn. p. 313;
DC. prodr. 4 p. 110; Rchb. icon. germ. vol. 21 tab. 21; Schlecidd.
Lang. deutsch. vol. 27 fig. 2729. Sium Falcaria Lin, spec. p. 262.
Drepanophyllum sioides. Wibb. fi. werth. p. 196 (1799). Dr. agreste
Hoffm. umbell. gen. 1 p. 109 (1814). Vulg. Dornic. 2b Iulie, Au-
gust. Cdmpuri, prin live4i, prin grdne, drumuri, dealuri, vil; specie
vulgar5 la noi (Grec. enum. p. 28). Severin; Craiova; Tirgujiul; Vul-
tureanca ; Titu, Ghergani; Bdrieasa, Comana; Bucurelti, Bunn, Pe-
ri0 ; Ploe0i, Bdicoi ; Fete0i; Cotnari; Boto0ani; Dobrogea.
9. IEGOPODIUM L. gen. n. 368.
I. K. Podagraria L. spec. p. 379; Koch syn. p. 314; DC.
prodr. 4p. 114; Rchb. i con. germ. 21 tab. 20; Schlectd. Lang. deutsch. 27
fig. 2737. Vulg. Picioru-Caprei. 21. Maiu-Iulie. Pdduri, locuri
umbreise urnede. Dealurile Cernetului; Cdmpulung; Rucä'r, Valea-Mu-
ierei ; Predeal, Sinaia; Peri0, Chitila; Comana ; Near* la Pildurea-
Brani0ea (Chan.).
10. CARITM L. gen. n. 365.
I. C. Carvi L. spec. p. 378; Koch syn. p. 314; DC. prodr. 4
p. 115; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2733. Minim CizrviM. Biel).
fi. t. c. 1 p. 211 (1808); Rchh. icon. germ. vol. 21 tab. 31 fig. 2.
Vulg. Chimen. Chimion-s'élbatic. Seceirea. Secarica. 2l, Maiu, Iunie.
Live4i, poeni in regiunea montand subalpin5. §i alpestrd. Corbeni ;
Ctimpulung; Rucdr, Valea-Muierei ; Vulcana; Predeal, B4eni, Si-
naia ; Môn5stirea Neamtu (Chan. exsic.); in Suceava la Bro§teni pe
Neagra, la schitul Rarilu ; §i in culturd: Bucure0i (Grec enum. p. 28).
2. C. Bulbocastanum Koch umbell. p. 121 (1824); ejus syn.

p.315; DC. prodr. 4p. 115; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 2711g. 2734
Bunium Bulbocasatnum.L. spec. p. 349; Rchb. icon. germ.21 tab. 33.
Vulg. .Alunele. Mndalai. 71, Iunie, Iulie. Prin pdduri §i
Severin, Cerneti ; Bucure§ti; Vaslui; Ia§i; in multe locuri cultivat pen-
tru uzul alimentar (Grec. enum. p. 28).
11. PIMPINELLA L. gen. n.366.

§ 1. Fructul glabru ; tulpina perenicä.
I. P. magna L. mant. p. 217 (1771) ; Koch syn. p. 316; DC.
prodr. 4 p. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 27 fig. 2739. Tragose-
linum magnum Wench meth. p. 99. 21, Maiu, Iunie. Live4i, poeni,
margini de p'ädiiri in regiunea montand subalpind. Valea Tesnei §i pe
Ciolanu-Mare ; Predeal, Binteni, Sinaia ; Mdnästirea Neamtu la pd-
durea Pocrovu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 28); Schitul Raféu.
p. rubra. P. rubra Hoppe ap. Koch syn. p. 316 (1843). In co-
prinsul Bucecilor.
2. P. saxifraga L. spec. p. 378; DC. prodr. 4p. 120; Koch. syn.
ed. II p. 316 el add. p. 446; Rchb. ic. germ. 21 tab. 28 exc. fig. IV;
Boiss. fi. orient. 2 p. 873; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 27
fig. 2740. Iulie, August. Locuri uscate in regiunea montand a
dealurilor §i a cdmpiilor, ins'ä Cu oarecare diferente de fápturd, &lied :
a. alpostris Spreng. in Roem et Schutt. syst. VI (1820) p. 386;
Koch syn. p.316 var. a; P. alpina Host fi. austr. 1. p. 399 (1827). De
talle ( u atat mai micä cu caât se grise§te in altitudini superière, figura
foliolelor rotunli6ra, au marginea prea u§ior palmato-incizd, lobii Ian-
ceolatati acuti. Piatra-Mare, in regiunea sa alpind; Buceci, pe la 'Mee-
putul regiunei alpine.
p. poterilfolia Koch L c. var. 7; P. saxifraga A. minor poteriifolia
Wallr. sched.p .123 (1822). De talio mai inälticicd, are figura foliolelor
subrotund-ovatd, marginea lor crenatd. Este forma tipicd §i figuratd
In autori (ved. Rchb. I. c. fig. I; Schlechtd. et Lang. 1. c.). In regiu-
nea dealurilor §1 a cdmpiilor : Tirgujiu; Craiova, Rubäne§ti ; Stolnici;
Azuga ; Ciocane§ti, Chitila, Bucure§li (Grec. enum. p. 28); Coman;
Bacdu ; Piatra ; Rar6u.
y. major Wallr. sched. p. 123; Koch I. c. var. a. De talie
50-80 °ill §i adesea robustd ; foliolele foilor radicale late, ovate, cu
marginen neregulat incizo-seratd ; foile caulinare disectate. Prin
133113ELLIFERIE 241
duri sau locuri umbrcíse : Horez, Bistrila, Coziea, Sttinkioara; Craiova ;

Valea Cacovei la Topoloveni ; Predeal.
S. pubescensNeilr. nieder-cester. p. 611 (1859). P. nigra Schur
en. transs. p. 249 et (1866) Auctor. transs. ap. Simk. en. transs. p. 252
- non Willd. cujus stirps solum in Germania borealis certe proveniens.
Locuri aprice, tuferi§e m6nunte .§i rdrite. Baea-de-Aramä; Lainici ; in
Dobrogea pe la Mein.
Ca 0 cea descrisk de Schur sub numele de P. nigra, planta
nóstrd de la Mäcin este inaità 0 robustd, ea de 1 m.Axa caulinark, ra-
murile, foile 0 ralele primare ale infloreseentei sunt peste-tot dens 0
cam albicios pubescente; ragele secondare prea putin §i sparsiu pu-
bescente; foile radicale mari, au foliolele late, ovate 0 marginea u0or
incizo-seratä sau cam crenatd ; foile caulinare abortate 0 reduse
numa la vagina lor sau avênd la virf cdteva segmente de foliole
initiale.
§ 2. Fructul pubescent hispid. Perenice sau bienice.
3. P. Tragium Vill. dauph. 2 p. 606 (1787); DC. prodr. 4
p. 121; Rchb. lc, germ. 21 tab. 26; Boiss 11. or. 2p. 871. P. Tragium ß
laciniata DC. 1. c., Boiss. 1. c. 21, Iunie, Iulie. Locuri aride, aprice,
inculte. In Dobrogea pe la Gargalic, Periclie.
P. Anisum L. spec. p. 379; Rchb. ic. germ. 21 tab. 21.
0 Iulie, August. In culturd, putin Intinsä pe la noi, sub numele de
Anason-romtlnesc (Bucure0i).
12. BERULA M. et Koch deutsch. IL IL p. 33.

I. B. angustifolia Koch in op. cit. p. 33 (1826); Rchb. icon.
germ. 21 tab. 37; Boiss. fi. or. 2 p. 889; Schlechtd. et Lang. 11. v.
deutsch. 27 fig. 2744. Sium angustifolium L. spec. p. 1672 ; DC. prodr. 4
p. 125. 4, Iulie, August. M15.0ini, rovine, bälti sau ape lin fluente.
Cerneti ; Peri0, Chitila, Bucure0i (Grec. enum. p. 28) ; Comana.
13. KUM L. gen. n. 348 (excl. spec.)

I. S. latifolium L. spec. p. 361; DC. prodr. 4 p. 124; Kuch
syn p. 317; Rchb. ic. germ. 21 tab. 36; Schlechtd. et Lang. 1 v.
deutsch. 27 fig. 2745. Drepanophyllum palustre Hoffm umb. p. 110
(1814). Vulg. Gosilel. Bolonica. 24, Iulie, August. Mlaltini, rovine,
locuri apkt6se. Predeal ; Tecuci In lunca Tig5ne§tilor ; Tulcea.
2. S. lancifolium M. B. fi. t. c. 3 p. 230 (1819); DC. prodr. 4,
p. nil; Boiss. fi. or. 2. p. 888. 21, Iunie, Julie. Liveli umede, locuri
josnice mlaltinòse. Ciocäne§ti (S. angustifolium Grec. enum. p. 28

- non L.); Comana (Grec. in Br. prodr. p. 224).
14. BIIPLEURIIM L. gcn. n. 328

§ 1. Foile caulinare late, ovate, amplexicaule sau perfoliate.
Involucrul lipsä.
*Anuale.
I. B. rotundifolium L. spec. p. 340; Sturm d. fi. h. 5. DC.
prodr. 4 p. 129; Koch syn. p. 321 ; Rchb. ic. germ. 21 tab. 39 fig. 2;
Schlechtend. et Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2759. B. perfoliatum Lam.
1 fr. 3 p. 405. Vulg. Urechia iepurului. Urechia Marasca. 0 Iunic,
Iulie. Prin tuferi§e, märä'.cini§uri, pirloage, vii, holde, pe la drumuri;.
In regiunea dealurilor §i. a cdmpiilor. Orevita, Bucura; Cioeäne§ii,
Chitila ; Comana; Dealn-Mare ; Foc§iani, Odobe§ti; Isaccea,
Coco§i; Mangalia; Constanta.
4"1: Perenice.
2. B. aureum Fisch. ap. Hon]. umbel!. p. 115 (1814); DC.
prodr. 4 p. 129; Ledeb. fi. ross. 2 p. 263; Simk. enum. transs.
p. 255. B. coloration Schur. en. transs. p. 254 (1866) amplé descrip-
tum. 21, Iulie, August. Stand calcare in regiunea alpinä. inferiea.
Buceci in Valea-Albá pe laturile Caraimanului §i ale Costilei, cam
pe la 1800 in. alt.
§ 2. Foile caulinare linear-dnguste prelungi paralel nervate ;

umbela involucratä. Rae speciile m5stre avènd fructele netede.
*Perenice.
3. B. falcatum L. spec. p. 341; DC. prodr. 4p. 132; Koch. syn. 319;
Rchb ic. germ. 21 tab. 44 fig. 2; Schlechtendal et Lang. fi. v. deusch.
fig. 2752. 21, Iulie, August. Prin locuri uscate sau petróse, stand ;
in regiunea muntilor §'t a dealurilor. Variaza :
a. dilatatum s. latifolium Schur. enum. transs. p. 253 (1866).
Stand calcare. In valea Dimbovicioarei; Buceci la Poeana-Stanei.
Prin lätimea foilor sale se apropie intru cdtva de speciea precedentä,
insä n'are foile caulinare ca baza profund-cordatä, amplexicaulä §i
caracterele grupei precedente.
p. varlifolium Schur l. c. B. falcatunt normale s. genuinum. Foile
radicale oblungi obovate, obtuze; cele caulinare lineari-falcate. Vèr-
ciorova, Severin, Poroina; Polovraci ; Rucär; Bu§teni, Sinaia; Cam-
pina; Dealu-Tohanilor la Mizil; Bisca ; Rosnov, Piatra, Bisericani,
IIMBELLIFERA 243
Cozla ; Fdlticeni pe la pddurea Hu§ilor, tnuntele Stdni§icira, Bro§teni

pe Neagra In Suceava.
T. subfalcatum. B. subfakatum Schur en. transs. p. 253 (1866).
B. exaltatum Schur verh. siebenb. ver. X p. 169 (1859) ; Fuss exc.
transs. p. 258 - non M. Bieb. beschreib. kasp. p. 166 (1800); append.
n. 30 nec Koch syn. p. 319 (1843). Locuri pietròse aprice sau cam
umbníse. Buceci la Sinaia pe sub Poeana-Stanei, pe laturile Caraima-
nului (Knecht.)
B. diversifolium Rochel. rar. banat. p. 68 (1828) sed. in ic.
tab. 28 fig. 57 sub nom. B. heterophyllum"; Schur enum. transs. p. 252
excl. synon. Rchb. icon. germ. 21 tab. 43 fig. 1 optimè ; Neilr. diagn.
p. 53. B. gramineum Br. prodr. p. 225 - non Vill. B. ranunculoides (3.
elatius. Koch syn. p. 320 (1843) exclus. Eynon. In regiunea alpind
la locuri cu iérba. Paringu (Barth. miss.) ; Oiticu; Moldoveanu;
Buceci.
Dupd opiniea nóstra, speciea acésta nu trebue luata drept B.
gramineum Vill. §i nici B.exaltatum atit al lui M. Bieb. cat §i al WI Koch
cum fac unit' autori (ved. Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 721; Br. 1. c. Schlechtd.
et Lang. deutsch. vol. 27 p. 166 fig. 2753). Considerand icema data
de Rochel, cea data de Reichenbach §i planta in naturä, speciea
carpatica diferd cu totul de cea Villarsianä §i de cea Kochiana ale ea-
rora umbele au rallele mai scurte §i sublirele, involucelele ce nu ega-
lez umbelulele §1 toile caulinare superibre angustate la baza. La spe-
ciea n6stra umbelulele au ralele cu mult mai lungi §i mai robuste,
involucelele egalez umbelulele, foile caulinare superi6re dilatate la
bag §i cam amplexicale, semuind cu speciea urmatóre Intru acésta.
B. ranunculoides L. spec. p. 342; DC. prodr. 4 p. 131;
Rchb. ic. germ. 21 tab. 45 fig. 2. Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch.
fig. 2754 bona. B. ranuculoides a. humilis Koch. syn. 320; B. ranun-
culoides a. genuinum Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 719. B. angulosum Spreng.
in R. et Schult. syst. 6 p. 366 - non L. B. baldense Host. syn. p. 141
- non M. Bieb. nec W. et Kit. nec Turra. 21, Iulie, August. Pe stand
cu iérba In regiunea alpin6. Piatra-Mare.
**Anuale.
B. affine Sadl. fi. coma. pest. I p. 204(1825); Koch syn. p. 318;
Gren. Godr. fi. fr. I p. 723; Boiss. fi. orient. 2 p. 845. B. Gerardi var.
virgatum Rchb. deutsch. fi. vol. 21 p. 28 et ic. germ. tab. 46. B. Ge-
rardi var. P. Sadl. fi. comit. pest. ed. II p. 119. 0 Iulie, August.
Prin vil i maracini§i. Craiova pe la Cärcea ; Constanta in Valul-

Traian spre bostänärie, mult.
Specimenele nóstre au ramurile lungi, chiar Mae lungi ce iarki
se subramific i tóte sunt desfá§iurate a§ia cá iaii infali§area de B.
Gerardi cum este cel figurat de Rchb. I. c. tab. 46 fig. I, de care insá
se deosebe§te prin pedicelele fructifere mai scurte de cat jum6tatea
fructului, ale cäruia cóste sunt ceva mai pronuntate §i valeculele lor
sunt vitate. Aceste specimene seamën fòrte bine cu cele ce am de la
Sabranscky din Buda-Pesta, Insá nu ca forma iconograflata de Rchb.
in op. cit. [ab. 46 fig. II.
B. junceum L. spec. p. 342 ; Koch. syn. p.319; Gren. Godr.
fi. fr. 1 p. 729; Rchb. ic. germ. vol. 21 tab. 42 fig. 2 optimè ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2750 bona. B. Gerardi Jacq. fi. aust. 3 p.31 (1775).
Iulie, August. Cóste argilo-cretóse. Valea-Bahnei, Vérciorova ;
Severin pe dealul Buliga ; Comana c6stele despre Calni§te prin ma-
räcini§iuri §i la Valea-Balotd.
B. commutatum Boiss. et Bal. diagn. ser. 116 p. 75 (1842) ;
ejus fi. orient. 2 p. 814; Velen. fi. bulg. p. 224. 0 lunie, Iulie. Tu-
feri§e pe c6stele stâncòse calcare ale muntilor la V'èrciorova.
Nici o deosebire esentiald intre specimenele nóstre din locali-
tatea acésta comparate Cu cele din Serbia §i datorite regretatului con-
frate Pancic din Belgrad ; atäta numa ca cele de la Vêrciorova sunt
mai robuste i portul ceva mai amplu.
B. apiculatum Friv. in flora ann. 1835 p. 335; Griseb.
spicil. I p. 350; Rchb. ic. germ. vol. 21 tab. 49 fig. 1. B. glumaceum
var. aristatum Boiss. diagn. ser. II p. 81 (1856). Q Iulie, August. Locuri
aprice pietróse. In Dobrogea pe Lang Mangalia, Constanta, Copadin.
Obs. Posedäm fincti, un num6r de ateva exemplaie de un Bu:
pleurum neinflorit, cules in Iunie 1884 de pe Muntele Consulu, In
Dobrogea. Anual, de la bazácam corimboideu ramificat, are asemuirea
de B. tenuissimum L. dupá cum este iconografiat de Rchb. icon. germ.
vol. 21 tab. 50 fig. II (exclus. n. 6 - 13); dará fructele sale sunt de
dorit. Ce o fi oare B. Sintenisianum Uechtr. indicat in pärtile aces-
tea de Kanitz pl. roman. add. n. 826?
Trib. IV. SESELINErE Koch. Mericarp el e necomprimate, constituesc
un fruct ciclocarp (r6tund); fatele lor avénd cóste primare filiforme, a
rar pterigoide, egale sau neegale, netede, Umbela compusä.
IIMBELLIFERE 245
15. CENANTHE L. gen. n. 352 et 35g.

§ 1. Raddcinele tuberOse cilindroide sau napiforme, parte 0
raddcini filiforme.
Pedicelele fructifere la virf neingropte; fructul la baza nein-
grolat, subtiat.
I. . fistulosa L. spec. p. 365; Koch syn. p. 321; DC. prodr. 4
p. 136; Rchb. icon, germ. vol. 21 tab. 57; Schlechtd. Lang. deutsch.
27 fig. 2760. 71. Iunie, Iulie. Locuri umede, gropi cu apä, rovine
bält6se. Curtea-de-Arge0, Corbeni; lunca Neajlovului la Vultureanca.
.
9. Pedicelele fructifere ingropte; fructul la bazd nesubtiat, adesea
cu inel calos.
silaifolia M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 232 (1819); Koch. syn.
p. 322; DC. prodr. 4 p. 137; Rchb. icon. germ. 21 tab. 52; Gren.
Godr. fl. fr. 1 p. 714; Boiss. fi. orient. 2 p. 957; Schlechtd. Lang.
deutsch. 27 fig. 2763. 21. Iunie, Iulie. Locuri bd1t6se turbifere in
regiunea inferi6r1 prin lunci. Craiova ; Tirgovkte; Alexandriea ; Co-
.
mana; Ciodne0i, Perki ; Chitila, Bucure0i.
media Griseb. spici1.1 p. 352(1843); Rchb. icon. germ. 21
tab. 36 fig. 1; Neilr. diagn. p. 54; Boiss. fi. orient. 2 p. 958; Borb.
flor. klizlem. a magyar. tud. akad. XV (1878) n. 9 p. 277. Iu-
nie, Iulie. Locuribdlicise turbifere in partile de jos; mlátini, rovine; cu
mult mai frecuenta ca precedenta. Dealurile Cernetului i lunca To-
polnitei, Halinga, Balta; Craiova ; Ioneti, Cacova, Vultureanca; Comana,
Bucureiti, Chitila; Ciocane0i, Perki.
Diferentele intre aceste cloud specii sunt, uneori, falaciòse cdnd
avem aface cu forme dubiòse intermediare. Asupra formelor tipice
putem constata urnAt6rele caractere diferentiale : A. CEnanthe silai-
folia M. Bieb. are caulul mai subtire, plin i striat ; foile t6te homeo-
mode bi-tripinatisecte, foliolele lor scurte, dngust-lanceolate intregi
sau trifide, fructele obconice scurte gr6se, la bazd cam ventric6se.
B. CE. media Griseb. are caulul mai gros, fistulos i expresiv sulcat ;
foile uni-tripinatisecte, foliolele lor linear-dnguste, Intregi sau bi-t.rifide
ca mult Mai lungi; fructele oblungi fusiforme mai putin grèse.
Cea din urmä pote avea t6te foile conforme : forma homophylla; sau sd.
foliolele foilor radicale mai ldticele obovato-cuneate, la virf bi-
trifide sau profund crenate semuind cu unele foi de a primpinel-
loides sau de CE. Lachenalii: acésta este forma heterophylla.
LEN banatica Heuff. in flora ann. 1851. 1 p. 291; ejus enum.
banat. p. 78; Rchb. ic. germ. vol. 21 tab. 36 fig. 2; Neilr. diagn. p. 54.-
. Iunie, Iulie. Locuri utnede btilt6se prin z5vifte §i paduri in regiunea
dcalurilor. Tirgujiul; Rimnic; Pitelti la Trivale.
§ 2. Tôte rdacinele subtiri filiforme.
5. CE. Phellandrium Lam. fi. fr. 3 p. 432 (1778); Koch syn.
p. 322; DC. prodr. 4 p. 138; Rchb. icon. germ. 21 tab. 35; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2765. Phellandrium aguaticum L. spec. p. 366.
Vulg. Cuculica-de-balp Petrunjelul-br6scelor. cr s. 21, Iunie- August.
Ape limpe4i stagnante sau lin fluente neprofunde, bälti, smircuri.
Bucure%ti %i prejurimile sale (Grec. enum. p. g8); Comana; Galati.
18. 2CTHUSIL L. gen. n. nil (excl. spec.)

I. /E. Cynapium L. spec. p. 367; Koch syn. p. 323; DC. prodr. 4
p. 141 ; Rchb. icon. germ. 21 tab. 60 ;. Schlechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2766. 0 Teltd vara. Mdr5cini§i, tuferi%i in regiunea montand.
Tirgujiul, Lainici ; Môngstirea Bistrita; Caneni, Riu-Vadului; malurile
laiontitei pe la Crivina (Grec. enum. p. 28); Mônastirea Neamtu
(Chan. exsic.)
2. 1E. Cynapoides M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 227 (1808); Koch syn.
p. 393; DC. prodr. 4 p. 141; Ledeb. fi. ross. 2 p. 270. 0 'Rota vara.
Po linga pAduri in regiunea montadt. Comarnic.
17. PCENICULUM &Mans. fam. 2 p. zor.
I. F. capillaceum Gilib. fi. lithuan. 4 p. 374 (1782). F. vulgare
Gtertn. fruct. et semin. I p. 105 (1782); DC. prodr. 4 p. 142. F. off i-
cinale All. fi. pedem. 2 p. 25 (1788); Koch syn. p. 323; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 f. 2767. Vulg. Anason. Anason-mare. Secarea.
0 Iulie, August. Cultivat, vulgarizat pentru uzul economic (Grec.
enum. p. 28 et in Br. prodr. p. 226).
18. SESELI L. gen. n. 360.
§ 1. Foliolele involucelelor au baza coherent6, virful liber.
I. S. rigidum W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 146 (1803) ; DC.
prodr. 4 p. 145; Rchb. ic. germ. vol. 21 tab. 70; Heuff. enum. ban.
p. 78; Neill.. diagn. p. 54. S. purpurascens Janka in Boiss. fi. orient. 2
p. 963 (vid. Velen. fi. bulg. p. 219). 21, lulie, August. Stand calcare
abrupte, fisuri de stânci pe precipitiuri. Vérciorova; v.alea Tesnei pe
Ineletu-Mare %i Ap§ioara; Piatra-Cloganilor; Lainici, Päiu§i ; Polovraci;
valea Oltului pe Narotu li Coziea.
IIMBELLIFERE 247
§ 2. Foliolele involucelelor cu totul libere.

Florile galbene.
S. gracile W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 117 (1802); DC.
prodr. 4 p. 145; Rchb. icon. germ. 21 tab. 67; 'huff. enum. ban.
p. 78; N-eilr. diagn. p. 55. Iulie, August. Precipitiuri de sidnci
montane, fisuri stanc6se. Valea Tesnei §i va lea Cernei la Gaura-Fetei ;
valea Oltului la Masa-lui-Traian §i la Albiea-Caline§tilor.
2. Florile albe.
S. varium Trey. cat. sem. hort. vratisl. ann. 1818; Koch syn.
p. 324; DC. prodr. 4. p. 146; Rchb. icon. germ. 21 tab. 61; Boiss.
fi. orient. 2 p. 965. Iunie- August. Locuri petròse in Dobrogea:
Alibeichioi pe Consulu ; Babadagh, Ienisala subt Castelul-Genovez ;
Tulcea pe la Malcoci.
S. campestre Bess. enum. p. 44 n. 1373 (1822); DC. pro-
drom. 4 p. 148; Ledeb. fi. ross. 2 p. 275; Velen. fi. bulg. p. 214 nex
specimenibus à Sintenisio in Dobrogea lectis". An S. gigas Janka
ap. Br. veget. dobro. 1884? d sau 21_ Iulie, Angus. Locuri aprice,
nAsipuri maritime in Dobrogea la Constanta malurile de sub viile de
la stabilimentul balnear ; Tuzla-Ghiol ;
S. annuum L. spec. p. 373; Jacq. fi. austr. tab. 55; Rchb.
icon. germ. 21 tab. 66. S. coloratum Ehrh. beitr. 5 p. 179 (1790) ; Koch
syn. p. 325; DC. prodr. 4 p. 147. 0 s. d . Iulie, August. Lived!,
poeni Ofäri§iuri de pkduri, cranguri; din regiunea montang subalpinä
pinä. in regiunea câmpiilor ; specie vulgurä (Grec. enum. p. 28). Th.-
gujiul, Bumbe§ti; Oläne§ti, Rimnic ; Cá1imáneti, Coziea; Corbeni;
Câmpulung ; Vulcana; Bu§teni, Sinaia; CtImpina ; Ciocäne§ti Chitila,
Bucure§ti; Comana ; Foc§iani, Odobe§ti; Badu la Dealu-Nou ; Ia§i.
19. LIBANOTIS Crantr stirp. austr. Ip. 222.
I. L. leiocarpa Simk. enum. transs. p. 259 (1886) et exsic.!
pro specie. L. montana var. leiocarpa Heuff. zool. bot. gesel. ann.
1858 p. 115 et enum. ban. p. 79. L. athamantoides Koch. syn. p. 26
- non DC. prodr. 2p. 151. L. sibirica Auct. transs. ex. p. - non Koch.
21. Iulie, August. Pe stânci, in vaile montane inferi6re umede um-
br6se. Valea Jiului pe la Lainici si Pdiu§u; valea Bistritei §.1 valea
Oltului pe la Coziea spre gura Lotrului ; pe Dimbovicioara; Câmpina
subt vita Stirbey prin Wine.
L. montana All. fi. pedem. 2 p. 30 tab. 62 (1795); Koch

syn. p. 325; Rchb. icon, germ. vol. 21 tab. 74; Schlechtendal Lang.
deutsch. vol. 27 fig. 2768 optimè cum planta postra congruunt.
2i, Mlle, August. Stanci prin vdile montane infericire umede, um-
brése. In Suceava pe tad Bistrita, pe Neagra, Barnaru i Barnarelu,
f. frecuent.
L. humilis Schur cest. bot. zeit. ann. 1858 p. 21 solum no-
men; ejus verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 169 descriptum ; enum.
transs. p. 258. L. Hosteana Schur enum. transs. p. 258 (1866) sec. Simk.
enum. transs. p. 259. Iulie, August. Prin väi montane alpine §i sub-
alpine. Negoiu; Rucdrpe Dimbovicioara ; Buceci la Obir§iea Ialomitei
(Knecht. leg.) §.1 pe laturea despre Sinaia §i Bu§teni ; Piatra-Mare la
Predeal.
20. CNIDIUM Cusson. soc. med. par. 1782 p. 280.

I. C. apioides Spreng. umbel!. prodr. p. 40 (1813); Koch syn.
Lang. deutsch. 27 fig. 2177. Laserpitium Silaifolium Jacq. icon. austr.
append. tab. 44 (1778). Ligusticum apioides Lam. encycl. meth. 3 p.577
(1789).-7E, Iulie, August. In regiunea montand. Valea Jiului spre Lai-
nici ; Môndstirea Bistrita ; Calimdne§ti, Coziea ; Buceci (Knecht); Azuga,
Bu§teni; Comarnic.
2. C. orientale Boiss. annal. soc. nat. ann. 1844 p. 299; ejus
fi. orient. 2 p. 971; Simk. közlem. XV p. 551 et exsicc.! 21. Iulie,
August. C6ste montane, schisturi, sranci calcare. Valea Jiului spre
Lainici.
21. ATHAMANTA Koch. umbel!. p. ro6.

I. A. Hungarica Borb. flor. közlem. a magyar. tud. akad. XV
(1878) n. 9 p. 286. A. Matthioli forma albanica Griseb. spicil. rumel. 1
p. 361 (1843). A. Matthioli forma elata Griseb et Sch. it. hung. n. 132
(1852). A. Matthioli Heuff. enum. ban. p. 79-non Wulf. 21. Iulie,
August. StAnci abrupte in muntil Olteniei: in Mehedinti pe muntil
Camenei la Grebänatu-Mare (Degen miss.); valea Tesnei la Gaura -
Fetei ; valea Jiului la precipitiurile d'intre Lainici i punctul vamal
Päiui; valea Möndstirei Bistrita (A. Matthioli Hoffm. ap. Br. prodr.
p. 228).
Peste tot m6le canescento-pubescentd. Tulpina grósä perenicd
multicauld ; caulil robusti, fermi, multistriati, de la bag dens ramificati
IIMBELLIFERA 249
aia ca totul constitue§te, mai mult sau mai putin, o corimba de um-
bete ; foile au forma triangular, largi, ternat-descompuse in lacinff
angustióre plane §i lungicele, u§ior divaricate, petiolurile cilindrice
§.1 putin canaliculate, vagina oblunga cu marginea lat-membranacee ;
umbelele hemisferice convexe cu vre-o 20-30 rale cam divaricate,
drepte §.1 velutino-canescente; foliolele involucrului egalez 1/3 parte
a umbelei; foliolele involucelelor numer6se, verli albo-marginate §i
dense, pgr6se mai ales pe margini, tòte linear-lanceolate ; pedicelele
fructifere neegale; petalele obcordate, oblungi, lungicel unghiculate,
bifide, dens §i mènuntel pèreise pe partea dorsal', ciliate pe margini ;
fructul matur mai mare de cat al celor lalte speciï congenere, oblung-
cilindric §*i angustat spre vid, dens §i adpres përos, peril aspri canes-
centi, comisurile §i c6stele ¡ronuntate, stilurile divergente.
22. SILAT1S Bess. lip. Rcem. et Sch. syst. 6p. 36.

I. S. Rochelii Simk. enum. transs. p. 261 (1886) et exsic. !
Auct. hung. transs. recent. S. virescens Griseb. spicil. rumel. 1 p. 362
(1843); Neilr. diagn. p. 55-non DC. prodr. IV p. 116 (1830) sub Bunio.
Selinum Rochelii Heuff. in Rothel reise p. 78 (1838). 7. Iunie, Iulie.
In regiunea montand pe locuri stanc6se. Valea Tesnei la Gaura-Fetei
pe Ap§híra ; Polovraci desupra pe§terei.
23. =UM Tournef. inst. p. 312 tab. 16s.

I. M. athamanticum Jacq. fi. austr. 4 p. 2 tab. 303 (1776);
Koch syn. p. 329; DC. prodr. vol. 4 p. 162; Rchb. icon. germ. 21
tab. 91f. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 f. 2785. Athamanta Mom
L. spec. p. 353. Iulie, August. In regiunea montana. MOnastirea
Neamtului (Chan.)
2. M. Mutellina Gmrtn. fruct. et sem. I p. 106 tab. 23 (1788);
Koch syn. p. 329; DC. prodr. I p. 162; Rchb. icon. germ. 21 tab. 92;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 f. 2786. Phellandrium Mutellina L. spec.
p. 366; Jacq. fi. austr. tab. 56. Ligusticum Mutellina All. 11. pedem.
tab. 60 fig. 1(1785). Iulie, August. In regiunea alpina: Pe Sea-
rita sau Scaripara la triplul hotar in Mehedinti ; Galbina; Negoiu ;
Oiticu; Buceci pe Babele ; Piatra-Mare.
24. GAYA Gaud. ft. helv. 2 p. 389.

I. G. simplex Gaud. 1 heh. 2 p. 389 (1828); Koch syn. p. 329;
DC. prodr. 4 p. 163; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2784. Pachy-,
250 COgSPgellit SISTEMATIC
pleurum simplex Rchb. icon. germ. 21 tab. 87 (1867). Neoga ya simple

Meisn. gen. p. 114 (1836); Ledeb. fi. ross. 2 p. 289. Laserpitium sim-
plex L. mant. p. 56 (1762). Ligusticum simplex All, fi. pedem. 2 p. 15. -
21. Iulie, August. /n regiunea alpinä. Negoiu; Plpu§ea; Buceci (ICne-
cht.), la Valea-Albd pe Costila 1900 m. !
25. CONIOSELINUM Fisch. in Hoff umbel!. ed. 2 p. 185.
I. C. Fischeri Wimm. et Grab. fi. siles. 1 p. 266 (1827); Koch
syn. p. 330; DC. prodr. 4 p. 164; Ledeb. 1 ross. 2 p. 290; Rchb.
icon. germ. 21 tab. 78; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2789.
4, lulie, August. In regiunea montand, stand prin v51 profunde um.
bnise. Valea llimbovicioarei; Buceci la Urlätcírea (Knecht.)
Trib. V. ANGELICEE Koch Mericarpele antero-posterior compri-

mate : fructu platicarpic, avênd diametrul antero-posterior cu mult
mai scurt de cat cel transversal sau sutural ; rafeul sutural pterigoi-
deu §i duplicat adic5. cu cloud dungi cdscate; mericarpele a cate 5
coste : cele 2 marginale cu mult mai proeminente, cele 3 dorsale de
ordinar filiforme, tóte netede. Umbela compusd.
LEVI/317CM/ Koch. umbel!. p. 98.
I. L. officinale Koch. umbell. p. 98(1894); ejus syn. p. 330;
DC. prodr. 4 p. 165; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2790. L. palu-
dapifoliumRchb. icon. germ. 21 tab. 100 (1867). Ligusticum Levisticum
L. spec. p. 359 (1764). Angelica poludapifolia Lam. dict. encycl. I p. 173
(1782). A. Levisticum All. fi. pedem. n. 1309.Vulg. Leu§teeltn.-1 Iulie,
August. Naturalizat §i vulgarizat pentru uzul alimentar §i economic;
unelocuri quasi-spontaneu (Grec. enum. p. 27).
SELINTIM Hein. unzbell. r p. rso.

I. S. Carvifolia L. spec. p. 350; Koch syn. p. 331 ; DC. prodr: 4
p. 168; Rchb. icon. germ. 21 tab. 101 fig. 1 ;Schlechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2791. Angelica Carvifolia Spreng. umbel!. prodr. p. 16. 2i. Iulie,
August. In regiunea montanä. Curtea-de-Arge§i, valea Hotei (Grec.
in Br. prodr. p. 229); Rucdr pe Ghimbavu.
ANGELICA Hoffin. nmbell. r p.158.
I. A. silvestris L. spec. p. 361; Koch syn. p. 331; DC. prodr. 4
p. 168; Rchb. icon. germ. 21 tab. 95; Scblechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2793; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 192. 4, Iulie, August. In
111113tLLIFtRA 251
regiunea montand 0 submontand, la locuri josnice utnede, pe lingd

riuri, prin päduri. Severin pe ruinele turnului ; Tirgujiul ; Tisrnana ;
Horezu ; Cälimdne0i, Coziea ; Rimnic; Curtea-de-Arge0; Campulung;
Sinaia (Knecht.); Bisca, Gura-Teghei; Môndstirea Neamtu (Chan.) ;
Schitul Rargu.
p. elatior Wehlenb. carpat. princip. p. 84 (1814) ; Gren. Godr.
11. fr. 1 p. 685; Rchb. icon. germ. 21 tab. 96. A. montana Schleich.
cat. pl. helv. p. 6 (1815); DC. prodr. 4 p. 167; Koch syn. p. 331.
Regiunea montand, la locuri umbrifise. Mònästirea Tismana ; Cdlimä-
ne0i, Coziea; Caneni, Riu-Vadului ; Predeal, Bu0eni.
29. ARCHANGELICA Hoffm. umbel!. r p. z68.

I. A. officinalis Hoffm. umbell. p. 168 (1814); Koch synop.
p. 332 et add. p. 1024; DC. prodr. 4p. 169; Rchb. icon. germ. 21 tab. 99;
Schlechtd. Lang. fi. von deutsch. 27 fig. 2795; Sag. et Schn. carpat.
centr. 2 p. 192. Angelica Archangelica L. spec. p. 360 ex p. A. Archan-
gelica a. alpina Wahlenb. carpat. princip. p.83 (1814). 74. Iulie, August.
Pe lingd riuri 0 isv6re in regiunea montand alpind 0 subalpind. Bu-
ceci, la Pe0erea-Ialomitei (Br.), Bu0eni, Poeana-Tapului, Sinaia §i Is-
voru pind subt Posada.
Trib. VI. PEUCEDANELE DC. Fructul §i mai platicarpic; rafeul su-

tural 0 mdi proeminent, pterigoideu, complanat sau ingro0at; meri-
carpele a Ole 5 còste: cele 2 marginale cu mult alai proeminente
conexe sau concrescute cu cele consorte; cele 3 dorsale filiforme
sau subtirele. Umbela compusd.
30. FERULA L. gen. n. 343.

I. F. Heuffeli Griseb. in Maly enum. p. 229 (1818); Heuff, en.
brmat. p. 80; Neilr. diagn. p. 57; Borb. florist. krizlernèn. 1. c. p. 293;
Simk. bims. s hunyad. utaz, 1874 p. 553; Velen. fi. bulg. p. 202. 21.
Maiu, Iunie. Ripele munt6se petreise la Verciorova, spre Portile-de-fer

(A. de Degen) !
31. FEHULAGO Koch umbel!. p. 97.

I. F. silvatica Rchb. pl. crit. 4 fig. 555 (1823); ejus icon. germ.
21 tab. 106; Ledeb. fi. miss. 2 p. 298; Heuff. enum. ban. p. 80 ; Neilr.
diagn. p. 56; Boiss. fi. orient. 2 p. 1002. Fer ula silvatica Bess. enum.
p. 44 (1822). F. Ferulago var. commutata Rochel rar. banat. p. 63
fig. 50 (1828)- sed non Ferula Ferulago L. Ferulagomonticola Rchb.
icon. germ. 19 tab. 210 fig. 3- non Boiss. et Reut. 24, Iunie, Iulie.
Câmpuri, gesuri, dealuri, prin live4i, poeni, tuferige. Vdrciorova, Se-
verin, Cerneti; Craiova, Rubänegti; Vultureanca, Ionegti; Comana ;
Chilila, Cioctinegti (Ferula communis Grec. enum. p. 27-non L.); Bu-
gteni; Dealu-Mare ; la Fälticeni spre pädurea Hugilor.
F. campestris Bess. enum. p. 44 (1822) sub Ferula ante
n. 1368. Ferula nodiflora M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 220 (1808); Baumg. et
Auct. transs. pro p. - non L. F. sulcata Ledeb. fi. ross. 2 p. 299-non
Desf. 21, Iunie, lulie. Campuri, dealuri prin 1ive4i, poeni, lästari de
pädure, märäcinigiuri; adesea Cu cel precedent, dar mai meridional.
Golu-Drincea; Craiova, Simnic, Segarcea in Doljiu; Ionegti, Vultu-
reanca ; Comana; Ploiegti, Bälcoi.
F. meoides Boiss. fi. orient. 2 p. 1004 (1872). Ferula lneoi-
des L spec. p. 356. Lophosciadium meifolium DC. coll. mem. 5 p. 57
tab. 3 fig. P. et in prodr. vol. 4 p. 208 (1830). 04 Iunie, lulie. C6ste
petráse pe IMgá mid tuferigiuri gi locuri deschise. Babadagh spre Ie-
-nisala In Dobrogea, frig rug, putinä.
32. PETJCED.A.NUM Koch. umbell. p. 92.

§ .1. Rafeul sutural nelätit; involucrul lipsä sau oligofil.
I. P. longifolium W. et Kit. iar. hung. 3. tab, 251 (1812); DC.
prodr. 4 p. 180; Rchb. icon. germ. 21 tab. 111; Heuff. enum. ban.
p. 81; Neilr. diagn. p. 57. 24, Iulie, August. Ripele petrc$se ale
muntilor. Vërciorova, Portile-de-fer ; Dobrogea pe la Mônästirea

Cocogi pe stAncile de la Oglinda.
P. arenarium W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 20 (1799); Koch
syn. p. 334; DC. prodr. 4 p. 180; Rchb. icon. germ. 21 tab. 117;
Heuff. enum. banat. p. 81; Neilr. diagn. p. 58; Schlechtendal Lang.
deutsch 27 fig. 2800. 04 Iulie, August. Locuri argilo-näsipóse, dea-
luri. Dealu-Stirminei gi pe Rogova In Mehedinti.
P. Chabraei Rchb. ap. Mcesl. handb. ed. 2 p. 448 (1827);
Koch syn. p. 334; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2801. P. carvifo-
lium Vill. dauph. 2 p. 630 (1787); Rchb. ie. germ. 21, tab. 113 fig. 1.
Selinum carvifolia Crantz aust. fase. 2 p. 162 tab. 3 fig. 2 (1767)-non
L. spec. p. 350. S. Chabrcei Jacq. fi. austr. tab. 72 (1782). Oreoseli-
num podolicum Bess. prim. fi. galiz. 2 p. 392 (1809). Palimbia Chabrcei
DC. prodr. 4 p. 176. 04 Iulie, August. Päduri, tuferiguri in regiunea
tliBgLLIPERA 58
délurilor gi a campiilor. Rimnic ; DrAggliani; Govora (Knecht.) ; Curtea-

de-Argegi ; CiocOnegti, Bucuregti ; Bisca-Rusilei; Botogiani, Agafton.
§ 2. Rafeul sutural nelälit; involucrul polifil.

P. Cervaria Cusson ap. Lapeyr. abr. p. 149 (1813); Koch
syn. p. 334; DC. prodr. 4 p. 180; Rchb. icon. germ. 21 tab. 118;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2803. Athamanta Cervaria L. spec.
p. 352; Jacq. fi. austr. tab. 69. Cervaria Bivini Gazrtn. fruct. sem.
p. 90 tab. 21f. 10 (1788). August. Pe ling/ pOduri, tuferi-
giuri, locuri umede. Caracal; Curtea-de-Argegi; Valea-Mare ; Vulcana,
Pietrogiia ; Campina ; CiocOnegti; Fälticeni spre pOdurea Hugilor.
P. Oreoselinum Mcench meth. p. 82 (1794) ; Cusson ap.
Lapeyr. abr. p. 149; DC. prodr. vol. 4 p. 180; Koch syn. p. 335;
Rchb. icon. 21 tab. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2804;
Athamanta Oreoselinum L. spec. p. 352; Jacq. fi. austr. tab. 68. Oreose-
linumlegitimum M.Bieb. fi.t. c. suppl. p. 210 (1819). 2i, Iulie, August.
Live4i, poeni, tuferiginri pe lingrt paduri, prin vil. Orevita, Vinjiu ;
pe Tesnea; valea Jiului Bumbegii, Lainici; Horezu; Coziea, StOni-
gioara ; Curtea-de-Argegi; Bucov pe la Dealu-Mare ; Comana.
P. alsaticum L. spec. p. 354; Jacq. fi. austr. tab. 70; Koch
syn. p.. 335; DC. prodr. 4 p. 179; Rchb. icon. germ. 21 tab. 120;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2805. 24, Iulie, August. Locuri
umede prin live4i, tuferigiuri. Ciocfinegti, Chitila, Bucuregti; Comana;
Fälticeni.
§ 3. Rafeul sutural lit, sublire gi cam diafan; involucrul polifil.

P. montanum Koch umbell. p. 94 (1824) ; DC. prodr. 4
p. 180. P. austriacum var. montanum Ledeb. fi. ross. 2 p. 314; Koch
syn. ed. 3 p. 262. Selinum montanum Schleich pl. exsic. S. nigricans
Gaud. fi. helv. 2 p. 333 (1828). Petroselinum intermedium Schur enum.
transs. p. 265 (1866)- (non Selinum intermedium Bess.= Peucedanum
palustre Mcench). Peucedanum intermeclium Simk. enum. trans& p. 265.
74. Iulie, August. Locuri stâncòse in väi umede umbnise subt regiunea
Buceci la Pustnicu frecuent; Bugteni in Valea-Alba sus pe
Costila (P. palustre Grec. in Br. contrib. noui, In anal. acad. rom.
ser. 2 tomul XI p. 12-non Mcench nec Lin. sub Selinum).
P. latifolium DC. prodr. 4p. 181 (1830) ; Rchb. icon. germ. 21
tab. 115; Ledeb. fi. ross. vol. 2 p. 314; Boiss. fi. orient. 2 p. 1023.
Selinum latifolium M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 213 et 424 (1808). Laserpitium
254 (JOIsTSPtCTUL SISTRMATIC
tnarginatum Grec. enum. 1880 p. 2'7-non W. et Kit. J.. August,

Septembre. Prin locuri josnice umede §i turbifere. Comana pe Cilni§te
pe lunca despre Grädi§te; CiocAne§ti, Ghergani.
33. ANETHUM Tournef. instit. p. 317 tab. 69.

I. A. graveolens L. spec. p.377; Koch syn. p.337; DC. prodr. 4
p. 186; Ledeb. fi. ross. 2 p. 317; Rchb. icon. germ. 21 tab. 127;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2818. Vulg. Metrar. Iulie,
August. Naturalizat §i intretinut prin culturä pentru uzul alimentar;
accidental spontaneu prin locuri ruderale §i locuri cultivate.
PASTINACA L. gen. n. 362.
I. P. sativa L. spec. p. 376; DC. prodr. 4 p. 188; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 317; Schlechtd. Lang. deutsph. vol. 27 fig. 2819. Vulg.
Pastetnac. Pastdrnar. Sèlbatic i cultivat:
a.. silvestris DC. prodr. 4 p. 189. P. silvestris Mill. dict. n. 1 (edil.
1768). P. opaca Bernh. ap. Horn. hort. hafn. 2p. 961; Koch syn. p. 337;
Rchb. icon. germ. 21 tab. 142 Iulie, August. Cämpuri, dealuri,
tuleri§iuri, locuri argil° - glare6se. Tirgujiul; Rimnic, Cälimäne§ti,
Coziea ; Titu, Ghergani, Ciocane§ti (Grec. enum. p. 28); Boto§iani,
Curte§ti; la§i.
(3. elatior Rochel rar. banat. p. 64 tab. 24 fig. 50 (1828). P. la-
tifolia Ledeb. fi ross. 2p. 318-non DC. P. teretiuscula Boiss. fi. orient. 2
p. 1060 (1872). Iulie, August. Liveli in regiunea montanä.
Predeal, Azuga, Bu§teni ; Câmpina, Brebu;
7. edulis DC.1. c. P. domestica Lob. icon. 709. P. sativa Mill. dict.
n. 2(1768)-non L. 1ulie, August. Cultivat pentru uzul alimentar;
accidental spontanee (Grec. enum. p. 27).
2. P. graveolens M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 237 (1808) et 3 p.247
(1819); DC. prodr. 4 p. 189; Ledeb. fi. ross. 2 p. 319. Illalabaila gra-
veolens Hoffm. umbel!. p. 126 et 209 tab. 1, B fig. 6 (1814); Boiss. fi.
orient. 2 p. 1055. 74, Iunie, Iulie. Câmpuri, la locuri aprice, pe ling
druinuri §i pe ling6 grâne. Bäneasa din Vlava ; Sloboziea in Ia-
lomila pe la pädurea Mo§i-Toma; Dobrogea pe la Mein, Greci (Br.)
HERACLEUM L. gen. n. 345.
(è sect. Evheracleum DC. ap. Koch)
§ 1. Flori galbene venjui.
I. H. sibiricum L. spec. p. 358; Koch syn. p. 338; Ledeb.
ross. 2 p. 320; Rchb. icon. germ. 21 tab. 131; Schlechtd. Lang.
/51513ELLIFtR2 235
deutsch. 27 fig. 2814. H. flavescens Baumg. enum. transs. 1 p. 214

(1816); DC. prodr. 4 p. 191 var. a et (3. Vulg. Crucea-pdmintului.
d' Iunie-August. Campuri, dealuri mici prin liveli, poeni, tuferigiuri,
pe linga grane i päduri; specie vulgard. Baea-de-Arama, Padegi ;
Tismana; Calimanegti, Coziea; Rimnic; Curtea-de-Argegi; Ionegti,
Vultureanca; Comana; Bucuregti, Chitila, Ciocanegti; Ploegti ; Vaslui ;
Botogiani, Curtegti; Fälticeni.
§ 2. Flori albe sau de un roz-palid.

H. Sphondylium L. spec. p. 358; Koch syn. p. 338; DC.
prodr. 4 p. 192 exclus. var. y. et S.; Ledeb. fi. ross. 2 p. 321; Rchb.
icon. germ. 21 tab. 128; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2811; H.
Branca-ursina All, fi. pedem. n. 1291 (1785). Sphondylium Branca-ursina
Hoffm. umbell. p. 132 tab. 1 fig.11 (1814). Vulg. Crucea-pamentului.
Brdnca-ursului. Iunie, August. Liveli, poeni de päduri, pe linga.
paduri in regiuneamontana. Valea-Cernei subt plaiul Osliei; Corbeni pe
poalele Ghitului; Dimbovicioara, Isvoru, Valea-Muierei ; Predeal, Azuga,
Bugteni, Sinaia; Mônastirea Neamtu (Chan.); Malin, Gäinegti.
(3. elogans DC. prodr. 4p. 192; Koch syn.p. 338; Ledeb. fl.ross. 2
p. 322. kleracleum elegans Jacq. fi. austr. tab. 175 (1774). Regiunea
subalpina. Buceci pe Costila in Valea-Alba, Sinaiaprin
H. palmatum Baumg. enum. transs. 1 p. 215 (1816); Heuff.
enum. ban. p. 82; Schur enum. transs. p. 267; Neilr. diagn. p. 58;
Rchb. icon. germ. 21 tab. 130. Heracleum asperum Rochel rar. banat.
p. 64 fig. 25 (1828)-non M. Bieb. H. simplicifolium Herb. fi. bucov.
p. 302 (1859). H. transsilvanicum Schur enum. transs. p. 267 (1866).
lulie, August. Locuri umbr6se umede, pe linga isv6re gi riuri in
regiunea subalping. Buceci in valea Caraimanului (Knecht.), in valea
Babelor gi in Urlätoarea la Poeana Tapului, la Bugteni in Valea-Alba sus.
36. TORDYLIIIM L. gen. n. 33o

I. T. maximum L. spec. p. 345; Koch syn. p, 339; DC. prodr. 4
p. 198; Ledeb. fi. ross. 2 p. 330; Rchb. icon. germ. 21 tab. 119;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2809. 0 Iulie, August. La locuri
aprice inculte, drumuri, grane. Vèrciorova, Severin; Brogteni in Me-
hedinti ; Sticharet, Slatina; Ionegti, Vultureanca; Comana; Bueuregti,
Chitila; Tecuci; Constanta.
Trib. VII. SILERINE/E Koch. Fructu platicarpic; rafeul sutural

de ordinar pterigoideu complanat sau ingrogiat; mericarpele a cate 5
doNsPÉcTut SIMMAT1d
doste primare §i cu cite 4 oiste secondare mai putin proetninente.

Umbela compusa.
37. SILER Scop.11. carn. p. 217.
I. S. trilobum Scop. fl. carn. 1 p. 217 (1772); Koch syn. p. 340;
DC. prodr. 4 p. 200; Ledeb. fi. ross. 2 p. 333; Rchb. ¡con. germ. 21
tab. 143; Boiss. fi. orient. 2 p. 980; Schlechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2822. Laserpitium trilobum L. spec. p. 357. L. aguilegifolium Jacq.
fi. austr. 2 p. 29 tab. 147 (1774)-non Murr. ap. DC. prodr. 4 p. 204.
Iunie, Iulie. Päduri in regiunea montanä petr6sä inferiòrä. V6r-
ciorova ; Dobrogea la Mônästirea Coco§i pe Oglinda, Muntele Consultt
la Alibeichioi (vulg. Chefè-chimion).
Trib. VIII. THAPSIEIE Koch. Fructu mai mult sau mai putin pla-
ticarpic ; mericarpele au c6stele lor primare filiforme, insa còstele secon-
dare tóte sau nutria cele marginate sunt pterigoide. Umbela compusä.
38. LASERPITIUM L. gen. n. 344.
I. L. latifolium L. spec. p. 356; Jacq. fi. austr. tab. 146; Koch
syn. p. 340; Ledeb. fi. ross. 2 p. 335; Rchb. icon. germ. 21 tab. 144;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2823. L. glabrum Crantz stirp. austr. 3
p. 181 (1767) ; DC. prodr. 4 p. 204. Vulg. Somnor6sd. Smebied.
J. tulle, August. Tuferi§iuri, margini de paduri, stânci ; in regiunea
montanti. Valea Tesnei, valea Cernei; valea Jiului, Lainici ; Coziea,
Sttini§ioara; Dimbovicioara; Pe§terea-lalomitei (Grec. enum. 1880
p. 27); Predeal, Azuga, Bu§teni, Sinaia; Bro§teni pe Neagra, Bida.
L. archangelica Wulf. in Jacq. coll. vol. 1 p. 214 (1786) ;
Jacq. icon, rar. tab. 58; Koch syn. p. 342; Rchb. icon. germ. vol. 19
tab. 152; DC. prodr. vol. 4 p. 206. L. Chironium Scop. fi. earn. n. 324.
11, Iulie, August. In regiunea submontana, locuri petr6se cu tuferke
manunte i prin fäget. Muntele Baiu 950 m. d'asupra Coste§tilor in
Mehedinti.
L. alpinum W. et Kit. rar. hung. 3 p. 281 tab. 253 (1812);
Koch syn. p. 341; Rchb. icon. germ. vol. 21 tab. 145; Heuff. enum.
banat. p. 82. L. trilobum Rochel rar. banat. fig. 53 (1828) - non
Crantz. 2E. Iulie, August. In regiunea alpina. Muntele Oiticu in
Muscel.
L. prutenicum L. spec. p. 357; Jacq. fi. austr. I tab. 153;
Koch syn. p. 342; DC. prodr. 4 p. 206; Rchb. icon. germ. 21 tab. 151.
UMBELLIFERE 257
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2830 A. Vulg. Somnor6sd.

Iulie, August. Päduri, poeni §i margini de päduri in regiunea mon-
tanä. Bisca-Rusilei ; Tirgu-Ocnei.
Trib. LX. DAUCINEE Koch. Iarà§i fructu platicarpic; mericarpele

a cate 5 cóste primare filiforme dotate cu peri moi, au §i c6ste se-
condare in num6r de 4, proeminente §i armate cu ghimpi aciculari
liberi sau reuniti prin baza lor. Umbela compusä.
39. ORLAYA Hop:. umbel!. z p. 58.

I. O. grandiflora Hoffm. umbel]. 1 p. 58(1814); Koch syn. p. 343;
DC. prodr. 4 p. 209; Rchb. icon. germ. 21 tab. 137; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 27 fig. 2831. Caucalis grandifiora L. spec. p. 346; Lam. ill.
tab. 192. Daucus grandifiorus Scop. fi. earn. 1 p. 189. Iunie-Sep-
tembre. Câmpuri, live4i, grdne, drumuri, crdngulete ; specie vulgar.
Severin ; Craiova ; CaracAl; Comana; Bucuregti (Grec. enum. p. 27) ;
Chitila, Ciocäne§ti; Crivina, Ploegti ; Focgiani, Vrancea; Bräila, Ga-
lati; Tulcea.
40. DAUCIIS L. gen. n.31q.
I. D. Carota L. spec. p. 348; Koch syn. p. 343; DC. prodr. 4
p. 211; Rchb. icon. germ. vol.21 tab. 159 ; Schlechtd. Lang. deutsch.27
fig. 2833. Vulg. Ruginea-fetei. Iunie-Septembre. Cdmpuri,
liveli, grâne. drumuri; specie Ride comunä. Severin ; Baea-de-Aramä,
Pade§i ; Tismana; Tirgujiul; Craiova; Horezu ; Rimnicu, Cälimänegti ;
Curtea-de-Argegi, Corbeni; Cdmpulung; Vultureanca, Gäegti; Titu ;
Ciocä'.ne§ti, Bucuregti (Grec. enum. p. 26) ; Comana ; Ploe§ti; Mizil;
Buz6u; Iagi ; Botogiani; Fälticeni; In Dobrogea cam pretutindenea.
p. sativa DC. prodr. 4 p. 211 (1830); vulg. Morcov. Rädäcina
palarä grósä, cä'rneisä portocalie, dulce. In culturg pentru uzul alimen-
tar. Varietäti multe.
2. D. bessarabicus DC. prodr. 4 p. 210 (1830); Ledeb. fl.
ross. 2 p. 338; Lindem, fi. cherson. 1 p. 258. Caucalis littoraiis M.
Bieb. fi. t. c. 1 p. 208 (1808) ; Bess. enum. p. 81- non Sibth. Platys-
permum littoralis Koch umbell. p. 78 (1824). Glabru subglauces-
cent ; foile ternato-supradescompuse, laciniile lineari-setacee ; umbella
neinvolucratd. (-3 Iunie, Iulie. Näsipuri pe marginea Märei-Negre
la Constanta stabilimentul balnear subt vif; pe marginea lacului subt
Tikir-Ghiol ling6 Tusla.
258 CONSPECTI(L SISTEMATIC
Ord. II. Campylospermae Koch. Fata interná a semietelor are

fnarginele inflexe sau cu totul involute §1 pe mijloc strAbdturd de un
sulc lungitudinal.
Trib. X. CAUCALINEA Koch. Fructul latcralice§te u§ior compri-
mat, cam stenocarp sau ciclocarp; mericarpele a cdte 5 oiste primare
filiforme setifere sau aculeate §i a cale 4 còste secondare fifirte proe-
mincnte i aculeate. Florile albe sau palid-roze.
CAUCALIS Hoffm. umbel!. z p. 54.

I. C. daucoides L. spec. p. 346 ; Koch. syn. p.344 ; DC. prodr. 4
p. 216; Rchb. icon. germ. vol. 21 tab. 170 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2834. C) Junio, Iulie. Cdmpuri, locuri cu iérbä, gräne, drumuri,
pdragini. Severin; Craiova; Ione§ti, Cacova, Vultureanca ; Titu; 136-
neasa, Comana; Bucure§ti (Grec. enum. p. 27) ; Chitila, Ciodne§ti,
Peri§i; Ploe§ti ; Galati.
TURGEN1A. Hoffm. umbell. r p. 59.

I. T. latifolia Hoffm. umbell. I. p. 59 (1814); Koch syn. p. 344
DC. prodr. 4 p. 218; Rchb. icon. germ. vol. 21 tab. 168; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2836 optimè. Q Iulie, August. Prin locuri
inculte aride, drumuri. Vèrciorova, Severin.
TORILIS Hoffm. umbell. Ip. 49.

I. T. Anthriscus Gmel. fi. bad. 1 p. 615 (1805); DC. prodr. 4
p. 218; Koch syn. p. 344; Rchb. icon. germ. 21 tab. 163; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2837. Tordylium Anthriscus L. spec. p. 346;
Jacq. fi. austr. tab. 261. Caucalis Anthriscus Scop. fi. earn. n. 311.
Vulg. Asmalui-meiy4rescu. d Iunie- August. Locuri umbróse, pd-
duri, dumbrave, codri. Craiova; Oldne§ti; Coziea; Cdmpulung; Sinaia
(Grec. enum. p. 27; Knecht. exsic. !) ; Cdmpina; Väleni; MogoVea;
Comana ; Piatra, Bisericani.
2. T. helvetica Gmel. 1. c. p. 617; DC. prodr. 4 p. 219; Koch
syn. p. 345; Rchb. icon. germ. 21 tab. 166 fig. 1, 2; Schlechtd. Lang.
deutsch.27 fig. 2838. Caucalisheleetica Jacq. hort. vind. 3 tab. 16 (1776) ;
C. arvensis Huds. fi. angl. p. 113 (1762). Scandix infesta L. syst.nat. 2
p. 732 (edit. 1767). Iulie, August. Locuri deschise, pe lingd tu-
ferie, drumuri, garduri rustice, grdne. Craiova ; Curtea-de-Arge§i ;
Vultureanca; Comana ; Bucurelti ; Cdmpina; Väleni; Bisca-Rusilei.
259
T. microcarpa Jefii
prodr. 4 p. 218; Ledeb. fi. ros.
e?
p. 43 n. 1362 (1822); DC.
12; Heuff. enum. ban. p. 83.
Neilr. diagn. p. 59; Boiss. fi. orient. 2 p. 1081. d' Iulie, August.
Locuri aprice aride, argilo-glaraíse. Vèrciorova spre Portile-de-fer ;
Tecuci còstele despre lunca T i ganqti ; Dobrogea pe la Mäcin, Con-
stanta, Tulcea, Mangalia.
Trib. XI. SCANDICINE/E Koch. Fructul lateralilce§te manifest com-

primat sau contractat , totdeuna ca virful rostrat; mericarpele 5 -
costate, c6stele filiforme sau petrigoidee, cele laterale formênd mar-
ginea suturalä ; n'au còste secundare.
44. SCANDIX Gcertn. fruct. 2p. 33 t. 85
I. S. Pecten-Veneris L. spec. p. 368; DC. prodr. 4 p. 221;
Koch syn. p. 346; Rchb. ic. germ. 21 tab. 188 fig. III. IV. V; Sehlechtd.
et Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2840. Chcerophyllum rostratto Lam, diet.
n. 1 p. 685 (1783). Myrrhis Pecten-Veneris All, fi. pedem. n. 1376.
Locuri aprice argilo-cretacee, pe lingä päduri. In Doljia pe la Valea-
Bisericei (vulg. Acu-Doonnei); Mônästirea Neamtu (Chan. exic. Grec.
enum. p. 28); oare spontaneu?
45. ANTHRISCUS Holfm. umbel. L p. 38.
I. Specil perenice.
A. alpestris Wimm. et Grab. fi. siles. I. 289 (1827); Neilr.
diagn. p. 59. A. silvestris Hoffm. p. alpestris Wimm. fi. siles. ed. 2.
p. 111; Koch. syn. p. 346; Rchb. ic. germ. 21 tab. 184; Schlechtd.
et Lang. fi. v. deutsch. 27 p. 341. A. torquata Duby in DC. bot. gall. I
p. 239 (1828) et in prodr. 4 p. 223 ? ; Heuff. en. ban. p. 83. Chcero-
phyllum nitidurn Wahhenb. carpat. princ. p. 85 (1814). 21. Iunie,
Iulie. Päduri prin väile umbròse subalpine. Valea Tesnei pe Ineletu-
Mare ; Muntif Camenei (A. de Degen) ; Dimbovicióara; Buceci (Knecht.),
Predeal.
A. silvestris Hoffm. umbel. 1 p. 40 (1824); DC. prodr. 4
p. 223 var. y.; Koch. syn. p. 346 var. a; Rchb. le. germ. 21 tab. 183.;
Schlechtd. et Lang. fl, v. deutsch. p. 340 var. a tab. 2842. Chcero
phyllum silvestre L. spec. p. 369. 21, Iunie, Iulie. Päduri in regiunea
muntilor mici §i a campiilor. Vêrciorova, Cerneti ; Craiova, Rubä-
ne§ti; Gälimäne§ti, Coziea; Pite§ti, Trivale; Topoloveni ; Predeal;
Comana ; Mônästirea Paserea; Mônästirea Neamtu (Chan.); Roman ;
la§i la pädurea Tinoasa ; Boto§iani, Agafton.
A. nemorosa Spreng. umbel. prodr. p. 27 (1813) ; DC. prodr. 4

p. 223; Koch syn. p. 347; Ledeb. fi. ross. 2 p. 347 ; Rchb. ic. germ. 21
tab. 185 fig. I; Schlechtd. el Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2843. Chce-
rophyllum nemorosum M. Bieb. fi. t. c. I p. 232 (1808) ; Hoffm. umbell.
p. 45 et p. 210. 21, lunie, Iulie. Dumbrave in regiunea campiilor.
Comana ; Mdnastirea Pase rea.
2. Specil anuale.
A. Cerefolium Hoffm. umbel. I p. 41 ; DC. prodr. 4p. 223; Koch
syn. p. 317; Rchb. je. germ. 21 tab. 187 fig. I. II. III ; Schlechtd. et
Lang. fi. v. deutsch. vol. 27 tab. 2845. Scandix Cerefolium L. spec.
p. 368 Cheerophyllum sativum Lam. fi. fr. 3 p. 438. Cerefolium Sativum
Bess. prim, fi. galiz. I p. 218. Vulg. Asmeitui. Hasmatuchi. Tur-
burea. Ø Maiu, lunie. Prin päduri pe c6ste petròse sau uscate i In
cultura pentru uzul alimentar. Severin ; Craiova ; Bucure§ti ; Comana;
Mizil ; Vaslui ; Ia§i ; Boto§iani.
A. trichosperma Schult. syst. veget. 6 p. 525 (1820) -non
Pers. cujus stirps ad Torilis genus pertinet ; Koch syn. p. 347; Ledeb.
fi. ross. 2 p. 348. A. Cerefilium p. trichosperma DC. prodr. 4 p. 224;
Rchb. ic. germ. 21 tab. 187 fig. IV. 12. Cerefolium trichospermum Bess.
enum. p. 44. Vulg. Asniqui-sabatic, veninos. 0 Maiu, Iunie.
Päduri, dubrave. Comana ; Mônäslirea Paserea ; Birlad ; Vaslui ;
48. CILICROPHYLLUM Hoffm. umbel. lp.

Specil anuale sau bisanuale.
I. Ch. temulum L. spec. p. 370; Jacq. fi. austr. tab. 63; DC.
prodr. 4p.226; Koch syn. 348; Rchb. je. germ. 21 tab. 175; Schlechtd.
Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2848. Myrrhis temula Gmrtn. fruct. I p.23
(1788) ; Spreng. umbel. prodr. p. 29 (1813). Iunie, Iulie. Loeuri
umbrese, prin päduri in regiunea montank §i a câmpiilor. Valea Mô-
nastirei Bistrita ; Valeni In Gradina Mirzea (Anthriscus silvestris Grec.
enum. p. 28 - non Hoffrn.; Ch. temulum Grec. in Br. prodr. p. 238);
Mogo§6ea ; Comana.
Ch. bulbosum L. spec. p. 370; Jacq. fi. austr. tab. 63: DC.
prodr. 4 p. 225 ; Koch syn. 348 ; Rchb. ic. germ. 21 tab. 176; Schlechtd.
Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2851. Myrrhis bulbosa Spreng. in R. et
Schult. syst. 6 p. 513. Vulg. Baraboi. Barlaboi. Iunie, Iulie.
Tuferip , cranguri , dumbrave. Valea-Mare , Campulung ; Stolnici ;
Netoti; Comana ; Tirgu-Oena ; in Suceava prin valea Barnarului.
11111BELL1N ERE 261
SpeciT perenice.
Ch. Villarsii Koch syn. ed. I p. 317 (1839); Rchb. icon.
germ. 21 tab. 179. Ch. hirsutum Vill. dauph. 2p. 644 (1787)- non L. Ch.
Cicutaria Rchb. germ. exc. p. 445-non Vill. 21, 1unie, lulie. PAduri
in regiunea subalpind inferiòrä. §i in cea alpestrd in Muscel la Sill-
peni (Ch. hirsutum Grec. in Br. prodr. 230 -non L.) 0 la Conte0i pe la
Val ea-Rincdciovului ; Pre deal ; Comarnic ; Väleni.
Ch. hirsutum L. spec. p.371; Koch syn. p. 349; Rchb. le.

germ. 21 tab. 180; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2854. Ch.
palustre Lam. encycl. meth. I p. 683 (1783). Ch. Cicutaria Vill. dauph. 2
p. 644 (1787). Myrrhis hirsuta Spreng. umbel. prodr. 28. Anthriscus
Oicutaria DC. prodr. 4 p. 223. Iunie, Iulie. Prin väile umbr6se
subalpine pe lingä rîu1ee. Palteanu intre Pla§a i Zdnoaga in Arge0;
Buceci pe la Sinaia in valea PeleOului sus 0 pe Costila; Predeal ;
Ceahldu ; Rarèu pe la Schit.
Specimenele nóstre din localitatea Bucecilor 0 a Predealului se
potrivesc perfect cu cele din platoul central al Franciei de la P. Billiet
ce au denumirea de Ch. Cicutaria Vill. 0 care dupä Koch, Reichen-
bach, Nymann i alii este chiar Ch. hirsutum L.
Ch. aureum L. spec. p. 370-non mant.; DC. prodr. 4 p. 226 ;
Koch syn. p. 348; Rchb. icon, germ. umbell. tab. 177. Ch. maculatum
Willd. enum. suppl. p. 15 (1813). 04,Iunie, Iulie. Prin väile alpine
0 subalpine umbròse. Gaura-Fetei ; Buceci.
Ch. aromaticum L. spec. p. 371; Jacq. fi. austr. t. 150;
DC. prodr. 4 p. 227; Koch syn. 349; Rchb. icon. germ. 21 tab. 181;
Schlectd. et Lang. 27 fig. 2850. 21, Iulie, August. Locuri umbròse,
pdduri: Valea Cernei pe la Curcóea; Stänkioara la poalele munt. Co-
ziea ; Curtea-de-Arge0, Corbeni ; Tirgovi0e:; Sinaia, Predeal ; Schitu-
Hangu subt Ceahldu ; Bro§teni pe Neagra 0 pe Barnaru.
47. PHYSOCAULOS Tausch. bot. Teit. an. 1837 vol. p.342.

I. Ph. nodosus Tausch.l. c. Koch syn. 318; Rchb. je. germ. 21
tab. 174. Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 27 p. 350 fig. 2847. Scan-
dix nodosa L. spec. p. 369. Cherophyllum nodosum Lam. dit. I p.685.
7'orilis macrocarpa Gaertn. fruct I. p. 83 tab. 25. Q Maiu, Iunie.
Prin pädurki pe ceoste de munti, ddramèturi petr6se Verciorova;
Severin pe ruinele romane in grädina publicii; Dobrogea la MOnh'stirea
Mdcin pe muntele Suluc, Greci pe Tuluiatu.
Trib. XII. SMYRNE/E Koch. Fructul inflat dar lateralicc§te cam

comprimat sau contractat; mericarpele cu cate 5 caste variabile in
proeminenta lor, farn cóste secundare.
48. ECHINOPHORA L. gen. n. 329.
I. E. Sibthorpiana Guss. suppl. p. 69; Boiss. fi. or. 2 p. 919.
E. tenuifolia var. Sibthopiana Griseb. spicil. rum. 1 p. 379 (1843).
E.tenuifolia Sibth. fi. grEec. tab. 266; M. Bieb fi. t. c. III p. 199; Ledeb.
fi. ross. 2 p. 356- non L. J. Iunie, Iulie. Campuri aprice, pe IMgá
drumuri gi pe lingä grane: Dobrogea de la Gargalic spre Periclie ; Bai-
ra mde de.
49. PRANGOS Lind!. journ. soc. lond. 1825 n. 37.
I. P. carinata Griseb. in litt. ad Janka 1872. A. de Degen in
természet-tudoman. kealtiny t. 36 potfilzet. p. 8 et exsic.!
P. ferulacea Auct. hung. plur.- non Lindl nec L. sub Laserpitio. Ca-
chrys ferulacea Janka adat. magyar. délk. flora, in Uzi. XII kbtet 1874
p. 163. (3' Maiu, lunie. Stanci aride pe co5stele muntilor intre Vésr-
ciorova §i Gura-Väei la POI tile-de-fer.
Caule inalt, angulos, oposito sau verticilato-ramos , foile glabre,
ample, avênd periferiea ovalá gi divisatä in lacinif lineare setacee in
mod supradescomposit, foile inferióre lung petiolate, cele superiare
sesile; umbela cu 8-12 ra4e, foliolele involucrale gi cele involucelale
lanceolate §i cuspidate; fructul ovat, indoit de lung de cat piedicelul
su, verde-alburiu avênd fiecare lature a cate 5 doste, c6stele carinate
gi purpuriI" (sec. Degen loc. cit.).
Caule ca de 1 m. foile inferiare avênd diamentrul lungitud.
de 50 "In laciniile de 12-25 mm de lungi, fractul de 15-25 m"' lungime.
Se deosebegte de P. ferulac,a Lind!. prin laciniile foilor sale ca
mull mai fungi §i prin cdstele mericarpelor fiind änguste si carine-
forme. De P. stenoptera Boiss. et Buhse difera prin fructul su ce,
precum s'a 4is, nu este aripat, prin valeculele sale nesulcate §i prin
pedicelele sale mai fungi.
50. CORIUM L. gen. n. 469.
I. C. maculatum L. spec. p. 349; DC. prodr. 4 p. 242; Koch
syn. 351; Rchb. ic. germ. 21 tab. 191; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 27 fig. 2859. Cicuta maculata Lam. fi. fr. 3 p. 104. Vulg.
Bucini§i. Cucuta, Dudae. Iulie, August. Locuri inculte, päragini,
garduri, locuri dosnice. Cerneti; Craiova, Simnic; Rimnic; Bucuregti,
(Grec. enum. p. 29); Focgani etc. Specie vulgarä, comuna.
IMBELLIFERE, ARALIACEE, CORNACEE 263
51. PLEUROSPERMUDI Hoffm. umbell, praef. p. IX.

I. P. austriacum Hoffm. umbell. p. IX (1814) ; DC. prodr. 4
p. 244; Koch syn. p. 351 ; Rchb. je. germ. 21 tab. 192; Schlechtd. et
Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2860. Ligusticum austriacum L. spec. p. 36;
Jacq. fi. austr. tab. 151; All, fi. pedem. tab. 43. 21. Iulie, August.
Locuri umbròse prin väile muntilor. Dimboviciewa; Sinaia pe valea
Pele§iului (Grec. enutn. 1880 p. 29), la Urldtoarea (Knecht.) ! §i in
Valea-Albd.
62. PHYSOSPERMIIM Cusson soc. med. paris. 1782.

I. Ph. aguilegifolium Koch umbell.p. 134(1824); DC. prodr.4
p. 246; Rchb. icon, germ. vol. 21 tab. 197; Boiss. fi. orient. 2 p. 923;
Neilreich diagn. p. 60. Danaa aquilegifolia All, fi. pedem. n. 1392
tab. 63! (1785). Ligusticum aquilegifoliumWilld.:spec. 1.1p. 1425 (1797).
if. Iunie. Päduri pre muntil de la Ru§iava aprópe de frontiera nestrd
(miss. Degen).
53. CORIANDRUM Hoffm. umbel!. p. 186.

I. C. sativum L. spec. p. 367; Sturm deutsch. h. 3; DC.
Boiss. fi. orient. 2p. 920. Vulg. Coriandru. Chimen. 0 Iunie, Iulie.
In culturâ pentru uzul condimentar; accidental spontaneu. Specie vul-
garizará. Pite§ti ; Bucure§ti.
ARALIACEIE Juss. diet. 2 p. 348.

1. HEDERA Swart;fi. ind. occ. p. 518.
I. H. Helix L. spec. p. 292; DC. prodr. 4 p. 261; Koch syn. 353;
Boiss. fi. orient. 2 p. 1090; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 fig. 2905.
Vulg. Edera, Hederd. Octobre. Prin páduri, urcdtóre pe arbori
barâni; pe stdnci, ziduri vechi. Tismana; Cdlimäne§ti in Ostrov; Pi-
te§ti la Vala-Mare; Titu ; Ciocäne§ti,¡Crivina (Grec. enum. p. 29);
Sinaia; Bucure§ti; in Dobrogea pe la Niculitel, Coco§i.
CORNACEX DC. prodr. 4 p. 271.

1. CORNUS L. gen. n. 149.
I. C. sanguinea L. spec. p. 171; Sturm deutsch. h. 52; DC.
prodr. 4 p. 272; Koch syn. p. 354. Schlechtd. Lang. deutsch. 26
fig. 2704. Vulg. $einger. 1? Maiu, Iunie. Pgduri in regiunea dea-
lurilor §i a cdmpiilor, frecuent. Cerneti ; Craiova, Aninósa ;

ne§ti, Coziea; Cdmpulung; Cdmpina; Mogog6ea,Bucure§ti (Grec. enum.
p. 29); Môndslirea Neamtu (Chan. exsic.!); Ia§i.
2. C. mas L. spec. p. 171; Sturm deutsch. h. 52; DC. prodr. 4
p. 273; Koch syn. 354; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2705.
Vulg. Corn. t2 Martie. Pdduri in regiunea dealurilor §i a cdmpiilor.
Severin , Cerneti ; Craiova pe la Trei-Föntani; Cdlimdne§ti, Coziea;
Cdmpulung; Campina; Titu, Ghergani ; Ciocdne§ti, Mogo§6ea, Bucu-
re§ti ; Sloboziea; Beceni ; Ville de la Deocheti in Putna; Neamtu
(Grec. enum. p. 29).
CLASA III
DICOTILED ONE GAMOPETALE INFEROVARIL
XLIX. RUBIACEE Juss. gen. p. 196.

SHERARDIA L. gen. n. rao.
I. S. arvensis L. spec. p. 149; DC. prodr. 4 p. 581; Rchb. ic.
germ. 17 tab. 132 fig. 1; Boiss. fi. orient. 3 p. 19; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 28 fig. 2869 optimè. Ø Maiu-Iulie. Prin locuri cu iérbd
§i pe ling5. semanäturi. imian, Hinova, Severin, Schela-Cladovei ;
Bro§teni ; Ponoare ; Bucure§ti; Predeal ; Bisca.
p. gracillior. Caulii mai subtirei §i mai flan*, foile superi6re mai
dngusticele. Locuri ca iérbd pe lingä. Möndstirea Bistrita.
ASPERULA L. gen. n. zar.
Seep. Tubul corolei fiírte lung : coroldtubul6sä infundibuliformd.
Anuale.
I. A. arvensis L. spec. p. 150; DC. prodr. 4 p. 581; Rchb. ic.
germ. 17 tab. 126 fig. 2; Boiss. fi. orient. 3 p. 30; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 28 fig. 2870. Q Maiu, Iunie. Prin iérbd : Bucure.Iti (a rare
locuri); Craiova pe dealurile Bucovëtului ; Memdstirea Neamtu (Chan.
exsic.)
Perenice.
2. A. taurina L. spec. p. 150; DC. prodr. 4 p. 582; Rchb. ic.
germ. 17 tab. 127 fig. 1; Boiss. fi. or. vol. 3 p. 41; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 28 fig. 2871. 21. Maiu, Iunie. Pdduri umbr6se in regiunea
RUI3IACEE g65
subalpinä, a dealurilor i a campiilor. Vinjulet, Rogova (Grec. enum.

p. 30); Craiova; Tismana ; Calimäne§ti, Stäni§ioara ; Campulung, Con-
te§ti ; Mogo§15ea, Bucure§ti ; Ciocane§ti ; Pasèrea ; Comana ; Buz6u la
pädurea Crangul.
A. capitata Kit. in lit. ad Schult. cester. fi. I p. 312 (1814);
Rchb. ic. germ. 17 tab. 131 fig. 2; A. Alionii Baumg. enum. transs. 1
p. 80 (1816). A. hexapylla Rochel rar. ban. p. 28 solum nomen et
Auct. transs. olim- non All. J. Iulie, August. Stand alpine. Gre-
benatu-Mare (Degen) ; Negoiu; Buceci (Br. Knecht.)! Piatra-Mare.
A. tinctoria L. spec. p. 150; DC. prodr. 4 p. 582; Rchb.
ic. germ. 17 tab. 129 fig. 1; Boiss. fi. orient. vol. 3p. 44 Schlechtd. et
Lang. deutsch. 28 fig. 2872. 21. Iunie, Iulie. Liveli pe dealuri
argilo-calcare. Beceni (Grec. enum. p. 30).
A. ciliata Rochel rar. ban. fig. 22 (1828); Heuff. enum. ban.
p. 86; Rchb. icon. germ. vol. 17 tab. 129 fig. IV; Neilr. diagn. p. 60.
Iunie, Iulie. Stanci calcare abrupte, precipitiuri. In valea Tesnei
la Gaura-Fetei, multä ; Mônästirea Tismana pe la Pe§terea Pahonie.
A. montana Kit. ap. Willd. enum. hort. berol. 1 p. 151 (1809);
DC. prodr. 4 p. 583 sed male descripta. Iunie. Tuferi§e, mära-
cini§iuri la locuri aprice. Verciorova; Tecuci; Babadagh, Ienisala.
Portul s'eu exterior seamana bine cu A. cynanchica forma altis-
siniä ; insä, in fond, se deosebe§te de acésta specie prin corola sa mult
mai tubull5s1, tubul de 2 ori mai lung de cat limbul, cum existä §i la
A. longifiora W. et Kit., Irma exteriorul corolei sale are colórea persi-
cinä §i este punctat cu menuntele asperitäti papilare ; din contra,
A.Iongifiora are corola netedä, de coloare carminä §i prinlaintru gälbenie.
A. cynanchica L. spec. p. 151; Koch syn. p. 358; Ledeb. fi.

ross. 2 p. 398; Boiss. fi. orient. 2 p. 40; Schlechtd. et Lang. fi. V.
deutsch. 28 fig. 2873 optime. Iunie, Iulie. Live4i, locuri cu
iérbd, cämpuri; din regiunea subalpiná inferiewa ping in regiunea cam-
piilor. Severin , Schela-Cladovei ; Craiova ; Calimäne§ti ; Stolnici ; Bu-'
§teni, Sinaia; Crivina, Buftea (Grec. enum. p. 30) ; Chitila, Bucure§ti;
Comana; Pätirlagele, Beceni ; Fete§ti; Rosnov ; Piatra, Bisericani ;
Boto§iani, Agafton ; Fälticeni in livelile despre pädurea Hu§ilor (A.
tenella Heuff. ap. Boiss. diagn.)
Perenicä. Rizoma lignescentä multicaula ; cauli difuzi adscen-
denti ramo§i, ramurile erecto-patule, tetragone glabre ; foile cate patru,
lineare, glabre, inarginea u§ior seabed, inflorescenta paniculd corim-

florile in cime dichaze cam congeste, bracteele §i. bracteolele
angust-lanceolate mucronate ; corola tubuloso -infundibuliformä, are
tubul cam egal cu lungimea limbului, cohírea sa persicind ; fructul are
mericarpele negrici6se; exteriorul corolei §i al mericarpelor menuntel
§i sparsiu granulato-scabre. Variazd :
a. supina. A.supina M. Bieb. fi. t. c. p. 101 (1808). A. cynanchica
var. subalpina Schur. enum. transs. p. 277 (1866). Statura scundd,
10-15 cm, meritalele inferióre §i medil scurte cá le intrec foile, acestea
sunt lineare oblungi acuminate, glabre sau cu putini peri, florile la
virful ramificanilor sunt cam congeste ;
Ç3. vulgar/s. Caulii difusi, ca de 20-351m nu mult ramificati, ra-
murile lungi drepte sau cam orisontal-intinse, meritalele medil §1 su-
perbire lungi §i intrec bine lungimea foilor; forte intru catva mai
desfd§iurate. Aici apartine §i forma gracild 4isä A. tenella Heuff. ap.
Boiss. diagn. sec. A. de Degen exsic!
altissima. Caulil difusi, robu§ti, ea de 50-60 cm indltime, törte
ramo§i, au rneritalele cu mult mai lungi de cat foile, adesea u§ior §i
alternativ arcuate ; florile numer6se constituesc o paniculä incdrcatä.
§i de o ampl6re remarcabild'..
A. graveolens M. Bieb. sec. Bess. in Schult. mant. ad syst.
veg. 3 p. 376 (1829) ; Ledeb. fl. ross.2 p.399; Boiss. fl. orient.3 p.41;
Velen. fi. bulg. p.328. A. rumelica Boiss. diagn. ser. 2 p. 113 (1856).
21. Iulie, August. Campuri la locuri aprice inculte, petri§iuri cu
Curtea-de-Arge§i; Stolnici ; Vultureanca ; Sloboziea, Oddile, Giurgiu ;
In Dobrogea pe la Copadin, Bairamdede, Constanta, Caracoium, Gar-
galic.
Perenicd. Rizomd lignescentä multicauld; caulii adscendenti, 50
pind la 60cm indltime, drepti, subtiri, rigidiusculi, cilindracei,
rdmo§i, ramurile patule tetragonice, glabre; foile cate patru, filiforme
setacee glabre, cu mult mai scurte de cat meritala la respectivä; florile
in paniculd. laxd ; corola, comparativ cu a precedentelor, mai scurt5.,
tubulato-carnpanulacee, tubul aproximativ egal cu limbul, de coldre
persicinä ; mericarpele negrici6se fin §i sparsiu granulato-scabre §i cu
mult mai mici de cum mint ale speciei urmähíre.
A. etulosa Boiss. diagn. plant. orient. ser. II, 10 p. 61 et
62 (1848); Arp. à Degen in litt. ann. 1897 Martie. A. pontica Grec.
ohm in herb. pl. roman.
Perenicä. Ràdácina lignòsä multicaulä; eaulff in partea inferiárd
RIIBIACEIE 6/
lignescenli, prostraii, difusi, righjì, rámo§i, tetragonici, grosciori, glabri

§1 fragili; foile cate patru, tOte mutt mai scurte de cat internodul res-
pectiv, cele inferióre fórte diminuate, angust-eliptice, celelalte lineare,
groscióre, neegale (doua oposite campe jumètate mai mici ca cele lalie
doug oposite), nervura mediana förte pronuntata, marginile adesea re -
volute scabride sau glabriuscule §i la virf mucronate, cele bracteante
in numgr de patru: doua lungicele ovato-lanceolate mucronate, doua
scurticele lineari-setacee; florile in fascicule terminate Intocmind o
larga panicula divaricata; corola de un roz intens, pe Nta sa externa
§1 pe vini§idore papiloso-scabra, lobif oblung-lanceolati, mutici, tubul
infundibuliform cam scurt ; mericarpele märicele (indoit de mari de
cum sunt cele de la A. cynanchica), cam lunguete, oache§i sau negri-
ci6se acoperite cu papile lungi aculeiforme dense.
Corola 5 'um lungä, tubul avênd 3 it. lobil 2 Mni. Mericarpele de
7 mm lung. pe 2" diam. grosime (A. de Degen in cest. bot. zeit. ann.
1897 No. 6).
Hatt. In dunele maritime linga Constanta de la Tabä'carie spre
Mamaca. J, Iunie- Septembre.
Specimenele ruístre au fost confruntate §i determinate, acum de
curind, de amicul §i confratele Dr. Arp. de Degen care a avut in ve-
dere exemplarele originate de A. littoralis Sibth. et Sm. culese de d8n-
sul pe linga Constantinopol la Comany, locul clasic, i pe acelea de
A. set ulosa Boiss. din dunele maritime de la gura Nistrului, locul clasic,
culese de Lang §i Szovits (herb. ruthen. cent. II No. 108) §i pe care
le a aflat in colecLiea Richter Lajos din Budapesta. Opiniea ca A. se-
tulosa este o varietate de A. littoralis este data' de Boissier (ved. Flora
orient. vol. 3 p. 40), dar nejustä, de oarece exista mare diferentä intre
aceste donä forme caracteristice ce trebuesc sa fie considerate curat
specii distincte, de §i din aceeni grupa.
Sect. II. Tubul corolei cu mult scurt, egalând numa 1/3 parte
din lungimea corolei care ast-fel este campanuliforma.
Corola roz-palidä.
10. A. galioides M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 101 (1808); DC. procir. 4
p. 585; Ledeb., fi. ross. vol. 2 p. 399; Rchb. icon. germ. 17 tab. 128
f. 1; Boiss. fi. orient. 3 p. 44; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 28
fig. 2875. A. glauca Bess. enum. p. 7 (1822). Galium glaucum L.
spec. 155. 71, Iulie, August. Margini §i prin paduri, tuferige, poeni,
campuri. Vërciorova, Severin; Craiova ; Stolnici; Alexandriea; Vul-
tureanca; Comana; Bucure§ti, Chitila; Ploe§U, Buda, Baicoi; Slobo-
COgSPECTITL SISTEMATIC
ziea, Doice§ti (in Ialom.) ; ; Boto§iani ; comuna Munteni In Vaslui ;

Tusla, Mangalia.
p. tyraica DC. prodr. 4 p. 585; Ledeb. fi. ross. 2 p. 400 A. ty-
raica Bess. enum. p. 21 (1822). Dobrogea : Constanta, Tusla.
A. odorata L. spec. p. 150; Ledeb. 1. c. p. 400; Rchb. ic.
germ. 17 tab. 127 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 43; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 28 fig. 2874, optimè. Vulg. Ilfuma-pcIdurei.
Aprilie, Iunie. Paduri, dumbrave. Coziea ; Conte§ti, Valea-Popei ;
Campulung ; Pajerea ; Bu§teni, Sinaia (Grec. enum. p. 30); Predeal ;
Mogoviea ; Comana.; Buz6u ; Foc§iani; Neamiu.
A. Aparine M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 102 (1808); Schott. ap.
Bess. fi. galiz. 1 p. 114 (1809); DC. prodr. 4p. 585; Rchb. ie. germ. 17
tab. 128 fig. 2; Boiss. fi. orient. 3 p. 43; Schlechtendal et Lang.
deutsch. 28 fig. 2876. Galium uliginosum Pall. ind. taur. - non L.
G.rivale Griseb. spicil 2p. 156. T1, Iunie, Tulle. Mla§tini turaíse, stufuri
de báJ, rovine. Corbeni In Arge§i ; valea Cociocului la Peri§i; valea
Colentinei la Chitila, Herestrau; Calni§tea la Comana ; Scheiu la Campu-
lung ; Sinaia (Knecht); Bro§teni pe Neagra catre brinzaria regala.
Corola galbenie sau galbend.
A. debilis Ledeb. ind. hort. dorp. suppl. p. 9 (1824); ejus
fi. ross. 2 p. 401. Cauli lungi flascido-debili proptindu- se pe corpil
vecini, dealungul lor fórte ramificati, ramurile divaricate , relativ
scurte ; foile verticilate cdte 6, in partite superi6re cdte 4, cele eau-
linare cam pretutindenea reflexe, cele rameale patule, bite linear-
lanceolate, uninerviate, glabre sau putin p6r6se, marginea lor, ner-
Tura, angulil caulinari i pedunculele retros aculeato-scabre, fatele
lor mai mult sau mai putin Oros-hispide; florile la extremitatea
ramurilor, privite dealungul eaulelui intocmese o lung racemit de
cime dichaze laterale ; corola campanulacee alba sau cam gälbeni6ra ;
anterele galbene; fructele glabre, granul6se. 2. Iulie, August. Pe
lîngá garduri, märacini, buruieni. In viile de la Cotnari ; Roman la
Cotu-lui-Bran; Ia§i; Beceni (Galium oc)holeucant Grec. enum. p. 30
- non Wolf. nec Rochel).
Prin portul sè'u aduce oarecum cu A. Aparine, dar se apropie
cu mult de cea urm'ét6re.
A. humifusa Bess. cat. hort. cremen. suppl. a p. 4 an. 1811;
Ledeb. fi. ross. 2 p. 401; Boiss. fi. orient. 3 p. 44 excl. synon. Galiutn
humifusum M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 104 (1808). Tulpina multicaulä;
1i,U131ACtig 269
a.lternuti pe pament, ramo§i; ramurile distante, 1ungi §i divaricate

iargli prostrate ; foile verticilate, cate 8 in pärtile infer. cate 6 in cele
super. lineare, mucronate, reflexe; ele §i axele caulinare färä aspe-
ritäti aculeato-scabre, dar cu abondentä imbräcaminte viloso-hispidd
florile sunt aplate pe cauli §i pe ramurile lor cum la precedenta, an
corola mai galbenie; fructele oache§i, glabre. J. Iunie, August. La
locuri aprice i cu iérba' menunta. Variazä:
ce. confer& C. Koch. in linnma vol. 17 p. 32 (1857); Ledeh. 11.
ross. 2 p. 402. Ramurile prelungi, ramurelele förte scurte purtänd
grupe de flori in dichaze capituliforme i proxime; planta viloso-his-
pidii.Bucure§ti, Märcuta, Fundeni (Galium ochroleucum Grec. enum.
p 30 - non alior.) ; Comana; BrAila, Lacul-Särat; Constanta ; Tulcea.
Ç. diffusa C. Koch. in linnma vol. 17 p. 32 (1857); Lecleb. I. c.
Ramurile prelungi subtirele, rämurelele cam distante, divaricate mult
subramificate; planta putin viloso-hispidä. Cotnari pe coste;
lad ; Ia§i; Lipovät in Vaslui ; Bucure§ti la Plumbuita, Herestr4u,; Foe-.
§iani;
GALIUM Scop. IL earn. ed. 2 vol. 1p. 94

Sect. I. Foile uninerviate; florile hermafrodite.
§ 1. Perenice.
Pedunculele i chiar cele.fructifere sunt drepte; caiilií .glabri
sau 1361.4, insä förá ghimpu¡iori retrorsi pe muchiile lor..
a. Florile galbene sau ro§i6re.
I. G. serum L. spec. p. 155; DC. prodr. 4 p. 603;. Rchb. ic,
germ. 17 tab. 136 fig. 2; Boiss. fi. orient. 3p. 62; Schlechtd. .et Lang.
deutsch. 28 fig. 2893. Vulg. Dragaica. Scinzenie. Samxiene,. Tunic,
Iulie. Live4i, cranguri., margini de päduri, drumuri, Cerneti; Craipva;
Stolnici; Campulung; Buftea, Bucure§ti; Comana ; V'aleni; B. ceni;
Foc.liani; Gold§ei, Galati; Bacäu, Ungurenii Piatra; Iali; Boto§iar11,
Agafton ; Vaslui ; in Sucéva la Fälticeni Sasca, Mâlin, Bro§teni.
Dup6 autori, acéstä specie presentéz6 oarecare varietTill.:Forma
n6stra éste leiocarpa, trachifilà, adicá are fructele kírteglir, foile
scabride, adesea axe-le cauline pubescente cel putin in Ipartile stipe-
ri6re; florile galbene, uneori ochroleuce.
G. Marisense Simk. enum. transs. p. 281 ( 1886) solum
nomen. G. fiavescens Borb..magyar. tud. k5z1. XI p 266 (1874)-non
Wierzb. in Heuff. en banat. p. 88 (1858). G. ochroleucum Kit. in Schult.
cester. flor. g. 305 (1814)-non Wolf. in Schweig. et Kcerte fi. erlang.
2/4) CONSPtera SIBTEMATIC
p. 36 (1811). G. usparagifolium A. Kern. cester. bot. zeit. am 1870- non

Boiss. diagn. ser. 2 fasc. 6 pag. 91 (1859). 74, Iunie, Iulie. Tuferi§e
pe chstele muntilor calcan i aprici. Vêrciorova ; Tismana; in Dobrogea
la lenisala sub Castelul-Genovez.
G. purpureum L. spec. p. 156; DC. prodr. 4 p. 603; Boiss.
orient. 3 p. 63; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 fig. 2894 optim6.
21, Iunie, Iulie. Stand muntbse, pe sub tuferi§e. rèrciorova; valea
Tesnei la Gaura-Fetei; Monastirea Tismana; Riu-Vadului.
b. Florile albe.
* Caulff erecti sau adscendenti; florile în paniculä piramidalti
amplä; plante 'Make.
G. chroleucum Wolfn. ap. Schweigg. et Kcerte fi. erlang. 1
p. 36 (1811) et auct. recent. G. vero-Mollugo Wallr. in Scheid. pl.
hybr. p. 64 (1825); DC. prodr. 4 p. 603. G. Mollugo var. ochroleuca
Auct. nonnull. '4. Iunie, Iulie. Cämpuri. Buftea; Comana.
G. elatum Thuill. fi. paris. p. 76 (1790); Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 29. G. Mollugo L. spec. p. 155 ex parte ; Boiss. fi. orient. 3 p. 53 et
Auct. plur. Vulg. Dragaicd. Schnziene. Sanzanie. 71. Maiu - Au-
gust. Cilmpuri, cränguri, margini de päduri §i pe la drumuri; In re-
giunea dealurilor §i a cämpiilor. Verciorova, Severin, dealu Stirmina;
(Zit m an e§ti. Stänilioara ; Curtea-d e-Arge§i ; Campulung ; Ciocdne§ti,
Chilila, Bucure§ti (G. Molugo Grec. enum. p. 30); Azuga ; Väleni ;
Bisca-Rusilvi ; Fete§ti ; Piatra, Osloveni ; Birlad; Vaslui, Schitu-Ra-
faila; In Dobrogea pe la Bairamdede, etc.
f3. pubescens Schrad. spicil. fi. lipp. p. 16 (1794); Heuff. enum.
ban. p. 88 sub G. Mollugo a; Braun cest. bot. zeit. 1892 p. 132.
Vtlreiorova, Stfrmina.; Netoti in Teleorman; Comana; Sloboziea la
pädurea Mo§i-Toma in Ialomita ; in Dobrogea la Mäcin, pe malurile
Märei-Negre la Constanta sub vil .(forma procumbens).
Q.erectum'Huds. fi. angl. p. 68 (1762); Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 23; Rchb. icon. germ. 17 tab. 137 fig. 2; Bc . fi. orient. 3 p. 54.
G. lucklum Koch syn. p. 366 exclus. synon. ; Schlechtd. et Lang,
fi. v. deutsch. 28 fig. 9899-non All. G Mollugo L. spec. p. 155 'ex p.
74, Iunie -August. In regiunea montang Vêrciorova; Polovraci ; valea
Mdnastirei Bistrita ; valea Oltului de la Coziea in sus; Dimbovicioara;
Predeal, Sinaia; Piatra ; M6Mistirea Neamtu (Chania exsic.); PAM-
ceni; Bro§teni in Suceava.
petraeum. G. petrceum Schur enum. transs. p. 284. Cauliea
1111BIACEA 271
de 20-30 era' inält. erecti stricti, tetragonici glabri putin ramificati in

parta superi6r5, meritalele förte lungi Intrec cu mult foile ce au ca
1cm lung. 0 12 mm lät. plane ; &wile numer6se In paniculd. Stanci,
ripe muntòse. Muntil din valea Oltului; Buceci; Rar6u.
T. ramosissimum. G. petrceum a. ramosissimum Schur I. c. p. 285.
G. Bielzii Schur herb. transs. Tulpina sufrutescentá ram6sá multi-
cauld, caulii fetrte ramo0, ramurile pauciflore; foile scurte, filiform-
d.nguste cuspidate, egalez in mare parte meritalele ce asemenea sunt
scurte, ceea ce dau plantei un aspect Incärcat de foi. Stdnci la lo-
curi cam umede. Valea Memastirei Bistrita,valea Oltului la ipote pe
Narot 0 F6rfeca ; Dimbovicioara; in Buceci frecuent.
G. Schulteaii Vest. in flora ann. 1821 part. 2p. 530; A Kern.
cester. bot. zeit. ann. 1876 p. 113, 118; Sagorski et Schn. carp. centr. 2
p. 206 et Auct. transs. recent. G. silvaticum Schult. obs. bot. (1809);
Baumg. en. transs. 1 p. 84 et Auct. hung. banat. transs. ohm; Grec.
enum. p. 30; Br. prodr. p. 250-non L. 21, Iunie- August. Pdduri
in regiunea montand subalpind 0 alpestrd. Dealurile Cernetului, Dum-
bravita ; valea. Tesnei; Lainici ; Oldne0i ; valea Oltului de la Coziea
in sus 0 pe la Stdnkioara; Curtea-de-Arge0; Dimbovicioara, Pajerea ;
Predeal ; Bu§teni 0 In tot coprinsul Bucecilor; Possada; Dealu-Mare;
Bisca, Beceni; Bacdu, Slänic; Piatra pe la PAdurea-Balaurului, in
Suceava pe la Fdlticeni, Malin, Bro§teni.
Variazl prin infän§area sa: a. Foile eliptice obtuse mucronate,
panicula efusd ampld, eeea ce seanfänd mult cu G. silvaticum L. 0 s'ar
confunda cu acèsta dacá pedicelele florale In epoca floratiei ar fi nu-
tante (aplecate); 13. Foile oblung-lanceolate acute mucronate, pan icula
efusd, totul semändnd cu G. aristatum L. T. Statura mediocrd; foile
cu mult mai Angust-lanceolate acute mucronate 0 nodurile mult mai
distante comparativ cu precedentele, panicula mediocrä, ramificanile
stricte erecte : an G. transsilvanicum Schur en. transs. p. 283?
G. pseudoaristatum Schur enum. transs. p. 282 (1866);
Simk. magyar. newenit. lap. VIII (1884) p. 122; ejus. enum. transs.
p. 285; A. de Degen exsic! G. aristatuns var. scabrum Griseb. spicil.
rumel. 2 p. 157 (1844)? G. papillosum Heuff. in Flora ann. 1857
vol. 2 p. 563 descriptum; ejus. enum. ban. p. 88-non Lap. G. Heuffeli
Borb. ùj. jelenség. a mag. tud. akad. math. és term. kftlem. XII
(1875) p. 88. G. asperuliflorumBorb. magyar. orvosok es termész.
XXIII p. 70 (1886); ejus termész. ftizet. vol. XVI part. I. 1893 edit.'
separata p. 49 et exsic.! Blocki cest. bot. zeit. 1886 p. 322. G. tur-
272 CONSPECTUL SISTEKATIC
eicum Velen. fi. bulg. p. 231 (1891). 21, Mille - August. Prin
locuri petrese, stänci calcare, dealuri inalte, prin fäget §i tuferi§iuri.
Baea-de-Aramä in Valea-Gginei; Drägkiani pe culmea Dealu-Oltului
§i Magura.
G. Kitaibelianum Schult. in mant. syst. veget. 3 p. 163
(1827). G. nitidum Willd. in Rchb. germ. exc. 1 p. 209 (1830). G. ca-
pillipes Rchb. icon. germ. 17 tab. 139 fig. 3 (1855); Griseb. iter. hung.
p. 332; Schur enum. transs. p. 282. 21. tulle, August. Päduri In
regiunea montana petr6sä. Valea Jiului la Lainici; Oldne§ti, valea
Oltului de la Cäfimäne§ti in sus pé'nä. la Caneni, pe muntele Coziea
§i la Stäni§ioara.
G. dacicum Rouy in bullet. soc. bot. de france 1890 fasc. 4
p. 163. Scundä, 15-20cm perenica, negriciòsá prin uscare, fórte
ramásli, cauli §i ramuri subliri difus-intin§i intricati, tetragonico-obtu§i,
intocmind o paniculä laxä din cime triflore, avênd pedicelele capilare
erecto-ascendente (nu Intinse nici divaricate) ca de 2-5 ori mai lungi
ca mericarpele ce sunt netede; florile albe, lobil corolei mici lanceolati
submutici sau fiirte scurt mucronati; foile lungi, f6rte ângust-lineare
sau subulate (2-3 eni lung. pe 1-11/2 mm N.), verticilate a ate 2-6,
nervura medianä pe fata dorsalä mutt proeminentä, foile superiewe a
cate 2 sau a eke una §i bractealä. . Iunie, Iulie.
Hab. Petri§iuri, näsipuri pe c6stele micilor munti: Calimäne§ti
ling marele stabiliment balnear.
Diferä. de G. Kitaibelianum Schultes, cu care se gäse§te In veci-
ratate, prin axele sale caulinare scunde subtiri, hírte ratnóse chiar
de la bag, decumbent° §i intricato-glomerate; prin pedicelele sale flo-
rale drepte adscendente, nedivaricate §i prin foile sale caulinare mult
mai iinguste. Ne pare mai mult un fel de G. Kitaibelianum.
" Caulii de tale micuticä subtirei decumbenti, purtand o micg

paniculá la virf.
U. G. sudeticum Tausch in Flora ann. 1835 p. 347; Simk.
enum. transs. p. 284. G. silvestre e. latifolium Rchb, ic. germ. vol. 17
tab. 142 fig. 4 dupá chiar exemplarele lui Botschy trämise din Car-
pap transsilvanici ai Rodnei. G. silvestre (3. carpaticum Porc, phanerog.
naseud, p. 137 (1881). G. pusillum et G. pumilum Auct. transs. - non
L. nee. Lam. 11. Iunie, Iulie. Tè'grn argilo-schistos, stand, petri§i
la locuri cu iérbä in regiunea alpinit §i subalpinä. Buceci pe Babele
(G. silvestre 1. earpatiam Br. prodr. p. 251 et exsic.!), pe Caraimanu
RIIBIACEE 273
(Knecht. leg.) 0 Costila ; la Bugteni pe pruntigiul Prahovei ; la Predeal

pe Claucetu-Taurului.
12. G. silvestre Poll. palat. 1 p. 151 (1776); Koch syn. p. 367;
Rchb. icon. germ. vol. 17 tab. 142 fig. 3; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 33;
Gremli fi. analyt. suisse p. 271 excepto var. b. et c. G. anisophyllum
Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 205 sec. descriptione -non Vill, a cd-
ruiea specie, prin sicatie, devine negrici6s6, pe cand planta nóstrd
std tot verde. lulie. In regiunea montand. Predeal, Buceci ; Cea-
hläu (Knecht. leg.); Bucuregti.
a. glahrum Koch 1. c.- exclus. synon. Lamarckii Thuillerii et Vil-
larsii ; Rchb. 1. c. G. montanum Vill. dauph. 2 p. 317 bis (1787);
p. hirtum Koch. I. C.; Rchb. icon. germ. vol. 17 tab. 142 fig. 5.
G. alpestre Roem. et Sch. syst. veget. 3 p. 255; DC. prodr. 4 p. 594
varietas piloso-subhirtellum. G. Bocconi DC. prodr. 4 p. 594- non All.
Stufos i glomerat are caulii ca de 10-15 cm Indltime, adscendenti su-
berecti destul de rig*, ei §i foile In partea de jos a plantei sunt cu
peri ce le dau aspectul hirt.
Nota. In Enumeratiea nnsträ. p. 30 (1880) am trecut subt nu-
mele de Galium tenuifolium DC. o specie gäsitä la Beceni pe colinele
de lingl casele St. Perieteanu-Bugu. Acéstd plantä, förte mica de ta-
lle §i subtiricd, 7 - 8 cm Indltime, formand mici companii dense, dar gá-
sitá intrd in cercul de fata pe cdt ni se pare ; constatdm
Insrt cd nu represintd pe adevèratul G. tenuifolium DC. fi. fr. n. 3365;
rèmdne a fi cules din nou gi ulterior studiat.
2. Pedunculele i pedicelele drepte, muchiile caulilor i margi-

nea foilor cu ghimpugiori retrorsi mai mult sau mai putin distant'.
121. G. uliginosum L. spec. .p. 153; Koch syn. p. 363; DC.
prodr. 4 p. 597; Rchb. icon. germ. vol. 17 tab. 142 fig. 2; Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. 40; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2887. Plantd ce nu
se Inegregte In herbariu prin sicatie. 11, Maiu-Iulie. Locuri ude,
gianturi, gropi cu Egad. Predeal ; Osloveni.
14. G. maximum Moris stirp. sard. ed. I p. 55 (1827); DC.
prodr. 4p. 596; A. Kern. schedes n. 2220 G. elongatum Gren. Godr. fi.
fr. 2 p. 40 (1850)-non Presl delicice prag. p. 119 (1822). G. palustre
var. elongatutn Rchb. deutsch. II. vol. 17 p. 109 et icon, germ. tab. 144
fig. 3. G. palustre S. majus Schur enum. transs. p. 280 (1866).
Se fnegregte prin sicatie. 74. Maiu- Tulle. Prin locuri bdIt6se, gian-
gropi cu apA, rovine prin puiduri. Turnu-Mägurele prin lunca 01-
274 CONSPECTUL SISTEMILTIC
tului ; lunca Neajlovului la Morteni, Vultureanca; Titu, Ghergani ;

CiocAne0i, Buftea; Bucure0i, Heresträu; Comana prin lunca CAIni§-
tei; Peri0, Crivina; Predeal ; Pätärlagele ; lunca Siretului pe la Agiud,
Baal'.
13. humiliop. De tale scundicicä, milli subtiri adscendent-erecti;
folle, comparativ cu forma genuin5., pe jumètate ca intindere. Pe-
ri0, Cocioc.
G. palustre L. spec. p. 153; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 39;
Rchb. deutsch. fi. vol. 17 p. 109 et icon. tab. 144 fig. 1 optimè ; Boiss.
fi. orient. 3 p. 59. Se inegre0e prin sicatie. 2E. Maiu-Iulie. Locuri
ude, bä1t6se, m16.1tin6se sau rovinóse. Corbeni In Arge0 ; Ghergani,
Cioc5negti (Grec. enum. p. 30); Buftea, Peri0 (G. utiginosum Grec.
enum. p. 30-non Mérat nee. L.); Comana la Padina-lui-Vasile; Cer-
nica, Pagrea ; la Azuga subt ClAbucetu-Baiului (Knecht.); in Suceava
pe Stä'ni0oara la deal de Iesle, pe Borca 0 la Bro0eni pe Neagra.
§. 2. Anuale.
Florae speciilor din acéstt grupä sunt axilare sau in paniculä lax5.;
muchiile caulilor 0 marginea foilor cu ghimpu0ori retrorsi.
G. Aparine L. spec. p. 157; Koch syn. p. 362; Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. 43; Rchb. icon. germ. vol. 17 tab. 146 fig. 1; Schlechtd.
Lang. deutsch. 28 fig. 2886. Vulg. Lipici. L4pici6sel.0 Iunie-Au-
gust. Prin cranguri, dumbrave, märäcini0, pe lingä garduri rustice ;
specie vulgara (Grec. enum. p.30).Comana prin dumbrave, Bucure0i,
Hergsträu. Bäneasa ; Pagrea ; Botoliani, Agafton ; Fälticeni, Mälin,
Bro§teni.
ri. Vaillantii Koch syn. p. 363. G. Vailiantii DC. fi. fr. 4p. 263
(1805). G. infestum W. et Kit. rar. hung. tab. 202 (1812). 0 Iunie.
Prin tuferi§ele pädurilor täiate la Predeal pe Susaiu.
G. divaricatum Lam. encycl. méth. 2 p. 580 (1786); DC.
prodr. 4 p. 607; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 41; Rchb. icon. germ. 17
tab. 145 fig. 2; Boiss. fi. orient. 3 p. 72. 0 Iunie, lulie. Locuri us-
0
cate dar cu iérbg p'intre Crataegus in Mehedinti la Ponoare lingä'
podul de stä.nci.
G. tenuissimum M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 104 (1808); DC.
prodr. 4 p. 607; Ledeb. fi. ross. 2 p. 418; Boiss. fi. orient. 3 p. 73.-
Q Maiu-Iulle. Pe ceistele petròse ale muntilor 0 pe subt tuferip la
Vérciorova.
RIIBIACEIE 275
Sect. II. Foile trinerviate.

1. Poligame ; florile exclusiv axilare ; pedunculele dupa deflo-
ie devin arcuat-curbate 0 aplecate subt foi (Cruciata Scop.; Va-
antia L.)
G. Cruoisto Scop. fi. carn. 1 p. 100 (1772); DC. prodr. 4
p. 606; Rechb. icon. germ. 17 tab. 134 fig. 1; Schlechtendal Lang.
deutsch. 28 fig. 2879. Valantia Oruciata L. spec. p. 1491. 21., Apri-
lie -Iunie. Prin liveli, ograde de pomi, cranguri, margini de paduri,
drumuri; specie fíírte comuna. Severin; Baea-de-Arama; Tirgujiul ;
Craiova; Rimnic; Arge0; Campulung, Valea-Muierei, Pajerea; Co-
mana ; Bucurelti, Ciocane0i, Peri0; Predeal, Bu0eni, Sinaia; Paserea;
\Wed; Buzau; Neamtu (Chan. exsic); Ia0; Boto0ani, Agafton; prin
Suceava frecuenta.
G. vernum Scop. fi. earn. 1 p. 99 tab. 2 (1772); DC.
prodr. 4 p. 605; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 16 var. a; Boiss. fi. orient. 3
p. 80; Schlechtd. tang. deutsch. 28 fig. 2880. Galium Bauhini Roem.
et Sch. syst. veg. 3 p. 218 (1818). Valantia glabra L. spec. p. 1491
(1764). V. glabra b. ramosa Roche] rar. ban. fig. 23 (1828). 21, lu-
nie -August. Livelf, poni, tufeikiuri in regiunea montana. Plaiul Os-
liea pe Scarkioara 0 Bulzu; Muntele Coziea 0 Ghitu in Arge0; Bu-
ceci in partile.de jos, Predeal; Campina, otrile ; Ceahlau (Knecht.
leg.) ; Mônastirea Neamtu (Chan. exsic.).
13. alpinum Simic, enum. transs. p. 279 (1886). Valantia alpina
Schur verh. d. siebenb. ver. ann. 1852 p. 86; enum.transs.p, 288 des-
cripta. Galium vernum p. rotundifolium Heuff. enum. ban. p. 87 (1858).
Pfisciuni, stand cu iérba, in regiunea alpinä. Plaid Osliea pe Godeanu ;
Negoiu 0 Ghitu; Buceci; Predeal; pe Rargu.
Difera rle forma speciflca numa prin foile sale inferière orbicu-
lare 0 cele supericíre subrotundo-eliptice.
X G. Cruciata-vernum alpinum. Are tot portul 0 caracterele de
Galium vernum alpinum, intru ce privelte forma, dimensiile 0 nudi-
tatea caulilor 0 foilor ; frisk', la mare parte din verticilhulle florale,
pedunculele chneldr sunt bracteate. LivOile subalpine de la Predeal
pe poalele Clabucetului intre G. Cruciata §.1 G. vernum alpinum.
G. retrorsum DC. prodr, 4 p. 605 (1830); Sag. et Schn.
carpe centr. 2 p. 204. G. pedemontanutn Auct. plerisque omn. - non
All. Valantia pedemontana W. Kit. rar. hung. tab. 33 (1800)- non
Bell. 0 Aprilie-Iulie. Prin liveli 0 dumbrave. Simian, Hinova;
Coste§ti, Baea-de-Arama; Clolani, Buza-Plaiului ; Tirgujiul, Bum-
be§ti ; Ioneti, Morteni in Dimbovita; Comana; Caocane§ti, Mogo§6ea;

Pasgrea.
Mere* principalà intre G. retrorsum DC. §i G. pedemontanum
All., dupa de Candolle, constä in aceea ca, caulil la cel d'antdiu, deo-
sebit de peril ce 'i acopere, au muchiile retrors-aculeate; pe cand la
cel d'al-doilea caulff sunt numa përo§i.
2. Hermafrodite; inflorescenta paniculä larga de cime dichaze;
peclunculele florifere §i fructifere drepte i erecte.
22. G. rotundifolium L. spec. p. 156; DC. proclr. 4 p. 599 sub
Trichogalia; Koch syn. ed. 3 p. 284; Rchb. icon.. germ 17 tab. 144
flg. 4 ; Boiss. fi. orient. 3p. 49 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2890.
?J. Iunie, Tulle. Locuri umbrcise in regiunea montang. Clo§ani pe Cul-
mea Cernei fi pe la Paltinei prin fäget; valea Mònastirei Tismana ;
Bistrita.
G. valantoides M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 102 (1808); DC.
prodr. 4 p. 599; Ledeb. fi. ross. 2 p. 411; Boiss. fi. orient 3 p. 49;
Simk. enum. galior. transs. in magyar. nòvénit. lap. VIII ann. 1884
p. 123. G. Bailloni Br. anal. soc. acad. rom. ser. 2 vol. 2 an. 1881
p. 6 38 tab. 2 (1). Asperula rubioidesSchur enum. transs. p. 276 (1866)
sed plant& ad gen. Galium pertinet. Iulie, August. Mull, stand
umbròse cam umede, vai montane umbr6se. Valea Memastirel Bis-
; Olane§ti; valea Oltului de la Coziea In sus ping la Brezoiu, la
Stani§ioara prin valea 1.1 pädurea despre Icoanaa ; valea Oltului pe
stancile de la Alblea-Caline§tilor.
G. rubioides L. spec. p. 152; DC. prodr. 4 p. 599; Koch
p. 48; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2892. 04,Iunie- August.
Liveli la locuri deschise, cranguri, rari§iuri de lastari; specie comuna
(Grec. enum. p. 30.): Tirgovi§te; Ione§ti, Morteni, Vultureanca; Ale-
xandriea ; Comma ; Titu, Ghergani; Ciocane§ti , Chitila, Bucure§ti ;
Sloboziea In Ialomita; Beceni ; Piatra; Vaslui; Ia§i; in Dobrogea pe
la lsaccea, Tulcea, Babadagh.
G. boreale L. spec. p. 156; Koch syn. p. 364 except. va-
rlet.; DC. prodr. 4 p. 600 var. y; Boiss. £1. orient. 3 p. 48. 04. lulie.
Petri§i mènunt pe ling cale subt mal de deal: in Suceave pe Suha -
Mare pe la atuna VäleniT-Stäni§ioarei.
Specimenele nóstre au caulul erect, strict, tetragonic, la yid
u§ior paniculat, pedicelele fructifere patente erecte ; foile ate 4 de fie-.
RIIBIACEE, CAPRIFOLIACEIE 277
care verticil, linear- lanceolate, 3-nerve, glabre, numa pe margini sca-

bride ; fructele hispide, acoperite cu multi peri den§i albicio§i avénd
vèrful u§ior räscurbat (uncinat).
4. RUBIA L. gen. n. 127.

I. R. tinetorum L. spec. p. 158; DC. prodr. 4 p. 589; Rchb.
icon. germ. 17 tab. 133 fig. 1; Boiss. fi. orient. 3 p. 17; Schlechtd.
Lang, deutsch. 28 f. 2867. Vulg. Broci. Roibd. Rodea. Rumenea. Pa-
lachind. Iulie-Septembre. Pe dealuri, pe ling vil. Piatra ; Cotnari;
in unelocuri cultivará pentru arta boiangeriei : Bucurelti (Grec. enum.
ann. 1880 p. 30).
5. CRUCIANELLA L. gen. n. r26.

I. C. oxyloba Janka adat. a magyar. Wk. akad. XII köt. (1871)
p. 162; Velen. fi. bulg. p. 238. C. angustifolia Auct. banat. hung. ex
p.- non L. 0 s. (-3. Iunie. Pe locuri petráse, pe c6stele muntilor prin
mici tuferi§iuri, Vdrciorova, Gura-Vdei. (A. Degen) !
L. CAPRIFOLIACEE Juss. gen. p. 110 ex p.

Trib. I. SAMBUCINE/E Ach. Rich. Corola rotacee regulatd; locu-
lele ovarice uniovulate; stilurile separate au stigma sesild.
1. ADOXA L. gen. n. 501.
I. A. moschatellina L. spec. p. 527; DC. prodr. 4 p. 251 et
252; Rchb. icon. germ. 17 tab. 121 fig. I, II; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 6;
Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2906. Martie, Aprilie. Päduri,
dumbrave, codri In regiunea montaná inferi6rd, a dealurilor qi a cdm-
piei. Oläne§ti, Rimnic; Cdmpulung, Contelti; Sinaia, Comarnic; Mo-
go§6ea; Buzgu la p5.durea Crangul ; Bacau.
2. SABIBUCITS Tournel inst. tab. 576.

I. S. Ebulus L. spec. p. 385; DC. prodr. 4 p. 322; Rchb. icon.
germ. 12 fig. 1434; Gren. Godr. fi. fr. 2p. 6; Schlechtd. Lang. deutsch. 28
fig. 2907. Vulg. Boj. Boz. Bozic Iunie- August. Locuri in-
culte ruderale, drumuri, cdi, grdne ; specie fórte vulgarg cam prin tae
pddile prin térd (Grec. enum. p. 29).
2. S. nigra L. spec. 385; DC. prodr. 4p. 322; Rchb. icon. germ 12.
fig. 2908. Vulg. Soc. t? Iunie, Iulie. Pdduri prin pgrtile de jos,
278 GONSPECTUL SISTEMATIC
prin zavoiuri, lunci, comune rurale gi urbane, frecuent (Grec. enum.

p. 29); specie vulgara. Tirgujiul, Tismana ; Curtea-de-Argegi, Corbeni ;
Glegti lunca Argegiului; Titu, Ghergani, Comana; Bucuregti;
IL S. raoemosa L. spec. p. 386; DC. prodr. 4 p. 323; Rchb.
icon. germ. 12 fig. 1437; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2909.
Vulg. Soe-rogiu. Soe-de-munte. t? Iunie, Iulie. Paduri in regiunea mon-
tana subalpina. Predeal; Sinaia ; Agapiea pe la Sichla, Neamtu (Chan.
exsic. Grec. enum. p. 29); Ceahlau; Brogteni pe Bistrita í Neagra.
VIBURNUM L. gen. n. 570.
I. V. Lantana L. spec. p. 384; DC. prodr. 4 p. 326; Rchb.
icon. germ. 17 tab. 120 fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 f. 2911.
Vulg. Dirmoc. D'irtnocsin. ti Iunie. Paduri, tuferigiuri, cranguri.
Cerneti, Tismana ; Comarnic; Campina, Slanic; Bacau;
2. V. Opulus L. spec. p. 384; DC. prodr. 4 p. 328; Sturm
deutsch. h. 27; Rchb. icon. germ. 17 tab. 120; Schlechtd. Lang.
deutsch. 28 fig. 2912. Vulg. Ceilin. t? Iunie. Paduri in regiunea
submontana, a dealurilor 0 a ampiilor; specie vulgara (Grec. enum.
p. 30). Cerneti; Craiova; Curtea-de-Argegi; Câmpulung; Predeal; Cam-
pina ; Ciocanegti, Bucuregti, Panteleimon ; Comana ; Piatra; Neamtu
(Chan. exsic.); Falticeni,
Trib. II. CAPRIFOLIEE Ach. Rich. Corola tubulcSsa infundibuli-

formá neregulata; loculele avarice pIuriovulate, stilurile inteunite, o
stigma trilobatä..
LONICERA, L. gen. n. 233.

§ 1. Flori axilare geminate; la fructificatie limbul caliciului se
scutura i boaba este necoronata; cauli erecti.
I. L. Xylosteum L. spec. p. 248; DC. prodr. 4 p. 335; Rchb.
icon. germ. 17 tab. 123.; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2917.Vulg.
Caprifoi. t? Maiu, Iunie. Paduri In regiunea dealurilor. Valea
Tesnei ; Dimbovicioara; Comarnic; Buceci la Urlatoare gi In Valea-
Alba; valea Barnarului.
13. leiophylla Simk. enum. transs. p. 276, L. leiophylla A. Kern.
cest. bot. zeit. 1870. p. 322. Pacluri montane subalpine. Buceci,
Sinaia (Knecht. leg .) Difera de L. Xylosteum L. prin ramurile, pe-
tiolurile pedunculele sale glabre, prin petiolurile sale mai lungi
prin suprafata foilor sale fin punctate.
CAPRIFOLIACEE, DIPSACE2E 279
2. L. nigra L. spec. p. 247; DC. prodr. 4 p. 335; Rchb. i3on.

t? A-
germ. 17 tab. 123fig.3 ; Schlechtd. Lang. deutsch.28 fig. 2918.
prilie, Maiu. Päduri in regiunea montanä subalpina. Pe cracu-Bulzu-
lui pe subt stand ; pe Galbina ; la Predeal pe Susaiu 0 Clabucetu-Tau-
rului; Buceci la Urlatoarea (Knecht.) ! pe Barnarelu (vulg. Caprafoi).
3: L. tatarica L. spec. p. 247; DC. prodr. 4 p. 335; Rchb.
icon. germ. 17 tab. 123 f. 4. t? Maiu, Iunie. De origine asiatica,
naturalizata. 0 propagatä prin culturä' ; pentru parcuri §i gradini. (Grec.
enum. p. 30) fórte vularizata.
§ 2. Flori terminale capituliforme ; limbul caliciului persistent,

boaba coronata. ; caulil scandenti sau volubili.
L. Caprifolium L. spec. p. 246; DC. prodr. 4 p. 331; Rchb.
icon. germ. 17 tab. 122; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2913.
Vulg. Caprifoi. t? Maiu, Iunie. Introdusa. 0 propagata prin cultura;
ornamentalä, grädini, parcuri. Bucure§ti. (Grec. enum. p. 30).
L. implexa Ait.hort. kew. 1p. 131 (1789) ; DC. prodr. 4p. 331 ;
Rchb. icon. germ. 17 tab. 122; Schlechtd. Lang. deutsch. 286g. 2914.
t? Maiu, Iunie. Introdusä. 0 propagatà prin cultura; ornamentald, pt. -
dini, parcuri.
L. Periclymenum L. spec. p. 247; DC. prodr. 4 p. 331;
Rchb. icon. germ. 17 tab. 121; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2916.
kericlymenum vulgare Mill. did. n. 6. Caprifolium silvaticuin Lam. fi.
fr. 3 p. 365. t? Iunie- August. Introdusä 0 propagata prin culturä' ;
ornamentalä.
LI. DIPSACEIE DC. fi. fr. 4 p. 221.

1. DIPSACIIS Tournef inst. tab. 265.
I. D. Fullonum a. L. spec. p. 140 (1762). D. silvestris Huds.
fi. angl. p. 49 (1762); Mili. gard. did. n. 1 (1768) ; Koch syn. p. 374;
Rchb. icon. germ. 12 fig. 1397; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig.2944.7-
Vulg. Scaiete. Scaiu-voinicului. Yarga-ciobanului. cs Iulie, August.
Campuri, locuri de lunch', drumuri, garduri rustice. Specie vulgara.
Severin; Baea-de-Aramä; Tismana ; Tirgujiul ; Craiova ; Curtea-de-
Arge§i, Corbeni; Campulung; Titu; Ghergani, Bucure§ti (D. silvestris
Grec. enum. p. 31); Comana; Campina; Tecuci; Neamiu; Bro§teni,
Malin, Fälticeni, Boto§iani; Iasi; Dobrogea.
p. sativos L. spec. p. 140 et 1677 (1762). D. Fullonum Mill.dict.
n.1 (1768) ; Koch syn. p. 375; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1395 et auct.
plur. Foile involucrale linear-lanceolate , scurte, orizontal in
tinse sau cam deflexe; bracteele scurte, egalând corola, r6scurbat-
deflexe.
Ni se spune c6 odinioarä planta acésta se cultiva pe la Ghergani
0 Titu pentru cilti 0 fuicire fabricei de postav a Baleanului. Probabil
cd era var. p intrebuintatd in acea culturá astä4i abandonatd.
D. laciniatus L. spec. p. 141; Koch syn. p. 375; Rchb. icon.
germ. 12 f. 1394; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2945. it. Julie,
August. Specie vulgard; prin locuri ca 0 precedenta. Clo§ani, Pade0;
Severin; valea Motrului la Bro0eni; Tismana; Tirgujiul ; Curtea-de-
Arge0; Corbeni ; Cámpulung; Ciocdne0i, Bdneasa, Heresträu, Bucu-
re0i (Grec. enum. p. 31); Comana; Cdmpina; Bacdu; Neamiu; Suceava.
D. pillosus L. spec, p. 141; Koch syn. p.375; Rchb. icon.
germ. 12 fig. 1393; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 9946. d' Iulie,
August. Pdduri, tuferi0uri, zdvoiuri. Clo§ani in valea Cernei; Tismana ;
Lainici; Polovraci; Oldne0i, CA1imdne0i, Rimnic; Crivina in zävoiul
Prahovei ; Tulcea, Babadagh, Ciucarova.
2. CEPHALARIA Schrad. cat. h. gcett. f81"4.

I. C. tra-...ssilvanica Schrad. loc. cit. ; DC. prodr. 4 p. 647;
Koch syn. p. 375; Schlechtd, Lang. deutsch. 28 fig. 2947. Scabiosa
transsilvanica L. spec. p. 141 (1762). Succisa transsilvanica Spreng.
syst. veg. 1 p. 378; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1387.Ø Ellie, August.
CAmpuri, locuri inculte, drumuri, grâne, miri0i. Severin; Craiova ;
Rimnic, Calinigne0i ; Titu ; Ciocdne0i, Bucure0i ; Comana ; Lehliu;
Fete0i; Buzdu; Fogiani; Birlad ; Cerna-Voda, Murfatlar, Constanta.
C. radiata Griseb. et Sch. iter hung. p. 351 (1852) descripta;
Schur enum transs. p. 293. Succisa radiata Schur inedit. S. Insiana
Heuff. mscr. ex Fron. fi. schEessb. p. 38 (1858). 2.1, Iulie, August.
TuferiOurt mdrädnigiuri pe dealuri submontane. Cdmpina pe laturea
despre Doftana; rard.
C. corniculata Rcem. et Schult. syst. 3 p. 49 (1818); Griseb.
et Sch, iter hung. p. 351. C. centauroide,s Coult. dips. p. 25 tab. 1(1823)
var. (3 et y; DC. prodr. 4 p. 648. C. centauroides (3. hirsuta Neilr. diagn.
p. 63. Scabiosa corniculata W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 13 (1800).
S. uralensis Host. fi. austr. 1 p. 188 (1826). Succisa uralensis Rchb. ic.
germ. cxcurs. p. 196. S. centauroides Rchb. icon. germ. 12 fig. 1390.-
1:A1SACRI 281
21, 'tulle, August. Stancile abrupte de conglomerat, in societate cu Gy-

psophila glomerata Pall. intre Gura-Väei i Schela-Cladovei; Galati pe
promontoriul de la Bärbogi.
4. C. lievigata Schrad. ind. h. gcett. 1814; Griseb. iter. hung.
p. 252. C. centauroides Coult. dips. p. 25 (1823) var. a. communi s; DC.
prodr. 4 p. 648. C. centauroides a. icevigata Neilr. diagn. p. 63. Sea-
biosa laevigata W. et Kit, rar. hung. 3 tab. 230 (1812). Succisa uralensis
Rchb. icon. germ. 12 fig. 1391. ZI, Iulie, August. Stand montane,
locuri petrdse uscate. Valea Tesnei la Gaura-Fetei; dealurile la Golu-
Drincei; Segarcea in Doljiu.
3. KNAUTLA Coult. dips. p. 28.

(Sect. Trichera Schrad.)
I. K. arvensis Coult. dips. p. 29 (1823); DC. prodr. 4 p. 651
var. a; Koch syn. p. 376; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1353; Schlechtd.
Lang. deutsch. 28 fig. 2943. Scabiosa arvensis L. spec. p. 143. Trichera
arvensis Schrad. cat. h. pelt. 1814. Vulg. Ifuratu-dracului.
f. Iunie , Iuhe. Liveli , finale , poeni, tufel iiuri. Severin , Cerneti ,
Hinova ; Caraeal; Coziea, Stänigioara; Curtea-de-Argegi; Tirgovigte ;
Rucär, Sturzeni; Predeal, Bugteni ; Bdicoiu ; Bucuregti; Birlad ; ;
Mônästirea Neamtu (Chan. exsic.); Falticeni.
campestris Koch syn. p. 377. Scabiosa campestris Bess. enum.
p.7(1822); Rchb. icon. germ. 12 fig. 1355. Simian, Hinova; ;
Stolnici; Tecuci, Tigänegti. Difera de forma legitima prin capitulele
sale föra flori radiante.
T. posea Baumg. enum. transs. 1 p. 75 (1816); Simk. enum.
transs. p. 294. K. integrifolia Schur enum. transs. p. 295 (1866)-non
L. sub Scabiosa. K. arvensis fi. integrifolia Heuff. enum. banat. p. 91.
Scabiosa Kitaibelii Schult. obs. p. 18 et 19 (1809). Campuri, mara-
cinigiuri, cranguri. Baea-de-Arama; Tirgujiul, Bumbegti; Curtea-de-
Argegi ; Pucioasa; Sinaia; Bugteni; Campina, Slanic; Baneasa in VIalca;
Buzgu, Bisca; Agapiea (K. silvatica Grec. enum. p. 31 -non Duby);
Bacau; Piatra pe Cernegura.
2. K. atrorubens Janka ap. Br. prodr. p. 257 (1883). Trichera
arvensis var. purpurea Ul. Hoffm. exsic. 1863! Knautia hybrida Gree.
enum. 1880 p. 31 -non Coult. lunie, Iulie. Live4i, cranguri, mar-
gini de paduri, locuri deschise in regiunea campeand. Caracal ; Cacova,
Vultureanca; Baneasa, Comana; Ciocanegti, Perii, Buftea ; Bäneasa,
Bucuregti ; Buda, Mimi ; Tulcea.
Ç3. integrifolia. Are tóte caracterele speciei K. arvensis var. y ; ins'A

florilesunt de un purpuriu-inchis intocma ca cele de la K. macedonica
de care, ing, Merl prin capitulele sale cu flori radiante. Specie
de ornamentatie, ins'a neglésg.
K. silvatioa Duby bot. gall. i p. 257 (1828); DC. prodr. 4
p. 651; Koch syn. p. 376; Boiss. fi. orient. 3 p. 129; Rchb. icon.
germ. 12 fig. 1350; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2942. K. dipsaci-
folia Heuff. in flora ann. 1856, I p. 54. Scabiosa sllvatica L. spec. p. 142
(1762). S. dipsacifolia Host fi. austr. 1 p. 191 (1827); Rchb. icon.
germ. 12 fig. 1352. 21, Lille, August. Pgduri subalpine quasi alpine,
Predeal la Piatra-Mare; Bro0eni, Dealu-Ursului, Rargu.
(3. ¡ancho//a Heuff. en. ban. p. 91 (1858). K. transsilvanica Schur
enum. transs. p. 296 (1866)- ex p. Muntele Ghitu in Arge0;
y. afropurpurea. Difea de precedenta numa prin florilé sale de
un purpuriu-inchis, in loc de lilacine. Ciocane0i; Crivina ; Dealu-
Mare p'intre viile despre Bucov.
K. Drymea Heuff. in flora ann. 1856, / p. 53; ajas enum. banat.
p. 91; Neilr. diagn. p. 64. Scabiosa pannonica Jacq. enum. p. 22 (1762).
Scabi osa ciliata Rchb. icon. germ. 12 fig. 1351 -non Spreng. Iunie,
Iulie, PAcluri pe dealuri munt6se. Terciorova ; Cerneti pe dealurile
Iorgutovei i Dumbedvitei ; Baea-de-Aranil in Valea-Minei.
5. K. longifolia Koch syn. ed. 2p. 376 (1843); Ledeb. fi. ross. 2
p. 451; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 28 fig. 2941. K. silvatica 13. lon-
gifolia Duby in DC. prodr. 4 p. 651. Scabiosa longifolia W. et Kit. rar.
hung. 1 tab. 5 (1799); Rchb. icon. germ. 12 fig. 1349. Iulie,
August. Liveli, poeni, pkiuri, in regiunea rnontang. subalping, 0 al-
pestrg. Muntil Clo§anilor pe cracu Osliei 0 al Bulzului in valea Cernei ;
muntele Coziea; Negoiu ; Buceci ; Azuga, Predeal; Ceahl6u ; Rar6u.
4. SITCCISA M. et Koch deutsch. IP. 743.

I. S. pratensis Mcench meth. p. 489 (1794); Koch syn. p. 377;
Seabiosa succisa L. spec. p. 142; DC. proclr. 4 p. 660. 2j. August.
Septembre. Live4i subalpine 0 alpestre. Curtea-de-Arge0 ; Campu-
lung, Ruck, Valea-Muierei, Pajerea ; Predeal ; Sinaia (Grec. enum.
p. 31); Agapiea; Neamtu (Chan. exsic.)
p. altissima Schur enum. transs. p. 297 (1866) pro spec. Li-
yell subalpine. Buceci ; Predeal.
1)1P8ACVE 288
S. SOABIOSA Rpem. et Schuh. syst. 3 p. 2.

§ 1. Tubul involucrului percurs pe delungul säu de 8 sulcuri
paralele profunde ce merg de la baza pina subt corona; corema scurta.
Florile lilacine sau purpurine.
I. S. lucida Vill. dauph. 2 p. 293 (1787); DC. prodr. 4 p. 658;
Koch syn. p. 379; Rchb. icon. germ. 12 tab. 695 excepto fig. 1382.
S. stri,cta W. et Kit. rar. hung. tab. 138 (1804). S. norica Vest, bot.
zeit. ann. 1805 n..3. Vulg. Muratu-dracului. T.f. Iulie, August.
Liveli, poeni, plaiuri in regiunea alpina 0 subalpina. Negoiu; Ghitu ;

Buceci ; Piatra-Mare, Susaiu, Predeal; Plaiu-Cumpätu, Plaiu-Gagului
la Posada. Variazä. :
a. subalpina: Genuina. S. lucida ap. Schlechtd. Lang. deutsch. 28
fig. 2953 et Auct. pleris. Caulescenta, adesea trece de 30 cm fnal-
time; caulil port o pareche ramuri cu mult mai sus de radacina
0 in acésta intindere exista 3-5 noduri foliate aproximate, noduri ce
nu emit ramuri, sau ca emit uneori anca o päreche de ramuri ; ramurile
scapiforme sau, uneori, subramificate : tOte c'un port strict;
Ç3. alpicola Schur enum. transs. p. 300; S. norica Rchb. icon. germ.
12 fig. 1382. Scundicid, adesea acaula, tulpina emitènd 1 - 3 sca-
purl simple ca de 10-15 e" inaltime, sau p6rta un caul scurt c'un nod
foliat förte aprépe de tulpina. Forma acésta exista mai ales pe plaiu-
rile alpine. Buceci, Piatra-Mare 0 Cumpétu.
S. Columbaria L. spec. p. 143; Koch. syn. p. 378; Ledeb.
fi. ross. 2p. 457; Boiss. fi. orient. 3p. 131; Schlechtd. Lang. deutsch. 28
fig. 2952. Asterocephalus Columbarius Rchb. icon. germ. 12 fig. 1378.
Scabiosa banatica W. et Kit. rar. hung. tab. 12 (1799); Heuff. enum. ban.
p. 92; Neilr. diagn. p.64. Asterocephalus banaticusRchb.l. c. fig. 1383.-
, Iunie -August. Stand, precipitiuri stänc6se in vai umbrepse umede.
Vérciorova in valea Slätinicului ; valea Tesnei ; Mônästirea Bistrita ;
valea Oltului la Coziea, muntele Coziea ; Dimbovicioara; in Suceava
pe Bistrita la gura Barnarului; Dealu-Ursului, Rargu.
Principalele diferente intre aceste douä specil consist mai cu
seama in portul corpului lor ; 'ma, uneori se gasesc individe de in
port sau intali§are alia ca este f6rte dificil de a le relega cu precisiune
la anume care din aceste doul specil. Putem adäoga 0 particularitatea
di la noi, cea d'intaiu ocupa regiunea montana malta, de ordinar
alpina; cea de a doua ocupa regiunea montanä. inferiára. !titre
S. Columbaria L. 0 S. banatica W. et Kit. n'am putut constata dife-
rente specifice esentiale.
284 CONSaCTOI SISTEMAVIC
2. Florile gglbenil (ochloleuce).

8. S. ochroleuca L. spec. p. 146; DC. prodr. 4 p. 658; Koch
syn. p. 378; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2951. S. Columbaria P.
polymorpha Baumg. enum. transs. I p. 142 (1816). S. Columbaria P.
6chroleuca Ledeb. fi. ross. 2 p. 457. Asterocephalus ochroleucus Rchb.
icon. germ. 12 fig. 1379. Vulg. Sipica. 21, lunie- August. Liveli,
poeni, locuri deschise ; in regiunea montanä subalpina §.1 alpestra pink
In tota regiunea campiilor. Vdrciorova , Severin; Baea-de-Aramd;
Clo§ani ; Tismana; Craiova ; Dragkiani, Rimnic ; Calimäne§ti, Stani-
§ioara ; Curtea-de-Arge§i, Corbeni ; Campulung ; Tirgovi§te; Stolnici;
Ione§ti, Cacova, Vultureanca; Comana; Bucure§ti, Chitila, Ciocane§ti ;
Peri§i; Predeal, Azuga, Sinaia; Buz6u; Fete§ti ; Focliani; Vaslui.
p. flavascens. Griseb. et Sch. iter. hung. p. 350 (1852) S. fiarescens
S. tenuifolla Baumg. 1. c. - non Roth. nec. Willd. S. Scopoli Griseb. et
Sch. it. hung. p. 350 - non Link. Pinele foilor caulinare in mare
parte intregi, lineare ; capitulele globáse mai maricele, aristele cali-
ciului ro§cate sau palescente. Adesea In societate cu congenera sa,
insa In regiunea campiilor.
§ 2. Tubul involucrului In jumètatea inferi6ra neted, rotundat,

Oros; In jumaatea sa superiòra este sulcat pin/ subt corona ; co-
rána Pee ampla.
4. S. ucranica L. spec. p. 144; DC. prodr. 4 p. 655; Koch syn.
p. 380; Ledeb. fi. ross. 2 p. 454; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1371.
cr Iulie, August. Locuri tari, aspre, petri§luri cu iérb5, nasipuri, prin
vil. Severin, Hinova, Stirmina; Golu-Drincei; Craiova, Segarcea ; Ma-
Tulcea, Babadagh, Ienisala ; Constanta, Tuzla.
LIL VALERIANACEE Lindl. nat. syst. 265.

1. VALERIANA L. gen. n. 44.
§ 1. Tòte foile pinatipartite.
I. V. officinalie L. spec. p.45; Koch syn. 369; Ledeb. fi. ross. 2
p. 438; Boiss. fi. orient. 3 p. 89. -- Vulg. Odolean. °4 Maiu-Iulie.
Locuri de fund, locuri umede, tuferi§e, margini de päduri tot pe la
locuri umede. Specie_vulgarà. Variazg:
a. major. Koch syn. p. 369 (1843). 7. officinalis Sturm h. 9; Rchb.
je. germ. 12 f. 1432. et auet. pl. V. procurrensWallr. in linn. vol. 14
(1844) p. 540. Caul inalt, foliolele foilor inferlike i medil t6te den-
tate. Valea Tesnei; Campulung; Pftes.ti ; Ciocane§ti, CUM ; Heres-
VAISRIARACEig 285
träu, Bucure§ti (Grec. enum. p. 30); Comana in tunca CAlni§tei ; Brä-

negti, Paserea ; Bacäu, Piatra; Mdnästirea Neamtu (Chan. exsic. !)
Fälticeni, Malin;
13. collina Wallr. in linn. vol. 14 p. 537 (1810). V. officinalis 13.
minor Koch syn. ed. 2 p. 369; Ledeb. fi. ross. 2 p. 438. Y. officinalis
Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2922. F. angustifolia Tausch ap.
Host. fi. austr. I p. 36 (1827) - non Cavan. icon. 4 tab. 353 (1797).
Caul adesea mai gracil, Vote foliolele lineare, Auguste, intregi, uneori
numa unele ale foilor de ling rädäcing putin dentate. Prin päduri sau
tuferi§e. Pite§ti prin zävoiul Arge§iului ; Ciocänelti; Comana ; pe lingä
Foc§iani ; subt Ceahläu (Knecht.) ; Ia§i ; Boto§iani pe la pädurea
Filipescu.
V. sambucifolia Mikan in Pohl. fi. bohem. 1 p. 41(1810);

DC. prodr. 4p. 641; Koch syn. p. 369; Rchb. ic. germ. 12 fig. 143E-
21, Iulie, August. Päduri in regiunea montanä. Tismana ; valea Oltu-
lui pe la Coziea ; Dimbovicioara ; Buceci In valea Caraimanului (Knecht.
mis.), in Bu§teni la Valea-Babelor §i la Sinaia (V. officinalis Grec.
enum. p. 30-non L.) ; in Suceava la Brolteni in cheile Barnaului §i
In ialea Barnarelului sus la Podu-Popei.
§ 2. Foile radicale intregi, cele caulinare 2 - 3 sau pinatipartite.

V. dioica L. spec. 44; DC. prodr. 4 p. 637; Koch syn. p. 370;
Sturm deutsch. h. 9; Rchb. icon. germ. 12 f. 1428. Schlechtendal et
Lang. deutsch. 28 f. 2924. Vulg. Odolean. Maiu, Iunie. Prin
live4i i locuri umede. Mônä'stirea Neamtu (Chan. exsic.
V. tripteris L. spec. p. 45; DC. prodr. 4 p. 636; Sturm

deutsch. h. 44; Koch synon. p. 370; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1424;
Schlechtd. et Lang, deutsch. 28 f. 2926. Iunie - August. Paduri
In regiunea subalping. Buceci in tòtä intinderea i poalele sale (Grec.
enum. P. 31); Predeal ; Dimbovicioara.
V. bijuga Simk. k6ezlem. XV 1878 p. 558 et in enum. transs.
p. 289 pro var. Valeriance tripteris. V. tripteris p. heterophylla Baunig.
en. 1 p. 57 (1816)-non Lois. Y transsilvanica Schur herb. transs.
V. sisymbriifolia et V. cardaminis Schur en. transs. p. 290 (1866)-non
Desf. nec M. Bieb. V dacica Pore. magyar. new. lap. IX p. 127
(1885). 21, Iulie, August, Locuri umede prin codri subalpini pe la
la 1700 m. alt. Buceci pe la Sinaia (Knecht.), Bu§teni, Valea-Albä;
Ceahläu.
Grimm D. Dr. .-C.1321. 21
g86 cottsPtcTuL sisTtlaAno
§ 3. Teite folio intregi, indivise, numa marginea u§ior dentatil.

V. simplicifolia Kabath ex Uechtr. brandenb. ver. VI p. 11.0;
Neilr. diagn. p. 62. V. dioica 13. simplicifolia Rchb. iconogr. 1f. 120
et icon. germ. 12 f. 1429; Schur en. transs. p. 289. 21, Iunie, Iulie.
Locuri turfacee prin rálcele subalpine. Predeal pe poalele ClOucetu-
Täurului, frecuent; Buceci la Urlätoarea. Foile radicale ovate sau
eliptico-rotunde, obtuse, petiolate, cele caulinare medif eliptice, cele
superieire mici, linear-änguste neregulat dentate.
13. oblongifolia. Foile radicale oblung-eliptice rotundate, cele cau-
linare medif, oblung-obovate sesile neregulat dentate spre bag.

Cu precedenta, prin acelea§i locuri.
V. montana L. spec. p. 45; DC. prodr. 4 p. 635; Koch syn.
p. 370; Rchb. ic. germ. 12 f. 1423; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28
f. 2927. 21, Iunie, Iulie. Páduri, codri, in regiunea montanä sub-
Valea Tesnei ; muntele Coziea sub Stäni§ioara pe la Icoana;
Dimbovicioara; Buceci pe la Sinaia (Grec, enum. p. 31); in valea Ca-
raimanului (Knecht.), la Urlätoarea §i la Sehitu-Ialomita; valea Bar-
narului, a Barnarelului §i la Rarki in Suceava.
2. VALERIANELLA Poll. palat. p. 29.
§ 1. Loculele sterile confluente sau förte aläturate : deci, fructul.
matur 2-3 locular.
Locula fertilä avénd infläturd gheb6s6 d-orsalä parenchimic6
pericarpicii.
* Fructu bilocular avénd loculele sterile confluente.
i. V. olitoria Poll. palat. 1 p. 30 (1776); Mcench méth. p. 493;
DC. prodr. 4 p. 625; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 58; Rchb. ie. germ. 12
f. 1398; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2934. Valeriana Locusta
a. olitoria L. spec. p. 47. 1 edia olitoria Vahl enum. vol. 2 P. 19
(1806). Vulg. Fetic. Aprilie - Iunie. Locuri u-
mede cu iérbä, prin ogóre, pomäril, pe la drumuri. Vèrciorovar Cer-
nett; Simian, Hinova; Craiova; Caracril; T.-Mägurele, Salciea ; Rimnic;
Slatina, Striharetu; Ciocgnelti, Chitila, Bucure§ti, Paserea ; Comana ;
Beirlad ; Ia§i; Neamtu.
** Fructu trilocular, loculele sterile nefiind confluente.
V. turgida DC. prodr. 4 p. 626; Ledeb. fi. ross. 2 p. 429;
Boiss. fi. or. 3 p 107. Fedia turgida Stev. mem. soc. natur. de Mosc. V.
(1814) p. 345. Q Aprilie, Maiu. Pe la poalele muntitor prin locuri
cu iérbg, tuferi§e Wrciorova la Portile-de-Fer (Simk., Degen).
tiLEMAisTACVE, SYNAltiqtRgit /87
Locula fertild rara infldtura ghebelsä, dorsalti ; fructu matur

trilocular.
* Fata antericia a fructului plana.
V. Auricula DC. fi. fr. suppl. p. 492 (1815); ejus prodr. 4
p. 627; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 59; Rchb. ic. germ. 12f. 1400; Schlechtd.
et Lang. deutsch. 28 f. 2939. Valeriana Locusta dentata L. spec.
p. 48. Fedia olitoria Gmrtn. fruct. 2 p. 36 tab. 86 (1791) - non Poll. 1. c.
Iunie, Iulie. Prin porumbilti, miri§ti vechi pdrdsite. *imian spre
Hinova.
** Fa/a anteriórd a fructului ca scobiturd scafoidä.
V. carinata Lois. not. p. 149 (1810) ; DC. prodr. 4 p. 629;
Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 59; Rchb. ic. germ. 12 f. 1399; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 28 f. 2935. Q Aprilie, Maiu. Cámpuri pe lingd lo-
curi de culturd. Rosnov, Piatra;
§ 2. Loculele sterile distante; fructul trilocular, faia sa anteriòrd

plana, locula fertild fdrä infläturg. dorsald ..ghebòsd, cele dota sterile
sunt filiforme, arcuate, descriind o potc6vä pe fata anteri6rd.
V. Morisonii DC. prodr. 4 p. 627 (1830); Ledeb. fi. ross. 2
p. '431; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 63; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28
flg. 2938. V. dentata Koch syn. p. 373 var. [3; Rchb. icon. germ. 12
fig. 1403. Valeriana mixta L. spec. p. 48 ap. Soyer-Willemet. Fedia
Morisonii Spreng. pug. I p. 4 (1813). F. dasycarpa Stev. mem. Sc. nat.
Mose. 5 p. 347 (1814); Bess. enum. p. 4 n. 43. Q Aprilie, Maiu.
Campuri prin iérbá§i pe lingd holde: Craiova ; Peri§i, Chitila, Mo-
goviea, Herestrilu, Bucure§ti; Comana.
V. eriocarpa Desv. jorn. bot. 2 p. 314 tab. 11 E 2 (1809);
DC. prodr. 4 p. 626; Ledeb. fi. ross. 2 p. 431; Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 64; Rchb. icon. germ. 12 f. 1406 optimè. Fedia eriocarpa Rcem. et
Sch. syst. veget. 1 p. 364; Stev. 1. c. p. 349. Q Aprilie, Maiu. Locuri
inculte prin iérbd, pe lingd araturi vechi abandonate. Fete§ti ; Mdein ;
Tulcea.
LIII. SYNANTHEREE C. Rich.

(in Marthe cat. hort. bot. 1801 p. 85).
L TUBULIFLOR/E DC.
Calatidele au táte florile tubul6se, adied fioscule, sau cele din
centra totdeuna tubul6se ; flosculele 4-5 dentate sau lobate, regulate
sau neregulate.
*8II COI4SPÉCTUL gintti And
Ord. I. Corymbiferaa Juss. gen. pl. 177.

Florile din centrul calatidelor sunt flosculehermarrodite, regulate;
cele de la circonferenta sunt unisexuate, femele sau neutre (sterile),
adesea neregulate avênd corola liguliforma: semifloscule; in acest din
urma caz calatida este radiatifiora. Stilul florilor hermafrodite are
stigma cilindrica f6ra imflätura articulará gi. förl inel pèros la baza.
Trib. L EUPATORIOIDEE Less. Calatidele discoide, avènd numa

floscule. Stigma bificlä, cracil lungi de egalä grosime sau claviformi,
catre yid puberulo-papilogi.
1. E up ato ri ece DC. T6te florile calatidei hermafrodite.
EIIPATORT011 Town. inst. p. 455 t. 259.
I. E. cannabinum L. spec. p. 1173; DC. prodr. 5 p. 180. Rchb.
icon. germ. 16 t. 1. Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 2955. 4, Iu-
lie, August. Locuri umede, lunci, zavoiuri, pacluri. Vérciorova in valea
Cerovalului g't a Bahnei; Severin; Baea-de-Aramä; valea Cernei In
Clogiani; Tismana ; Lainici; valea Oltului pe la Cdlimanegti, Coziea,
Brezoitf; Curtea-de-Argegi, Corbeni ; Campulung, Bughea ; Titu, Gher-
gani (Grec. enum. p. 31); Slanic, Tirgu-Ocna ; Agapiea; Mònästirea
Neamtu (Chan. exsic. !) ; Brogteni pe Bistrija, pe Neagra g't pe Bar-
narele ; Iagi.
ADENOSTYLES Cass. dict. 1 suppl. p. 59.

I. A. Kerneri Simk. en. transs. p. 297 (1886). A. alpina Baumg.
en. transs. 3 p. 83 pro p. et Auct. transs. -non Cacalia alpina var a.
L. spec. p. 1170 nee A. alpina Bluff et Fing. A. albifrons Baumg. l. c.
et Auct. transs. - non Lin, f. nec Rchb. Cacalia Alliarice A. Kern. cest.
bot. zeit.. XXI p. 12-non Gonan illusr. p. 75 (1773). Vulg. Ciucuragi.
Bosacel. Fl6rea-Ciumei. 71 Iulie, August. Päduri, locuri umbr6se in
regiunea montanfi subalpinä. Muntele Jépu In Argegi ; Buceci la Si-
naia, in Valea-Babelor gi in Valea-Albä' ; valea Birnarelului spre
Podu-Popei.
2. A. orientalis Boiss. fi. orient. 3 p. 155 (1855). A. leuco-
phylla var. hybrida Griseb. spicil. 2 p. 185- non Vill. A. leucophylla
DC. prod. 7 p. 271 quoad plantam olympicam -non Rchb. ic. germ. 16
t. 3, nec DC. prodr. 5 p. 204. 64, Iulie, August. Pacluri, locuri um-
bróse In regiunea subalpina. Buceci la Valea-Babelor gi la Valea-
Alba. Determinat dupa exemplarul din Piatra-lui-Crai, laturea din
Transilvania, de la L. Simkovici.
SYNANTHEREE 289
2. T nssi lag ine te. Cass. Florae calatidelor parte hermafrodite,

parte unisexuate : poligame sau oarecum dioice.
HOMOGYNE Cass. dict. Sc. nat. 2! p. 412.
I. H. alpina Cass. 1. c. DC. prodr. 5 p. 205. Rchb. ic. germ. 16
t. 11; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2959. Tussilago alpina L. spec.
p. 1170; Sturm. deutsch. fi. h. 21. Vulg. .Blítungi(Sre. 21, Maiu,
lunie. Locuri turfacee sau umbròse prin pIduri §i valcele. alpine §i sub-
alpine. Godeanu; Negoiu;Päpu§ea; Predeal pe poalele Cldbucetu-Tau-
rului; Buceci la Bu§teni, Sinaia, la Schitu Ialomitei §i pe Furnica;
valea Caraimanului (Knecht. mis.) ; valea Barnarelului la capu riului.
TUSSILAGO Tourn. inst. p. 487 t. 276.

I. T. Farfara L. spec. p. 1214; Sturm deutsch. fi. h. 2; DC.
prodr. 5 p. 208; Rchb. ic. germ. 16 t. 13; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 2961. Vulg. Podbal. Podbeal. 21, Martie, Aprilie. Pe
c6ste, maluri rupte schist6se sau argilo-glare6se in regiunea subalpin5.
§i montanä inferi6rd; plantä vulgarä (Grec. enum. p. 31). Baea-de-
Aramä, Clo§ani; Tismana ; Tirgujiul; Bumbe§ti, Lainici ; CAlimäne§ti,
Coziea ; Rimnic, Oläne§ti; Cämpulung, Conte§ti; Sinaia; Väleni; Bacäu;
Piatra; Mönästirea Neamtu (Chan. exsic. 0 ; Bro§teni pe Bistriti ; Ia§i
la Räpedea ; Boto§iani.
PETASITES Town. inst. p. 45r t. 258,

I. P. officinalis Mcenh meth. p. 568 (1794); Koch syn. p. 383;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2962. P. vulgaris Desf. fi. atl. 2
p. 270 (1798); DC. prodr. 5 p. 206; Rchb. ic. germ. 16 t. 10. Tussi-
lago Petasites L. spec. p. 1215; Sturm. deutsch. fi. h. 2 (flor. herma-
phrod.). T.hybrida L. spec. p. 1214 (fi. fcemin.) Vulg. Brustur, Brus-
tur-dulce. Celpteilan. CcIptalaci. Belolacina-aumei. Szkl6rea-laptelui. Cu-
curuzi. 21, Martie, Aprilie. Välcele umbrése umede pe ling& amiore,
in regiunea montanä subalpinä ft alpesträ. Conte§ti, Cämpulung ; Pre-
deal; Buceci; Mônästirea Neamtu (Grec. enum. p. 31; Chan. exsic!) ;
Comäne§ti; Piatra pe Cernegura; Bro§teni pe Neagra, pe Barnaru
Rargu; pe Borca, flirte comunä.
2. P. albus Gwrtn. fruct. 2p. 406 (1791); DC. prodr. 5 p. 207;
Koch syn. p. 384; Rchb. ic. germ. vol. 16 t, 8; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 2963. Tussilago alba L. spec. p. 1214; Sturm deutsch.
fi. h. 21: flores hermaphrodites. T. ramosa Hoppe taschenb. p.35(1803);
Sturm deutsch, fi. h. 21 t, 11; flores faomineis, 21, Aprilie, Maiu. Prin
locuri umbróse in IC subalpine. Buceci pe la Sinaia (Grec. enum.

p. 31) ; Bu0eni, Azuga; Valea-Dimbovicioarei.
f3. Kablikianus. P. Kablikianus Tausch ap. Rchb. deutsch. fi. 16
p. 4 n. 5 et ic. germ. 16 tab. 9. Foile ovate 0 cam acute la virf, cor-
date la baza, larg 0 neregulat dentate, dinti cam cartilaginei, paginea
lor inferióra tomentos-arane6sa; foliole periclinului acute ; cracil stig-
matici la florile hermafrodite lungueti 0 lanceolati. Dupa Reichenbach,
este un bastard din Petasites officinalis prin foile sale 0 din P. albus
prin florile sale. Buceci pe laturile Costilei.
3. P. niveus Baumg. en. transs. 3 p. 91(1816); Cass. dict. sc.
nat. 39 p. 202; DC. prodr. 5 p. 207; Koch syn. p. 384, Rchb. icon.
germ. 16 t. 7; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2964. Tussilago
nivea Hoppe in Sturm deutsch. h. 21 t. 12: flores hermaphr. T. pa-
radoxa Retz. in Sturm deutsch. fi. h. 21 t. 13: flores fcemineis.
21, Aprilie, Maiu. Locuri umbr6se prin vaile muntilor. Mônästirea
Neamtu (Chan. exsic.; Grec. enum. p. 31. P. albus Br. prodr. p. 262
-non Gmrtn.)
Trib. II. ASTEROIDEA Less. Calatidele, mai la tae speciile, radia-

tiflore. Stigma florilor hermafrodite bifida', craciI lungi lineari de egala
grosime pina in virf 0 mènuntel puberulati, la exterior cam plani.
3. A st ovine ce Nees ab Esenb. Anterele necaudate; recepta-

culul nepaleat.
Acheniile f6ra pappus.
6. BELLIS L. gen. n. 962.
I. B. perennis L. spec. p. 1248; DC. prodr. 5 p. 304; Koch
syn. 567 ; Rchb. icon. germ. 16 t. 27 f. 6; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
f. 2978. Vulg. Beinuli. Beinuiele. Butculite. Pareiluse. ìi, lunie, Tulle.
Prin locuri cuiérba, live4i, ograde de pomi 0 In horticultura. Ponoare,
Baea-de-Aramä, Culmea-Cernei, poalele Osliei In Mehedinti, förte fre-
cuenta; Namae0i; Bucure0i (Grec. enum. p. 32); Sinaia (Knecht.),
Predeal in valea Rò§novei 0 pe la Schit; Ia0 din gradini ; Mônä-
stirea Neamtu (Chan. exic.)
Acheniile cu pappus.
7. LINOSTRIS Lob. hist. p. 223.
I. L. vulgaris Cass. ex Less. syn. p. 195 (1832); DC. prodr. 5
p. 352; Koch syn. p. 384; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2966.
SYNANTHEREE 291
Chrysocoma Linosyris L. spec. p. 1178. Galatella Linosyris Rchb. Ill.

icon. germ. 16 t. 19 f. 1. 2f, Iulie, August. Campuri, c6ste, prin
poeni sau tufi§i la locuri aprice: Gola-Drincei ; Craiova, Oren; Cara-
cl; Pite§ti la Valea-Popei ; Ciocanelti (Grec. enum. p. 32); Comana ;
Constanta.
2. L. villosa DC. prodr. 5 p. 352; Ledeb. fi. ross. 2 p. 495;
Iloiss. fi. orient. 3 p. 162. Chrysocoma villosa L. spec. p. 1178. Gala-
tella villosa Rchb. icon. germ. 16 t. 19 f. 2. 21, August, Septembre.
Locuri i rupturi de cciste argilo-glaretse: Ia§i la Oroneanu ; Btirbo§i ;
in Dobrogea la Ciucarova 0 pe la Constanta frecuent.
S. ASTER L. gen. n. 954.

§ 1. Caulil foile p6r6se sau scabre peste tot sau numa pe muchii.
I. A. alpinus L. spec. p. 1226; DC. prodr. 5 p. 227; Koch syn.
p. 385; Rchb. icon, germ. vol. 16 tab. 14 fig. 3; Schlechtd. Lang.
deutsch. vol. 29 fig. 2967. Vulg. Ochiul-Boului. 04,Iulie, Au-
gust. Päsciuni i stânci in regiunea alping. Buceci pe Jipi (Knecht.
leg.), pe Caraimanu §i Costila; in Mehedinti pe muntil Camenei (Degen
miss.); in Suceava pe Rarèu.
2. A. Amellus L. spec. p. 1226; DC. proc1r. 5 p. 231; Koch.
syn. p. 385; Rchb. icon, germ. vol. 16 tab. 15 fig. 1; Schleshtd. Lang.
deutsch. vol. 29 f. 2968. A. tinctorius Wallr, in linn. ann. 1810 p. 641.
Vulg. Ochiul-Boului. Burd-venatel. Stelifcl. 04, August, Septembre.
Câmpuri prin crängulete, märä'cini§iuri, tuferi§e 0 pe c6ste. Golu-
Drincei ; Sègarcea, Craiova; Cälimäne§ti, Coziea; Câmpulung ; Cio-
eäne§ti (Grec. enum. p. 32); Comana ; Odobe§ti, Vrancea ; Tecuci;
Ia§i; Boto§iani, Agafton. intre acestea se gäse§te adesea §i va-
rietatea :
[3. Bessara6icus DC. prodr. 5 p. 231. A. Bessarabicus Bernh. ap.
Rchb. germ. excurs. p. 246. A. Amellus f3. major Ledeb. fi. ross 2
p. 476. Se deosebe§te mai ales prin foile sale oblungi obovate acute
intregi 0 cele caulinare ca infäti§are arcuatg, t6te scabre i putin
nervóse ; apoi prin corimba sa adesea compositg cu capitule maxi,
amplu radiate.
S. A. salignus Willd. spec. 3 p. 2040 (1800); DC. prodr. 5
p. 239; Koch syn. p. 386.-04.. lulie, August. Locuri mll§tin6se. Prin
lunca Dimbovitei lingg Bucurelti la Chiajna; pe Zeletinu la Podu-
Turcului.
§ 2. Caulil §i foile peste tot glabre.

4. A. Tripolium L. spec. p. 1226; Koch syn. p. 385; Rehb.
icon. germ. 16 t. 16; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2969. Tripolium
vulyare Nees ab Esenb. gen. et spee aster. p. 153 (1818); DC. prodr. 5
p. 253. Aster palustris Lam. fi. fr. 2 p.143; §.1 and tòte foile sunt Mee
dngust-lanceolate sau lineare este A. pannonicus Jacq. h. vid. 1 p. 3
t. 8. - d' August, Septembre. Bälti sau m15.§tini, prin locuri grate.
Campina pe pruntul Doftanei la vale de Telega ; Mizil (Knecht. m.) ;
Buz6u; Lacul-Särat ; ballile d'intre Tirgu-Frumos spre Cotnari §.1 in
cele despre Tali; apoi in Dobrogea: Tulcea ; Caracoium, Mamaea §i
Tichir-Ghiol pe ling5. lacul Tuzla-Ghiol.
9. GALATELLA Cass. diet. sc. nat. 18 p. 56.

I. G. punctata Cass. I. c. p. 57. Boiss. fi. orient. 3 p. 160.
G. punctata a. grandiflora Ledeb. fi. ross. 2 p. 478. G. punctata T. in-
sculpta DC. prodr. 5 p. 255. G. insculpta Nees. aster. p. 161 (1818);
Rchb. ic. germ. 16 t. 18 f. 2. Aster punctatus W. et Kit. rar. hung. 2
t. 109 (1802). - ?I, August, Septembre. Tuferi§iuri ianunte la locuri
aprice pe c6ste. Comana ; Tecuci ; Ia.li; Cotnari; Constant&
[3. dracunculoides Lallem. in Ledeb. fi. ross. 2 p. 479 var. E.
Aster dracunculoides Lam. encycl. meth. I p. 303 (1783). Galatella

dracunculoides a. radiata DC. prodr. 5 p. 256. Foile linear-anguste
Cu mult mai lungi de cum in forma genuina, accentuat trinervice ; ca-
pitulele numeráse, mAricele radiatiflore. Pe dealurile de la Cotnari.
Planta nòstra nu difera de cea din Rusiea intru nimic.
10. ERIGERON L. gen. n. 95' (excl. spec.)
§ 1. Caufil ramo§i, pleio-oligocefali.
Panicula vasta de capitule micutele.
I. E. canadense L. spec. p. 1211; DC. prodr. 5 p. 289; Ledeb.
fi. ross. 2 p. 487; Rchb. ic. germ. 16 tab. 26 fig. 1; Schlechtd. Lang.
deutsch. 29 f. 2972. - Vulg. Betlrelnigi. foricei. ada-vacei. Spirincea.
Stelu14. - 0 Iulie, August Locuri cultivate §.1 necultivate, pirlóge,
däramaturi, pe linga §.1 pe ziduri vechi, paragini ; förte comuna §i fre-
cuentá in teal Ora mai ales in regiunea ampiilor (Grec. enum. p. 31).
Calimane§ti, Rimnic; Campulung; Titu, Ghergani, Ciocane§ti ; Crivina,
Ploe§ti; Bucure§ti ; Comana ; Focliani, Odobe§ti etc.
Corimba terminala de capitule mari.
a. Florile radiante egalez nivelul color centrale.
2. E. acre L. spec. p. 111; DC. prodr. 5 p. 290; Koch syn.
SYNANTHEREE 293
p. 388; Ledeb. fi. ross. 2 p. 488 ;,/ Rchb. ic. germ. 16 tab. 26 f. 2;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 2973. E. serotinus Weihe ap. Koch.
1. C.; Ledeb. I. c. var. y. Vulg. Ochiu-boului de cdmpuri. Stelule.
J. Iulie, August. Prin locuri cu iérbd 0 pe rupturi de c6ste schisto-
argilóse, in regiunea subalpinä a dealurilor 0 a campiilor; vulgard.
Rimnic, Gä1imäne0i, Coziea ; Ghitu ; Bughea, Campulnng ; Bu0eni,
Sinaia ; Campina, Telega, Brebu ; Ciocdne0i, Chitila, Bucure0i ; Co-
mana ; M6ndst. Neamtu (Chan. exsic.); Bro0eni pe Neagra 0 pe Ra-
räu; Dobrogea : Isaccea, Coco0.
E. racemosus Baumg en. transs. 3 p. 119 (1816). E. po-
dolicus Bess. en. p. 37 (1822). E. acre p. podolicus Ledeb fi. ross. 2
p.489. E. pseudoacris Schur en. transs. p. 308 (1866). Caule
adesea ramos, anguloso-sulcat, de un ro0u purpuriu, putin Oros sau
glabru, la virf racemos; foile apropiate sau cam distante, putin hir-
sute sau glabre i doar pe margine Oros-ciliate, cele radicale oblungo-
spatulate §i lung atenuate in petiol, ca de 8-9 cm lung. pe 1 cm ldtime,
cele caulinare mic0orandu-se i dngustdndu-se, ca de 4 - 5 cm lung.
de 4.. 5 mm lät., din ce in ce sesile; ramurile racemei mono-tricefale
constituind grupä corimboidd; fiorile radiante egalez sau abia intrec
nivelul celor centrale, purpurine sau albide.Sunt exemplare ce, prin
forma 0 glabricitatea caulilor 0 a foilor, nu prezentez o deosebire vä-
ditd de acelea din nordul Europei ce au denumirea de E. drmbachensis
Mill. J. Iulie, August. In regiunea subalpind pind in cea alpinä
chiar. Buceci la Poeana-Stanei (Knecht.miss.), in Valea-Babelor, Poea-
na-Tapului3O la Bu0eni; Slänicu din Prahova ; Bro0eni pe Neagra.
macrophyllus. Caule intlticel, simplu, verde palid, móle i mult
Oros, u0or sulcat ; foile apropiate, moi 0 de un verde-palid, imbrd-
cate cu un Or móle alburiu, obluug-spatulate, cele infer. 0 radicale
atenuate in petiol, tóte mai lungi dar 0 mai late de cum sunt in for-
mele precedente. Live4i In Ortile de sus subalpine. Sinaia pe la
Poeana-Stdnei (E. carpaticum Grec. enum. p. 32 - non Griseb.)
b. Florile radiante Intrec cu mult nivelul celor centrale.
* Pedunculele i bracteele periclinice hirsute neglandulare.
E. alainus L. spec. p. 1211; Sturm deutsch. fi. h. 38 t. 12;
Koch syn. p. 389; Rchb. ic. germ. 16 t. 23 fig. 1, 2, optimè ; Sag. et
Schn. carp. centr. 2 p. 221 pro diagnosem. Caule mono-oligocefal
hirsut; foile lanceolato-spatulate hirsute 0 cele infer. at,enuate in pe-
tiol ; capitulele mdricele au foile involucrale verli cam ecvilonge, tóte
mete, hirsute; ligulele fiorilor radiante indoit mai lungi de cat. flos-
294 CONSPECTUL SISTEMA.TIC
culele discului. 21, Iulie, August. Stdnci in regiunea alpinä. Buceci

pe Costila li Caraimanu in Valea-Albg ; Ceahläu la Toaca (Br. miss.)
13. glabratus.- E. glabratus Hoppe et Hornch. pl. exsic. ; Bluf. et
Fing. comp. germ. 2 p. 364 (1825); Koch syn. p. 389; Rchb. ic. germ. 16
tab. 23 f. 3. E. alpinus var. 13. DC. prodr. 5 p. 291. Buceci pe
Babele.
T. elatior Schur enum.transs. p. 309 (1866). Cauli la bazá ces-
pitoli sau subcespitosi, ca de 25 - 30cm inält. robusticei, de un verde
palid, hirsuti sau glabrescenti, la vif 2 - 5 cefali ; foile cu mult mai
marl in dimensiile lor de cat la formele precedente ale acestei specie,
egaldnd oarecum pe acelea de la E. carpaticum, tae hirsute precum
§i pedunculele §i foile involucrale periclinice ce sunt lipSite de peri-
§iori glandulari. In regiunea alpinä. Buceci in Valea-Albä pe Costila
pe la 1800 " alt.
** Pedunculele §i bracteele periclinice förä peri, dar puberulent-

glandulifere.
3. E. carpatioum Griseb. et Sch. iter hung. p.336 (1852); Sag.
et Schn. centr. carp. 2 p. 220. E. atticum Wahlenb. fi. carp. pr.-non
Vill. E. Villarsii Rchb. ic. germ. 16 t. 24 f. 2-non Bell. E. Villarsii
var. transsilvanicum Schur en. transs. p. 309 (1866). 21, Iulie, Au-
gust. In regiunea alpinä.. Buceci la Schitu-Ialomita (Knecht. miss.),
Poeana-Stdnei la Sinaia.
§ 2. Caulii simpli monocefali.

E. uniflorum L. spec. p. 1212; Sturm deutsch, fi. h. 38;
Koch syn. 389; Ledeb. fi. ross. 2 p. 490; Rchb. ic. germ. 16 t. 23 f. 4.
E. alpinus var. y DC. prodr. 5 p. 291. ti, Iulie, August. Pe virfurile
alpine. Buceci pe Babele (Br. miss. an. 1882), pe Caraimanu §i la
Omul (E. norms Schur en transs. p. 309) !
E. neglectum A. Kerner in ber. d. naturw. med. vereins in
Insbruk, III p. 71 (1872) et sched. austr. hung. n. 2541 Sag. et Schn.
centr. carp. 2 p. 220.Putinsau abia diferent de cel precedent, avdnd
cauli maierecti li mai rig*, foile parênd mai cdrnóse §i. mai glabre de
li pe margine sunt Oros-ciliate. 2.1, Iulie, August. Cu cel precedent
pe virfurile Caraimanului (Knecht.) §i identic cu specimenele din Piatra.
lui-Crai de la L. Simkovici.
11. SOLIDAGO L. gen. n. 955.

I. S. Virga Aurea L. spec. p. 1235; Sturm d. fi. h. 9; DC.
SYNANTHEREE 295
prodr. 5 p. 338; Koch syn. p. 389; Rchb. ic. germ. vol. 16 tab. 20.
Iulie, August. Specie comunä 0 care, la noi, presentézd urmätórele
varietäti
a. vulgaris DC. prodr. 5 p. 338; Koch 1. c. Rchb. 1. c. fig. I.
Inaltä. CauliI la Tag' de ordinar ramo0 i pubescenti, foile infericíre
eliptice serate, cele superióre lanceolate intregi; pedicelele ca i ramu
rile pubescente; paniculti de calatide piramidalá amplä. ampuri,
pirlóge, poeni, crängulete, in regiunea cämpiei 0 a dealurilor (Grec.
enum. p. 31). Severin, Cerneti; Comana; Bucure0i, Chalk ; Crivina,
Ploe0i; Bisca, Beceni; Mónast. Neamtu (Chan. exsic. Fälticeni,
(3. latifolia Koch syn. p. 390; Rchb. 1. c. fig. II.Mai putin
Cauli la bazti ro0etici i glabri, la virf putin rämo0; foile caulinice
tote ovate serate sau intregi, ramurile i pedunculele putin pubescente,
pedicelele la virf garnite cu bractee ; panicula redusä. In regiunea
muntilor inferiori pe locuri slincóse. M6nastirea Tismana; valea
Mônastirei Bistrita; Coziea , Stänkioara ; Corbeni; Dimbovicioara;
Léota; Buceci; Predeal;
T. alpes tris DC. prodr. 5 p. 338; Koch syn. p. 390; Hebb. 1. c.
fig. III; S. alpestris W. et Kit. rar. hung. vol. 3 tab. 208 (1812). Se
deosebe0e de varietatea fi prin taliea sa scundä, prin foile sale mai
änguste, lanceolate sau eliptico-lanceolate glabre, calatidele in racemä,
avend capitulele mai märicele. Stand In regiunea subalping. Bu-
ceci in Valea-A1M pe Costila ; in Suceava pe Borca la isvorul de
borvis, Bro§teni pe Neagra 0 pe Barnaru.
8. angustifolia Koch syn. p. 390; S. Virga Aurea fi. erieetorum
DC. sec. descriptione. lnälticic, cauli la bazá curbato-adscendenti,
ro0etici, sulcato-angulati ; ei, ramurile i pedunculele glabre; foile VAR
fôrte angust-lanceolate, undulate, expresiv serate, cele superióre mai
mult sau mai putin intregi, Vote glabre lucide ; capitulele micutele in
raceme axilare scurticele. Stinci pe cósta muntilor In Valea-01-
tului, de la Coziea in sus 0 in valea Jiului la Lainici.
S. canadensis L. spec. p. 1233; DC. prodr. 5 p. 330.
Roman pe la Dragomire0i. De origine americanä, introdusä pentru
grädini ; dar la noi rarä.
4. Inulew Cass. Anterele caudate. Receptaculul nepaleat.

Pappus peros.
12. PULICARIA Gaertn. fruct. 2 p. 46, t. r73.
I, p, vulgaris Gcertn. I. c. DC. prodr. 5 p. 478; Koch syn.
p. 395; Rchb. ic. germ. 16 t. 42. Schl. et Lang. deutsch. 29 f. 2992.

mula Pulicaria. L. spec. p. 1238. Vulg. Puricaritd. Puricicd.
0 Iulie, August. Locuri de luna, matca riurilor g't a torentelor ; vul-
garä (Grec. enum. p. 34). Craiova; Rimnic, Calimänegti; Curtea-de-
Argegi ; Bucuregti, Bäneasa; Comana; Bisca ; Balta-a/ba; Neamlu
(Chan. exsic. 0 ; Constanta pe lingä lacul Tuzla-Ghiol.
2. P. dysenterica Gmrtn. I. c. DC. prodr. 5 p. 479; Koch. syn.
p. 395 ; Rchb. je. germ. vol. 16 tab. 42; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
f. 2993. mula dysenteriea L. spec. p. 1237. Vulg. Punga-Babei.
Tdtetigi. it. lulie, August. Locuri inculte, cämpuri, drumuri, garduri,
prundigiuri ; vulgarä. (Grec. enum. p. 34). Tèrciorova, Severin; Rimnie,
Olänegti, Cälimänegti; Brdnegti, Titu, Ghergani; Bucuregti; Comana ;
Buz6u; Piatra; Fälticeni.
13. INULA L. gen. n. 956 ex. p.
§ 1. Acheniile glabre.
I. I. germanica L. spec. p. 1239; DC. prodr. 5 p. 467; Koch
syn. p. 392; Rchb. icon, germ. vol. 16 t. 40 f. 1; Ledeb. fi. ross. 2
p. 505; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2984. Vulg. Cioroiu.
21, lulie - Septembre. Fénate, tuferigiuri, pe cämpuri g't cóste de dea-
luri. Cerneti, Orevita, Vinji; Comana; Tecuci, Mägureni, Hanu-An-
tachi ; Mäcin, Tulcea ; Alibeichioi, Constanta.
I. hybrida Baumg. en. transs. 3 p. 132 (1816); Koch. syn.
p. 393; Rchb. I. c. tab. 33 f. 1; Ledeb. fi. ross. 2 p. 505. I. spirceifolia
(3. hybrida DC. prodr. 5 p. 467. Vulg. Cioroiu. 4, Iulie, August.
Pe c6ste aprice. Segarcea din Doljiu pre dealu viilor ; p6lele muntelui
Consulu (Cineli) la Alibeichioi in Dobrogea.
I. ensifolla L. spec. p.1240; Sturm. deutsch. fi. h. 34; Koch
syn. p. 393; Rchb. icon. germ. 16 tab. 37 f. 3; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 2985. 21. Iulie August. Locuri aprice pe ceste, schis-
turi gi stand calcare. Polovraci; Segarcea ; Campulung; Possada ;
Väleni ; Comana; Botogiani ; Isaccea spre Cocogi gi Niculitel ; Baba-
dagh spre Ienisala.
I. salicina L. spec. p. 1238; DC. prodr. 5 p. 466; Boiss. fi.
orient. 3 p. 187; Schlechtd. et. Lang. deulsch. 29 f. 2986. 21, Tulle,
August. Tuferige pe ceiste. Curtea-de-Argegi; Topoloveni, Leordeni;
Brätägiani in Teleorman ; Comana; Buda, Bäicoi; Iagi; Brogteni pe
Picioru-Vgariei,
MAIITELEREA
3. I. aspera Poir. in Lam. encycl. suppl. 3 p. 154 (1813) ;

Velen. fi. bulg. p. 280. 1. salcinaß. latifolia DC. prodr. 5 p. 466 (1836).
.1. cord ata Boiss. diagn. I ser. 4-a fasc. 3 (1814). I. squarrosa Baumg.
mant. p. 76 (1846); Griseb. it. hung. 337 (1852) - non L. nec. Koch; L co-
riacea Schur sert. n. 1510 (1853). I. Pseudo-Bubonium Schur enum.
transs. p. 313 (1866). Vulg. aoroi. 24. Iulie, August. Campuri,
liveli, tuferkiuri. Netoti; Giurgiu, Comana; Ciocane§ti, Chitila, Bu-
curegti ; Birlad; Ia§i ; in Dobrogea pe la Macin, Tulcea, Zibil, Babadag.
I. hispida Simk. enum. transs. p. 305 (1886). 1. Bubonium
var. hispida Schur enum. transs. p. 314 (1866), sed non /. Bubonium
Jacq. X I. saZicino-hirta; X mula aspero-hirta.
Caulul §i foile hispide hirte, peril au baza bulb6sä. Foile coriace
expresiv reticulato-ven6se, luci6se, oblung-lanceolate acute, marginile
denticulate §i scabre, la baza sesile cordato-amplexicaule. Corimba
mono-oligocefalä ; capitulele mari cu flori galben-aurii, pedunculate,
pedunculele lungicele; foliolele periclinului p6r6se, peril mai abun-
-denti §i aspri pe margine gi pe nervura dorsalä, t6te egalez periclinul
gi sunt lanceolate, superpuse, nereflexe, cele externe mai late §i foliacee,
cele interne mai anguste au baza glabel gi induratä iar jumètatea lor
superióra este oblung-lanceolata, foliacee, hispida, ciliolatä §i nere-
flexa. Ligulele indoit mai lungi de cat periclinul. Acheniile glabre.
Prin locuri uscate, aspre, prin iivecjigi märacinigiuri. Bäneasa distr.
Vla§ca de la gark spre *lure. Iunie, Iulie.
Prin forma foilor, luciul i venositatea lor, prin corimba gi forma
foliolelor interne ale periclinului de §1 neflexe tine mai mult de
1. salcina L. Prin intensitatea venositätei foilor §.1 presenta unor puncte
tuberese aspre pe unele foi tine de L aspera Poir. 1114 prin indu-
mentul gi felul perilor ce acoper caulul, foile gi. periclinul, prin forma
foliolelor externe ale periclinului gi prin faptul cá tòte foliolele peri-
clinului ajung la acelagi nivel, se vede cat tine gi de I. hirta L.
L hirta L. spec. p. 1239; DC. prodr. 5 p. 466; Ledeb. fl.
ross. 2 p. 503; Rchb. icon. germ. vol. 16 tab. 36; Boiss. fi. orient..3
p. 188; Schlechtd. Lang. deutsch. 29 fig. 2988. Liveli, campuri,
tuferige, pe dealuri (Grec. enum. p. 34). Cerneti; Craiova; Vultu-
reanca; Pitegti, Valea-Mare; Comana; Bucuregti; Ciocäne§ti, Perigi;
Ploegti, Buda, Baicoi
§ 2. Acheniile hirsute sau pubescente.

I. Britanica L. spec. p. 1237; DC. prodr. 5 p. 467; Ledeb.
298 CONSPECTUL SISTtILA.VC
fi. rosa. 2 p. 506; Rchb. ic. germ. 16 tab. 35; Schlechtendal et Lang.
deutsch. 29 f. 2991. 21, Iulie, August. Liveli, in locuri de lund,
pe la drumuri, garduri ; vulgarä (Grec. enum. p. 34). Severin; Craiova ;
Rimnic, CAlimäne§ti ; Stolnici; Câmpulung; Titu, Ghergani, Cioca-
ne§ti; Crivina , Peri§i; Chitila, Bucure§ti; Comana ; Buzeu, Beceni ;
Piatra, Neamtu; Ia§i.
9. I. Oculue-Chriati L. spec. p. 1237; DC. prodr. 5 p. 465;
Ledeb. fi. ross. 2 p. 502; Rchb. ic. germ. 16 tab. 33 f. 2; Schlechtd.
et Lang. deutsch. 29 f. 2990. I. campestris Bess. enum. p. 108.
4. Iulie, August. Cämpuri §i cciste aprice sterile. Galati, Bärbo§i ; Do-
brogea pe la Greci, Mäcin, Babadagh; Mangalia; Copadin.
ID. I. Conyza DC. prodr. 5 p. 464 (1836); Ledeb. fi. ross. 2
p. 501; Koch. syn. 394; Rchb. ic. germ. 16 tab. 32 f. 2; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 29 f. 2989. Conyza sguarrosa L. spec. p. 1205. mula
sguarrosa auct. nonull.- non L. d' Julie, August. C6ste aprice
sterile sau petr6se. Vèrciorova, Gura-Väei; Lainici; Coziea la Masa-
lui-Traian ; Dealu-Oltului la Drägg§iani; Valea-Cacova la Topoloveni;
Galati; Iali.
I. bifrons L. spec. p. 1236; DC. prodr. 5 p. 465 ; Rchb. icon.
germ. 16 tab. 32 f. 1 I. ylabra Bess. cat. hort. crem. 1816. Conyza
alata Baumg. en. transs. p. 102 (1816). 21, Iulie, August. Locuri Cu
it:TM pe cóste aprice. Comana.
CORVISARTIA Duby bot, gal. p. 267.

I. C. Helenium Mérat nouv. fi. paris. p, 828 (1812); Duby I.
c. Rchb. ic. germ. 16 t. 30. mnicia Helenium L. spec. p. 1236; DC,
prodr. 5 p. 463; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2983. Vulg.
Iérldt-Mare. Ornan. 21. lulie, August. Prin lunci, locuri umede, §ian-
turi sau gropi pe lingä cal; vulgarä. (Grec. enum. p. 33). Rogova, Vinji;
Craiova; Pucifísa, Tirgovi§te; Titu, Ghergani; Ciocäne§ti, Crivina, Chi-
tia; Bucure§ti; Comana; Cämpina; Vaslui; Ia§i; Fälticeni pe lingä
iazul Ciolsacilor ; in lunca Moldovei despre Mälin.
5. Buphthalme te DC. Anterele caudate. Recept. paleat.

Pappus coroniform.
TELECRIA Baumg. en. transs. 3 p. 149
I. T. speciosa Baumg. 1. c. p. 150 (1816); Koch syn. p, 391;
Rch. je. germ. 16 t. 46; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2982. Bup-
SYNANTHtitgit g90
tludmum speciosum Schreb. ic. min. cogn. 1 p. 11 (1766). Buphthalmum

cordifoliumW . et Kit. rar hung. tab. 113 (1802). Teleckia cordifolia
DC. prodr. 5 p; 485. Vulg. Brustan. Clocociov. Laptucu-6iei. Lapugi-
de-6ie. Ochiu-boului. 21. Iulie, August. Päduri in regiunea subalpina gi
alpestr6 a dealurilor. Valea Tesnei ; Clo§ani ; Tismana ; Lainici ; Ho-
rezu, Bistrita ; Olänegti, Coziea, Riu-Vadului; Corbeni prin Valea-
Turburea ; Rucä'r, Pajerea ; Sinaia (Grec. enum. p. 33) gi in tot co-
prinsul Bucecilor; Azuga, Predeal; Slänic, Väge§ti in Baal', in Su-
ceava prin lunca Moldovei despre Mälin; pe Borca, pe Bistrita, Neagra,
Barnatele gi pe Rer6u frecuentä.
Trib. Iii. SENECI0IDE2E Less. Calatidele radiatiflore sau discoide.

Stigma florilor hermafrodite bifidä, cracif lineari cu virful truncat §i
cu peri pensuliforrni, adesea §i cu o prelungire apendiciformA Afigustá
cu mici asperit'äti ce pornegte din pensula pgrása.
6. Gn aph all e m DC. Anterele caudate. Pappus nul sau Oros
ce se scuturá de timpuriu.
16. FILAGO L. fi. suec. ed. 2p. 302.
I. F. germanica L. spec. p. 1311; Sturm d. fi. h. 12; DC. prodr. 6
p. 247 (excepto. variet.); Koch syn. p. 397 exclus. var. p; Gren. Godr. fi.
fr. 2 p. 191; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3052. Gnaphalium ger-
manicum Willd. spec. 3 p. 1894. Gifola vulgaris Cass. in bull. philom.
ann. 1819 p. 143. G. germanica Rchb. fil. icon. germ. 16 t. 54 fig. I et II.
Tomentul care imbracä. caulii §i foile dad este alb : F. canescens Jord.
obs. pl. franc. fragm. 3 p. 201 tab. 7 fig. A; sau, de este galbeniu:
F. lutesceus Jord. I. c. fig. B. Acéstit din urmá formá n'am intalnit'o
-and la noi. Vulg. Cenu§ie. Firicicti. Ldratrip. Muceqialli. MuceVea.
0 Iulie, August. Locuri aprice sterile: Severin; Clogiani, Baea-de-
Aramä.; Horezu; Cäciulata, Coziea ; Foc§iani; Agapiea, Varatic (Grec
enum. p. 34); Dobrogea spre Tnsla, Mangaliea.
fi. apiculata. De staturà micutid,peste-tot lanuginósät ; caule sim-
plu subtire mono-bi-tricefal, glomerulele aproximate; foliolele peri-
clinice interne cu mult mai lung acuminate, subulate, cu virful ro§ietrc
gi cam curbat. Locuri glarecise aprice : Campina, cóstele despre gar/.
21 F. arvensis L. spec. p. 1312; Sturm deutsch, fi. h. 38; DC.
prodr. 6 p. 248 excl. var. fi et ï; Koch syn. 398; Gren. Godr. II. fr. 2
p. 192; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3053.1 Gnaphalium arvense
Willd. 1.c. p.1897. Oglifa arvensis Cass. I. c. Rchb. icon. germ. 16 t. 55
f. II. Vulg. Flocorle. 0 Iulie, August. Locuri aprice uscate, pe
300 CONSPECTIZ SISTEMATIC
la drumuri, pe ca.mpuri §i pe dealuri. Vérciorova, Severin; Hinova jit pe

Stirmina; Craiova pe la Trei-Fôntäni (S. Stet); Netoti §i Garagäu;
Tirgovi§te; Cämpulung; Comana; Ciocane§ti, Peri§i; Chitila, Bucure§ti;
Brebu, Campina ; Buzèu, Bisca; Tirgu-Ocna; Vaslui, Rafaila; Pa§cani ;
Agapia, Varatic (Grec. enum. p. 34); Bro§teni.
3. F. minima Fries. nov. ed. 1814 p. 99; Koch syn. p. 398;
Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 193; Schlechtd. et Lang.. deutsch. 29 f. 3054.
F. montana DC. prodr. 6 p. 248 var. y; Sturm deutsch. fi. h. 38. Gna-
phalium minimum Smith fi. brit. p. 873. G. montanum Huds. fi. angl.
p. 362. Oglifa minima Rehb. fil, icon. germ. 16 tab. 55 f. 1..Q lulie,
August. Oíste aprice calcare, petri§i Intärit, diluviu. Balta, Turtaba,
Ponoare In Mehedinti; Câmpina pe laturea despre Doftana catre
17. DIICROPTIG L. gen. n. 996.

I. M. erectus L. spec. p. 1313; DC. prodr. 5 p. 460; Rchb.
ie. germ. 16 tab. 52 1. 1; Ledeb. 11. ross. 2 p. 500; Boiss. 11. orient. 3
p. 241. 0 Iulie-Septembre. Locuri arenóse, petri§i arenos. Dobrogea
peJingìt§oséua d'Intre Caracoium i Gargalicul-bulgar.
18. GNAPHALIT731 Don. mem. wern. soc. 5 p. 563.
I. G. silvaticum L. spec. p. 1200; DC. prodr. 6 p. 232 var. a;
Koch syn. p. 399; Rchb. ic. germ. 16 t. 58 f. 1; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 3056. Gnaphalium rectum Smith. engl. bot. tab. 124.
21, Iulie, August. Tuferi§e, poeni, In regiunea montanä
Clo§iani la Buza-Plaiului; TIrgujiul, Bumbe§ti ; Olane§ti; Calimane§ti.
Stani§ioara; Rimnic, Guränelea ; Léota; Buceci ; Bisca; Varatic, Aga-
piea (Grec. enum. p. 34); pe Rargu §i Pietrile-Doamnei.
G. norvegicum Gunner 1 norv. 1 p. 105 (1766) ; Sturm d.
fi. h. 38; Koch syn. p. 399; Rchb. icon. germ. 16 t. 58 f. 2 Schl. et
Lang. deutsch. 29 f. 3057. G. silvaticum var 13. fuscatum Wahlenb.
lapp. n. 803 (1812); DC. prodr. 6 p. 232. 4. August. Stanci alpine :
Buceci pe laturea septentrionalä a Costilei in Valea-Cerbului; rara.
G. uliginosum L. spec. p. 1200; DC. prodr. 6 p. 230; Koch
syn. p. 400; Rchb. je. germ. 16 tab. 67 f. 2 Schl. et Lang. deutsch. 29
f. 3061. G. ratnosum Lam. fi. fr. .2 p. 65. Iulie, August. Locuri
apätáse sau prundi§iuri pe marginea riuletelor. Valea .Motrului la
Bro§teni; Clo§iani la Buza Plaiului; Balce§ti. pe 0114 (Sab. Std.);
SYNANTHERM 30i
Horezu subt mônästire; Cälimäneti, Coziea, Brezoiu ; Bughea, Cdm-

pulung ; Corbeni; Bisca ; Agapiea spre Varatic §*1 Neamtu (Grec en.
p. 34); Bro§teni; Fdlticeni.
4. G. supinum L. syst. nat. ed. XII 3 p. 321 (1768) ; Koch
syn. p. 399; Rchb. ic. germ. 16 t. 61f. 2; Schl. et Lang. deutsch. 29
f. 3059. G. pusilum Hmnke reisengeb. p. 93 (1791). Omalotheca su-
pina DC. prodr. 6 p. 245. 21, lulie, August. Stand pe virfurile
alpine. Tutila, Godeanu ; Buceci la Omu §.1 pe Caraimanu (Knecht.)
19. LEONTOPODIUM R. Br. comp. r817 p. t23.

I. L. alpinum Cass. diet. sc. natur. 25 p.474 (1821); DC. prodr. 6
p. 275; Rchb. ic. germ. 16 tab. 56 fig. 2. Gnaphalium Leontopodium
Scop. fi. earn. 2 p. 150 (1772); Jacq. fi. austr. tab. 86; Sturm deutsch.
heft. 38; Koch syn. p. 400; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 29 fig. 3062.
Filago Leontopodium L. spec. p. 1312. Vulg. Albumeala. Flocorle.
Fl6rea-reginei. 2j Iulie, August. Pe virfuri alpine, rare ori i pe stand
deschise in regiunea subalpind pe la 1630 m. In Arge§i pe Negoiu §i
pe Moldoveanu; Buceci (Grec. enum. p. 34) ; Ceahldu (Knecht) ; Su.
ceava pe Rarëu §.1 pe Tarnite.
ANTENNARIA Gevrtn. fruct. 2 p. 410.
I. A. dioica Grtn. 1. c. tab. 167 (1791); DC. prodr. 6 p. 969;
Rchb. ic.germ.16 tab. 60 f. 2 et 3. Onaphalium dioicum L. spec. p.1199 ;
Sturm deutsch.h. 38; Koch syn. p. 400; Schlechtcl. et Lang. deutsch. 29
f. 3063. Vulg. Parpian. j. Iulie, August. Poeni, li-
veli subalpine pind in regiunea alpind (Grec. enum. p. 34). Plaiul
Osliea la Riu§etu; Galbina; Stdni§ioara pe Cozia ; muntele *tiubeanu,
Marginea i Ghitu in Argeli; Ndmäetti, Dimbovicioara, Pajerea ;
Strunga ; Predeal, Sinaia ; Piatra pe Cozla ; Môntistirea Neamtu
(Chan. exic. ; Ra.r6u.
HELICHRYSUM DC. prodr. 6 p. 169.
I. H. arenarium DC. fi. fr. 4 p.130 (1805); prodr. 6 p. 184; Koch
syn. p. 401; Gr. Godr. fi. fr. 2 p. 183. Gnaphalium arenarium L. spec.
p. 1195; Sturm deutsch. h. 38; Rchb. ic. germ. tab. 59.Vulg. Sitni-
nic. Siminoc. 71, Iulie, August. Dealuri, còste aprice, subsol ndsipos.
Cerneti, Hinova, Rogova; Vinji; Craiova ; Tirgujiul ; dealu Cätämali
11110 Zerne§ti in Covurlui; Tecuci, Tig6ne§ti; Pácani (Grec. ennui.
p. 34); in Dobrogea pe la Mricin, Isaccea spre Niculitel
Tulcea, Babadagh.
:10g COistutCTITt SISTEMAT/0
H. orientale Tournef. inst. p. 453 ; Gtertn. fruct.2 p. 404, a rare

locuri in horticultur5 subt numele de Immorta-galbend (Grec. enum.
p. 43).
22. CARPESIIIM L. gen. n. 948.

I. C. cernuum L. spec. p. 1203; DC. prodr. 6 P. 281; Koch
syn. p. 397; Rchb. icon, germ. vol. 16 tab. 92 fig. 3; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 29 f. 3051. 0 Iulie, August. Päduri, locuri um-
br6se cam umede. Comana (Vulg. Carectei).
7. Helianthe Ee Cass. Anterele necaudate, negrici6se. Pappus

nul, aristat sau coroniform. Receptaculul paleat.
23. SIEGESBECKIA. L. hort. clif. p. 442.
I. S. orientalis L. spec. p. 1269; Willd. spec. 3 p. 2219; DC.
prodr. 5 p. 495; Ledeb. fi. ross. vol. 2 p. 513. 0 s. d Iulie, Au-
gust. Locuri ruderale sterile. In Välcea (S. iberica Ul. Hoff. excurs.
an. 1864 ex Br. prodr. introd. p. LXV et exsic. !- non Willd.), pela C5-
lim5negti (Knecht. exsic.!) ; Câmpina pe lingä garduri de märäcini.
24. HIDERS L. gen. n. 932.
I. B. tripartita L. spec. p. 1165; DC. prodr. 5 p. 594; Koch

syn. p. 396; Rchb. icon. germ. vol. 16 tab. 50 fig. 1; Schlechtd. Lang.
deutsch. fi. vol. 29 f. 2995. Vulg. Iérbd-ro§ie. 0 lulie, August.
Prin locuri umede, mlägtincíse, pe lIng6 isvòre gi pèriuri rovin6se, Tian-
turi. Craiova spre Podeni gi Balta-Verde ; Predeal pe Rôgnova ; Cri-
vina ; Bucuregti, Heresträu ; Comana ; Bacäu ; Slänic ; Brogteni pe
Neagra la brinzäriea-regalä; Podu-Turcului prin lunca (Zeletinului.
2. B. cernua Willd. spec. pl. 3 p. 1716 (1800); DC. prodr. 5
p. 594; Koch. syn. p. 396. Vulg. Cirligioard. lérbei-ro§ie. 0 Iulie,
August. Prin locuri m1ägtin6se adesea josnice, pe la isv6re gi. pe lingä
pilrfuri rovineise. Alexandriea ; Märäcineni, Câmpulung; Gäegti; Pre-
deal pe Rôgnova; Sinaia; Crivina (B. cernua Grec. enutn. P. 33); Bu-
curegti ; Comana; in Dobrogea pe la Caracoium, Constanta, Murfa-
tlar etc. Variazä:
a. discoidea DC. prodr. 5 p. 594. B. cernua L. spec. p. 1165;
Rchb. icon. germ. vol. 16 tab. 50 fig. 2. Calatidele discoide aplecate.
Este forma cea mai comunä. De aceasta apartine B. orientalis Velen.
fi. Mg. p. 250 avônd portul mai amplu gi mai robust.
(3. radiate DC. op. cit. Coreopsis Bidens L. spec. p. 1281; Sturm
SYNANTHERE1E 303
deUtsch. fi. heft n. 1. Calatidele radiate ; uneori sunt specimene

avênd totdeodata §i calatide discoide;
T. minima DC. op. cit. p. 595. B. minima L. spec. p. 1165. Ca-
latidele mici, discoide, erecte; caulil simpli micutei, subliri. La Predeal
prin valea Rò§novei.
25. HELLANTHITS L. gen. n. 979.
I. H. annuus L. spec. p. 1276; DC. prodr. 5 p. 585; Koch syn.
p. 397; Rchb. icon. germ. 16 t. 49f. 1; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
f. 2997. Vulg. Fl6rea-S6relui. Sora-S6relui. 0 Iulie, August. In
cultura, fórte mult utilizatáfn Romaniea In regiunea inferi6ra.
2. H. tuberosus L. spec. p. 1277; DC. prodr. 5 p. 590; Koch
L c. Rchb. icon. germ. 16 t. 49 f. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
f. 2998. Vulg. Brojbe. Napi-porce§ti. Napi-turee§ti. Pieioarcei.
Iulie, August. Naturalizat §i intrelinut prin cultura in multe locuri
pe la téra pentru uzul economic.
Tagetes patula L.; Tagetes erecta L. spec. p.1165,vulg. Cra
Oehe§ele. Buruieni downe§ti. Wen. Vesd6ge. 0 Iulie-Septembre;
Calliopsis bicolor Rchb. mag. t. 70 syn. C. tinetoria DC. prodr. 5
p. 568. Vulg. L4psedn6ice. Q Iulie-Septembre
Dahlia variabilis Desf. DC. prodr. 5 p. 494. Dalie. Gherghine
7.1. vara;
Zinnia elegans Jacq. icon. rar. 3 tab. 589. Vulg. Zinie.
Thte In horticultura, vulgarizate in t6ta ièra prin comune urbane §i
rurale pentru podaa.
8. Anthemidem DC.Anterele necaudate, galbene. Acheniile

Cu papus coroniform.
A. Antemielee discoide homogame sau heterogame, receptacu-
lul nepaleolat.
26. ARTEMISIA L. gen. n. 945.
§ 1. Absinthium Tournef. Receptaculul vilos. Calalidele hetero-
game, florile de la circonferentä femele.
I. A. Absinthium L. spec. p. 1188; DC. prodr. 6 p. 125; Koch
syn. 401; Rchb. ic. germ. 16 t. 08 fig. 1; Schlecht. et Lang. deutsch. 29
f. 3001. Absinthium vulgare Lam, fi. fr. 2p. 45. Vulg. Pelin. Pelin-
alb. Pelinu adevérat. 71, Julio, August. Locuri ruderale, drumuri,
campuri; förte comuna (Grec. enum. p. 32). Severin; Craiova; Tirgu-
jiul ; Mimic; Possada ; Bucurelti ; Comana ; Buztiu, Bisca.; ;
AN CONSPECTIM sIsTtMATIC
Piatra; 1116nastirea !;:i Tirgu-Neamiu (Chan. exsic.!); Fälticeni, Mälin ;

Brolteni; Birlad; Vaslui ; la§i, etc.
p. grandiflora Bess. abs. n. 19 var. s; DC. prodr. 6 p. 125 sec.
descript. Calatidele mai mari, cam distante li pedicelele ceva mai
lungi; foile mai putin albici6se. Drumuri pe dealurile despre Schitu!-
Rafaila in Vaslui.
§. 2. Abrotanum Tournef. Receptaculul glabru. Calatidele hete-

rogame ; florile de la circonferenLä femele, cele interne hermafrodite
tea fertile.
%.1
2. A. Abrotanum L. spec. p. 1185; DC. prodr. 6 p. 108; Koch

syn. p. 404; Rchb. icon. germ. 16 t. 134 f. 2; Schlechtendal et Lang.
deutsch. 29 f. 3006. -- VulgarizatA prin grädini de orme §i pe la tar%
sub numele de Lemnu-Domnului. Lemnuli. -- 'n, August. Bucure§ti,
CAmpina; Mönästirea Nearntu.
A. pontica L. spec. p. 1187; DC. prodr. 6 p. 109; Koch syn.
p. NA ; Rclib. ic. germ. 16 t. 150 f. 3; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
f. 3007. Vulg. Pelin. 21, Iulie, August. Locuri inculte sterile sau cam
grate. Drägl§iani; Crivina; Bucure§ti; Comana; Beceni (Gr. en. p. 33).
A. austriaca Jacq. in Murr. syst. p. 741 (1774); Jacq. fl.
austr. I t. 100; DC. prodr. 6 p. 112 except. var. (3, y, a; Koch syn.
p. 404; Schlechtd. et Lang. 29 f. 3008. Vulg. Pelin. 2I, August,
Septembre. Campuri §i locuri aprice, sterile (Grec. enum. p. 32). Bu-
curesli; Bugu, Beceni, Bisca; Bräila; Focliani; Dobrogea. De alt-
minterea, fórte comunA" in tátl Ora in regiunea cAmpiilor §i a ste-
pelor ristre.
A. vulgaris L. spec. p. 1188; DC. prodr. 6 p. 112 var. y ;
Koch syn. p. 406. A. vulgaris communis Ledeb. fi. ross. 2 p. 586;
Rchb. ic. germ. 16 t. 147 f. 1; Schlechtd. et Lang. deutch. 29 f. 3011.
Vulg. Pelinaritd. Petin-negru. 21, August, Septembre. Locuri inculte
li ruderale, drumuri, pe ling päduri, câmpuri (Grec. enurn. p. 33).
Strähaea, Bro§teni; Rimnic; Gfie§ti; Câmpulnng; Vulcana ; Crivina,
Ciocäne§ti , Bucure§ti ; Vaslui , Rafaila ; Bacäu ; Neamtu (Chan.
exsic.); Mälin, Fälticeni ; Ia§i.
p. sericeo-fomenfulosa. Caulii, ramurile §i fata superieírá a foilor
arachnoideu-tomentukise, tomentul albicios.Bucure%ti, Cotroceni
spre Roliu.
y. lafiloba Ledeb. fi. ross. p. 587 sec. descriptione. Foile pe de-
subt mai putin deng-toment6se §i mai putin dissecte, laciniile lätícele
SYNANTHEREE 305
intregi sau cam intregi, virful lor rotundat sau subrotundat. Pe

linga paduri la Comana.
A. eriantha Ten. viagg. in Abruzz. p. 91 (1830). A. Baum-
gartenii Bess. abrot. n. 59 (1832). A. spicata (3. eriantha DC. prodr. 6
p. 118. A. Villarsii Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 130 (1850). A. spicata Ro-
chel rar. banat. tab. 34-non Jacq. Absintihum petrosum et A. spicatum
Baumg. en. transs. 3 p. 90 (1816)- non aliorum. Iulie, August.
Stanci in regiunea alpina. Godeanu; Papu§ea; Buceci; Ceahläu (Knecht.)
A. annua L. spec. p. 1187; DC. prodr. 6 p. 119; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 592. Vulg. Pelinitet. Vifuria. Q Iulie - Septembre. Lo-
curi ruderale, ziduri, aramaturi, garduri, trotuare putin frecuentate,
In regiunea campéna; fòrte frecuenta in Olteniea §.1 Munteniea (Grec.
enum. p. 32), mai cu seama in Bucure§ti §i ptin pregiurimile sale ; pe la
Comana ; apoi in Moldova pe la Piatra, Bro§teni, Falticeni, Ia§i.
§ 3. Dracunculus Bess. Receptaculul glabru. Calatidele hetero-
game ; florile de la circonferenta femele, cele interne hermafrodite §i
partial fertile.
A. arenaria DC. prodr. vol. 6 p. 91 (1837) ; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 561; Boiss. fi. orient. 3 p. 362. A. pauciflora M. b. Bieb. fi.
t. 2 p. 290 (1808) excl. synon. -non Stechmann. A. sabulosa Willd. sec.
Ledeb. 1. c. '4 August, Septembre. Prin dunele maritime ale ter-
milor marei Negre la Constanta subt vif, asemenea de la Tabacarie
spre Mamaea : A. salsoloides Br. veget. dobr. -non Willd. (!) Specie rara.
A. camp estris L. spec. p. 1185; DC. prodr. 6 p. 96 exclus.

var. (3; Koch syn. p. 405 var. 7; Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 29
f. 3009. A. lednicensis Rochel in Rchb. germ. exc. p. 220 sub n. 1362
et deutsch, fi. vol. 16 p. 84 n. 20. Affinis A. inodora M. Bieb. fi. t. c. 2
p. 295 (1808) var. a Steveniana DC. prodr. 6 p. 9; Blocki exsic. !
plantà è Galizia et Podolia - sed non A. inodora Willd. A. insipida
et A. collina Schur enum. transs. p. 322 (1886). Vulg. Pelin-nemi-
rositor. 21, August, Septembre. Locuri nasip6se sau argilo-glareòse
In pärtile de jos pe la Calimane§ti, Rimnic; Crivina (Grec. enum. p. 32
et in Br. prodr. p. 276).
sericea Fries. novit. ed. ann. 1828 p. 266; Koch syn. p. 405;
Schur enum. transs. p. 322. --Pe stand la locuri cu nasip sau argilä
glareòsa. Valea Oltului de la Coziea in sus pe Narotu §.1 F6rfeca; pe
inaltimele Siretului la Barbo§i, multa. Acésta varietate, prin portul
Oinfáti§area sa, sémanämult Cu A. inodora Bieb. fi. t. c. 2 p.295 var. fi.
306 CONSPECTUL SISTEITATIC
Mecum DC. prodr. 6 p. 96 (!); insä la planta néstra laciniile foilor cau-
linare §i radicale sunt cu mutt mai lungi dar lineare, involucrul calati-
delor aprépe cu totul glabru §i calatidele unilateral-nutant dispuse.
10. A. scoparia W. etKit. rar. hung. t. 65(1801); DC. prodr. 6
p. 99; Koch syn. p.405; Rchb. ic. germ. 16 tab. 146; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 29 f. 3010. Vulg. Pelin-de-meituri, Pelin-de-pureci.
August, Septembre. Cámpuri mai ales pe la petri§iuri sau locuri
ntisipése, locuri ruderale urbane §i rurale (Gree. enum. p. 33). Bro§-
teni pc Motru ; Craiova ; Rimnic, Cdlimäne§ti pinä spre Riu-Vadului ;
Campina ; Crivina, Buftea, Bucure§ti ; Comana ; Fete§ti; Bräila,
II. A. Dracunculus L. spec p. 1189; DC. prodr. 6 p. 97 var.
a; Koch. syn. p. 406; Rchb. ie. germ. 16 tab. 150; Sehlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 3012. Oligosporius condimentarius Cass. bull. phil.
ann. 1817. Vulg. Tarhon. Tarahon. C) Iunie, Iulie. Naturalizatä
§1 mult cultivatä in tétä téra pentru uzul eulinar (Grec. euum. p. 32).
§ 4. Seriphidium Bess. Receptaculul glabru ; calatidele homogam e

A. Santonicum L. spec. pl. p. 845 edit. 1753 exslus. syn.
Lobelii; Fritsch in A. Kern. sched. spec. n. 2261. A. salina Willd.
spec. pl. 3 p. 1834 (1804). A. maritima (3. patens Neilr. flora von
nieder-cesterr. p. 353 (1859). A. tnaritima T. salina Koch syn. p. 406.
?J. August, Septembre. Locuri särate in regiunea §esurilor meridio-
nale. Comana in lunca Cilni§tei pe ling calea feratä §i spre Gradi§tea;
Bräila, Lacul-Särat ; Beceni (A. nutans Gree. enum. p. 33); pe llngl
lacurile grate d'intre Tirgul-Frumos §i Cotnari in Moldova; In Do-
brogea kale frecuentä intre Cerna-Vodä. §i Megidie, Intre Tuzla, Con-
stanta, Mamaea, Caracoium §i Gargalie.
monogyna Wolff in A. Kern. sched. spec. n. 2265 (1893); Ledeb.
fi. ross. 2 p. 573 ex p. exclus. synon.. A. tnonog yna 1W. et Kit. rar.
hung. 1 p. 77 tab. 175 (1802). A. maritima var. erecta Neilr.loe. cit.
Tot prin asemenea locuri §i, impreunä cu forma lineanä, in acelea§i
localitäti citate.
27. TANACETIM L. gen. n. 944.

I. T. vulgare L. spec. p. 1148; DC. prodr. 6 p. 128; Koch syn.
p. 407; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3014. Vulg. Vetricea.
Ferecea. Burianei-de-ceas-r6O. 21, Iulie, August. Pe ling5. drumuri §i
garduri, pe cámpuri §i pe la locuri inculte, lunci, pruntiliuri; plantä
/Corte comunä prin tag téra (Grec. enum. p. 33). Craiova, Rubäne§ti ;
SYNANiBAREE 307
Rimnic, Calimane§ti; Titu, Ghergani; Crivina, Buftea ; Bucure§ti ; Co-

mana; Brebu, Cämpina; Odobelti; Nearntu ; Boto§iani, Agafton; in
Suceava pe la Dolhasca, Faltieeni i la Bro§teni.
f3. crispum DC. 1. c. Foile cu mult mai incisate §.1 crispate.Vul-
tureanca ; Piatra; prin grädini rurale.
2. T. boreale Fisch. in DC. prodr. 6 p. 128; Ledeb. fi. ross. 2
p. 602 ex descriptione et ex loco natale a. Guébhard in Br. prodr.
prtefat. p. XXV et XL. 21, Iulie, August. Prin stufurile d'intre Du-
näre §i Brate§i la Galati spre Reni pe la poduri, cu Senecio auratus in
consortiu.
Inteadevèr, planta acésta de la prima vedere se deosebe§te de
T. vulgare prin segmentele §i laciniile foilor, fiind lanceolate §i profund
serate, seraturele cu mult prelungi §.1 acuminate, capitulele dispuse in
larga paniculä corimboida fòrte lax5. §i par mai märicele ; acheniile
fara pappus sau avénd o coronulä putin apretiabilä. Specie rara
pentru flora nósträ.
B. Antemidee discoide homogame sau heterogame; receptaculul

paleolat.
28. SANTOLINA L. gen. n. 942.
I. S. Chamm.Cyparisua L. spec. P. 1179; Willd. spec. pl. 3
p. 1797 ; DC. prodr. 6. p. 35 var. a.; Koch syn. p. 407. Achillea Cha-
mce-Cyparisus Rchb. fil. ; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 29 fig. 3030.
Popul. Lemnu-Maicei-Domnului. Poala-Maicei-Domnului. 1-2 Iulie.
August. Prin grädini rurale §i urbane, (Grec. enum. p. 33) introdusä

§i vulgarizatä pentru simbolul i aroma sa.
C. Anternidee radiiflore, receptaculul paleolat.

29. ACHILLEA L. gen. n. 646.
§ 1. Ptarmica Tournef. Calatidele cu vre-o 10 flori radiate; ligu-
lele albe §i cat involuerul de lungi.
I. A. Schurii Schultz-Bip. cester. bot. zeit. ann. 1856p. 300. Bar-
mica tenuifolia Schur enum. transs. 327 (1866). Anthemis alpina Bautng.
enum. transs. 3p. 145 et Auct. transs. plur. - non L. A. tenuifolia Schur.
verh. d. siebenb. ver. ann. 1851 p. 171 et ann. 1859 p. 134; Schott analec.
bot. p. 6; Griseb. et Sch. it. hung. 1852 P. 509. -- 2f, Iulie, August.
Pe stanci in regiunea alpinä. Negoiu ; Päpura; Buceci la Schitul
Ialomita (Br.)! la Poeana-Stanei, pe Babele, pe Costila, frecuenta;
Ceahlau ; Pietrile-Dòmnei.
A. Ptarmica L. spec. p. 19266; Koch syn. p. 407; Rchb. ic.

germ. 16 tab. 1923 f. 1; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 29 f. 3016.
Ptarmica vulgaris DC. prodr. 6 P. 23 exclus. variet.; Ledeb. fi. ross. 2
p. 529. Vulg. lérbel-de-strelnutat. Iulie, August. Mici tuferip pe
cóste. Craiova pe la statiea Carcea ; Foc0ani.
A. cartilaginea Ledeb. ex Bess. in litt. ann. 1831. A. Piar-
mica Auct. nonull. - non L. Ptarmiea cartilaginea Ledeb. fi. ross. ?p. 530.
P. vulgaris DC prodr. 6 p. 23 var. a ; Rhcb. ic. germ. 16 tab. 123 f.3
sub Achillea. Vulg.. Rotople-albe. Stranuttit6re. t Mlle, August. Tu-
ferie mici pe dealuri la locuri cam umede. Ia0 pe la Socola.
A. lingulata W. et Kit. rar. hung. tab. 2 (1799); Willd.
spec. 3 P. 2190 (1800) ; Baumg. enum. transs. 3 P. 139; Rchb. icon.
germ. 66 tab. 121. Ptarmica lingulata DC. prodr. 6 p. 21. Iunie,
Iulie. Liveli pe c6ste petr6se uscate. Schitul-Predeal.
§ 2. Millefolium Tourn. Calatidele a cate 5 flori ligulate radiale ;
ligulele pe jumaate mai scurte de cat involucrul ; foile pinatilobate
sau pinatipartite, segmentele incise, sectate sau pinatipartite.
* Ligulele roze, albe sau albiciòse.
A. tanacetifolia All, flor. pedem. 1 p. 183 (1785); DC.
prodr. 6 p. 25; Rchb. icon, germ. vol. 16 tab. 136. A. magna Roch.
rar. banat. tab. 32 fig. 68 et 69 -non alior. A. tanacetifolia [3. purpurea
Koch syn. p. 411. Vulg. C6da-§oricelului. j.. Julie, August. Liveli
montane 0 prin vai montane. In Suceava pe Bida, pe Rarèn i in cheile
(strimtorile) Barnarului, frecuenta.
A. distans W. et Kit. ap. Willd, spec. pl. 3 p. 2207 (1800).
A. magna All, flor. pedem. tab. 53 (1785) non L. A. dentitera DC. fi. fr. 5
suppl. P. 485 (1815); ejus. prodr. 6 p. 25; Rochel. rar. banat. tab. 38
fig. 70 et 71 borne. A. tenacetifolia . dentifera Koch. syn. p. 411;
A. pseudo-tanacetifolia Wiezb. ap. Rchb. icon. germ. vol. 16 tab. 136
fig. 2 (Heuff. en. ban. p. 98; Heimerl in A. Kern. sched. 3 p. 120).
Vulg. Cdda-§oricelului. Iulie, August. Päduri, poale de paduri pe
ceoste 0 pe stand in regiunea montana inferi&a. Clo0ani la Buza-
Plaiului, valea Cernei pe cracu Bulzului; Tismana; Lainici; valea Oltului
pe la Coziea i Stankioara ; DImbnvicioara, Valea-Muierei, Pajerea ;
Predeal, Bu0eni, Sinaia; Brebu, Slänic in Prahova ; in Suceava pe.
Stani0oara laturea despre BaRea.
p. stricta Koch op. cit. A stricta Schleich. cat. pl. helv. 4 p. 5
(1821); A. Kern. sched, fase. 3 p. 119. A. magna var. alpina Rochel
SYNANTHEREE 309
rar. ban. p. 73 fig. 69 (1828). Pe stanci montane in regiunea al-

pinä gi subalpinä. Negoiu; Ghitu; Buceci.
A. lanata Spreng. syst. veg. 2 p. 601 (1826); Rchb. icon.
germ. 16 tab. 137 f. 2; an L. spec. p. 1267? (vid. A. Kern. op. cit.
1). 118). August. Prin locuri petróse i cu iérbl, pe Una
päduri pe dealuri in regiunea subalpinä. i submontanä. Bugteni, Si-
naia ; Slänicu din Prahova.
A. pannonica Scheele in linn. ann. 1814 p. 471; Heimetl
in A. Kerner Sched. fase. III p. 117. A. Millefolium 7. lanata Koch syn.
p. 410 (1843); Rchb. deutsch. fi. vol. 16 p. 78; Neilr. fi. nied. cester.
. 342 (1859) - non Spreng. 1. c. J. Iunie - Septembre. Pe cam-
pad, pe caste la locuri aprice inculte. Ciocänegti, Chitila ; Comana ;
Hui; Birlad ; Dobrogea pe la Mäcin, Isaccea spre Niculiel i Cocogi,
Tulcea spre Marighiol.
A. faillefolium L. spec. p. 1267; Sturm. deutsch. 1 h. 10
malè; DC. prodr. 6 p. 24; Koch. syn. p. 410; Rchb. icon. germ. 16
tab. 135; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3027 optimè. Vulg.
Pe la locuri cu iérbä, poeni, liveçli, drumuri, gar-
duri ; din regiunea subalpinä inferioarä pind tad regiunea campiilor
(Grec. enum. p. 33). Filiagi; Rimnic, Govora; Bucuregti; Vaslui, Ra-
faila ; Neamtu (Chan. exic.); Brogteni, Bapgea, Stanigiésra etc.
(3. collina Becker in Rchb. germ. exc. p. 850 (1832); Koch. syn.
p. 410. Pe dealuri gi caste la locuri aprice. Craiova ; Buftea, Chi-
tila; Sinaia; Brebu; Vaslui, Lipovät ; Iai ; Botogiani, Agafton.
7. alpestris Wimm. et Grab. fi. siles. 2 p. 169 (1829). in Su-
ceava pe muntele Bida.
A. asplenifolia Venten. pl. nouv. jardin. M. Cels p. 95
tab. 95 (ann. revol. VIII =-- 1800). A. Millefolium fi rubra Sadl. fi.
pest. 2 p. 286 (1826). A. Millefolium (3. crustata Rochel rar. ban. f. 65
(1828). A. rosea Dest hort. paris. ed. 3 p. 181 (1829). A. scabra Host.
fi. austr. 2 p. 512 (vid. Koch. syn. ed. 2 p. 411; Borb. in 4.. Kern.
sched. fasc. III p. 116). A. tenuis Schur. en. transs. p. 239 (1866).
Iunie, Augut. Livegi la locuri rècorase, pe castele dealurilor. In
Mehedinti pe la Brogteni; Craiova, Rubänegti; Tirgujiul; Mega;
Piatra din Neamtu.
II. A. setacea W. et Kit. rar. hung. tab. 80 p. 82 (1802) et in
Willd. spec, 3 p. 2212 (1800) citata; DC. prodr. 6 p. 25; Rchb.
deutsch. vol. 16 p. 79 et tab. 137 f. 1; A. polyphylla Schleich. A. Mille-

folium ç. setacea Koch syn. p. 411. 21, Iunie -August. Locuri sterile,
garduri, ziduri, cdmpuri §i drumuri; planta frecuenta (Grec. enum.
p. 33). Severin ; Craiova; Cdmpulung; Titu; Ciocane§ti, Peri§i, Bu-
cure§ti ; Comana; Alexandriea; Buz6u; Sloboziea,Fete§ti; Bacau; Ia§i,
orogari.
A. getica.Rädacina repenta, adesea multicauld; caulii
adscendent-erecti, ei §i foile albo-cenu§il §i flirte lanato-vilqi p8m1 subt
capitule; foile lastarilor sterili oblung-lanceolate ca configuratie, limbul
tripinatisect, laciniile dngust-lineare, limbul foilor caulinare medii §i
inferbire bipinatifid §ilaciniile acestora in cdtva mai läticele, limbul foi-
lor superi6re pinatifid, segmen tele lor putin sau aprópe nul laciniate,
la baza sunt auriculate, rachisul tutulor intreg nearipat ; corimba
descompusa, capitulele congeste, micutele, cam oblungi, oval-cilin-
drice, de un verde cu reflex cupreu dupä uscare ; foliolele periclinice
ovate, obtuse cu o nervura dorsala accentuata, pe margine hialino-
membranacee rara linie Oche§e; ligulele rotunde prea putin crenulate
sau intregi, mai scurte de cdt jumatatea periclinului, de un alb-laptos.
Planta ce exhala multa od6re forte aromatico-balsamica. 71, Maiu,
Iunie. Petri§iuri, locuri aprice pe ling drumuri, §ianturi sau gropi
uscate. Bucure§ti spre Herestrau.
Aceea cu care planta néstra seamana fiírte bine este Achillea
odorata var. virescens Fenzl in Tchih. Asia min. II p. 264, ale cariea
sinonime sunt: A. odorata Koch syn. ed. 2 p. 412 (-non L.), A. vi-
rescens Heimerl in A. Kern. sehed. Ill p. 123, ast-fel precum aceasta
se gäse§te imprejurul Triestului. Atit numa ca, planta ruístra este mai
robusta §i cu putin mai inalta in ceea ce prive§te caulul ; la unele
exemplare laciniile foilor caulinare sunt cu putintel mai desvoltate.
Daca aceasta planta nu s'ar considera identica cu aceea din ve-
cinatatile Triestului, cel putin se pote admite a fi in multä afinitate.
A. crithmifolia W. et Kit. rar. hung. tab. 66 (1802) et in
Willd. spec. pl. 3 p. 2207 (1800) citata ; DC. prodr. 6 p. 25; Rchb.
deutsch. vol. 16 p. 78 et tab. 134; Heuff. en. ban. p. 98; Schur en.
transs2p. 330. A. nobilis Rochel rar. ban. tab. 32-non L. 7.1, Iunie,
Iulie. Locuri petròse pe cOstele muntilor in regiunea infericira subal-
ping §i alpestrg. Ve'rciorova, Bresnita, Cerneti pe dealurile Iorgutovei ;
valea Oltufui de la Cglimane§ti in sus ping la Gura-Lotrului, frecuenta.
Specie ce, la noi, este ping acum observatä numa in 01 teniea.
13. 6anatica Kit. in DC. prodr. 6 p. 29 pro specie; Heuff. enum.
SYNANTHERE2E 311
ban. p. 99; Schur en. transs. p. 330. Foile tenuisecte, laciniile lineari-
setacee. Tot prin asemenea locuri. Caneni, Riu-Vadului.
A. Neilreichii A. Kern. cest. bot. zeit. XXI (1871) p. 141;
Heimerl in A. Kern. sched. fasc. ITI p. 122. A. nobilis et A. Neilreichii
Grec. enum. 1880 P. 33. 21. Iunie - August. Câmpuri, céste ; subsol
glareoso-argilos, la locuri aprice expuse. Peri§i, Buftea, Chitila, Cio-
cane§ti, Bucure§ti; Comana; In Dobrogea pe la Murfatlar, frecuenta.
Prea putin se deosebe§te de A. nobilis L. ce cre§te in Europa
occidentalä, dar nu §i in cea orientala. A fost confundata i luatti
drept A. nobilis L. de cei mai multi botani§ti din trecut. L. Simkovici,
in enum. transs. p. 320, o considera identica cu A. punctata Ten. fi.
nap. 2 p. 253 (1820) -non Mcench meth. p.603 (1794).Heimerl (loco
cit.), de §.1 nu constata o deosebire caracteristica intre planta din munlil
Abruzzesi din Italiea meridionald, descrisa de Tenore sub num ele de A.
punctata (=A. ochroleuca Ehrh. beitr. 7 p. 166 ann. 1792, DC. prodr. 6
p.30) §i Intre planta din Panonia §i Europa australo-orientala descrish
de Kerner subt numele de A. Neilreichii. totu§i se pronuniá cu oarecare
rezerva asupra identitätei acestor dond plante. Este de dorit un studiu
mai atentiv spre a se stabili adev6rata deosebire ce ar fi intre dênsele,
daca deosebire existä, i denumirea ce trebue sa aibä.
* * Ligulele ochroleuce sau galbene.
A. pectinata Willd. spec. pl. 3 p. 2197 (1800); DC. prodr. 6
p. 28; Ledeb. fi. ross. 2 p. 535. Rchb. deutsch. fi. vol. 16 p. 76 et
tab. 150 f. I; A. ochroleuca W. et Kit. rar. hung. P. 33 tab. 34 (1802)
- non Ehrh. Iunie, lulie. Locuri aprice inculte argilo-glareise :
Mäcin pe la poaleie muntelui Suluc ; platou/ de la 'Copadin (A. pseu-
dopectinata Janka).
A. depressa Janka brev. turcic. 2 p. 5 (1873) ; Boiss. fi.
orient. 3 p. 262; Velen. fi. bulg. P. 267. Iunie, Iulie. Stanci pe-
tr6se. Muntele Consulu In Dobrogea la Alibeichioi (Br.)
A. compacta Willd. spec. pl. 3 p. 2206 (1800) ; Rochel
rar. ban. tab. 32 fig. 67; DC. prodr. 6 p.28; Heuff. enum. banal. p. 97;
Neilr. diagn. P. 68. A. glonzerata M. Bieb. fi. t. c. suppl. p. 585. (1819).
A. coarctata Poir. encycl. meth. suppi. 1 p. 94 (1810). A. sericea Janka
in linn. vol. 30 ann. 1859 p. 579. 4. Iunie, Iulie. Locuri petrèse
uscate aprice. Vérciorova, Severin ; Craiova spre Trei-Fônta'ni; Slo-
boziea, Doice§ti ; Galati spre gura Prutului; in Dobrogea pe la Isaccea,
Tulcea, Constanta, Copadin, frecuenta.
312 CONSPECT17I, SISTEMATIC
A. millefoliata.Raddcina virtósá monocefalä unicaulä §i

Cu lastari ce port foi radicale; caule ca de 30 cm erect, drept sau cam
flexuos §i ramificat, ramurile intinse; caulul §i ramurile solide, be"-
terse ; foil e radicale de o configuratie oblung-lanceolatä, petiolate, cele
caulinare §i rameale §esile §i descresaride, la bate limbul bipinatisect,
segmentele sau laciniile lor mici, u§ior distante, lanceolate §i pinat-
divizate in lacinule micutele linear-dnguste, intregi sau pinatifide cu
vOrfurile acute, rachisul august nearipat §i Cu cateva lacinule p'intre
lacinii; caulul, ramnrile §i mai ales foile inferlóre §i radicale dens
'Anise §i subcanescente, pe fata superióra a foilor rameale se observä
§i multime de puncte glandulare cam lucide; ramurile se termin in
cate o corimba descompusä, compacta §i convex/ av "end numen5se
calatide turbinate cu florile galbene, pedicelele tomentóse ; foliolele
involucrului oblungi, obtuse §i palide; ligulele trilobate, diforme §i cu
putin intrec jumkatea involucrului. Iunie, lulie.
Hab. Locuri aprice, sol petros cu putin strat de pam'ent humifer
pe desupra. In Dobrogea pe platoul de la Copadin.
Tótá planta exa1á o odóre aromaticä. forte. Prin portul axei cau-
linare i al ramificatiei seamOna cu Achillea leptophylla, cu deosebirea
ca acésta are raptura mult mai ierbacee, iar nu solidä, épana §i b54ós6
apoi foile §i corirnbele sale sunt cu totul de altä fripturä.: foile searan
fórte mult cu acelea de la Pyrethrum millefoliatum-pentru care mo-
tive am dat numirea specified- , insa cu mica diferentä cá laciniile
§i lacinulele foilor sunt mai mënuntele §i mai distante; corinnbele §1
calatidele sale sémän apreppe exact cu acelea de la Achillea compacta
A. leptophylla M. Bieb. fi. t. c. 2p. 355 (1808); DC. prodr. 6
p. 29; Ledeb. 11. ross. 2 p. 536; Boiss. fi. orient. 3 p. 262; Lindem.
fi. chers. p. 317. Iunie, Iulie. Locuri aprice glareoso-argihíse.
In Ialomita pe la Sloboziea §i Doice§ti ; in Dobrogea pe la Caracoium,
Gargalic, Periclie.
80. ANTHEM'S L. gen. n. 645
§ 1. Scuamele receptaculare oblungi, scarióse, veal lacerato-

dentat.
I. A. carpatica W. et Kit. ap. Willd. spec. 3 p. 2179 (1800).
Pyrethrum alpinum Baumg. enutn. transs. 3 p. 103 (1816) - non Willd.
op. cit. p. 2153; A. styriaca Vest. syllog. soc. bot. ratisb. 1 p. 12;
Rchb. icon, germ. vol. 16 tab. 112. A. Kitaibelii DC. prodr. 6 p. 7
(1837)- non Spreng. A. montana Koch syn. p. 415 (1843)-non L.
SYNANTHEREA 818
A. carpatica [3. sericea Heuff. enum. ban. p. 100. 21, Iulie, August.
Päsciuni gi stand in regiunea alpinä. Paringu (J. Barth exsic.); Ne-
goiu ; Oiticu ; Buceci pe Caraimanu (Grec. enum. p. 33).
(3. pyrethriformis Schur enum. transs. p. 335 (1866) pro specie ;
Simk. enum. transs. p. 316. A. carpatica var. abbreviata Schott et
Kotschy exsic. n. 154. Pe Tutilagi Godeanu in Mehedinti; pe Buceci
la Omu locul. clasic (Knecht.)!
§ 2. Scuamele (paleolele) receptaculare lanceolate sau oblungi,

virful subit terminat in mucron rigid subtirel acut.
Receptaculul matur convex sau hemisferic. Acheniile tetra-
gonal-comprimate, coronulate sau necoronulate.
A. tinctoria L. spec. p. 1263; DC. prodr. 6 p. 11; Koch.
syn. p. 413; Rchb. icon. germ. vol. 16 tab. 119; Schlechtd. Lang.
deutsch. vol. 29 f. 3031 a. genuina: calatidele radiate. Vulg. Fl6re-
de-perind. lérbei-de-perina. 2j, Iunie, Iulie. Campuri, cöste, pe la
drumuri gi holde; specie vulgarä (Grec. enum. P. 33). Vêrciorova, Se-
verin ; Craiova; Caracäl ; Rimnic ; Vultureanca, Ionegti ; Alexandriea ;
Comana ; Ciocänegti, Chitila, Bucuregti; Perigi, Crivina; Brogteni in
Suceava; Vaslui, Munteni; Botogiani; in Dobrogea, frecuenta.
1:t. discoidea. Calatidele neradiate. Filticeni prin táth impreju-
rimea, singura forma de A. tinctoria ce am intalnit aci.
A. Fussii Griseb. et Sch. iter hung. P. 338 (1852). A. auran-
tiaca Schur öst. bot. zeit. ann. 1858 p. 22 solum nomen. A. chrysantha
Schur enum. transs. p. 331 (1866). 2i. Iulie, August. Val umede
umbrese in regiunea montanä sub alpinä. Muntele Coziea la StAni-
gioara; Päpugea; Rucär spre Pajerea; &iced; Predeal; in Suceava
prin cheile Barnarului.
A. maorantha Heuff. inflora ann. 1833 vol. 1 p. 362; Rchb.
icon. germ. vol. 16 tab. 120 fig. 2 optimè; Heuff. enum. ban. p. 99;
Neilr. diagn. P. 68. 21, Iulie, August. Paduri, tuferige pe c6ste gi
prin Valle montane. Muntil Cloganilor pe Osliea gi Bulzu in valea Cer-
nei ; in Välcea pe Galbina.
A. austriaca Jacq. fi. austr. 5 p. 22 tab. 444 (1778); DC.
prodr. 6 p. 11; Koch syn. p. 413 ; Rchb. icon. germ. vol. 16 tab. 118
fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 29 fig. 3032. 0 Iulie, August.
Campuri, cranguri, pe ling:a gi prin holde; specie comunä. Craiova; Io-
negti, Morteni; Ciocänegti, Perigi ; Chitila , Bucuregti; Giurgiu, Co-
mana, Ploegti, Bäicoi ; Odobegti ; Braila, Galati; Ffilticeni.
Bi4 CONSPÉCTIIL SISTEMAtO
2. Receptaculul matur prelung, cilindraceu sati conic. Acheniiie

obtus-tetragonice cu muchiile netuberculate.
A. ruthenica M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 330 (1808); DC. prodr. 6
vol. 16 tab. 114 fig. 1; A. pontica D'Urv. enum. p. 114 (1822)-non
Willd. A. Neilreiclii Ortm. zool. hot. gesel. ann. 1852 vol. 2 p. 55.
0 Iunie- August. Campuri aprice, pe mici cdste rupte pe ling cai,
locuri inculte. Vèrciorova, Severin, Hinova; Alexandriea ; Ione0i,
Vultureanca ; Sloboziea, Bora, Fete0i; Buzgu ; Tecuci, Tigane§ti;
Vaslui; In Dobrogea pe la Mein, Ienisala, Constanta.
[3. monocephala. Prin locuri glareoso-näsipóse de lcess pe linga
calea ferata la Fete0i.

A. arvensis L. spec. p. 1261; Sturm deutsch. heft 27; DC.
prodr. 6 p. 6; Koch syn. p. 414; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 152; Rchb.
icon, germ. vol. 16 tab. 113. Vulg. .Romaniyi-pr6stei. 0 Iunie,
Iulie. Campuri, prin grane, pe la drumuri, prin comune rurale 0 ur-
bane In locuri inculte. Craiova ; Horezu, Minnie ; Ione0i, Vultureanca;
Coman a; Bucure0i; Peri0, Crivina, Ploe0i ; Birlad, etc. ; specie
vulgara.
[3. Haynaldiana Janka cest. bot. zeit. ann. 1856 p. 1; Simk. enum.
transs. p. 34. A. aurkulata Griseb. et Sch. iter. hung. p. 339 (1852);

Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 78; ejus enum. transs. p. 332
-non Boiss. diagn. ser. 1 p. 5 (1844). Locuri glare6se, aprice, prun-
ti0uri, drumuri. Ione0i, Cacova, Vultureanca; pe Ialomita intre
Peri0, Crivina; Bacure0i; Urlati pe Cricov catre Valea-Boului
Braila.
§. 3. Scuamele (paleolele) receptaculare lineare setacee ascu-

tite. Acheniile cu cate lece muchif egale 0 tuberculate (gen. Maruta
Cass.)
A. Cotula L. spec. p. 1261; Koch syn. p. 414; Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. 153; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 29 f. 3035. Maruta Co-
tula DC. prodr. 6 p. 13; Rchb. icon. germ. vol. 16 tab. 109 fig. 1.
Maruta fcetida Cass. diet. se. nat. vol. 29 p. 174 (1821). Vulg. Mo-
selel-prost, .Romanilet-putur6sel. 0 lunie-Septembre. Locuri rude-
rale 0 inculte, pe linga cal 0 garduri; plantä vulgara (Grec. enum.
p. 33). Severin; Craiova; Tirgujiul; Horezu; Rfmnicu, Calimane0i ;
Pite0i; Campulung; Vulcana; Ione0i, Vultureanca ; Comana ; Bucu-
re0i, Mal, Peri0; Urlati, Valea-Boului; Braila, Galati ; Birlad ;
Vaslui ; Iali; Bototiani; Dobrogea.
SYNANTHERVE 81
D. Antemidee radiatiflore cu receptaculul nepaleolat.

31. MATRICARIA L. gen. n. 967.
§. 1. Matricaria Vis. Receptaculul conic. Acheniile cilindracee,
fata dorsal/ netedä, cea ventral/ 5 -costatà, coistele subtirele, cre§te-
tul necoronat.
I. M. Chamomilla L. spec. p. 1256; DC. prodr. 6 p.51; Gren.
Godr. fi. fr. 2 p. 148; Rchb. ic. germ. 16 tab. 106; Schlechtendal et
Lang. deutsch. 29 f. 3049. M. suaveolens L. fi. succ. p. 297 et herb.
sec. Hartm. -non Koch syn. p. 416 cujus slirps est Anthemis lithuanica
Bess. Vulg. Romanget. Romanga-bund. Matricea. Mo§-gel. 0 Iunie,
Iulie. Locuri ruderale, virane sau inculte, drumuri, câmpuri;
comunä. (Grec. enum. p. 33). Cerneti; Craiova ; alimAne§ti, Rimnic ;
Câmpulung ;. Titu, Ciocane§ti, Peri§i, Bucure§ti; Comana; Neamtu
Chan. exsic.!); Fälticeni; Bro§teni; Foc§iani; Galati; Constanta.
§ 2. Chamcemelum Vis. Receptaculul deprimat sau convex. A-

cheniile obpiramiclale comprimate, fata dorsal/ convex/ necostatä,
cea ventral/ bisulcatä si cu 3 c6ste gr6se, cre§tetul coronat sau ne-
coronat.
M. Inodora L. fi. suec. p. 297 (1755); DC. prodr. 6 p. 52.
Chrysanthemum inodorum L. spec. p. 1253; Koch syn. p. 419; Rchb.
ieon. germ. 16 tab. 94 fig. I; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3047.
Tripieurospermum inodorum C. H. Schultz Bip. ueb. tanac. p. 32(1844);
Koch syn. add. p. 1026. Chamcemelum inodorum Boiss. fi. or. 3 p. 327.
Vulg. Romanget-neadearatet. Romangei-nemirosit6re. Mggel prost.
Maiu-August. Tot prin asemenea locuri ca §i precedenta, adesea
impreun/ (Grec. enum. p. 33). Severin, Cerneti; Craiova; Titu; Cio-
cane§ti, Perk', Bucure§ti; Alexandriea; Comana ; Cämpina ; Buz6u,
Neamtu (Chan. exsic.!); Fälticeni; Boto§iani.
M. trichophylla Boiss. diag. ser. I fasc. 6 p. 88 (1844). Cha-
mcemelum uniglanduloeum Vis. fi. dalm. 2 p. 85 tab. 51(1847); Rchb.
icon. gerni. 16 tab. 94 fig. 4. Ch. trichophyllum Boiss. fi. orient. 3
p. 330. Q Iunie, Iuli. Pe ling/ drum. V6rciorova spre ilu§iava
pe poalele Alionului (A. de Degen) §i chiar la Vèrciorova!
32. LEUCANTREMUM Towne! inst. p. 492.

I. L. vulgare Lam. fi. fr. 2 p. 137 (1778); Dq. prodr 6 p. 46.
Chrysanthemum Leucanthemum L. spec. p.1251; Sturm deutsch. h. 2; Koch
syn. 416; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 3040. lanacetum Leu-
816 CONSPtCtUt SISTtMATIC
canthemum Schultz Bip. tanacet. p. 35 (1841); Rchb. ic. germ. vol. 16

t. 97. Vulg. Meirgeirita. Ochiu-boului. Roman. Romani0-mare. Ta-
tetili. 21. Iunie, Iulie. Prin locuri cu iérbuí, livegi, poeni, färigiuri; in
regiunea subalpinä, alpestrd i campean/ (Grec. enum. p. 33). Cerneti;
Craiova; Rimnic ; Curtea-de-Argegi; Câmpulung; Vultureanca,
Titu; Cioc/negti, Crivina, Perigi; Bucuregti; Comana; Buzëu ; Nearntu;
Brogteni in Suceava; Botogiani.
(3. carpaticum Bess. enum. p. 34; Ledeb. fi. ross. 2 p. 542. Cauli
foile hirsute ; capitulele i ragele mediocre,foliolele periclinice färá
linie négrä. marginal/. Valea Mônästirei Bistrita gi pe la Govora.
macrocephalum. Capitulele mari cu rage lungi; foliolele peri-
clinice färl linie négrA marginal/. Câmpulung; Perigi; Comana; Bo-
togiani ; Piatra.
a. subalpinum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 137; Simk.
enum. transs. p. 313. Capitulele mari ea rage lungi ; foliolele pericli-
nice cu linie négrA marginal/. Predeal, Bugteni, Sinaia ; muntele Ghitu
in A rgegi.
L. rotundifolium DC. prodr. 6 p. 46 (1837). Chrysanthe-
mum rotuwlifolium W. et Kit. rar. hung. 3 p. 262 tab. 236 et in Willd.
spec. p. 3 p. 2144 (1800). Tanwetum Waldsteinii C. H. Schultz Bip.
ueb. tanac. p. 35 (1844) pentru a nu fi confundat cu Tenacetum ro-
tundifolium DC. prodr. 6 p. 133 care este adevèratä specie de Tena-
cetum. 04,Iulie, August. Livegi, väi i päduri sub alpine. In Argegi
pe Moldoveanu i Negoiu; Predeal, Buceci prin t6te vä'ile subalpine
despre Sinaia; in Suceava pe Stilnigioara, in valea Barnarului sus gi
la Schitul Rar6u prin pädure.
33. PYRETHRUM Gawn. fruct. 2 p. 430 tab. 169.

§ 1. Leucoglossa DC. Ligulele albe sau cam roze, lungi; discul
galben.
I. P. alpinum Willd. spec. pl. 3 p. 2153 (1800); DC. prodr. 6
p. 54; Schur enum. transs. p. 338. Chrysanthemum alpinum L. spec.
p. 1253; Sturm deutsch. h. 19; Koch syn. p. 418. Tenacetum alpinum
Schutt. Bip. I. c. ; Rchb. je. germ. 16 t. 99 fig. 3. 71, Iulie, August.
Regiuni alpine inalte. Godeanu; Paringu (J. Barth exsic.); Räpugea
Oiticu; Buceci.
2. P. uliginosum W. et Kit. rar. hung. I. tab. 32(1799) Willd.
spec. 3 p. 2152; DC. prodr. 6 p. 57. Chrysanthemum serotinum L. spec.
p. 888. Tenacetum serotinum Schultz. Bip. ; Rchb. je. germ. 16 tab. 101;
SYNANTHÈREt 317
fig. 1. d' s. 2j,. Iunie, Iulie. Zdvòe in regiunea inferiòrd a Vérei.

Delta-Dundrei In Ostrovul St. George la Tulcea.
3. P. corymbosum WilId. spec. 3 p. 2155 (1800) ; DC prodr. 6
p. 57; Bmss. fi. orient. 3 p. 342. Chrysanthemum corymbosum L. syst.
nat. 2p. 562 (1768) ; Koch syn. p. 418 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
fig. 3045. Tanacetum corymbosum C. H. Schultz Bip. ueb. tanac. p. 57;
Rchb. deutsch. 16 p. 60 et tab. 102. 21, Iunie, Iulie. Pgduri, crdn-
guri, poeni, livei. Valea Tesnei; Baea-de-Aramd; Tismana; Tirgu-
jiul; Oldneiti, Rimnic, Calimdnegti ; Dealu-Mare ; Titu, Ciocänegti,
Chitila, Bucuregti; Alexandriea; Vultureanca; Bdneasa, Co-
mana ; Bora, Sloboziea ; Tecuci, Tigne§ti; Piatra, Pddurea-Balau-
rului; Neamiu (Leucanthemum cor ymbosum Grec. enum. p. 33, Chania
exsic. !); Fditiceni, Mdlin; Brogteni in Suceava.
4. P. subcorymbosum Schur. bot. runder. ann. 1853.p. 80;
Schur in verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 146; enum. transs. p. 337.
Chrysanthemum corymbosum var. .alpestre Schur herb. transs.
J. Iulie, August. Pgduri in regiunea montand subalpinä. i alpesträ.
Vèrciorova; Oldnegti; Coziea, Stdnigioara ; Dimbovicioara; Buceci ;
Rar6u pe culme.
5. P. Parthenium Smith fi. brit. 2 p. 900 (1800); DC. prodr. 6
p. 58; Boiss. fi. orient. 3 p. 344. Mathricaria Parthenium L. spec.
p. 1255. Chrysanthemum Parthenium Pers. syn. 2 p. 462; Koch syn.
p. 418; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 3044. Tanacetum Partite-
nium Schultz Bip. ueb. tanac. p. 55; Reichenbach deutsch. 16 p. 60
et tab, 101 fig. 2. Vulg. Granat. lérbel-amard. Mdtricea. Po ala San-
tei-Maria. s. di. Iunie, Iulie. Tuferige pe la poalele còstelor mun-
tòse in Dobrogea. Alibeichioi la poalele Contului; prin grddini
gi accidental spontanee (Bucuregti ; Buhugi;
§ 2. Gymnoclyne DC. Ligulele albe sau gdlbenif, mici scurte ne-

conforme; discul alburiu.
G. P. macrophyllum Willd. spec. pl. 3 p. 2154 (18007; DC.
prodr. 6 p. 58; Boiss. fi. orient. 3 p. 346. Chrysanthemum macrophyl-
lum W. et Kit. rar. hung. 1 p. 97 tab. 94 (1802) ; Koch syn. 418;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 3046. Tanacetum macrophyllum
C. H. Schultz Bip. ueb. tanac. p. 53; Rchb. deutsch. 16 p. 60 et
tab. 104. Vulg. Vetricea. j.. Iulie, August. Pdduri in regiunea
fagului. Ciolanu-Mare, Culmea-Cernei, cracu Bulzului in Mehedinti ;
Mòndstirea Tismana.
§ 3. Xanthoylosia DC. Ligulele galbene, lungi; discul galben.

7. P. millefoliatum Wind. spec. pl. 3 p. 2160 (1800); DC.
prodr. 6 p. 60; Boiss. fi. orient. vol. 3 p. 349. Chrysanthemum mille-
folliatum L. syst. natur. 12 p. 643 (1768). 21, Iunie, Iulie. Stepele
danubiane i pontice la locuri argilo-näsipòse aprice. Brila, Galati
spre Barballi; Sloboziea pe malurile lalomitei catre .Doice§ti ; Con-
stanla spre vil §i pe Valul-Traian, mult.
Pinardia coronaria Less. syn. 255. Chrysanthemum coronarium
L. spec. p. 1254; DC. prodr. 6 p. 64; Boiss. fi. orient. 3 p. 336.
C) lulie, August. Prin oarecare grddini de léra §i accidental spontanee;
planta vulgarizata. Campulung; Valea-Lupei de la Telega spre Brebu ;
Roman ; Bráila la Viziru etc.
9. Senecion cm Less. Antherele necaudate, galbene. Pappus

inalasos stufos. Extremitatea stigmelor truncata, penicilata.
34. DORONICUM L. gen. n. 959.
I. D. austriacum Jacq. 11. austr. 2 p. 18 tab. 130 (1774) ;
Sturm deutsch. 11 h. 80; DC. prodr. 6 p. 321; Koch syn. p. 420;
Rchb. ic. germ. 16 tab. 66; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3070.
DOP011iCUM VII austriacum III Clus. hist. 2 p. 19 (1601); D Pardalian-
cites a. L. spec. p. 1247 (1762). Arnica austriaca Hoppe ap. Sturm
deutsch. 11. h. 381. Vulg. Iérba-Ciutei. Iulie, August. Paduri
in regiunea montana sub alpina. Valea. Oltului pe Cirligele ; Valea-Popei
In Muscel; Predeal; Buceci; Ceahlau ; valea Barnarelului sus.
D. hungaricum Rchb. fil. ic. germ. 16 tab. 651. 1 (1856);
Heuff. enum. han. p. 101 ; Neilr. diagn. p.72; Boiss. fi. orient. 3 p. 381.
D.plantagineum Kit. in Schultes cest. fi. 2 p. 502 et pl. a.uct. - non L.
J. Malo, lunie. Paduri in regiunea dealurilor §i a campiilor. Severin;
Craiova; Caracäl ; Comana ; Cernica ; Pasèrea ; Ia§i; Dorohoi (Knecht.
miss.)
D. Columnas Ten. fi. neapol. prodr. tab. 79 (1811); DC.
prodr. 6 p.320. D. cordifoliu»; Sternb. denkscher. bot. ges. in regensb.
1818 p. 147; Koch syn. 420; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3069.
D. caucasicum Rochel rar. ban. tab. 31f. 63 a, b, c. - non M. Bieb.
D cordatum A. Kern. sehed. spec. n. 1814. Arnica cordata Wulf. in
1. Coca co autorit prIncipall prin Doronicum Partialianches, este D. Par-

dalianclies par p L. spec. 1247 sl species acésla nu existd in lot coprinsul Dacia; din
erdre j diu confusie este dial de will botanilti In Banal, Transilvanlea a Rouninlea.
gtgANTIARtit 819
Rcem. arch. HI p. 408 (1805). 11, Iunie - August. Praluri in regiu-

nea subalpind pind in cea alpinä. Valea Tesnei la Gaura-Fetei; Dim-
130vicioara §i ia tot coprinsul Bucecilor (D. Pardalianches et D. grandi-
/brunt Grec. enum. p. 32- nec aliorum); valea Barnarelului la capu
riului.
f3. pilosum Simk. kftlem XV (1878) p. 563; ej. en. transs. p. 322.
Prin infdli§area sa pare a fi Aronicum carpaticum; prin acheniile sale
este un Doronicum, av(Ind acheniile ligulelor marginale ford pappus,
dar p6r6se. Buceci, sus pe Costila.
35. ARONICIIM Neck. elem. . I p. 17 If. 49.

I. A. carpaticum Schur verh. siebenb. Ter. an. 1859 p. 137;
enum. transs. p. 341; Fuss. transs. excur, p. 342. Arnica scorpioides
Baumg. enum. transs. 3 p. 133 - non L. spec. p. 1246. Aronicum scor-
pioides var. carpaticum Griseb. et Sch. it. hung. p. 342 (1852) sed
non A. scorpioides Koch. Doronicum carpaticum Nym. et Auct. transs.
pr. p. I. Iulie, August. Stanci, virfuri alpine. Sedri§ioara, Mocir-
liu ; Paringu (J. Barth exsic.) ; Moldoveanu, Negoiu §i Celatea Vlad-
Tepqi in Argeli ; Ceahldu (Knecht.)
36. ARNICA L. gen. n. 958 excl. spec.

I. A. montana L. spec. p. 1245 excl. var. [3; Sturm deutsch. fi.
h. 34; DC. prodr. 6 p. 317; Koch. syn. p. 422; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 3074. 21., Iunie, Iulie. Liveqi subalpine. Predeal §i in
coprinsul inferior al Bucecilor ; Comdne§ti in distr. Bacdu; in Suceava
Po muntele Bida la Dorna §i pe Rar6u.
37. CINERARIA L. gen. 597 (sect. Thephroseris Rchb.)

I. C. aulphuraa Baumg. enum. transs. 3 p. 125 (1816) pro
varietas Cinerarim longifolke sed Cineraria longifol ia Jacq. est forma
ligulis aurantiacis. Thephroserismicrorrhiza Schur en. trans.p. 346(1866),
Senecio aurantiacus Grec. in Br. prodr. p. 291 non DC. 2[. Maiu.
Iunie. In regiunea infralpind a Bucecilor, pe muntele Urzicaril spre
Predeal(Grec. loc. cit.), In valea Caraimanului (Knecht. exsic.!)
2. C. spathulaefolia Gmel. fi. bad. 3 p. 454 (1824); Rchb.
germ. exc. p.241; Koch. syn. ed. 2 p. 424. C. longifolia Sturm. deutsch.
fi. h. 40 non Jacq. C. campestris DC. fi. fr. 4 p. 169 - non Retz. obs. 1
p. 30 (1779). Senecio spathulcvfolius DC. prodr. 6 p. 362; Rchb. ic.
germ. corymb. tab. 87 fig. 1 cum planta nostra optiniù quadrat !
320 COXSPtCTVI, SISITMATIC
'21. Maiu, Iunie. Live4i pe linga Willi in regiunea montana alpestra.

Memastirea Neamtu (Chan. exsic.)
C. tomentoaa DC. fi. fr. n. 3189 p (1805). Senecio auran-
thiacus p. tomentosunt DC. prodr. 6 p. 362 var. 7. C. aurantiaca P.
flocculosa. Rchb. icon. germ. corymb. tab. 91. C. capitata Koch. syn.
ed. 1 p. 385- non Wahlenb. C. aurantictect P. lanata Koch. syn. ed. 2
p. 425. Senecio capitatus var. radiatus Simk. en. transs. p. 326. S. au-
rantiacus Auct. transs. ex p. - non C. aurantia,ca Hoppe. tasch. 1806
p. 121. 21.. Iunie. In regiunea alpinä'. Buceci (Knecht.) !
C. papposia Rchb. pl. crit. iconogr. 2 p. 13 f. 238 (1824) ;
ej. germ. excurs. p. 242. C. Clusiana Heuff. enum. banat. p. 101 - non
Host. Senecio papposus Less. in linn. 1831 p. 244; Rchb. fil. ic. germ.
corymb. tab. 88 f. 1; DC. prodr. 6 p. 360. Thephroseris lussii Griseb.
et Sch. it. hung. n. 235 (1852); Th. transsilvanica Schur sert. n. 1611;
cester. bot. zeit. ann. 1860 p. 394 et enum. transs. p. 345 (1866).
21. Maiu, Iunie. Paduri, locuri umbroase prin vaile infralpine. Buceci in
WA laturea de la Sinaia (Knecht.) pina in Valea-Alba §i in Valea-
Cerbului ; muntil Mehedintului d'asupra Mehadiei (Degen).
C. anguatata Schur sert. n. 1610 (1852) solum nomen.
Thephroseris stenophyllaSchur cest. bot. zeit. ann. 1860 p. 326. 17m. an-
gustifolia Schur enu m. transs. p. 346 (1866) descripta. Regiunea alpina
la limita superioara a Coniferelor, in Buceci (Knecht.) !
C. procera Griseb. spicil. rumel. 2 p. 219 (1844); Boiss. fi.
orient. 2 p. 413; Velen. fi. bulg. p. 259. Senecio transsilvanicus Grec.
in Br. contrib. noui la fi. roman. p. 14-non Schur sub Thephroseris.
21, Maiu. Tuferi§e, märacini§e; pe còstele de la Comana spre Gur-
banu §i Baneasa in Vlava.
38. LIGTJLARIA Cass. diet. sc. nat. 26p. 40r.
I. L. sibirica Cass. loc. cit.; DC. prodr. 6 p. 315; Koch. syn.
p. 425. Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 29 fig. 2076. Cineraria sibirica
L. spec. p. 1242; Wald. et Kil, rar. hung. t. 15. Senecio calcaliceformis
Rchb. fil, icon, germ. corymb. t. 86. 21. Iunie, Iulie. Regiuni alpine
prin valcelele umbr6se in Buceci spre Sinala (Knecht.) §i la Bu§teni.
39. sr.Nrcio L. gen. n. 953.

§ 1. Limbul foilor profund divisat sau lirat.
4' Ligulele lipsa sau Mile scurte, reflexe, egalez involucrul,
SYNANTHERKIE 321
I. S. vulgaris L. spec. p. 1216; DC. prodr. 6 p. 341; Koch.

syn. p. 425; Rchb. ic. germ. 16 Lab. 68; Schlechtd. et Lang. deutsch.
fi. 29 fig. 3084. Aprilie- Septembre. Locuri inculte, petri§iuri ca
iérbä, drumuri, garduri. Calimäne§ti ; Campulung, Stilpeni (Grec.
enum. 1880 p. 32) ; Sinaia, Predeal ; Bucure§ti, Herestrau (S. silvaticus
Grec. 1. c.-non L.); Beceni.
S. viscosus L. spec. p. 1217; DC. prodr. 6 p. 242; Koch
1. c. Rchb. je. germ. 16 tab. 69; Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 29
f. 3085. (:) Aprilie - August. Prin locuri de felul cum ale celui pre-
cedent i adesea ca acesta. Cálimáneti, Coziea; Possada ; Sinaia prin
valea Pele§iului catre Pustnicu (Grec. I. c.); Bughea, Campulung ;
Bisca; Bropteni pe Bistrita.
** Ligulele marl, plane, intinse §i intrec cu mutt involucrul.
S. vernalis Wald. et Kit. rar. hung. tab. 24 (1800); DC.
Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 29 f. 3087. Cruciulp. Petimbr6sei.
SpetteiciósIt. C) Aprilie, Maiu. Locuri cu iérbh, petri§iuri, drumuri,
garduri, pirl6ge de araturi; planta comuna pe la noi. Caracal; Craiova ;
Calafat ; Campulung, Clucereasa (Grec. enum. 1880 p. 32), Conte§ti ;
Titu; Ciocane§ti, Peri§i, Bucure§ti; Comana; Sloboziea, Feteqti ; Foc-
§iani ; 14; Boto§ani.
S. rupestris Wald. et Kit. rar. hung. 2 p. 136 tab. 128
(1805); A. Kern. sched. n. 1804. S. nebrodensis DC. prodr. 6 p. 350;
Koch syn. p. 426; Rchb. icon. germ. 16 tab. 79; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 fig. 3088- non, L. (conf. Strobl in Flora an. 1882 p. 478).
21. Iulie, August. Paduri locuri umede umbr6se In regiunea montana.
Hilnca-Camenei (Degen), Valea-Tesnei la Gaura-lui-Zirna; Tismana;
Mônristirea Bistrita ; valea Oltulni §i pe Coziea ; Dimbovicioara ; Si-
naia, Bu§teni; Predeal, Piatra-Mare ; Bro§teni pe Bistrita §i pe Neagra.
S. eruceefolius L. spec. p. 1210 ap. Koch syn. p. 497;
Schlechtd. et Lang. deutsch. vol. 29 f. 3090 optimè cum planta nostra
quadrat. S. tenuifolius Jacq. fi. austr. tab. 278; DC. prodr. 6 j). 351
pro var. p Senecionis erucmfolii Huds. Vulg. Batatarnipl. Petim-
brósti. Iulie, August. Live4i, campuri. marticini§iuri, mici tufe-
ri§iuri ; planta comuna. Baea-de-Aramä, Pade§i ; Tirgujiul, Bumbe§ti;
Mimic spre Rfureni; Titu, Ciocane§ti, Buftea, Peri§i (Grec. 1. c.) ; Co-
mana; Bucure§ti; Bisca; Buda, Rafaila t Vaslui ; Neamtu (Chan,
exsic.
S. Jacobsen L. spec. p. 1919; DC. prodr. 6 p. 350; Koch

syn. p. 427; Rchb. ic. germ. 16 tab. 73; Schlechtd. et Lang. deutsch.
IL vol. 29 f. 3091. Vulg. tot cum gi cele lane. 21. Iulie, August.
Prin livecli, pe cdmpuri, pirlege de ardturi, tuferigiuri sau mdrdcinigiuri

mtinunte gi rärite, din regiunnea dealurilor pind In telte cfunpiile. Se-
verin ; Tismana , Tirgujiul; Rimnic; Curtea-de-Argegi ; Corbeni; Stol-
nici ; Câmpulung ; Titu, Ciocänegti, Bucuregti , Neal* ; Fälticeni,
Cornu-Luncei ; Brogteni ; Botogiani, Agafton ; in Dobrogea pe la Ni-
col/d, Periclie, Gargalic.
S. erraticus Bertol. amoenit. ital. p. 92 (1819); DC. prodr. 6
p. 34.9; Koch syn. p. 428; Rchb. icon. germ. 16 tal). 73; &Weald.
Lang. deutsch. fi. vol. 29 f. 3093. S. barbarecefolius Kroc. fi. siles. 2
p. 421 (1790) - non Rchb. denumire de gi mai veche insä. improprie.
S, aquaticus p. barbarecefolius DC. prodr. 6 P. 350 sed non S. aquaticus
IIuds. fi. angl. p. 366. d' Iulie, August. Locuri umede apdtòse prin
paduri in regiunea alpestrd. Tismana, Pegtigiani; Tirgujiul, Bumbegti;
Rimnic la pädurea Gurdnòei ; Coziea pe la ipote.
S. subalpinus Koch. hot, zeit. vol. 17 p. 613 (1834); syn.
p. 429; Rchb. ic. germ. 16 tab. 78 fig. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch.
fi. vol. 29 f. 3096. S. alpinus p. auriculatus Rchb. icon. pl. crit. 2
f. 257; DC. prodr. 6 p. 347. Cineraria cordifolia auriculata Jacq. fi.
austr. tab. 177. Cineraria alpina Wahlnb. carp. princ. -non Lin.
74, Iulie, August. Päsciuni gi stanci alpino. Pe Galbina In Vilcea; pe
Argegi la Cetatea Vlad-Tepegi; Rardu subt Pietrile-D6mnei.
S carpaticus Herb addit. ad. fi. galiz. p. 44 (1831); Boiss.
fi. orient. vol. 3 p. 394. S. monocephalus Schur verh. siebenb. ver. 1
p. 107 (1850) et enum. transs. p. 349. S. abrotanifolius Baumg. Wah-
lenb. - non L. spec. 1219. S. abrotanifolius var. carpaticus Sag. et
Schn. carp. centr. 2 p. 237.-21, Iulie, August. Piscuri alpine. Negoiu;
Pdpugea; Buceci pe Caraimanu (Knecht.) gi pc Costila.
§ 2. Limbul foilor intreg, dentat sau serat.

a. Involucrul incins c'un calicul pleiofil. Capitulele märicele.
M. S. tomentosus Host. fi. austr. 2 p. 476 (1831); S. auratus
DC. prodr. 6 p. 318 (1837). S. Sadleri Lang in Sadl. fi. comit. pestin.
p.403 (1840). S. paludosus variet. hypoleucus Ledeb. fi. ross. 2 p. 640;
Lindern, fi. cherson 1 p. 327. Cineraria aurea L. spec. p. 1244. Senecio
aureus Georgi beschreib. ross. reichs. p. 1243-non L. spec. p. 1220.
SYNANTHEREM 823
21. Junio, Iulic. Locuri muede turfacee cu stufuri. Galati in partea

d'intre Brate0 i Duniire spre gura Prutului; eopios.
b. Involucrul necaliculat, dar cam bracteolat. Capitulele me-

diocre.
S. Fuchsii Gmel. fi. bad. 3 p. 444 (1808); DC. prodr. 6
p. 353 exclus. varlet. Rchb. ic. germ. vol. 16 tab. 81. S. sarracenicus
L. spec. p. 1221 (ex parte); Wallr. in linn. 11 p. 615; Gren. Godr. fi.
fr. 2 p. 118 et Auct. plur. S. nemorensis var. e. Fuchsii Koch syn. ed. 2
p. 430; Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. vol. 29 f. 3101. S. transsilva-
nicus Schur ohm. Solidago sarracenica Fuchs hist. pl. p. 728 et ex loco
natal°. 21, Iulie, August. P5duri in regiunea montanii. Culmea-
Cernei, Clo0ani; Tismana; Lainici; Coziea; Corbeni; Dimbovicioara;
Léota; Sinaia (Grec, enum. 1880 p. 32) 0 in tot coprinsul Bucecilor
pin6 la Predeal in p5rtile de jos; in Suceava la Brotteni pe Neagra,
pe Bistrita, Barnaru-mare §i mic, Dealu-Ursului §i la Schitul-Rar6u,
frecuent.
S. nemorensis L. spec. p. 1221; Jacq. fi. austr. 2 p. 50;
Koch syn. ed. 2 p. 430 (excl. var. e). S. Jacquinianus Rchb. icon. pl.
erit. 3 p. 80 (1824); ic. germ. vol. 16 t. 60; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 119
S. octoglossus DC. prodr. 6 p. 354. 21, Julie, August. P5.duri in re-
giunea montana. Oldnelti ; valea Oltului de la Coziea in sus; Ructir,
Pajerea ; Léota; Buceci ; Predeal; in Suceava prin One Borca, Bistrila,
Barnaru, la Schitul-Rar6u.
S. umbrosus W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 210 (1812; DC.
prodr. 6 p. 352; Ledeb. fi. ross. 2 p. 638; Rchb. je. germ. 16 tab. 82;
Neilr. diagn. p. 72. 21, Iulie, August. Pgduri in regiunea montanä
subalping. Buceci.
S. macrophyllus M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 308 (1808); DC.

prodr. 6 p. 352; Ledeb. fi. ross. 2 p. 639; Boiss. fi. orient. 3 p. 406.
S. Doria f3. B jebei steinit Lindem, fi. cherson. 9p. 327; Simk. en. transs.
p. 329. S. D6ria Grec. in Branza prodr. p. 291-non L. 21, .Iulie,
August. Livelji umede in locuri josnice, rn150ini cu päpurii, poale de
dealuri. Ckmpulung pe la livedea Ra'rätiei; Crivina spre lunca Pra-
hovei; Conte0i, Ghergani; Slänicu din Prahova; Tecuci ; Vaslui spre
Buda-Rafaila pe la BAle0i; in lunca Siretului pe la Agiud i Valea-
Seac5, in Suceava prin lunca Moldovei spre
S. glaberrimus Rochel rar. ban. tab. 924 (1828) pro var.
Senecionis Doronici-non DC. prodr. 6 p. 403 (1837) cujus specie est

stirps Capensis. S. Doronicum Baumg. en. transs. 3 p. 117 et Auct.
transs. ex. p. - non L. spec. p. 1222 sub Solidago. S. transsilvanicus
Boiss. diagn. ser.2 fasc. 3 p. 34 (1856); fi. orient, 3 p. 405-non Schur in
verh. siebenb. ver. 2 p. 171 (1851). S. pseudodoronicum Schur en
transs. p. 351 (1866). 21, Iulie, August. Stanci pe virfuri alpine.
Negoiu (Simk.)! Papulea; Buceci pe Jipi-mar (Knecht.)
Trib. IV. CALENDULOIDEIE. Calatidele radiatiflore; stigma florilor

hermafrodite scurtä capituliforma intréga ; stigma florilor femele lunga
spintecata in doi craci lungi lätäreti, indepartati, cu exteriorul Oros;
acheniile rara pappus, arcuate 0 ca creste dorsale.
40. CALENDULA Neck. elem. ï n. 75.
I. C. officinalis L. spec. p. 1304; DC. prodr. 6 p. 451; Rchb.
Sc. germ. vol. 15 tab. 159. Vulg. Gellinicd. Galbinele. Filimial. Hi-
Untied. Rupictt. (:) Planta de cultura prin grädini, fòrte popularä
mai ales pe la tara; unelocuri propagatä §i intretinuta de sine prin
impfktierei semintelor.
Ord. II. Cynarocephalae Juss. gen. 171.

níte florile calatidei sunt floscule; cele centrale hermafrodite s,i
regulate; cele de la circonferenta uneori uniforme ca cele centrale,
alteori sunt sterile 0 atunci au corola mai mare neregulatä 0 dan
calatidei aspectul radiatiflor. Stilul florilor hermafrodite are stigma
incinsä la baza c'un inel përos emanand dintr'o inflatura articulará.
Trib. I. ECIIINOPSIDEZE Less. Calatidele consistand din cate o

flóre ce'0 are periclinul sèu 0 o multitudine de asemenea calatide
sunt reunite in capitul globos echinopsideu. Acheniile ca pappus co-
roniform.
41. ECHINOPS L. gen. n. 999.
I. E. banaticus Rochel in catal. sem. h. vindob. ann. 1823;
Schrad. diss. de Blumenb. p. 48 (1827); DC. prodr. 6 p. 524; Ledeb.
fi. ross. 2 p. 654; Rchb. icon. germ. vol. 15 t. 2; Neilr. diagn. p. 72.
E. ruthenicus Rchb. icon. pl. crit. 1 p. 450 (1824); Rochet rar. banat.
p. 117 f. 78 exclus. synon. -non M. Bieb. 21. Iunie, Iulie. Pädu-
ri§i, tuferi0 pe cóstele muntilor la Verciorova, pe dealurile Cernetului
(E. Ritro Grec. enum. 1880 p. 34 -non L.)
De statura mica, comparativ cu cei orm6tori, are foile moi, mai
SYNANTHEREN 325
mult sau mai putin sinuato-lobate cu marginea spinuloso-dentatä,

intocma cum este iconografiat de Roche' In opera sa ,,Plante Ba-
natus rariores etc." fig. 78 subt numele de E. ruthenicus §i de Rei-
chenbach loco cit.
E. ruthenicus M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 597 (1819); Velen. II.

bulg. p. 286. E. Ritro Ledeb. fi. ross. 2 p. 654; Boiss. fi. orient. 3
p. 439 quoad plant. ab oriente - non L.; E.Ritro var. ruthenicus Fisch.
cat. hort. gorenk. 1812 p. 37. Julie, August. Locuri aprice cam
näsip6se sau de icess cuaternar. Severin, Simian; In Doljiu pe la Se-
garcea cätre dealu Cu vil; Galati spre Bärbo§i.
Mai 'nalt §i mai robust ca precedentul, avénd foile coriace, cele
inferhíre §i medil pinatifide sau pinatisecte, segmentele distarite
expresiv subsinuato-spináse. Aduce förte rnult cu E. Bitro L. spec.
p. 1314; Insä. acesta are foile inferi6re §i medil mai ample, pinatisecte,
segmentele mari, pinatipartite, scurt t mènuntel spináse. Astfel
speciea nésträ nu se pote confunda nici lua drept E. Ritro L. loc. cit.
(3. tenuifolius Fisch in litt. ad Schkuhr handb. 3 p. 181 (1803).
B. Ritro p. tenuifolius DC. prodr. vol. 6 p. 524; Boiss. fi. orient. 3
p. 440. Cämpuri la ocuri aprice inculte. In stepele Dobrogei
frecuent §i este singura formä ce gä'sim : Ba§bunar. Bairamdede ;
Mangaliea, Tuzla, Constanta, Gargalic, Periclie, Mein; 'vine §i pe
la Galati spre T i gl i n a , Bärbo§i.
E. commutatus Juratzka zool. bot. gesel. ann. 1858 p. 17.

E. exaltatus Koch syn. p. 452 non Schrad. patria hujus speciei est
Sibiria altaica (Nym. consp. p. 398).E. globifer Janka east. bot. zeit.
ann. 1858 p. 341. E. mo!lis Schur enum. transs. p. 426 (1866).
Maciuca-Ciobanului. Rostogol. Scdiete. Tatarnicd. Ellie, August.
Poeni de päduri, prin crangu§iòre §*i mrträcini§i in regiunea délurilor.
Curtea-de-Arge§i (E. sphcerocephalus Grec. in Bränzl prodr. p. 292
-non L.); Corbeni; Topoloveni; Vulcana; Campina; Plaiul-Cumpätu
(Knecht. miss.); Bisca; Mônästirea Neamtu (Chan. exsic.!); lunca
Moldovei spre Mälin In Suceava.
E. sphserocephalus L. spec. p. 1314; DC. prodr. 6 p. 524
except. var. (3 et 8; Koch syn. p. 452; Rchb. icon. germ. 15 tab. 3.
E. paniculatus Jacq fil. eclog. 1 p. 72 tab. 49 (1811). j.. Tulle,
August. Tuferi§mi§i märäcini§uri mgnunte, pe lIngä pädurici mai ales
in regiunea campeanä. Severin spre Malovq; Craiova spre Simnie §*1
Circea; Ciocane§ti; Comana; Bacdu, Tecuci; Birlad; Ia§i.
326 CONSPECTITL S/STEMATIC
Trib. II. CARLINEX. Calatidele plutiflore §i isolate, fiecare repre-

sentand un capitul involucrat Acheniile sericeu-p6r6se §i cu pappus
scarios sau stufos, hilul bazilar.
43. XERANTHEMIIM Less. syn. p.

I. X. annuum a.. L. spec. p. 1201; Koch syn. p. 476; Boiss. fi.
orient. 3 p. 444; X. radiatum Lam fl. fr. 2 p. 48 ; DC. prodr. 6 p. 528;
Rchb. ic. germ. 15 tab. 6 f. 2. Vulg. Cununife. Maturici. Plevailt.
Tavnicd. Q Iulie, August. Campuri, la locuri aprice necul-
tivate, ceoste, grane. Planta fórte comung mai prin t6ta Romaniea.
meridionalrt (Grec. enum. p. 35). Severin, Craiova; Stolnici;
Gae§ti, Vultureanca, Titu ; Ploe§ti, Peri§i ; Ciocanelti, Bucure§ti ; Alex-
ndriea, Netoti; Comana; Buzgu; Fetelti; Back ; Vaslui ; Dobrogea
Meridionala.
2. X. cylindraceum Sibth. et Sm. prodr. fi. grmc. 2 p. 172
(1808); DC. prodr. 6 p. 529; Koch syn. p.476 ; Rchb. icon. germ 15 tab. 7.
Xerolomaftetidwn Cass. diet. sc. nat. 59 p. 121.-0 Iulie, August, Cam-
purl la locuri uscate aprice necultivate, adesea cu precedenta, insa mai
tardiva. Severin ; Craiova; Guieti, Vultureanca, Titu ; Buda, Ploe§ti ;
Ciocane§ti, Cliitila, Bucure§ti (Grec. 1. c.); Comana; Netoti ; Fete§ti;
Dobrogea meridionalrt.
43. CARLINA Tournef inst. t. 285.

I. C. acaulis L. spec. p. 1160; Koch syn. p. 463; Rchb. icon.
germ. 15 tab. 10 f. 1; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 278. C. subaeaulis DC.
prodr. 6 p. 545. Vulg. Cépa-cioraseft. Punga babei. Teit4ke. Turtel.
Turtea. Turturea. 21, Iulie, August. Liveli pe c6stele muntilor in
regiunea infralpina §i subalpinrt : in muntil Valcei pe la Arnota, 016-
nelti ; pe Coziea ; la Papulea; Buceci (Grec. enum. p. 35); Bu§teni,
Azuga; Bisca; muntele Che§che§i sau Micul-Pupui in Bachu; Cea-
hlau; Bro§teni §i in t6ta Suceava montana ; Piatra pe Cernegura.
f3. alpina Jacq. enum. p. 274 (1762). C. cauleseens Lam. fi. fr. 2
p. 7 (1778); Rchb. 1. c. f. 2. C. simplex Wald. et Kit. rar. hung.
tab. 152 (1804); Koch syn. p. 464. Tot prin partile montane cu forma
genuina, dar ceva mai pe jos. Livegile de la Stani§ioara subt muntele
Coziea; Ghttu ; valeaHotei lìngá Curtea-de-Arge§i; Sinaia, Bu§teni,
Predeal; in Suceava pe Rark §i pe Bida.
2. C. vulgaris L. spec. p. 1161; DC. prodr. 6 p. 546; Koch
syn. p. 464; Rchb. icon. germ. 15 tab. 11f. 1. Iulie, August. Li-
SYNANIMARE/E 327
ve4i, poeni de paduri, locuri uscate, tu regiunea submontana. Baca-de-

Arama; Tirgujiul, Lainici; Rimnic, Olane§ti; Coziea, Brezoiu, Stani-
§ioara; Campulung; Vulcana ; Campina, Possada ; Väleni (Grec. enum.
p. 35); Beceni; Nearntu (Chan. exsic. ;
3. C. brevibracteata Andrae bot. zeit. ann. 1855 p. 313 pro
var. C. longifolim. C. longifolia Fuss. in Baumg. mant. p. 72 (1846)
-non Rchb. icon. germ. 15 tab. 11 (1853). C. intermedia Schur enum.
transs. p. 413 (1866). cr Iulie, August. Caline§I, Coziea; Topolo-
veni, Leurdeni; Sinaia; Valeni; Tirgu-Ocnei, Slanic; Piatra pe Cozla.
Trib. HT. CARDUINEE. Calatidele pluriflore i izolate, fiecare re-

presentéza un capitul involuerat. Acheniile glabre, fära pappus sau
cu pappus de peri stufoli, hiluj bazilar.
44. LAPPA Townef built. p. 450 t. 156.
I. L. major Gmrtn. fruct. 2 p. 379 t. 162 (1791) ; DC. prodr. 6
p. 661; Koch syn. p. 463; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 280. L. officinalis
All. pedem. 1 p. 145; Rchb. ic. germ. vol. 15 t. 81f. 2. Arctium.
Lappa ce.' Lin. spec. 1143 ex parte; Willd. spec. pl. 3 p. 1631. Vulg.
Brustur. Lipan. 4. Iulie, August. Ruderala; prin comune la locuri
virane, drumuri, garduri (Grec. enum. p. 35); comuna prin URI téra
adesea in societate cu cele urmät6re.
L. minor DC. fi. fr. 4 p. 77 (1805); prodr. 6 p. 661; Koch
syn. p. 463; Rchb. ic germ. 15 tab. 80 f. 1 Arctium Lappa a. L. spec.
p. 1143 ex p.; A. minus Schkuhr handb. 3 p. 49 (1808). Vulg. Brus-
tur. Lipan. 2j, Iulie, August. Se deosebe§te de precedenta numa
prin capitulele sale ceva mai mici §i age4ate a racema, nu a corimbä.
L. tomentosa Lam. fi. fr. 2 p. 37 (1778) ; DC. prodr. 6
p. 661; Koch syn. p.463; Rchb. ic. germ. 15 tab. 80 f. 2. Arctium
Lappa p. L. spec. p. 1243. A. Bardana Willd. spec. p. 3p. 1632 (1800).
A. tomentosum Schkuhr handb. 1 p. 227 (1791). Vulg. Brustur. Li-
pan. 2j, Iulie, August. Capitulele sale a§e4ate in corimba CO. cple
de L. major, frig arachnoideu-lanate. Nu mai putin comuna ca cele
precedente (Grec. enum. p. 35), dar prin partile cu päduri.
45 COUSINIA Cass. dict. 47 7. 377
I. C. bulgarica C. Koch beitr. z. fi. des orient. In linneea
vol. 33 p. 385 (1865).Campuri la locuri aride aprice. Dobrogea pe
Iva Constanta (Br. miss.)
443. CARDITUS Gcertn. fruct. 2 p. 377.

I. C. acanthoides L. spec. p. 1150 ;DC. prod'. 6p. 623; Koch
syn. p. 459; Rchb. ic. germ.15 tab. 142.Vulg. Scatu. Scefete. Spin.
21. Main -Septembre. Prin comune la locuri virane, di, drumuri, gar-
duri, cdmpuri. Planta comuna (Grec. enum. p. 35). Severin; Craiova;
Rimnic, Calimanegti; Slatina ; Vultureanca, Titu ; Comana; Coca-
negti, Bucuregti; Ploegti; Cdmpina; Buzgu; Focgiani; Galati ; Tecuci;
Iagi, Botogiani; Fdlticeni, Mälin ; in Dobrogea, frecuent.
p. albiflora Schur enum. transs. p. 415. Uneori in consortiu
cu forma tipicit.
C. Kerneri Simk. term. filz, X p.181 (1886); ejus enum.
transs. p. 337. C. arctioides Baumg. mant. p. 71; Sternhelin tieb. deutsch.
fl. sieb. p. 19 et Auct. transs. plur. -non Will, spec. pl. 3 p. 1656 (1800).
C. alpestris Schur en. transs. p. 415; Fuss exc. transs. p. 364-non W.
et Kit. rar. hung. t. 267(1812). Iulie, August. Live4i, pdsciuni, stdnci
in regiunea alpind. Buceci pe Furnica (C. acanthoides Grec. enum.
p. 35-non L.; a alpestris Br. prodr. p. 296-non W. et Kit); la Valea-
Babelor. Valea-Albä pe Costila; Piatra-Mare.
C. hamulosus Ehrh. beitr. 7 p. 166 (1792); DC. prodr. 6
p. 623 ; Koch syn. p. 460; Rchb. ic. germ. 15 tab. 144 f. 2. 21, Iu-
lie, August. Locuri aride aprice in regiunea meridionalä a tèrei. In
Mehedintipe la Severin, Cerneti, Vinjiu, Räcea, Golu-Drincei ; in Doljiu
pe la Segarcea ; Baneasa din Vlagca; Braila, Barbogi, Galati ; Tecuci
spre Mdgureni; in Dobrogea pe la Tulcea, Gargalic, Constanta, Copa-
din, Bairarndede etc.
C. candicans W. et Kit. rar. bung. tab. 83 (1801) C. colli-
nus W. et Kit. rar. hung. tab. 232 (1812); DC. prodr. 6 p. 624; Koch
syn. p. 460; Ledeb. fi. ross. 2 p, 7921; Rchb. ic. germ. 15 tab. 136.
C. cinemas Janka inlinntea tom. 30(1859) p. 583 quoad pl. transsilva-
nicam -non M. Bieb. 21, Iunie, Iulie. Pe Ostele petr6se ale munti-
lor, 1a loeuri deschise. Vdrciorova ; dea/u Stirminei; Clogani spre Bu-
za-Plaiului ; Coziea, Stänigoara.
Intre C. candicans §i C. collinus nu existd niel o deosebire speci-
fied, afard de aceea di la cea d'Antélu foliolele involucrului sunt ad-
prese lucru neconstant , lar la cea de a doua numa o parte din
foliolele de la bag la maturitate sunt cam rescurbate. Am-preferat de-
numirea d'antesiu ca flind mai veche.
5.C. Personata Jacq. fi. austr. 4 p. 25 tab. 9248 (1776); DC.
SYN'AgTHERg/t 319
prodr. 6 p. 699; Koch syn. p. 460; Rchb. ic. germ. 15 tab. 148 1. 1,
Arctium Personata L. spec. p. 1144. Carduus arctioides Vill. dauph. 3
p. 22 (1789) -non Willd. I. c. 21. Iulie, August. Mimi, vdi subal-
pine. Valea Cernei pe cracu Bulzului; MCndstirea Bistrita; Coziea;
Sinaia, Bulteni; Predeal ; Slänic in Bacäu; in Suceava pe Borca,
pe Neagra §i pe Barnarelul; Mônästirea Neamtu.
G. C. crispus L. spec. p. 115; DC. prodr. 6 p. 623; Koch syn.
p. 460; Rchb. ic. germ. 15 tab. 149 f. 1. 21.Iulie, August. Mdrdcini-
§iuri, poale de paduri pe còste sau pe la drumuriin regiunea alpestrti
submontand. Baea-de-Aramä ; Tismana ; Bistrila ; Ctilimäne§ti, Coziea,
Stänilioara; Cdneni; lunca Prahovei pe la Crivina, Ploe§ti (Grec. in
Br. prodr. p. 297); Cdmpina, in Suceava pe la Madei §i Bro§teni pe
Bistrila §i pe Neagra, forte frecuent,
C. glaucus Baumg. enum transs. 3 p. 58 (1816); Griseb. et
Sch. it. hung. n. 256; Fuss transs. exc. p. 364. C. defloratus var. glau-
cus Rchb. fil, icon. germ. 15 tab. 138. cif. Iunie, Iulie. In regiunea
montanä din Moldova. Valea Barnarului la Pèriul-Sec (Br.)!; Ptingd-
rati in Neamtu.
C. leiophyllus Petrovici addit, ad flor. nyssana p. 105
(1884); Velen, fi. bulg. p. 299 (1891). 2I, Iunie, Iulie. Locuri aride
inculte, drumuri, còste. In Dobrogea: mai in tot districtul Constanta
unde inlocue§te pe ce! urmAtor.
Capitulele u§ior deprimate la bazd; involucrul cu total glabru,
foliolele sale au portiea apendicularä ovato-lanceolatä, scurtä läticicii
deflexä §i abrupt terminatä intr'un spin scurticel de ordinar debll ;
foile glabre de un verde inchis, luci6se, pinatificle sau lobato-dentate,
spinuloso-spin6se pe margini. In afinitate multd cu urmAtorul.
C. nutans L. spec. p. 1150; Rchb. icon. germ. 15 tab. 146;
Koch syn. p. 462; Boiss. II. orient. 3 p. 516. Vulg. Secrete. Scaiu.
Spin. Ciulin. (3' Iunie - August. Locuri aprice inculte, ampuri, dru-
muri, comune rurale §i urbane prin locuri virane; fiírte comund (Grec.
enum. p. 35). Severin. imian, Vinjiu-Mare; Craiova, Segarcea ; Drd-
gdliani; Titu, Ciocdnetti, Peri§i; Chitila, Bucure§ti; Comana, Baneasa,
Giurgiu; Ploe§ti, Bäicoiu, Cdmpina; Foc§iani, Tecuci.
De cel precedent se distinge prin involucrul sgu mai mult sau
mai pulin araneos, foliolele involucrului au portiea apendiculard pre-
lung/ lanceolatd cam iingustä, u§ior carinatti,insensibil termindndu-se
In spin lungicel robust ; foile de un verde opac, puberulente mai
330 CONSPECT1TL SISTMIATIC
ales pe desubt, profund pinatifide, lobil neregulat spinuloso-spinogi.

Cynara Scolymus L. spec. p. 1159. Vulg. Anghenare, de
patrie necunoscutä, este mult respdnditä in culturä pentru uzul eco-
nomic gi medicinal popular.
47. CIRS11JM Townef instit. tab. 255.
Sect. I. Foile pe fata superiea Cu asperitäti spinuldse dense.
§ 1. Foile nedecurente, caulil gi ramurile nearipate.
a. Foliolele involucrului terminate in spin putin virtos gi relativ
rifle, prim de subt spin mult spatulat-dilatatä, negriciòsä, avênd mar-
ginea membranaceu-albiciósä g't laceratä sau fimbriat-dentatd.
I. C. Grecescui Rouy in bullet. de la soci. botan. de france
ann. 1890 fasc. 4 p. 164. Caule ramos sulcat gi cu toment araneos ;
foile firme yell', pe fata superiòrä ca asperitäti spinul6se dense, pe
fata inferi6rá albo-lanate, plane san utior revolute pe margini, ner-
vurile gälbenil proeminente, configuratiea ovato-lanceolatd, limbul pi-
natisectat avdnd rachisul lat gi segmentele dngust-lanceolate, dis-
tante, reunite a cdte 2, intregi sau lobate la baz6 gi cuspidate sau
mucronate cu spin gälbeniu jopos gi solid ; foile caulinare semi
amplexicaule nedecurente, distante, profund pinatifide spinoso-mucro-
'late cum gi auriculele lor basale ce sunt palmatipartite. Capitulele
fOrte mari, umbilicate, solitare la extremitätile ram.urilor, incongiurate
de foi florale aplicate, in nunAr de 2-3 gi care nu depägesc nivelul
capitulei lor; involucrul globos ca iliac abundent toment Milos, folio-
lelo sale exteriewe gi meqii patule sau adscendente, lineare, aspre
pe margin', ugior carinate, la virf cu apendice dilatato-spatulat ter-
minat elm spinigior galben, apendicele cartilagineu, negricios cu mar-
ginea albidä fimbriat-dentatä ; foliolele interne albide, angust lineare,
insensibil atenuate in acumen rogietic subtire, aspre pe margin', sca-
riòse, netepòse, rescurbate gi prelung diforme. Corola purpurie. Ache-
niile oblungi , pubescente, de un &leg" inchis uniform , nestriate,
nemarmorate. 24. Iulie, August.
Hab. VOrciorova, Turnu-Severin, *imian spre Hinova; Bucura,
Rama in Mehedinti.
Acéstä specie apartine grupei Epitrachys DC. cu C. ligulare
Boiss. cu C. Boissieti Hausskn. (= C. adontolepis Boiss. fi. orient.- non
Boiss. voy. esp.) ca C. Lobeli Ten. gi ca C. decussatum Janka. Dar, dupg
autor, urtnézA a fi intre cele doua d'antdiu specii. C Grecescui di-
ferä de C. ligulare prin foile sale inferi6re mai late, ovato-lanceolate,
prin capitulele sale fee° abundent araneoso-tomentOse, prin foliolele
SYNANTHEREE 831
externe i medil ale involucrului, al carora apendice este relativ mai

dilatat, scarios i expresiv lacerato-fimbriat; lar nu ierbaceu, lat ligulat
cu scurli cilia Rouy 1. c. Diferä de C. Boissieri Hauskn. prin capi-
tulele sale f6rte mari, umbelicate i forte mult areneoso-tomentòse; nu
mediocre gi lipsite sau cu proa pu/in indument araneos ; asemenea di-
ferä gi de C. odontolepis Boiss. voy. esp. prin folk sale precum s'a
descris, prin foile florale 2-3 iar nu 8-10 gi depägind nivelul cape-
tulei, dar mai cu seamä prin foliolele interne ale involucrului cu acu-
men liguliform rëscurbat.
2. C. Sintenisii Freyn in bullet. de l'herb. Boiss. t. III 1895

n. 9 p. 466. C. Boissieri Freyn ohm (non Hausskn. C. odontole pis
Boiss. fi. orient. 3 p. 529-non Boiss. voy. esp. p. 362); Bcenitz exicc. !
in herb. europ. 1895-96. Caule inalt sulcat, simplu, cu tornent
araneos pulin, folios ; foile rigidiuscule cu nervuri pronuntate, aspru
spinubise pe fala superiedi, albo-lanate pe cea inferiòrä, cele radi-
cale , cele caulinare subauriculato-semiamplexicaule, spinoso-laci
niate , oblung-lanceolate, apr6pe pInd la rachis pinatifide, avènd
segmenlele dngust-lanceolate, distante, 2, a rar 3 - fide gi terminate cu
lung gi tare spin. Capitulele mediocre, 4-5 sau mai multe, subsesile,
sau coadunate la virful plantei i fiecare avdnd foi florale aplicate, In
numër de 2-3, ce nu depkesc nivelul capitulei respective; involucrul
globos glabru sau Mae pulin araneos are foliolele exteri6re i medif
patule sau adscendente, coriace i rigide, oblus-carinate, pe margini
ugiurel serulato-scabre, la baz/ palide i ovato-oblungi, devin indatit
angust lineare, la virf lanceolato-dilatate i apendicele negricios are
rnarginea albidä lacerato-fimbriatä, nervura sa se terminä intr'un spi-
nigior topos, toliolele interne albide, angust lineare acuminate, res-
curbate i prelung ligulitorme. Florile rose sau ugior purpuril. Ache-
niile Iulie, August. (Conf. Freyn I. c.)
nab. Cämpuri la locuri deschise, dealuri argilo-cret6se. Cralova,
Segarcea ; Valea-Cacovei la Topoloveni in Muscel; Ciocdnes,ti, Chitila
(C. eriophorum Grec. enum. 1880 p. 34-non Scop. (a odontolepis Br.
prodr. p. 293-non Boiss.); Comana, Bäneasa, Malu-de-jos, ¡Dane
In Vlagca.
Planta ruisträ nu diferà de exemplarele din Bulgariea - de la Sa-
dova- oblinute in 1896 Noemvrie de la Dr. Baenitz subt numele de
Cirsium Boissieri Freyn. Asemenea, nu se deosebegte intru nimic
esen/ial de C. Grecescui Rouy i, pinä la data citatä, exemplarele nòs-
tre purtau pe etichete numele de C. Greceseui var. leiocephalum
882 CONSPECTUL SISTtkAtIO
de oare ce indumentul araneos al involucrului lipse§te cu totul sau cd

abia are cdteva firicele arane6se.
3. C. ligulare Boiss. fi. orient. 3 p. 529 (1875) ; Velen. fi. bulg.
p. 292. Caule inalt, in partea de sus cu putine ramuri, oligocefal;
foile aspru-spinulóse (strigòse) pe fata superiòrd, albo-arane6se pe cea
interieird, configuratiea ovato-lanceolatd, limbul pinatisectat avênd
laciniile lungi §1 lanceolato-lineare adesea bipartite, distante §i termi-
nate in spini§ior gälbeniu ¡epos ; foile caulinare diminuate §1 semi-
amplexicaule, nedecurente, distante, profund pinatifide, spinoso mucro-
nate cum §i auriculele lor bazale palmatipartite. Capitulele mari, glo-
b6se, umbilicate la extremitatea ramurilor incongiurate de foi fiorale
intinse sau cam aplicate, in n. de 2-3, §i. care nu depkesc nive-
lul capitular; involucrul globos, glabru sau cu prea putine firicele
arane6se, are foliolele ierbacee lineare, negricióse §.1 la extremitate
ligulato-dilatate, scurt §i indesat fimbriato-ciliate pe marginea apen-
dicelui ce este albicios §i scarios, virful lor terminat cu spini§ior te-
pos. Florile purpurii. '24, Mlle, August.
Habit. Campuri sterile subsol argilo-cretaceu, in Dobrogea pe
lingá Constanla.
Diferä. de cei precedenti §i de C. decussatum Janka prin foile sale
bazale cu mult mai mari §i prin forma foliolelor involucrului fiind mai
late, mai ligulate §i mai u§ior spinòse.
A fost .determinat de confratele Arp. de Degen dupä exempla-
rele autentice de la Pichler aduse din Balcani.
4., C. decussatum Janka in linnma tom. 30 ann. 1859 p. 582;
Fuss. transs. exturs. p. 356; Boiss. fi. orient. 3 p. 529. C. eriophorum
Auct. transs. ex p. quoad plantam rodnensem - non Scop. Vulg.
Crapu§nic. J. Iulie, August. Pe lingä. pä'duri §i prin liveli montane
In regiunea alpind quasi aipind. In Suceava pe culmea StAni§ioarei
(1050m. altit.) in Ruda pe Piatra-limbrului (1600 ni. altit.), frecuent.
b. Foliolele involucrului terminate in spin mai mult sau mai

pulin vinos, portiea de subt spin f6rte putin dilatatd sau nedilatatä,
pe margine apriipe in tótä intinderea sunt dens spinuloso-ciliate.
5. C. Boujartii Schultz-Bipont. oast. bot. woch. an. 1856 p. 299;
Neirl. diagn. p. 73. Cnicus Boujartii Pill. etMitt. iter per poseg. sclavon.
ann. 1783 p. 143 tab. 13. Variézd
a. genuinum. Caule inalt, ramificat, policefal; foile amplexicaule
nedecurente, pe desupra strigoso-hirsute, pe desubt dens albicios to-
VistAlstTlitItE.S 888
ment6se, laciniile intregi sau bipartite armate cu spini virto§i feroci;

calatidele globelse abondent arane6se,involucrate, foliolele rèscurbate,
pe teltd marginea spinulos ciliate, la virf u§ior dilatate subt spinul
terminal mic§ior li putin vinos. Vulg. Crttpufnic. Spin -inverriunat.
11, Iulie, August. Céste list6se, mdrdeini§iuri, drumuri; in regiunea
montand inferiórd. Horezu, Fomete§ti; Campina.
Este intocma ca speciea din Ungariea de la Cinci-Biserici loc. dim.
comunicatä de L. Simkovici.
[3. megacanthum. Calatidele mai mult sau mai pupil araneáse,
au foliolele involucrutui aprópe nedilatate subt spinul terminal care
este Cu mult mai forte §i gros, semuind cu cei de la C. odontolepis
Boiss. In valea Cernei subt cracu Bulzului spre Curc6ea.
y. furiens. C. furiens Griseb. et Sch. iter. hung. n. 267 (1852);
Fuss. transs. excurs. p. 356; Simk. enum. transs. p. 334 et exsic. i
transsilvanicum Schur cest. bot. zeit. ann. 1860 P. 179. C. ciliatum
Maly enum. austr. p. 128 (1848) - non M. Bieb. ut testé ipso Griseb.
op. cit. ncapitulis exinvolucratis". Absolut t6te caracterele esenliale
ale formei genuine de care diferá numa prin lipsa totald a indumen-
tului araneos al calatidelor. Prin locuri aride inculte, cóste schis-
Vise saù argilo-glareòse in regiunea dealurilor submontane. Oläne§ti,
Rimnic,Cillimdne§ti ; Tigveni pe Topolog, Curtea-de-Arge§i; Nämdelti
pe lingä calea Mateimului; Posada subt Sinaia (C. ferox Grec. enum.
34 - non DC.) ; Tirgu-Ocnei la Caracläu (Br. miss.); la Fälticeni pe
linga osea pe c6stele despre iazul Ciolsacilor.
§ 2. Foile decurente : caulil §i ramurile foliat aripate.

6. C. lanceolatum Scop. fi. earn. p. 130 (1772); DC. prodr.
p. 636; Koch. syn. p. 452; Rchb. icon. germ. vol. 15 tab. 95. Carduus
lanceolatus L. spec, p. 1149. Eriolepis lanceolata Cass. dict. se. nat.
vol. 41 p. 331 (1826). Vulg. erdpugnic. Ghimpe. Scaiu. Scaiete.
d' Iunie- Septembre. Prin locuri inculte §i aprice, pe ling cdi rurale
§i urbane, päragini ; fórte comun (Grec. enum. p. 34). Severin ; Craiova ;
Tirgujiul ; Rimnic, Calimäne§ti; Gäe§ti, Ione§ti, Vultureanca; Comana;
Titu, Ciocdne§ti, Bucure§ti ; Peri§i, Crivina, Ploe§ti ; Campina; Siimia;
Piatra, NeamLu ; Brolteni ; Mdlin, Fälticeni; 14 ; Boto%iani ; Do-
brogea tòtd
[I immoral° Rchb. germ. excurs. p. 286 (1830); ejus icon. germ.
vol. 15 tab. 95. Pe ling §i prin päduri, in vdi montane mai cu
seamä. Predeal, Sinaia; Comana in Valea-Balotd; in Suceava la Bro§-
teni pe Bistrita §i pe Neagra ;
b34 CONSPECTUL SISTMATIC
Sect. 11. Foile nestrigése, avênd paginea supericirä glabrä sau cu

prea mici peri moi sporadici.
§ 1. Limbul corolei pill la jumätate 5 - fid,
a. Foile caulinare decurente, caulii aripati.
C. palustre Scop. fi. earn. ed. 1772 P. 128; DC. prodr. 6
p. 045; Koch syn. p. 453; Rchb. icon. germ. vol. 15 tab. 100.
d Iunie -August. Locuri mlägtinóse, prin viroage de päduri i poale
de päduri in regiunea montanä. Predeal pe Urzicaru (Grec. in Br.
prodr. p. 291) gi pe Susaiu; Buceci la Urlätoarea; in Suceava prin
valea Borca, la Brogteni pe Bistrita, peNeagi.a gi pe Barnarelu, f6rte
frecuent,
C. siculum DC. prodr. 6 p. 642 (18)7); Boiss. fi. orient.

vol. 3 p. 548; Velen. fi. bulg. p. 297. C. palustris var. longispina Vis.
fi. dalm. vol. 2 p. 49 (1817); Juratzka verh. zool. bot. gesel. VII p. 79
(1857). C. microcephalum Schultz Bipont. o3st. bot. zeit. vol. 8 p. 246
(1858), (-3' August. Prin locuri josnice turb(ise ude sau apätòse.
In lunca Dunärei la Cesméoa-Trasnitä intre imian, Hinova;
Vinju-Mare partea despre Bucura; in lunca Motrului pe la Brogteni
spre Strähaea.
La planta nósträ virful foliolelor involucrale inferkire este ter-
minat c'un mic spinugior ce adesea este redus la un mucron fórte
seurt. Prin acésta ea se apropie mult de C. polyanthos D'Urv. enum.
p. 107 (1822) synon. C. Hippolytii fi. pelop. p. 56 (conf. Bornmäl.
botanische centralblatt ann. 1888) ; insä tete caracterele esentiale sunt
a.bsolut de C. siculum precum este descris de Candolle in op. cit. gi
tot astfel precum sunt i exemplarele ce axon din Serbiea. Planta din
Palermo, de la M. Lojacono, are foliolele involucruluf cu putin mai
spinóse de cum sunt exemplarele din Romaniea gi din Serbiea.
b. Foile caulinare nedecurente sau prea putin decurente; caulii

nearipati.
9. C. canum M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 556 (1819); DC. prodr. 6
p. 644; Koch syn. p. 453; Rchb. icon. germ. vol. 15 tab. 98. Carduus
callus L. mant. p. 105 (1762); Jacq. fi. austr. 1 tab. 42, 43. a tube-
rosum Jacq. enum. vindob. p. 280 (1762). Vulg. Limba-4ei.
mida J. Iulie, August. Prin locuri umede josnice, luici, väi sub-
montane. Predeal; Campina pe Prahova i Doftana; Crivina ; Buftea,
Ciocänegti, Bucuregti; in Vlagca pe la Crevediea, Obedeni, Comana;
Beceni (Grec. enum. p. 35); Vaslui;
SYNANTHEREA 385
10 p. pannonicum Gaud. fi. helv. 6 p. 536 (1833); DC, prodr. 6

p. 645; 1Cpch syn. p. 453; Rchb. icon. germ. vol. 15 tab. 98 fig. 2.
Carduus pannonicus L. fil. suppl. p. 348 (1781). C. serratutoid,es. Jacq:
fi. austr. 1 tab. 127 (1773) -non L. C4,lunie, Iulie. Liveli, väi
umede umbr6se, margini de päduri. Curtea-de-Argegi ; Cioanegti;
Comana ; Brogteni pe Neagra; Fälticeni; Botogiani, Agafton.
II. Ç. rivulare Link. enum. hort. berol. 2 p. 301 (1821); Koch
syn. p. 455; Rchb. icon. germ. vol. 15 tab. 104. Carduus rivul are Jacq.
fi. austr. 1 tab. 91 (1773). girsium tricephalodes p. DC. prodr. 6 p. 650
(1837). C. Erisithales Vill. dauph. 3 p. 20 (1789) -non L. 2f, Iunie,
Iulie. Live4i in locuriumede gi prin väi in regiunea montanä. DImbo-
vicioara; Predeal, Bugteni.
C. pauciflorum Spreng. syst. veg. 3 p. 375 (1826) ; Koch
p. 545. Cnicus pauciflorus W. et Kit, rar. hung. tab. 161 (1803).
2f, Iunie, lulie. Liveli in regiunea montanä alpinä. In Mehedinli
pe muntil Cloganilor ; Galbina ; In Neamiu la Ceahläu ; in Suceava pe
muntele Bida la Dorna gi pe Rargu spre culme, frecuent.
C. heterophyllum All, fi. pedem. 1 p. 152 tab. 34(1785);
DC. prodr. 6 p. 653; Koch syn. p. 456; Rchb. icon, germ, vol. 15
tab. 107. CardUliS heterophyllum L. spec. p. 1154. Cnicus heterophyllus
Willd. spec. pl. vol. 3 p. 1673. Popul. Crlipuric. Iulie, Au-
gust. Locuri mlägtim5se turfacee in vài montane umede umbráse. Pe
muntil Slänicului din Bacäu; pe subt Ceahläu ; in Suceava pe valea
Barnarelului pe la Podu-Popei.
C. Erysithales Scop. fi. carn. p. 125 ed. 1775; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 739; Koch syn. p. 455; Rchb. icon. germ. vol. 15 tab. 106.
C. glutimosum Lam. fi. fr. 2 p. 27 (1795); DC. prodr. 6 p. 649.
C ochroleucum All. fi. pedem. n. 546; DC. prodr. 6 p.648 exclus. varlet.
% Iulie, August. Päduri §i väi umbròse, umede, In regiunea mon-
tanä. subalpinä. Valea Tesnei; valea Cernei la Clogani; MdnIstirea
Bistrita; pe valea Oltului pe la Coziea gi Stänigioara frecuent; Dimbo-
vicioara, Pajerea; valea Prahovei de la Predeal panä. la Comarnic,
fórte mult; in Suceava pe Borca, la Brogteni pe Bistrila, pe Neagra,
pe Barnarul in chei §i la schitul Rargu.
C. erucagineum DC. fi. fr. 4 p. 115 (1805). C. prcemorsum
Michl in Flora od. bot, zeit ann. 1820 pars I p. 317; Rchb. icon. germ.
336 CONSPECTTJL SISTEMATIC
vol. 15 tab. 125 optimè. >< O. rivulari-oleraceum Koch syn. p. 1009

disp. Cirsior. X C. olermeum-rivulare Scheide ap. DC. prodr. 6 p.
647. Prin liveli umede. Predeal pe Susaiu.
C. oleraceum Scop. fi. carn. p. 124 ed. 1772; DC. prodr. 6
p. 647; Koch syn. p. 455; Rchb. icon. germ. vol. 15 tab, 103. Cnicus
oleraceus L. spec. p. 1156. Vulg. Crapu§nic. Crdstaval. if, Iunie,
Iulie. Prin locuri mla§tinóse turfacee in live4ile i v5.ile montane sub-
alpine §i submontane. Horezu; 016negti; Corbeni, Curtea-de-Arge§i ;
Predeal ; Sinaia (Grec. enum. p. 34); in Suceava la Bro§teni pe Neagra,
pe Barnare, Schitul Rar6u.
§ 2. Limbul corolei pinäi la baz5, 5 - partit ; caulil nearipati.

C. arvense Scop. fi. carn. p. 126 edit. 1772; Koch syn.
p. 457 var. fl; Ledeb. fi. ross. 2 p. 734; Rchb. icon. germ. vol. 15
tab. 111 fig. 1: »ate, forma macrocephala. Serratula arvensis L. spec.
p. 1149. Vulg. Pdldmidd, Sceiete, Creipufnic. J. Iunie- August.
Prin locuri inculte, la campuri, drurnuri §.1 mai ales prin miriti aban-
donate, pe ling §i prin holdele de grane, pe ling cai §.1 garduri in
comunele rurale §i urbane; specie förte contunä (Grec. enum. p. 35).
(3. horridum Wimm. et Grab. fi. sites. 3 p. 82 (1829); Koch syn.
p. 457 ;.Ledeb. fi. ross. 2 p. 735; Rchb. icon, germ. vol. 15 tab. 111
fig. 2. Foile undulate, pinatifido-laciniate, laciniile cu marginile i vir-
ful vinos spimise i fórte pungente : pe lingá drutnuri in Suceava ubique.
satosum Ledeb. fi. ross. 2 p. 735. C. setosum M. Bieb. fi. t. C. 3
p. 560 (1819); DC. prodr. 6 p. 643. C. arvense T. integrifolium koch.
syn. ed. 2 p. 457. Foile plane, intregi sau dentate, sau i pinatifido-
sinuate, cu marginea setoso-ciliat6, glabre ; capitulele mediocre. Cu
mult mai frecuenta ca cele lalte. Predeal ; Cioca'ne§ti ; Cornana; 01A-
ne§ti ; Campulung; Tulcea.
S. incanum Ledeb. loc. cit. C. incanum Fisch. cat. hort. gorenk.
an. 1812; DC. prodr. 6 p. 643. C. arvense d. vestitum Wimm. et Grab.
up. Koch syn. p. 457; Rchb. ic. germ. 15 tab. 111. Foile plane intregi
sau subsinuate setoso-ciliate; au paginea inferiòrà albicios-tornent6s6;
capitulele mediocre sau micutele. Bratd§iani (Teleorman) ; Comana ;
Bucure§ti; Peri§i, Crivina; Ploe§ti; Buz6u,
48. ONOPORDON L. gen. n. 927.

I. O. acanthium L. spec. p. 1158; DC. prodr.;6 p. 618; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 716; Rchb.ic. germ. 15 tab. 82.Vulg. Ghimpe-Mare.
mida. Scaiu-Magdresc. Ciulin. d Nile, August. Prin locuri ruderale, vi-
SYNANDihREE 337
rane, drumuri, garduri, ziduri, holde ; planta ubique (Grec. enum. p. 31);
Severin; Craiova ; Minnie; Curtea-de-Arge§i, Pite§ti; Gle§ti, Vultu-
reanca-, Titu; Comana ; Bucure§ti ; Ploe§ti, Campina ; Galati, Tecuci;
Birlad ; Dobrogea.
2. 0. tauricum Willd. spec. 3 p. 1687 (1800); Ledeb. flor.
ross. 2 p. 717; Rchb. ic. germ. vol. 15 tab. 83. 0. virens (I tauricum
DC. prodr. 6p. 618. d Iulie, August. Locuri aprice inculte. Giurgiu ;
in Dobrogea meridionall destul de frecuenta, pe la Isaccea §*t Mein.
49. SAUSSUREA DC ann. mus. vol. 16 p. 197
I. S. discolor DC. I. C. p. 199 (1810); ejus prodr. 6 p. 534;
Koch syn. p. 465; Rchb. icon. germ. 15 tab. 87. Serratula alpina y. L.
spec. p. 1145; S. discolor illd. spec. 3 p. 1641 (1800). 21, Iulie,
August. Pe virfurile alpine. Culmea Scaritei (Scari§ioara) in Mehe-
dinti ; Buceci pe Caraimanu (Knecht. miss.)
50. JURINEA Cass. bull. philom. 1821 p. 140.

I. J. stcechadifolia DC. prodr. 6 p. 674 (1837); Ledeb. flor.
ross. 2 p. 762; Boiss. fi. orient. 3 p. 571. Serratula Stcychadifolia M.
Bieb. fi. t. c. 2 p. 266 (1808) et 3 p. 547 (1819) ; ejus cent. pl. rar.
ruth. 1 p. 49. 74, Iunie, Iulie. Ccíste petròse aprice. Dobrogea pe la
Cavgagia (Br. mis.)
2. J. mollis Rchb. germ. excurs. p. 290 (1830); DC. prodr. 6
15 tab. 77; J. blanda C. A. Mey. ind. cauc. p. 67. Carduus mollis
L. spec. p. 1156. Serratula blanda M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 549. (1819).
Serratula transsilvanica Spreng. syst. veg. 3p. 388 (1826). 21, Maiu,
lunie. Pe cOste pe la locuri deschise. tuferi§iuri ménunte sau rari§iuri,
poeni. Vèrciorova spre Gura-Vaei; muntil Camenei la Poeana-Siubeiu
(A. Degen.); Buceci pe laturea Costilei la Bu§teni ; Ione§ti, Vultureanca ;
Baneasa, Comana; Sloboziea spre Bora ; Braila; Ia§i ; Dorohoi.
Presentéza cateva mici modificatil ce n'au dreptul d'a fi consi-
derate ca specil distinte; ast-fel : fiind de statura Inalta ca de un me-
tru §i calatida voluminósa, sum se gäse§te pe la Severin OVérciorova,
este J. maerocalathia C. Koch in linnma ann. 1851 p. 415; daca are
statura mediocra, calatida relativ nu mica, foliolele sale mai ingustière
WA' bumbac araneos, folie radicale §i inferi6re cu mult mai lungi de
cat la cele lalte §i laciniile lor asemenea, este forma 4is5. J. transsil-
vanica a unor autori ; clack' este de statura mica, Ca de 30-0 cm, ea-
latidele mai mici i foliolele lor externe impsáenj/nate c'un p6r alb
bumbacos destul de manifest, se refera la forma 4isa J. arachnoidea
Bunge in Flora vol. 24 p. 157; Ledeb. fi. ross. p. 766; Boiss. fi.
orient. 3 p. 574.
51. CRUPINA Cass. dict. 44.P. 39,' 50 P. 239.

I. C. vulgaris Cass. 11. cc.; DC. prodr. 6 p. 565; Koch syn.
p. 476; Rchb. le. germ. vol. 15 tab. 18 f. 1. Centaurea Crupina L.
spec. p. 1285. C. acuta Lam. fi. fr. 2 p.49 (1778).. Iulie, August.
Pe c6ste aprice. Vérciorova, Severin; Craiova, Segarcea; Comana ;
Bgneasa ; in Dobrogea pe la Coco§i, Babadagh, Mangaliea, Bairamdede,
Copadin, Murfatlar, Constan/a, Gargalic, frecuentá.
Trib. IV. CENTAURE/E Calatidele pluriflore i izolate, fieeare re-

presentänd cale un capitul ; florile t6te sunt floscule. Acheniile glabre,
au baza curb/ hilul fiind lateral, coróna adesea intòcmitä d'un pappus
Oros stufos.
52. SERRAT17LA DC. diss. comp. 3 p. 29.
I. S. tinctoria L. spec. p. 1144; DC. prodr. 6 p. 667; Koch
syn. p.466; Rchb. je. germ. vol. 15 tab. 71 fig. 1. °4 Iulie, August.
Liveli, poeni i räri§iuri de päduri. Valea Motrului pe la Bro%teni ;
Craiova, Rubäne§ti; Tirgujiul ; Rimnic pe la padurea Gurän6ea ; Cur-
tea-de-Arge§i; Pucioasa, Vulcana ; Sinaia pe la plaiul Cumpau (Knecht.
miss.); Ciocane§ti spre gar/ (Grec. enum. p. 35); Comana; Piatra,
Osloveni; Neakniu.
Forma cea mai comunä la noi este aceea cu foile aprepe tete in-
tregi : S. integrifolia Willd. spec. 3 p. 1638, S. austriaca Wiesb. exc. !;
a rar am ggsit gi. pe aceea cu foile inferiere intregi, cele supericire
in partea lor i'nferi6r1 pinatifide : vix S. germanica Wiesb. exsicc.!
53. CENTAUREA L. gen. o. 984.

§ 1. Centaurium Cass. Folio1ele involucrului late ovale, avênd
mai t6t6 marginea i virful hialino-membranós6, intrég/ sau u§ior
erosionatA, virful §tirbit sau avénd un mo/i§lor (mucron) m6fe. Ache-
nte glal)re cu pappus stufos.
I. C. lankas trandza veget. dobro. in anal. acad. rotn. ser. 2
vol. 4 (1884) cum icone! 21, Junte, Iulie. Locuri aprice, mai mult
sau mal pu/in¡.)etr6se. Cósta d'intre p/durea Babadaghului Spre Cav-
gagiea th bobrogea (!).
SYNANTHEREZ 339
§ 2. Jacea Juss. Foliolele involucrului la virf cu apendic sca-

rios nedecurent pe marginile foliolei, sau prea putin decurent, apen-
dicif intregi sau lacerati, adesea aceia ai foliolelor inferióre §i medif
sunt ciliati sau fimbriato-pectinati, fimbriea terminal l móle. Acheniile
Cu pappus scurt sau ple§iuve.
Apendicif rotundato-obtusi intregi, u§ior lacerati sau ciliati.
Capitulele mari, florile purpurif. Eujacece.
C. Jacea L. spec. 1293; DC. prodr. 6 p. 570; Koch synon.
p. 368; Ledeb. fi. ross. 2 p. 690; Rchb. icon. germ. 15 tab. 23.
Vulg. AlbIstrilet. Dioc. Ghioc. Sgleivoc. Smoc. (4. 'NM vara. Liveli,
poeni, locuri deschise; in regiunea montang. §i cämpeanä. Craiova,
Rubäne§ti; Rimnic, CAlimäne§ti; Curtea-de-Arge§i; Stolnici (Grec. in
Br. prodr. p. 302) ; Campulung pe la Mateini ; Predeal, Sinaia; Bu-
cure§ti, Plumbuita; BacAu; Podu-Turcului ; Neamtu F6ntâna-1a-Secu
(Chan. exsic.); Ia§i ; Botoliani, Agafton ; Fälticeni. Vari6z6 :
a. genuina Koch syn p. 469; Ledeb. fi. ross. I. c. C. Jacea a.
cuculigera Rchb. germ. exc. p. 213 et icon. germ. 1. c. C. amara s. cu-
culigera DC. prodr. 6 p. 570; Vis. fi. dalm. 2 p. 32. C. amara var.
pannonica Heuff. enum. banat. p. 106 (1858). Apendicil tutulor
foliolelor involucrului cochleariformi, Intregi sau denticulati, frisa cu
cate una sau douä spintecaluri profunde.
Forma acesta nu trebue confundatd cu C. amara L. spec. p. 1292
typica, care 'crete In Franciea meridionalá pe la Montpelier ncaulibus
decumbentibus" §i care n'are portul erect, rigid, ramos, av6nd ramu-
rile erecto-patule; cum sunt exemplarele n6stre §i cele ce avem din
Alsaciea §i Germaniea ;
y. /acera Koch I. c. C. deciplens Rchb. icon. germ. 15 tab. 28
fig. 1 et Auct. germ. plur- non Thuill. fi. paris. ed. 2 p. 445. Fo-
liolele inferióre au apendicif fimbriati, cele urnfätóre ii au neregulat
lacerato-fimbriati, cele superi6re sau internele ii au parte fntregi, parte
sublacerati, la tóte fata dorsal-á oache§e-castanie.
C. indurata Janka in Flora ann. 1858 p. 441; ejus in linn.
ann. 1860 p. 584. C. pratensis Auct. transs. plur. - non Thuill. fi.
paris. ed. 2 p.44!. a microptilon Griseb. et Sch. iter. hung. n. 251 - non
Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 242. C. commutata, C. cirrhata Pore. et. Auct.
transs.- nec alior. Liveli, câmpuri, pe lingd pOduri. CiocOne§ti (C.
prateneis Grec. in Br. prodr. p. 302 - non Thuill.); Predeal ; Vaslui,
Schitu-Rafaila; Rosnov ; Fälticeni.
C. nigrescens Willd. spec. pl. 3 p, 2228 (1800); DC.
prodr. 6 P. 571; Koch syn. p. 469 var. [3; Ledeb. fi. ross. 2 p. 691.
C. vochinensis Bernh. in Rchb. germ. exc. p. 214 (1830) et icon.
germ. 15 tab. 26 cum planta nostra exacte quadrat. An C. salicifolia
M. Bleb. sec. DC. prodr. 6 p. 571 lunie, Iulie. Livei prin lo-
curi josnice. Bucure§ti, vechiul Cismegiu.
Specimenele ncistre sunt de o asem6nare exactä cu cele din Sti-
riea (C. nigrescens Willd., synon. C. vochinensis Bernh. C. Kochii F.
Schultz ab E. Reissmann), cu cele din Croatiea (C. sciaphila Vukot.)
§i cu cele din Ungariea centrald (C. transalpina var. microchaetes
Borb ab ipso auctore).
2. Apendicil foliolelor sunt prelungi §i pectionato-fimbriati, fim-

briile reflexe, moi §.1 peniforme; capitulele mari; florile purpurii
(Phrygice).
C. plumosa Lam. fi. fr. 2 p. 51 (1793). C. nervosa Willd.
en. h. berol. 2 p. 925 (1809); Koch syn. p. 471; Rchb. icon. germ. 15
tab. 32; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 246. C. austriaca Rochel rar. banat.
tab. 36 (1828)-non Willd. C. phrygia DC. prodr. 6 p. 573 - non L. fi.
suec. ed. 2. Vulg. Dice. Sgletvoc. Smoc. Iunie, Iulie. Päsciuni
pc coamele alpine. Godeanu §.1 Murariu; Negoiu ; Ghitu; Oiticu; PI-
pura; Buceci pe Caraimanu (Knecht.) ! §i pe Costila.
C. phrygia L. fi. suec. ed. 2 n. 775 (1755) ; C. A. Mey. enurn.
cauc. p. 61 (1831). C. austriaca Wind. spec. 3 p. 2283 (1800); Koch
syn. p. 470; Rchb. ic. germ. 15 tab. 30 fig. 1 (conf. A. Kern. veget.
verhält. 2 p. 261); Boiss. fi. orient. 3 p. 631. C. conglomerata C. A.
Mey. ap. Porcius phan. nasseud. p. 117 et sua exsicc. ! Acelea§i numiri
vulgare. Iulie, August. Live4i, poeni de päduri ; in regiunea
montanä superióra. Predeal, Azuga,Bu§teni; Buceci (Knecht.)! Hangu;
Rar6u; Ia§i la Busnea.
C. preudophrygia C. A. Mey. in Rupr. hist. stirp. fi. pe-
trop. p. 82 (1845); A. Kerner 1. c. et in sched. n. 229 C. phryyia L.
spec. P. 1287 (ex p.) ; Koch syn. p. 470; Rchb. icon. germ. 15 tab. 33
f. 2 et Auct. plur. - non L. fi. suec. C. austriaca DC. prodr. 6 p. 573
-non Willd. Vulg. Dioc. Ghioc. Sglavoc. Smoc. 24. Iulie, August.
Live4i, poeni de paduri in regiunea montanä inferi6rä. Cälimäne§ti,
Coziea, Stani§ioara; Rimnic, Gurän6ea; Curtea-de-Arge§i; Cämpulung;
Ruch, Pajerea; Topoloveni, Leurdeni ; Predeal, Azuga, Bu§teni, Si-
naia; Slänicu din Baclu; Bisca; ; Piatra, Osloveni; in Suceava
pe muntele Stän4ioara, pe Bida §"i pe Rar6u,
SYNANTHEREE 841
(3. pum/la. Cyanus phrygius a. pumilus Baumg. enutn. transs. 3

p. 72 (1816). Centaurea phrygia b. monocophala Schur enum. transs.
p. 403 (1866). Sémana fórte mult cu C. cirMataRehb. pat. germ. exc.
p. 214. In regiunea alpinä. Buceci.
B. C. stenolepis A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1872 p. 45;
Simk. enum. transs. p. 347; Velen. fi. bulg. p. 306. C. cirrhata Rchb.
icon. germ. vol. 15 tab..31 (1853) - non Rchb. pater gertn. excurs.
p. 214 (1830) nee icon. pl. crit. vol. 10 fig. 1295 synon. C. rhaetica
Moritzi ap. Rchb. icon. germ. 15 tab. 31 fig. 1.-7f. Iunie- August. Live4i
pasciuni, campuri, cranguri mai ales in regiunea campiilor. Vérciorova,
Severin ; °revile, Vinjiu, Racea; Baea-de-Arama ; Tismana, Tirgujiul ;
Craiova ; Dragagani ; Curtea-de-Argegi, Corbeni ; Campulung ; Cioca-
negti, Crivina, Perigi; Chitila, Bucuregti (Grec. enum. p. 35); Giurgiu,
Bäneasa, Contana.
P. fastigiata. Caracterizata prin gruparea calatidelor la virful
caulului, grupare policefala, corimboso-fastigiata (an C. razgradensis
Velen, fi. bulg. p. 306 ?). Prin livelile d'intre Vädeni gi Bumbegti
la Tirgujiul.
Psephellus DC. Foliolele extorne i medil ale involucrutui

la yid Cu apendic triangular sau cam rotund avdnd marginea pectinata
tichege ; cele interne cu apendic oval, lacerat sau cam intreg. Ache-
niile glabriuscule, tóte cu pappus conform, rogcat multiseriat.
9. C. Marschalliana Spreng. syst. veget. vol. 3 p. 398 (1826);
DC. prodr. 6 p. 576; Ledeb. fi. ross. 2p. 697; Boiss. 11. orient. 3 p. 634.
Cl. sibirica M. Bieb. fi. t. C. 2 p. 348 (1808) -non L. 11, Iunie, lulie.
Pe cóste aprice. La Birlad pe Dealu-Mare.
Cyanus Cass. Foliolele involucrului pe WM marginea incinse

cu membrana scariósa pectinato-ciliatä, culi scariogi moi. Acheniile cu
pappus sau plegiuve. Specif cu portul mic sau debile, avènd florae
mari albastre sau vinete.
W. C. Cyanus L. spec. p. 1289; Sturm deutsch. h. 4; DC.
prodr. 6 p. 578; Koch syn. p. 472; Rchb. icon. germ. 15 tab. 37.
Boiss. fi. orient. 3 p. 634. Vulg. Fldrea grdului.Vinekle. Ø Maiu,
Iunie. Câmpuri, grane, drumuri, garduri rustice ; specie comuna (Grec.
enum. p. 35). Severin ; Tismana; Tirgujiul ; Craiova ; Dragfigiani ;
Rimnic ; Pitegti; Gäegti, Vultureanca, Titu ; Bäneasa, Comana; Bucu-
regti; Perii, Crivina, Ploegti; Predeal ; Buzu ; Focgiani; GalaLi ; Te-
cuci; Birlad; Vaslui; Bacau; Neamiu ; Dobrogea.
842 CONSI'ECTITL SISTEMATIC
H. C. moms W. et Kit. rar. hung. tab. 219 (1812) ; A. Kern.

veget. verhält. 2 p. 276. C. montana var. p. Walilenb. carpat. princip.
p. 279 exclus. synon. C. anontana Br. prodr. p. 303 et Auct. transs.
-non L. spec. p. 1289. ii, Iulie, August. Plaiuri alpine §i väi sub-
alpine. Muntele Coziea; Buceci la Obér§iea-Pele§iului, Valea-Babelor,
Costila ; In Rar6u pe Piatra-Zimbrului.
Contraria vederei lui Koch care, in Sinopticul Florei Germanice
§i Helvetice ed. 2 p. 472, reune§te C. ?milts W. et Kit. cu C. montana
L. ca sinonime, A. Kerner, 1. c., dupò examenul lui Hauslentner, sta-
bile§te diferenta ce existä intre aceste plante; ast-fel: C. mollis W. et
Kit. presentéz6 ca diferente stolonibus profunde subterraneis, longe
lateque repentibus, foliis inferioribus minoribus cito marcescentibus
ad basin caulis nunquam rosulatis latioribus et brevioribus, supra vi-
ridibus subtus canescentibus, fimbriis squamarum inter omnes affines
brevissimis " §i, mai pe urmd Centaureae axillari, C. strictce et
C. montwur, ad quas accedit, differt: radice latissime repente..." a§ia
cd caracterul ski principal, comparativ cu congenerele sale, este rlt-
ddeina repentd lunget, stoloniferel, ceca ce nu existä la cele lalte.
C. seminar'''. Willd. spec. 3 p. 2290 (1800) exclus. synon.
Koch syn. p. 472 cum var. a; Rchb. icon. germ. vol. 15 tab. 39 fig. 1.
C. strieta W. et Kit. rar. hung. tab. tab. 178 (1804). Vulg. Vineple.
Iulie, August. In regiunea montanä. alpind §i subalpinä, pe stänci
calcare. Pdpu§ea; Dimbovicioara; Buceci in tot coprinsul de la Bulteni
pind la Sinaia (Knecht.)! Ceahldu; In Rargu pe Platra-Zimbrului.
(3. pinnatifida Schur enum. transs. p. 405 (1866) pro specie. An
C. axillaris (3. carnioliea Koch syn. p. 472? C. seuzana Auct. transs.
nonull. - non Vill. Stânci calcare In localitriti cu congenera sa.
C. napulifera Rochel act, hung. evkon. ann. 1834 tab. 3;
Rchb. icon. germ. 15 tab. 37; Boiss. fi. orient. 3p. 637; Velen, fi. bulg.
p. 310. C. tuberosa Vis. fi. dalm. 2 p. 33 tab. 12! 2i, Maiu, Iunie.
Locuri petnise aprice, pe còstele muntilor lingd Megidie In Dobrogea
tBr. miss )
§ 5. Acrocentron Cass. Foliolele involucrului la virf cu apen-

dic coriace triangular nedecurent, seurt ciliat sau pectinato-ciliat,
ail rigidiori, cel terminal acuminat, uneori transformat in spin virtos,
Acheniile cu lung pappus stufos. Plante robuste, macrocefale.
1. Flaviflore.
C. Salonitana Vis. in Flora ann. 1829 vol. 1 p. 23; Boiss.
SYNANTHEREE 343
fi. orient. 3 P. 666; Velen. fi. bulg. p. 321. a Salonitana [3. lanceol ata
Vis. fi. dalm. 2 p. 36; Rchb. icon. germ. 15 tab. 62 fig. 1. C. latisquama
a. taurica DC. prodr. 6 p. 589 (1837). C. centauroides M. Bieb. fi. t.
c. 2 p. 359 (1808); Ledeb. fi. ross. 2 p. 708-non L. spec. 1298 cujus
stirps habitat Italia meridion. Hispania, Monspelli involucri squamis
ovato-lanceolatis ciliatis... discrepat (conf. DC. I. c.). a tatarica Friv.
plant. balkan. (an Willd. spec. pl. 3 p. 2297?) 2E. Iunie- Au-
gust. Locuri aspre, petrelse §i aprice, camguri. In Dobrogea destul
de frecuentA. Mäcin, Greci; Periclie, Gargalic ; Tusla, Mangaliea.; Ba-
libunar.
a. subinermis Boiss. 1. c. Foliolele involucrului avOnd virful färd
spini sau c'un spini§ior scurt;
f3. macracantha Boiss. 1. c. Foliolele involucrului la virf terminate
cu spin robust §i de lungime egalând sau Intreand lungimea ci.

C. orientalis L. spec. p. 1291; DC. prodr. 6 p. 587; Rchb.
icon. germ. 15 tab. 59; Ledeb. fi. ross. 2 p. 707; Boiss. fi. orient. 3
p. 666 exclus. synon. Bess. Cyanus orientalis Baumg. enum. transs. 2
p. 28. 21. Iulie, August. Campuri, crangulete, dimburi, la locuri
deschise aprice. Orevita, Ram, Drincea ; Craiova, Segarcea ; Cara-
cál la FrOsinet; Ione§ti, Cacova, Vultureanca; BOneasa, Comana; Cio-
cOne§ti, Chitila; Ploe§ti, Buda, BOicoi ; Fete§ti ; Bräila , Galati ;
Tecuci ; In Dobrogea: Mäcin ; Caranasib, Constanta ; Copadin, Bai-
ramdede.
p. aurantiaca. Flosculele portocalif. Pe la Mein ; rare-locuri.
X C. orientalis-stereophylla. Portul plantei it forma foilor cum
exista la C. stereophylla Bess.; capitulele prin aspect §i márime sémän
cu cele de la C. orientalis; frig apendicif foliolelor involucrului sunt de
o formá intermediará acestor douë specif, flosculele de un galben
amestecat cu purpuriu. Prin grane §i pe la drum in Dohrogea de la
Gargalic spre Periclie in consortiu cu pgrintil gi.
C. rigidIfolia Bess. in litt..1819 ap. DC. prodr. 6 p. 586;
Ledeb. fi. ross. 2 p. 707. 7f. Iunie, Iulie. Locuri deschise, campuri.
Dobrogea ; Isaceea, Coco§i; Niculitel; Caranasib, Periclie, Gargalic.
Prin portul §.1 florile sale galbene tine mult de C. orientalis;
Insa apendicil foliolelor involucrului sunt oblung-triangulari, 6che§i-
castanif pe tata dorsalà, nelacerati, dar subtire fi regulat ciliati pe
margini, acuminati la virf, acumenul adesea spinescent ; apendicif fo-
liolelor interne cum sunt g't cei de la C. orientalis , capitulele ovoide
de forma §i märimea celor de 1a C. scabiosa L,, flosculele galbene. Prin
forma foliolelor §i a apendicilor semand mult cu C. stereophylla Bess.

care nu existd in Dobrogea.
2. Purpurascente.
C. Kotsohyana Heuff. in Flora ann. 1835 vol. 1 p. 245;
NeiIr. diagn. p. 75 - non Koch. C. Heuffeli Rchb. fil. deutsch. fi. vol. 15
p. 32 et icon. germ. tab. 70 (1853). 21, Iulie, August. Regiunea al-
pind, i subalpind a muntilor mari. Pdpura ; Buceci la Piatra-Arsä
(Knecht.), in valea Alba pe Caraimanu §i pe Costila.
C. atropurpurea W. et Kit. rar. hung. 2 p. 121 tab. 116;
Willd. spec. pl. 3 p. 2299 (1800) ; Neilr. diagn. p. 74. C. caloccphala
atropurpurea DC. prodr. 6 P. 587. C. calocephala, Rchb. deutsch.
vol. 15 p. 45 et icon. germ. tab. 58 sec. exemplaribus è Banatù lecta
- non Willd. Iunie. Locuri petrése, strtnci. Muntii de la Vércio-
rova spre Gura-Vdei, in mod copios; Poeana-Cernetului.
C. stereophylla Bess. enw-n.- pl. voih. p.35 n. 1142(1822);
DC. prodr. 6 p.580; Rchb. icon. germ. vol. 15 tab. 78 optimé ; Boiss.
fi. orient. 3 p. 656. C. Scalnosa var. E. stereophylla Ledeb. fi. ross 2
p. 701. () Iunie, Iulie. Cdmpuri, locuri deschise aprice, grdne, dru-
muri, miri§ti. Turnu-Mdgurele, Lita; Ione§ti, Vultureanca ; Giurgiu,
Sloboziea, Malu, Oddile; Buz6u; Fete§ti ; Bärboli, Calica, Galati ; in
Dobrogea pe la Caranasib, Constanta, Bairamdede, Mdcin.
C. spinulosa Rochel rar. banat. p. 76 fig. 76 (1828); DC.
prodr. 6 p. 572; Heuff. en. banat. p. 107 ; Rchb. icon. germ.15 tab. 44
fig. 3; C. Scabiosa a. spinulosa Koch syn. p. 473. Vulg. Ciolobot.
Syleivoc. 21, Junte- August. CAmpuri, drumuri, cranguri, pe ling
pdduri ; in tétd regiunea cdmpeand meridionald a Wei pind in re-
giunea submontand, frecuenta. Vérciorova, Severin; Baea-de-Aramri;
Tismana; Tirgujiul; Craiova; Rimnic ; Ione§ti, Cacova, Vultureanca ;
Bdneasa, Comana; Titu, Ciocane§ti; BucureVi (C. scabiosa Gre. enum.
p. 35 ex. p.); Ploe§ti, Bdicoiu; Buz6u; Galati.
(3. adpressa Ledeb. ind. sem. h. dorp. ann. 1821 p. 3 pro specie.
C. Scabiosa (3. acipressa Ledeb. fi. ross. 2 p. 701. C. stereophylla Rchb
icon. germ. vol. 15 tab. 41 fig. 2 -non Bess. Locuri aride aprice.
Comana, Gurbanu; Birlad.
Capitulele ovoideu-turbinate u5ior ldnóse; foliolele inferiére
medil ale involucrului Mae adprese, neapendiculate sau putin apen-
diculate Msá terminate in spiniior negru qor ascurbat i la baza
SYNANTHERE/E 345
cäruia, mai ales la foliolele medil §i superióre, sunt vre o 2 - 3 pa-

rechi fimbricire scurte negre §i moi.
C. Scabiosa L. spec. p. 1291; DC. prodr. 6 p. 580; Koch
syn. p. 479; Rchb. icon. germ. 15 tab. 43 fig. 1 et 2; Boiss. fi. or. 3
p. 656 excepto variet. 4, lulie, August. Live4i in regiunea mon-
tana. Rucdr la Valea-Muierei §i la Pajerea; Sinaia, Plaiul-Cumpätu
(Knecht. leg.).
Caracterele specifice principale, comparativ Cu vecinele sale
sped)", se resumez in capitulele sale ovoide cam glob6se; foliolele in-
volucrale mai mult sau mai putin pubescente sau lämise §i incinse la
virf cu apendice lat negricios ciliato-fimbriat, fimbriile numerése lun..
gicele §i cam intesate unele cu ale altora, ciliul terminal scurt §.1 ne-
spinulos.
W. et Kit, rar. hung. tab. 195 (1804) pro specie.
p. coriacaa
Rchb. icon. germ. 15 tab. 43 fig. 3; DC. prodr. 6 p. 580; Koch syn.
p. 473; Ledeb. fi. ross. 2 p. 701. Câmpuri, live4i, cranguri, dru-
muri, pe ling6 päduri ; fórte comunä la no in regiunea montanä info-
ri6rtt §i in regiunea cämpiilor. Rimnic; Curtea-de-Arge§i ; Cämpu-
lung ; Stolnici, ione§ti, Vultureanca, Gäe§ti ; Predeal, Azuga ; Ploe§ti ;
Crivina; CiocAne§ti, Chitila, Bucure§ti (C. Scabiosa.Grec. enum. p. 35
- non L.) ; Backi ; Tirgu-Frumos, Cotnari; Boto§iani, Agafton.
Diferä' de forma genuinä prin foliolele involucrului glabre, ne-
läneose; apendicul foliolei este semilunar negricios §i mai Angust, la
foliolele inferiiire adesea putin exprimat ; at' scurii putin numero§i,
cel terminal scurt mUle sau subspinulos.
§ 6. Acrolophus Cass. ap. DC. Foliolele involucrului cu apendic

scarios u§ior decurent sau lat auriculiform(pterigoid) avênd bitä mar-
ginea pectinato-ciliatä, dill marginali moi scario§i sau täricei subspi-
nulo§i, cel terminal de ordinar prelung virtos sau spinulos. Acheniile
cu pappus stufos. De talle mediocrä, bilpíse paniculate, microcefale.
1. Partea decurentä a apendicilor läticicä, pterigoidii, virful pec-
tinato-ciliat móle.
C. affinis Friv. in Flora ann. 1836 p. 435; Degen cest.
bot. zeit. ann. 1893 n. 2. C. stereophylia p. affinis Griseb. spicil.
rume). 2 p. 237 (1814). C. cinerea Griseb. I. c. p. 236 - non Lam.
C. dissecta Boiss. fi. orient. 3 p. 644 (1875) quoad plantam macedo-
nicam ; Pancic elem. ad. fi. princip. bulg. p. 4I-non Ten. prodr. (1815).
C. Tartarea Velen, fi. bulg. p. 318 (1891). 'if, lunie, Tulle. Stänci
calcare, precipitiuri, fisuri stänc6se prin vi montane umbróse numa
In Oltenia de partea nóstrd. Valea-Jiului intre Lainici i Vama

; valea Oltetului la Polovraci d'asupra pe§terei; Méndstirea
Bistrita. -
C. maculosa Lam. encycl. méth. 1 p.669(178)); DC. prodr. 6

p. 583; Koch syn. p. 474; Rchb. icon. germ. 15 tab. 48; Boiss. fi.
orient. 3 p. 647. C. paniculata L. (pro p.); Jacq. fi. austr. tab. 320;
M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 346-non Lam. C. Biebersteinii DC. prodr. 6
p. 583 et Auct. mult. C. rhenana Bor. centr. fr. p. 355 (1840).
Iunie-Septembre. Locuri aride, pietriOuri, schisturi, humus, dea-
turi, campuri. Specie Rorie respanditä (C. paniculata Grec. enum.
p. 35- non Lam.). Vérciorova, Severin, Stirmina; Craiova; Tirgu-
jiul ; Rimnic; CJim5.neti, Brezoiu ; Curtea-de-Arge0 ; Cdmpulung ;
Stolnici ; 1oneLi, Cacova, Vultureanca; Bdneasa, Comana ; Bucure0i,
Ciocdne0i; Peri0, Crivina, P1oe0i; Posada, Predeal ; Cdmpina, S15.-
ni c; Buzéu, Beceni; Galati; Tecuci; Bacdu; Tirgu-Frumos, ; Do-
brogea.
Mult polimorfä consideratd in aspectul sèu general; insä. tot-
deuna apendicif foliolelor involucrului sunt triangulari nigro-macu-
lati; acheniile cenu.01 sau 6che0 au totdeuna un pappus mai lung
sau mai scurt de cdt jumélatea lor. Lungimea pappului 0 forma
ovoidd sau ovoido-cilindricá a calatidelor a fault pe unif autori a creea
atia cjisele specil de C. Biebersteinii §i de C. rhenana. O formá mai
deosebitä la noi este:
p. aggregate. Caulul inalt, robust, trece de 80 cm, bglOS 0 ramos,
ratnurile simple, erecto-patule, foliate, port la via 5-6 calatide scurt
pedunculate §i ingrämädite, pedunculele de 1-1Ven lungime.
C. aggregata Fisch. et Mey in DC. prodr. 6 p. 585? Platoul de la
Galati cdtre Calica pe ling calea feratd.
C. ovina Pall. in Willd. spec. pl. 3 p. 2292 (1800); DC.
prodr. 6 p. 585; Ledeb. fi. ross. 2 p. 704 exclus. var. P.; Boiss. fi.
orient. 3 p. 648; Lindem, fi. chers. 2 p. 355; Velen. fi. bulg. p. 316 et
exsic.! C. Hohenackerii Stev. enum. taur. p. 221 (1857) sed forma.
incano-tomentosa. d' Iunie, Iulie. Locuri aride inculte, cdmpuri,
drumuri. In Dobrogea: Babadagh, Ienisala; Copadin, Bairamdede.
C. arenaria M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 347 (exclus. synon.Gmel.);
DC. prodr. 6 p. 581; Ledeb. 11. ross. 2 p. 702; Boiss. fi. or. 3 p. 649;
Lindem, fi. cherson. 1 p. 354 bene descripta. An C. gracilenta Ve-
len. 11. bulg. p. 321 (1891)? Iunie-Septembre. Prin dunele mari-
time, in Dobrogea : Constanta pella Mamaea i Tusla.
SYNANTITERLE 847
C. Tanscheri A. Kern, veget. verhält. 2 p. 279 (1875); A.

Tauscher exsic.! Iunie- August. Locuri aprice aride, oarecum
n'äsipelse sau argiloso-näsipese. Craiova (Br. miss.); Fete§ti pe malu-
rile Borcei.
robustä, bätòsti. Capitulele mai märicele de cum sunt
cele de la C. maculosa; apendicil foliolelor involucrului mici, palid
maculati sau cam nemaculati, putin sau abia ciliati, en' incolori, mar-
ginile foliolelor läticel auriculato-aripate, aripele membran6se hialine;
acheniile oache§i cu pappus aproximativ egal cu lungimea sa. Se
apropie mutt de C. arenaria M. Bieb., dar totu§i nu sunt identice.
C. banatica A. Kern. veget. verhält. 2. 280 (1875) in notta.
Borb. exsic! C. arenaria Heuff. enum. banat. p. 108 (1858); Neilr.
diagn. p. 75; Velen. fi. bulg. p. 320 ? -non M. Bieb. d' Iunie.
Locuri aprice cam näsiNse, iérbä, burieni. In Dobrogea lingá Mäcin
calea despre Greci.
Prin portulNi aspectul s6u aduce mult cu formele mieiit micro-
cefale de C. maculosa Lam., insá capitulele sale sunt mai fingusticele
%i mai albo-lanate; foliolele involucrului palide, abia a ciite 3 nervuri
dorsale putinpronuntate, apendicil lor sunt membrano§i, fòrá macul6
cliii moi i hialini, marginile hialine auriculat-aripate. Acéstil forma
se apropie mai putin de C. arenaria M. Bieb. de cum se apropie C.
Tauscheri A. Kern. Cu C. tenuifloraDC. are ceamai multäasemè'nare
prin forma §i caracterele capitulelor lor ; diferä, insä, numa prin rami-
ficatiea sa paniculata §i nu paniculato-difusä.
C. tenuiflora DC. prodr. 6 p. 584 (1837) exclus. synon.
Gmelini; Boiss. fl, orient. 3 p. 648; Velen, fi. bulg. p.321. C. ovina
microcephala Ledeb. fi. ross. 2 p. 701. d Iunie, Iulie. Campuri,
locuri aprice aride, marficini§iuri. Galati pe platoul de la Bilrbo§i; in
Dobrogea pe la Medjidie (Br. miss.), Babadagh, Ienisala.
C. Kanitziana Jankain Brândza veget. dobro. p. 43 (1884)

cum tabula! d' Iunie Iulie. Ripe stanccise in regiunea montara sep-
tentrionalä a Dbrogei. Atkin pe muntele Suluc ; Ba§chioi,
pe muntele Sepelginu sau Consulu.
p. albo-tomentosa. Afarä de calatidele sale, ce sunt glabrescente,
palide §i adesea cu micutele puncte glandulare auril, taá planta este
Imbräcatä c'un indument tomentos albicios ce este cu mult mai abon-
dent pe pärtile inferière ale sale. Stand calcare aprice in Dobro-
gea. Memastirea Coco§i, pe locul Jis ,La Cruce',
C. jurineifolia Boiss. diagn. ser. 2 fasc, 3 p. 73 (1856);

Velen. fi. bulg. p. 313. CentaureEe rutifoliw varietas ex. Boiss. fi. orient.
3 p. 643 in notta. Cämpuri, céste la locuri aride, märiicinigiuri,
tuferigiuri, poeni. Vulg. Maturele.di Iulie, August. Golu-Drincei
cätre vil; Megti, Ionegti, Vultureanca ; Giurgiu, Bäneasa, Comana ;
Ciocänegti (Grec. enum. p. 35); in Dobrogea pe la Babadagh, Co-
padin, Bairamdede, Mäcin, Greci.
C. pallida Friv. in Flora vol. I ann. 1835 P. 333; Rchb. ic.
germ. vol. 15 tab. 53; Boiss. fi. orient. 3 p. 646. C. Karstiana Griseb.
spicil. rumel. 2 p. 240 (1844)-non Scop. J. Iunie, lulie. Locuri
petròse, petrigi argilos. Vérciorova &Ire Gura-Väei.
Specie rarissimä, fórte interesantä subt punctul de vedere al
florei nástre. Specimenele sunt determinate de amicul A. de Degen.
2. Panca decurentä a apendicilor putin apreciabilä, virful pre-

lung pectinato-ciliat, cilil tari, rigioli, cel terminal transformat in spin
lungäret gi virtos.
C. diffuse Lam. encycl. meth. 1 p. 675 (1783); DC. prodr.
6 p. 586; Ledeb. fi. ross. 2 p. 706; Boiss. fi. orient. 3 p. 650. C. par-
viflora M. Biel). fi. t. c. 2 p. 357 (1808). C. ovina Willd. herb. -non
Pall. cr IunieAugust. Locuri aride, inculte. Galati, calea despre
Reni ; In Dobrogea Tneridionalä apr6pe pretulindenea.
p. brevispina Boiss. I. c. p. 651. Spinil foliolelor involucrului scurti
gi cam drepti. Cu forma tipicii prin aceleagi locuri.
§ 7. Calcitrapa DC. Foliolele involucrului f6rte adprese, la

virf cu apendic cornoid din care r6sare câti-va spini tari cligitato-
divaricati, cel median adesea cu mult mai lung gi forte. Acheniile cu
sau färä pappus. Plante avénd portul diferit.
C. solatitialia L. spec. p. 1927; DC. prodr. 6 p. 594;
Koch syn. p. 475; Ledeb. fi. ross. 3 p. 710; Boiss. fi. or. 3 p. 685.
Vulg. PIttelmiclel. Scaiu-galben. 0 Iulie - Septembre. Locuri oxide in-
cult e, la crunpuri, drumuri, päragini ; comunä in bitä regiunea meridio-
nail a terei (Grec. enum. p. 35). Severin; Craiova; Rimnic ; Stoinici, Pi-
tegti ; Gaegti, Vultureanca, Titu; CiocAnegti, Bucuregti; Comana; Te-
cuci, Bé'rlad ; Bacäu; in Dobrogea prin districtul Constanta ubique.
(3. Adami Boiss. I. c. C. Adana Willd. spec. pl. 3 p. 2310. C. lap-
paeea Ten. ind. sem. ann. 1829 syll. p. 450. C. solstitialis f3. lappacea
DC. prodr. 6 p. 594. Exemplare nedeplin desvoltate, de talle mica sau
micuticä , insä spinul median al foliolelor involucrale debit gi nu
SYNANTHEREIE 349
intrece, sau abia intrece, pe cele laterale. Prin unele locuri Cu

forma genuinä'.
C. Calcitrapa L. spec. p. 1297; Sturm deutsch. fi. h. 4;
DC. prodr. 6 p. 597; Ledeb. fi. ross. 2 p. 711. Boiss. fi. orient. 3
p. 689. Ghimpe. Scai-ghimpos. SaYete. cs Iulie -Septembre. Lo-
curi aprice inculte, prin comunele urbane §i rurale; comun prin tart
téra (Grec. enum. p. 35). Vèrciorova, Severin Craiova; Ciocanelti,
Baneasa, Bucure§ti; Comana.
C. iberica Trevir. in Spreng. syst. veg. 3 p. 406 (1826);
DC. prodr. 6 p. 597; Ledeb. fi. ross. 2 p. 711; Rchh. icon. germ. 15
tab. 67; Boiss. fi. or. 3 p. 690. C. calcitrapoides DC. prodr. 6 p. 597
non Lin.; Rchb. I. c. d' Iunie - Septembre. Tot prin locuri ca §i
precedenta, de care la privire nu se deosebe§Le; insà cea d'antéiu are
acheniile nepap6se, pe and aceasta le are Cu pappus and mai scur-
ticel and mai lung. Schela-Cladovei, Severin (Degen); Comana;
Ciocäne§ti; Fete§ti; Cernavoda, Megidie, Constanta.
54. KENTROPHYLLIIM Neck. élém. n. 155 etiam DC.

I. C. 'western DC. et Duby bot. gall. I p. 293 (1828); DC.
prodr. 6 p. 610; Koch syn. p. 468. Carthamus lanatus L. spec p. 1163;
Boiss. fi. orient. 3 p. 706. Carduncellus lanatus Mons. ap. Rchb. ic.
germ. 15 tab. 15. cr Iulie, August. Campuri la locuri aprice. Vêr-
ciorova, Severin ; Bucure§ti, Chitila; Comana; Buzgu (Grec. enum.
p. 35); Dobrogea, kale comuna.
55. CARTHAMITS Tourn. insr. p. 457 t. 258.
1., C. tinctorius L. spec. p. 1162; DC. prodr. 6 p. 612; Koch
syn. p. 467; lichb. ic. germ 15 tab. 15. Vulg. $ofran-neadev'érat.
WHinali. &fraud. 0 Iulie, August. Planta vulgara§i intretinutii
In multe locuri pe la téra in cultura pentru uzul tinctorial.
II. LIGULIFLORIE DC.
Calatidele avênd t6te florile ligulate (semifioscule) §i hermafro-
dite fertile.
Ord. Ill. Cichoraceae Juss. gen. pl. 168.
Pe langá caracterele generale precitate, Cichoraceele au stigma
cu doui craci flliformi papilo§i, lungi §i revoluli, fara inflatura articu-
lara §i fára inel Oros la bazä. Plante lactescente, av8nd multä ail-
nitate cu Lobeliaceele.
Subdivisiunea I. Alveolele receptaculelor aunt paleo/ato
Trib. I. SCOLYME/E Less. Pappus simplu coroniform sau duplu:

cel exterior de cinci paleole, cel intern de cinci peri tari.
SCOLYDIUS Thum. instil. p. 273.

I. S. hispanious L. spec. p. 1143; DC. prodr. 7 p. 76; Koch
syn. p, 477; Rchb. ic. germ. vol. 19 tab. 1; Boiss. fi. orient. 3 p. 713.
d' Iunie - Septembre. Locuri aride inculte. In Dobrogea meridionald
maritimä, mal ales pe linga Constanta, abundég.
Trib. II. HYPOCH/ERIDE/E Cass. Pappus stufos de peri

EYPOCH2ERIS L. gen. n. 918.
Tòte acheniile calatidei evident prelung-rostrate, la cele
interne rostrurile ma lungi ea la cele externe; capitulele campanu-
I ¡forme.
i H. lielvetica Jacq. fi. austr. 2 t. 165 (1774); Wulf. in Jacq.
misc. 2 p, ; H. unifiora Vill. prosp. fi. delph. p. 37 (1779); Koch
syn. p. 491; Rchb. ic. germ. 19 t. 45. Achyrophorus helvetieus Scop.
11. earn. p. 116 (1772); DC. prodr. 7 p. 93. 21. Iunie, Iulie. Locuri cu
iérbl §i stänci In regiunea alpinä. Paringu (Barth. exsic. !); muntele
Chita; Buceci pe Caraimanu i pe Piatra-Arsä (Knecht. miss.); pe
Costila! plaiul Cumpku la Possada ; pe Rar6u.
S. H. maculate L. spec. p. 1140; DC. prodr. 7 p. 93; Koch
syn. p. 491; Rchb. ic. germ. 19 tab. 45.PresentézA caule brachiato-
ramos bi-tri-cefal, §i caule scapiform monocefal. 21, Maiu, Iunie.
Prin liveli i locuri cu iérbg. Vèrciorova, paji§tea despre Ceroválu ;
Ione§ti, Vultureanca; Bäneasa; Cornana; Ciocmneti, Chitila, Bucu-
re§ti ; Peri§i, Crivina ; Bäicoi; Predeal.
Acheniile centrale rostrate, cele periferice nerostrate sau

f6rte putin. Capitulele lungärete ängustióre.
S. H. radicata L. spec. p. 1140; DC. prodr. 7 p. 91; Koch
syn. p. 490; Rchb. ic. germ. 19 tab. 46. Aerrophorus radicatus Scop.
fi. carn. p. 117 ed. 1772. Vulg. Buriand-porceascei. Iunie, Iu-
lie. Prin live4i, locuri cu iérbg. §i pe lingrt pilduri. Verciorova; dealu
Stirminei; pe muntele Coziea la Stäni§ioara; Predeal, Sinaia; Bucu-
re§ti in live4ile Cismegiului (probabil introdusä); in Suceava pe Stä-
ni§ioara laturea despre Iesle; la Bro§teni pe Neagra §i la Schitul
SYNAITHtRtA.` 851
4. H. glabra L. spec. p. 1140; DC. prodr. 7 p. 90; Koch syn.

p.490; Rchb. ic. germ. vol: 19 tab. 47. H. thracica Stev. in DC.
prodr. 1. c. pro var a. Liveçlig't pe locuri pietrése. Vdrciorova in
pajigtea despre gura Cerovatului; Baca-de-Aramil ; Corbeni pe Ghitu.
Trib. III. RODIGIEX DC. Pappus stufos de peri lungi simpli, moi.
58. LAGO SERIS M. Bieb. II. t. c. 3 p. .538.
I. L. orientalis Boiss. fi. orient. 3 p. 882. L. Nemausensis M.
Bieb. fi. t. c. 3 p. 538 (1819)-non Cass. bull. philom. ann. 1816 p.200
sub Ptcrotheca. Lagoseris bifida Auct. hung. 1unie, Iulie. Pe-
trigi cu iérba pe la poalele muntilor de la Vérciorova gi in Valea-
Bahnei.
Presentézd t6t1 infäligarea de Pterotheea Nenzausensis Cass. ; insa
planta néstra are scapil floriferi cu mult mai Matti, vigurogi, mai ra-
mifican gi pare bienalä.; dar calatidele sale sunt mult mai simile cu
acelea de Lageseris bifida Vis., fiind de märimea gi aspectul acestora ;
cu 'Ate acestea diferd prin acheniile sale de ambele specil : telte ache-
niile sunt de aceeagi lungime gi lineare, lungitudinal striate gi aptere,
strianile celor marginale sunt subtirele i nelede, ale celor interiòre
subtirele i ca asperitäti fòrte fine. Pe (And la planta din Francia, Pte-
rotheca Nemausensis Cass., acheniile marginaie sunt scurte i gr6se, pe
fata lor ventralá cu cate 3-5 c6ste pterigoide i scabre (vid. lichb. ic.
germ. 19 tab. 78). Planta misted correspunde f6rte bine cu descrierea
data de Boissier, (loc. cit.) gi de aceea o referam acestei specie.
Subdivisiunea II. Alveolele receptaculelor aunt nude, nepaleolate
Trib. IV. LAPSANOIDEX Less. Acheniile plegiuve sau coronulate.

59. LAPSANA Tourn. instil. p. 479.
L L. communia L. spec. p. 1141; DC. prodr. 7 p. 76; Koch
syn, p. 477; Rchb. icon. germ. 19 tab. 20; Ledeb. fi. ross. 3 p. 770.
Vulg. Brba-de-sgilibi. Salata-ettnelui. Sgrabunlicei. 0 Iulie, August.
Mud, locuri umbrése, cranguri; plantd vulgard (Grec. enum. p. 36).
Calimanegti, Coziea, Stänigioara; Campulung; Sinaia ; Dealu-Mare ;
Mogog6ea, Bäneasa, Bucuregti ; Comana; Sidnic; Agapiea, Neamtu;
Fdlticeni; Brogteni, valea Barnarului.
p. glandulosa-pilosa Schur. enum. transs. p. 355 (1866). L. com-
munis p. glandulosa Simk. bAsnag. in ktalem. XV p. 569 (1878).
L adenoclades Borb. ; A. de Degen exsic.! Dealurile Cernetului,
Poroina; Craiova, Leamna; Curtea-de-Argegi; Bucuregti.
APOSERIS Necker élém. r p. 57.

I. A. fmtida Lessing syn. p. 128; Koch syn. p. 477; Rchb. k.
germ. 19 tab. 3 fig. 2. Hyoseris fcetida L. spec. p. 1137; W. et Kit.
rar. hung. I tab. 49 (1800); Sturm deutsch. h. 37. Lapsana fcetida
Scop. fi. earn. 2 p. 118 (1772). 21, Inlie, August. Locuri umbrese
prin vdi montane. Valea Tesnei la Gaura-Fetei.
Trib. V. CICHORIOIDEE Sch. - Bip. Acheniile cu pappus coroni-

form din paleole scurticele sau cupuliforme.
CICHORIUM ?burn. instit. t. 272.
I a C. Intybus L. spec. 1142; DC. prodr. 7 p. 84; Koch syn.
p. 478; Rchb. ic. germ. 19 t. 6; Boiss. II. orient. 3 p. 716. Vulg.
Cicoare. 21, Iunie-Septembre. Cämpuri, og6re, drumuri, locuri vi-
rane in tárá téra; din regiunea alpestrd inferi6rd pfnd In tétd regiu-
nea meridionald a pre; (C. intybus L. et C. glabratum Grec. enum.
p. 36). Planta törte rèspenditä In tad tara.
Trib. VI. LONTODONIDEA: Sch. - Bip. Acheniile cu pappus stufos
§i numa de peri drepti plumo§i.
LEONTODON L. gen. n. 912.
I. L. automnalis L. spec. p. 1123; Koch syn. p. 480; Rchb.
germ. exc. p. 253 et ic. germ. 19 tab. 15. Oporina automnalis Don in
DC:. prodr. 7 p. 108. 21, Iulie, August. Livegi, locuri deschise, ma-
luri de c6ste pe ling cal; din regiunea subalpinä ping In cea ampénd
(Grec. enum. p. 36). Oläne§ti, Rfmnic; Cfilimäne§ti, Coziea ; muntele
Ghitu; Rucä'r, Valea-Muierei; Campulung; Predeal, Sinaia; Titu,Gher-
gani; Focliani, Odobe§ti ; Tirgu-Ocna, Slänic; Piatra ; Bro§teni.
L. pratensls Rchb. germ. exc. p. 253. L. automnalis p. pra-
tensis Koch syn. p. 480; Rchb. je. germ. vol. 19 t. 15. Oporina pra-
tends var. (3. DC. prodr. 7 p. 109. Specimenele n6stre sunt numa de
pe vfrfurile alpine, scunde sau scundicele §i mi se pare cd coreipund
cu planta lui Candolle din Alpii Elvetiei. L. automnalis a) alpigenus
Schur en transs. p. 356. L. oligocephalus Schur I. c. p. 357. L. 7a-
raxaci Simk. enum. p. 352-non Lois; Hieracium Taraxaci L. spec.
p. 1125-sed non Hieracium. 21. 1ulie, August. Pe virfurile alpine.
Buceei pe Caraimanu §i Jipi (Knecht. miss.) ; Piatra-Mare.
L. medius Simk. en. transs. p. 352 (1886). Apargia media
Host. fi. austr. 2 p. 404 (1831). L. pgrenaicus vat.. y. pinnatificlum Koch
SYNANTHEREZ 853
Koch syn. p. 481 (1844). L. pseudoturaxaci Schur enum. transs.

p. 357 (1866). L. clavatas Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 254
tab. I et II (1891). 21. Iulie, August. Pe virfurile alpine. Buceci
la Omu (Knecht.)
L. croceus Hcenke in Jacq. collect. 2 t. 16 (1788)1 Apargia
aurantiaca W. et Kit. in Willd. sPec. pl. 3 p. 1547 (1800). Leontodon
pyrenaicus (3. aurantiacus Koch syn. p. 481. L. alpinum Auct. trams.
p. p.- non Willd. L. pyrenaicus Auct. transs. piar. -non Gou. illustr.
p. 55 care diferä prin florile sale galbene 0 prin foile ovate lanceolate.
I. Iulie, August. Pe virfurile alpine. Negoiu ; Moldoveanu 0 135pu§ea;
Buceci la Orna 0 pe Caraimanu (Knecht.)
L. hispidus L. spec. p. 1114; DC. prodr. 7 p. 102. L. his-
pidus var. a. vulgaris Rchb. ic. germ. vol. 19 tab. 18. L. hastile var. a.
vulgaris Koch syn. p. 482. Apargia hispida Host, fi. austr. p. 424.
2l, Iulie, August. Liveli, locuri cu iérbI; din regiunea subalpinä pinä
in tag regiunea ampénä (Grec. enum. p. 36). Baea-de-Aramä, Padesi;
Lainici; Rinmic, Cälimäne0i, Coziea ; Stolnici; muntele Ghitu; elämpu-
lung ; Perki, Mogo§6ea, Bucure0i ; Comana ; Predeal, Sinaea (Thrincics
hirta Grec. enum. p. 36 - non Roth); Câmpina; Slänic ; Bisca; Piatra ;
Mônästirea Neamtu ; Bro0eni ; Mälin, Falticeni ; Boto0ani.
p. caucasicus Rchb. germ. exc. p. 853 (1831). L. caucasicus Fisch.
cat. hort. gorenk. 1812. Apargia caucasica M.Bieb. fl.t. c. 2 p. 247 (1808).
Leontodon hastile var. a. opimus Koch syn. p. 482; Rchb. ic. germ.
vol. 19 tab. 18. Stand, locuri cu iérbá in regiunea alping. Buceci
pe Costila in Valea-Albä ; Ceahläu.
Specimenele néstre sunt de o asemënare perfectá cu cele din
Tirol datorite lui Treffer.
i danutisidis Jacq. en. stirp. vind. p. 139 et 274 (1762). L. hastile
L. spec. p. 1123 (1763); DC. prodr. 7 p. 102. L. hastile p. glabratus
Koch syn. p. 482; Rchb. ic. germ. 19 tab. 17. Impreunä cu forma
genuin5, de care se deosebe0e numa prin ple0uviea tutulor mem-
brelor. plantei. Olänegti ; Coziea, CAlim5.ne0i, Rimnic ; Corbeni, ; Ne-
goiu ; Cämpulung ; Titu, Cioc5ne0i ; Bucure0i (Grec. enum. p. 36); Si-
naea, Predeal ; Bisca; Boto0ani, Agafton ; Bro0eni in Suceava.
L. asperum Rchb. germ. excurs. p. 252 (1830) ; ejus icon.
germ. cichor. tab. 19 fig. 2; Boiss. fi. or. 3 p. 730; Heuff. enum. ban.
p. 110. Apargia aspera W. Kit. rar hung. vol. 2 tab. 110 (1804); Neilr.
diagn. p 76. 74, Iunie, Iulie. Cränguri, rarki de pädure. Severin
spre Bresnita 0 pe dealu Buliga ; in Vlalca la Bäneasa.
354 CONSPECTIII, SISTEMATIC
f3. aurantiacum. Ligulele flosculelor de un galben portocaliu in-

chis. Buceci in valea Urlätoarei (Knecht.)
el. PICRIS L. gen. n. 907.
I. P. hieracioides L. spec. p. 1115; DC. prodr. 7 p. 128; Koch
syn. p. 484; Rchb. ic. germ. 19 tab. 24. Crepis hieracioides Lam. fi.
fr. 2 p. 111. Picris ruderalis Seim. in Willd. spec. 3 p. 1558. P. pa-
leacea Vest. syll. soc. ratisb. P. arvalis Jord. ap. Bar. suppl. 13.
Live4i, locuri aprice; din regiunea montan inferióra pfnä in cea cam-
péna. (Grec. enum. p. 36). Valea Motrului pe la Brolteni ; Rimnic, Cä-
limane§ti ; Curtea-de-Arge§i, Ghitu ; Stolnici; Titu, Ciocanelti, Cri-
vina ; Buftea, Bucure§ti ; Comana ; Sinaia ; Cämpina ; Beceni ; Dobrogea.
(3. crepoides Koch syn. p. 481 et Auct. plur. P. erepoides Saut. in
Flora ann. 1830 p. 409. Are capitulele §i ligulele floricelelor mai mari,
asernenea §i acheniile maricele, foile §i mai oblung-ovate. In re-
giunea montand §i subalpina. Baea-de-Aramä ; Cälimäne§ti, Coziea;
Riu-Vadului ; Predeal, Sinaia; Bro§teni pe muhtele Bida §i pe Rariiu.
Trib VI. SCORZONEROIDE/E Sch. - Bip. Acheniile cu pappus stufos

de peri drepti plurno§i in amestec §i cu peri simpli neplumoti.
03. TRAGOPOGON L. gen. n. 905.
I. T. pratensis L. spec. p. 1109; DC. prodr. 7 p. 113; Koch
syn. p. 486; Rchb. ic. germ. 19 t. 37. Vulg. Barba-Caprei. na-
Caprei. Maiu-Iulie. Liveli, poeni, pe la drumuri §i prin grâne
(Grec. enum. p. 36). Ciocane§ti, Chitila, Bucurelti; Comana; Agapiea,
Near* ; Tirgu-Frumos, Cotnari; Roman.
(3. tortilis G. Mey. chi. hanov. p. 434 (1836) ; Koch syn. p. 486;
Rchb. 1. c. fig. 2 b., arènd foile undulate cu virful rèscurbat sau con-
térse. Adesea Cu forma genuina, frecuent.
T. orientalis L. spec. p. 1109; Koch syn. p. 486; Rchb. ic.
germ. vol. 19 t. 39. T. undulatunt 13. orientale DC. prndr. 7 p. 113.
Vulg. Barba-caprei. Maiu-Iulie. Live4i, pe ling. tuferi§e, dru-
mmi, ampuri; specie comuna. Severin, dealurile Cernetului ; Câmpu-
lung; Cämpina, Brebu, Slänic ; Odobelti; Bacau; Piatra; Bro§teni;
Falticeni ; Boto§iani; Ia§i; Dobrogea.
T. major Jacq. fi. austr. p. 19 t. 29; DC. prodr. 7 p. 112;
Ledeb. fi. ross. 2 p. 784; Rchb. ic. germ. 19 t. 37. Vulg. aseme-
nea. Maiu-Iulie. Chitila, Bucure§ti, Baneasa (Grec. enum. p. 36);
Comana, Wilma din Vla§ca; prin Dobrogea, frecuent.
8YNANTITERE2E 855
T. campestris Bess. enuin. p. 84(1822); DC. prodr. 7p. 114;

Ledeb. fi. ross. 2 p. 784; Velen. fi. bulg. p. 356. '1'. majus [3. steno-
phyllum Boiss. fi. orient. 3 p. 747. Liveli, cämpuri, drumuri.
d Maiu -Iulie. Verciorova, Severin, Hinova; Vultureanca ; Comana ;
Bucure§ti, Chitila, Perili; Braila; Ia§i; Botoliani; in Dobrogea.
T. tioccosum W. et Kit, rar. hung. 2p. 116 tab. 112 (1808);
Koch syn. p. 486; Ledeb. fi. ross. 2 p. 787; DC. prodr. 7 p. 114; Rchb.
icon. germ. 19 tab. 42; Boiss. fi. orient. 3 p. 748. d Iunie, Iulie.
Locuri josnice n5sip6se In Dobrogea: Cernavoda atre Megidié (Br.)
64. SCORZONERA L. gcn. n. 906 (excl. spec.)
Florile galbene.
I. S. hispanics L. spec. p. 1112; DC. prodr. 7 p. 120; Koch
syn. p. 488; Ledeb. fi. ross. vol. 3 p. 794. (3' Iunie, Iulie. Prin tu-
ferie §'t poeni. Comana la Valea-Balotk spre Gurbanu §i Baneasa;
Tecuci prin lunca Zeletinului. Varieza :
a. latifolia Koch I. c. Rchb. ic. germ. 19 tab. 33 f. 2. Foile late,
ovale, sau elongato-lanceolate (S. hispanica [3. glastifolia Koch I. c.)
neundulate atenuate in petiol, la virf acuminandu-se, rnarginea adesea
partial dentata (S. denticulata Lam. fi. fr. 2 p, 82).
p. intermedia Rochel rar. banat. p. 70 fig. 62. Foile late, f6rte
oblongate §i undulate, amplexicaule ovato-lanceolate, acuminate, in-
tregi, glabre ;
T. asphodelloides Wallr. ann. bot. p. 94; Koch I. c. Foile Mae
anguste, lineare §i oblongate, carinate o cam vaginante la baza.
2. S. austriaca Willd. spec. pl. 3 p. 1798; Koch syn. p. 487;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 792; Rchb. je. germ. 19 tab. 32. S. humilis Jacq.
fi. austr. t. 36; DC. prodr. 7 p. 120-non L. 2j, Aprilie, Maiu. Pe
còstele calcare ale muntilor din Dobrogea, intre Macin §i Greci.
8. S. humilis L. fi. suec. ed. 2 p. 267 (1755) et spec. p. 1112;
Koch syn. p. 487; Ledeb. fi. ross. vol. 3 p. 793; Rchb. I. c. fig. 2.
S. lanata Schrank. baier. fi. 2 p. 306 (1789). 1.1. Maiu, Junio. Prin
liveli §.1 locuri cu iérba oarecum umede. Ia§i pe la Rapedea (an S. 4u8-
triaca p. lanuginosa Br. prodr. p. 312?); Boto§iani, Agafton.
Florile purpurif.
4. S. purpurea L. spec. p. 1113; DC. prodr. 7 p. 118; Koch
syn. p. 488; Ledeb. fi. ross. vol. 3 p. 791 ; Rchb. je. germ. 19 tab. 31
fig. 1. n, Iulie, August. Pasciuni pe plaiurile muntilor. Godeanu ;
muntele Coziea ; Negoiu pe muntele Florea; Dobrimiu §i Papulea ;

Buceci, Predeal.
5. S. rosea W. et Kit. rar. hung. 2 p. 127 t. 121 (1804); DC.
prodr. 7 p. 118; Koch syn. p. 489; Rchb. ic. germ. 19 t. 31f. 2.
S. purpurea 13. rosea Ledeb. fi. ross. 3p. 791-21, Iulie, August. Liveqi §i
stanci cu iérba in regiunea alpina §i subalpina (Grec. enum. p. 36).
Bulzu ; Ghilu; Oiticu; Buceci ; Predeal, Piatra-Mare; Ceahlau; Rargu.
05. PODOSPERMDM DC. Ji. fr. 4 p. 61
§ 1. TOW foile linear-augusto, intregi.
I. P. molle Fisch. et Mey. ind. VI petropol. p. 21 (1841); Ledeb.
fi. ross. 2 P. 783; Lindem, fi. cherson. 2 p. 369. P. villosum Stev. in
DC. prodr. 7 p. 111 (1838) exclus. synon. Bieberstenii. Scorzonera
mollis M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 522 (1819) ; Boiss. fi. orient. 3 p. 761.
'if, Maiu, Iunie. Prin locuri cu iérbä, in Dobrogea pe muntele Tu-
tuiatu lingit Greci (leg. D. Branza).
§ 2. 'Me foile oblungi lanceolate §i in mare parte pinatifide sau
pinatisecte.
2. P. canum C. A. Mey. ind, cauc. p. 62 (1831); Ledeb. fi.
ross. 2 p. 781. P. Jacquinianum Koch syn. ed. 1 p. 427 (1837); Rchb.
icon. germ. 19 tab. 35. P. octangularit DC. prodr. 7 p. 110 (1838) -non
Scorzonera octangularis Willd. Scorzonera laciniata Jacq. fi. austr. 4
tab. 305 (1776)-non L. j. Mala, Iunie. Livedi la locuri umede jos-
nice, lunci. Corbil-Mari; Comana; Bucure§ti; Lunca-Tigane§tilor pe
Zeletin in Tecuci; Vaslui, Lipovat; Ia§i, Briazu.
II. P. laciniatum DC. fi. fr. 4 p. 62 (1804); Koch syn. p. 489;
Ledeb. fi. ross. 2 p. 782; Rchb. icon. germ. 19 tab. 35 Scorzonera
laciniata L. spec. p. 1114; Boiss. fi. orient. 3 p. 754. S. octangularis
Willd. spec. 3 p. 1506. Maiu; Iunie. Prin liveli umede josnice,
lunci. Alexandriea; Comana; Buz6u spre Merei; Braila; Podu-Turcu-
lui prin lunca Zeletinului; Birlad; Vaslui; Ia§i.
[3. integrifolium D611. rhein. fi. p. 539 (1843) ; Ledeb. fi. ross. 2
p. 782; Rchb. icon. germ. 19 tab. 34 fig. 2. P.laciniatum 1. subulatum

DC. prodr. 7 p. 111. Podu-Turcului prin tunca Zeletinului.
08. TARAXACIIM Juss, gen. p. 169.
I. T. serotinum Poir. encycl. méth. suppl. 4 p. 73 (1816) ; Sadl.
fi. com. pest. 2 ann. 1826; Koch. syn. p. 493; Rchb. ic. germ. 19 t. 51.
Leontodon serotinum W. et Kit. rat. hung, p, 119 t. 114 (1804).
SYNANTHEREE 857
21, lane - Septembre. Prin iérbg. la locuri uscate aprice. Comana; Le-
hliu ; Fete1U; Buz5u; Baila ; B4rboti ; Dobrogea pe ling6 Babadagh
§i Constanja etc.
' 2. T. officinale Wigg. prim. fl hols. p. 3 (1780); Koch. syn.
p. 492 ; Rchb. icon. germ. 19 t. 53, 54, 55. T. Dens-Leonis Desf. fl.
atl. 2 p. 228 (1800) ; DC. prodr. 7 p. 145. Leontodon-Taraxacum L.
spec. p. 1112 sed nomen genericus improprius. Vulg. Pdpetdie. Pa-
padea. 21, Aprilie-Septembre. Specie al careea port sau
pre este Ririe varie ; specie comunä. In téte pgriile Orel (Grec. enum.
p. 36. Diferitele sale forme se pot reduce la urm6t6rele tipuri
descrise In autori ea specil propril sau ca varietali ale speciei
prezente :
a. Foliolele externe ale involucrului sunt reflexe, cele interne
erecte §.1 coadunate.
genuinum Koch 1. c. ; Rchb. I. c. tab. 53 ; Boiss. fl. orient. 3
tab. 787. T. Dens-Leonis prodr. 7 p. 145. Foliolele externe ale
involucrului drigust-lanceolate, cele interne inguste §i la virf necorni-
culate ; foile inegal profund lobate sau runcinate, loburile acute. Prin
liveqi, locuri cu iérb5, garduri. Alexandriea ; Comana ; Bucu-
re§ti ; ampulung; Câmpina, ; BacAu ; Piatra, Neamiu; Bro§-
teni ; Malin ; FAlticeni ; la§i ; Dobrogea etc.
f3. glaucescens Koch 1. c.; Boiss, 1. c. Leontodon glaucescens M.
Bieb. fl. t. c. 2 p. 406 (1808). L. corniculatus Kit. ap. Schutt cest. fl. 2
p. 406 (1814). Taraxacum glaucescens DC: prodr. 7 p. 148 et T. cor-
niculatum ejus 1. c. p. 146. Foliolele externe ale involucrului dngust-
lanceolate, cele interne la virf corniculate In colo portuf pecedentei
§*1 prin asemenea locuri. Bu§teni, Sinaia in pktile de jos ; Conte§ti ;
Bucure§ti, Bgneasa, Mogo§6ea, Chitila; Lehliu; in Dobrogea.
alpinum Koch 1. c. Rchb. ic. germ. 19 tab. 54 f. 2 ; Boiss. 1. c.
Leontodon atpinum Hoppe in Sturm. deutsch. h. 41 (1821). L. cauca-
sicus Stev. mem. acad. mosc. 4 p. 160 (1856) -non Fisch. (1812). L. ni-
gricans Kit. ap. Schult. cest. fl. 2 p. 405 (1814)? Foliolele externe
ale involucrului sunt ovate sau ovato-lanceolate subreflexe, cele in-
terne necorniculate. Päsciuni alpine. Tutila, Godeanu; Buceci, Predeal.
Foliolele externe ale invol. late ov.ate, táte adprese , erecte.
7. laevigatus Boiss. 1. c. Leontodon lcevigatus Willd. spec. pl. 3
p. 1546 (1800). L. taraxacoides Hoppe ap. Sturm. deutsch. h. 41,
(1821). Taraxacum officinale 8. taraxacoides Koch. 1. c. Foliolele ex-
terne ale involucrului ovato-lanceolate, cele interne linear-inguste la
virf corniculate, Petriliuri, garduri. Bucure§ti; Comana.
e. lividum Koch 1. c.; Boiss. I. c, p. 788; Rail), ic. germ. 19 tab. 55

fig, 2 et 3. Leontodon lividum W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 11.5 (1804).
Taraxacum palustre DC. fl. fr. 4p. 45 (1805). T. lanceolatum Poir. dict.
encycl. 5p. 349. T. leptocephalum Rchb. ic. germ. vol. 19 tab. 55 fig. 4
(1860). - Leontodon salinus Poll. pal. 2 p. 381. L. erectus Hoppe in
Sturm 1. c. Scorzonera acaulis Will. spec. pl. 3 p. 1508. - Foliolele
involucrului au multá asemènare cu cele de la Scorzonera: cele ex-
terne late ovate ca marginea exprexiv membranoidti adprese 1.1 in-
bricate pe cele interne care nu fac mult contrast cu cele externe §i
care la virf nu sunt coniculate; foile oblungi ánguste, linear-ánguste
sau linear lanceolate, aprépe intregi sau sinuate, rareori subrunci-
nato-lobate.-Prin locuri umede josnice saslugin6se. Tecuci; Comana ;
in Dobrogea pe la Caracol= prin p)16§tinile de subt vii.
67. CHONDRILLA. L. gen. n. 910
i. C. Juncea L. spec. p. 1120; DC. prodr. 7 p. 142; Koch. syn.
p. 493; Rehb. ic. germ. 19 tab. 49 et 50, - cs Iulic, August. Locuri
inculle, pe ling drumuri §i prin miri§li ; specie fórte comuná (Grec.
cnum. p. 36). Merkiáni, Pite§ti ; Bucure§ti, Herestritu, Chitila ; Co-
mana ; Beceni ; Dobrogea ubique.
Trib. VIII. CREPIDOIDEE Boiss. Pappus numa de peri simpli se-

tiferi stufos, sustinut pe un rostru, dar care adesea lipse§te, rostrul
insä este nemuricat la bazá.
§ 1. Acheniile plano-compresate.
69. PRENANTHES Lin, gen. n. 9rz
I. P. purpurea L. spec. p. 1121; DC. prodr. 7 p. 194; Koch
syn. p. 494; Rchb. je. germ. vol. 19 tab. 57. Chondrilla puipurea Lam.
encycl. méth. 2p. 78. - 21. lulie, August. Páduri in regiunea mon-
tan& Culmea Cernei pe Scrári§ioara la Páltinei. Sinaia in valea
toarei (Knecht. miss.); Mônástirea Neamiu (Chania exsic.!).
69. CEPHALORRYNCHUS Boiss. diagn. ser. I fase. 4p. 28.
I. C. hispidus Boiss. 1. e. (1844) ; ejus fl. orient. 3 p. 821; Velen.

fi. bulg. p. 354. Prenanthe.s hispida M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 215 (1808).
P. tuberosa Stcv. mém. de la soc. des natur. de mosc. V. p. 59 (1817);
M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 529. Lactuca hispida DC. prodr. 7 p. 139; Ledeb.
fi. ross. 3p. 807.L. microcephala DC. prodr. 7p. 134 (1838).-d Maiu,
PAduri, tuferi§iuri pe ccistele petrelse ale muntilor. Vérciorova
catre Gura-Váei (Degen).
SYNANTHEREE 350
70. LACTIICA Lin, gen. n. 909.

Cu flori albastre sau purpurit
I. L. perennis L. spec. p. 1120; DC. prodr. 7 p. 133; Koch
syn. p. 496; Ledeb. fi. ross. 2 p, 802; Rchb. ic. germ. vol. 19 t. 72.
Maiu, Iunie. Prin mid tuferi§iuri pe cóstele petróse ale muntilor
Ja Vdreiorova pe la capëtul Cataractelor (Grec. in Br. prodr. p. 317).
Cu flori galbene sau sulfurii.

L. muralis Fresen. taschenb. p. 481 (1832); DC. prodr. 7
p. 139; Koch syn. p. 496; Ledeb. fi. ross. 2 p. 807; Rchb. ic. germ.
vol. 19 t. 66. Prenanthes muralis L. spec. p. 1121. Chondrilla muralis
Lam. encycl. meth. 2 p. 78. Mycellismuralis Rchb. gerht. exc. b. 272 et
in icon. Phcenixopus lnitralis Koch syn. ed. 1 p. 430. Vulg. Susaiu-
peíduret. Sosaiu-abatic. d' Iulie, August. Päduri in regiurtea mon-
tang. subalpinti i alpesträ. Cerneti; Bro§feni; Baea-de-Aramä; Tis-
mana; Horezu; Olänelti; Coziea; Corbeni; Curtea-de-Argeli; Câmpu-
lung; Sinaia; Câmpina ; Bisca; Bacäu; Ocna; Piatra; Agapiett (Grec.
enum. p. 36); in Suceava pe Borca, pe Bistrita, Barnaru,Schitu-Rar6u.
L. quercina L. spec. p. 1118; DC. prodr. 7 p. 138; Ledeb.
fi. ross. 2 p. 806; L. guercina a. pinnatifuia Bisch. in Rchb. icon.
germ. vol. 19 tab. 68. L. stricta W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 48
(1800); Koch syn. p. 496. Q. Prin tuferke pe dealuri. Culmea
Cernei la PälLieni; Babadagh.
L. Chaixii Vill. prosp. p. 33 (1779); DC. prodr. 7 p. 138 (?).
L. sagittata W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 1 (1799); DC. I. c. p. 136;
Koch syn. p. 496; Ledeb. fi. ross. 2 p. 801. L. guercina b. integrifolia
Bisch. in Rchb. ic. germ. 19 tab. 69. Vulg. Susaiu. Crestdlea. Tat-
Urea. di Iunie, Iulie. Prin päduri in pärti delur6se, Cerneti; 'l'is-
mana; Culmea-Cernei pe laCurc6ea ; Craiova; Leurdeni, Topoloveni ;
Ciocfine§ti; Comana; Tecuei.
L. saligna L. spec. p. 1119; DC. prodr. 7 p. 136; Koch
syn. p. 495; Ledeb. fi. ross. 2 p. 804; Rchb. ic. germ. 19 tab. 69.
di Iulie, August. Prin locuri inculte, campuri, gräne, miriti, gardu'ri ;
plantä vulgarà (Grec. enum. p. 36). Craiova ; Leurdeni ; Gge§ti, Vul-
tureanca, Titu, Ghergani; Ciocane§ti , Bucure§ti; Comana; Galati ;
Tecuci ; Dobrogea.
L. Scariola L. spec. p. 1119; DC. prodr. 7 p. 1.37; Koch
syn. p. 495; Ledeb. I. c. p. 805; Rchb. germ. 19 tab. 70. L. rirosa
Auct. nonnull. - non Lin. d tulle, August. Locuri inculte §1 virane,

drumuri, garduri, cdmpuri, miri§ti; planta f6rte comuna. Severin ;
Titu; Ciocanelti, Bucure§ti ; Crivina (L. Scariola et L. virosa Grec,
enum. p. 36); NeamLu (Chan. exsic.); Birlad; Iali.
7. L. sativa L. spec. 1118.Vulg. Uptuci. §i impropriu Salada
sau Salata; apoi varietatea sa L. romana Hortul. Vulg. Mamie sau
Mande, sunt vulgarizate §1 intretinute prin cultura pentru uzul ali-
mentar. 0 Ma vara.
71. SONCHUS L. gen. n. 998.
I. S. oleraceus Lin, spec. p. 1116 valid. a et f; Wallr.
sched. crit. p. 431 (1822); Koch syn. p. 497; Ledeb. fi. roes. 2 p. 833 ;
Rchb. ic. germ. vol. 19 tab. 59. S. ciliatus Lam. fi. fr. 2 p. 87 (1778);
DC. prodr. 7 p. 185. S. tempts Vill. dauph. 3 p.158 (1789). Hieracium
oleraceum cop. fi. earn. n. 975. Vulg. Susaiu. Susan. 0 Iunie -
Septembre. Locuri necultivate §i ruderale ; planta comund prin WA
térq. (Grec. enum. p. 37). Rimnic; Cilmpulung; Bucure§ti ; CAmpina ;
Buz6u ; Bacau; Falticeni ; Dobrogea.
S. asper Vill. dauph. 3 p. 158 (1789); M, Bieb. fi. t. c. 3
p. 526 (1808); Koch syn. p. 497; Ledeb. 1. c. et Auct. recent. S. aver
variet. y et 8 Lin spec. p. 1117. Vulg. &Kau.: Susan. 0 Iunie -
Septembre. La locuri necultivate §i mai ales ruderale. Calimanelti,
Rimnic; Ciocane§ti, Buftea, Bucure§ti (Grcc. enum. p. 37) etc. Planta
comuna prin tad /era.
S. arvensis L. spec. p. 1116; DC. prodr. 7 p. 187; Koch
syn. p. 498; Ledeb. fi. ross. 2 p. 835; Rchb. icon. germ. 19 tab. 61
fig. 1; Boiss. fi. orient. 3 p. 798. Vulg. Susaiu. Susan. e Iunie -
August. Prin locuri §i liveli umede, §ianturi, rupturi de c6ste, dru-
muri; se intinde din regiunea subalpina inferiòra ping in câ.mpiile in-
fericire (Grec. enum. p. 37). Variéza :
a. genuinus. Capitulele mari sau mitricele in panicula umbelato-
corimboidd ; involucrul de ordinar netomentifer, foliolele externe ovato-
lanceolate, ele §i pedunculele glanduloso-hispide. Coziea §i pe valea
Oltului in sus ; Sinaia prin Valea-Rea (Knecht.) asemenea spre Is-
von §i Possada; Comana ; Tecuci.
f3. ufiginesus. S. utiginosus M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 238 (1808)
exclus. synon.; ejus vol. 3 p. 525; DC. prodr. 7 p. 186; Ledeb. 1
ross. 2 p. 831, S. glaber Schult. obs. p. 162 (1809). S. intermedius
SYNANI.HERE2E 361
Trevir. (1813). S. arvensis var. ladvipes Koch syn. p. 498; Rchb. 1 c.

fig. 2; Boiss. 1. c. De ordinar are capitulele mai mici, adesea in-
volucrul cel tênèr are toment alb ce se scuturä mai tarliu, ing foliolele
sale §i pedunculele glabre. Sunt §i forme intermediare. Predeal, Si-
naia ; Crivina, Buftea (S. palustris Grec. enum. p. 37 -non L); valea
Motrului la Broteni, Strdhaea ; Bucure§ti ; Bisca, Buzgu, Beceni ; Ba-
cdu ; Fälticeni pe ling iazul Ciolsacilor; Podul-Turcului in lunca
Zeletinului; Constanta, pe lingd mare ft pe lingä lacul Tuzlei.
72. MULGEDIt1M Cass. dict. sc. nat. 33p. 296.

I. M. alpinum Less. syn. p. 14,2 (1832) ; DC. prodr. 7 p. 248;
Koch syn. p. 498; Ledeb. fi. ross. vol. 2 P. 840; Rchb. icon. germ.
vol. 19 tab. 64. Sonchus alpinus L. spec. p. 1117. S. montanus Lam.
encycl. meth. 3 p. 401. 74, Iulie, August. Pdcluri in regiunea mon-
tank' infralpinä. Negoiu; Buceci la obèrliea Pele§iului, pe Costila cdtre
Valea-Albd ; Predeal pe Susaiu ; valea Barnarului in Suceava (Br. miss.)
§i in valea Barnarului pe la Podu-Popei.
2. M. tataricum DC. prodr. 7 p. 248; Ledeb. fi. ross. 2 p. 842;
Boiss. fi. orient. 3p. 799; Velen. fi. bulg. p. 326. Sonchus tataricus Lin.
mant. p. 572 (1762). Lactuca tatarica C. A. Mey. ind. canc. P. 56. L. son-
aifolia DC. prodr. 7 p. 134 et in herb. ap. Boiss. - non Willd. spec. 3
p. 1530. 21, Iunie - August. Pe malurile mdrei la Constanta.
b. Acheniile prismatice sau cilindracee.
73. CREPIS Mcench. meth. p. 534.
§ 1. Barkhausia Mcench. Acheniile centrale sau thte evident
rostrate.
I. C. rhcoadifolia M. Bieb. II. t. c. 2 p. 259 (1808) ; Koch syn.
p. 500. Barkhausia rhceadifolia M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 538 (1819); DC.
prodr. 7 p. 158. Crepis fcelida T. hispida Bischoff in Rchb. deutsch.
fi. 19 p. 49 et ic. germ. cich. tab. 83 fig. 4. 0 Iunie - August. Cam-
puri prin grane, miri§ti, pe 11110 drumuri §i locuinte ; specie destul de
comunä la noi. CAlimäne§ti, Rimnic; Arge§i ; Campulung ; Gde§ti,
Vultureanca; Titu, Ciocdne§ti, Buftea.; Chitila, Bucure§ti ; Comana ;
Dobrogea.
2. C. setosa Haller M. in Roem. arch. I p. 2 (1796); Koch syn.
p. 502; Rchb. 1. c. p. 51 et ic. germ. cich. tab. 84. Barkhausia setosa
DC. prodr. 7 p. 155; Ledeb. fi. ross. 2 P. 819. Crepis hispida W. et
Kit. rar. hung. 1 p. 42 tab. 43 (1804). 0 s. (3. Iunie- August.
Cdmpuri prin comune la locuri virane, garduri, curti, pgragini ; pe

eimpuri prin miri§ti, pe la drumuri ; de altfel Me vulgarti. Gal-
benuf. i. lérba-gdinilor. . V alea-Motrului pe la Bro§teni ; Carac51, Pe-
tro§ani ; Rimnic; Glelti, Titu; Ciocane§ti, Buftea, Chitila, Bucure§ti ;
COmand ; Buzdu, Monteor ; Ftilticeni ; Dobrogea.
§ 2. Eucrepis Boiss. Acheniile conforme, t6te la yid' atenuate,

dar nerostrate.
C. rigida W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 19 (1800) ; DC.
prodr. 7 p. 160 ; Ledeb. fi. ross. 2 p. 821; Rchb. je. germ. 19 tab. 96;
Boiss. fi. orient. 3 p. 834. Hieracium pannonkum Jaeq. collect. 5
p. 118 (1796) sed nomen gen eris improprius. Crepis latifolia Balb.
cat. h. taurin. d' Iunie, lulie. Locuri josnice. Calea d'intre Tecuci
spre Pechea §i Ive§ti.
C. biennia Lin, spec. p. 1136; DC. prodr. 7 p. 163; Koch
syn. p. 504; Rchb. ic. germ. 19 tab. 88 optimè. Boiss. fi. orient. 3
p. 848. C. lodomirensis Bess. prim, fi. galiz. 2 p. 159. Forma denu-
milli. C. biennis var. banatica Rochel rar. banat. fig. 61 ( !) n'am gd.-
siro la noi, dar pc5te cd existd. d' Itmie- Auguit. Cdmpuri, 1ive4i,
cáste, drumuri, margini de pdduri, tuferi§e, garduri ; pima.' comund
ce se gdse§te in regiunea montand supalpind inferi6rä pind in regiu-
nea cdmpiilor. Tismana ; Cdmpulung, Rucdr, Valea-Muierei; Predeal
Sinaia; CiImpina ; Scdeni, Bucov, Ploe§ti; Crivina ; Cioctine§ti, Chi-
tila, Bucure§ti (Grec. enum. p. 37) ; Netoti (Teleorman); Vultureanca,
Titu; Comana; Tecuci; Piatra spre Pddurea Bala.urului §i spre Pan-
g5rap ; Bro§teni, Schitul Rardu.
C. nicseensis Balb. ap. Pers. syn. 2 p. 376 (1807); Koch
syn. p. 504; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 337; Rchb. je. germ. 19 tab. 89;
Boiss. II. orient. 3 p. 848. C. scabra DC. prodr. 7 p. 163-non Willd.
C. adenantha Vis. fi. dalm. tab. 5 f. 1. -- d Iuniè, Iulie. Liveqi, tufe-
riliuri m6nunte pe cóste. Netoti; Comana spre Gurbanu.
C. tectorum L. spec. p. 1135; DC. prodr. 7 p. 162; Koch
syn. p. 504; Rchb. icon. germ. vol. 19 tab. 91 fig. 2; Boiss. fi. orient. 3
p. 847. C. Dioscoridis Poll. palat. 2 p. 399 (1776). C. tectorum var.
segetalis Roth. bot. abhandl. p. 37. 0 Iunie, Iulie. Pe c6ste aprice
prin miirdcini§i. Tècuci, calea spre Mdgureni.
C. Wrens Vill. delph. 3 p. 142 (1789); DC. prod'', 7 p. 163;
Koch syn. p. 505; Rchb. icon. germ. vol 19 tab. 90 fig. 2; Boiss. fi.
SYNANTHEREA 863
orient. 3 p. 848. O. polymorpha Wallr. Sched. crit. p. 426 (1822).

0 Iunie, August. Tuferke pe poalele Sepelginului in Dobrogea la
Alibeichioi.
C. prsemorsa Tausch in Flora vol. 9 (1828) ergs. bl. p.79;
Froel. in DC. prodr. 7 p. 164; Koch syn. p. 502; Rchb. icon. germ. 19
tab. 93. Hieracium prcemorsum Lin, spec. p. 1126; Sturm deutsch. fi.
h. 39, sed male. Geracium prcemorsum Rchb. germ. exc. p. 259. In-
tybellia proemorsa Monn. es. mon. hierac. p. 79. 4. Iunie, Iulie. Li-
veli umede pe cóstele muntilor. Predeal spre Schit; Bro§teni pe Rargu.
C. paludosa Mcench. meth. p. 535 (1794); DC. prodr. 7
p. 170 exclus. variet.; Koch syn. p. 506; Ledeb. fi. ross. 2 p. 829;
Rechb. icon. germ. vol. 19 tab. 102. Hieracium palud,osum L. spec.
p. 1129; All. pedem. tab. 31 fig. 2, sed nomen generis improprius.
Geraciunt paludosum Relit,. germ. exc p. 260. 21, Iulie, August. PA-
duri §i vdi subalpine, rovine §i locuri umede. Predeal §i in tot coprin-
sul Bucecilor; Dimbovicioara ; pe Rargu spre culmea micd.
C. grandiffora Tausch in Flora vol. 9 (1828) ergs. bl.
p. 80; Froel. in DC. prodr. vol. 7 p. 166; Koch syn. p. 507; Rchb.
deutsch. fi. 19 p. 57 et icon. tab. 99. Hieracium grandiflorum All.
fi ped. tab. 29 fig. 2 et 3 (1785). H. conyzcefolium Gouan in. bot.
p. 59 (1793). 21, Iulie, August. &And §i locuri cu iérbd in regiunea
alpind. Buceci prin poeana Costilei ; Rargu cdtre culmea micd, despre
Campulungu Bucovinei, förte mult.
74. CHLOROCREPIS Gtiseb. abhandl.

I. Ch. staticifolia Griseb. abhandl. lainigl. gesel. wiss. gOlting.
1851, 1852; Rchb. deutsch. fi. 19 p. 62 et ic. tab. 105. Hieracium sta-
ticifolium All. pedem. tab. 81f. 2 (1785); Vill. delph. 3 p. 116 tab. 27
(1789); Sturm deutsch.11. h. 28; Koch syn. p. 517; Fries epicr. Ilie-
rac. p. 140. 4. Iulie, August. In regiunea alpestra : la GroIi dis-
trictul Neamtu (Chania exsic. !)
75. HIERACIIIM L. gen. edil. Schreb. 1228.
Sect. I. Pilosella Fries. Acheniile mici, cam de 2 "lin, virfnl

Ma corónd melará dar expresiv crenulat prin prelungirea céstelor §i
sulcurilor achenici; pamponul (pappus) de peri moi egali uniseriati.
§ 1. Scap simplu monocefal afil, sau furcat in craci lungi uneori
repetali de 2-5 ori, drepti, in unghiu acut dispu§i §i rnonocefali.
a. Rizoma prelunga culcatä sau Wick stolonifera.

I. H. Pilosella L. spec. p. 1125; Sturm deutsch h. 27; Koch
syn. p. 509; Rchb. icon. germ. 19 tab. 107; Griseb. gen. hierac. p. 3;
Fries epicr. hierac. p. 10; Sag. et Schn. carpal centr. 2 p. 278.
Vulg. Gellbe4re. Culcufia-Vacei. Hulteneatt. Hultenidrd. lirba-ieretei.
Urechialdrecelui. Vulturictt. J.. Iulie, August. Locuri cu
pasciuni uscate, rärigiuri, cranguri. Specie polimorfa, presentand mul-
time de varietäti; cele de la noi le reducem la urmatemele :
a. vulgare Monnier ess. mon. hierac. p. 18; Koch 1. c. Rchb. 1. c.
fig. 1; Sag. et Schn. carpat. centr. 2p. 280:a) genuinum s. epilosum
NEeg. et Pet. b) pilosum neg. et Pet. c) rigidipilum NEeg. et Pet.
Scapurile unu sau douè simple monocefale scundicele (8-12cm)
cam subtiri; calatidele mici, glandul6se föra sau cu peri moi sau tari,
foile discolore, stolonif scurti. Fárte comuna. Hinova, Severin;
Rimnic, Guran6ea; Stilpeni (Grec. enum. p. 37) ; muntele Ghilu In
Argegi; Pitegti; Alexandriea ; Comana ;Bucuregti, Heresträu, Chitila;
Predeal, Sinaia; Vrancea ; Piatra, Neamtu; In Suceava pe Borca.
(3. robustius Koch syn. 1. c. forma epilosa et forma pilosa
(trichophorum et tricholepium Nmg. et Pet.). Scapurile cu mult
mai lungi i mai robuste, simple gi monocefale, calatidele mai marl:
ele gi scapurile p6r6se g't dens glandulare, foile cam concolore mai
ales prin sicatie ; stolonif lungi cA egalez sau Intrec lungimea scapu-
rilor. Predeal, Bugteni, Sinaia; Campina; Perigi; Bucuregti, He-
restrilu.
y. glandiflorum DC. fi. fr. 4 p. 23 (1805); Koch 1. c. H. Pilosella
6) alpestre Monn. ess. p. 18. H. macranthum Ten. fi. neap. 5 p. 190
(1830); Boiss. fi. or. 3 p. 860. H. Pilosella d) procerum et i) macro-
cephalum Schur enum. transs. p. 378 et 379. Specimenele nóstre
se potrivesc exact cu cele din Austriea subt n.umele de H. macranthum
Ten. datorite cunoscutului botanist Wiesbaur corespund pe deplin
cu descrierile autorilor citati. Nu se potrivesc, msA, cu H. piloselli.-
forme Hoppe, care cresce In Elvetiea gi In Tirol i care se deosebegte
prin folioleleinvolucrului mai läticelegi obtuse, mult negriciáse, pgrése
gi albo-marginate, iar nu acute, Cu putini i rarigiori peri scurti, rog-
cati i adpregi. V6rciorova; Rimnic, Guran6ea; Coziea; Comana;
Bucuregti, Herestrau, Chitila ; Tirgu-Ocnei.
S. elongatum Wierzb. ap. Heuff. enum. ban. p. 114 (1858). H.
orsovionse neg. et Pet. monogr. d. Pilosella p. 631 (1885) et Sagorski
exsice.1Scapurile lungi 20-26 cm, adesea de la baza. furcati, cate o data.
null sunt gi la virf fuicati putin, robugti, calatidele mari: ele gi scapu-
SVSANTHEREN. 865
rile nepilóse, dens glandulare nu negricióse ; stolonif scurli, virtoi, pe-

ro§i. Live4i inontane. Climáneti,Coziea, Stänilioara ; In Suceava
la _Schitul Rar6u.
2. H. Schultesii F. Schultz arch. 1 (1842) p. 35; Gren. Godr.
fl. fr. 2 p. 345 ; Nym. consp. p.454. H Pilo send -auricula F. Schultz
fi. germ. et gall. exsicc. 1830 introd. Vix H. auriculceforme Fries nov.
ed. 2 p. 248 (1828); Rchb. icon. germ. vol. 19 tab. 108 fig. 1; Sag.
Schn. carpat. centr. 2 p. 302. 21. Iulie, August. Liveli la locuri
useate pe linga paduri , In regiunea montani. Calimäne§ti, Clciulata.
O. II. hungaricum Simk. enum. trams. p, 365 (1866). H. col-
linum Baumg. enum. transs. 3 p. 22 (1816) -non Gochu. cichor 17
tab. L (1808). H. brachyatum Auct. transs. piar. quoad plant. trans-
si/vanicum -non Bertol. in DC. ft. fr. 5 p. 442 cujas stirps, 6 teste
Peter. jahrb. 5 p. 279, est ex H. florentino et H. Pilosella hybridum.
H. bifecreum Auct. transs. quoad plant. transsilvanica (exsicc. 0 -non
M. Bieb. Dup6 L. Simkovici, acéstä specie cu certitudine este hi-
bridft din H. Bauhini cu H. Pilosella. Iunie - August. Locuri ca
iérb6. §i cam pe subt päduri, In regiunga Fagului. Calimänep, Cdclu-
lata, Stänilióra.
leptophyton (><H. magyaricum > Pilosella)Nreg. et Pet. monogr.
deutsch. pilosella p. 643 (1885). H. polyeladvm (XH. Bauhini-svb-
pilosella) Simk. enum. transs.p. 366 (1866)-non Schur enum. transs.
p, 381, Rupturi de cóste pe subt fäget. Mónästirea Stäni§ióra pe
la lama.
4. H. bifurcum M. Bieb. fi, t. c. vol. 2 p. 251 (1808) et vol.
p. 532 (1819); Rchb. icon. germ. vol. 19 tab. 109; Griseb. hierac.
gen. p. 6; Fries. epicris. hierac. p.13. H. brachyatum Auct. germ. plur.
- non Bertol. H. pseudobrachyatum gelak. prodr. fi. bohem. 4 (1873).
X H. Pilosella prcealtum genuinum Celak. 1. c. et exsicc, ! j. Iu-
uie, Iulie. Liveli la locuri josnice. Peri§i pe 1111gá gall.
b) Rizoma grósä scurtä descendentä, nestoloniferä.

5, H. petrseum Friv. in Flora ann. 1836 vol. 2 p. 436; Fries
epicr. hierac. p. 28; Boiss. fl. orient, 3 p. 865. H. rhodopeum Griseb.
hierac. gen. p. 11 (1852). H. alpieola var. rhodopeum Sag. et Schn.
carpat. centr. 2 p. 285 et exsicc.! Iulie, August. Stand alpine.
Buceci pe Jipi (Knecht.)
6. H. Herculis Borb. sec. A. de Degen exsicc. !. H. petrceum
Givers= D. Dr. 1.12S. 26
366 CONSPtCTLI SISTEMATIC
Ileuff. enum. banat. p. 114 (1858)- non Friv.. 1. c. H. oreades Heuff.

in Flora ann. 1853 P. 617; Rchb. icon, germ. vol. 19 tab. 119 fig. 1
-non Fries symb. hierac." p. 100 (1848). H. Heuffeli Janka in Neilr.
kritische zusammenstellung cest.hung. p. 22 (1871) - noti Griseb. hierac.
gen. p. 56 (1852). 71, Iunie, Iulie, Stand al-4uptq In puntil de la
Mehadlealingl Termele-Herculane, locul clasic (Degen).
Aceste dou4 specil In realitate sunt destul de diferite spre a nu
fi luate una drept alta, Specimenele nóstre de H. petrceum Friv. din
Buceci punt absolut exacte ca acelea din muntil Rhodopi (V! de Janka
leg.) it Cu acelea din Tatra (Sagorski leg.)
g 2. Caul scapiform unifoliat i la yid de &dinar oligocefal,

3 - 5, a rat 12 ca1atide, calatidele corimboideu congeste ; rizoma pre-
lunga oblici sau culcata cu stuf de foi radicale persistente gi Cu stoloni
scurti scamiferi in cele mai multe specil.
a. Florile iIIfuril sau albene.
H. Auricula L. spec. p. 1126'; DC. prodr. 7 p. 201 exclus.
variet.; Koch syn. p. 511; Fries epicris. hierac. p. 19. H. dubium Smith
fi. brit. 2 p. 82W; Willd. spec. 3 p. 1563; Sturm dentsch. h. 27 ge-
nuinum. 2j. Iulie, August. Liveli, c6ste cu WM, sol flisch" sau
argilo-glareos. Horezu; 016negti, Cglim6nelti; CAmpulung, Ndmäegti
(Grec. enum. p. 37); Predeal, Bugleni, Sinaia ; Broten, Schitul Rar6u.
(3. subfuscum. Ligulele a.v6nd col6rea subaurantiaa i devenind
oachegi prin sicatie. Predeal.
minimum. Monocefal sau and elm capittil rudimentar latetal,
calatida micutica, nutan1.5., forte sulfurif ; scapul simplu subtirel, ca
de 8 cm lungime; stoloni lipsa sau Mae scurti. ,Locuri denudatil de
k.srbti, rupturi de còste, sol dolomitic. Predeal, Bugteni, Sinaia; Co-
marnic ; 1116n6stirea Nearntutui (Chan. exsicc.!)
H. Czetzianum (X H. Aurícula- Bauhini) Eimk. enum.
transs. p. 367 (1886) et exsicc.1 H. acutzfolium Griseb, hierac. gen.
p. 6 (1852) quoad plantam transsilvanicam -non Vill. H. glaucescens
Schur enum. transs. p. 383 fide Simk. -non Bess. H. sulphureum Neilr.
hierac. p. 27; Schur I. t. p. 385; Pore. phaner. nasseud. p. 130-non
1/511. rhein. fi. p. 521 (1843) nec Rchb. icon. ¡erm. 19 tab. 127.
21. Iulie, August. Pe ciístele muntilor, sol schistos, flisch sau argilo-
glareos. Monas Urea Horezu ; Vulcana Predeal.
H. fforibundum Wimm. et Grab. fi. siles. 2 P. 204 (1829).
Rchb. icon. germ. 19 tab. 123 (?) ; Fries epicr. higac. p. 22. xH Auri-
SY1111THERt2 661
culo- pratense Sendt.x H. pratense- Aurictda Pore. phaner. nasseud.

p. 104. H. nasseudense Simk. A Hieracio sueccio Fr. quasi identi-
cum! 11, Iunie, Iulie. Liveji,poeni pe c6ste in regiunea montara.
Vulcana; Sinaia (Knecht.) ; Predeal.
H. pretense Tausch in Flora ann. 1828 ergs. beil. 56; Koch
syn. p. 515; Boiss. fi. orient. 3 p. 862; Fries epicr. hierac. p. 23; Sag.
Schn, carpat. centr. 2 p. 289; 11. cymosum Sturm deutsch. h. 39 -non
L.; H. collinum Bab. icon. germ. 19 tab. 116-non Gochn. H. Gochnatii
C. A. Mey. ind. cauc. p. 59. 21, Junio, Iulie. Liveli, poeni, locuri
deschise in regiunea montanä subalpinä. Predeal, Bu§teni ; in Rar6u
pe Piatra-Zimbrului.
b. Florile portocalif (aurautiace).
H. subauratum Schur ennui. transs. p.386 (1866).><
aurautiaco - pratense Schur ohm. H. aurautiacum var. flavum Schur
verh. siebenb. ver. X p. 172. H. aurautiacum f. luteum Pore. phaner.
nasseud. p. 104- non Gaud. nec. Koch. 71. Iunie, Iulie. Liveli in
regiunea montanä subalpira. Buceci in valea Urlatoarei (Knecht) ;
Predeal.
H. aurantiacum L. spec. p. 1126; Sturm deuts h. h. 39;
DC. prodr. 7 p. 204; Fries epicr. hierac. p. 24; Sag. et Schn. carpet.
centr. 2 p. 286. Vulg. Ru§iulicet. Sangertisli. - - J. Iunie, Iulie. Li-
ve4i, poeni, in regiunea montanä subalpind infralpinä. Valea Cernei
pe cracu Bulzului; Galbina ; Coziea; Negoiu ; Plipura; Ruck. la
Valea-Muierei §1 la Pajerea ; Buceei in tot coprinsul de la Predeal
pinä in Sinaia; Piatra-Mare; Slänic in BacAu ; Ceahliiu; Mônästirea
Neamju (Chania); In Raräu pe Piatra-Zimbrului.
carpaticola Nmg. et Pet. mon. pilosell. p. 290 (1885); Sag.
et Schn. carp. cenfr. p. 288. Pe Caraimanu in Buceci.
§ 3. Caule 2 - 3 sau 5 foliat, simplu sau ramos, pleiocefal:

20-100 calatide in paniculä, corimbä sau cima terminald.
a. Rizomä prelungl oblicä sau culcatä, purtand stuf de foi ra-
dicale persistente.
Nestoloniferi.
H. Pavichii Heuff. in Flora ann. 1853 p. 618 vol. 2. H. flo-
rentinum var. Pavichii Fries epicr. hierac. p. 30. H. piloselloides Griseb.
hierac. gen. p. 12; Heuff. enuru. ban. p. 115; Schur enum. transs.
p. 384 - non Vill. cujus stirps est H. florentinum All. fl. pedem. I p.213
(1785). H. Fussianum Schur sert. p. 45 (1853) solum nomen; ejus
US CONSPECTUL SISTEMATIC
enum. transs. p. 374 (1866) descriptum. cr 1unie- August. Pe Os-

tele montane la locuri schistbse, argilo-glare6se sau stancoise. In valea
Tesnei (Degen exsicc !); Tismana; Olane§ti; Calimänelti §i In WA valea
Oltului pina pe la Caneni, frecuent.
14. H. Sinaicum. Peste tot glauc, Meá peri stelati niel glan-
dulari. Rizoma oblica cu stuf de foi radicale persistand la fructificatie
§i lipsita de stoloni. Caulksolisji, In tiertiul inferior 1 - 3 foliati, apoi de
aci devin repetat dichotomico-ramificati, constituind o panicula co-
rimboida larga §i laxa, enumerand 15-20 calatide : caulil, ramifica-
tiile §i pedunculele flexuòse adscendente, cu cate o f6e diminuatä la
baza fie-druia punct de ramificatie §i t6te aceste membre sunt com-
plect glabre. Foile radicale numer6se, oblungi, läticele (considerate
In grupa prezenta), obtus-lanceolate §i atenuate in lung petiol, pe
margini it pe fate cu cativa peri sporadici setiformi rigili, mai lungi
ca diametrul axei caulinare de jos §i negricioli prin sicatie. Calatidele
maricele, foliolele involucrului cam obtuse, pe margini u§ior albiciáse,
pe partea lor clorsald de un verde oache§i, absolut glabre §i glau-
cescente. Florile sulfurif. 4. Iulie, August. isturi calcare de flisch
carpatic pe laturea e6stelor muntelse. Aflat in valea Prahovei In josul
Sinaei pe la tunelurile de subt Posada.
Planta ca de 30-35 cin ilialtime. Foile de 8-10 ern lungime pe
10-12 mm lime. Calatidele ovato-cilindrice, 10 m"' lungime pe 5-6m
lätime, sunt mai mari ca cele de la speciile vecine din acéstä grupa.
Prin portul séu robust, prin foile sale mai mari §1 mai late, prin ca-
latidele sale mai märicele §i cu totul glabre diferä de H. Pavichii
Heuff. Prin aceste caractere §1 prin portul s'éu lax li flexuos ramificat
Merl de cel urmétor.
IS. H. prsealtum Vill. ap. Gochnat cichor. p. 17 (1808) ; Vill.
voy, bot. p. 62 t. 2 f. 1 (1812); DC. prodr. 7p. 205. H fiorentinum Wind.
spec. 3p. 1566 - non All. H. prcealtuon a. fiorentinum Koch syn. p.513.
H. prcealtun; var. Reiehenbachii Rchb. fil. deutsch. fi. 19 p. 75 et icon.
tab. 123 fig. 2 (1860). H. florentinum var. prwaltum Sag. et Schn.
carpat. centr. 2 p. 296 ample descriptum. ti, 1unie, Mlle. Liveqi
subalpine §i in regiunea campénä. Predeal; Sinaia; Netoti in Te-
leorman.
f f Stoloniferi; stolonil adesea förte lungi, foliati (flagelan) ae-

riani.
16. H. Bauhinii Schult. obs. bot. p. 164 (1808); Bess. prim. fi.
SYNANTHEREE 869
galiz. 2 P. 149; Rchb. icon. germ. 19 tab. 122; H. prcealtum b. Bau-

hini Koch syn. p. 513 et Auct. plur. H. Aurieula Willd. spec. 3
p. 1564- non L. H. rnagyaricum Peter. bot. jarhb. V p. 285 (1884);
Sag. et. Schn. carpat. centr. 2 p. 297 et seq. 21, Iunie, Iulie. Li-
veiji in regiunea montand, a dealurilor §i a cdmpiilor; frecuent. Se-
verin ; Baea-de-Aramti ; Craiova; Ione§ti, Vultureanca ; Predeal, Bu-
§teni, Sinaia; Buda, Blicoi ; Crivina, Peri§i ; Ciocdne0i, Bucurelti ;
Comana.
H. pannonicum (X H. magyarieum-echioides) et Pe-
ter. monogr. deutsch. pilosella p. 749 (1885) forma longisetum Nwg.
et Peter. loc. cit sed, secund. cl. Sagorski hybridum non est.
Prin liveçli uscate. Peri§i, Chitila, Bucure§ti, frecuent ; Predeal.
H. banaticum Simk. enum. transs. p. 369 (1886) pro spe-
cie. H. preealtum S. banatieum, Heuff. enum. banat. p. 115 (1858).
H. asperifolium Schur enum. transs. p.383 (1866).x H. Bouhinii-cy-
mosum Simk. loc. cit. X H. pannonicurn magyaricum-echioides Meg.
et Pet. subspee. Sagorskianum Pet. in litt. Sagorski exsicc.! Sec. cl.
Sagorski hybridum non est. H. preealtum var. y fallax, 6 decipiens
et e hirsutum Koch syn. p. 513 et Auct. pl. 2l, Iunie, tulle. Prin
livei la locuri tari, aspre. Comana, Gurbanu, Bdneasa in Vla§ca ;
Alexandriea In Teleorman; Filipe§ti in Prahova (H. pratense Grec.
enum. p. 37-non Tausch); Podu-Turcului spre pd.durea Bodeasa in
Tecuci.
b. Rizoma scurtd, beintd §i descendentä, ford stuf de foiradicale

persistente. Specil nestolonifere; rare exemplare cu stoloni scurti
filiformi scuamo§i, subteranei.
H. cpmosuM L. spec. p. 1126 genuinum; Fries epicr. hie-
rac. p. 36; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 352. H. Nestleri Vill. voy, botan.
p. 62, tab. 4 fig. 1 (1812); Rchb. icon. germ. 19 tab. 125 fig. 1; Koch
syn p. 515 var. p. brevisetum. H. poliotrichum, Wimm. ß. sites.
p. 443 (1841) est forma hirsutior ; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p.292
et 293, 74, Iunie, Iulie. Livei, poeni pe lingd pgduri, rari§iuri. de
'facture. Vérciorova in valea Bahnei §i a Sldtinicului; Rucär la Valea-
Muierei; Ciocdne§ti, Mogo§6ea; Comana in Valea-Balotä.
H. sabinum Seb. et Maur. fi. romana p. 270 tab. 6 (1818);
Koch syn. p. 516 exclus. var. P; Rchb. icon. germ. 19 tab. 126 fig. 1;
Fries epicr. hierac. p. 37 exclus. synon.; H. cymosum Vill. pl. dauph. 3
p. 101 etiarn in voy, bot. p. 63 tab. 4 fig. 2; DC. flor. fr. 5 p. 440
- non L. 4, Iunie, Iulie. Livedi pe dealuri 0 pe ling páduri. Ia§i,

Birnova.
21. H. echioides Lumm. fi. poson. p. 348 (1791); W. et Kit.,
rar. hung. tab. 85; Koch syn. p. 514 var. a et (3; Fries epicr. hierac.
p. 39; H. Rothianum Wailr. sched. p. 417 (1822) ; Rchb. je. germ. 19
tab. 118 fig. 2. H. setigerum Schur enum. transs. IN 385 (1866) - non
Tausch nee All. nec Fries. 7.1, Iunie - August. Livedi, päsciuni us-
cate, márticini§iuri. Dobrogea : Alibeichioi, Babadag, Constanja pe la
bostánárie.
f3. albo-cinereum Rupr. In Fries epicr. hierac. p. 39 (1862).
H.echioides Tausch in Flora ann. 1828 ergs. beil. p.61; Rchb. iconogii.
germ. 19 tab. 118 fig. 1 - non Lumn. Pe cdstele muntilor, locuri
petráse, argilo-glare6se. Vdrciorova (Degen) 4 PlitnAne§ti.
Sect. II. Archieracium Fries. Acheniile mari, peste 41"1" Cu co-

remit melará nedénticulatá, peril pamponului setiformi rigidi biseriati.
§ 1. Tulpina Ortá rozetä de foi i adicale ce de cu tcímna iernez
§i persist in anul urmátor in tot timpul flora/lei axei ce a purees
d'intre ele. Bracteele regulat imbricate 0 oarecum biseriate.
a. Ligulele exteriòre p6r6se sau avend dintil ciliati.
22. H. allpinum L. spec. p. 1124; Koch syn. p. 526 var. a;
Rchb. icon. germ. 19 tab. 145 fig. 1; Fries epicr. hierac. p. 43 var. a.-
4. Iulie, August. Päsciuni, stânci la locuri cu iérbit, in regiunea al-
ping. In plaiul Osliei pe Tutila 0 Godeanu in Mehedinti; muntele Oi-
ticu 0 P6pu§ea in Muscel; Buceci pe Caraimanu (Knecht.), pe Babele
li Costila; Ceahläu; pe culmea Rar6ului.
b. Ligulele glabre 0 dintil lor netedi neciliati.
-I. Foliolele involucrului färä peri pubescenti stelati (floe°, dar
f6rte imbrficate cu peri lungi lanoli 0 chiar mai WA planta, nidiuri
nu se ggsesc peri glandulari ; plante glauce dar fôrte vih5Se.
23. H. vil1osum L. spec. p. 1130; Gren. Godr. fi. fr. 2p. 357;
Rchb. icon. germ. 19 tab. 200 fig. 1 et 2; Fries epicr. hicrac. p. 64.
H. fiexttosum W. et Kit. rar. hung. tab. 209 (1808). H. villosum b. in-
volucratum Rachel rar. ban. fig. 60 (1828). °4 lulie, August. Stânci,
crápáluri de stanci abrupte in regiunea alping. Negoiu; Buceci pe
Caraimanu 0 Jipi (Knecht.), la Poeana-Stânei (Greek enum p. 37), pe
Costila; in Rarèu pe Piatra-Zimbrului.
-11- Foliolele involucrului pe fata dorsalii cu dens pèr pubescent
stelat (floci) albicios, adesea 0 cu abundenti peri scurti glandulari ne-
SYNANTHEREE 371
gricio0 ce se intind 0 pe peduncule ; la unele specii pea; gland u1 arl

lipsesc constant.
* Caulii scapiformi nefoliati sau 1- 2 - fill.
H. subcoesium Fries epicr. hicrac. p. 92 ,(1862). H. inei-
sum Koch syn. p. 523; Rchb. icon. germ. 19 tab. 160 fig. 2 et Auct.
plur.-non Hopp? ap. Sturm deutsch. h. 39 (1815). H. ccesium Schtir
enum. transs. 393 (1866); A. Kern. cest bot. zeit, vol,. 22 p..3.43 et
Auct. ex p. - non Fries symb. hierac. p. 112 (1848) et epicr. hicrac.
p. 92 cujus stirps folia radicalia... subtus stellato-floccosalidiretsà.
J. Iuhie- August. In regiunea montan, pe laturi petr6se 0 pe stAncil
Baea-de-Aram4; Nginge0i, Ruar, Dimbovicioara; Buceci subt Poeana-
StAnei ; Bilgteni in Valea-A1b5. pe Costila; Azuga ; Piatra pe Cer-s
negura.
Prin tòte caracterele principale tine de urmaorul, insa foliolele
involucrului i peduriculele sale sunt dens acoperite cu peri glandu-
lari : forma genuina, sau avènd oarecare peri negriciqi sporadic+
simpli sau glandulari: H. Aeudo-Schmidtii Schur enumi transs. p..393.
H. bifidum Kit. in Hornem. hort. hafn. 2 p. 761 (1,815) ;
Fries epick. hicrac. p. 93; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 345 amplè
descriptum. H. .Retzti Griseb. hierac. gen. p. 58 (1852) ; Rchb. icon.
germ. 19 tab. 190 fig. 1 -non Fries. Iunie - August. in regiunea
montaná subalpiná la locuri deschise, poeni, cáste de munti, Iocurf
petr6se. Valea Tesnei la Gaura-Fetei ; A zuga, Bu0eni, Sinaia; la Schi-
tul-Ialomita (Knecht.); Piatra pe Cernegura; 3,115n6.stirea Nearatu pe
muntele P1eìu (Chania exsic.) ; in Sucelva pe Borca, la Bro§teni pe
Bistrita 0 pe Neagra, pe valea Barnartilui 0 la Schitul Rargu,
06s. H. bfidunm Koch syn. p. 523 pste aka specie qi identia cu
H. rupicolum Fries; deci sä nu se confunde cu speciea lui Kitaibel.
H. murorum L. fi. suec. ex m. part. sec. Fries nov. ed. 2,
p. 258 (1828); Koch syn. p. 522; Rchb. içon. germ. 19 tab,158 fig. 1;
Greml. fi. analyt. suisse p. 356; ?Sag. et Schn, carpat. centr. 2 p. 340 et
Auct. H. murorum f. silvaticum L. spec. p. 1128; Fries epicr. hierac.
p.91. H. murorwm macrocephalum Heuff. enum. han. p. 116 (1858)-ñon
Froel. H Heuffeli Griseb. hicrac. gen. p. 56 (1852) sub H. rupricolum
Fries sed cujus stirps in nostra ditione non inveni. Iulie, August.
Plduri umbrOse, margini de paduri prin v6i montane. Vèrciorova
dealul Stirmina (H. bifidum Kit. ex sententia cl. dankaa in litt. H. prce-
cox C. H. Schultz sec. cl. Rouy) ; Valea-Tesnei; Baea-de-Aramg;
valea Cernei pe poalele BulzuIui 0 pe la PgItinei 141 Clolani; Lainici,
Paiuga ; Mdnastirea Bistrija; Olanegti; Contegti, Campulung; Predeal,

Azuga, Bugteni, Sinaia ; Piatra pe Cernegura 0 Cozla.
p. alpestre Griseb. ap. Rchb. icon-. germ. 19 tab. 159 fig. 1.
Buz6u la padurea Crangu.
7. dissectum Heuff. enum. ban. p. 116 (1858). It. fragite Jord. ap.
Griseb. hierac. gen, p. 38( ). Foile la baza sunt incise, unele cu lo-
buli pe petiol 0 separati Intre ei. Paduri in regiunea montanti. Pre-
deal prin valea Ftdgnovei (Knecht.)
H. pseudobifidum Schur enum. transs. p. 392 (1866).
H. patrosum Schur pp. Fries epicr, hierac. p. 96 (1862)-non Hoppe
in Flora ann. 1831 vol. 1 p. 184. H. peliophyllum Schur enum. transs.
p. 387, Simk. enum. transs. p. 371 et exsicc.! 2i, Iulie, August. In
regiunca alpina la locuri petrése sau stancese acoperitc cu iérba eau
mugchii Buceci in Valea-Babelor sus; Ceahläu (Knecht.)
Dupa Schur, H. peliophyllum intra in cercul Aurella ,,Alpina 0
Simkovici 11 considpra ca varietate de H. nigresons Willd. ceea ce nu
ne pare exact, judeand specimenele sale culese din muntii Bragiovului
gi anume din Postavaru (Schulergebirge) ce este subt Buceci la Pre-
deal. Aceste exemplare, ca 0 ale nestre, au Infäligarea speciilor din
coral! Vulgata". Fries, de gi gäsegte ca speciea lui Schur searnana
eu H. airatum al sèu, totugi agésla acest Hieraciu In cercul Vulgata"
gi are dreptate.
Specimenele neistre precitate, Cu t6te ca sunt intocma la fel cu
cele din muntil Bragiovului, prin caracterele lor ne pare ca se potri-
vesc inai bine cu descrierea data de Schur pentru H. pseudobifidum pe
care autorul I' pune Intre H. bifidum Kit. gi intre H. ccesium care in
realitate la noi nu este de cat H. subccesinm Fries. De accea, pas-
trand sinonimele lui L. Simkovici ca justificare de identitatea acestor
agia numite diverse specil odinioara, preferam numirea specifica de H.
pseudobifidum Schur, fiiud gi propric cu caracterele plantei.
H. transsilvanicum Heuff. enum. ban. p. 115 (1858) ;
Schur ap. Fries epicr. hierac. p. 97 (1862). H. pleiophyllum Schur verh.
siebenb. ver. ann. 1851 vol. 2 p 172 solum nomen ; ejus enum. transs.
p. 394 (1866) descriptum et Auct. transs. plur. H. rotundatum A. Kern,
veget. verh. 2 p. 303 (1875)- non Kit. Crepis Fussii Káv. exsicc. ap.
Janke in linnaea ann. 1859 p. 587. 21, Iulie, August. Paduri in re-
giunea montana subalpina, prin bradet 0 fäget. Olänegti, Rimnic, pa-
durea Guran6ei ; Coziea, Stänigioara ; Contegti ; Buceci gi in tot co-
prinsul viiei Prahovei din Predeal pina subt Sinaia la Isvoru i Tirgu-
SYNANTHEREE 873
Ocnei, Milieu din Bacäu ; Hangu subt Ceahläu, Agapiea ; Suceava

pe Stdni§ioara ; la Bro§teni pe Bistrita, frecuent.
Ç3. subalpinum.(x H. transsilvanicum - murorum ?) Rizoma sub-
repent:A', caule 1 -2 foliat, drept §*1 fistulos, in partea medie ft inferidrá
glabrescent sau cu fdrte mici §i rari peri, rdmurile §i pedunculele albu-
riu-flocdse, cu peri negri setiformi §i su peri glandulari; foile eliptice,
denticulate u§ior undulate, lung petiolate cu mult mai putin p6r6se de
cum sunt cele de la forynele specifice. Predeal ; Sinaia.
H PeleaH. Rizoma oblicd monocefald. Caule robustice,
50 - 60 cin indltime, 2- 3 foliat, striat §i fistulos, in partea medie §i in-
feridrä aprelpe cu totul glabru avènd numa cfttiva rari i scurti peri
in tiertiul s6u superior ramificat in 2 craci lungi neegali ce se
termin in corimbd panicoidä.; ramurile §i mai ales peduculele invest-
mintate Cu peri flocono§i albicio§i in amestec cu numero§i peri seti-
formi §i glandulari negricio§i. Foile de un verde deschis ; cele radicale
iormând buchet (stuf) f6rte lung petiolate (in total 14-16 cm lungime
difi care numa petiolul are 8 - 9cm lungime), au limbul roLund sau
eliptic, u§ior prelungit pe petiol , virful rotundat, marginea intrégl,
doar cu cdteva puncte denticulate distante, fatele eu rari peri moi
scurticei ceva mai den§i pe marginea unora sau pe nervura dorsald;
cele caulinare modic petiolate §.1 diminudnde, u§ior subsinuato-denli-
culate. Calatidele dispuse in corimbl divaricatä, au involucrul oblungo-
ovat, 8-9 min, foliolele sale oblungi obtuse, au marginea de un verde albi-
cios, iar partea lor dorsald este negrici6s1 §i cu multi peri glanduliferi;
ligulele auril, stilul gälbenicios, pamponul acheniilor alburiu-ro§cat.
21, Iulie, August. Pgduri in regiunea bradului. Sinaia in valea
la Piatra-Arsd(Knecht. leg.) §i subt Poeana-Stanei, In valea Babelor la
Poeana-Tapului. Pare o formá ce tine de H. murorum §i de H. vul-
gatum. Prin indumentul sgu prea putin albicios , nu abundent §"i
ro§cat, se depkrtézd de H. transsilvanicum. Oare hibrid sd fie ?
** Caulil mai mult de 2 - foliati.

H. vulgatum Fries novit. ed. 2 p. 258 (1828); Koch syn.
p. 521; Rchb. ic, germ. 19 tab. 165; an tab. 192 f. 2?; Fries ePicr.
hier. p. 98. H. silvaticum Lam. dict. 2 p. 366; Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 275 - non L. spec. p. 1128 pro var. f3 H. murori. lulie, Au-
gust. Pdduri subalpine §"t alpestre in fdget mai cu sémd. alimane§ti,
Coziea,Stäni§ioara ; Rucär, Dimbovicioara ; Buceci, in tot coprinsul de
la Isvor i Sinaia ping la Predeal (Grec. enum. p. 37) ; Buzèu la Dum-
brava ; in Suceava pe Borca, pe Bistrita,peNeagraOlaSchitul Bann'.
H. ramosum W. et Kit. rar. hung. tab. 216 (1812); Koch syn.

p. 521; Fries. symb. p. 114; ej. epicr. hier. p. 100. HIseudoramosum
Schur. enum. transs. p. 391. 11. vulgatum var. e ramosum Sag. et Schn.
carp. centr. p. 354. 21. Iulie. In regiunea montand infericira prin
paduri de fagi sau poale de paduri pe cástele muntilor. Calimane0i pe
linga stabilimentul balnear, Stani0oara spre Tama; Possada intre
tunelurile calei ferate ; in Suceava la Bro0eni pe Neagra.
Are infatilarea de H. vulgatum 0 ramificatiea de H. anfractum
Fr. pentru formele tipice; in acelea0 locuri se gasesci V forme debile,
simple, bi-tricefale ce aduc mult cu H. tridentatutn Fr., care insa nu
§tiu daca exista pe la noi ; eu nu l'am &it nicaiuri.
§ 4. Accipitrina Fr. Tulpina la finele verei emite mugari radi-
cali latenti, primavara urmatóre ei devin axe foliate 0 florifere ro'ra
rozeta de foi radicale care la epoca inflorirei sunt disparute.Bracteele
neregulat imbrieate, multiseriate.
d. Pedunculele 0 foliolele involucrului glanduloso-pgroise ;.dintil
ligulele.r ciliati.
H. prenanthoides Vill. dauph. p p. 108 (1789); Koch syB.
p. 527; Fries. symb. hier. p. 160; epicr. hier. p. 119; Gren. Godr. fi."
fr. 2 p. 379; Rchb. ic. germ. 19 tab. 150 f. 2; Sag. et Schn. carp.
centr. p. 361. 2i, Iunie, Iulie. Locuri umede umbr6se In vai sub-
alpine. Sinaia prin valea Pelellului (Knecht.); Predeal.
p. dentulatum Foile subsinualo-clentate, dintilputin pronuntati;
an spec. nova PPaduri, lingli Schitul Rar6u,
b. Pedunculele 0 foliolele involucrului canescente, neglandulare ;

dintil ligulelor glabri.
H. racemosum W. et Kit. rar. hung. tab. 193 (1804);
Koch syn. p. 528; Fries symb. hieep. 187; ej, epicr. ;hier. p, 128 ; Rchb.
ic. germ. 19 tab. 178. H. sessiliflorton Friv. evkcenive. 4 tab. 2.
Iulie, August. Päduri de fagi in regiunea montana subalpinfi. Valea-
Oltului de la Cozia spre Cirlige ; Sinaia prin vale a PeleOului.
H. boreale Fries novit. ed. 2 p. 161 (1828); Koch syn.
p. 529; Gren. Godr. fl. fr. vol. 2 p. 385; Rchb. ic. germ. 19 tab. 180;
Friesepicr. hier. p. 130. H. sabaudum, Auct. plur.- non L. spec. p. 1133.
H. silvestre Tausch in DC. prodr. 7 p. 225. 71, Tulle. Paduri mai
ales in regiunea montanä'. Rucar, la Valea-Muierei, Pajerea; Sinaia
(Grec. enum. p. 37); Predeal ; Sthitul-RarOu.
P . virescens Sond. in Koch syn. add. p. 1027 (1844). 11: boreal°
SYNANTHEREZE 375
var. chlorocephalum Uechtr. H. Hostianum Wiesb. (exsicc.!). Pa-

duri. Corbeni pe Ghilu ; Topoloveni, Leurdeni ; Sinaia; Mizil pe Dealul-
Tohaniior.
35. pseudoboreale H. 8abau4um Grec. ap. Kanitz pl.. roman
p. 220; Br. prodr. p. 325 quoad plant. mihi -non L. spec, p. 1131.
4, Iulie, Auguit, Páduri Cioanelti (H. boreale Grec. enum. p. 37) ;
Comana; Bisca, Beceni; Zerne§ti (Covurlui) ; Curtea-de-Arge§i ; Sinaia
(H. umbellatum Grec. I. c. Kanitz L c.)
Afilopod. Caule debit, flexuos, nu prea dens foliat, glabrescent, lax
§iprelung corimboid; foile chArtiOse Gonforme, ovate sau lanceolat.-ovate
(4 -5cm lung. 2 - 21/2 cm. lät.) sesile,la bazá unele cant Anguste, altele ro-
tundate sau subcoz dato-amplexicaule, mai mult sau mai putin bi-denti-
culate sau subdentate, putin acute 0 mucronnlate,ye desupra de un
verde inchis, glabre sau puberOlente, iar pe desubt de tin Verde des-
chis §i pubescente, mènunt ciliate pe margini; folioiele involucrului
adprese, de un verde inchis 0 nu negrici6se, pedundulele u§ior Ingro-
§ate sub capitule. Unele specimene sérn6n milli Cu H. .tortetice
ca tr5suri a§ia cum este figurat in Rchb. ic. gerrA. 19 tab. 171 fig. 1.
Acéstá formá nu representézA Cu exactitate adevdratul tip de
H.boreale Fr. 0 nici pe acela de H.umbellatum L. Prin ingro§area p edun-
culelor subt capitule, de 0 pulin accentuatd, prin rorma läticia a fo-
liolelor involucrultli, prin imbricatiea lor adpresà, se pote cpnsidera
ca o formg de H. boreale finsá, nu mal putin, are §i oarecare caractere
de H. umbellatum, considerAnd conformatiea Apr6pe uniformá a foilor
caulinare §i colorea foliolelor involucrului de 0 de un ton verde in-
chi* dar palide pe Margini.
as. H. moldavicum. Afilopod. Caule simplu sau chiar de jos
ramificat, ramurile foliate, la virf a ate 1-2 capitule, ,capitulele lung
§i rigid pedunculate in mod oarecum bifurc, caulii in jumgtatea infe-
rick% cu abondenti peri rig* hirsuli negricio0, in cea superitfia aspri
0 tomento§i sub capitule. Foile indesate In tertiul inferior, coriace,
ovate sau ovato-lanceolate, incep prin a fi micutele §i indatti, ating
maxim intinderei (4- 5 cm lung. 0 92-2 I /2 ein 14.), dupg aceea
in mod brusc devin distante 0 fOrte de-crescente, baza lor sesi15. este
subrotundá, rotunda sau u§ior cordato-amplexicaulg, marginele dis-
tant 3 . denticulate, virful obtus sau subacut, tette de un verde deschis,
mai palid pe paginea inferi6a, glabrescente sau puberulente pe pag.
superi6r5, aspru 'anise pe cea infericía §i pe margini. Capitulele vo-
luminèse, peclunculele neingropte subt capitule, foliolele involucrului
imbricate, adprese §i de dirnensiile cum sunt cele de H. boreale, glabre,

de un verde inchis pe partea lor dorsalä, palide pe margini, nenigres-
cente ; exteriorul ligulelor lax ri mdtdsos Oros 'in jumetatea inferidra,
dintiT glabri, stigmatele galbenc. 21, August, Septembre.
Liveli, poeni, la locuri cu iérbd. lali, prin Ville de la Copou.
Prin imbricaliea §i forma foliolelor involucrului, prin condensarea
foilor in partea inferiérd caulinarli l'i brusca lor schimbare in junAtatea
superb:5rd se infrdte§te cu H. boreald ; insd n'are foliolele involucrului
nigrescente §i pedunculele ingropte subt capitule. Nu mai putin, aduce
§i cu oarecare forme brevifoliT de H. umbellatum, frig n'are inflores-
centa acestuia cimoso-umbellatd, micliorimea capitulelor §i disposi-
tiea foliolelor involucrului, §.1 cu mult mai du guste, multiseriato-imbricate
ii virfurile celar externe fi medil sd. fie reflexe cum sunt la cel din urmd.
37. H. umbellatum L. spec. p. 1131; DC. prodr. 7 p. 224
exclus. variet. ; Koch syn. p. 530; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 387; Sag.
et Schn. carp. centr. p. 359 amplè descriptum, Specie ce, in portul
seu, abstractie fIcend de caracterele specifice esentiale, presentézd
forme förte variate. La noi existd clouá varietAti destul de caracteris-
tice ji ce se gdsesc in localitdti diferite:
a, genuinum Griseb. hierac. gen. p. 128; Rchb. ie. germ.19 tab. 172
f. 1. H.umbellatum var. p. Wahlenbergianum Lind em. fi. chers. p. 385.
Caule in jumaatea superb:n.4 glabru, in cea inferina mai mult sau
mai putin hirsut, simplu ji la yid corimboso-umbelat sau 1-3 cefal,
sau paniculato-ramos (H. umbellatum var. panieulatum Cariot); foile
linear-lanceolate lungi sau fòrte lungi §i subfalciforme, distant dentate,
sau cam intregi, 4, Tulle, August. Pdduri, tuferi§e pe dealurile
munt68e in VdIcea: Horezu, Oldne§li, Cälimdne§ti, Coziea §i tad Valea-
Oltului.
fi. latifolium Free!. in Rchb. ic. germ. 19 tab. 172 f. 2. H. umbella-
tum X. serotiuum Host fi. austr. 2 p. 419; DC. 1. c. p. 224. Caule
simplu sau ramos, inalt, dens foliat, glabru, scabru sau hirt, la virf
umbelato-policefal sau corimboid ; foile de un verde palid cam conco-
lore, late, ovato-lanceolate, acut-dentate, denticulate sau subintregi,
scabre sau hirte, alteori glabre mai ales pe paginea superieird, adesea
cele superiére cordato-semiamplexicaule ; involucrul seuaroso-imbri-
cat, tipul speciei. 21, Iulie, August. Päduri, tuferi§e, poeni, liveli ;
In regiunea alpestra §i a cdmpiilor. Lainici ; Craiova, Simnic ; Drdgd-
§iani ; Stolnici ; Cdrnpulung; Topoloveni, Leurdeni; Sinaia ; Cioctine§ti;
Comana ; Boto§iani.
Din acéstd varietate sunt specimene ce educ prin oarecare ca-
SYNANTHERVE, AMBROSTACE2E, CAMPANIMACEX 371
ractere Cu H. boreale dar mai Cu searna Cu H. molclavicum ; in tot

cazul insa, pedunculele §i capitulele sale sunt destul de caracteristice.
38. H. foliosum W. et Kit. rar. hung. tab. 145 (1805); Fries
epicr. hier. p. 126 H. virosum Botan. ross. pro p. ; Frcel. in DC. prodr. 7
p. 226. Rchb. ic. germ. 19 tab. 175-non Pall. cujus stirps classica est
planta Sibirica. 71, lunie, Iulie. Tiger*, paduri pe la poale §i pe
muntil pietro§i din Dobrogea. Issaccea, Coco§i, Babadagh,
AMBROSIACEIE Link handb. 1 p. 816.

1. XANTIIIIIN L. gen. n. zo56.
I. X. strumarium L. spec. p. 1400; DC. prodr. 5 p. 523; Koch

syn. p. 531; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 393; Rchb. icon. germ. vol. 19
tab. 215. Vulg. Scaiete. Scaietelepopei. 0 Iulie - Octobre. Prin
locuri inculte, päragini, pc la drumuri §i pe la garduri. Planta vulgara,
fOrte intinsa, prin regiunile inferiére din téra ; prin vaile montane
ajunge ping pe la atitudinea de 600 m. (Grec. enum. p. 37).
.2. X. macrocarpuni DC. fi. fr. suppl. p. 356 (1815); ejus
prodr. 5 p. 523 ; Koch syn. p. 531 exclus. synon. ; Ledeb. fi. ross. 2
p. 514; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 393. X. orientale L. fil. dec. 33 tab. 17
exclus. synon. et patria. X. italicum Auct. plur. - non Moretti (conf.
Gren. Godr. op. cit.). Prin nasipurile maritime in Dobrogea la Con-
stanta, mire Tabacarie §.1 Mamaea. 0 Septen-tbre. Raritate pentru
flora nóstra.
3. X. spinosum L. spec. p. 1400; DC. prodr. 5 p. 523; Koch
syn. p. 532; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 394; Rchb. icon. germ. 19 tab. 214;
Ledeb. fi. ross. 2 p. 515. Vulg. Cornuftt. Cholerd. Ghimpe. Ptatimidd.
Scaiete-muscdlesc. 0 Iulie- Octobre. Prin locuri inculte, paragini,
drumuri, garduri ; prin comunele rurale §i urbane. Planta respanditit
§i intinsa cam win tad /era in regiunea inferiòrä (Grec. op. c.)
CAMPANULACE/E Juss. gen. pl. p. 163.

Trib. I. PHYTEUMEA. Florile reunite in capitule terminale invo-
lucrate, a rar spicate.
Sect. I. Anterele consudate pina pe la junfétate.
1. JASIONE L. gen. n. 1005.
I. J. Heldreichii Boiss. diagn. ser. II t. 4 p. 120 (1856); Janka
adat. magyar. In kealem. XII 1874 p. 161; Velen. 11. bulg. p. 374.
678 CONSPECTITL SISTEMAilie
J. montana var, dentata D. prodr. 7 p. 415 (1838); Boiss. fi, orient. g

p. 885 exclus. synon. Boissieri et Reuteri quorum stirps hispanica
diversa! d Iulie, August. Pe laturite petr6se gi pe subt tuferige
In muntil de la Verciorova spre Gura-Vaei, frecuenta.
Sect. II. Staminele peste tot libere in tre ele.

2. PHYTETIMA L gen. n. 220.
§ 1. Florile in capitule terminate globòse ovale sau cilindrice.
I. Php confusum A. Kern, nov. pl. spec. I (1870). Ph. pauci-
florum et Ph. hemisphcerica Baumg. enum. transs. 1 p. 156, 157 (1816) -
et Auct. transs.- non L. Ph. globularicefolium Fuss alt arch. 3 p. 258 et
Auct. transs. ex p.-non Hoppe. Ph. hemisphcericum Ounssilvanicum
Schur enum. transs. p. 429 (1866). j, Julie, August. Pe piscuri
alpine. In Mehedinti pe Godeanu; In Argegi i Muscel pe Negoiu, Po-
deanu, Moldoveanu, Oiticu i Papugea.
Ph. orbiculare L. spec. p. 242; Koch syn. p. 534; Rchb.
icon. germ. 19 tab. 122 fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 22 f. 2206.
74, Iulie, August. Livedi, poeni de phduri subt reginnea alpin. Bu-
ceci pe Furnica (Grec. enum. p. 37); Ceahlau; Rargu pe Piatra-Ztm-
brului g.1 pe laPetrile-Doamnei.
Ph. alpina Schur enum. transs. p. 429 (1866); Simk. enum.
transs. p. 378. Ph. austriacum Beck. in zool. bot. gesel. vol. 22 ann. 1882
p. 179. Ph. humile Schur enum. transs. p. 429 et Auct. transs. ex p. -non
Schleich. Ph. Sieberi Schur op. cit.-non Spreng. J. Julie, August.
In regiunea alpinä.: pe Buceci.
Umita, ca de 4-8 cm; foile bazilare scurt petiolate oblung-lineare,
foile superiére sesile, late la baza, viloso-ciliate.
Ph. Vagneri A. Kern. in schede spec. n. 964 et exsic. ! (1884).
Ph. nigrum Auct. transs. plerisque-non Schm. Ph. atropurpureum
Schur verh. siebenb. ver. ann. 1852 p. 88-non Hoppe. 21. Iunie,
Iulie. Liveli subalpine. La Predeal prin valea Rôgnovei.
13. pallidum Simk. enum. transs. p. 378 (1886). Ph. nigrum var.
pallidum Porcius fi. phan. nasseud. p. 101 (1881). In pasciunile
alpine gi pe stanci. Raréu la Piatra-Zimbrului.
Ph. tetramerum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1852 p. 88
solumnomen; ejus verh. siebenb. ver. ann.1859.descriptum. Ph. spicata
Baumg. enum. transs. 1 p. 158 (1816) et auct. transs. ex p.- non L.
7.1, Iulie, August. Pasciuni alpine. In Rarèu pe Piatra-Zimbrului.
CAMPANITLACEIE 379
§ 2. Florile axilare formând racerng. prelungg spiciformg.

B. Ph. canescens W. et Kit. rar. hung. tab. 14 (1808); Koch
syn. p. 536; Rchb. icon. germ. vol. 19 t. 126; Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 22 f. 2213. '4, Iunie, Iulie. Liveli, tuferigiuri in regiunea dea-
lurilor. In Oita pe la Sticharet (Knecht.); Back' la Sgrata (Br.); Bo-
togiani.
3. EDRAIANTHIIS Alph. DC in DC prodr. 7 p. 448.
I. E. Kitaibelii Alph. DC. op. cit. p. 449 (1839); Koch syn.
p. 543; Rchb. icon. germ. vol. 19 t. 127 f. 1 et 2; Schlechtd. Lang.
deutsch. vol. 22 f. 2248. Campanula graminifolia W. et Kit. rar. hung.
tab. 154 (1804)-non L. neque Edraianthus graminifolius Alph. DC.
op. cit. 2i, Iunie, Tulle. Pe stanci abrupte in vgfie montane umbrósel
Valea Tesnei la Gaura-Fetei 0 in muntil Camenei distr. Mehedinti.
Trib. II. PAMPANIJLEA. Florile axilare, solitare sau glomerate.

Staminele libere.
4. CArdPANULA L. gen. n. 218.
§ 1. Capsula 3 -locularg, la bazg dehiscentg; ovariul tristigmatic.
* Apendiculate: sinurile caliciului avênd ate un apendic verde
rgsfrant pe ovariu.
I. C. alpina Jacq. enum. stirp. vindob. p. 36 et 210 (1769);
L. spec. ed. II p. 1669 (1763); Sturm deutsch. hef. 51; Koch syn. p. 542 ;
Rchb. icon. germ. 19 t. 233 f. 4; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 22
fig. 2244. C. barbata Baumg. et Auct. transs. ex p. - non L, cujus
stirps in ditione carpat. non inveni. 2E. Iulie, August. Pgsciuni 0
stand in regiunea alpina Malta. Godeanu; Regoiu; Pgpugea; Buceci
(C. Allionii Grec. enum. 1880 p. 38 -non Vill.); Ceahldu (Knecht.)
2. C. sibirica L. spec. p. 236; DC. prodr. 7 p. 465; Koch

syn. p. 543; Rchb. icon. germ. vol. 19 tab. 232 f. 1; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 22 f. 2246. d' Maiu, Iunie. Poeni, liveli, la locuri
uscate sau aprice, din regiunea alping ping in regiunea campiilor.
Boxed pe cóstele Furnicei (C. speciosa Grec. enum. p. 38 - non Pour
- nec. alior.) gi Inpärtile sale inferi6re din vaiea Prahovei (Br. Knecht
Gr.); Coinarnic; Bisca-Rusilei; in Ialomita la Doicegti; Galati, Filegti;
Piatra pe la Bisericani ; Iagi, *orogari, pädurea Barnova ; Dobrogea
pe la Tnlcea, Nicolitel.
p. pan/culata Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 465: latifolia, ramis
multifloris divaricatis. Affinis C. divergens Willd. Live4i. Buda, Bgi-
coi ; Dealu Cernegura in Roman.
880 CONSPECTUL 8I8Tthf ATIC
C. clivergens Willd. enum. hort. bend. 1 p. 212 (1809)

DC. prodr. 7 p. 465; Heuft en. banat. p. 119. 6. spathulata W. et
Kit. rar. hung. 3 tab. 258 (1812). C. sibirica var. divergens Rchb. ic.
germ. 19 tab. 232 f. 2. C. sibirica p. major Boiss. fi. orient. 3 p. 901.-
d' Maiu, lunie. C6stele rapte ale muntilor, poeni 0 tuferi§e. Vet.-
ciorova ; valea Oltului de la Cozlea in sus ; valea Meinfistirei Bistrita,
Olane§ti ; Sinaia ; Piatra pe Cernegura; Brolteni pe Neagra ; in Do-
brogea pe la Nicolitel, Coco0.
C. Grossekii Heuff. in Flora vol. 16 ann. 1833 p. 353; ejus
en. ban. p. 119; DC. prodr. 7 p. 464 ; Rchb. icon. germ. 19 tab. 231
f. 1. Iulie, August. Locuri petr6se pc la poale 0 laluri de
munti. Vèrciorova; Lainici; Mônastirea Bistrita ; OlOnegti, Coziea ;
Stani0oara.
C. linguists W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 64 (1800); DC.
prodr. 7 p. 466; Heuff. en. ban. P. 119; Rchb. ic. germ. 19 tab. 234
f. 3 optimè; Boiss. fi. orient. 3 p. 926; Neilr, diagn. p. 82. C. capitata
Sims. ap. Rchb. I. c. tab. 256 f. 1. 2f, lunie, Iulie. Tuferi§e, paduri
pe munti. Vdrciorova, valea Bahnei spre Ilovita.
C. Medium L. spec. p. 16 ed. 1753. (3 UM' vara. In horti-
cultura, putin comuna Vulg. Clopolei.
** Neapendiculate : sinurile caliciului simple.

t Glomerate san capitate.
C. Cervicaris L. spec. p. 235. DC. prodr. 7 p. 468; Koch
syn. p. 542; Rchb. icon. germ. vol. 21 tab. 235; Schlechtendal et
Lang. deutsch. 22 f. 2242. 4. Iulie, August. Tuferi§e, poeni, liveli
0 pe linga pfiduri. Cerneti; Netoti ; Vultureanca, Titu ; Cioctine0i,
Crivina, Buftea; Comana; Campulung; Sinaia (Grec. enum. p. 38);
Poeana-Tapului, Bulteni; Predeal; Bisca; Piatra; Osloveni ; la Brol-
teni pe Bistrita, pe Neagra, pe Barnaru 0 la Schitul Rar6u.
C. transsilvanica Schur sell. n. 1824 (1853) solum no-
men; Andrae bot. zeit. ann. 1855 P. 323; Heuff. en. ban. p. 119;
Schur en. transs. P. 436. C. thyrsoidea Baumg. en. transs. p. 152-non
L. 21, Iunie, Iulie. Pe virfuri alpine. Buceci pe Caraimanu (Knecht.);
Negoiu.
C. glomerate' L. spec. p. 235; DC. prodr. 7 p. 467; Koch
syn. p. 542 ; Rchb. ic. germ. 19 tab. 235; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22
f. 2243. C. congesta Room. et Sch. syst. veg. 5 p. 125. a aggregata
CA11PANtLAC2211 881
Willd. entail. hart. berol. suppl. 1 p. 10 (1813). a glonierata E. sparsi-

flora Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 467. C. glomerata y. anregata Koch
syn. p. 512. 21. Iunie, Iulie. Prin mici Merle, paduri, poeni, liveli ;
din regiunea subalpina pina in regiunea campiilor. Calimane§ti, Coziea,
Cirligele; Stänilioara, muntele Coziea §i. Ghitu in Arge§i ; Buceci pe
subt Babele §i Caraimanu, Sinaia (Grec. enurn. p. 38); Predeal ; Slanic ;
Peri§i, Crivina, Ciocane§ti (Grec. I. c.) ; Comana; Bisca; Agapiea (Grec.
J. e.); Bro§teni pe Bistrita §i pe Negra; Schitul Raräu.
13. Cervicarioides, C. cervicarioides Rcem. et Sch. loc. cit. p. 128;
DC. 1. c. p. 468; Rchb. deutscht. 19 p. 133. DiferA numa prin eaulul
su flexuos, mai mult sau mai putin hirsut §.1 ca de 1 m. Inaltime.
y. speciosa Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 467; Rchb. deutsch,
fi. 19 p. 133 et icon. germ. vol. 19 tab. 235 fig. 3; Koch syn. p. 542.
C. speciosa Hornem. hort. harm 2 p. 957-non Pourr. Mull in
regiunea montana. Campulung ; Sinaia, Bu§teni, Predeal ; la Bro§teni
pe Barnaru §.1 pe Rar'en.
C. macroatachya Kit. in Willd. enum. hort. berol. 1 p. 213

(1809); Neilr. diagn. p. 81. C. multifiora W. et Kit, rar. hung. 3
tab. 263 (1812); DC. prodr. 7 p. 468; Rchb. icon. germ. 19 tab. 234
f. 1; Heuff. enum. banat. p. 119. 4, Tuferi§e, poeni de pädure, còste
aprice. Vérciorova, Cerneti; Ione§ti, Cacova, Vultureanca ; Comana,
Bäneasa in Vla§ca ; Focliani.
if Racemóse.
a. Latifolff : foile mari late, homeomorfe. Sepalele ovato-lan-
ceolate.
C. Trachelium L. spec. p. 235. DC. prodr. 7p. 469; Koch
deutsch. 22 f. 2226. C. urticifolia Schmidt fi. bohem. p. 73. 21, Tu-
ne, August. Pacluri, tuferi§e, cranguri. Carac61; Coziea ; muntele
Ghitu; Vulcana, Pucioasa ; Sinaia; Beeeni; Agapiea (C. latifolia Grec.
enum. p. 38 ex p.); muntil Slänicului in Bacau; Piatra ; Neamtu
(Chania exsic. 0 ; in vaile Barnarului §i ale Barnarelului; Munteni, Vas-
lui; Tulcea.
II. C. latifolia L. spec. p. 233; DC. prodr, 7 p. 469; Koch
syn. p. 539; Rchb. ie. germ. 19 tab. 238; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22
f. 2227. 21, Iulie, August. Vai umbrése alpine §i subalpine. Buceci
prin valea Pele§iului (Knecht.) li la Poeana-Stanei, Valea-Alba la
Bu§teni, Azuga, Predeal; Tulcea pe la Nicolitei.
Grecescu D. Dr. C. 132S. 27
382 CONSaCTUL SISTEMATIC
12 C. rapuncu1oides L. spec. p. 234; DC. prodr. 7 p. 469;

Koch syn. p. 539; Rchb. ic. germ. 19 tab. 239 f. 2; Boiss. fi. orient. 3
p. 922; Schlechtd. Lang. 22 f. 2225. 71, Julie, August. Pfiduri in
regiunea montanä subalping, li alpesträ, in regiunea dealurilor. Tis-
mana ; Bro§teni, Strähaea ; Craiova ; muntele Galbina in 'Mea, 016-
ne§li. alimtine§ti, Coziea; Curtea-de-Arge§i, Corbeni; Dimbovicioara,
Ruch, ampulung; Azuga, Bu§teni, Sinaia; Cdmpina, Telega, Brebu;
Ciocrme§ti (Grec. enum. p. 38) ; Slänicu din Prahova; Buzgu la Durn-
brava ; Odobe§ti ; Tirgu-Ocnei ; Agapia (Grec. enum. p. 38), Neamtu
(Chan.); in Suceava pe Borca, Bistrita, Neagra§i pe Barnaru.Vaiéza :
a. Ovariul §i laciniile caliciului adpres pérdse sau scabriuscule.
racemosa. Caul simplu ; florile in racemä simplä, nutante §i
táte unilaterale ;
p. ramosissima. Caul Malt §i fòrte ramos, el §i foile pgros-hir-
sute, extremitätile ramurilor racern6se, &rile nutante ft compara-
tiv mici;
Ovariul §i laciniile calicelui cu total glabre.
i. neglecta. C. neglecta Bess. catal. hort. cremen. ann. 1816
p. 28; Ledeb. fi. ross. 2 p. 883. C. rapunculoides a. subsimplex Schur
enum. transs. p.437. C. rapunculoides a. glabrata Ttrautv. ap. Lindem.
fi. cherson. p. 391. Caul §.1 foile glabre sau glabriuscule, petiolurile
§1 marginele foilor scurt ciliate ; florile in racemä simplä, nutante uni-
laterale
8. ramosa. intru tsite ca precedenta, insä caulul de la mesploc in
sus este ramificat, ramurile lungi racemice cu flori nutante uni-
laterale.
N'am aflat specimene care A aibk ovariul §i la.ciniile caficiului
cu peri hispi4i rigirii §i albi, cum ar fi la C. Trachelium ca sä putem
4ice c5. avem C. trachelioides M. Bieb.
13. C. bononiensis L. spec. p. 234; DC. prodr. 7 p. 469;
Sturm dents& h. 72; Koch syn. p. 538; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 412;
Bab. ic. germ. 19 tab, 237 f. 2; Schlechtd. et Lang. tleutsch. 22
f. 2224. C. Thaliana Wallr. sched. trit. p. 87 (1822). 21, Iulie, Au-
gust. Variéza :
a. genuina. C. ruthenica M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 151; C. bononi-
ensie b.latifolia Schur en. transs. p. 437; C. tenuifolia Echur 1. c.
P. 438. Caul simpiu sau paniculato-ramos; fiorile, and mai mari,
cand mai mici, intocmesc tirsi mai mult sau mai putin destd§iuratä.
Cdmpuri, märäciniliuri. Cerneti ; Carac61; Vultureanca ; Netoti ; Co-
mana; Ciocane§ti.
CAMPANULACEM 888
p. simplex DC. prodr. 7 p. 470. C. simplex Lam. et DC. fi. fr. 3

p. 730 (1808). C. bononiensis All. Caul simplu; florile intocmesc
racema lung'l care, in aparentä, este simplä spiciformä. CAmpuri, pe
ling holde pe la drumuri, etc. Netoti; Vultureanca ; Cioeäne§ti, Chi-
tia; Comana; Beceni (C. bononiensis Grec. enum. p. 38); Bacan;
Birlad ; in Dobrogea pe la Mein §i Constante.
b. Linifolii heterofile. Sepalele lineare sau subulate.
14. C. pseudolanceolata Pantocsek cest. bot. zeit. ann. 1883
p. 31 solum nomen ; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 369 et &sic. !
C. rhomboidea [3. Wahlenb. carp. princ. p. 60- non L. in Willd. spec. 1
p. 899. C. lanceolata Simk. en. transs. p. 384 et exsic.!- non Lap. abr.
p. 105 (1813)! C. linifolia auct. transs. plur. Grec. enum. p.38 vix
Lam. C. Hornungiana Schur enum. transs. p. 442 solum forma foliis
caulinis ovato-elipticis petiolatis.
Tulpina radicala perenicä adesea multicaulä. Caniil le. bazá u§ior
eulcati sau arcuato-ascendenti, erecti, subflexuo§i sau stricti, glabri qi
ro§ietici; foile bazilare, co in epoca floratiei a rar mai exist, sunt sub-
rotunde sau ovale, petiolate, cordate §i crenate, cele caulinare infe-
riòre §.1 medil dese, lanceolate sau linearo-lanceolate, u§ior serate
sau intregi, glabre §.1 abia pe margini intru diva ciliolate; florae de
ordinar numer6se sunt in racemä laxá adesea tirsoideo-paniculatà,
unilateral aplecate §.1 la maturitate arcuato-nutante, pedunculele lungi
§.1 subtirele ; ovariul §.1 ealiciul glabri §i cam ro§ietici, laciniile lanceo-
lato-subulate sau subulale, erecte la boboci intrec corola, la fl6rea
deschisä egalez mai mult sau mai putin jumgtatea tubului corolei; co-
rola märicicg (15- 18 min lung. ) curat campanulatä §.1 de un albastru
inchis. Bobocil florali in mare parte nutanti. 71, Iulie, August. Li-
ve4i §i stenci in regiunea montanä infralpinä §i subalpinä. Muntele Coziea
§.1 Ghitu In Arge§i; Päpura; Pajerea ; Predeal §i in tot coprinsul Bu-
ceeilor despre Bu§teni §i Sinaia (C. linifolia et C. Scheuchtzeri Grec.
enum. 1880 p. 38 - non alior.) ; In Suceava pe Stani§ioara laturea
despre BaRea, pe muntele Bida la Dorna ; pe Rarèu la Schit §1 pe culme.
b. arcuata. Schur bot. runder. ann. 1853 p. 72; ej. enum. transs.
p. 445 (1866). C. psewlolanceolata c. arcuata Simk. enum. transs.
p. 385. C. Bielzii Schur. ohm. Caulil ft foile pubescente, peril rever§i,
a rar glabre, foile medil §"i superióre fingust-fineare, oblungi ft areuato-
acuminate ; laciniile caliciului setacee adesea §i ele arcuate, dar nu
reflexe. Adesea cu genuina cam prin acelea§i locuri.
Pinä la Pantocek, care a distins-o mai bine, acéstä plantä a dat
loe la multe confuzil din partea tutulor botani§tilor ce s'au ocupet
384 CONSPUTITL SISTEMATIC
eu flora Carpatflor. i inteadevèr, are multä afinitate cu C. linifolia

Lam. mai ales prin unele forme racetnice pauciflore, aia cä. este dificil a
stabili o diagnozA precisä, judecand specitnenele autentice de C.
folia Lam. provenite din Francia (Mont-Dore, Puy-de-Dôme, Forez,
Pilat) cum §i descrierea datä de Grenier §i Gordon in Flora Frantei.
Tot asemenea are afinitate §i cu C. lanceolata Lap. mai cu seamä
prin unele exemplare comparate cu figura datä de Reichenbach (ic.
germ. vol. 19 tab. 237 fig. 2); iar exemplarele din regiunile inalte,
pauciflore §1 cu foile mai anguste, aduc mult cu C. Scheuchzeri Vill.
C. Scheuchzeri Vill. prosp. p. 22 (1779); Koch synops.
p. 538 (excl. synon. et var. (3); Gren. Godr. fi. fr. 9 p. 415; Rchb. ic.
germ. 19 tab. 241 fig. 1; Schlecht. et Lang. deutsch. 22f. 2220. C. li-
nifolia Jacq. -non Scop. nec. Lam. 7, lulie, August. Päsciuni §i stänci
alpine. Godeanu; Negoiu (J. Barth); Päpulea ; Buceci la Valea-Pripo-
rului (Knecht.) §i pe Costila ; Plaiu-Cumpètu §i Plaiul-Gagului.
Specie a regiunilor alpine , de ordinar scundicia, 10 - 20 cm.
Caul arcuato-ascendent, dens foliat, la virf uni sau pauciflor, a rar
cu 3 - 5 flori ; florile mari ca de 15 - 30 mm lung. curat campanulate, in
racemrt unilateral -nutante , scurt peduneulate ; bobociI asemenea
nutanti.
Este in acela-§i raport de afinitate ca C. pseudolanceol ata la noi,
precum in Europa centralä este cu C. linifolia Lam. De Candolle
(ved. prodr. 7 p. 471) o considträ ca o varietate glabrä. a acestei.
C. consanguinea Schott. analect. p. 8 (1854) et Auct.
transs. recent. C. Scheuchzeri d. stenophylla et e. Kladniana Schur. en.
transs. p. 143 (1866). C. rot undifolia a. alpina Schur enum. transs.p. 444.
C. Scheuchzeri b. consanguinea Simk. enum. transs. p. 385 et exsic.
speeimenes è montibus Arpas! 71, Iulie, August. Stânci calcare
abrupte, fissuri de stânci, in väi umbròse §1 profunde. valea Tesnei la
Gaura-Fetei ; valea Dimbovicioarei.
C. rotundifolia L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 471; Koch
syn. p. 537; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 415; Rchb. ie. germ. 19 tab. 242;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2222 optim6. j, Iulie, August.
Live4i in regiunea montanä. Buceci la Poeana-Stânei (Grec. enum.
p. 38; Knecht. exsic.!), pe Costila in Valea-Albä.
(3. angustissima Schur enum. transs. p. 444. Caulil, de §1 mai sub-
tirei, insl fermi, adscendento-erecti, ca de 20 - 35 cm infiltime, jos simpli
sus paniculati sau subpaniculato-ramoli §1 nu cu prea dense foi: caulif
foile veri förte glabri ; foile lästarilor §i cele bazilare dispärute, cele
CAMPANITLACEE 385
caulinare distante lungicele §i fórte mult linear-anguste aprópe filiforme,

u§ior arcuate §i cu marginile convolute ; florile azurii, mai maricele de
cum la forma genuina, curat campanulate, laciniile caliciului setaceu-
subulate, intinse, egalez tiertiul inferior al tubului corolei. Stand
in regiunea alpina inferióra. Buceci pe Costila in Valea-Alba.
Se deosebe§te de C. Hostii Baumg. enum. transs. 3 p. 342, care
are foile tot ast-fel linear-ânguste, lug numer6se, dense §i mai scurte.
Prin aspectul gu, la prima vedere, pare a fi o forma de a consan-
guinea Schott. la care axele caulinare sunt simple, de ordinar 1 - 2
flore, florile mai maricele §i laciniile caliciului setaceo-subulate lungi
cá egalez aproximativ lungimea tubului corolei §i sunt intinse sau
reflexe.
C. tenuifolia Hoffm. fi. germ. p. 100 (1800). C. rotundifolia
(3. tenuifolia DC. prodr. 7 p. 471. 21, Iunie, Iulie. In Dobrogea : la
Macin pe muntele Suluc, la Greci §i la Ienisala pe ling Castelul-Ge-
novez. La noi exista numa in Dobrogea li n'o putem admite ca
varietate de C. rotundifolia L.
C. crassipes Heuff. enum. banat. p. 118 (1858) ; Neilr.
diagn. p. 80. 21, Iunie, Iulie. Cóstele calcare aprice ale muntilor
mici. Dobrogea ling Mäcin pe la poalele muntelui Suluc.
Prin forma §i dispositiea florilor tine in deaprópe de C. tenni-
folia ; insa caulil sunt mai inalti §i mai ramificati, foile Auguste lineare
lungi §i subfalcate, pedunculele mai ingropte.
C. pusilla Menke in Jacq. collect. 2p. 79 (1788) ; Schlechtd.
et Lang. deutsch. vol. 22 f 2219 (an Koch syn. p. 357; Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. 416?) ; Simk. enum. transs. p. 384 C. modesta Schott ana-
lect. p. 13; Simk. exsic.! ex alpe Piatra-Craiului. C. reflexa Schur
verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 171 et in enum. transs. p.441; C. venusta
Schur enum. transs. p. 442.-71.1ulie, August. Stand pe locuri cu iérba
sau muschi in regiunea alpina. Buceci la Strunga (C. ecespitosa Grec.
enum. ann. 1880 p. 38), la Valea-Priporului §i pe Caraimanu (Knecht.)
sus la Valea-Babelor ; Piatra-Mare ; Oiticu in Muscel. .
Planta misted, comparata cu multe exemplare din alpil Austriei

§i Bavariei, nu prea seamana cu C. pusilla Haenke mai cu seama prin
laciniile caliciului care la epoca deplinei infloriri sunt subulate §i
arcuat-reflexe, pe cand la C. pusilla Hmnke stint linear-anguste sau
subulate, insa. drepte §i intinse.
Exemplarele pigmee s4m4n f6rte mult cu. C. Jaubertiana Timb.
specie pirenaica.,
Schur indica In alpil Buceci pe C. Zoisii Wulf. De sigur c1 a

luat oarecare forme de C. modesta Schott drept speciea lui Wulfen.
Dar ce are a face una cu atta?
§ 2. Rapunculastra. Capsul ele asemenea triloculare, frisk de-

hiscente la partea superiora.
* Perenice.
21. C. carpatica Jacq. hart. vindob. 1 tab. 57 (1770); DC.
prodr. 7 p. 479; Rchb. icon. germ. 19 tab. 251; Neilr. diagn. p. 81;
Sag. et Schn. carp. centr. p. 371. 21, Iulie, August. Pe c6ste pe-
trdse, §isturi calcare prin väile montane inferiére. Negoiu; Moldo-
veanu; valea Dimbovicioarei §.1 la Pajerea ; Buceci la Urlatoarea,
Sinaiea, valea Isvorului pina la tuneluri (Grec. enum. p. 38); Bu§teni,
Azuga; lipselte la Predeal ; In Suceava pe Borca, apoi la Bro§teni pe
Bistrit a, pe Neagra §i pe Barnarele.
2. C. persicifolia L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 479;
Koch syn. p. 541; Gren. Godr. fi. fr. vol. 2 p. 420; Rchb, ic. germ. 19
tab. 252 fig. 1; Schlechtendal Lang. deutsch. 22 f. 2238: genuina.
11, lunie, lulie. Prin poeni, live4l, margini de paduri, In regiunea
montan, a dealurilor §i a campiilor. Severin, Cerneti; Tirgujiul, Lai-
nici; CraioVa ; Rimnic, Cglimane§ti, Coziea; Curtea-de-Argqi, Ghitu
la Corbeni; Ione§ti, Vultureanca, Gae§ti; Titu ; Ciocane§ti, Buftea
(Grec. enum. p. 38); Chitila, Bucure§ti; Comana; Lehliu; Sinaea ;
Cämpina; Bacán; Piatra, Agapiea, Neamtu (Grec. op. c.) ; in Suceava
la Bro§ten1 pe Bistrita, pe Neagra §i. pe Barnaru; Birlad ; Vaslui, etc.
dasycarpa Kit. ap. Schult. cest. fi. ann. 1814, I p 404; DC.
Ç3.
prodr. / p. 479 et Auct. pl. C. persicifolia j3. lasiocalyx Gren. Godr.

I. c. Ovariul acoperit mai mult sau mai putin cu peri rigili albi
setiformi. Vérciorova; muntele Coziea; Väleni; Comana; Bro§teni
pe tistrita §i pe Neagra.
I. angustifolia. Rädacina orizontalä de ordinar prelunga; caul
simplu nu prea inalt; foile inferiOre spatulato-oblungi in petiol lung
atenuate, cele medii §i mai lungi (multe ating 15 cm lung. x 5 mm lat.)
putin atenuate sau sesile, táte Mlle Angust-lineare subfalcato-arcuate,
U§ior §.1 distantiat crenate sau serato-denticulate ; florile destul de
mari. Cam prin paduri sau pe stand cu humus. Dâmbovicioara,
Pajerea; Buceci ; Schitu-Doamnei In Neamtu.
28. C. abietina Griseb. it. hung. p. 333 (1852); Rchb. icon.
germ. 19 tab. 9253 f. 2. C. patula b. pauciflora Roche] rar, ban. p. 492
CAMPANULA.CEE 887
tab. 6 (1828) optimé, sed-non C. pauciflora Desf. choix de pl. cor.

(1808). C. Stevenii Fuss in Baumg. mant. p.14 (1846), Schur en transs.
p. 439, Neilr. diagn. p. 80 -non M. Bieb. 21, Iulie, August. Variéza :
. genuina. Se deosebelte de cea urn-AI:fore prin miff s5i com-
parativ robu0i, prin corola sa mare, atingènd lungimea de 3 cm, intens
albasträ, in fine prin laciniile caliciului ce au lungimea egall cu a
tubului corolei, flind drepte 0 putin depärtate de coro14.In regiunea
montanä alpinä 0 subalpinä. Plaiu-Osliea la Riulet ; Galbina; PA-
pupa; Pajerea ; Predeal 0 in tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 38)
pin5. spre Possada ; Ceahläu; in Suceava pe Stgni0oara; valea Borca ;
Bro§teni pe Bistrita, Neagra, 0 Barnaru.
f3. parviflora. Caulil debili, flexuo0 0 ceva mai ramo0 in partea
snperielrä, deci florile mai numerése Ins/ mai mici, cam pe jumätatea
celor precedente sau cat acelea de C. patula, au corola azurie 0 ju-
mètatea sa inferióra este albiciésä, laciniile caliciului lancedato-su-
bulate 0 adesea la bag cam atenuate sunt fárte lungi a0a ca egalez
sau cam intrec corola, stau orizontal Intinse sau arcuato-subdeflexe.
Buceci (Knecht. leg.); Agapiea.
* * Anuale sau bienice.
C. patula L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 480; Koch syn.
p. 540; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 420; Rchb. je. germ. 19 tab. 253 f. 1;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 f. 2236 a. genuina. d' Iulie, Au-
gust. Live4i, poeni, locuri cu iérbä, päduri; In regiunea montanä in-
feriòrä. Vérciorova ; Tismana ; Bro§teni ; Lainici ; Vulcana; Câmpu-
lung; Curtea-de-Arge0, Ghitu; Sinaia; Väleni; Tirgu-Ocnei ; Piatra pe
Cozla 0 pe Cernegura; Jai.
13. calycina. Glabrä cu totul; florile märicele, laciniile caliciului
linear-lanceolate, denticulate la bazä 0 deflex intinse sunt fiírte lungi
a egalez sau cam Intrec corola. Buceci pe la Sinaia.
7. ',Woe& Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 480. C. neglecta Rcem.
et Sch. syst. 5 p. 104 (1819). C. flaccida Wallr. sched. p. 85 (1822).
C. patv,la 8. flaceida Koch syn. p. 541; Schur en. transs. p. 439.
Horezu, Bistrita; Oläne0i; muntele Galbina (forma pauciflora); Can-gin-
lung ; Sinaia (C. patula Grec. enum. p. 38); Bisca ; Agapiea, Meongs-
tirea Neamtu ; Fälticeni, Boto0ani.
C. Welandii Heuff. enum. ban. p. 118 (1858); Neilr. diagn.
p. 80. C. expansa var. (3. sphcerothrix Boiss. fi. orient. 3 p. 941.
cr Iunie, Iulie. Mari pe aístele muntilor la Vérciorova §i pe dealul-
Stirminei ; Coziea 0 Stäniiioara In valea Oltului.
388 CONSPECTEI BISTEHLTIC
Are hite caracterele speciei C. expansa Friv. agia cum este des-
cris it de Boiss. fi. orient. 1. c. gi de Velen, fi. bulg. p. 371, insä. planta
násträ are ceostele caliciului glanduloso-punctate.
26. C. Rapunculus L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 480;
Koch syn. p. 541; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 419; Rchb. icon. germ. 19
tab. 252 f. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 fig. 2237. Iunie -
August Live4i, poeni de päduri gi pe lingä pacluri. Sinaia (Grec. en.
p. 38); Vérciorova, Severin, Hinova ; Tismana , Tirgujiul, Lainici ;
Caracal la FrAsinet ; Ionegti, Vultureanca; Ra'neasa, Comana ; Buftea ;
Buz6u; Birlad la CrAng ; Roman.
5. ADENOPHORA Tisch. mém. soc. nat. mosc. 6 p. 1-65.

I. A. Illifolia Ledeb. cat. hort. dorp. 1822 ;DC. prodr. 7 p. 492
exclus. var. y; Rchb. ic. germ. 19 tab. 257 f. 1. A. lilifolia 13. infun-
dibuliformis Alph. DC. monogr. carnp. p. 359 (1830). A. suaveolens
Meyer elench. pl. borus. indig. p. 19 (1835);Koch syn. p.543. Campa-
nula lilifolia L. spec. p. 233; Jacq. hort. schcenbr. tab. 335; Wald.
et Kit. rar. hung. 3 tab. 247. C. suaveolens Willd. enum. hort. berol.
suppl. p.10. Locuri cu iérbä pe còste pe la poale de dealuri In Mol-
dova superi&ä. Valea Mônastirei Neamtu (Grec. herbor. mold. 1874
et in Br. prodr. p. 334; Chania exsicc.!); valea Cräcoanilor pe la Os-
loveni in districtu Neamtu.
8. SPECULARIA Heister syst. pl. gen. p. 8.

I. S. Speculum Alph. DC. monogr. camp. p. 346 (1830); DC.
prodr. 7 p. 490; Koch syn. p. 544; Rchb. ic. germ. 19 tab. 255 fig. 2;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 2211g. 2250. Campanilla Speculum L. spec.
p. 238. Prismatocarpus Speculum L'Hérit. sert. angl. p. 2. 71, Iunie,
Iulie. Pe 11110 garduri la mônástirea Neamtu (Grec. enum. p. 37).
Din er6re unele specim ene sunt indicate In enumeratiea mea de plante
din 1880 subt numele de S. hybrida ca gäsite pe la Sinaia In 1876.
7. SYMPHIANDRA Alph. DC. mon. camp. p. 365.
I. S. Wanneri Eleuff. enum. banat. p. 120 (1858) ; Neilr. diagn.
p. 82. Campanula heterophylla Baumg. enum. transs. 3 p. 342 -non L.
O. Wanneri Roch. rar. banat. t. 5; Rchb. ic. germ. 19 tab. 254 f. 1. -
71, Iunie, lulie. Pe stand abrupte gi prin fissuril6 acestora la locuri
umbròse, umede gi expuse cgtre nord. Valea Oltului de la Coziea in
sus pe Ciocanele i Cirligele, Môniistirea Stänigioara in pärtile din
vale; Lainici spre vama Päiugi pe Ciocane.
C13C17RBITACEE $89
LVI. CUCURBITACEE hiss. gen. pl. 393.

1. BRYONIA L. gen. n. roo.
I. B. alba L. spec. p. 621; DC. prodr. 7 p. 307; Sturm deutsch.
fi. h. 80; Koch syn. p. 277; Rchb. ic. germ. 19 tab. 259; Schlechtd.
et Lang. deutsch. 22 fig. 2196. Vulg. Cucurbefea. impeireiteaset. Mu-
teitoare. Iunie, Iulie. Märacini§iuri, garduri pe la locuri ruderale
locuinte rurale. Ruinele Severine ; Tirgujiul ; Horezu ; Calimane§ti ;
Conte§ti; Campina; Bucurelti (Grec. enum. p. 25); Comana; Braila ;
Galati prin vil; Piatra; Ia§i pe la Copou i Rdpedea ; Constanla.
2. ECBALLION Richard dict. class. nat. 6p. 19.
I. E. Elaterium Richard dict. class. hist. nat. vol. 6 p. 19(1824);
Koch syn. p. 277; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 fig. 2198. E. agreste
Rchb. ic. germ. 19 tab. 258. Momordica Elaterium L. spec. p. 1434;
DC. prodr. 3 p. 311. Vulg. Plesnitoare. 0 Iunie-Septembre.
Cämpuri la locuri inculte aprice. In Dobrogea pe la Constanta f6rte
mult.
. Speciile urmat6re sunt fórte comune in cultura pentru uzul
alimentar sau economic: Lagenaria vulgaris Ser. in DC. prodr. 3 p. 299 ,
vulg. Tiivei. Tigvet. Tiugei. Tr6ca. Presentéza câteva varietäti: L. vul-
garis a. Gourda Ser. 1. c. fructul avénd doud Inflaturi neegale c'o su-
grumatura intre ele ; Cugourda Ser. 1. c. fructul avdnd o singura
inflatura ovoidal c'un git Mae lung cilindric: acésta se nume§te
serve§te la téra pentru sifelne de transvasare. Cucumis sativus L.
spec. p. 1437, vulg. Castravete sau Crlistelvete, ce presentéza oarecare
varietati precum: a. viridis Ser. 1. c. p. 300, avênd fructele micutele,
ver4i §i cu mici proeminente mamelonitorme, vulg. Castraveli petatru
olet ; (3. flavus Ser. I. c. fructele mai lungi 0 mai grèse, u§ior arcuate,
netede §i parte la maturitate gälbenii la fata, vulg. Castraveli-ronui-
negti. Cucumis Melo. L. spec. p. 1436, vulg. Pepen. Pepen-galben.
Zamos. Presentéza multe varietati dupa märimea, aspectul exterior,
dupa gustul carnei sale. C. Cantalupo Ser. 1. c.; vulg. Cantalup.
Cantalog. Citrullus vulgaris Schrad. in linn. vol. 12 p. 412; synon.
Cucurbita Citrullus L. spec. p. 1435, Cucunzis Citrullus Ser. in DC.
prodr. 3 p. 301, vulg. Harbus. Bogar. Lubenild. Pepene-verde. Varieza.
in fructele sale : cu carnea galbena sau galbenie i semintele negre sau
ro§il, cu carnea ro§ie, semintele negre, f6rte mari, mediocri sau mici
dupa cultura, etc. Cucurbita Pepo L. spec. 1435, vulg. Bostan. Do-
vleac. Dovlete-turcesc sau Dovlete-alb mare , sau micutel: Bostanel.
890 CONSPECT17L SISTEMATIC
Dovlecel.Cueurbita maxima Duch. in Lam. dict. encycl. 2 p. 151, vulg.

Dovleac sau Dovlete-romtinesc. Cucurbita Melopepo L. spec. p. 1435,
vulg. Dovleac-turcesc cealma. Coccinia indica Wight. et Am., vulg.
7'etrtelculd, Oucurbelea.
CLASA IV
DICOTILEME GAMOPETALE SUPEROVARli
LVII. ERICACVE Ach. Rich. élém. bot. p. 530.

Trib. I. VACCINVE. De §i inferovaril, totu§i cele lalte caractere
sunt ale Ericaceelor: polistemone, adesea diplostemone, anterele bi-
loculare bicorne, corola urceolata sau campanulata 5 -lobata, arar
4- loba% insa fructul e b6ba suctisa, 4-5 locutora, loc. polispermice.
L VACCIN1u31 L. gen. n. 483.
I. V. Myrtillus L. spec. p. 498; DC. prodr. 7 p. 573 var. a. ;
Koch syn. p. 545; Rchb. icon. germ. 17 tab. 118; Schlechtd. Lang.
deutsch. vol. 20 fig. 2036. Vulg. Afin, t? Maiu, Iunie. Live4i,
poenif stdnci umbròse pe culmea muntilor §i prin vaile subalpine.Go-
deanu §i Bulzu; Coziea; Ghitu; Oiticu; Rucar; l'apura; Buceci;
Ceahlau; Agapiea la Sihla (Grec. enum. p. 38); in Suceava pe Borca
la isvorul de borvis; pe Barnarelul sus it pe muntele Bida la Dorna.
g. V. uliginosum L. spec. p. 499; Sturm deutsch. hef. 12;
DC. prodr. 7 p. 574; Koch syn. p.545; Rchb. icon. germ. 12 tab. 117;
fig. 3, 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2007. t? Iunie, Iulie.
Prin locuri mlättináse turf6se §i sfagnuri, in regiunea alpina. Negoiu
pe Podeanu; Penteleu la ca§ierie (Br. miss.); In Suceava pe Pietrosu
(Br. miss.), pe Bida (1300 m.); pe Ceahlau in Neamtu.
3. V. Vitis Islam L. spec. p. 500; DC. prodr. 7 p. 568; Koch
syn. p. 545; Rchb. icon. germ. 12 tab. 117 fig. 3, 4; Schlechtd. Lang.
deutsch. vol. 20 fig. 2038. Vulg. Coaceix-de-munte. Meri.lor-de-munte.
&ardan t? Iunie. Pasciuni alpine, stand prin vg.i montane sub-
alpine. Muntele Coziea; Negoiu 0 Ghitu In Argel; Papura; Piatra-
Namtie§tilor ; Buceci la Sinaia pe Furnica (V. uliginosum Gnu. enum.
p. 38 -non L.); la Urlatoarea, pe Costila in Valea-Alba. sus; Predeal
pe Urzicaru; Piatra-Mare; In Bacan la Slanic pe muntele Pida; pe
Cteahlau (Chan. exsic.); in Rare'u pe coamele despre Piatra-Zimbrului
ERICACE/E 391
4r V. Oxycoocos L. spec. p. 500; Koch syn. p. 545; Rchb. ic.

germ. 17 tab. 118; Schlechtd. Lang. vol. 20 fig. 2039. Oxycoccos pa-
lustris Pers. syn. 1 p. 419 (1805). Pzin mlii§tini dap-Rise In vi
montane umbróse umede. Valea Barnarelului sus la capn-riului i pe
Picioru-Arinului la Dorna.
Trib. III. ERICINEE. Superovari i cu disc ipogin pe care stau

staminele ; fructul capsulä sau bábä ; In fine caracterele proprif ale
Ericaceelor.
2. OALLUNA Sallsb. in limt. transs. 6p. 317.
I. C. vulgaris Salisb. op. cit. (1802); Smith engl. fi. 2 p. 225;
Sturm deutsch. hef. 1; Koch syn. p. 547; Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 20 fig. 2022. Vulg. Iérbei-négrel. 1-2 Iunie, Iulie. Päduri §i
pe la locuri deschise pe stand, In regiunea .montang. In Gorjiu la Va.-
deni pe dealurile Miulescu; la Tirgu-Ocnei pe M'águra i in muntil
Slänicului ; pe Ceahläu (Chan. exsic.)
8. BRUCHENTHALIA Rea. germ. exc. p. 414.

I. B. spiculiflorn Rchb. I. c. (1830) ; ejus. icon. germ. 17
fig. 1; DC. prodr. 7 p. 694; Neilr. diagn. p. 83. Erica spiculiflora Salisb.
tab. 111 in limn, transs. 6 p. 324 (1802) ; Sibth. Sm. fi. grEec. 4. p. 47.
Menziesia Bruckenthalii Spreng. neu. entdeck. 1 p. 271 (1820). --
t? Iunie, Iulie. Päduri la locuri deschise cu iérba sau cti muschl,
stanci; In regiunea montana. Godeanu; Olfinegti; Calimäne§ti; muntele
Coziea ; muntele Galbina; Ghitu §i Jipu; Päpu§iea, Negoiu; Dobriap,
Rucär, Dimbovicioara; Nämäe§ti, Munti§ioru; Buceci In tot coprin-
sul ; Predeal ; Väleni (Grec. in Br. prodr. p. 335); Bisca-Rusilei.
4. AZALEA L. gen. n. 212.

I. A. procumbens L. spec. p. 215. Rchb. icon, fi. germ. 17
tab. 108 f. 2; Neilr. diagn. p. 83; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20
f. 2028. joiseleuria procumbens Desv. journ. bot. vol. 3 P. 35 (1813);
DC. prodr. 7 p. 714. t? Iulie, August. Stand §i la locuri cu muschi
sau cu iérbg ranuntä pe coamele alpine. Godeanu; Negoiu i Mol-
doveanu; Papu§ea; Buceci (Grec. enum. p. 38) ; Piatra-Mare.
5. RHODODENDRON L. gen. n. 548.
I. Rh. Kotschyl Simk. enum. transs. p. 389 (1886). Rh. ferru-
gineum Baumg. enum. transs. 1 p. 366, Auct. transs. plur.- non L.
Rh. myrthifoltium Schott et Kotschy in bot, zeit. vol. 9 p. 17 (1851)
- non Lodd. bot. cabinet tab. 908 (1821) cujus stirps hispanicam
incolit hybridum inter Rh. hirsutum et .Rh. punctatum (confer. DC.
prodr. 7 p. 722: Rh. ponticum var. 8). Vulg. Bujar-de-munte. Tranda-
fira§i-de-munte. t? Iunie, Iulie. In plaiurile alpine. Muntil Godea-
nului pe Mocirliu; Galbina ; Jipu §i Picucatu; Negoiu ; Plpura ; Bu-
ceci in tot coprinsul (Rh. myrtifolium Grec. enum. p. 38. Rh. chamos-
custus Grec. olim- non L.); Piatra-Mare.
Trib. III. PYR0LACE2E Lindl. Diferä de tribul precedent prin lipsa

discului hipogin, prin semintele lor mici §i aripate cu arilä prelunga.
O. PYR,OLA L. gen. n. 340.
I. P. rotundifolia L. spec. p. 567; DC. prodr. 7 p. 772 ; Koch
deutsch. 20 f. 2045. 21 Iunie, Iulie. Prin päduri in regiunea dealu-
rilor §i a muntilor. Bu§teni ; muntii Slänicului in Badu ; Hangu subt
Ceahläu ; Ia§i la Räpedea.
P. chlorantha Swartz in act. acad. holm. 1810 p. 190
tab. 5; DC. prodr. 7 p. 773; Koch syn. p. 550; Rchb. icon. germ. 17
tab. 103 fig. 1; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2046. 4, Iunie,
Iulie. Pfiduri in regiunea submontana. Ceista Schilului la Môniistirea-
Neamtului (Chan. exsice.!); muntil Bacäului la Slänic ; Hangu subt
Ceahläu; Piatra pe Cernegura.
P. minor L. spec. p. 567; Sturm deutsch. fi. h. 13; DC.
prodr. 7 p. 774; Koch syn. p. 551; Rchb. icon. germ. 17 tab. 104 f. 3
et 4; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2048. if. Iu/ie, August. PA-
duri de bra4i in regiunea montanä subalping. Buceci la Valea-Jepilor
(Grec. enum. p. 30); Predeal pe Susaiu §i pe poalele Cläbucetu-Tau-
rului pe la Schit ; Rarèu la Schit.
P. secunda L. spec. p. 568; Sturm deutsch. fi. h. 13; DC.
prodr. 7 p. 774; Koch syn. p. 551; Rchb. ic. germ. 17 tab: 104 f. 1 et
2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2043. Vulg. Merkior. Peri§ior.
Verdéia-lernei. 21, Iunie, Iulie. Päduri de bra4i in regiunea mon-
tanä. Dimbovicioara, Pajerea ; Predeal ; Sinaia ; Agapiea (Grec. enum.
p. 30); Mônästirea Neamtului la Pocrov (Chania exsicc.!).
7. NONESES Salisb. in Gray britsch. arr. :! p. 403.
(P3 rola Sect. II. Parnassioides Koch).
I. M. grandiflora Salisb. in Gray I. c. DC. prodr. 7 p. 775,

ERICACEA MONOTROPACVE, GLEAM& 303
et Auct plur. Pyrola uniflora L. spec. p. 568 ; Koch syn. p. 551;

Rchb. ic. germ. 17 tab. 105 fig. 1 el 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20
f. 2049. 21, Iunie, lulie. Pà"duri de brali §i flget; in regiunea mon-
tang alpinä, subalpinä. Negoiu pe Cläbucetu; Sinaia 0 in tot coprinsul
Bucecilor (Grec. enum. p. 30); Predeal; in Neamtu la Hangu i Agapiea
(Grec. 1. c.); Mônästirea Neamlului (Chania exsic. !)
LVIII. MONOTROPACE/E Lindl. nat. syst. ed. 2.

1. MONOTROPA Lin, gen. n. 536.
I. M. Hypopitys Lin, spec. p. 555; Koch syn. p. 551; Rchb.
ic. germ. 17 tab. 101; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2050. Vulg.
Sugtttdre. Suge-Pin. Iulie, August. Päduri In regiunea montang
subalpinä; parazitä pe rädä.cini de fagi sau de brali. Dimbovicioara;
Sinaia (Grec. cnum. p. 30) si In tot coprinsul Bucecilor. Variéz6 :
. glabra Roth tent. germ. 2 p. 462; Koch syn. p. 552; Rchb.
ie. germ. 17 tab. 101, fig. 6 et 7 (b). Hypopitys giant Bernh. in DC.
prodr. 7 p. 780. Telte pärtile plantei glabre, doar ovariul preserat cu
dam punctulete putin eminente ;
p. hirsuta Roth. tent.germ. loc. c.Koch syn. p. 552; Rchb. I. c.
fig. 1-5 (a). Hypopitys maltiflora Scop, fi. earn. ed. 2 n. 178; DC.
prodr. 7 p. 780. Montropa Hypopitys Lin. ap. DC. J. c. Axa cauli-
nail in portiea inflorescentei este pubescentä, bracteele ciliate, fata
interna a sepalelor, tólá marginea petalelor, staminele î pistilul sunt
hirsute.
LIX. OLEACE/E Lindl. syst. p. 307.

Trib. I. OLEINE/E. DC. Fructul egrnos sau bacciform.
1. LIGITSTR17)1 L. gen. n. 18.
I. L. vulgare L. spec. p. 10; Sturm d. fi. h. 14; DC. prodr. 8
p. 293; Koch syn. p. 554: Rchb. je. germ. 17 tab. 33 f. 1 et 2;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 16f. 1531. Vulg..Lemn-ettnese.
Mttlin-negru. Arbust fórte comun pe la 'Muffle din regiunea dé-
lurilor 0 a campiilor in amestec cu arbori mici i alti arbusti, consti-
tuind deskiuri, tuferkiuri sau crânguri (Grec. enum. P. 40).
Trib. II. SYRINGE/E Don. Capsulä bilocularg. loculicidl.

2. SYNESGA L. gcn. n.22.
I. S. vulgaris L. spec. p. 11; Sturm. deutsch, fi. h. 2; DC.
804 CONSPECTUL
prodr. 8 p. 282; Koch syn. p. 554; Reichenb. icon. germ. 17 tab. 32;
Schlechtd. et Lang. 16 fig. 1532. Vulg. Liliac. lorgovan. Serinte.
t? Aprlie, Maiu. Spontaneu §i in stare glbateca : in Mehedinti pe
inuntif de la Vérciorova ; pe muntele Sulita (Sab. Stet miss.); pe Ap-
§ioara la Gaura-Fetei; Mänastirea Tismana pe stäncile pe§terei ;
Insä frecuentä §.1 vulgarizatA in culturäs prin parcuri §i grädini In tag
téra, prezentand varietAtile
a. violacea Dietr. fi. cap. 1 p. 247. Florile de un liliachiu Inchis ;
[3. ccerulea Dietr. L c. Florile azurii;
y. albiflora Dietr. 1. c. Florile albe.
8. c h in en s is Wind. Vulg. Littac franfozesc.
Trib. ifi. FRAXINEX Bartl. Samara bilocularl nedehiscentä.

3. FRAM:121713 Tournef instit. p. 577 t. 343.
I. F. ennelnior L. spec. p. 1509; Sturm deutsch. fi. h. 44;
DC, prodr. 8 p. 276; Koch syn. p. 554; Rchb. ic. germ. 17 tab. 31;
Schlechtd. et Lang. 16 f. 1533. Vulg. Frasin. t? Aprilie, Mala.
Päduri; din regiunea montanä inferielrä pinä In regiunea campiilor pe
la locuri cam umede. Cerneti, Dumbrävita; Craiova ; Mogo§bea, Pan-
teleimon, Paserea; Crivina in Lunca-Prahovei; Comana; Memastirea
Neamtu (Chania exsicc.!). De alt-fel, fórte comun in térä. Variézl:
a. genuina. Samarele oblungi eliptice, atenuate sau rotundate
la bazg, obtuse sau oblic stirbite la virf i cu mucron (urmele stilului)
In stirbiturä;
[3. oxycarpa Willd. spec. vol. 4 p. 1105 (1805). F. oxpphylla M.
Bieb. fi. t. c. 2 p. 450 (1808); DC. prodr. 8 p. 276; Gren. Godr. fi.
fr. 2 p. 472. Samarele oblungi eliptice, dar mai ängusticele, sunt
atenuate la ambele extremitäti i a.stfel se arät acute la virf.
2. F. Ornus L. spec. p. 1510; DC. prodr. 8 p. 274 ; Koch syn.
p. 554; Rchb. ic. germ.l. c. Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 fig. 1534.
Ornus europcea Pers. syn. 1 p. 9. Vulg. Frasinu-de-rnunte. Mojdrean.
Urns. 21, Iunie, Iulie. Pe cóstele petrUse ale muntilor inferiori. Vér-
ciorova, Bahna; valea Tesnei la Gaura-Fetei ; Clo§ani ; Lainici; Polo-
vraci; Cálimáneti, Coziea ; Riu-Vadului ; in Dobrogea pe muntif d'in-
tre MAcin §i Greci (Br. miss.) §i prin pAdurea Babadaghului.
LX. JASMINACE/E Lindl. nat. syst. ed. 2 p. 308.

1. JAMIINIY21 Town. inst. p. 597 t. 368.
I. J. frutionns Lin, spec. p. 9; DC. prodr. 8 p,313; Rchb. ic.
JASMINACEE, ASCLEPIADACVE 395
germ. 17 tab. 36; Boiss. fi. orient. 4 p. 42; Gren. Gock. fi. fr. 2
p. 476. Iasomie abatidi. 1 Maiu, Iunie. Locuri petrtise aprice
in Dobropea prin multe locuri. Ba0-Bunar; Mangaliea ; i plantat in
oarecare gradini la Constanta.
J. officinal° L. spec. p. 9. Vulg. Iasomie. 1-2 Exista in cul-
tura prin oarecare grädini; dar nu rezista gerului intens.
LXL ASCLEPIADACEIE Lindl. nat. syst. p. 502.

Trib. I. PERIPLOCE/E R. Br. Staminele avénd insertiea pe
tubul corolei, filamentele separate, dar anterele prin virful lor cohe-
rente 0 pe spate Cu coma pgrása.
PERIPLOCA R. Br. Wern. soc. p. 58,
1. P. aroma L. spec. p. B09; DC. prodr.2 p. 498,; Le Maout et
Decaisne flore des jard. p. 193; Rchb. ic. germ. 17 tab. 25; Boiss.
fi. orient. 4 p. 49. 1 Maiu, Iunie. Locuri petr6se aprice. Giurgiu
pre vechile ruine ale cetätei spre Smarda; in Dobrogea la Hirsova
(Br.), la Mangalia pe stancile calcare.
Trib. II. ASCLEPIADACRIE R. Br,. Staminele avénd insertiea pe

baza corolei i filamentele consudate in tub periginic ; anterele bilo-
culare, iara0 coherente 0 aplicate pe stigmata, de fiecare cate o
pungä polinica solitara Cu vecina celei lalte da in retinaculul inter-
posit afipt pe stigmata.
CVNANCHIMI R. 73r, Wern. soc. p. 4.4.
I. C. acutum L. spec. p. 310; DC. prodr. 8 p. 547; Koch syn.
p. 555; Rchb. ic. germ. vol. 17 tab. 29; Boiss. fi. orient. 4 p. 60;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 fig. 1580. 21, Iunie, Iulie. Pe ceste
argilòse la locuri rupte, garduri de maracinik, vil, Malurile Buz6ului
la Buzgu; malurile drumurilor p'intre vil la Galati spre Barboli
Birlad; pe malurile marei la Sulina i Constanta abundent.
VINCETOXICIIDI Moench method. p. 317.
I. V. officinale Mcench meth, pl p. 317 (1794) ; DC. prodr.
p. 524; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 480 ex p.; Rchb. ic. germ. 17 tab. 26.
Asclepias Vincetoxicum L. spec. p. 314; Sturm deutsch. 9. h. 9. Oyn-
an,chum Vincetoxicum R. Br. wern, soc. p. 47; Koch syn. p. 555 ex p.
Schlechtd. et Lang. deutsch. vol. 16 p. 203 fig. 1581. Oynanchum
axum Bartl. in Koch tachenb. p. 350 (1844) e o ulielra modificatie a
ormei genuine dar nu o specie distinctä. Vulg. Brilioancli.
306 CONSPItCTIII, SISTtMATIC
lirba-ferului. Rinduniyi. 4. Maiu -Tulle. Prin live0i, tuferigiuri, lo-

curi petr6se. Cerneti; Baea-de-Arama ; Tirgujiul; Craiova; Balcegti
(Sab. Stefan.); Rimnic, Calimanegti, Coziea gi pe Massa-lui-Traian ;
Ruar, valea Muierei; Sinaia la Pusnicu; Comarnicu; Netoti; Co-
mana ; Cioanegti, Buftea Perigi, Crivina ; Buzau; Birlad, Ghidigeni ;
Neamtu; Falticeni ; Dobrogea.
Asclepius Syriaca L., sau mai bine 4is, Asclepias Cornuti De-
caisne in DC. prodr. 8 p. 567. 7.I. lntrodusa, in cultura prin unele
gadini ; specie de origine americana.
LXII. APOCYNACEE Lin.d1. nat. syst. ed. 2 p. 299.

1. VINCA L. gen. n. 295.
I. V. herbacea W. et Kit. rar. hung. tab. 9(1799); DC. prodr. 8

p. 383 exclus. var. y et a ; Koch syn. p. 557; Rchb. ie. germ. 17 cab. 22;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 f. 1578. Fdie 'n-fir. Foiofoiu. Fort-
chin. Sasehiu. Swill.. Borbtinoc. Brtattnoc. 7.1. Aprilie, Main. Liveli1
locuri cu iérba, pe linga paduri, prin crangulete ft ograde de pomi. In
Mtledinti pe la Poroina, Stirmina, Strahaea; Craiova in lunca ; Cio-
eänegti, Perigi, Crivina; Ploegti la Crangu lui Bot; Comana; Paserea ;
Lehliu; Sloboziea pe la padurea Mogi-Toma; Buzau pe la Cra.ngu;
Focgiani, Vrancea; Birlad; Tali; Botogiani pe la Rogiori.
V. minor L. spec. p.304 ; vulg. Cununift, liferifior, Pervinett.
tj, Introdusa, vulgarizata in culturá prin multe gadini gi cimitire de
orage gi pe la téra. (Grec. enum. p. 40).
Nerium Oleander L. spec. p. 305; vulg. Leandru. -- t? Arbust
mediteranean; flirte vulgarizat in horticultura insa sufere la ger.
LXIII. GENTIANACEE Lindl. 1. c. p. 296.

Trib. I. MENYANTHEE. Cu disc ipogin sau cinci glande subo-
Cu
varice; prefloratiea induplicata. Foile alterne vaginate sau cam vagi-
nate. Plante fluviale.
1. DIENTANTHES L. gen. n. t64 ex p.
I. M. trifoliata L. spec. p. 208; DC. prodr. 9 p. 137; Koch

syn. p. 558; Rchb. ic. germ. 17 tab. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16
f. 1536. Vulg. Trei-fra0 ; Trifoifts ; Trifoís-amar. Trifoi-de-baltd.
11, Iunie. Ape stagnante superficiale ; mlagtini.Bucuregti la Herastrau,
In Barbatescu-Vechiu, odinioara fi prin baltile Gramont.
4hgrik.NAckdt
2. -LIMNANTHEMUM Gntel. act. petropol. 1769 p. 527.

I. L. nymphoides Link. fi. portug. 1 p. 344 (1809); Koch syn.
et Lang. deutsch. 16 f. 1537. L. peltatumGme1.1. c. tab. 17f. 2. (1769).
Menianthes nymphoides L. spec. p. 207 (1763). Villarsia nymphoides
Vent. choix pl. cels. n. 9 (1803). 21, Iulie, August. Ape stagnante,
hele§teuri vechi abandonate, §ianturi cu ape. Bucure§ti pe Colentina ;
Comana pe Calni§tea B6ltile de pe marginea Dungrei: Dauleni spre
Pótelu in Romanati (Grec. enum. p. 41); Giurgiu, Sloboziea spre
Malu; Galati prin Brate§iu.
Trib. II GENTIANEZE. Ovariul fárá disc hipogin ; foile oposite ne-

vaginate. Plante terestre.
3. LOMATOGONIUM AL Braun. bot. felt. 1830.
I. L. carinthiacum Al. Braun. 1. c. 1 p. 221 (1830); Koch syn.
p. 5593 Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 fig.1541. Swertia carinthiaca
Wulf. in Jacq. miscel. 2 p. 53 (1781); Sturm deutsch. fi. h. 22. Gen-
tiana carinthiaca Frcel. gent. p. 103. Pleurogyne carinthiaca Griseb.
gen. et spec. gentian. p. 310 (1839); DC. prodr. 9 p. 122; Rchb. je.
germ. 17 tab. 4 f. 2.Q sau c;' August, Septembre. Sta.nci cu iérba
Menuntia sau cu muschi, pe cómele alpine. Buceci la Strunga (Grec.
enum. p. 41), pe Caraimanu i la Obèr§iea-falomitei (Knecht.); pe Cos-
tila la Valea-Albrt sus In fund.
4. GENTIANA L. gen. n. 322.
Florile galbene.
I. G. lutea L. spec. p. 329.; Koch syn. ed. 2 p. 559; DC. prodr. 9
p. 86; Rehb. icon. germ. 17 tab. 18; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16
fig. 1542. Vulg. Enfurti. Ghinfurtt. Infurti. Infurea. Ochincea.
Iunie, Iulie. Pe cóstele muntilor in vAile infralpine. Buceci pe
Costila In Valea-A1b5. (Grec.) i la Piatra-Arsg. (Knecht.) pe la 1800m alt.
Florile albastre sau purpurif.
a. Tubul corolei oblungo-campanulat, istmul nud, sinurile cti
clini apendiculari.
2. G. punctata L. spec. p. 329; Sturm deutsch. fase. 54; Koch
syn. p. 561; Griseb. in DG. prodr. 9 p. 116; Rchb. je. germ. 17 tab. 15;
Schlechtd. Lang. deutsch. fi. 16 fig. 1545. Vulg. asemenea. 21. M-
lle, August. Stànci, p6sciuni in regiunea alpiná. Muntfi Godeanului
pe Murariu §i. Bulzu ; in Arge§i pe Jipu i Moldoveanu.
St 8 GOIsTSPECTUL SISTEMATIC
G. phlogifolia Schott, Kotschy bot. zeit. ann. 1851 p. 151;

Fuss. transs. excurs. p. 438; Rchb. je. germ. 11 tab. 148. G. depressa
Schur enum. transs. IN 457 sed non G. Pneumonanthe var. depressca
Boiss. voy, bot. ann. 1845 p. 415 t. 121 a, fide Simk. Aceleali
numiri vulgare. 71. Iulie, August. In regiunea alpinä. Buceci la Valea-
Priporului (Knecht. ), pe Costila in Valea-Alba; Ceah15.u.
G. cruciata L. spec. p. 334; Koch syn. p. 561; DC. prodr. 9
p. 118; Rchb. ic. germ. 17 tab. 11. Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 16
f. 1546. Vulg. Enturet. Ghinprd. Infurtt. Ochincea. j. Iulle,
August. Live4i, locuri cu iérbá, poenite. Clogiani la Buza-Plaiului ;
Stolnici i Cotmeana in Argegi; Comana; Cioanegti; Campulung ;
Sinaia (Grec. enum. p. 40), Predeal ; Piatra pe Cernegura; Fälticeni ;
Brogteni; Raräu. Planta mult rèspandita in Romaniea.
G. asclepiadea L. spec. p. 329; Sturm deutsch. h. 54; Koch
syn. p. 561; DC. prodr. 9 p. 112; Rchb. ic. germ. 17 tab. 11; Schlechtd..
et Lang. deutsch. fi. 16 f. 1547. Vulg. bilurd. bifurea. 4. Iulie,
August. Tuferigiuri pe la margini de paduri in regiunea subalpina,
alpestra. McIniistirea Bistrita, Coziea; muntele Jipu la Corbeni;
Rucar, Dimbovicioara; Campulung; Sinaia ; Predeal ; Slänicu din
Bacau; Neamtu, Agapiea (Grec. enum. p. 40); Piatra ; Brogteni pe
Bistrita i Neagra, Schitul-Rar6u.
G. Pneumonanthe L. spec. p. 330; Sturm. deutsch. h. 30;
Koch syn. p. 561; DC. prodr. 9 p. 111; Rchb. icon. germ. 17 tab. 10;
Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 16 f. 1548. 21, Iulie - Septembre.
Live4i, locuri deschise uscate mai ales pe c6ste (Grec. enum. p. 40).
Cerneti, Dumbravita; Tismana; Curtea-de-Argegi; Ciocanegti; Piatra
pe Cernegura ; Varaticu, Agapiea; Neamtu (Chan. exsic.); campiea
Lebedei la poalele Ceahlaului; Malin, Stanigioara, Bapgea.
G. frigida Ilmnk. in Jacq. coll. 2 p. 13 (1788); Koch syn.
p. 561; Ledeb. fi. ross. 3 p. 65; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 111; Rchb.
ic. germ. 17 tab.9 f. 4; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 fig. 1550
optime. 21, Iulie, August. Stand pe virfurile alpine. Buceci pe Ca-
raimanu gi pe Costila.
G. aoaulis a. L. spec. p. 330; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 115
et Auct. plur. G. acaulis var. vulgarie Rchb. deutseh. fi. 17 p. 9 et ic.
germ. tab. 12 sed calycibus male delineatns. G. excisa Presl in Flora
Vol. 1 1 (1828) p. 268; Koch syn. p. 562; Schlechtd. Lang. deutsch.
&EititIARAME
1. c..fig. 1552 op Vulg: Cupe (in Suceava). Ghintur&.0chincelS.

?4, Maiu, Iunie. Pasciuni §i stanci alpine. In Buceci, frecuenta; in Ne-
goiu pe Podeanu ; Oiticu i Papugea; in Moldova superiòrd pe Grintie-
giu gi pe Ceahlau; Rark pe culme.
G. orbicularis Schur enum. trams. p.158 (1866) descripth;
Simk. enum. transs. p. 397 (1886). G. bavarica Baumg. enum. 1
p. 195 et Auct. transs. plur. - non Lin. G. brachyphylla Schur I. c.
- non Vill. G. imbricata Schur. I. c. p. 459 - non Froell. 7ß.. Iunie,
Iulie. Stanci pe virfurile alpine superb:5re. Buceci la Omu (Br. Simk.):
an G. Carpatica Kit. in Schult. cester. fi. n. 1008 sec. Griseb. in DC.
prodr. 9 p. 104?
G. vestiva Rcem. et Sch. syst. 6 p. 156 (1820) ; Sturm
deutsch. fi. hefte 54; Koch syn. p. 563; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 16 f. 1556. G. angulosa M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 197 (1808).
G. verna p. alata Griseb. gent. p, 263 et in DC. prodr. 9p. 104; Rchb.
ic. germ. 17 tab. 7 fig. 5. Hippion cestivum Schm. fi. bohem. n. 119
tab. 3 fig. 8 (1793). 74. Maiu, Iunie. Locuri i stand cu iérbá sau
cu mu§dhi in regiunea alpinä. Muntele Jipu în Argegi; Negoiu pe Po-
deanu ; Buceci la Obèrgiea-Pelegiului (Knecht.), pe Furnica, pe Babele
Costila; Ceahlau (Knecht.).
H. G. utriculosa L. spec. p. 332; Sturm deutsch. fi. h. 30;
Koch syn. p.564; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 103; Rchb. icop. germ. 17
tab. 8 f. 4; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. 1560. 0 Iunie
- August. Liveli §i locuri petr6se In regiunea montana alpina gi subal-
ping_ Predeal, Bugteni, Sinaia ; Mera in Vrancea; Hangu subt Ceahlau,
G. nivalis L. spec. p. 332; Sturm deutsch. fi. h. 22; Koch
syn. p. 564; Griseb in DC. I. C.; Rchb. icon. germ. 17 tab. 8 f. 3;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. 1561. 0 tulle, August. VII.-
furile alpine. Negoiu; Moldoveanu; Buceci la Omul (Simk.); Cea-
,
hlau (Knecht.).
b. Corola hypocraterimorfa sau infundibuliforma, sinurile

clini apendiculari.
* Marginea lobilor corolei flmbriata, istmul rara coróna apendi-
adica nud.
G. ciliata L. spec. p. 334; Sturm deuisch. fi. h. 23; Koch
syn. p. 566; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 101; Rchb. icon. germ. 17
tab. 10 f. 1; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. t568. 0 Au-
400 CONSIUTVL SISTEMATIC
gust, Septembre. Liveji in regiunea montanä subalpinä. Sinaia (Grec.

enum p. 40) ; Bu§teni, Azuga, Predeal ; In Vrancea; Piatra pe Cer-
negura.
* * Marginea lobilor corolei förte Intrégi; istmul garnisit cu o

coning apendicularä dentato-fimbriatä : endotrichce.
14. G. obtuslfolia Willd. spec. pl. 1 p. 1347 (1797); Koch
syn. p. 565; Ledeb. fi. ross. 3 p. 54; Rchb. deutsch. vol. 19 p. 17 et
icon. germ. tab. 6 fig. 1; Schlecht. Lang. deutsch. vol. 16 f. 1565
optime. G. spathulata Bartl. ap. Rchb. iconogr. I p. 78 tab. 92 f. 196
et 197 (1823) et icon. germ. 17 tab. 6 fig. 2. G. germanica var. 7. prcecox
Griseb. in DC. prodr. 9 p. 96 ex p. G. prwcox A. Kern. zool. bot. gesel.
ann. 1888 p. 669 et in sched. n. 2191! 0 Iunie - August. Liveli
subalpine, quasi alpine. Subt Negoiu pe Comarnicu ft ClAbucetu; Ru-
di', Valea-Muierei, Pajerea; Léota ; Predeal ; Azuga, Bu§teni, Sinaia
(G. gerntanica Grec. enum. p. 40 -non Willd.); Ceahläu; Piatra pe
Cernegura; Bro§teni pe Picioru-Vdckriei ; pe }Ida la Dorna ; Raräu.
p. Uechtrizii Sag. et Sch. carp. centr. 2 p. 401 (1891). G. germ,-
nica 7. pcecox Griseb. 1. c. ex p. G. caucasica Simk. enum. transs.
p. 398 (1886) et botan. transs. recent.- non M. Bieb. G. carpatica
Wettst. cesterr. bot. zeit. ann. 1892 s. 4 et in A. Kern. sched. fasc. 6
h. 2189 (1893) et exsic.!Wettst. gatt. gent. sect. endotr. p. 43 (1896) !
-non Kit. in Schult. cesterr. flor. ann. 1814. Caule robust sau robus-
ticel, erect,simplu sau de labazä ramificat ; foile inferiére obova to-spatu-
late, In petiol atenuate, cele medil §i superb:ire ovato-lanceolate sesile
cam, amplexicule, acuminate ; florile de märime mediocrä, 20-25 mm
lung., au caliciu15-fid, laciniile sale neegale lineare sau linear-lanceolate,
egaländ tubul sau cu putin mai lungi, separate prin sinuri obtuse §i
ajung piiná subt limbul corolei care este dilatat ; capsula stipitatä.
Diferfi de forma specifica tipicl numa prin corola sa mai micutä. nu
de 30 min it prin inflorirea sa tonmaticg, lar nu väraticg. Aseme-
nea, diferä des tul de evident de G. caucasica M. Bieb.! care are la-
ciniile caliciului filiforme flextuise, mai distante prin sinuri largi trun-
cate §i prin portul seu mai mic §i mai debit. Numirea de G. carpatica
datä. de Wettstein nu i se cuvine, de oarece o denumire ca acésta
este datä de Bitaibel, cu mult mai 'nainte, unei alte specie carpatice
ce o credem a fi G. orbicularis Schur. Din parte-ne, n'am putut con-
stata nici un caracter special valabil care sä ne oblige a o separa cu
totul de speciea Willdenovianfi.
7. depauperata. G. Antarella var. depauperata Rochel rar. ban.
GENTIANACEE 401
fig. 13 (1828) sed non G. Amarella L. UmiFa' de 5 - 9cril inaltime,

simpla, subtire, debila, uni-pauciflora.
15. G. bulgarica Velen. fi. bulg. p. 382 (1891) ; Wettst. gatt.
gent. sect. endotr. p. 37, tab. 3 fig. 1 (1896) ! Caul debit flexuos, de la
baza premunit cu ramuri subtiri, lungi, procumbente; foile infericire
eliptice san obovate cu baza u§tor atenuata, cele superière oblungi
lanceolate obtuse, bracteele lineare oblungi; cime fasciculato-pau-
ciflore la extrimitatile ramurilor; florile mai mutt sau mai putin
pedicelate ; caliciul are tubul campanulat, nervuri comisurale §i dor-
sale proeminente, laciniile angust-lineare neegale , drepte sau fle-
xu6se §i ajung ping subt limbul corolei care este dilatat ; corola
glabra, galbenie in partea sa inferhíra ii palid violacee in cea supe-
ricirS. ; capsula oblunga scurt stipitata. 0 fulte-Septembre. Pas-
ciuni in regiunea alpina §i pe plaiuri. Buceci pe Jipi (Knecht.); pe
plaiul Cumpgtului §i pe plaiul Gagului la Posada.
Sémana cu G. crispata Visiani; insa acésta are foile inferière
§*1 medri ovato-acuminate, laciniile calieiului ovat-acuminate §*t cris-
pate, mutt mai scurte de cat tubul corolei.
Obs. Intre formele a§ta 4ise tipice de G. obtusifolia Willd. de G.
bulgarica Velen. §i de varietatile citate, vorbind de cele din Roma-
niea, nu numa ca nu exista ne§te caractere destul de constante §i de-
finitive, dar se gasesc §.1 forme mixte sau transitionale numererse ce
fac kirte dificila §i falaci6sa determinarea cu precisie a unor exem-
plare de plante ce intru in cercul de fata.
5. ERYTHEMA Renealtni spec. 77 t. 76

I. E. Centaurium Pers. syn. 1 p. 283 (1805); Koch syn. p. 566;
Griseb. in DC. prodr. 9 p. 58 exclus. variet. ; Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 483; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. vol. 16 f. 1570. Gentiana
Centaurium a. L. spec. p. 332. Chironia Centaurium Schmidt fi. bohem. 1
n. 130; Sturm deutsch. fi. h. 12. Vulg. Cintaurd sau Tintaulei.
Fierea-peinantului. Friguricei. Potroacd. cr Iunie, Iulie. Live4i, poeni
de paduri, locuri cu iérba, ograde de pomi; din regiunea subalpIng
ping in t6ta regiunea campéna. Bucura, Rama; Craiova, Simnic;
Balce§ti ; Horez, Bistrita, Olane§ti; Ciock'ne§ti, Chitila, Bucure§ti; Co-
mana, Baneasa ; Predeal, Bu§teni, Sinaia (Grec. enum. p. 40) ; Bactiu ;
Piatra; Neamtu (Chan. exsic. 0 ; Birlad ; Ia§i; Bro§teni Ffilticeni.
2. E. ramosiseima Pers. syn. 1 p. 283 (1805); Griseb. in DC.
prodr. 9 p. 57; I3oiss. ft. orient, 4 p. 64. Erythrtea pulchella Hornern.
II. dan. t. 1637 (1806); Koch. syn. p. 567; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 438.
Gentiana Centaurium (3. L. spec. p. 333. G. ramosissima Vill, pl. dauph. 2
p. 330 (1787). Chironia ramosissima Ehrh. herb. n. 124. Ch. pulchella
Sm. fi. brit. 1 p. 258 (1800). Hippocentaurea pulchella Schutt. cester.
fi. 1 p. 389. Vulg. Grintaurel sau Tintaulet. 1 ierea-peinzêntului. Fri-
guricet. d Iunie - August. Live4i, prundigiuri, lunci, ograde de pomi,
pirlóge p'intre grane. In regiunea dealurilor gi a ampurilor. Strahaea,
Brogteni ; Craiova, Leamna ; Horez; Olanegti, Rimnic; Pitegti ; CImpu-
lung (Grec. enum. p. 40) ; Ciocanegti, Perigi, Cocioc ; Campina, Brebu ;
Bacau prin lunca Bistritei ; Piatra, Dumbrava-Rogie; prundigiurile Si-
retului pe la Magureni; Vaslui; Tulcea. Variéza :
a. perramosa. Robusta, 25 - 30 cm In5Itime, caulul chiar de la
radacina se desface in fórte numeriáse ramuri ce merg subramificandu-
se, agia ca totul constitue de jos pink' sus un stuf corimbirorm förte
amplu c'un numèr considerabil de flori;
(3. genuine. Mai putin robustä, mai putin inaltä 15-20 cm, gi cu
mai putine ramuri comparativ cu precedenta. Ne pare forma majora
a tipului descris de autori ;
y. pulchella Fries. nov. 2 p. 31; Griseb. in DC. 1. c. ; Rchb. icon.
germ. vol. 17 tab. 20 f. 5; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. vol. 16
f. 1572. Caul umil, subtire, simplu la baza, ramificat in partea sa su-
perk:Ira, putine sau prea putine ramuri gi flori. Este forma minorá a
unor autori.
S. minutissima Schur enum. transs p. 455. Caul förte umil 4 - 6 cm,
subtirel gi simplu, 1 - 2 flor (ved. In colectie exemplarele de la Ora-

negti aflate prin Valea-Raporoasa).
LXIV. POLEMONIACEE Venten. tabl. 2p. 398

1. POLEDIONIUDI Lin, gen. n. 217.
I. P. cceruleum L. spec. p. 230; Sturm. deutsch, fi. h. 27;

Benth. in DC. prodr. 9 p. 317; Rchb. icon, germ. vol. 18 tab. 133;
Boiss. fi. orient. 4p. 83. Vulg. Scara-Domnului. Scaricea. 21, Iunie,
Iulie. Pliduri, poeni, la locuri umbr6se, In regiunea montana. Bugteni;
Memilstirea Neamtu pe la Bahnigi (Chan. exsic.1)
LXV. BORRAGINACEE Desv. in Juss. gen. n. 128

Trib. L ILELIOTROPEE Stilul terminal; ovariul bicarpelar g't bilo-
culat, exteriorul Cu patru linif suturale; fructul drupaceu sau uscat gi
partibil; semintele ugior albuminate.
BORRAGINACEE sitra
1. TQIIIINETOBTIA L. gen. n. 792

1. T. Arguzia Roam. et Sch. syst. veg. 4 p. 540 (1819); DC.
prodr. 9 p. 514; Ledeb. fi. ross. 3 p. 37; Boiss.11. orient. 1 p. 125.
T. sibirica L. spec. .p. 202 (1764). Messerschmidia Arguzia L. fil.
guppl. p. 132 (1781). d' Iunie, Iulie. Lespeçli calcare li nasipuri pe
lingfi lama maritimi. In Dobrogea la Constanta, subt Hotel-Carol §i
la TabAcfirie.
2. IIELIOTROPIIIN L. gen. n. 739.
H. supinum L. spec. p. 187; PC. prodr. 9 p. 534; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 98; Rchb. icon. germ. vol. 18 tab. 93 f. 1; Heuff. enum. ban.
p. 124; Boiss. fi. orient. 4 p. 127. 0 Iunie, Iulie. C6ste li maluri
rupte petráse. VOrciorova spre Schela-Cladovei.
II. europaeum L. spec. p. 187; DC. I. C.; Ledeb. 1. c. p. 99;
Rchb. I. c. f. 2. Boiss. fi. or. 4 p. 130; Lindem, fi. cherson. 2 p. 16.
Vulg. Vanilie-de-ccimp. Vanilie-selbaticet, nemirositóre. 0 Iulie, Au-
gust. Campuri, pe lingä grane, pe la drumuri, garduri, pgragini; Mlle
Comung In regiunea inferieora a dealurilor §i a campurilor. (Grec. enum.
p. 42). Schela-Cladovei, Severin; Craiova; Calafat, Poeana ; Corabiea ;
CiocAne§ti, Chitila, Bucare§ti ; Comana, Baneasa, Giurgiu; Odaia In
Teleorman ; BArbo§i, Galati ; Beceni; Tecuci la Camp u-Ceirului ; Vaslui.
H. suaveolens M. Bieb. fi. t. e. 3p. 116 (1819); DC. prodr. 9
p. 535 exclus. synon. Andrz. ; Ledeb. fi. ross. 3 p. 99; Boiss. fi. or. 4
p. 138; Lindem, fi. chers. 2 p. 16. H. turcicum Friv. in Flora an. 1836.
H. odorum Stev. in bull. soc. mosc. ann. 1851 p. 567. 0 lulie -
Septembre. Locuri deschise aprice, còstele petrelse ale muntilor din
Dobrogea pe lIng5. Niculitel (Janka exsis. !) Mein, Tulcea, Gargalic,
Constanta; in Ialomita pe la Fete§ti.
Trib. II. BORRAGINEX. Stilul ginobazic ; ovariul bicarpelar, fie-
care carpelfi 2 -loculatä ; fructul sau din 2 nucule dispermice, sau te-
trachenic ; semintele nealbuminate.
Sect. I. Loculele carpelelor septate In interior In doug loculule;
fructul bilocular : doug nuculite.
3. CERINTHE L. gen. n. i86.
I. C. minor L. spec. p. 196; Sturm deutsch. fi. h. 68; DC;
prodr. 10 p. 2; Ledeb. fi. ross. 3 p. 102; Koch syn. p. 577; Rchb. ic.
germ. 18 tab. 94 f. 1; Boiss.fl. orient. 4 p. 148.Vulg. Cerificlt. Pidos-
nic. Somnoremd. e Maiu -Iulie. Liveli, tuferi§iuri m6nunte %i rk-
rite, pe linga paduri, drumuri, paragini. Craiova; °lane ; Curtea-de-

Arge0, Corbeni ; Bu0eni, Sinaia; Campina, Brebu; Ciocane0i, Chi-
tila; Bucure0i (Grec. enum. p. 41); Sloboziea, Doice0i; Focliani ;
Vaslui ; Ia.i, Strunga; Agapiea, Neal* (Grec. J. c.).
p. mace/ata C. A. Meyer in cauc. p. 99; Ledeb. ross. 3p. 102.
fi.
C. maculata M. Bieb. fi. t. c. vol. 1 P. 134 (1808). Are de remarcat

corola cu cinci pete negriciòse pe fala externa subt sinurile lobilor.
2. C. alpina Kit. ap. Schult. cester. fi. ed. 1814, 1 p. 353;
Sturm deutsch. h. 68; Koch syn. p. 577; Boiss.
fi. orient. 4 p. 149.
fi.
C. quinquemaculata Wahlenb. carp. centr. p. 50 (1814) exclus. syno-

nim. C. glabra Gaud. helvet. p. 29; DC. fr. 3 p. 619 (1805); Rchb.
fi.
icon. germ. vol. 18 tab. 94 fig. 4-non Mill. Iunie- August. Tufe-
rkiuri, margini de päduri prin Ira& subalpine. Predeal pe Urzicaru;
Buceci la Obe'r0ea-Peleliu1ui, pe Caraimanu (Knecht. leg.), in Va-
lea-Alba. pe Costila.
Sect. II. Ambele carpele bipartite prin o depresie profunda, ceea

ce face ca ovariul este 4- locular, loculele distincte i uniovulate ; fruc-
tul tetrachenic : 4 nuculite.
A. Istmul corolei nud, nefornicat.
Corola neregulata.
4. ECHITIM L. gen. n. 194.
I. E. ruigare L. spec. p. 200; Sturm deutsch. fi. h. 18; Koch
syn. p. 577; DC. prodr. 9 p. 18; Ledeb. 11. ross. 3 p. 104; Boiss. fi.
orient. 4 p. 206. Vulg. Viperind. cs Iunie-Septembre. Campuri
pe la drumuri, garduri, päragini. Vérciorova , Severin; Craiova; Cam-
pulung ; Predeal, Sinaia, Campina ; Väleni ; Buzgu; Foc0ani ; Birlad;
Tirgu-Ocnei; Neamtu (Chania exsic. ; Fälticeni; Iai ; Dobrogea.
(3. dealbescens. E. dealbescens Gandog. fl. lyon. p. 164(1): flo-
rile albe sau albide.
y. pseudomacranthum.Corola cu mult mai mare 0 mai largä, In-
trecand Inca de douè ori caliciul, de un frumos albastru persistand
prin sicatie. Aduce mult cu E. macranthum Viv. (=-. E. megalanthum
Lapeyr. !); lug se deosebe0e de acésta prin toile sale oblung-lanceo-
late uninervate cu peri albi dar scurti, den0, matäsogi. Pe lingu Bu-
cure0i.
E. italicum L. spec. p. 139; Gren. Godr. fi. fr.2 p.521 ex p.
Boiss. fi. or. 4 p. 205 ex p. E. pyramidatum DC. prodr. 10 p. 23. V. bra-
BORRAGINACEE 405-
chystackyum Pall, in herb. Willd.; Rcem. et Scb. syst. veget. 4 p. 726

ex Steven. Specie ce se distinge de cele lalte prin portul sòu (facies)
piramidal. Iunie, Iulie. Locuri aprice, petrigiuri, campuri, pe
lingl tuferige. Bäneasa, Giurgiu ; in Dobrogea frecuent.
E. altissimum Jacq. fi. austr. vol. 5 p. 35 tab. 16 (1778) ;

DC. prodr. 10 p. 24; Ledeb. fi. ross. 3 p. 106. E. asperrimum M. Bieb.
fi. t. c. i p. 135 (1808) et vol. 3 p. 131 ex descriptione. E. italicum
Lehm. asper. n. 327; Rchb. icon. germ. vol. 18 tab. 97 fig. 1 et auct.
pl.- non L. 1. c. Tòte caracterele celui precedent; insä se distinge
numa prin statura sa inaltä ce atinge 1- 11/2 m. gi prin inflorescenta
sa in racemä spicifera densii förte prelung. cilindriformä, spicurile
bifide. Vulg. Cdda-Vacei. cs Iunie, Iulie. Çampuri intinse, locuri
aride inculte. Vèrciorova, Severin; Craiova spre Circea ; Perigiori,
Galicea, Calafat (Grec. enum. p. 42) frecuent.
E. rubrum Jacq.fl. austr. vol. 5 append. p. 27 tab. 3 (1778);

DC. prodr. 10 p. 20; Ledeb. fi. ross. 3 p. 104; Rchb. icon. germ.
vol. 18 tab. 98 f. 3; Boiss. fi. orient. 4 p. 204. E. acutifolium Lehm.
asper. n. 321.-- Maiu, Iunie. Liv e4i, linaje, tuferige mènunte
V'èrciorova, Severin ; Craiova, Rubänegti; CaracAl, Popinzà-
Slatina, Stricharet ; Chitila, Buftea, Bucuregti; Comana ; Dobrogea
pe la Tulcea.
2 Corola regulatä.
ONOSMA L. gen. n
Asterotricha. Tuberculele perilor mari cu peri radiati.
I. O. tauricum Pall. nov. act. petropol. ann. 1792 p. 306; DC.
prodr. 10 p. 59. 0. stellulatum Ledeb. fi. ross. 3 p. 123; Heuff. enum.
banat. p. 126-non W. et Kit. 0. stellulatunt (3. M. Bieb. fl, t. c. 1
p. 138. C. stellulatum p angustifolium Koch syn. p. 577; Rchb. icon.
germ. 18 tab. 111 fig. 1; Boiss. fi. or. 4 p. 201. 21, Iunie, Iulie. Lo-
curi petrese, calcare, pe cástele muntilor. Vérciorova ; in Valcea.pe
muntele Turtudanu la poale.
Haplotricha. Tuberculele perilor mari fárá peri radiati.

2. 0. arenarlum W. et Kit. rar. hung. tab. 279 (1812) ; Koch
syn. p. 576; Rchb. icon. germ. 18 tab. 110 f. 2; Heuff. enum. banat.
p. 126; A. Kern. sched. 4 p. 63 quoad synon. 0. echioides var. [3.
L. spec.. p.196 pro p.; 0. echioicles DC. prodr. 10 p. 63 ;Boiss. fi. orient.
40i CONSPECTUL SISTESIATIO
vol. 4 p. 181; Ledeb. il. ross. 3 p. 125 exclus. var. 7 -non L. spec,
p. 196 var. a; O. pseudoarenarilum tt. O. transeikanieum Schur
enum transs. 469 (1866). Vulg. Otrttlel. Iunie, Iulie. Carnpuri
sau u§ière c6ste la locuri aprice inculte, locuri aride. Racea, Golu-
Drancei; Craiova, Segarcea ; Comana.
3. 0. setosum Ledeb. fi. altaica 1 p.181 et icon. t ab.196 (1829);
DC. prodr. 10 p. 63; Ledeb. fi. ross. vol. 3 p. 126; Boiss. fi. orient. 4
p. 181. 0. 43chioides L. spec. p. 196 var. f3 pro p. ; Koch syn. p. 576.
Heuft enum. banat. p. 126. 0. Visiani Clementi atti riun. schienz.
ital. in Firenze sec. DC. prodr. vol. 10 p. 62 (1846); Rchb. Icon.
germ. 18 tab. 110 I. 3. 0. calycinum Stev. in bullet. soc.
des nalur. de muse. vol. 24 n. 1 p. 592 (1851); DC. prodr. 10 p. 63;
A. Kern. sched. 4 p. 65 quoad synon. Iunie - August. -Campuri
la locuri aprice aride, pe ling drumnri k't prin mirikti vechi. Tecuoi
pe la Hanul-Conachi; in Dobrogea mult : pe la Mein, Tulcea, Ba-
badagh, Periclie, GarFalic, Caranasib, Copadin, Bairamdede.
6. LITHOSPERMUM Tournef. instit. p. r37 t. 55.

I. L. officinal. L. spec. p. 189; Sturm deutsch. fi. h. 5; Koch
syn. p. 579; DC. prodr. 10 p. 76; Rchb. icon. germ. 18 tab. 112.
1. 1. Vulg. Margelu§e. Meiu-ptisdresc. Maiu - Iulie. Pliduri,
tuferi§e, margini §i poeni de paduri. Craiova ; Rimnic ; Titu; Buftea,
Mogok6ea ; Comana ; Buda-Slanic ; Sloboziea, Doice§ti (Ialomita) ; Va-
lea-Mo§neagului in Vaslui (Grec. enum. p. 41); Neamtu spre Secu
(Chania exsic.)
L. arvense L. spec. p. 189. Koch syn. p. 580; DC. prodr. 10

p. 74; Rchb. icon. germ. 18 tab. 113 f. 5. Vulg. Mdrgelufe. Meis-
ptistiresc. 0 Aprilie - Iunie. Campuri, pe linga grane, pe la -dru-
muri, prin locuri cu iérba. Craiova; Titu, Ghergani ; Ciocane§ti, Bucu-
relti (Grec. enum. p. 42); Campina ; Comana ; Lehliu, Sloboziea,
ce§ti ; Galati; Tecuci, Birlad. Specie fòrte comuna.
L. purpuro-cceruleum L. spec. p. 190; Koch syn. p. 580;

DC. prodr. 10 p. 82; Rchb. icon. germ. 18 tab. 112 f. 2. L. violaceum
Lam. fl. fr. 2p. 271 (1778). J. Aprilie, Maiu. Paduri, tuferi§e, poeni §i
margini de pfiduri. Vinjulet, Rogova (Grec. euum. p. 41) ; Craiova;
Caracal ; Campulung ; Went, Campina; Ploe§ti, Peri§i, Mogo§6ea,
Bucure§ti; Comana, Baneasa; Lehliu; Tecuci ; Birlad; Ia§i, Strunga ;
Dobrogea pe la Tulcea, Babadagh etc. Specie destul de comuna.
BORRiGINACEE 407
7. PULMONABLA Tournef. instit. p. 136 t. 55.

I. P. officinalis L. spec. p. 194; Sturm deutsch, fi. h. 17; Koch
syn. p. 578; DC. prodr. 10 p. 92; Ledeb. fi. ross. 3p. 137.Vulg. Cus-
erifior. Mierea-ursului. Pletm'inaript. Aprilie, Maiu. Prin paduri,
dumbrave; In regiunea dealurilor §i In cea campeana. Vérciorova;
dealurile Cernetului §i pe Bresnita, pe Stirmina, Rogova, Vinjulet
(Grec. enum. p. 42); Craiova ; Conte§ti, Carnpulung; Predeal; Cam-
pina ; Guliea, Tartagegti , Ciocane%ti, Mogo§6ea , Panteleimon, Pa-
serea; Comana; in Neamtu /a Cirligele, Mònlist:rea Neal* (Chan.
exsic.); la§i; Boto§iani,
a. maculosa Dumort. P. offieinalis a. L. 1. c. Foile lastarilor ra-
dicali cordate sau ovate, alburiu Wee (maculate) ;
(3. obscura Dumort. P. officinalis T. L. I. c. Foile lastaritor tot ast-
fel, insa nepatate.
P. rubra Schott. et Kotschy bot. zeit. vol. 9 (1851) p. 395;
Griseb. et Sch. it. hung. n. 172; Heuff. enum. ban. p. 127; Schur
enum. transs. p. 471 et Auct. transs. P. transsilvanica Schur 1. c.
71, Maiu, Iunie. Mud de brali i fagi in regiunea montana. Predeal
in valea Rò§novei pe Urzicaru §i pe Susaiu; Azuga, Bu§teni §.1 in tot
coprinsul inferior al Bucecilor ; Campina pe la otrile (P. tuberosa
Grec. enum. p. 42-non Schrank).
P. mollissima A. Kern. monogr. pulmonar. p. 47 (1878).
P. angustifolia Bess. primit. fi. galiz. austr. 1 p. 150 (1809); enum.
pl. volh. podol. p. 9 n. 203 (1822); Sadler flor, corn/L. pest. ed. 2 p. 88
(1840)-non L.; P. mollis Bess. enum. pl. volh. podol. p. 42 n. 1345
(1822); Ledeb. fi. altai. 1 p. 179 (1829); fi. ross. 3 p. 137 (1847); Du
Mortier monogr. gen. pulmonar. p. 28 (1868) exclus. synon. ; Neilr.
in verh. das zool. bot. gesel. 1869 p. 271; A. Kern. cester. bot, zeit.
vol. 23 (1873) p. 181; Lehm. monogr. asperif. p. 276, ex p. ; Br. prodr.
p. 375-non Wolff. in Heller suppl. ad flor. wirceburg. p. 13 (1815)
cujus synonymis est P, montana var. 3 Lejeune revis, fl, spa p. 33
(1824). Aprilie, Maiu. Tuferi§e, rari§iuri de paduri, margini de
maracini§iuri, Tirgujiul; Rimnic, Gurän6ea; Tärtke§ti ; Guliei,
Ciocane§ti, Chitila; Campulung; Campina (P. angustifolia Grec. enum.
p. 42 et in Br. prodr. p. 376-non Lin.); Turnu-Mágurele; Baneasa,
Comana; Braila; Piatra in districtul Neamtu; Ia§i.
Lastaril rizomei scurti, gro§i. Foile cenu§iu-verqi, nemaculate, pe
paginea super. cu peris,iori glandulari sporadici în amestec cu peri§iori
puberulenti §*i cu peri setulo§i numero§i, netei, scurti, eeea ce dau
408 CONSPECTITL SISTEMAT/C
Nei un aspect velutin (catifelat) f6rte in6le ; foile lastarilor radicali

In starea adulta egalez aproximativ lungimea caulului florifer, lim-
bul lor este lat ovato-lanceolat acuminat 0 contractat in petiol,
lungimea petiolului adesea cam intrece pe a limbului 0 in partea sa
inferióra este fórte angust-aripat, iar la partea superióra subit dila-
tat ; foile caulinare num6r6se, cele medff oblungi cu baza truncat-se-
silk cele superióre ovato-lanceolate Cu baza dilatat-subcordata 0 in
cdtva amplexicaula, nedecurente; partea superióra a axei caulinare §i
ramurile inflorescentei fórte acoperite cu peri moi glandulari, cu peri
puberulenti 0 cu peri setiformi In amestecdtura, ceea ce le da aspect
móle 0 viscos. Caliciulintrece gnu/ corolei prin virful laciniilpr sele
oblungi, tubul sgu la maturitate este ventricoso-campanulat §i laciniile
u0or inflexe. Corola, de colóre violacee-albastra, are limbul explanat, la-
ciniile semicirculare se ating prin marginele lor, in apropiere de ¡pt
u0or pèrósti. Anterele galbene (A. Kern. I. c.)
Variéza dup6 Inaltiinea sa, dup6 lungimea foilor, dupg marimea
sau mic0orimea caliciului 0 a corolei; rareori se gasesc individe cu co-
rola alba. P. mollissima A. Kern. sémana mult cu P. mollis Wolff
(= P. montana Lejeune); totu0 difera de acésta prin indumentul Au
mai scurt, cenu0u-verde §i velutin, prin limbul foilor radicale care in
epoca lor adulta sunt acut-acuminate, lung petiolate, petiolul dngusticel
dar sus subito-dilatat, prin foile caulinare scurte, cele superióre nede-
curente, prin caliciul putin viscos, prin corola mai mica 0 violaceo-
albastra, prin anterele sale galbene.
Ariea sa geografica se intinde din Germaniea Bavariei prientale
prin WO. Austro-Ungariea, Serbiea septentrionall, Romaniea, Podo-
liea,Volhinlea, Cherson, Tauriea, Caucasiea-pina In Altai (A. Kern. I. c.).
4. P. anguatifolia L. fi. suec. ed. 9 p. 58 (1755); spec. pl. 194
(1764); A. Kern. monogr. pulmon. p. 5 - 9 ; ejus sched. fasc. 3 p. 93.
P. azurea Bess. prim, flor. galiz. 1 p. 150(1809); Koch syn. p. 579; DC.
prodr. 10 p. 93; &lib. icon. germ. vol. 18 tab. 118; Gren. Godr. fi.
fr. 2 p. 526. Pulmonaria Clusii Baumg. en. transs. 1 p. 123 (1816). -
21. Aprilie, Maiu. Liveli, poeni, pe ling% tuferi§e. M6ntistirea Neamtu
(Chanta exsic. Grec. enum. p. 42) ; Imi, orogari.
8. DITOSOTIS L. gen. n. z80.
§ L Peril caliciului drepti 0 fórte adpresi.
I. M. palustris Roth bot. abhandl. u. beobacht. p. 20(1787);
Wither. arrang. of. brit. pl. 2 p. 225 (1796) ; Koch syn. p. 580; Le-
deb. fi. ross. 3 p. 143; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 528. M. scorpioides 0.
130filtAGIN'ACE.E 409
palustris L. spec. p. 188; M. strigulosa Rchb. ap. Sturm deutsch. fi.

b. 42 (1822); Rchb. icon. germ. vol. 18 tab. 119 fig 3.Vulg. Miozotis.
Nu-W-uita. Ochiu-erpelui. Urechea-erecelui. 21, Maiu -Iulie. Live4i,
poeni cu iérba verde, mla§tini, marginea apOrelor la locuri umede
cam umbráse sau.la putin sUre. Curtea-de-Arge§i ; Contelti, Maraci-
neni, Valea-Mare ; Campulung; Rucär, Dimbovicioara, Valea-Muierei;
Predeal, Bu§teni, Sinaia; Vulcana; Panteleimon ; Slanic; MCmastirea
Neamtu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 42); Bro§teni ; Rarëu.
(3. laxiflora Koch syn. p. 580. M. laxifiora Rchb. in Sturm 1. c.
et icon. germ. I. c. fig. 4. Racemele §i pedicelele mai lungicele §i
mai debile, pedicelele mature deflexe. Prin locuri cu forma comunk.
Intre numerósele exemplare citate se gase§te §i forma cu peri
aplicati pe cauli descrisa de Reichenbach ca tipica sau vulgarä (ved.
Rchb. in Sturm 1. c. tab. 2; DC. prodr. 10 p. 105 var. a et P).
M. lingulata K. F. Schultz ap. Lehm. asperif. p. 110 (1818)
solum nomen; Fries novit. ed. 2 p. 61; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 529;
Rchb. icon. germ. 18 tab. 120 fig. 1. M. ccespitosa K. F. Schultz fi.
starg. suppl. p. 11 (1819 ; DC. prodr. 10 p. 105; Koch syn. p. 580 et
Auct. plur. d Iunie, Iulie. Locuri umede, prin väile dealurilor.
Campulung ; Conte§ti la Apa-de-léc; Peri§i in lunca Cociocului.
Caulul plantei in viéta are dungi lineare nearipate ce se prelun-
gesc din baza foilor; tulpina b6nta pcírta un mänuchi de fibre radi-
cale ; florile micutele.
M. gethica.Axa radicalä rizoma lungä, 6- 10 cm, subtire,
orisontall sau ()Mica flexu6sä cu semne nodale distante de unde por-
nesc mid manunchiuri de fibre radicale. Caul subtire flascid mai mult
sau mai putin flexuos §'t procumbent sau procutnbento-a scendent, de
la beet ramos, neregulat dar u§ior sulcat, acoperit cu peri drepti apli-
cati, sporadici sau ceva mai derqi in pärtile superióre. Foile infe-
ricíre obovate oblungi atenuate la bazä ; cele superhire sesile ; tóte
hispide §i de un verde-tingr. Racemele lungi, subliri, flexu6se a cate
2 - 3 foi bracteale la bag ; pedicelele aprepe lndoit mai lungi de cat
caliciul, subtirele, adpres-pgrèse, orizontal Intinse sau deflexe. Cali,
ciul de 5-6 mm lungime pe 2 mm lärgime, profund 5- fid, laciniile sale
lungi au virful ubtus, la maturitate devin Inchise, exteriorul cu in-
dument de peri drepti adpresi. Corola mai mica de cat a speciei pre-
cedente, de un azuriu deschis, are limbul subexplanat 0 in mare
parte inclusfi In caliciu. Stilul fbrte scurt ; acheniile negrichise, netede
lucidse. J. Maiu, Iunie.
410 cortsacnai SISISMATIC
Nab.. Locuri umede turb6se; pe la tulpina arborilor sad piin

stufetril, in societate cu Galium pilustre. Comana prin padurea despre
nntana-cu-Nucu la Padina-lui-Vasile (leg. 1887, 1890, 1892).
Difera de M. palustria prin rizoma sa subtire, fórte luágá, flexu6sa
§i orizpntal sau oblic dispusa, cu manunchiuri distante de fibre radi-
cale, prin racemele cu foi bracteale spre baza, prin caliciul cilindroid
5- fid, 1nchis la maturitate, §i nu campanulat 5- dentat deschis la Matu-
ritatea fructului, apoi prin corola sa mica mai putin explanata i prin
stilul s6u förte scurt. De M. lingulata Lehm. de care se apropie förte
mult, diferli prin rizoma sa förte lunga §i subtire, orizontala sau Oka,
flexuósái cu semne nodale la distante din care plec fibre radicale, iar
nu scurta, bcínta §i Ingro§ata purtdnd un manuchiu de fibre radícale; prin
caulul debil mull ramificat, flascid, flexuos, procumbent sau procum-
bento-ascendent, §1 nu ferm, erect; prin caliciul cilindroid 5- fid it nu
campanulat 5- dentat ; prin corola sa mai micá u§ior explanata.
§ 2. Peril caliciului patuli, av'end virful rèscurbat mai ales cei

de la baza care sunt hirsuti (rèsfirati).
* Perenice sau bienice.
4. M. siivatica Hoffm. deutsch. flor. 1 p. 61(1791); Sturm
deutsch. fi. h. 42; Koch syn. p. 581; DC. prodr. 10 p. 107. Gren. Godr.
fl fr. 2 p. 533. M. scorpioides silvatica Ehrh. herb. viv. n. 31 (1792).
M. montana Bess. prim, fi. galiz. 1 p. 142 (1809); Simk. enum. transs.
p.409. Vulg. Miozotis. Ochiu-§érpelui. Nu-na-uita. di Maiu-Iulie. Pa-
duri, locuri umede umbrése In regiunea montana §i a dealurilor mari.
Craiova ; Caracal la padurea Rotnula; Dimbovicioara, Valea-Muierei;
Predeal, Amiga; Buceci la Bu§teni §i Sinaia, frecuent.
DacäM. sil vatica Hoffm. ca forma tipica specifica este cel iconogra-
fiat de Reichenbach in Sturm (loc. cit.), apoi este de observat ca speciea
Carpatilor no§tri difera prin corola sa ceva mai mare, particularitate
pentru care L. Simkovici aplica denumirea de M. niontana Bess. plantei
carpatice. Cu kite acestea, nu se constata nici o diferenta Intre exem-
plarele de M. silvatica Hoffm. din strainatate comparate cu cele din
Romaniea §i, pentru aceste motive, nu inlätur'am denumirea anterióra
adoptata de botani§ti.
Intre exemplarele nóstre din Buceci existá ne§te forme ce se
deosebesc bine de forma comuná prin aspectul lor mai verde, prirt
indumentul foilor §.1 al axelor caulinare mai putin Oros cum §i prin
foile unora. Ast-fel: a) cu toile radicale mari, 7 - 10c* lungime, 21/2'
obovato-spatulate oblungi i lung atennate In petiol (var. am-
13011.1tAGINACLI 411
erophylla); b) ea foile de dimen§iea celar de la forma típica, ins&

axele caulinare, racemele i pedicelele subtirele i flascide (var. grct-
eillima); c) cespitelsa §i mai scunda, foile radicale de dimensiea
ce1or de la forma tipica, ntuner6se, intocmesc un stuf dens larg din
§.1
care rèsar cauli simpli subtiri, fermi §i erecti ce port in lungul lor foi
mici de mArimea celor de la M. strieta, facé'nd un mare contrast e9
cele radicale (var. heterophylla).
M. alpostris Schmidt fi. bohem. 3 p. 26 (1793) ; Sturm
deutsch. fi. h. 42; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 533. M. suaveolens Kit. in
Wind. enure. hort. berol. p. 176 (1809); M. silvatiea (3. alpestris Koch.'
syn. p. 581; DC. prodr. 10 p. 108 lusus 1: altior. montatta
M. Bieb. fi. t. C. 3 p. 116 (1819) - non Bess. cs Maiu-Iulie. Poeni,
pasciuni alpine §i subalpine. Godeanu pe Scarita; Negoiu pe
Podeanu ; la Pajerea ; Predeal; Buceci pe Costila, pe Caraimanu i pe.
Furnica copios; Penteleu; Ceahlau ; Rargu.
pygmaea. Piscuri alpine superière. Buceei ,la Ornu" 2508 m.
aft. (Kneehtel, J. RO9M. exsic.
M. intermedia Link. enum. b. berol. I p. 164 (1821) ; Sturm
deutsch. IL h. 42; Koch syn. p. 581; Ledeb. fi. ross. 2 p. 146; Gren.
Godr. fi. fr. !p. 533. M. scorpioides a. arvensis L. spec. p. 188. M. ar-
vensis Lehm. asper. 1 p. 92 (1818), ex p. Vulg. Ochiu-§érpelui.
(3 Maiu -Tulle. Locuri cu iérbä, pirlbge, araturi; in regiunea deaIuri-
lor §1 a camplifor ; comuna. Severin, Hinova ; Olane§ti; Stani§ioara ;
Maracineni in Arge§i; Filipelti (M. hispida Grec. enum. p. 42 -non
Schleehtd.); Predeal, Azuga; Valeni (M. strieta Grec. 1. e. - non Link.),
Titu, Ciocane§ti; Bucure§ti, Pasèrea; Comana; Beceni (M. sieula Grec.
1. c. - non Guss.); Braila; Galati; Tecuci; Foc§iani, Vrancea.
** Anuale.
T. M. collina Hoffm. deutsch. 11. p. 61(1791); Sturm deutSch.
fi. h. 42. M. hispida SchIechtd. pater in mag. d. naturf. z. berl.
229 (1817); Koch syn. p. 582; Rchb. icon. germ. vol. 18 tab. 122.
Maiu, Iunie. Prin iérbä sau petri§iuri Cu iérba, locuri uscate, aprice,
In regiunea campeana i adealurilor mici. Campulung (M. strieta Grec.
enum. p. 42; Br. prodr. p. 379-non Link.); Bucure§ti, Herestran,
Marcuta, Fundeni, Pasèrea ; Baneasa, Comana; Sloboziea, Doice§ti ;
Fete§ti.
8. M. strict*. Link. enum. hod. berol. 1 p.164 (1821); Koch syn.
p. 582; Rchb, icon, germ. 18 tab. 123. M. arvensis Rchb. ap. Sturm
412 CONSACTUL SISTEMAVIC
deutsch. fi. h. 42 var. lasiantha et var. multicaulis. 0 Aprilie,

Maiu. Petrigiuri, prin iérb6. la locuri uscate. .5imian, Hinova; Ca-
racfil ; Cfunpulung ; Bugteni ; Bucuregti; Buhugi.
M. sparsiflora Mikan in Hoppe taschenb. p. 74 (1807) ;
Sturm deutsch. fi. h. 42; DC. prodr. 10 p. 112; Koch syn. p. 582;
Rchb. icon. germ. 18 tab. 123. Strophiostoma sparsiflorum Turcz. in
bull. soc. nat. mosc. 1840 p. 258. 0 Aprilie, Maiu. Pgduri um-
bráse, dumbrave. Vérciorova, Severin, Cerneli pe lorgutova gi Poroina ;
Coziea, Stfinigioara; Contegti; CaracAl la p6durea Romula ; Campu-
lung ; Bucuregti, Mogogelea, Bäneasa ; Paserea ; Comana; Odobegti ;
Vaslui prin GrAdina-Anghelutg.
B. Istmul corolei fornicat, fornicele oposite lobilor gi alterne
staminelor.
9. ERITRICIIIIMI Schrad. diss. asperif Gcett
I. E. nanum Schrad. J. c. p. 16 (1820); Koch syn. p. 582; DC.
prodr. 10 p. 124. Rchb. ic. germ. 18 tab. 124 fig. 4, 5; E. Hacquetii Koch
syn. ed. 1 p. 507 (1837). Myosotis 7erglovense Hacq. plant. alp. earn.
p. 21 tab. 2 (1782). Myosotis nana All, fi. pedem. 1 p. 54 (1785);
Wulf. in Jacq. collect. 1 p.261 (1786); Vill. pl. dauph. 2 p. 459 (1787).
Vulg. Ochiulérpelni. ti, Iulie, August. Stftnci pe piscuri alpinè.
Papugea ; Piatra-lui-Craiu (Simk. exsic. !); Buceci pe Caiaimanu, Costila
gi la Omu (J.Barth exsic. I; E. vilosum Br. prodr. p. 379 -non Bunge);
Piatra-Mare.
2. E. Janke° Simk. enum. transs. p. 408 (1886) et botan. transs.
recent. E.villosum Janka ap. Nym. consp. 3p. 523 (1881)- non Bunge.-
4, Iulie, August. Piscuri alpine pe stänci. Ceahltiu (Knecht. E. vil-
losum Br. prodr. p. 379) ; in Suceava pe Petrile-Dòmnei.
Obs. E. villosum Bunge, specie ce vietuegte in Rusia polarg, In
Siberiea altaid li orientalg, conform exemplarelor din herbariul Hay-
nald prov. enite din Songariea de la Dr. Schink, are caliciul iericeu gi
pe junfétate mai mic de cum este al speciei dacice care, prin acésta,
este ca fi E. nanum, Ing de care se deosebegte prin indumentul albo-
lanat cu mutt mai dens ce acopere foile gi partite inflorescentei sale
ce este cu mutt mai mare ca la cel lalt (conf. Simk. 1. c.).
ECHINOSPERBIUDI Schwartf in Lehm. asperif p. rz3.
I. E. Lappula Lehm. asperif. p. 121 (1818); Sturm deutsch. fi.
h. 43; Koch syn. p. 571; DC. prodr. 10 p. 136; Rchb: icbh. germ. 18.
ORRACifistACgit 418
ta'?. 128 f. 2. Myosotis Lappula L. spec. p. 189. Cynoglossum Lappula

Scop. fi. earn. ed. 2 n. 192. Lappula Myosotis Mcench méthod. p. 417.
Vulg. Lipici. Turit Y. Iulie, August. Locuri aride, locuri de cul-
tura sau inculte, campuri, paragini, garduri ; in regiunea inferi6ra
comunä (Grec. enum. p. 42). Vêrciorova, Severin; Craiova; Caracal ;
Rimnic ; Titu ; Ciocrine0i, Bucure0i, Peri0; Ploe0i ; Comana ; Fe-
te0i ; Braila, Galati ; Tecuci ; Neamtu; Dobrogea.
11. ASPERUGO Towne" inst. p. 135 t. 54.
I. A. procumbens L. spec. p. 198; Koch syn. p.571; DC.
prodr. 10 p. 146; Rchb. icon. germ. vol. 18 tab. 126. Lipicidsd.
Aprilie - Iunie. Pe ling ziduri, drumuri, pe campuri la locuri aride
sau aprice; specie comuna. Bucurelti ; (Grec. enum. p. 42); Ploe0i,
Gbighiu ; Turnu-MagureIe, Alexandriea ; Lehliu; Sloboziea, Doice0i,
Fete0i ; Braila ; ; Dobrogea.
12, CYNOGLOSSUM Towne! inst. p.139 t. 57.
I. C. officinale L. spec. p. 192; Sturm deutscb. fi. h. 9; Koch
syn. p. 572; DC. prodr. 10 p. 146; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 536; Rchb.
icon. germ. vol. 18 tab. 129. Vulg. Aretriel. Ariel. Limba-ctinelui.
Maiu - Iulie. Pe ling locuinte rustice, pe ling garduri, drumuri,
päragini, la locuri deschise inculte sau aprice ; planta comunä. In re-
giunea inferiòra prin WO. tara (Grec. enum. p. 42). Vésrciorova, Severin;
Craiova; Alexandriea; Titu, Cioctine0i, Bucure0i; Comana; Sloboziea,
Fete0i; Braila, Galati ; Birlad ; Neamtu (Chania exsic.); ; Macin.
2. C. pallidiflorum. Tulpina radicalä palariformä unicaulä
bienicä. Caul erect Oros. Foile de un verde cam deschis opac, pe ambe
fate cu peri scup aspri, sparsiu dispui, cei mai multi avdnd baza
tuberculatä ; cele radicale i inferi6re oblungi eliptice 0 lung ate-
nuate in petiol; cele medil i superi6re sesile, cordat-sesile. Cimele
putin lungi, laxe, desfá0urate, nebracteate, avdnd florile deflexe. Cali-
ciul cu peri scurti aspri, culcati, Fanti, tubercu/ati la baza. Corola de
un ro§iu palid profirie, percursa de subtirele vini0oare oache0, abia
intrece caliciul, are tubul fórte scurt, limbul campanuloid, fornicele
triangulare, anterele scurte. Carpelele obovate, fata externá nedepri:
mata, la maturitate acoperite cu peri rigi4i glochidiati neconfluenti prin
baza lor i rara pro eminente tuberculiise intermix te. cs Maiu, Iunie.
Prin dumbravele campene in locuri umbr6se. Mogo§(5ea; Comana.
Difera de C. officinale L. prin colórea verde §i peril foilor aspri
putin den0 rara reflect albicios pe ambele fate, prin inflorescenta
&menu D. Dr. C. 024. 29
sa laxa gi mai putin incarcatá Cu flori, prin indumentul sepalelor puttn

peros gi mai ales prin corola sa mica de un rogiu palid .profiriu
nu de un rogiu vindt. &WWI intru tae Cu C. montanum Lam., insa
nu are ca acesta carpelele mature cu protuberante tubercuhise inter-
mixte perilor glochidiati ce le acopere pc fata extern& i nici corolasa
rogiu-purpurie.
3. C. montanum Lam. fi. fr. 2 p.277 (1778) et encycl. méd. 2
p. 237; Koch syn. p. 572 exclus. synon. Vill.; DC. prodr. 10 p. 147;
Gren. Godr. fi. fr. 2 P. 537; Rchb. icon. germ. 18 tab. 132 sed nuculis
erronatEe delin. C. silvaticum Illenke in Jacq. collect. 2 p. 77 (1788).
C. germanicuin Jacq. abs. 2 p. 31 (1764) sed nomen non adoptatum.
Iunie, lulie. Paduri umbròse in regiunea montana. Vêrciorova prin
valea Balmei spre Ilovita; valea Tesnei la Gaura-Fetei.
13. MATTIA Schuh obs. p. 30.

I. M. umbellate Schult. obs. p. 30(1809); DC. prodr. 10 p. 168;
Rchb. ie. germ. 18 tab. 127; Heuff. enurn. ban. p.125; Neilr. diagn.
p. 87. CJnoglo.8nin umbellation W. et Kit, rar. hung. 2 p. 58 tab. 148
(1804). (;) sau Aprilie, Main. Locuri niisipòse. Dealul Stirminei
pe declivitatea meridional & despre Rogova gi Vinjuletiu (Grec. enum.
P. 42); Birlad pre Dealu-Mare ; Tecuci.
14. BOBBAGO Tourtief hist. p. r33 t.

I. B. officinalis L. spec. p. 197; Sturm deutsch. fi. h. 8; Koch
syn. p. 573; DC. prodr. 10 p. 35; Rchb. ic. germ. 18 t. 101. Vulg.
Aritf ici. Limbaquielului. Q Main -August. Prin locuri cultivate, gra-
dini de zarzavaturi, porurnburi. La noi cam rarä. Rimnic; Turnu-
Magurele ; Bucuregti ; ; Piatra.
16. SICDRHYTITM Tournef. 1. C. 138 t. 56.

§ 1. Corola mica, fornicele lungi i exserte.
i. S. ottomanum Friv. in flora ann. 1836 vol. 2 p. 439; DC,
prodr. 10 p. 39; Rchb. icon. germ. 18 tab. 104; Heuff. enum, ban.
p. 126; Neilr. diagn. p. 89. S, bullatum Guebh. pl. mold. p. 401.
4. Iunip, Iulie. Petrigi, daramäturi de stânci pe la poale de paduri.
V6rciorova in valea Bahnei spre Ilovita; Podu-Turcului in Odurea
Bodeasa.
Radacina gi caulul ramificate ; foile ovate gi cam acute, petio-
late, cele superibre sesile; corola relativ mica, galben-albici6sa.
tiOn/EtAGISACEA 415
§ 2. Corola mare, fornieele seurie, incluse.

* Tulpina radicalá palarli, vertiCalä.
S. officinale L. spec. p.195; Sturm deutsch. fi. h. 17; Koch
yn. p. 575; DC. prodr. 10 p. 37; Rchb. icon. germ. 18 tab. 102f. 1.
Vulg. lérba-lui-Tatin. Teitineasit. 21, Maiu, Iunie. Locuri umede,
ocuri de lunck finale, pe la drumuri §igarduri; in regiunea inferi6rá
a tgrei. Severin; Craiova; Tirgujiul ; Pite0i; Vulcana ; Titu, Ciodine0i ;
Crivina, Perki; Bucure0i ; Comana; Ploe0i; Buz6u; Neamtu; Tulcea.
Variez6 :
a. genuina. Corola roza-purpurie sau cam albästrue ;
P. ocItrol8uea4 Corola albicidsl-gälbenie; forml mai rail.
S. uliginosum Kern. cester. bot. zeit. ann. 1863 p. 227;
Neilr. diagn. p. 88. S. officinale var. uliginosum Sag. et Schn. carp.
centr. 2 p. 391. An. S. officinal° var. y. lanceolatum Weinm. in
bullet. soc. moscq. ann. 1837 n. 7 p. 57 ex. DC. prodr. 10 p. 37 sec.
descriptione ? q, Maiu, Iunie. Locuri josnice, lunci. Brätkiani in
Teleorman.
fi. molls Janka in exsic. Foile, de §i aspru pér6se, totu0 sunt moi.
In Teleorman la pAdurea Mindra.
S. tauricum Willd. nov. act. natur. berol. 3 p. 120 tab. 6
(1799) ; DC. prodr. 10 p. 39; Ledeb. fi. ross. 3 p. 116; Boiss. fi. orient. 4
p. 172; S. bullatum Hornem. ap. Lehm. asperif. n. 254. S. orientate
Pall. act. petrop. 1792 n. 327; M. }Neb. fi. t. c. 1 p. 129-non L.
7f, Innie. Locuri umede pe ling päduri. In Dobrogea pe la Mônästirea
.
Coco0 (Br.) !
** Rizomä orizontalä sau °Mica cärmisä, nodurelsä.

S. tuberosum L. spec. p. 195; Koch syn. p. 576; DC.
prodr. 10 p. 38; -Rchb. icon. germ. 18 tab. 103. Boiss. fi. orient. 4
p. 175. 21, Aprilie, Maiu. P6cluri in regiunea subalping 0 alpestrd,
pe dealurile mari (Grec. enum. p. 11). Severin, Cerneti pe dealurile
Iorgutovei 0 Poroinei; Craiova; Coziea, Stänkioara; Câmpulung,
Conje0i, Valea-Mare; Trivale, Pite0i; Sinaia, Ctimpina, Comarnic;`
Ploe0i la Bradi ; pädurea Comana ; Mònästirea Neamiu (Chania exsic.);
Tulcea la Nicolilel.
S. ft. cordatum W. et Kit. rar. hung. tab. 7 (1799) et in Willd.
nov. act. natur. berol. 2 p. 121 (1799); DC. prodr. 10 p. 405 Rchb.
icon. germ. 18 tab. 102 f. 2; Heuff. enum. ban. p. 126; Isieilr. diagn.
4113 C01SPtC1111, SISTMATIC
p. 88. Maiu, Iunie. Päduri in regiunea runntana infralping. Pre-

deal pe Cläbucetu-Taurului §i pe Urzicarul; Buceci in tot coprinsul
de la Bu§teni pink' subt Sinaia.
NONEA Medik. philos. bot. I p. 3r.

I. N. pulla DC. fi. fr. ed. 3 vol. 3 p. 626 in adn. (1805); ej. prodr. 10
p. 32 exclus. var. 13. et 7; Rchb. icon. germ. 18 tab. 101 fig. 1; Boiss. fi.
or. 4 P. 166. Lycopsis pulla L. spec. P. 196; Jacq. fi. austr. 2 P. 188.
Anchusa pulla M. Bieb. fi. t. c. n. 319. 7 Maiu, Iunie. La locuri de
culturä, campuri, drumuri. Caracäl ; Peri§i; Bucure§ti ; Comana ; Slo-
boziea, Doice§ti ; Beceni (Anchusa pulla Grec. enum. p. 41); Bräila ;
Galati ; Foc§iani ; Tecuci, TiOnelti ; Ia§i.
N. atra Griseb. spicil. rumel. 2 P. 94 (1811); DC. prodr. 10
p. 31; Velen. fi. bulg. p. 394. Mala, Iunie. Câmpuri la §esuri sau
c6ste mici, expositie apricä. Bäneasa in Vla§ca ; Bràila spre Lacu-Sä-
rat; Galati laturea .despre Brate§i; Dobrogea pe la Gargalic, Carana-
sib, Tulcea, Ci§la.
N. pallens Petrovici add. fi. nyssana p. 130 (1885) ; Velen.
bulg. p. 393. N. ventricosa Pancic ohm et exsicc. quoad plan-
tam serbicam- non Sibth. et Sm. Ø sau d. Maiu, Iunie. Locuri
näsip6se §i petri§iuri pe còstele muntése la Gaura-Väei spre
ciorova.
infáti§area de N. ventricosa S. S. 'Msá nuculele sale nu sunt re-
niform-curbate orizontale, dar cum ale celor precedente §i rliferd de
acestea prin corola sa palid-gälbenie.
17. ANCHUSA L. gen. n. 1.82.

§ 1. Acheniile oblic-curbate.
I. A. officinalis L. spec. p. 191; Sturm deutsch. fi. h. 18; Koch
syn. p. 573; DC. prodr. 10 p. 42 exclus. var. 7 et 8; Rchb.icon. germ.
vol. 18 tab. 107f. 2 et tab. 108 fig. I, II, III; Boiss. fi. orient. 4 p. 151.
A. arvalis Rchb. pl. crit. 3 fig. 470 est forma spicis laxioribus.A.pro-
cera Bess. enum. p.8 n. 198 est forma caule altiore robustioreque.
Vulg. Limba-boului. Mirut. Ro§it. Mala-Septembre. Cämpuri, pe
lingá drumuri, prin grâne §ipirleige, pe la garduri §i locuinte rustice ;
fewte comunä (Grec. enum. p. 41). Severin, imian, Hinova, Slirmina ;
Rimnic, Cdlimänelti; Curtea-de-Arge§i; Campulung ; Ione§ti, Vultu-
reanca, Cacova ; Titu, Ciockne§ti, Chitila, Bucure§ti ; Cämpina, Brebu ;
Comana, Bäneasa, Bälänelea, Giurgiu ; Neamtu.
BORRA.GINACEZE 417
(3. angustifolia DC. prodr. 10 p. 43. A. angustifolia L. spec. p. 191

ex parte ; Poll. palat. 1 p. 183; A. leptophylla Koch syn. p. 573 (1841).
A. officinalis var. leptophylla Rchb icon. germ. vol. 18 tab. 108. Nym.
consp. p. 510- non Rcem. et Sch. Foile angust-lanceolate i prelung
acute, panicula densa sau laxa florile cam albiciòse..Chitila, Bäneasa,
Bucure%ti.
A. leptophylla Rcem. et Sch. syst. veg. 4 p. 90 (1819) ; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 118. A. G-melini Ledeb. in panders beitr. zu naturk. 1
p. 62 ann. 1820; ejus fi. ross. 3 p. 118. A. ochroleuca var. 7. leptophylla
DC. prodr. 10 p. 46 exclus. synon. Iulie, August. Petri§iuri cu
iérba, pe Rugg drumuri la locuri aprice aride. Dealu Stirminei in ca-
pètul despre Rogova; Bucure§ti, Herèsträ'u.
Cu portal inalt§i robust; foile la cele mai multe sunt undulate a§ia
ca planta mistrd s'ar putea lua drept A. undulata L. fug n'are ca
acésta laciniile caliciului alia de fungi §1 nici corola care sa intréck
cu mult caliciul; corola este violetä', sau azuriesau de un azuriu deschis
ce bate in galben. Mai ca nu difera de precedenta.
A. ochroleuca M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 125 (1809) ; DC. prodr. 10
p. 45 exclus. var. p et ; Ledeb. fi. ross. 3 p. 119; Boiss. fi. or. 4 p. 153
exclus. synon. Ledebourii ; Heuff. enum. ban. p. 125; Neilr. diagn.
p. 87. Maiu, Iunie. Locuri aprice, petri§inri cu WM. Bucure§ti,
Her6sträu, Bäneusa; Comana ; Buceci (Grec. enum. p. 41) ;
Bärbo§i, Galati ; Roman ;
§ 2. Acheniile cilindrice drepte.

A. italics Retz. observ. 1 p. 12 (1779) optimè; Koch syn.
p. 574; DC. prodr. 10 p. 47; Ledeb. fi. ross. 3 p. 119; Rchb. icon.
germ. 18 tab. 106 f. 2; Boiss. fi. or. 4 p. 151. A. paniculuta Ait. hort.
kew. 1 p. 777 (1789). Buglossum officinale Lam. fi. fr. 2 p. 278. Bu-
glossum vulyare Spenn. ic. fi. germ. fasc. 17. Vulg. Limba-boului.
Iunie- August. Campuri, pe drumuri, pe linga grane, porumburi,
pirlóge de araturi ; sol humifer. Severin, Hinova; Rimnic spre
reni; Caracal; Pite§ti ; Chitila, (Grec. enum. p. 41); Perili; Comanaf
Bäneasa, Giurgiu ; Dobrogea pe la Copadin, Bairamdede.
A. Barrelieri DC. fi. fr. 3 p. 632; prodr. 10 p. 48; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 120; Boiss. fi. orient. 4 p. 155; Neilr. diagn. p.87. Buglos-
sum Barrelieri All. fi. pedem. 1 p. 48 (1775) ; Rchb. icon. germ. 18
tab. 106. Mynsotis obtusa W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 100 (1799).
Maiu, Iunie, Prin liveli de pomi, tuferi§e, poeni; In regiunea dea-
-
418 CON8PECTITI, SISTEMATIC
Junior 0 a cAmpiilor. Dealurile Iorgutovei la Cerneti; Crivina, Bra4i;

Comana; 14.
LXVI. CONVOLVULACKE Vent. tabl. 2 p. 394.

Trib. I. CONVOLVULEM. Choisy. Plante cu foi; embrionul coti-
ledonic.
1. CONVOLVIILI7/3 L. gen. it. 2r5.
§ 1. Cele dofi bractee florale fórte alaturate de caliciu, for-
mand un calicul, i dilatate.
I. C. silvaticus W. et Kit. rar. hung. t. 261 (1812); Rchb.
icon. germ. 18 tab. 140 f. 1 sub Calystegia; Heuff. enum. ban. p. 124;
Neilr. diagn. p. 85. Vulg. Cupa-vacei. Volvurtt. 74, Maiu, Iunie.
Pfiduri. Dealurile Cernetului pe Iorgutova, Poroina i Stirmina ; MO-
nastirea Tismana; Comana in Valea-Balota.
2. C. sepium L. spec. p. 218; Sturm. deutsch. fi. h. 1; Koch

syn. p. 568 exclus. synon. W. et Kit. Calystegia sepium R. Br. prodr.
p. 483; Ledeb. fi. ross. 3 p. 94; Rchb. icon. germ. 18 tab. 1391 DC.
prodr. 9 p. 433. Vulg. Cupa-vacei.. Volvurti. 74, Tulle, Septembre.
Volubil prin tuferke i prin stufuri, in locuri de lunci, cranguri, pe
lîng paduri. Cerneti pe Topolnita; Craiova; Rimnic; Ciocane0i,
Chitila, Bucure0i pe Colentina; Comana; Peri0, Crivina; GaIai, Bar-
bo0 ; Bacán; Birlad; Ia0; Dobrogea.
§ 2. Cele dofi bractee florale indepártate de caliciu i Auguste.
* Volubile.
C. areensis L. spec. p. 218 ; Koch syn. p. 569; DC. prodr. 9
p. 406; Ledeb. fi. ross. vol. 3 p. 91; Rchb. ic. germ. vol. 18 lab. 106
f. 3. Vulg. Poala-Maici-Donmulia. Poala-r6ndunicei. Volvura.
Iunie, Tulle. Pe la garduri, curt( grädini, la locurile de culturl; sol
argilo-glareos, humus. Planta kale comunä in regiunile interière
(Grec. enum. p. 41); Cerneti; Craiova; Rimnic; CAmpulung; Titu; Cio-
cfine0i, Chitila, Bucure0i; Comana, Giurgiu; Crivina, Ploe0i, Cam-
pina ; Bugu ; Galati ; Foc0ani ; Tecuci ; Birlad; Rornan ; Vaslui ; Bacán;
Neamiu; ; Dorohoiu; Dobrogea bita.
** Caulescente, ramurile ferme erecto-patule.
C. cantabrica L. spec. p. 225; Koch synou. p. 569; DC.
prodr. 9 p. 402 exclus. var. (3; Ledeb. fi. ross. vol. 3 p. 89; Rchb.
icon, germ. vol. 18 tab. 135 f. 1. 7J Iunie, Julie. La locuri petrese
CONV0LVITLACE1E. 419
sau argilo-glare6se, pe cóstele muntilor aprici §1 pre rupturi de c6ste.

Vérciorova, Gura-Väei, Schela-Cladovei, Bresnita; Simian, Hinova;
Mäcin; Babadagh; Ienisala.
lpomoea variabilis. L. I. grandiflora L. I. purpurea Larn. Qua-
moclit vulgaris Chois.Pharbites hederacea Chois gi Ph. Nil. Chois.
vulg. Zorele. ()In horticultura vulgarizate.
Trib. II. CUSCUTEA Chois. Plante afile parazite; ernbrionul aco-

tiledonic.
2. CUSCUTA L. gen. n. 170.

§ 1. Florile in capitule globoide, digine (a cate 2 stiluri).
I. C. Epithymum L. syst. veget. ed. Mum p. 140 (1771);Smith
flor. brit. 1 p. 183; Koch syn. p.569; Gren. Godr. fi. fr. 2p. 504; Rchb.
ic. germ. 18 tab. 142 fig. 3. C. europcea p. Epithymum L. spec. p. 180.
O. minor DC. prodr. 9 p. 453 (1845). Vulg. Borangic. 1nit. kV.
Tortel. Turtel. Prin liveqi, finale, poeni cu päsciuni;
parazita pe Thymus, Teucrium, Trifolium, Galium, Medicago, etc.
(Grec. enum. p. 41). Pucioasa; Ghergani, Cioeänegti, Bucuregti ; Co-
mana; Buz6u, Bisceni, Beceni;
C. trifolii Babingt. et Gibs. phytol 21 p. 467; Gren. Godr. fi.
fr. 2 p. 505. a minor zar. P. trifolll DC. prodr. 9 p. 453; Rchb. L c.
fig. 4. Prea putin difera de antecedenta §i tot prin asemenea locuri
se gù' se§te (Grec. enum. p. 41). Tismana; I3ucure§ti ; Comana; Con-
stanta.
C. europsea L. spec. p. 180 excl. var. f3; Sturm deutsch.
fi. hefte 10; Koch syn. p. 569; Gren. Godr. 11. fr. 2 p. 504; Rchb. ic.
germ. 18 tab. 141 fig. 4. C. major DC.fl. fr. 3 p. 644(1805); ej. prodr. 9
p.452 ap. Choisi. Prin dudae sau báláril parazitape Bozi, Hameiu,
Urzici, Canepä (Grec. enum. p, 41). Tismana ; Sinaia; Buftea, Chitila;
Buzéu, Bisceni ; Sihla, Neamtu (Chan. exsic.); Brogteni, valea Bar-
narului, Dealu-Ursului.
§ 2. Florile in raceme spiciforrne, monogine.

C. monogyna Vahl. symb. 2 p. 32 (1794); Rchb. icon.
germ. 18 tab. 142 f. 2 optimé; Boiss. fi. orient. 4 p. 121. C. orientalis
Tournef. corro!. p. 45 (1703). C. astyla Engelm. Parazitä mai ca
seama pe Echinops tenuifolius gi pe Paliurus. In Dobrogea ; Constanta,
Tuzla, Mangalia, Ba§bunar.
420 CONSPECTITI, SISTEMATIC
LXVII. SOLANACEE Bart]. ord. nat. p. 193

1. LYCITIM L. gen. n. 262.
I. L. vulgare Dunal in DC. prodr. 13 sec. I p. 509 (1852).
L. barbarum L. spec. ed. 2 p.277 ex p. et exclus. synon.; Lam. dict. 3
p. 509 n. 3 exclus. synon. Trew; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch.
vol. 16 f. 1595. L. afrum Rchb. icon. germ. vol. 20 tab. 14 f..1 - non
L. sed in texte pro Lycium barbarum descriptum. L. barbarum a. vul-
gare hort. kew. 2 ed. 2p. 3. (1789). Vulg. Catind. altind-de-garduri.
t? Iulic, August. De citing strdind, indigenatd §i aclimatizatä, propa-
endu-se mai mult prin culturd i servind mai cu seamä pentru gardu-
rile rustice. In Moldova fórte rOspänditd. Bucure§ti ; Bärbo§i, Galati ;
Foc§ani ; Tecuci; Birlad; Vaslui; &du; Piatra; Neamtu, Agapiea ;
Ia§i, Socola.
Adevèrata specie de L. barbarum, dupd Boissier fi. or. vol. 4.
p. 289, are filamentele staminelor la bazd glabre, pe cdnd L. vulgare
Dunal are filamentele staminelor la bazd pèròse. Nu §tim, de altfel,
cuni este In realitate L. ruthenicum Murr. care existä in Rusiea meri-
dionald cdci, din descrierea &id de autori, nu reese nici o deosebire
esentiald intre acesta i cel de la noi.
2. SOLARI= 7ournej inst. p. 148 t. 62.
Sufrutescente, cauli scandenti.
I. S. Dulcamara L. spec. p. 266; Sturm deutsch, fi. hefte 18;
Koch syn. p. 584; DC. prodr. 13 p. 78 var. a; Rchb. icon. germ. 20
tab. 12; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 fig. 1600. Vulg. Les-
Welded. Vila-evreilor. Zirta; in farm. Dulcamard. t? Iunie- August.
Prin tuferi§e pe lirgd paduri, garduri rustice, la locuri dosnice, pgra-
gini (Grec. enum. p. 46). Cämpulung; Comarnic, ampina; Crivina,
Peri§i ; Ciocdne§ti, Chitila, Bucure§ti ; Comana ; Doice§ti, Sloboziea ;
Bugu; Focliani; Bacdu; Tecuci ; Neamtu, Piatra;
[3. indivhsum Boiss. fi. orient. 4 p. 285. S. persicum Willd. ap.
Rcem. et Sch. syst. 4 p. 662. Planta nástrd fórte identicd cu exem-
plarele din Rusiea. Craiova la halnita, Comarnic ; Sloboziea in Ialo-
mita; Buz6u ; Bräila, Viziru; Mdcin, Tulcea.
Ierbacee, bienice sau anuale, nescandente.

* Avênd caulome subterane tuberòse.
2. S. tuberosum L. spec. p. 265; Koch synops. p. 584; DC.
prodr. 13 p. 31; Rchb. icon. germ. 20, tab. 12; Schlechtd. et Lang
S0LANACE2E 421
fi. v. deutsch. 16 fig. 1601. Vulg. Cartofi. Crumpeni. Grumciri. Ba-

rabule. Bologeane. Picioci. Prineri. 21, lulie, August. De origink
americanä, introdus In cultura pentru uzul alimentar; in t6ta Ora
** Fara caulorne subterane tuberiforme, radacina anualä.

t Muchiile axelor caulinare Cu tubercule proeminente.
S. nigrum L. spec. p. 266 exclus. variet.; Sturm. deutsch.
fi. hort. 1; Koch. syn. p. 581; DC. prodr. 13 p. 50 var. 13; Rchb. ie.
germ. 20 tab. 10; Schlechtendal et Lang. fi. v. deutsch. 16 fig. 1599.
S. 114gram vulgatum L. 1. c. Vulg. Umbra-nopki. Zirna.Ø lulie-
Septembre. Pe linga locuinte §i pe la garduri rustic°, paragini, dru-
muri, la locuri de cultura, etc. Planta fórte comunä, prin t6ta téra
(Grec. enum. p. 43. Variéza
a. genuinum. S. melanocerasum Willd. enum. 1 p. 237 - non
Bauh. pin. p. 166; S. pterocaulon Rchb. I. c. avénd tuberculele mu-
chiilor axelor caulinare destul de procminente, bóbele negre;
p. chlorocarpum Koch syn. p. 584; avénd bóbele la maturitate de
un verde inchis;
S. miniatum Bernh. ap. Willd enum. bort. berol. 1 p. 236
(1797); Koch. syn. p. 583; DC. 'prodr. 13 p. 56; Rchb. icon. germ.
vol. 20tab. 11 fig. 3 et 4; Schlechtd. et Lang. deutsch. vol. 15 fig. 1598.
S. nigrum y. miniatum. Gren. Godr. fl.fr. 2 p. 54.3. _Q August, Sep-
tembre. Prin locuri de culturä. §i miriti vechi. Bucure§ti, Herèsträu.
Axele caulinare mai pèróse; b6bele de un stacoziu-galben.
tf Muchiile axelor caulinare obtuse §i fára tubercule proemi-

nente.
S. villosum Lam. encycl. meth. 4 p. 289(1797);Koch syn.
p. 583; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 543; Rchb. icon. germ. 20 tab. 11
fig. 1; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. 1596. S. nigrum var. T.
?Omuta L. spec. p. 266. S. luteum Mill. dict. 3. Q Prin locurile
de cultura i mai ales prin miri§ti, tòmna. Bucure§ti, Heresträu;
tila, Peri§i; Ploe§ii; Braila pe la Lacul-Sarat; Galati, Barbo§i;
3. PHYSALIS L. gen. n. 250.
I. Ph. Alkekengi L. spec. p. 262; Koch syn. p. 584; DC.

prodr. 13 p.438; Gren. Godr. fi. 2p. 515 ; Rchb. ic. germ. 20 tab. 9
Schlechtd. et Lang. 16 f. 1602. Solt-snum Ifulicacabum vulgare Bauh. 3
422 CONSPECTTJL SLSTEMATIC
p. 609. S. vesicarium Dodon. pempt. p.454. Vulg. Papele.Pelpetleit.

Cireart-evreilor. 2f. -Iunie, Iulie. Prin locuri umbròse, prin paduri,
pe la garduri, tuferige, prin vil; vulgar/. Cerneti pe dealuri; Craiova ;
Calimanegti, Minnie; Bucuregti; Comana ; Neamtu (Chania exsic. !);
Iagi; Dobrogea pe la Babadagh, Ienissale.
4. ATROPA L. gen. n. 249

I. A. Belladonna Lb spec. p. 260; Sturm. deutsch. fi. h. 3;
Koch syn. p. 585; DC. prodr. 13 P. 464; Rchb. icon. germ. 20 tab. 8;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. 1603. Belladonna trichotoma
Scop. fi. earn. ed. 2 n. 255. Belladonna baccifera Lam. fi. fr. 2 p. 255.
Solanum tnelanocerasum Bauh. pin. p. 166. Vulg. Cirlr-lupului.
Doamnet-mare. Iérbo-codrului. inipeirateasa. Matretgund. Mdtraguntt-
Doamnd-mare. Matretgund-Iérbei-bunel. Neldraguld. 2i, Iunie, Mlle.
Prin paduri de durnbrave gi codri, locuri umbrose dosnice. Obörgia-
Cernei in Mehedinti ; Coziea in Valea-Puturosti; Glodeni in Dimbo-
vita ; Nilmäegti (Grec. enum. p. 43) ; Bugteni, Sinaia (Grec. J. c.),
Campina ; Bisca; Piatra pe Cernegura, Schitu-Domnei, Mônästirea
Neamtu (Chan. exsic.!); Comänegti, Tirgu-Ocna; in Suceava pe Su-
cha-Mare.
5. SCOPOLINA Schuhes (ester. fi. r p. 844.

I. S. atropoides Schultes cester. 1 p. 844 (1814); Koch
fi.
syn. p. 585; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. 106. Hyoscianzus
Scopolia L. mant. p. 46 (1762); Sturm deutsch. fi. h. 21. Scopolia car-
niolica Jacq. obs. 1 p. 32 (1764); DC. prodr. 13 p. 555; Rchb. icon.
germ. 20 tab. 1. n. Maiu, Iunie. Paduri, locuri umbrose umede
prin vaile subalpine. Predeal ; Bugteni, Sinaia, Isvoru.
O. HYOSCIABIUS L. gen. n. 247

I. H. niger L. spec. p. 457; Sturm deutsch. fi. h. 3; Koch syn.
p. 585 ; DC. prodr. 13 p. 546; Rchb. k. germ.20 tab. 2 f. 2 ; Schlechtd.
et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. 1606. H. agrestis Kit. ap. Schult. cester,
fi. 1 p. 383 (1814). Vulg. MeLsedaripT. Melseilar. Nebunarilel. C) sau
d'. Iunie, Iulie. Pe ling locuinte, pe la drumuri, garduri, prin pa-
ragini, campuri gi grane; planta forte comuna (Grec. enum. p. 43);
Severin ; Tirgujiul; Craiova ; Minnie; Pitegti, Curtea-de-Argegi; Cam-
pulung ; Gdegti, Titu, Ciocanegti ; Bucuregti ; Comana; Ploegti, Bucov ;
Buzeu ; Focgiani ; Bacau; Mönastirea Nemtu; Dobrogea.
SOLANACEZ. 423
7. NICOTIANA. L. gen. n. 248

I. N. Tabacum L. spec. p. 258 ; Koch syn. p. 586 ; DC. prodr. 13
p. 557; Rchb. icon. germ. 20 tab. 4; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16
fig. 1608. Vulg. Tutun. 0 Iulie, August. De origine americanä,
introdusa §i intretinuta prin cultura; in regiunea campean. Multe
varietfiti de cultura.
2. N. rustics L. spec. p.258; Koch syn. p. 586; DC. prodr. 13
p. 563; Rchb. ic. germ. 20 tab. 5; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16
f. 1609. 0 lulie, August. Planta de cultura, vulgarizala.
8. DAT1MA L. gen. n. 246
I. D. Stramonium L. spec. p. 179; Koch syn. p. 586; DC.
prodr. 13p. 540; Rchb. icon. germ. 20 tab. 3 f. 1; Schlechtd. et Lang.
fi. v. deutsch. 16 f. 1610. Vulg. Alaur. Laur. Bolandarilet. Ciu-
mdfaie. Ciuma-fetei. Turbare. Mgru-poreului. 0 lulie, August. Lo-
curi inculte, päragini; garduri, drumuri, etc. fòrte comuna (Grec.
enum. p. 43). Severin; Craiova; Itimnic; Pite§ti ; Campulung ; Bucu-
re§ti ; Foc§iani; Galati; Tecuci; Bacau ; Ia§i etc.
CAPSICITM Tournef inst. p. r52 t. 66,

I. C. annuum L. spec. p.270 exclus. plur. synon. DC. prodr. 13
p. 412; Rchb. icon. germ. 20 tab. 13 fig. 2. Vulg. Ardeiu. Pipetrugi.
0 Maiu-Septembre. De origina asiatica, introdus in cultura pentru
nzul alimentar li fórte vulgarizat la noi; presentéza multe varieráti
dup'a forma §i märimea fructului, dupä gradul iutimei fructelor.
LTCOPERSICIIM Tournel inst. p. 93.

1. L. esculentum Mill. dict. n. 2 (1760)DC. prodr. 13 p.26. L.
pommn-amoris Mcenh meth. p.615. L. pomum-paradisii Hortul. Solanum
Lyeopersieunt L. spec. ed. I p. 150, . Vulg. Paradaise. Patlagele-
ro§d. Pldtagele-rolii. 0 Iulie, August. De origina americanä, intro-
dug §i vulgarizatä in cultura pentru uzul alimentar.
U. MELONGENA Duna! in DC. prodr. 13 p. 35o.

I. M. esculenta.Solanum, Melongena L. spec. p. 260 et Auct.
plur. S. eseulentum Dun. in DC. prodr. 13 p. 355. Vulg. Pltaligele.
Patlagele-vinete sau Pleitelgele in Olteniea. 0 Iulie, August. De ori-
gine asiatica, probabil din Indica, introdusa §i vulgarizata in cultura
pentru uzul alimentar.
XLVIII. VERBASCACEE Barth. ord. nat. p. 170.

1. VERBASCUM L. gen. n. 245.
g 1. Thapsus Benth. Anterele staminelor inferiòre lungi, dorsi-
fixe pe filament §i cam decurente.
a. .7apgi adevgrali florile sesile fasciculate sau glomerate for-
mând racemti spiciformä.
I. V. bracteosum.Caul robust, peste un metru tnáltime, ro-
§ietic, simplu : el §1 foile acoperite c'un abundent indument albo-to-
mentos ce in unelocuri formég mici §i numero§i cälti gosipini ; foile
inferiòre mari, 25-30cm lung. 8-10 CM lätime, eliptice sau ovale obtuse,
u§ior crenate sau crenulate §i atenuate in petiol, cele urnaitére des-
cresande, marginen intrégä, sesile §i lung decurente, decurenta merge
de la Me la flie; racema simplä, uneori cu ramificatil de jos, gr6sä,
compactä, neintreruptä, ca de 30 - 45 lung. fòrte dens albo-tomentòsä.
§i pe suprafata cgrica bractee/e fac un contrast remarcabil prin numèrul,
märimea, nuditatea §i cohírea lor castanie; bracteele de consistentä.
ierbacee, subtiri §i castanif, se deosebesc de foile eomune cu totul ;
relativ cu florile lor corespondente ele sunt fiírte lungi, ovale §i lung
acuminate, numa in 1/5 parte de la bag sunt alb-tomentòse, de aci
in colo subit ele clevin glabre §i castanil; florile fasciculate, pedicel ele
lor fárte scurte, corola subrotatá ca de patru ori mai mare de cdt ca-
liciul ; filamentele celar douä stamine lungi (staminele inferière) glabre
§i anterele lungärete, ale color lalte trei sunt albo-lanate. Bienicä.
Planta' cu portul elegant.
Hab. Locuri petr6se, därämtituri de stänci, lîngä V8rciorova ;
aflat in anul 1885 Maiu 10.
In acel an, cu plantele oferite in schimb, am comunicat regreta-
tului eonfrate I. Pancic, la Belgrad, §i câteva exemplare din acest
Verbasc subt numele de Verbascum pannosum Vis. et Pane. V. bom-
byciferum Heuff.), cre48nd a fiidentic cu acesta care, dupe' Heuffel, se
gäse§te in Banat §i pe la Mehadiea. Insä, Pancic 'mi a aspuns
planta nòslra nu este V. pannosum Vis. et Pane. §i 'mi a trämis
specimene de adevèratul s'éu V. pannosum din Serbiea; apoi, mai in
urmä, am oblinut exemplare de acéstrt specie de la confratele Arp.
de Degen din Banat §i din Bulgariea. inteadevèr, speciea néstrá se
deosebe§te Mee mull prin taliea sa inaltä. §i robustä, prin indumen-
tul s'éu abondent §i albo-tomentos gosipin, prin foile sale mari elip.
lice §i fórte prelung decurente, dar mai cu s6m5. prin racemele sale
lungi, gròse, dens gosipine cum i prin bracteele sale. Verbascum pan.
VERBASCAOgiE 426
nosum Vis. et Pane. este de statuth mica, indumentul albo-cinereu

abondent §i pislos, foile acute scurt decurente ca la V. phlomoides,
racema mai mica, bracteele sale mici, scurte §i putin aparente.
Seunfänä mai mult cu V. Visianunt Rchb. fil. ic. germ. vol. 20 tab. 23,
dupä iconografie §i descriere; insä se deosebe§te de acesta prin brae-
teele sale caracteristice li &ode desvoltate, lar nu de lungimea florilor
§i. pestetot cu indument tomentos alb.
V. Thapsus L. spec. p. 252; Benth. in DC. prodr. 10 p. 225;
Boiss. fi. orient. 4 p. 301. V. Schracteri Mey. chlor. hanovr. p. 326
(1836) ; Koch. syn. p. 586; Rchb. ic. germ. vol. 20 tab. 16; Schlechtd.
et Lang. IL v. deutsch. vol. 17 fig. 1611. Vulg. C6det-vacei. Coro-
vaticd. Luminaria. di Iulie, August. Locuri uscate, petri§iuri, c6ste;
In regiuuea montan'ä subalpinä inferiòrä. Predeal, Azuga, Bu§teni ;
Brolteni pe Bistrita §i. pe Neagra.
V. thapsiforme Schrad. monogr. verb. 1 p. 21 (1813) ; Koch
syn. p. 587; DC. prodr. 10 p. 226; Rchb. ic. germ. 1. c. tab. 17;
Boiss. fl. or. 4p. 301 exclus. synon. ; Schlechtd. et Lang. I. c. f. 1612.-
(3' Iulie, August. Locuri tari, uscate, inculte in regiunea dealurilor
Valea Cernei ; Craiova pe la Simnic ; Mônästirea Horezu, Bistrita ;
Neam tu.
V. phlomoides L. spec. p. 253; Koch syn. p. 587; DC.

prodr. 10 p. 227; Rchb. je. germ. 1. c. t. 18 fig. 2; Boiss. fi. or. 4
p. 301 exclus. synon.; Schlechtd. el Lang. fi. v. deutsch. 17 fig. 1613.
V. rugulosum Willd. enum. 1 p. 224. cr Iulie, August. Locuri tari,
uscate inculte, din regiunea subalpinä inferióeä. ping. In bitä regiunea
cämpiilor; specie vulgar. (V. Thapsus Grec. enum. p. 43 et V.phlo-
rnoideg Grec. loc. cit.). Severin; Tismana; Tirgujiul; Minnie, Coziea ;
Craiova, Stolnici ; Bucure§ti, Buftea, Peri§i; Cdlimäne§ti ; Campulung ;
Predeal ; Comana ; Foc§iani ; Mangaliea.
(3. nemorosum Rchb. icon, germ. vol. 20 tab. 20. V. nemorosum
Schrad. monogr. verb. p. 29, avênd foile oblungo-lanceolate §i scurt
decurente. Pädurea Comana.
V. montanum Schrad. hort. goett. fasc. 2 P. 18 t. 2; Koc.11
syn. p. 587; DC. prodr. 10 p. 226; Rchb. ic. germ. 1. c. tab. 21.
d' Iulie, August. Poalele dealurilor, petri§i cu iérbd. Calimane§ti; Bu-
curelti, Heresträu.
V. crenatifolium toiss. diagn. pl. or. ser. 1 p. 51 (144) ; 8
Benth. in DC. prodr. 10 p. 227; Boiss. fi. orient. 4 p. 302. ç3 iViaiu

tulle. Locuri inculte glareeise, petrèse sau argilóse. Galati pe lingä so-
sétia despre Reni aprópe de Prut ; in Dobrogea frecuent : Mein spre
Greci ; Alibeichioi §.1 la poalele muntelui Consulu ; pe la Gargalic,
Periclie, Constant&
* Bastarp : florile sesile solitare.
7. V. pulchrum Velen, fi. bulg. p. 409 (1891). V. danubiale
(XV. phlomoidi-austriacum) mili olim, in herb. (an Simkov. enum.
transs. p. 413?). d Iunie, Iulie. Locuri aprice pe ling5 calea de la
MemAstirea Coco§i spre Isaccea in Dobrogea (ann. 1885 lunie legit.).
Este Verbascul ce 'I am comunicat regretatului confrate Bubela.
din Wsetin de care face mentiune I. Velenovsky autorul Florei bulgare.
Blatarokli : florile lung pedicelate solitare in racemit laxä.

s. V. Blattaria L. spec. p. 254; Koch syn. p. 589; Benth. in
DC. prodr. 10 p. 230; Rchb. icon. germ. vol. 20 tab. 32; Schlechtd.
Lang. deutsch. vol. 17 fig. 1623 optimè. Iunie, Julie. Live4i pe
cftmpuri, dealuri §i pe la drumuri. Carac51; Curtea-de-Arge§i; Campu-
lung; Comana; Bucure§ti (Grec. enutn. p. 43); Slänic, Väleni; Tecuci;
Birlad; Ia§i ; Neamtu.
(3. blattariforme. V. blattariforme. Griseb. ¡ter. hung. n. 150
(1852); Heuff. enum. banat p. 131; Neilr. diagn. p. 93. V. repandum
Griseb. spicil. mine]. 2 p. 41 - non Willd. ap. Benth. in DC. prodr. 10
p. 230. Diferd de precedenta prin foile sale mai anguste, cele infe-
ri6re sinuato-subpinaliftde, laciniile acestora si marginea celor supe-
rielre nAnunt §i dens crenato-dentate; racema adesea subpaniculat-
ramificatä, ramurile bétòse; florile mai mici. Locuri cu iérbl, 1ive4i.
Curtea-de-Arge§i ; Topoloveni; Bucure§ti, Buftea, Perki; Comana; in
Dobrogea pe la Bairamdede etc.
§ 2. Lychnitis Benth. Tóte anterele aproximativ egale, reniforme,

bazifixe.
Lichnitokli : florile fasciculate, pedicelele uniflore mai lungi
de dit caliciul, racemá unica sau cu ramificatif.
* Lana filamentelor alba sau
9. V. speciosum Schrad. hort. goett. fasc. 2 p.22 t. 16 (1811);
ejus monogr. verb. 2 p. 12 (1813); Koch syn. p. 588; Benth. in DC.
prodr. 10 p. 236; Rchb. ic. germ. vol. 20 tab. 25; Boiss. fi. orient. 4.
p. 325; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. vol. 17 fig. 1616. d Iunie-
August. Campuri, pirl6ge de artituri, tuferke, margini de padure, dru-
VERBASCACEA 427
muri; frecuent in regiunea cOmpiilor. Vérciorova, Severin ; Craiova ;

Segarcea; Pite§ti ; Titu; Ciocrme§ti, Peri§i, Buftea, Bilneasa, Bucu-
re§ti; Comana; Ploe§ti, Buda.
V. pulverulentum Vill. dauph. 2 p. 490 (1787); Benth. in
DC. prodr. 10 p. 237; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 551; Boiss. fi. orient. 4
p. 322. V. floccosum W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 79 (1799); Koch
syn. p. 588; Rchb. icon. germ. vol. 20 tab. 26 optimé; Schlechtd. et
Lang. fi. v. deutsch. vol. 17 f. 1617. di lunie, hue. Cóstele mun-
tilor, locuri deschise. VOrciorova.
V. Kanitzianum Simk. et Walz. magyar. növen. lap. 2
p. 148 (1878); ejus enum. pl. transs. p. 414, solum nomen.d' Iulic,
August. (leiste mica§istice, §isturi calcare in regiimea montang infe-
riórd. Lainici; CAineni ; Muntele Coziea; Cdmpulung; Rucà'r la Valea-
Muierei spre Pajerea; Azuga, Bu§teni, Sinaia; Bro§teni pe Neagra §i
pe Barnaru.
V. Lychnitis L. spec. p. 235; Koch syn. p. 588; DC. prodr. 10
p. 237; Rchb. icon. germ. vol. 20 tab. 27; Schlechtd. et Lang. deutsch.
vol. 17 f. 1618; V. pulverulentum M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 160 - non Vill.
Iunie - August. Locuri uscate sau petr6se deschise. Cdmpina; Bdr-
bo§i; Birlad la Crangu ; Tirgu-Frumos spre Cotnari ; M6ndstirea Neamtu
(Grec. enum. p. 43); Bro§teni pe malurile Bistritei.
V. Pseudo-Lychnitie Schur enum. transs. p. 483 (1866).-
d' Iunie- August. Cdmpuri, locuri aprice necultivate. Giurgiu spre
Oddile-Arsache i Malu-de-jos; Galati p'intre vide despre Bdrboli pc
la Tioina i cdtre File§ti.
Fi-va oare un bastard din V. orientale §i V.Lyclotitis, dupd cum
presupune Schur 1. e., sau o specie permanentä?M indoese de ori,
ginea sa hibridd, mai cu seamd pentru anotivul cd in regiunea
citate nu se observd existe*. lui V. Lychnitis ; cu tele acestea,
prin ldna alba a filamentelor sale( !), apartin e de drept in grupa
acestui.
V., banaticum Schrad. monogr. verb. 2 p. 28 (1823):

Rochel rar. banat. fig. 38; Rchb, icon. germ. vol. 20 tab. 37; Heuff.
enurn. banat. p. 130; Neilr. diagn. p. 91. Iunie-August. Mici
tuferir §i pe lingd drumuri. Vésrciorova, dealu Stirminei, dealurile de
la Orevita §i Vinjiu in Mehedinti ; Dobrogea pe la Isaccea, Coco§i,
Tusla, Mangaliea.
48 CONSaCTM SISTEMATIC
** Lana filamentelor violacee sau purpurie.

V. orientale M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 160 (1808) et in vol. 3
p. 154 (1819), Boiss. fi. orient. 4 p. 330. Iunie -August. Locuri
aprice inculte. Dealurile Orevitei §.1 Vinjiului; Ciocane§ti, Buftea, Chi-
tila, Bucurelti; Comana; Galati ; Dobrogea pe la Gargalic, Periclie etc.
Ceea ce trebue sa caracteriseze in special pe acest Verbasc, com-
parativ cu V. austriacum Schraderi, este indumentul dens tomentos
albo-cinereu al fatei inferióre a foilor, aia precum se observa la spe-
cimenele autentice din Rusiea(!), dup6 cum seninaléza. Boissier (I.c.)
§i dup6 cum exista la specimenele nóstre de la Orevita §.1 mai ales la
acelea de la Galati. Insa, acela§i indument la specimenele cele lalte,
de §.1 tot astfel de dens, este de aspect verde ceva mai palid, ceea ce
corespunde cu V. orientate (M. Bieb.) descris de Koch syn. p. 589 §i
alti autori.
V. austriacum Schrad. monogr. verb. 2 p. 22 (1823) ; Rcbb.
icon. germ. vol. 20 tab. 20. V. virens Host fi. austr. 1 p. 291 (1831).
V. orientate var. austriacum Koch syn. p. 589; Schlechtd. et Lang. fi.
v. deutsch. vol. 17 f. 1621. V. orientate 1. temui-tomentosum Lindem.
cherson. p. 43 vol. 2. Iunie - August. Dealuri, campuri la lo-
curi aprice ; specie comuna. Severin; Balce§ti; Horezu; Minnie ; Stol-
nici; Bucure§ti; Perii, Ploe§ti ; Vaslui; Ia§i.
>.< V. Blattari-austriacum.Caul cilindric neted glabru sau gla-
brescent, in partea superióra paniculat ramificat; foile subtiri glabre,
doar pe pagina Ion inferiórá abia cu cativa peri stelati, cele (le jos
oblung- lanceolate, putin acute i cu baza prelungita in petiol, cele
medif ovate sau eliptice scurt §i lataret atenuate in petiol, cele supe-
rióre sesile, tóte subsinuate §.1 crenato-dentate. Totul 'Ana aci aduce
mult ea V. Blattaria L.; insa panicula §i florile intocma ca la TT. aus-
triacum. Locuri inculte §.1 cu pärintil sbi impreuna. Bucurelti.
V. nigrum L, spec. p. 253; Koch syn. p. 588; DC. prodr. 10
p. 238; Rchb. icon. germ. vol. 20 t. 28; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 17 f. 1619. d' Iunie -Septembre. Pe IMO päduri, cram-
guri, poeni, liveli, din regiunea montana pang prin regiunea campii-
lor. Baea-de-Arama, Clo§ani ; Tirgujiul ; Rimnic ; Curtea-deArge§i,
Corbeni ; Campulung ; Predeal, Bu§teni, Sinaia ; Slänic ; Ciocane§ti,
Buftea (Grec. enum. p. 43); Comana ; Poeni la Lunca-Tigäne§ti; Ba-
ca(' ; Piatra ; Neamtu (Chan. exic. !) ; Tirgu-Frumos spre Cotnari ;
Brolteni.
p. thyrsoideum. V. thyrsoideum Host, fi. austr. i p. 287 (1827).
trE1tI3A8cAcEA 429
Inflorescenta formkä paniculá ramcísii, ramurile lungi 0 erecte, forte

de märime ca cele de la forma lipid ;
y. perramosum Borb. exsic. ! Panicula fórte ramificatä ovoidee,
florile mai micutele. Comana ; Buftea.
8. leucanthum. Tirsä racemicä, florile märicele albe. Pe Suha-
mare, pe la cätunu Väleni-Stäniparei.
X V. nigro-Lychnitis Schied. pl. hybr. p. 40 (1825) ; Koch syn.
p. 592; Rchb. icon, germ. vol. 20 tab. 43. V. Schiedeanum Koch
taschenb. p. 371. V. nigrum y. ovatuin Koch syn. ed. 1 p. 514.
In regiunea montanä. 011nelti ; Buceci prin valea Babelor jos.
V. glabratum Friv. in flora ann. 1836 vol. 19 p. 14; Boiss.
it orient. 4 p.329 ; Velen, fi. bulg. p. 416. V. leiostachyon Griseb. spicil.
rumel. 2 p.43 (1844) ; Neilr. diag. p. 92. V. Ilornemanii Wierzb. in Rchb.
ic. germ. vol. 20 tab. 35 (1862). dMaiu- August. Poeni, mici tuferile,
poale de 'Mud pe c6stele muntilor la locuri petróse. V8rciorova ; dealu
Stirminei ; valea Jiului pe la Lainici §i Mina ; valea Oltului de la
Coziea in sus, fórte mult.
p. Brandzae. V. Brandzoe Franchet in Br. prodr. p. 347
(1883). Diferä de forma genuinä numa prin pedicelele sale florale
filiforme 0 mult mai lungi : 15 - 18 nun lungime; pe cind la cel d'intdiu
pedicelele sunt scurte : 5-7min lungime. Valea Oltului in consortiu
cu legitimul, nu tocma trecuent.
d. Blataroidei : florile soltare sau in dichaze axilare, consti-

tuind racemä laxiflord, pedicelele lungi.
V. ambiguum. Caule robust inalt, de pe la meliloc
ramificat., ramurile fórte lungi , erecte §i in pärtile inferióre ro-
§ietice, fin 0 dens sulcate, cu fórte putini §1 rari peri, tot ast-fel 0
pe fate inferiórä a foilor ; portiea racemicl dens pArets5.0 viscidulä,
peril simpli neglandulari ; foile ovato-oblungi sau ovat-triangulare de
un verde inchis, concolore, cu totul glabre pe fate lor superb:VA, cele
inferióre lungi §i petiolate, cordate, obtuse 0 fórte expresiv crenate,
cele medil 0 superióre diminuande, sesile, cordato-amplexicaule 0 la
o lature putin decurente, marginea este crenatä sau crenato-dentatä ;
racemele fárte lungi, laxiflore 0 tirsoide : la axila fiecärei bractee cite
dou6 peduncule : unul unifior egalind sau intrecènd cu putin lungimea
bracteei sale, cel lalt cu mult mai lung, bibracteolat §i trifior in cim4
dichascl laxa mal tnult sau mai pufin in deplina desvoltare; pedicelele
la origine sunt glabre, apoi dens acoperite cu peri simpli visciduli ne-
glandulari pinä §i tot caliciul; corola amplii, explanatä, are litnbul
Grecescu D. Dr. C4 e24. 30
4:10 CONSPROTErt StSMATIC
de un rogiu-violet inchis, tubul galben, peste tot glabrä i doar

per6sa pe faja inferiórä catre baza; lana filamentelor purpuriu-in-
chisa, anterele egale, reniforme, bazifixe; capsula p6r6sä. Prin
livedi de fin. Chitila pe ling gara. In 1893 Maiu 20.
Inca din anul 1880, aprépe pe fie-care an, ierborizez prin loca-
litatea cited gi pina in anu11893 n'ani mai intalnit un Verbase de felul
acesta, ci numa asta data i numa aci, ceea ce ma face sa cred c'ä
este de origine bastarda. Prin corola sa tine de V. phceniceum, prin
forma foilor sale, de gi apr6pe peste tot glabre, tine de V. nigrum; insa
intre aceste douë caractere se ivesc alte caractere cé nu apartin nici-
unuia din aceste douè specii: constitutiea particulara a racemelor, peril
simpli visciduli neglandulari i ramificatiea sa.
20. V. phovniceum L. spec. p. 254; Koch synops. p. 589; DC.
predr. 10 p. 242; Rchb. icon. germ. verb. tab. 31; Boiss, fi. orient 4
p. 346; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17f. 1662.-3' Maiu, Iunie.
Livedi, crangulete, pe linga pä'duri (Grec. enum. p. 43). Severin, Baea-
de-Arama ; Tirgujiul ; Craiova ; Curtea-de-Argegi ; Corbeni ; Pitegti ;
Stolnici; Turnu-Magurele; Giurgiu, Bäneasa, Comana ; Bucuregti ; Cio-
canegti, Chitila, Buftea, Ploegti; Birlad ; Vaslui ; lagi; Botogiani.
LXIX. SCROPHULARIACEX Lindl. nat. syst. p. 288 pr. p.

Sect. L Anterele avend baza obtuza, rotunda, nemucronatä.
Trib. I ANTIRRIIINEX, Apertura corolei ca doii infläturl forni-
cate,corola personata, baza ventric6sa sau pintenata ; capsulaporicida.
1. ANTIRRHINUM Tournef inst. p. .r66.
I. A. Orontium L. spec, p. 860; Koch synops. p. 598; DC.
prodr. 10 p. 290; Rchb. je. germ. vol, 20 tab, 57; Boiss. fi. orient. 4
p. 385; Sclilechtd. et Lang. fi. v. deutsch. vol. 17 f. 1673. C)
Petrigiuri, locuri uscate Cu iérba. Stolnici in lunca Cotmeanei (Grec. in
I3r. prodr. p. 351).
A. 1/121j1111 L. spec. p. 859. Vulg. Gura-leului. Gura-mont-
nului. 2i, Iunie, Iulie. In horticultura, förte vulgarizará; accidental
spontaneu.
2. LINARIA Jirss. gen. p. 120
I. L. vulgaris Mill. dict. n. 1 (1785); Koch syn. p. 602; DC.
prodr. 10 p. 273; Rchb. je. germ. vol. 20 p. 64 f. 2 ; Boiss. fi. orient. 4
p. 372; Schlechtd. et Lang. El. v. dents& vol. 17 f. 1690. Antirrhinum
SCROPIlul,ARIACEN 431
Linaria L. spec. p. 858; Sturm. deutsch. fi. h. 18. A. ylandulosum Lej.

fl. spa p. 320. Vulg. Gura-nalei. Linarita. '2f. Maiu-
Septembre. Live4i, grädini, drumuri, garduri, pe lingá päduri; förte
comunä (Grec. enum. p. 44). Vèrciorova, Severin ; Craiova; Oläne§ti,
Rimnic; Curtea-de-Arge§i; Cioane§ti , Chitila, Buctire§ii ; Predeal,
Azuga, Sinaia; Campina, Brebu; Piatra, MCmästirea Neamtu (Chan.
exssic.); Vaslui, Boto§iani, Agafton; Fälticeni, Sasca, Cornu-Luncei.
p. glaberrima Schur enum. transs. p. 490 (1866). L. intermedia
Schur cest. bot. zeit. ann. 1858 p. 278 sed nomen glaberrima melius.
Pretutindeni färä peri glandulari. Adesea cu prima In societate, ceva
mai frecuentä.
L. hybrida Schur enum. transs. p. 491 (1866). L. Bieber-
steinii Auct.transs.nonull.-non Bess. cujus stirps littoralis caulis hirtis
prwdita. 2. Iulie.,Livedi, poale de munti pe la drumuui. Predeal
Az uga, Bu§teni.
L. italica Trey. in acta acad. leopol. car. 13 p. 188; Koch
syn. p. 602 ; DC. prodr. 10 p.272; Rchb. ic. germ. 20 tab. 64; Schlechtd.
et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1689. Antirrhinum genistcefolium Vill. -non L.
Linaria linifolia Rochel rar. banat. fig. 47 (1828) -non Chav.-7f. Iulie,
August. Pe dealuri prin mici tuferile. Craiova; Stolnici (Grec. in Br.
prodr. p. 352); Topoloveni pe dealurile de la Valea Cacovei; Ione§ti.
[3. concolor. L. coneolor Griseb. spicil. 2 p. 21 (1844). L. genisti-
folia a. angustitolia Schur enum. transs.p. 490. L. salsa (italica-genis-
tifolia) Borb.
L. genistifolia Mill. diet. n. 14 (1875); Koch syn. p. 160; DC.
prodr. 10 p. 275; Rchb. ic. germ. 20 tab. 65; Boiss. fi. orient. 4 p. 377
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1688. Iunie, Iulie. Cam-
puri, pe la drumuri, pe linga holde mal ales In partaa danubialti.
ciorova, Severin; Craiova ; Leurdeni, Topoloveni; Giurgiu, Oddile-
Arsache, Bä'neasa ; Sloboziea, Fete§ti ; Buz6u, Monteoru; Galati ; Do-
brogea pe la Mä'cin, Babadagh, Constanta, frecuentä.
chloraefolia Rchb. germ. exc. p. 374 (1830); ejus icon. germ,
vol. 20 tab. 66; L. nervosa Baumg. mant. p. 62 (1846). Formä robustá.
ca foile dense §i late, florile chiar iniru-atva mai märicele, insä mai
mid de ca ale celui urnAt6re. Prin aceleali localitäti cu speciea.
L. dalmatica Mill. dict. n. 13 (1785); Baumg. en. transs. 2
p.205; DC. prodr. 10 p. 275; Rchb. ic. germ. 20 tab. 65; Boiss. fi. or. 4
p. 376 exclus. variet. .Antirrhinum dalmaticum L. spec. p. 857.
482 CONSPECTUL StSTEMATIC
21. Iunie, tulle. Cämpuri la locuri necultivate, prin vil, grane. pe la

drumuri, in regiunea centralä si in tea submontanä inferiárit. Craiova;
Rimnic ; Comana ; Ciocänesti, Buftea, Chitila (L. y nisti-
folia Grec. enum. p. 44-non Mill.)
(3. franssilvanica Schur enum. transs. p. 490 (1866). Caulul de
110- 80 cm inältime, putin viguros, insä ramos, ramurile intinse lungi

cam deflexe; foile nu dense, "änguste, ängust-lanceolate, acuminate,
cordato sesile; racemele laxe i florile putintel mai mici, adesea palide.
Pe laturile muntilor prin mici päduri sau pe la poale de päduri. Tis-
mana ; valea Oltului de la Coziea In sus si pe la Stänisioara, fre-
cuentd. Pe cat se vede acéstá forma ocupä cu osebire regiunea sub-
montana a Olteniei in Româniea.
Obs. Forma typicä a acestei specie trebue cäutatá in exempla.-
réle ce au caulul viguros si erect, la via piramidat-ramificat, ramurile
destul de robuste nu prea lungi, arcuat ascendente; foile dense si late,
florile mari galbene viteline. insä, de la forma acésta i pink la forma
p. transsilvanica Schur, cu foile kirte änguste, existá specimene de
forme destul de variate prin lätimea foilor i amplitudinea ramificatiei.
L. minor Desf. fi. atl. 2 p. 46 (1800); Sturm deutsch. hef. 70;
Koch syn. p. 599; DC. prodr. vol. 10 p. 287; Rchb. icon. germ. 20
tab. 61; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 f. 1678. Antirrhinum minus
L. spec. p. 852. GJ Iunie - August. Pe pruntisiuri in lunca
Pe apa Neamtu la Neamtu (Chan. exsic. Grec enum. p. 44); pe lunca
Moldovei despre Malin in Suceava si la Roman.
L. spuria Mill. dict. n. 15 (1785); Sturm deutsch. fi. her. 70;
Koch syn. p. 599; DC. prodr. 10 p. 268; Rchb. icon. germ. 20 tab. 59
f. 2; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1667 optimè. Antirrhi-
num spurium L. spec. p. 851; Oymbalaria spuria Baumg. en. transs. 2
p.209. 0 Iunie- August. Pe còstele muntilor in pärtile de jos la
locuri sist6se. Clciulata, CAlimänesti; Slänicu din Prahova.
L. Elatine Mill. diet. n. 16(1785); Sturm. deutsch. fi. heft. 70;
Koch syn. p. 599; DC. prodr. 10 'p. 268; Boiss. fi. orient. 4 p. 366;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1675 optimè. Antirrhinum. ela-
tine L. spec. p. 851; Auct. fi. dan. tab. 426. Elatine hastata Mcench
meth. p. 524 (1794). Cymbalaria el atine Baumg. en. transs. 2 p. 208.
Iunie -August. Aräturi, pirlóge de aräturi, miristi, pe la gardnri,
clrumuri, vil. Cerneti, Dumbravita ; Drägäsiani, Rimnic ; Cioeänesti
(Grec. en. p. 44), Buftea, Chitila ; Ploesti, Campina,
SCROPHITLARTACEE 433.
Trib. II. GRATIOLEX. Corola avend tubul lung li campanulat

deschis, apertura nefornicata, baza nepintenatä, limbul fórte scurt;
capsula septifragä.
3. SCROPHULARIA. Towne/ inst. p. 1'66.
I. S. alata Gilib, fi. lithuan. p. 127 (1781); Rchb. ic. germ. 20
tab. 51; Boiss. fi. orient. 4 p. 399. S. Ehrhartii Steven in ann. nat.
hist. 5 p. 3 t. 1 (1840); Koch syn. ed. 2 p. 593; Schlechtd. et Lang.
fi. v. deutsch. 17 fig. 1625. S. aquatica Koch syn. ed. 1 p. 515 et Auct.
nonnul. -non L. Vulg. Iérb4-négrei. '21, Iunie, Iulie. Prin locuri ude,
mIktini, stufärit Pe Colentina la Chitila (Grec. in Br. prodr. p. 349) ;
Curtea-de-Arge§i pe la Curboreni; Vulcana pe la Mônästirea Bunea.
S. nodosa L. spec. p. 863; Sturm deutsch. fi. h. 23; Koch
syn. p. 593; DC. prodr. 10 p. 309; Rchb. je. germ. 20 tab. 53; )3oiss.
fi. orient. 4 p. 399; Schlechtd. et Lang. I. c. fig. 1624. Vulg. Branca.
BnInca-porcului. Buberic. .Frunzel-de-bubdrea. lérbei-négra. Urzka-
négrd. if. Iunie, Iulie. Prin päduri, locuri umede umbròse, garduri;
specie comunä. Cerneti pe dealurile Iorgutovei li pe la Dumbrävita,
FIinova, Stirmina; Pite§ti ; Cämpulung , Rucär, Valea-Muierei; Co-
mana ; Neamtu (Chan. exsic); Bro¡teni.
S. Scopoli Hoppe in Pers. syn. 2 p. 160 (1807); Koch syn.
p. 594; DC. prodr. 10 p. 308; Rchb. icon. germ. 20 tab. 54; Boiss. fi.
orient. 4 p. 395; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 fig. 1627. S. auri-
culata Scop. earn. 1 p. 446 tab. 1 (1772)- non L. S. glandulosa W. et
Kit. rar. hung. tab. 214 (1812). S. Scorodonia Host. fi. austr. 2 P. 204.
04 Iulie, August. Päduri, locuri uscate §istóse sau därämäturi, gar-
duri rurale (Grec. in Br. prodr. p. 349). Valea Tesnei; Lainici ; Ho-
rezu ; Rimnic, Stäni§ioara; Cämpulung ; Bu.lteni, Predeal; Campina ;
Titu; Gara de la Ciulnita in Ialomita ; Neamtu (Chan. exsic. et Grec.
enum. p. 43); Bro§teni pe Neagra §i pe Barnaru.
Ç. subdpina. Caul inalt, ca de un metru, fórte viguros, expresiv
tetragonic, de un ro§iu-1nchis sparsiu §i m6nuntel Oros; foile ample,
glabre, ovate profund-cordate, cele inferi6re larg crenate, crenele ti§ior
bi-tridentate, panicula putin expansä ; &rile mari §i de colóre ro§iu-
luchisk' intensä. In regiunca subalpinä pe lingá päduri. Predeal prin
valea Rò§novei.
S. rupestris M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 79 (1808); DC. prodr. 10
p. 315; Ledeb. fi. ross. vol. 3 p. 221. S. variegata T. rupestris Boiss. fi.
orient. 4p. 417. S. pulverulenta Janka sec. Br. prodr. p. 349 (1883).-
Vix S. lasiocaulis Schur in herb. transs. synon. S. rupestris Schur en.

transs. p. 486. 7.1, Iulie, August. Prin fisurile stâncilor abrupte.
Valea Oltului la Bivolari pe Masa-lui-Traian ; pe malurile §istóse 0 pe
prundkiul Prahovei la BRteni, frecuenta.
Planta nòstra, in te)te privintele, este exacta' cu spec imenele de
acest nume din Rusiea caucazica de la Derbent, datorite confratelui
A. Becker din Sarepta. Serophularia lasiocaulis Sc hur et Auct. transs.
recent. nu difera de cal ca este mai 'nälticica, are foile cam pinatisecte
0 indumentul de perkiori hirti mai dens ; Ile cänd la forma cauca-
ziana 0 cea de la noi foile sunt dentato-sublaciniate 0 indumentul
consistand din perkiori pulverulenti sporadici.
GRATIOLA L. gen. n. 29.

I. G. officinalis L. spec. p. 24; Koch syn. p. 595; DC. prodr.
vol. 10 p. 404; Rchb. ic. germ. 20 tab. 56; Schlechtd et Lang. fi. v.
deutsch. 17 f. 1666. Vulg. Mila-Domnului. Milostiva. Veninarig.
4. Iulie, August. Locuri umede, prin lunci 0 zav6e, §ianturi, gropi,
m160ini ; fiírte comunä. (Grec. enum. p. 44). Severin; Clo§ani, Pade0 ;
Tirgujiul ; Craiova; Rimnic; Turnu-Mdgurele; Pite0i ; Vultureanca ;
Ga. e§li ; Titu , Ciocane0i , Chitil a , B ucure0i ; Comana ; Câmpin a,
Brebu ; Galati ; Neamtu (Chan exsic.), Piatra ; Bro§teni pe Neagra,
Falticeni pe linga iazul Ciolsacilor.
DIGITALIS L. gen. n. 758.

I. D. lanata Ehrh. beitr. 7 p. 23 (1792); W. et Kit, rar. hung. 1
tab. 74 (1808); DC. prodr. 10 p. 450; Rchb. ic. germ. 10 tab. 72;
Boiss. fi. orient. 4 p. 430. cs Iunie, Iulie. Câmpuri, la locuri cam
nasip6se aprice deschise. simian, Hinova; Severin ; Craiova; Bäneasa,
Comana; Titu, Ciocane0i, Chitila; Ploe0i, Baicoi (Grec. enum. p. 44) ;
Dobrogea.
2. D. ambigua Murr. prodr. gcetting. p. 62 (1770) ; Rchb. ic.

germ. 20 tab. 69; Velen, fi. bulg. p. 423. D. grandifiora Lam. fi. fr. 2
p. 332 (1778) ; All. fi. pedem. 1 p. 70 (1785) ; Koch syn. p. 598 cum
variet. DC. prodr. 10 p. 450; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1668:
D. (Arden= Jacq. fi. austr. 1 p. 36 (1773). Vulg. Degetarild. na-
clei. cif, Iunie, Iulie. Prin paduri: se intinde din regiunea campiilor
pina in regiunea montana. Vérciorova; dealurile Cernetului 0 pe Stir-
mina ; Baea-de-Arama ; Tirgujiul ; Lainici ; Rimnic ; Curtea- de-Arge0,
Corbeni; Cämpulung ; Sturzeni ; Dimbovicioara ; Predeal ; Campina ;
SCROPHULARIACE/E 435
Valeni (D. grandiflora Grec. enum. p. 44); Ciocanelti, Buftea, Mogo-

§liea ; Tirgu-Ocnei ; Neat* (Chan. ex.sic.) ; in Suceava pe Stanilioara
despre leste; la Bro§teni pe Neagra, pe Bistrita li la gura Barnarului,
fórte multä; Birlad; Vaslui la schitul Rafaila; Iali, Birnova.
D. purpurea L spec. p. 866. Vulg. Degetarifel. Prin gra-
dini, vulgarizatii.
Trib. M. VERONICE2E. Corola avdnd tubul Mae scut) Imbul larg,

explanat; capsuld bivalvä.
0. VERONICA L. gen. U. 25.
A. Perenice sau perenante.

§ 1. Changedrys : raceme laxiflore axilare ; tubul corolei f6rte
scull, limbul larg, explanat.
* Caliciul 4 -partit, laciniile aproximativ egale.
L. V. scutellata L. spec. p. 16; Sturm deutsch. fi. h. 58; Koch
syn. p. 603; Rchb. ic. germ. 20 t. 82; Schlechtd. et Lang. fi. deutsch. 17
r. 1633. 21. lunie - August. Locuri umede prin stufuri balt6se. Cor-
beni in Arge§i; termil Brate§iului la Galati ; Hangu in distr. Neamtu ;
Suceava prin lunca de la Sasca §i Cornu-Luncei.
V. Anagallis L. spec. p. 16; Koch syn. p. 603; DC. prodr. 10
p. 467; Rchb. icon germ. 20 tab. 81; Boiss. fi. orient. 4 p. 437;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1634. J. Maiu - August. Lo-
curi paludice. Bro§teni, Strahaia ; valea Circinovului la Topoloveni;
Vulcana ; Predeal ; Bucure§ti pe Colentina ; Comana; Galati; Bro§-
teni pe Neagra.
13. tenella Rchb. ic. germ. I. c.; Koch syn. 1. c. V. tenella Schmidt
fi. bohem. cent. I p. 14 (1793). De tale gracila, foile apr6pe cu totul
intregi. Comana spre tiubei ;
y. anagalloides Rchb. icon. germ. 1. c. ; Koch I. c. V. anagalloides
Guss. pl. rar. 5 tab. 3 (1826); Boiss. fi. orient. 4 p. 437, avdnd foile
lanceolato-lineare §i capsula elipsoidä, la virf Mile putintel emargi-
natä, caractere prea subtile li falaciòse pentru a constituí o specie
proprie. Lunca Craiovei spre Balta-Verde; Comana ; Dobrogea prin
Stura'riea Täbä.cariei la Constanta.
S. aguatica Bernh. fiber pflanz. p. 66; Koch I. c. F6rte gra-
eila, foile lanceolato-lineare, capsula cum la forma specifica. Galati,
prin zavoiul de salciT din padurea Dimiea linga Prut, frecuenta.
V. Beccabunga L. spec. p. 16; Sturm deutsch. fi. h. 12 ; Koch
syn. p. 603; DC. prodr. 10 p. 468; Rchb. icon. germ. 20 t. 80 ; Boiss.

fi. orient. 4 P. 438; Schlechtd. et Lang. 1 v. dentsch. 17 f. 1635.
Vulg. Bobovnic. Bobílnic. Bribovnic. Pribolnic. 2f, Maiu- August. Pe
la isvòre, pèriuri, vir6ge; specie comunä (Grec. enum. p. 44). Baea-
de-Aramä.; Tirgujiul ; Curtea-de-Arge0, Campulung, Conte0i ; Vul-
cana ; Predeal, Bu0eni ; Turnu-Mägurele; Giurgiu, Comana ; Bucu-
re0i; Galati; Mônästirea Neamtu (Chania exsic.) ; Bro0eni;
V. urticifolin Jacq. fi. austr. 1 p. 37 tab. 59 (1773); Lin, fil.
suppl. p. 83 (1781); Sturm deutsch. fi. h. 58; Koch syn. p.603; DC. prodr.10
p. 474; Boiss. fi. orient. 4 p. 448; Rchb. ic. germ. 20 t. 82; Schlechtd.
et Lang.fl. v. deutsch.17 f. 1636. V.latifoliaScop. fi. earn. 1 p. 13 (1772).
Lam. fi. fr. 2 p. 441; A. Kern. cester. bot. zeit. 1873 p. 367. Vulg.
21. Iunie - August. Paduri in regiunea mon-
tanä. 0 a dealurilor mari. Craiova; Oläne0i, Cälim äne0i, Stäni0oara ;

Curtea-de-Arge0 ; Corbeni ; Câmpulung, Nämäe0i (V latifolia Lam.
Grec. enum. p. 44) ; Dimbovicioara; muntele Léota; Sinaia, Bu0eni,
Predeal ; Câmpina ; Väleni (Grec. I. c.) ; Hangu subt Ceahlau ; Rar6u.
V. Chamsedrys L. spec. p. 17; Sturm deutsch. fi. h. 58; Koch
syn. germ. p. 603; DC. prodr. 10 p. 474; Rchb. icon. germ. 20 t. 83;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1637. Vulg. qiopirlikl.
Aprilie - Iunie. Prin live4i, tuferi§e mgnuniele, pe linga päduri
drumuri ; plantä comung (Grcc. enum. p. 44). Severin; Baea-de-Ara-
mä ; Tismana; Tirgujiul; Curtea-de-Arge0, Corbeni; Conte0i, Gam-
pulung ; Sinaia, CAmpina, Väleni ; Bugu; Alexandriea ; Comana; Bu-
cure0i, Chitila, Ciocane0i; prin Vrancea ; Piatra, Near* ; Birlad ;
Ia0; Tulcea.
V. montana L. spec. p. 17 ; Sturm deutsch. fi. h. 58; Koch syn.
p. 604; DC. prodr.10 p.475; Rchb. icon. germ. 20 t. 84; Schlechtd. et
Lang. fi. V. deutsch. 17f. 1638.-- Iunie- August. Päduri, prin fäget
§i brädet in regiunea montanä subalpinä. Muntele Ghilu Jipu in Ar.
ge0; Buceci pe la Sinaia (Grec. enum. p. 44); Bu0eni, Predeal.
V. officinalla L. spec. p.14; Sturm deutsch, fi. h. 58; Koch
syn. p. 604; DC. prodr. 10 p. 472; Rchb. ic. germ. 20 t. 85; Schlechtd.
et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1639. Vulg. Yentrilicli. 2f, Iunie,
Iulie. Prin locuri cu iérbä pe dealuri 0 pe laturile muntilor.Plaiul Os-,
liei, Tutila ; Vädeni pe dealul Miulescu la Tirgujiul ; Aninoasa in Doljiu
(leg. Saba Stefan)"; Oläne0i, Cillimäne0i 0 pe Coziea ; Conle0i, Cam-
pulung ; Sinaia (Grec. enum. p. 44), Bu0eni, Predeal ; Slánic, Vrdeni,
SCROPHIMARIACEN 437
81 V. aphylla L.spec. p. 11; Sturm deutsch. fl.1h. 56; Koch syn.

p. 604; DC. prodr. 10 p. 476; Rchb. ie. germ. 20 t. 86; Schlechtd. et
Lang. fi. v..deutsch. 17 f. 1640. V.depauperataW. et Kit. rar. hung. 3
t. 245. (1812) Iulie, August. Pe virfuri alpine. Buceci la Strunga
(V. bellidioides Grec. enum. p. 44-non L.), pe Caraimanu (Knecht.
exsic.!) §.1 Costila, Schitul-Ialomilei ; Piatra-lui-Craiu (Simk.)
V. Baumgartenii Roem. et Sch. syst. veg. 1 p.100 (1817) ;
Benth. in DC. prodr. 10 p. 476; Rchb. icon. germ. 20 tab. 86 fig. 1;
Neilr. diagn. p. 94. V. petrwa Baumg. enum. transs. 1 p. 21 (1816) ;
Rochel rar. banat. tab.21 fig. 44- non Stev. mein. societ. nat. de
mosc. 111 (1812). 71, lunie -August. Locuri petròse, micaschisturi,
in regiunea alpina. Pe Godeanu.
** Caliciul 5 - partit, laciniea a cincea scurtä, cele patru sunt
lungi §i cam egale.
V. prostrata L. spcc. p. 22; Sturm deutsch. h. 58; Koch
syn. p. 604; Rchb. icon, germ. vol. 20 tab. 87; Schlechtd. et Lang.
IL v. deutsch. 17 f. 1641 sed pessima.Vulg. C6da-tnieltdui-4. Apri-
lie - lunie. Prin locuri cu iérba, gradini, parcuri, drumuri, garduri rus-
lice §i poeni pe lingd paduri ; comund (Grec. enum. p. 44); Craiova ;
Alexandriea; Ione§ti, Vullureanca; Ciocane§ti, Chitila ; Bucure§ti; Co-
mana ; Lehliu; Sloboziea; Buzgu pe la pddurea Crangul ; Birlad ; Ia§i ;
Boto§iani.
V. austriaca L. spec. p. 17. V. dent ata Schmidt. fi. bohem. t
p. 20 (1793) ; Sturm deutsch. fi. h. 58. V. austriaca a.Ventata Koch
syn.p. 605; Schlechdt. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1642A., Maiu,
Iunie.Liveli, locuri cu iérba pe laturile muntilor. Rucär la Valea-Muie-
rei spre Pajärea.
V. multifida L. spec. p. 17, legitima ; DC. prodr. 10 p. 471;
A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1873 p. 372; sched. austr. hung. n. 925.
V. tenuifolia M. Bieb. fi. taur. cauc. vol. 1 p. 13 (1808); Benth. in DC.
1. c. Y. tnultifida var. tenuifolia Weinm. tambov. n. 8. Ariea foilor
sale mai mica de cat la formele urmätóre, laciniile §i lacinulele mai
numer6se lineare-filiforme. J. Iunie, Iulie. Prin livei. VOrcio-
rove, Severin; Craiova ; Tirgujiul ; Rimnic ; Campulung; Valeni (Grec.
in Br. prodr. p. 356); Baneasa, Comana; Bucure§ti; Ciocane§ti, Chi-
tila, Peri§i; Buzgu; Birlad ; Vaslui ; Roman ; Ia§i ; Botoliani.
p. Jacquinii. JacquiniiBaumg. enum. transs. 1 p. 26 (1816);
cli.ott. in ROM. et MI. syst. veg. 1 p. 108 (1817) et Auct. transs. pr. m.
V. austriaca Jack. fi. austr. vol. 4 P. 329 (1776)- non L. V. austriaca p.

pinnatifida Koch syn. p. 605; Ledeb. fi. ross. 3 p. 239. Ariea foilor
mai explanatd laciniile §i lacinulele anguste, dar nu linear-filiforme.
7. Bihariensis. V. Bihariensis A. Kern. cest. bot. zeit. ann.1873
p. 371, avdnd laciniile §i lacinulele foilor mai läticele de cum sunt la
cele precedente.
V. Teucrium L. spec. p. 16 ; DC. prodr. 10 p. 469 ex Benth. ;
Rchb. icon. germ. 20 tab. 88; Boiss. fi. orient. 4 p. 448 exclus. synon.
Schmidtii. V. latifolia minor Schrad. fi. germ. 1 p. 35; Koch syn.
p. 605. Live4i, tuferi§e, in regiunea dealurilor §i. a campiilor (Grec.
enum. p. 44). Vulg. ppirliyi. 21.. Maiu -Iulie. Dealurile Cerne-
tului ; Rticari, Tatomire§ti, Craiova, Rubäne§ti ; comuna Netotil in
Teleorman ; Comana ; Buz6u pe la Crangu; Sinaia ; Foc§iani ; Roman.
V. latifolia L. spec. P. 18; Sturm deutsch. It h. 58 ; Xoch
syn. ed. 2 p. 605 exclus. var. P ; Boiss. fi. or. 4p. 449. V. Pseudochamce-
drys Jacq. fi. austr. t. 60. V. latifolia major Schrad. fi. germ. 1 p. 35.
V. Teucrium A. Kern. sched. n. 922 - non L. Vulg. qiopirliyi.
21, Maiu - lulie. Livedi de fin, live4i de pomi, pe lingd pgduri, parcuri,
gradini etc. specie comund. V'èrciorova, Severin ; Craiova, Rubane§ti;

Ione§ti, Vultureanca; Vulcana; Predeal, Bu§teni ; Campina; Väleni;
Comana ; Bucure§ti, Chitita; Foc§iani ; Rafaila (distr. Vaslui) ; Tutova
pe la pddurea Tutova; Neamtu (Chan. exsic.).
p. crinita. V. ermita Kit. in Schult. cester. fi. 1 p. 27 (1814) ;
Benth. in DC. prodr. vol. 10 p. 470. Diferd numa prin bracteele sale
anguste lineare mai lungi de cat pedicelele florale a .cdrora lungime
e mai scurtd sau cam egalä cu a calicelui ; planta e ceva mai pgrósá
li racema mai indesatd cu flori. Liveli pe dealurile submontane.
Tirgujiul, Vádeni; Baea-de-Aramd, Tarnita.
§ 2. Pseudolysimachion : racemä spiciformd dens:Z*1, lungd §i ter-

minalä, purtand adesea §i raceme laterale; tubul corolei lull; cifin-
droid, limbul cam labiatiform; caliciul 4-partit.
13. V. Bachofenii Heuff. in flora ann. 1835 vol. 1 p. 253;
ejus enum. banat, p. 131; Neilr. diagn. p. 95; Rchb. icon. germ. 20
tab. 90. V. grandis Fisch ex.Spreng. n. entdeck. 2 p. 122 (1821)
sec. Nym, conspect. p. 544. Vulg. qiopirliftt. 21, Iulie, August.
Crangulete, mid tuferip §i la pärti deschise pe laturile muntilor pe-

tro§i. Wrciorova prin valea Bahnei pe la Ilovita ; Lainici; Cfilimrtne§ti,
Coziea, Golotreni förte frecuentd.
SCROPHULARIACE/E 439
Daca Veronica grandis Fisch. este inteadev6r identicä Cu V. Ba-

chofenii Heuff. atunci urmeaza a se aplica prima denumire !End an-
teriòra. Nu posedam 9.nd planta siberiana spre a decide.
V. longifolia L. spec. p.13; Koch syn. p. 606; DC. prodr. 10
p. 465 exclus. var. f3; Boiss. fi. orient. 4 p. 455. V. longifolia a. vul-
garis Koch syn. p. 605; Rchb. icon. germ. 20 tab. 93. V. elatior M.
Bleb. fi. t. c. 3 p. 8 (1819)-non Willd. enum. hort. berol. sec. Bess.
enum. p. 39 n.1294. sii. Iunie, Iulie. Liveli, tuferke pe ling paduri
la locuri cam umede. Pite§ti, Meri§ani; Giurgiu; Comana ; Tecuci
prin lunca Zeletinului ; Hui, Ia§i pe la *orogari; Tulcea, Nicoll/el.
(1 transsilvanica. Schur enum. transs. p. 498. Caule strict, ro-
bust, ca de 50-80 cent. inaltime, mènunlel canescenti-Oros, la yid
terminat in panicula de raceme de ordinar ampla , foile 'verticilate
cate 3, a rar 4, lungi, angust-lanceolate sau lineare, petiolate, baza
u§ior cuneata sau subcordatä, acute acuminate, marginea de jos
pang sus gros §i neregulat seratä, limbul cam conduplicat, glabru sau
puberulent. Vinjiu, Orevila ; Netoti, Alexandria; Ioneiti, Vultu-
reanca ; Ciocane§ti; Buftea ; Comana; Tulcea.
V. spuria L. spec. p. 13; Koch syn. P. 606; Rchb. deutsch.
fi. vol. 20 p. 58 et icon. germ. 20 tab. 94 fig. 2. Veronica foliosa
W. et Kit. rar. hung. tab. 102 (1812). V. brevifolia M. Bieb. fi. t. c. 1
p. 6. 21, Iunie, Iulie. Pe linga päduri, tuferi§iuri, lästari de padure,
liveli. Stolnici; Ciocane§ti , Chitila; Comana ; Birlad la Crangu;
Constan ja.
V. spicata L. spec. p. 14; Koch syn. P. 607 var. a; DC.

prodr. 10 p. 466 ex p.; Rchb. icon. germ. 20 t. 92; Schlechtd. et
Lang. fi. v. deulsch. 17 f. 1646. ett. Mlle, August. Liveli, prin locuri
tari, uscate, pe c6ste cu crangulete sau tuferke mänunte. Stolnici;
Curtea-de-Arge§i; Vultureanca ; Urlati pe la Valea-Boului ; Barbo§i ;
Podu-Turcului ; Birlad prin vff §.1 la pädurea Crängu ; Ia§i pe la Briazu;
Dobrogea la Ba§chioi.
13. subcanescens Schur enum. transs. p. 496 (1866), vix V. pallens
Host. fi. atsfr. 1 p. 6 (1827); pare pe la noi mai frecuenta ca forma

genuink ce este glabrisculä in partite sale inferi6re.
V. orchidea Crantz strip. austr. 4 p. 381 (1769) exclus.
synon. Vaill, et fi. dan.; Bess. en. pl. volhin. p. 2; Boiss. fi. orient. 4
p. 455. V. cristata Bernh. in litt. ad. Bess. I. c. V. hybrida M. Bieb.
fl. t. c. 1 p. 8 (1808) et vol. 3 p. 9 (1819) - non L. V. spicata, var. cristata
440 CONSFECTUL SISTEMATIC
Koch syn. p. 607; Rchb. icon. germ. 20 tab. 92. 4, Maiu - Iulie.
Prin liveli, in regiunea dealurilor §i a cdmpiilor, frecuent. Severin ;
Cerneli; valea Tesnei; Tismana ; Tirgujiul, Bumbe§ti; Stolnici ; Vul-
tureanca ; Cdmpulung; Ciocdne§ti (Grec. enum. p. 44); Chitila, Buftea,
Crivina (V spicata Grec. enum. p. 44 - non L.); Comana; Slänicu din
Praliova ; Buzgu; Piatra ; Birlad; la§i.
§ 3. Vero nicastrum. Racema terminald sau laterale, scurtá sau

cam prelungd insd sparsiflord; tubul corolei kale scurt; caliciul 4 par-
tit ; foile bracteale aprápe conforme cu cele caulinare.
V. bellidioides L. spec. p. 15; Sturm deutsch. fi. h. 58;
Koch syn. p. 608; DC. prodr. 10 p. 482; Rchb. ic. germ. 20 tab. 95
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 fig. 1647. 21, Iulie, August.
Locuri Cu iérbd sau cu muschi pe stand alpine. Muntil Godeanului
pe Murariu; Bucecipe Piatra-Arsä (Knecht.) §i Costila ; Paptlea.
V. alpina L. spec. p. 14; Sturm deutsch. fi. h. 56; Koch
syn. p. 608; DC. prodr. 10 p. 482; Rchb. ic. germ. 20 tab. 95. V. in-
tegrifolia Schrank salisb. n. 10 (1792); Willd. spec. J. p. 63. V. ro-.
tundifolia Schrank 1. c. n. 13. V. alpina incr. integrifolia Rochel rar.
banat. p. 59 fig. 45. 21, Iulie, August. Pe virfurile alpine superióre.
Godeanu; Buceci la Omu (J. Rcemer).
V. fruticans Jacq. en. stirp. vid. 2 et 200 (1762). V.
saxatilis Scopoli fi. earn. 1 p. 11(1772); Lin. fil. suppl. p. 83(1781);
Sturm deutsch. fi. h. 56; Koch syn. p. 608; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 17 f. 1649; Sagorski et Schneid. carp. centr. 2 p. 413. V.
fruticulosa Br. contrib. p. 20 (889)-non L. [. Iunie, Iulie. Stânci
In regiuni alpine. Pe Pietrosul In Suceava (Br.); Ceahldu.
V. serpyllifolia L. spec. p. 15; Sturm deutsch. fi. h. 58;
Koch syn. p. 608; DC. prodr. 10 p. 482; Rchb. je. germ. 20 tab. 97;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. vol. 17 f. 1651: forma IPgitima.
21, Aprilie- August. Live4i la locuri umede, mla§tini §i pe la isvére.
Ro§if-de-Vede; Cdmpulung (V. tenella Grec. entun. p. 44-non All.),
Conte§ti ; Ciocdne§ti, Chitila, Bucure§ti (Grec. I. c.)
p. neglecta. V. neglecta Schmidt fi. bohem. ex Rcem. et Sch.
syst. 1 p. 102 (1817); Koch I. c. V. sepyllifolia c. major, et d. Wolf-
fang Schur enurn. p. 500 (1866). Craiova ; Comana.
y. major Baumg. enum. transs. 1 p. 20 (1816); Simk. enum.
transs. p. 426. V. nivalis Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 139.
V. Bungabecca Janka nov. turcic. brev. n. 34 (1873) sec. Simk. 1. c.
SCROPHMAIITACt/E 441
Regiuni alpine. Muntele Godeanu ; muntele Ghitu, Buceci pe laturile

Caraimanului (Knecht.) pe Costila, pe la Bu.lteni, Sinaia prin valea
Peleliului; plaiul Gagului la Posada.
V. acinifolia L. spec. p. 19; Sturm deutsch. fi. h. 58; Koch
syn. p. 608 ; DC. prodr. 10 p. 483; Rchb. ic. germ. 20 tab. 99; Schlechtd.
et Lang. deutsch. 17 f. 1652. 0 Aprilie, Maiu. Porumbi§ti ahan-
donate, locuri cam näsip6se. Hinova spre Ce¡méoa-Träsnitä.
V. arvensis L. spec. p. 18; Sturm deutsch. fi. heft. 58;
Koch syn. p. 608; DC. prodr. 10 p. 483; Rchb. ic. germ. 20 tab. 99;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1653. V. romana Schmidt fi.
bohem. p. 45 - non Lin. 0 Aprilie, Maiu. Prin locuri cu iérbl, fè-
nete, par curi, grädini, garduri rustice ; specie comunä. Ponoare; Con-
te§ti ; Chitila ; Bucure§ti ; Lehliu ; Fete§ti ; Bäneasa, Comana.
p. acinoides Schur enum. transs. p. 501. Subtirid, filiformä,
simplä, erectä, ca de 5-7 cm, pauciflorä, florile aproximate. Vultu-
reanca; Podu-Turcului.
V. verna L. spec. p. 19; Sturm deutsch. fi. h. 13; Koch syn.
p. 609; DC. prodr. 10 p. 483; Rchb. ic. germ. 20 tab. 99; Schlechtd.
et Lang. deutsch! 17 f. 1655. V. suculenta Schmidt fi. bohem. et And.
transs. ex p. quoad plantain transsilvanicam- non All. 0 Aprilie,
Maiu. Locuri deschise, uscate. Tali ; Boto§iani.
V. triphyllos L. spec. p. 19; Sturm deutsch. fi. h. 8; Koch
syn. p. 609; DC. prodr. 10 p. 486; Rchb. ic. germ. 20 tab. 100; Schlechtd
et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1656. 0 Martie -Maiu. Prin locuri us-
cate cu iérbá mènuntä. Bucure§ti (Grec. enum. p. 44).
V. praecox All. auct. 5 tab. 1f. 1 (1789); Sturm deutsch.
fi. h. 58; Koch syn. p. 609; DC. prodr. 10 p. 486; Rchb. ic. germ. 20
tab. 100; Schlechtd. et Lang. deutsch. vol. 17 f. 1657. 0 Martie -
Maiu. Locuri uscate, pe còste eu iérbl. Comana; Fete§ti.
B. anuale.
§ 4. Alsinoides. Florile axilare solitare : foile florale conforme cu
cele caulinare, pedunculele uniflore, la fructifleatie reflexe.
V. polite Fries. novit. ed. 1814 p. 63; Sturm deutsch. fi. h. 58;
Koch syn. p. 610; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1659 optima!
V.didyma Koch syn. ed. 1 p. 531; Rchb. ic. germ. 20 tab. 77-non Ten.
V. ,agrestis DC. prodr. 10 p. 487 ex p. 0 Martie-Maiu. Prin locuri
442 CO/stSPgCTUL SISTÈMATIC
ca iérba, pe ling& locuinte, prin porumbilti nelucrate sau abandonate,

grädini ; specie förte comuna. Vèrciorova; Craiova ; Alexandriea; Con-
te§ti ; Chitila, Hergstrau, Bucure§ti (Grec. enum. p. 44); Campina,
Valeni (V. agrestis Grec. enum. p. 44); Lehliu; Fetes,ti ; Buzgu.
V. persica Poir. in Lam. encycl. méth. vol. 8 p.549 (1808) ;
Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 598; Rchb. ic. germ. 20 tab. 78. V. ournefortii
Gmel. fi. baden. 1 p. 33 (1806). V. Buxbauntii Ten. fi. neap. 1 p. 7
tab. 1 (1811); Koch syn. p. 610; DC. prodr. 10 P. 487; Schlechtd. et
Lang. 11. v. deutsch. 17 fig. 1661. Vulg. Ventrilictl, Ventricea.
Aprilie, Mala. Prin locuri ca iérba, gradini, parcuri, og6r1 etc. Sinaia
prin partite de jos (Grec. enum. p. 44); Possada ; Bucure§ti; Comana ;
Campina (Grec. in Br. prodr. p. 360); Birlad ; Ia§i.
V. hederifolia L. spec. p. 19; Sturm deutsch. fl. h. 56; Koch
syn. p. 611; DC. prodr.10 p. 488; Rchb. ic. germ. 20 tab. 77; Schlechtd.
et Lang. deutsch. 17 f. 1662. 0 Aprilie, Maiu. Prin porumbi§ti,
og6ra vechi, curt', garduri rustice. Rotiori ; Comana ; Bucurep, He-
rèstrau, Bäneasa ; Chitila, Ciocane§ti.
7. LIMOSELLA Lin. gen. n. 776.

I. L. aquatica L. spec. p. 881; Sturm. h. 30; Koch syn. P. 612
DC. prodr. 10 P. 426; Rchb. ic. germ. 20 tab. 101; Schlechtd. et Lang.
fi. v. deutsch. 17 f. 1665. 0 Iunie, Iulie. Pe näsipul umed din mar-
ginea Lacului Brate§iu langa. Galati, la locul dis Pescarialui Antachea.
Sect. II. Anterele la baza cu cate un mucron uneori spiniform.

Trib. IV. RHINANTHE/E. Corola bilabiatä, nefornicata i nepinte-
natii, labra (galea) superi6rá adesea prelunga, concava gheb6srt.
1. Loculele ovarice a cate 1-2 semi*.
8. TOZZIA. Lin. gen. n. 745.
I. T. alpina L. spec. p. 844; Sturm deutsch. fl. h. 30; Koch syni
p. 620; DC. prodr. 10 P. 584; Rchb. ic. germ. 20 tab. 120; Schlechtd. et
Lang. fi. v. deutsch. 17f. 1730. 2i. Iulie, August. Prin locuri turf6se,
sfagnuri umede, mialtini; in vaile subalpine §i alpine. Plaiul Oslie.
pe Riurt; Negoiu; Predeal prin valea Rò§novei, Sinaia pe Furnica.
9. IdELAMPTEMBI L. gen. n. 742.

I. M. cristalum L. spec. p.842; Koch syn. p. 620 ; DC. prodr. 10
p. 583; Rchb. ic. germ. 20 tab. 116; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17
SC2OPIIIMAMACEIE 443
f. 1697. Vulg. Ciormoiag. Grdu-negru. Grau Prepeliplor. Miaztt:

ndpte, 0 Iunie, Iulie. Pe ling päduri la locuri deschise, poeni, li-
vedi. Dealurile Cernetului pe Iorgutova, Poroina; Tirgujiul, Bumbe0i;
Titu (Grec. enum. p. 44); Ciodne0i, Butimanu, Buftea; Comana ;
Mônästirea Neamtu (Chan. exsic.)
M. arvense L. spec. p. 842; Koch syn. p. 620; DC. prodr. 10
p. 583; Rchb. ic. germ. vol. 10 tab. 115 fig. 1; Schlechtd. et Lang.fl. v.
deutsch. 17 fig. 1698. M. pseudobarbatum Schur enum. transs. p. 506.-
Q Iunie, Iulie. Prin livedi in regiunea meridionall 0 centralä. Baea-
de-Aramd, Pade0; Tismana, Tirgujiul, Netotil in Teleorman; Vul-
cana ; Titu, Ciocäne0i, Peri0 ; Buda spre Ose0i in Vaslui ; Boto0ani ;
Dobrogea pe la Mein, Babadagh.
M. nemorosum Lin, spec. p. 621; Sturm deutsch. fi. h. 29;
Koch syn. p. 621; DC. prodr. 10 p. 583; Rchb. ic. germ. 20 t. 114;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 fig. 1700 optimé : legitimwm, calycibus
hirsutis. Vulg. Ciormoiag. Carpen. Sor-cu-frate.-0 Iulie, August.
Päduri 0 pe la margini de plcluri in regiunea dealurilor submontane.
Ckmpulung; Sturzeni §i Vulcana in Dimbovita ; Beceni la pkdurea
Ocea (Grec. enum. p. 45).
p. montanum Porc. enum. nasseud. p. 44 (1878) et phaner.
nasseud. p. 75 (1881). M. subalpinum A. Kern. cest. bot. zeit. 1863
p. 363 -non Juratzka zool. bot. gesel. 1857 p. 4. M. bihariense A. Kern.
sched. fasc. 2 n. 625 (1882). Caliciul cu totul glabru sau numa pe
suturile sale cu câtiva peri scurti aspri. Päduri in regiunea sub-
montanä. Valea Cernei pe Osliea ; Baea-de-Aramä; Tismana; Oläne0i ;
Cälimäne0i; Corbeni pe valea Turburea 0 pe Ghitu ; in Buzgu pe la
GuraTeghei; Tecuci la Boghe0i; Tirgu-Ocnei; Piatra; Agapiea, Neamtu
(M. nemorosum Grec. enum. p. 45) ; Tecuci ; Vaslui la pädurea Lipo-
vélu ; Imi la Rtipedea 0 la Bârnova spre Bordea.
M. silvaticum L. spec. p. 843; Sturm deutsch. fi. hef. 9; Koch
syn. p. 621; DC. prodr. 10 p. 584; Rchb. icon. germ. 20 tab. 113 f. 2;
Schleclitd. Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1702.-10 Iulie, August. Päduri
de bradi in regiunea infralpinä. Muntele Coziea; Buceci; SchitulRartiu
frecuent.
p. saxosum Garcke in Schlecht. Lang. fl.v. deutsch. 17 p.283. M.
saxosum Baumg. enum. transs. 2 p. 199 (1816). Diferä de forma legi-
timá prin apertura corolei, ceva mai clscatä, 0 prin colórea alb6 a
piirtei anteriòre a corolei, cu cateva mici puncte purpurll ce totul
prin secatie devine negricios. lulie, August. Päduri montane de
444 C014SPtUrtrt SISTMILITIC
bra4i. Buceci pe valea Pelegiului, la Urlätoarea, gi pe Costila la Bug-

teni ; pe Ceahläu (Knecht.); in cheile Barnarului.
2. Loculele ovarice cu numerdsse semi*.

10. PEDICULARIS L. gen. 746.
Labrele corolei aläturate, apertura inchisä.
I. P. Sceptrum Carolinum L. spec. p. 845; Sturm deutsch. fi.
h. 30; Koch syn. p. 626; DC. prodr. 10 p. 581; Rchb. ic. germ. 20 t. 142;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1729. . Iunie- August.
Locuri umede. Mesnästirea Neamtu pe la gesul Bahna (Chania).
Labrele corolei deschise, cea superi6rä falciformä gi ghe-

b6s6 ca o cascä.
a. Nerostrate. Labra superi6r6 a corolei obtuzä, neav8nd rostru
nici dinti.
P. verticillata L. spec. p. 846; Sturm deutsch. fi. h. 20;
Koch syn. p. 625; DC. prodr. 10 p. 563; Rchb. ic. germ. 20 t. 141;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1728. P, silvatica et P. recutita
Baumg. enum. transs. 2 p. 201 et 203 (1816) -non alior. P. Stevenii
Bung. ap. Ledeb. fi. alt. 2 p. 427 (1830). Vulg. Peducheriu. 21, Iulie,
August. Päsciuni, stânci, in regiunea alpinä. Muntele Mocirliu gi Scliri-
gioara in Mehedinti ; Galbina in Vfilcea; Päpugea; Negoiu pe Podeanu ;
pe CumpRu g'i in Buceci ; Ceahläu (Knecht.)
P. versicolor Wahlenb. veget. clim. helvet. p. 118 (1813);
Koch syn. p. 625; DC. prodr. 10 p. 578; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 17 f. 1727. P. flammea Wulf. in Jacq. collect. 1 p. 70-non L.
P. (Ederi Vahl sec. Hartm. scand. fi. ed. 3 p. 146 (1820) ; Rchb. ic.
germ. 20 t. 138. 21, Iunie, Iulie. Stand, piscuri de stänci sau petrigi
In regiunea alpinä. Oiticu ; Buceci (Br.); Ceahläu (Knecht.)
P. exaltata Bess. in flora ann. 1832 vol. 2 beil. p. 19;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 296; Janka in linn. ann. 1860 p. 593. P. foliosa
. exaltata Benth. in DC. prodr. 10 p. 573. P. foliosa var. carpatica
Andrce bot. zeit. ann. 1855 p. 806. P. transsilvanica Schur cest. bot.
zeit. ann. 1861 p. 361. P. exalt ata var. carpatica. Porc. enum. phane-
rog. nasseud. p. 74 et exsicc. ! Vulg. Davie. ij, Iulie, August.
Pe laturile muntilor prin väile subalpine umbr6se sau cam deschise.
Buceci prin valea Caraimanului fl in Valea-Albä; muntele Barnaru in
Suceava la Brogteni (Br.); in livelile Rarèului spre Piatra-Zimbrului.
SCROPITULAttIACIA 44t)
b. Roslrate dentifere. Labra supericVA a corolei av6nd rostru cu
P. CaMpestris Griseb. et_Sch. it. hung. n. 162 (1852) ; Janka

in linnma ann. 1860 p.592. P. comosa Baumg. en. transs. 2p. 202 (1816)
et Auct. transs. plur. etiam Heuff. quoad planta mehadiense- non L.
P. coronensis Schur cest. bot. zeit. ann. 1860 p. 83 et enum. transs. p. 508
(1866). P. dolichorrhiza Rchb. icon. germ. 20 tab. 132 (1862) 6 planta
transsilvanica; an Bunge cujus stirps in Songaria nascitur? P. pra-
tensis Schur enum. transs. p. 508 (1866). Vulg. Darie. 21, Iunie,
lulie. Live4i gi margini de pAduri in regiunea montang. Muntil Came-
nei inMehedinti cAtre Mehadia, valea Prolatz (P. comosa Heuff, enum.
ban. p. 137; Neilr. diagn. p. 98; A. Degen exsic. Nämtiegti (P.
tuberosa Grec. enum. 1880 p. 45-non L.); Predeal, Bugteni, Sinaia ;
Comdnegti in BacAu; la FAlticeni pe cAmpiea de la Sasca §i Cornu-
Luncei, fórte mult.
P. paiustris L. spec. p. 845; Koch syn. p. 623 ; DC. prodr. 10
p. 566; Rchb. icon. germ. 20 tab. 128; Schlechtd. Lang. deutsch. 17
fig. 1718. J.. Maiu, Iunie. Locuri mlAgtináse sfagnice in vAile mon-
tane. Predeal prinvalea R6gnóvei (Grec. in Br. prodr. p. 362); Mangs-
Urea Neamtu (Chan. exsic.) ; valea Barnarelului sus la capu riului.
U. RHINANTICUS L. gen. n. 742.

I. Rh. alpinus Baumg. enum. transs. 2 p. 169 (1816) ; Koch
synops. p. 627 exclus. var. P; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 419.
Rh. Crista galli P. alpestris Wahlenb. carpat. princip. p. 184 (1814). Alec-
torolophus alpinusRchb.fll. ic. germ. 20p. 84 tab. 119(1862); Schlechtd.
Lang. fi. v. deutsch. 17 fig. 1707. Vulg. Clocotifi. Ø Iulie,
August. Livegi in locuri deschise gi pe stânci in regiunea alpinA. ParfngU
(J. Barth exsic.); in Argegi pe Moldoveanu; Päpugea ; pe coamele Ra-
r6ului la Piatra-limbrului.
2. Rh. minor Ehrh. beitr. 6 p. 144; Koch syn. p. 626; DC.
prodr. 10 p. 557; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 418. .Rh. Coista
galli a. L. spec. p. 840. Alectorolophus parri/lorus Wallr. sched. p. 348
(1822). A. minor Wimm. Grab. fi. siles. 2 p. 213; Rchb. icon. genii,
vol. 20 tab.117; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 17iflg. 1703.Vulg.
Q Maiu-Iulie. Prin liveli in regiunea montanA. In VAlcea pe
Galbina; pe Coziea ; Rucar, Valea-Muierei, Pajerea ; Sturzeni; Pre-.
deal, Bugteni, Sinaia ; Agapiea (Grec. enum. p. 44); Brogteni pe Neagra,
prin valea Barnarului ; Schitul Rargu, Vari6z6:
Grecescrt D. Dr. C.1821. Si
44Â CONSPtCTITL SISTEltitiO
a. simplex. Cu portul mic, 10-15 cm inanime, caulul simplu,

debil, fthg. macule negrici6se lineare. Ocupg regiunea montang sub-
a/ping. Sinaia, Predeal ;
p. fal/ax Wimm. et Grab. op. cit. Portul inalt, caulul ramos 0
maculat cu mid linil negricióse scurte;
7, angustifolius Gmel. fi. baden. 2 p. 669 (1826). Rh. alpinus (3.
ftngustifolius Koch syn. p. 627 - non alior. Rh. minor d. stenophyllus
Schur enum. transs. p. 511 (1866). Cu portul inalt i rämos, dar in
táte sublirel i axele caulinare maculate ; foile inguste lineare, linear-
1 anceolate.
3. Rh. major Ehrh. beitr. 6 p. 144 (1791); Koch syn. p. 626;
bC. prodr. 10 p. 557; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 418. Rh. Crista
galli 7. L. spec. p. 840. Alectorolophus glaber All, fi. pedem. 1
p. 58 (1785) A.major var. glaber Rchb. fil. icon. germ. vol. 20 tab. 118;
Schlechtd. Lang. deutsch. 17 fig. 1704. Vulg. Çlocotki. 0 Maiu,
Iunie. Prin live4i, cränguri ranunte, pe lingg päduri in regiunea
dealurilor §i a campiilor. Cerneti, Simian, Binova; Craiova; Netoii,
Alexandriea ; Buftea, Peri§i; Predeal; Väleni; Beceni (Grec. enurn.
p. 44); Piatra, Pgdurea-Balaurului, Osloveni ; Fälticeni, Sasca; Boto-
§iani.
p. hirsutus F. Schultz arch. de flora p. 32 (1842); Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. 612. Rh. Alectorolophus Poll. fi. palat. 2 p. 177 (1776); Koch
syn. p. 626..Rh. °risks galli 7. L. op. cit. Rh.hirsutus Lain, fi. fr. 2p. 563
(1778). Alectorolophus major var. hirsutus Rchb. fil. icon. germ. 20
tab. 118. Bh.tnajor var. glandulosus Simk. emu& transs. p.432 (1886).
Maiu -Iulie. Adesea prin acelea§i locuri §i localitäi Cu congeneru
sè'u. Vérciorova pe Bahna; Severin, Cerneti pe dealurile Iorgutovei ;
Clo§ani la Buza-Plaiului; Tirgujiul ; Craiova; Ione§ti, Cacova, Vul-
tureanca; Comana; giocane§ti, Chitila, Buftea; Cämpina; ; Ia§i
la Viea-Nebuna.
12. EIIPHRASIA L. gcn. n. 741.
I. E. Rostkoviana Hayne arzneigew. 9 tab. 7 (1823); A. Kern.
Sched. n. 150; Sagorski et Schn. carp. centr. 2 p. 420. E. offic *nalis
L. spec. p. 841 ex p. E. pratensis Fries novit. fi. suec. p. 198 (1828).
E. officinalis a. pratensis Koch syn. p. 628. E. officinalis Sturm, Gren.
et Goal.. et auct. plur. Vulg. Burunitet sau Burienitei. Dinturei. Min-
glierea-apelor. Silur. 0 Iulie, August. Prin locuri cu iérbg, päsciuni,
pe linga paduri, in regiunea montanä'. Pe Coziea; Curtea-de-Arge§i;
CAmpulung; Sturzeni, Cet6teni pe Léota ; Predeal ; Sinaia (Grec. enum.
SCROPHULAMACgA 447
13. 44); in linen la Beceni (E. officinalis [3. pratensis Grec. in Br. prodr.
p. 365); pe Bistrita la Madei in Suceava ; Botogiani i Agafton; Aga-
piea ; Mônästirea Neamtu (Chan. exsic.)
E. stricta Host. fi. austr. 2 p. 185 (1831); A. Kern. sched.
n. 147; Sagorski et Schn. carp. centr. 2 p. 421. E. officinalis Heyne
1. c. t. 8; E. officinalis L. spec. p. 841 ex p.; E. officinalis y. nemorosa
Koch syn. p. 628; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 fig. 1733 b.-non
Pers. syn. (1807). Q Mlle, August. Locuri Cu iérbd prin
gi pe ling ringière In regiunea montan. Clogani, Baea-de-Aramd;
Tismana, valea IVIánästirei Bistrita ; Olänegti, Sdrdcinegti, Rimnic; pe
Coziea i Ghitu In Argegi; Pucioasa ; Possada, Sinaia; Gura Teghei;
la Mera In Vrancea ; Sldnicu din Bacdu ; Botogiani la Rediul Stduceni.
E. minima Jacq. in Schleich. catal. p. 22 (1800); Rchb. ic.
germ. 20 tab. 111 fig. 8; A. Kern. sched. fasc. 1 p. 44; Sagorski et
Schn. carp. centr. 2 p. 421 var. carpatica Freyn. Q Iulie, Au-
gust. Caraimanu pe declivitatea meridionalä (Knecht.)
E. salisburgensis Funk. nachricht. salzb. in Hoppe ta-
schenb. p. 184 et 190 (1794); Koch syn. p. 628; Rchb. icon. germ. 20
tab. 109; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 fig. 1735; Sag. et Schn.
carp. centr. 2 p. 422. Q Iulie, August. Pe cóstele abrupte ale mun-
tilor, la locurf umede cam umbròse. Pe muntele Jipu; Dimbovicioara;
valea Prahovei sub Possada Intre tunelurile C. F.; Sinaia in valea Pe-
leiului pe la Poeana-StInei ; Valea-Babelor ; Piatra-Mare; pálele
Ceahldului pe la schitu Hangu ; Slanic ; Pietrile-Doarunei.
13. ODONTITES Haller, Pers. syn. 2 p. iso.

I. O. verna Rchb. germ. exc. 2 p. 359 (1832). 0. rubra Pers.
syn. 2p. 150; DC. prodr. 10 p. 551 ex p. Euphrasia Odontites L. spec.
p. 841. E. yema Bellard. app. pedem. 33 (1.792). E. serot ina Schlechtd.
et Lang. deutsch. 17 fig. 1738-non Lam. Bartsia yema Rchb. fil. ic.
germ. 20 tab. 107. -- Vulg. Dinturei. Q Tómna. Prin grane, po-
rumburi gi pe la petrigiuri mènunte cu iérbd. Branegti in Dimb9vita ;
Bucuregti, Chiajna ; valea Prahovei pe la Sinaia (Knecht.)
2. O. serotina Rchb. germ. excurs. 2 p. 359 (1832); G. en.
Godr. fi. fr. 2 p. 606. Euphrasia serotina Lam. fi. fr. 3 p. 350 (1793).
E. Odontites Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 fig. 1737. Bartsia Odon-
Wes Huds ap. Rchb. fil. ic. germ. vol. 20 tab. 106. 0 Iulie, Au-
gust. Prin grdne, porumbigte, campuri, drumuri, prundigiuri. Rimnic;
lunca Mônästirei Horezu (Grec. in Br. prodr. p. 365); Vulcana; Titu

(Grec. enum. p. 44); Chitila, Bucure§ti, Heee'strati; Giurgiu, OMle
Arsache; Predeal, Sinaia ; Bisca Rusilei; Vrancea.
3. 0. lutea Rchb. germ. excurs. 2 p. 359; Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 608; DC. prodr. 10 p. 550. Euphrasia lutea L. spec. 842; Koch syn.
p. 629; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 fig. 1739. Bartsia lutea
Rchb, fil. icon. germ. 20 tab. 108. 0 Iulie, August. Locuri aprice,
pe cáste, dealuri. Craiova la Leamna (Saba Stet); Mefflästirea Horezu ;
In Dobrogea pe la Mäcin, Tulcea la Nalbant.
14. BARTSIA L. gen. n. 740.

0. alpina L. spec. p. 839; Sturm. deutsch. fl. h. 17; Koch syn.
p. 627; DC. prodr. 10 p. 544; Rchb. fil, icon. germ. 20 tab. 104;
Schlechtd, et Lang. fi. v. deutsch. 17 fig. 1731. Vulg. Bursuett.
2E. Iulie, August. In regiunea alpinä. Godeanu; Paringu ; (Barth exsic) ;
Buceci pe sus la valea Caraimanului (Knecht.)
LXX, ACANTHACEA R. Br. prodr. p. 472.

1, ACANTHUS L. gen. n. 793.
A. longifolius Host fi. austr. 2 p. 217 (1831); Koch synops.
p.664 et add.p.1028; Rchb. ic. germ. 20 tab. 193 ;DC. prodr. 11 p. 270;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 fig. 1742.Vulg. Talpa-ursului
J. Maiu- Iulie. Illirki de päduri, poeni de ptiduri, locuri de päduri a-
bätute de skure. Severin pe la dealul Buliga subt vii, Poeana-Cerne-
tului, dealurile lorgutovei %i ale Stirminei; Craiova pe la viile i pe la
gara Circea.
LXXI. OROBANCHACEA Lindl. nat. syst. p. 287.

1. OROBANCHE L. gen. n. 779.
g 1. Staminele inserate ling baza tubului corolei.
a. Tubul corolei relativ scurt, ventricos i campanulat deschis.
I. O. cruenta Bertol. rar. pl. ital. dec. 3 p. 56 (1810); Koch syn.
p. 12; Reut. in DC. prodr. vol. 11 p. 15; Rchb. icon. germ. 20
tab. 159; Boiss. fi. orient. 4 p. 505; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch.
vol. 18 fig. 1743.Vulg. Crtilici.116rea-untului. Sag eata-lui-DumneTeu.
Veriyel. 2f. Iunie, Iulie. Tiger*, rärki de pildure, live4i ; In regiunea
montanä i submontanä. Parazit pe rädäcinile unor Papilionacee precum
Genista, Lotus, Trifolium. Vdrciorova ; Cernetipe dealurile Iorgutovei
OROBANCHACEE 449
(Grec. in Br. prodr. p 161); valea Tesnei la Gaura-lui-Zirna; Mônasti-

rea-Bistrija ; Coziea; Sinaia (O. cruenta et O. Rapum Grec. enum.
p. 45); Mônastirea Neal* (Chan. exsic.)
0. procera Koch in deutsch. fi. 4 p. 438 (1833) ; ejus syn.
p. 613; Rchb. icon. germ. vol. 20 tab. 166 optimé cum planta nostra
congruunt. 2E. Iunie, Iulie. Parazit pe radacinile de Cirsium arvense
var. horridum: in valea Barnarelului pe la Podu-Popei.
Nu aplicam sinonimele date de unif autori (Simk. enum transs.
p, 435, Nym. consp. p. 559) acestei plante, avénd in vedere iconogra-
fia florei germane a lui Reichenbach unde se vede bine diferentele ce
existä mire O. pallidifora Wimm. et Grab. gi intre O. anti Fries.
ambele ce nu se potrivesce cu planta ruísträ.
b. Tubul corolei prelung i arcuat, subcampanulat deschis.

0. caryophyllacea Smith transs. of linn. soc. 4 p.169(1797).
O volgaris Lam. encycl. méth. 4 p. 621 (1797). O. galii Duby bot. gal-
lic. 1 p. 349 (1828); Koch syn. p. 615; DC. prodr. 11 p. 20; Rchb.
ic. germ. 20 tab. 162; Boiss. fi. orient.F.4 p. 508; Schlechtd. Lang. fi. v.
deutsch. 18 fig. 1749, nomen proprium. O. laxf1ora Rchb. germ. ex-
curs. p. 355. 21, Iunie, Iulie. Pe linga paduri, rärigi e *lure, li-
vedi. Parazit pe Galium Molugo,_pe Galium Schultesii.Coziea ; Brog-
teni pe Neagra; Bérlad ; Poeni,
0. Epithymum DC. fi. fr. 3 p. 490 (1815); Koch syn. p.614;
DC. prodr. 1 I p. 21 ; Rchb. ic. germ. 20 tab. 163; Boiss. fi. orient. 4p. 509;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1748 optimè. O. epithymoides
Heuff. enum. ban. p. 136 (1858).mJ, Iunie, Iulie. Liveli, finaje, lo-
curi pietróse pe Thymus. Severin cóstele de la Banovita spre To-
p.olnita ; Clogani la Buza-Plaiului ; Cetatea Vlad-Tepegi pe Argegi ;
Ceahläu ; valea Barnarului; Schitul Rarëu.
f3. transsilvanica. O tranesilvanica Pore. fi. phan. nasseud
p. 73 (1881). Prin livedile montane la Brogteni pe Piciorul-Vacariei
§ 2. Staminele inserate mai sus de cuartul inferior al tubului

corolei. Corola tubulósa i arcuatä, campanulat deschisä.
a. Filamentele staminelor peste tot sau in jumatatea inferióra
paròse.
0 rubens Wallr. sched. 1 p. 307 (1822); Koch syn. p. 615;
DC. prodr. 11 p. 25; Rchb. icon. germ. vol. 20 tab. 171; Boiss. fi.
orient, 4 p. 511; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 18 f. 1750. 0. Medi.
co ginisDubybot. gallic. 1 p. 319 (1828). 0. lutea Baumg. enum.transs 2

p. 215 (1816. 21, Maiu, Iunie. In regiunea montanä infericírá §i pe
dealuri. Parazit pe Medicago. Valea Oltului pe Cirlige; Corbeni pe
Turhurea; Tirgu-Ocnei; Ménästirea Neamtu la Brani§tea (Chan. exsic.);
Bérlad la Crängu.
0. major L. fi. suec. p. 219 (1755). 0. elatior Sutton in tra-
sact. of linn. soc. 4 p. 178 tab. 17 fig. 4 (1797); DC. prodr. 11 P. 25;
Rchb. icon germ. 20 tab. 173. 0. stigmatodes Wimm. fi. v. schles. p.
280 (1840) ; Koch syn. p. 616. 0. Echinopis Pancic cast. bot. zeit. ann.
1868 p. 80. 74, Iunie, Iulie. Prin dunele maritime, parazitic pe 11-
däcinele de Centaurea arenaria ; ling Constanta.
0. tiara Mart. ap. F. W. Schultz deutsch. orobanch. p. 9' f.
5 (1829); Koch syn. p. 617; DC. prodr. 11 p. 27; Rchb. icon. germ.
20 tab. 177; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f.1755. 0. I. ussilaginis
Mutel fi. fr. 2 p. 349 tab. 42. (1834) 21, Mlle. La poaleleBucecilor pe
rädäcini de Petasites §i de Tussilago pe la Poeana-Tapului (Knecht.) la
Urlätoarea §i In valea Babelor ! ; Mônästirea Neamtu (Chan).
0. lucorum Al. Braun ap. Schultz in annal. d. gawk. d. re-
gensb. bot. gesel. V. p. 504 (1822); Koch syn. p. 617; Rchb. deutch.
fi. vol. 20 p. 125 et tab. 178 optimé cum planta nostra congruunt; Reu-
ter in DC. prodr. 11 p. 23. 7.1, Iunia, Iulie. Parazit pe Rubus cce-
sius. Pe dimburile Neajlovului la Morteni, Ione§ti.
b. Filamentele staminelor pestetot glabre sau numa la bag pu-
tin psér6se.
0. loricata Rchb. iconogr. vol. 7 p. 41 fig. 917 (1829);
ejus icon. germ. 20 tab. 176 sed in fig. 2 insertio staminorum erro-
nata; Koch syn. p. 616; DC. prodr. 11 p. 27; Schlechtd Lang. fi. v.,.
dentsch. 18 fig. 1753. 0. minor Auct. transs. ex. p. - non Sutton.
21, Iunie, Iulie. Prin livelile din lunci la Craiova.
IC 0. minor Sutton in transact. of. linn. soc. 4 p. 178 (1797);
Koch syn. p. 618; DC. prodr. 11 p. 29; Rchb. icon. germ. 20 tab.183;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1759.-0 Iunie, Iulie. Prin tufe-
ri§iuri pe còstelemuntilor ; parazitic pe Cytisus nigricans la Vérciorova.
II. 0 Cumana Wallr. orob. p. 58 (1825); DC. prodr. 11 p. 33.
Ledeb. fi. ross. 3 p. 321; Rchb. icon. germ. 20 tab. 189 optimé. 0.
arenaria M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 83 (1808)- non Borkh. 4. Iunie, Julie.
Locuri térinése, humus näsipos. Briiila pe la Monument.
OROBANCHACE/E, UTRICULAIZIACE/E 451
2. PHELIPEA Tournef. coro!. instit. p. 47.

I. Ph. purpurea Jacq. fi. austr. 1 p. 108(1782) sub Orobanche.
Ph. ccerulea C. A. Mey. enum. pl. cauc. p. 406 (1831) ; DC. prodr. 11
p. 5; Rchb. icon. germ. 20 tab. 149; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18
fig. 1764. Orobanche ccerulea Vili. dauph. 2 p. 406 (1789); Koch syn.
p. 619. 21, Iunie, Iulie. Prin livei de pomi, pe ling vil, la räddcini
de Achillea Millefolium. Cerneti pe dealurile Iorgutovei ; In Vlalca la
Bdneasa; In Ialomita pe la Doice§ti, Sloboziea.
2. Ph. ramosa C. A. Mey. 1. c. p. 104; DC. prodr. 11 p. 8 ; Rclib.
ic. germ. 20 tab. 152; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1766.
Orobanche ramosa L. spec. p. 882; Koch. syn. p. 620. Vulg. Lupoae.
Q Iunie - August. Pe rdclAcini de Canepd, de Tutun,
a rar §i de Porumb. Ferbinti (Ilfov); Odobe§ti; Ia§i.
3. LATHE/EA L. gen n. 743.

I. L. Squamaria L. spec. p. 848; Koch synops. p. 620; DC.
prodr. 11 p. 40; Rchb, je. germ. 20 tab. 143; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 18 f. 1767. Squamaria Orobanche Scop. fi. earn. p. 760.
Vulg. Al-urea-paw-11 r.§ierparip...Térba-§érpelui. Buricu-pelinentului, Cu-
citruzu-paclurilor in Transilvaniea. 4. Aprilie, Maiu. Pdduri umbròse;
parazitil pe rädäcini de arbori: Teiu, Alun, Fag. Conte§ti §i la Valea-
Mare ; Bucure§ti la Mogoviea; Predeai; Mônästirea Neamtu (Chania
exsic.); Cerneti pe dealurile Poroinei (Grec. enum. 1880p. 45) ; Lunca-
Craiovei ; padurea Comana.
LXXII. UTRICULARIACEE Endl. gen. p. 728

1. PING17ICULA L. gen. n. 30
I. P. alpina L. spec. p. 25; Sturm deutsch. fi. h. 14; Koch syn.
Rchb. ie. germ. 20 tab. 206. P.. flavescens FlOrke in Schrad. fi
germ. p. 53. P. alba Kuehl. in Hoppe taschenb. ann. 1800 p. 223.Vulg.
Niegrasei. 3' Maiu, Iunie. P4ciuni,iérba, tave de mu§chi in regiu-
nea alpinìi. Godeanu; Buceci pe Furnica, pe Virfu-cu-Doru (Gre. en.
p. 30), pe Caraimanu (Knecht.) ; Ceahläu; Rargu.
2. P. vulgaris L. spec. p.25; Sturm deutssh. fi. h. 14; Koch syn.
Rchb. ic. germ. 20 tab. 198. Junie, Iulie. Prin locuri ca §1
precedenta. Buceci pe Furnica, pe Carainaanu §i la Obèr§iea Ialo-
mitei (Knecht.); muntele Ghitu tocma pe vIrf; la Negoiu pe Podeanu.
452 CONSPECTUL SISTENATIC
UTRIOULARIA L. gen. n. 31.

I. U. vulgaris L. spec. p. 21; Sturm. deutsch. fi. h. 13; Koch
syn. p. 665; Rchb. ic. germ. 20 tab. 201. Vulg. Otrillelu-belyilor.
21, Iulie, August. Gropile Cu apa din lunca Calni§tei subt Comana (Grec.
in Br. prodr. p. 413).
LXXIII. VERBENACEE Juss. ann. mus. VII.

1. VERBENA L. gen. n. 32.
I. V. officinalis L. spec. p. 29; Sturm deutsch. fi. h. 3; Koch
syn. p. 664; DC. prodr. 11 p. 547; Rchb. ic. germ. 18 tab. 91.
Vulg. Sporic. Sporici. Yerbind. Verbina-de-camp. 0 su d. Iunie -
Septembre. Locuri inculte virane sau ruderale, drumuri, garduri rus-
tice; specie fórte comuna prin téra (Grec. enum. p. 48). Cerneli, Se-
verin ; Craiova ; Corbeni, Curtea-de-Arge§i; Câmpulung; Bucure§ti;
Chitila; Comana; Sinaia, Campina; Ploelti; Agapiea, Neamlu; Tali ;
Tulcea §i In tota Dobrogea.
g. V. supina L. spec. p. 22 ; DC. prodr. 11 p. 548; Rchb. icon.
germ. vol. 18 tab. 91 fig. 1; Boiss. fi. orient. 1 p. 534; Neirl. diagn.
p. 104. 0 sau d. Iunie, Iulie. Petri§iuri pe marginea torentelor.
prmul Dungrei la Gura-Vaei spre Schela-Cladovei.
Yitex Agnus castus L. spec. p. 890. t? Prin gradini §i par-
curi ; putin vulgarizat.
LXXIV. LABIAL Juss. gen. p. 110.

TA)). MENTHOIDE/E. Corola infundibuliform5.cu 4 - 5 lobi, §i cam
regulata. Stamine 4 aproximativ egale, divergente.
1. MENTRA L. gen. n. 713.
§ 1. Eumenthce : caliciul regulat, apertura sa fdra peri.
a. Spicate sau terminale, spicurile lungi scurle sau capitate.
* Foile sesile.
I. M. silvestris L. spec. p. 804; Koch syn. p. 632; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 166; Rchb. deutsch. fi. vol. 18 et icon. germ. 18
tab. 82; Ledeb. flor. ross. 3 p. 336. Vulg. Minta-brdscelor. Mintd.
Mintd-de-campuri. Mintei-sglbatica. Ismel-prdstei. Voe§tinild. 4. Iulie,
August. Specie fárte comung §i varieza la noi ast-fel
. candicans. Caulif alb-tomento§i, foile pestetot dens alb-to-
ment6se sau ca paginea lor superiórd are tomentul mai scurt §i cu
putin mai Wit, M. canescens Roth. catal. hot, 2 p. 46 (1782)
LABIATE 453
Fries. novit. mant. 3 p. 56. M. candicans Crantz stirp. austr. 4 P. 330

(1769). M. mollissima Borkh. in fi. wetter. 2 p. 348 (1800). M. silves tris
var. a. et p. Benth. in DC. 1. c. M. silvestris a. vulgaris lus. A. et C. Koch
1. c. M. viridis T. canescens Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 650. Pe Ugh
riulete, prin lunci, locuri inculte li pre campuri. Tèrciorova, Se-
verin; Tirgujiul ; Craiovu; Rimnic; CAlimAne§ti, Cäciulata; Topolo-
veni, Leurdeni ; Titu (M. silvestris e. tomentosa Grec. in Kanitz pl. ro-
man. add. p. 232-non D'Urv., an Hoppe ? ; M. silvestris p. undulata
Grec. in Br. prodr. P. 380 -non Koch) ; Pite§ti, MdrAcineni; Chitila ;
Comalia; Fete§ti ; Predeal; Beceni, Buz6u.
p. vagaris Benth. 1. c. Caulil adpres canescenti, foile grtíse, pagi-
nea superb:5ra de aspect inchis sau cam palid este pubescenta cuperi-
§iori m6nuntei cam aspri sau crispulati, cea inferi6ra dens §i alb-tomen-
ttisä. M. candicans Mill. diet. n. 10- non Crantz. M. villosa Sole menth.
brit. t. 1 et 2 sec.Bentham. M. Marisensis Simk term. fa-L. 9 p.24(1885)
et exsic. ! M. silvestris 3. Wierzbickiana Opitz in Heuff. enum. ban.
P. 137 ( 1858) este forma cu foile mai anguste oblung-lanceolate, ra-
murile inflorescentei divaricate, spicurile lungi mai subliri §i vertici-
lastrele pauciflore mai distante. Severin ; Craiova ; Tirgujiul ; Tis-
mana; Rimnic ; Horezu; Corbeni; Predeal, Possada ; Campina ; Bu-
cure§ti, Kiajna; Gura-Teghei ; Tirgu-Ocna ;
T. namorosa Bela. 1. c. Caulil aprópe ca totul glabri sau putin
canescent-p5ro§i, foile subtiri, paginea lor superiòra de aspect verde,
verde inchis, glabrA sau cu peri puberulenti sporadici, cea inferierá
lax sau adpres alb-tomentòs6. M. nemorosaWilld. spec. p.3 p.75 (1800).
M. cadicans Opiz. ap. Koch -non Crantz. M. silvestris a. vulgaris lus. B.
Koch syn. p. 632. M. lanceolata Rchb. deutsch. fi. vol. 18 p. 54.
Tismana; lunca Mônrtstirei Horezu; Cdmpulung; Vfileni din Prahova;
Tirgu-Ocnei §i. prin valea Tareäului; Bisericani, Piatra; Agapiea; Iali
pe la R6pedea.
8. crispa Benth. I. c. Foile scurte dar late, undulato-crispate,
profund dentate, dintil lanceolati neegali, cam aspru pèr6se, pe desubt
mòle albo-toment6se sau subtoment6se. M. undulala Willd. enum.
h. berol. 6p. 608 (1813). M. crispa Ten. fi. neapol. 2 p.29 (1820). M sil-
vestris [3. undulata Koch syn. p. 632. Valea-Adind, la§i.
2. M. viridis L. spec. p. 801 ex Benth. in DC. prodr. 12
p. 168; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 649 exclus. var. [3 et y. M. lwvigata
Willd. enum. h. berol. 1 p. 609 (1809). Mentha silvestris a. glabra
Koch syn. p. 633. 21, lulie, August. Locuri umede, lunci, pe ling
ape. Môn4stirea Horezu §i. Bistrita prin lurrl (M. silvestris y. glabra
Grec. in Br. prodr. p. 380); Alexandriea; Pite0i la Märäcinelti; Bu-

cure0i; Buzäu; Birlad; Jai la Bärneria.
p. crispata. M. crispata Schrad. cat. hort. Ott (1800); Willd.
enum. hort. berol. 2 p. 608. M. silvestris E. crispata Koch syn. p. 633.
M. hortensis Opiz. ex Fresen syll. pl. soc. ratisb. 1 p. 227. M. viridis y.
crispa Benth. in DC. prodr. 12 p. 168. Foile glabre, bulato-rugòse,
rnarginea inciso-dentatä. Prin ormiu la Foc0ani.
**Foile petiolate.
M. nepetoides Lej. rev, fi. spa p. 116 (1824); Koch syn.
p. 633; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 650; Rchb. deutsch. fi, vol. 18 p. 55
et icon. tab. 82 fig. 4. M. pubescens Willd. enum. h. berol. 2 p. 608
(1809), de 0 numire anteriárä, insä asupra cä'riea autoril actuali sint
In desacord. M. aquatica-silvestris an Mey. chlor. p. 289? -non Dcell.
ex Rchb. ic. germ. 18 tab. 85 fig. 2. M. brachystachya Borb. in litt.
ann. 1882. 21, Iulie, August. Locuri umede, §ianturi, gropi. Titu
(M. pubescens Grec. in Kanitz pl. roman. add. p. 232), Chitila, Bucu-
re0i ; Pite01 la Märäicineni; Campina prin zävoiul Doftanei; Tecuci,
Birlad.
M. piperita L. spec. p. 805 et Auct. ex p. M. piperita of fi-

cinalis Sole menth. brit. tab. 7; Koch syn. p. 633. M. glabrata Vahl.
symb. 3 p. 75 sec. Benth. 1. c. p. 169. Vulg. Ismd. Ismd-bund.
Ismd-de-lea. Mintd. Mintd de gradind. 4, Iulie, August. In cul-
tut* pentru uzul economic 0 al medicinei populare; in multe locuri
prin térä. Bucure0i ; Ia0; Birlad ; Boto0ani etc,
3. M. equatien L. spec. p. 805; Koch syn. p. 634; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 170 exclus. var. y et 8; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 651.
Vulg. Isma-bdltilor. Isma-bréscelor. Minta-br6scelor. n. Iulie, Au-
gust. Prin locuri umede, marginea riuletelor limpeli, he1e0euri, pe
la isvelre, lunci 0 zävcie. Variég :
a. genuina Gren. Godr. 1. c. M. aquatica a. nemorosa Fries no-
vit. suec. ed. 2 p. 183; Benth. in DC. prodr. 12 p. 170. M. purpurea
Host 11. austr. 2 p. 141. Valea Motrului pe la Bro§teni, Strähaea;
Horezu; Curtea-de-Arge0; Titu; Bucure0i, Panteleimon (Grec. enum.
p. 45); Comana; Väleni.
13. hirsuta Koch 1. c.; Benth. 1. c. exclus. synon. Lejeunii; Gren.
Godr. 1. c. Titu (Grec. I. c.) ; Ploe0i; Tulcea, Azacläu.
T. glabrata Koch 1. c.; Benth. 1. c. var. e; M. citrata Ehrh. beitr. 7
p. 150; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 651. Valea Simnicului in Arge0
LABIATE 455
(Mentha aqatica Grec. in Br. prodr. p. 381); Titu , Ghergani ;

Focgiani.
b. Verticilate: florile in glomerule axilare constttuind verticiliuri

distante i repetate ; foile bracteale conforme cu cele comune.
M. sativa L. spec. p. 805; Koch syn. p. 634; Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. (352; Rchb. deutsch. fi. 18 p. 56 et ic. germ. tab. 87 fig. 1.;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 48 fig. 1778 tab. I et II. M. verticillata
Roth tent. fi. germ. 2 p. 11. M. arvensis a. sativa Benth. in DC. prodr. 12
p. 171. 21, lulie, August. Prin locuri umede josnice. Horezu, Mô-
nästirea Bistrita ; Predeal ; Bältätegti, Osloveni; ; Tulcea.
M. arvensis L. spec. p. 806; Koch syn. p. 635; Gren. Godr.
fr. 2 p. 653; Rchb. deutsch. fi. 18 p. 57 et icon. germ. tab. 88;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18p. 137 f. 1780. lifentha arvensis var.
et ; Benth. in DC. prodr. 12 p. 172. Tulle, August. Locuri umede
gi oarecum umbr6se: Mônästirea Bistrita in Valcea; Pitegti prin za-
voiu ; Turnu-Mägurele in zsávoiu ; Piatra, Pingärati.
Ç
parietariaefolia Beck ap. Rchb. germ. exurs. p. 306 et icon.
germ. 18 tab. 88 f. 3. Locuri umede umbr6se. Tismana; Curtea-de-
Argegi; Botogani spre Agafton.
§ 2. Pulegium : caliciul labiatiform cu apertura pèròsä.
I
M. Pulegium L. spec. p. 807; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 654;
Benth. in DC. prodr. 12 p. 175; Rchb. icon. germ. 18 tab. 79 f. 1
Pulegium valgare Mill. dict. n. 1; Koch syn. p. 636. Vulg. Apti-
ratoare. Ismet-prdsttt Iulie, August. Locuri umede, locuri scurse,
ciimpuri , drumuri. Severin , Cerneli , Olänegti, Horezu, Minnie ;
Curl ea-de-Argegi ; Cämpulung; Comana; Bucuregti, Ciocänegti, Buftea;
Ploegti, Câmpina ; Buzeu etc. specie comunä prin tót. /era.
2. LYCOPTIS L. gen. n. 3g.
I. L. europmus L. spec. p. 30; Koch syn. p. 636; DC. prodr.
12 p. 178; Rchb. ic. germ. 18 tab. 90 f. 1; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 18 f. 1782. Vulg. Carvana. Corvana. Te7Vane. 7J.Mlle,
August. Prin lunci, gropi, gianturi, locuri umede; specie comunä (Grec.
enum. p. 45). Severin, Tèrciorova; Balta; Padegi; Tismana, Tirgu-
jiul ; Craiova ; Olänegti, Rimnic; Cälimänegti ; Curtea-de-Ar-
gegi, Corbeni, Albegti; Campulung; Sinaia; Câmpina; Ciocänegti, Chi-
tila, Bucuregti; Comana; Tirgu-Ocnei ; Neamtu (Chan. exsic.) ; in Su-
ceara; Iai, Vaslui; Bèrlad; Dobrogea.
456 CONSPECTUL BISTEMATIC
2. L. exaltatus L. fil. suppl. p. 87; Koch syn. p. 636; DC.

prodr. 12 p.179; Rchb. I. c. fig. 2; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 18
f. 1783. J. Iulie, August. Acelemi denumiri vulgare §i tot prin a-
semenea locuri (Grec. enum. p. 45). Severin, simian, Hinova; Bro§teni,
Baea-de-Arama; Tismana ; Tirgujiul; Craiova; Dragkiani;
Titu, Ciocane§ti; Crivina; Buftea, Chitila, Bucurelti; Comuna; Buz6u;
Galati; Falticeni , ; Dobrogea.
Trib. II. MONARDE.E. Corola profund bilabiata ; stamine 2, para-

lele §i puse subt labra superiesra a corolci.
3. SALVIA L. gen. n. 39.
§ 1. Tubul corolei in interior c'un inel pgros.
I. S. verticillata L. spec. p. 37; Koch syn. p. 639; Benth. in DC.
prodr. 12 p. 357 Rchb. ic. germ. 18 tab. 54; Oren. Godr. fl. fr. 2p.670;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1793. Vulg. Jale§i. tivie.
21. Iulie, August. Locuri inculte, campuri, drumuri, pe lânga grane
fórte comuna (Grec. enum. p. 46). Severin, Hinova; Strilhaea; Cra-.

iova; Tirgujiul; Rimnic; Curtea-de-Arge§i, Corbeni; Pite§ti ; Conte§ti,
Ciocänelti, Chitila, Bucureiti ; Comana; Buzau ; Neamtu (Chan. exsic.)
Dobrogea.
S. glutinosa L. spec. p. 37; Koch syn. p. 637; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 276; Rchb. je. germ. 18 tab. 45; Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 671 1; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1786. f, Iunie-Au-
gust. Tuferi§e, paduri umbróse ; se intinde din regiunea subalpina
pina iu regiunea campéná. (Grec. enum. p. 46). Baea-de-Arama, Clo-
qani, Valea-Cernei subt Oslia ; Tismana; Lainici; Oldne§ti, Coziea ;
Curtea-de-Arge§i, Corbeni, Arifu; Campulung; Predeal, Bu§teni, Si-
naia ; Campina ; Väleni; Comana spre Gurbanu ; Bisca ; Odobe§ti,
Vrancea; Agapiea, Monastirea Neamtu; Bro§teni pe Bistrita i pe
Ncagra; la Dorna ii dice Cocean-cdprese.
S. officinalis L. spec. p. 34; Koch. syn. p. 637; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 264; Rchb. ic. germ. 18 tab. 44. Oren. Godr. fi. fr.
2 p. 670. 21, Iunie, Iulie. Vulg. Jale§i. §tilvie. In horticulturg, f6rte
vulgarizata pentru uzul medicinal casnic (Grec. enum. p. 46). Bucu-
re§ti; ; Piatra ; Mônastirea Neamtu (Chan.)
1) Din eróre Koch ved. I. co india la soctlea Drymosphacece Benth., In care

apartine Salviea acésta, cAt tubul corolei In interior este fdrA inel Oros, er6re continu-
atA de Grenier i Goiron; pe cAnd Bentham, Ledebour, Boissier I Mtn', In operile
tor, Bustin contrariul l astfel este.
LABIATA 457
§ 2. Tubul corolei in interior fail inel paros.

* Caliciul campanulat, labra sa superi6rd convexa.
S. lEthiopis L. spec. p. 39; Koch syn. p. 637; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 283; Rchb. ic. germ.vol. 18 tab. 47; Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 671; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1787. di Iunie -August.
Locuri aprice, uscate ; drumuri, crangulete manunte; in regiunea me-
ridionala. Severin spre Crihala; Tirgujiul; Bucure§ti, Baneasa (Grec.
enum. p. 46); Giurgiu, Bäneasa. Comana; Udall; Balta-Albti; Braila;
Galati ; Tecuci; Mein; Constanta §i prin alte parti ale Dobrogei.
** Caliciul ovat, labra sa superi6ra concava bisulcatä.

S. austriaca Jacq. fi. austr. 2 tab. 112 (1774); Koch syn.
p. 638; Benth. in DC. prodr. 12 p. 289; Rchb. ie. germ. 18 tab. 50;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1789. 4. Maiu, lunie, Live4i, ma-
racinki sau tuferki manunt pe dealuri. Dräga§ani; B8rlad pe la pa-
durea CrAngul; Ia§i, Copou, Strunga; Dorohoiu (Knecht).
S. transsilvanica Schur sert. transs. p. 57 n. 2197 (185);
bot. rundr. p. 8 (1853); enum. transs. 521.S. pratensis var. transsilva-
nica Griscb. et Sch. iter hung. 1852 p. 328. S. Baumgartenii Heuff.
ap. Griseb. et Sch. L c. S. betoniecefolia Janka in cest. bot. zeit. vol. V
(1865) p. 230. ei1, Iunie, Iulie. Locuri deschise umede dar cu iérbri,
pe dealuri. Campulung pe MALI prin Ograda-Bditiei.
S. pratensis L. spec. p. 35; Koch syn. p. 638; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 289; Rchb. ic. germ. vol. 18 tab. 51 exclus. var.
transsilvanica ; Schlechtd. Lang. fi. v.deutsch.18 f. 1790.Vulg. Jalef I
de crimp. Aplvie de eetmpuri. 2i, Iulie, August. Live4i, poeni de paduri,
mici tuferke ; specie comuna. Cerneti §i pe dealurile sale ; Craiova,
Simnic, Oren; Rimnic ; Comana; Bucure§ti, Chitila, Ciocane§ti ;
Ploe§ti, Campina, Valeni (Grec. enum. p. 46) ; Campulung; Piatri,
Agapiea, Neamtu (Grec. 1. c.); Birlad; Falticeni.
[3. variegate W. et Kit. in Willd. hort. berol. 1 p. 36 pro spe-
cie, avdnd labra superi6ra a corolei albastra sau azurie, cea inferiòra
parte roz-palidä, parte alba. Comana; Perki.
T. dumetorum Andrz. in Bess. enum. p. 3 et 40, pro specie ;
Benth. in DC. prodr. 12 p. 290; Ledeb. fi. ross. 3 p. 364, exteriorul
mai putin Oros sau glabrescent, florile mai mid aducand oarecum cu
acelea de la S. silvestris L. Chitila, Perki; Agapiea, Neamtu; Bo-
to§iani.
S. Andrzejowscki Block. exsic. ! (x S. dumentorum-silveetrie;
458 CONSPECtITL sintmito
X S. pratensis-supersilvestris). Livecji de campuri. ; Birlad

pe la padurea Crangu.
S. silvestris L. spec. p. 34; Koch syn. p. 638; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 292; Rchb. le. germ. 18 tab. 52; Schlechtd. Lang. fi. v.
deutsch. 18 f. 1791. S. elata Host 11. austr. 1 p. 24 (1827)-non Ten.
fi. napol. Selarea silvestris Mill. dict. n. 7. Iulie, August.
Campuri, drumuri, locuri virane ; foirte comuna (Grec. I. c.) rercio-
rove, Severin; Craiova ; Campulung; Vulcana ; Comana ; Bucure§ti,
Chitila, Ciockne§ti; Ploe§ti, Campine, Valeni; Bisca, Buz6u ; Neamtu;
13oto§iani, Ia§i, Vaslui ; Dobrogea.
Ç. nemorosa L. spec. p. 35, avénd axele caulinare 'Anise, peril
patuli. Rimnic; Comana; Doice§ti; Mein, Babadagh.
S. betonicsefolia Etting. comm. salv. n. 49 (1777); Be-ss.
enum. p. 39. S. pendula Vahl. enum. 1 p. 281 (1805); Benth. in DC.
prodr. 12 p. 293; Ledeb. fi. ross. vol. 3 p. 366; Rchb. je. germ. 18
tab. 49. S. cremenecensis Bess. enum. p. 40 (1822) sec. Ledeb. 1. c.
S. silvestris-nutans Janka cest. bot. zeit. vol. VI p. 363. S. Kani-
tziana Simk. enum. transs. p. 440 el exsic. ! se pòte considera de acelali
fel. C4Iunie, Iulie. Prin märacini§i §i locuri des chise pe linga vil.
Galati in apropiere de Barbo§i.
S. nutans L. spec. p. 39; Benth. in DC. prodr. 12 p. 293;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 366; Rchb. ic. germ. 18 tab. 49; Boiss. fi. or. 4
p. 629. 4. Iunie, Iulie. Pe dealuri la locuri aprice, prin mici tufe-
ri§e, livei. Galati prin partea viilor spre Barbo§i; Birlad la pädurea
Crangu; Babadagh, Cavgagiea.
Rosmarinus officinal's L. spec. p. 33. Vulg. Rosmarin.
1? In horticultura.
Trib. Ill. OCYMOIDE2E. Corola bilabiata; stamine 4, cele doll

anteriére mai lungi, curbate §i aplecate pe labra inferiéra a corolei.
4. OCYMIIM L. gen. n. 732.
I. O. Basilicum L. spec. p. 833; Koch syn. p. 631; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 33 var. [3; Schlechtd. et Lang. deutsch. 18 f. 1771.
Vulg. Busnioc. De origine asiatica.: naturalizat i intretinut prin cul-
tura ; fòrte vulgarizat mai ales pe la téra.
5. LAVANDULA L. gen. n. pr.

I. L. vera DC. fi. fr. suppl. 5 p. 898 (1815); Koch syn. p. 631;
4;19
enth. in DC. prodr. 12 p. 14 ÌV i4f crin. 18 tab. 26; Schlechtd.

Lang. fi. v. deuisch. 18 f. 1772. L. spec. p. 800. L. vulyaris
Lam. fi. fr. 2 p. 403. L. officinalis Chaix in Vill. dauph. 1 p. 355 et 2
p. 363. (1787). L. angustifolia Mcench. meth. p. 389. Vulg. Leventicd.
Aspic. Spichinat. t? tulle, August. Naturalizatä i intretinuta prin
culturä in grädini, pe la orme mai ales.
Trib. IV. THYMEE. Corola bilabiala; stamine 4, cele douè ante-
ri6re mai lungi insa tòte drepte.
8. ORIGANUM Tournef. inst. t. 94
I. O. Barcense Simk. term. faz. X p. 182 (1886); ejus enum.
transs. p. 441. 0. vuluare :Auct. trams. banat. et roman. - non L.
Vulg. Dost. Milot. Solovirf. &virf. 71, Iunie- August. Prin 1ive4i
tuferip la locuri uscate, pe ling5. päduri §i pe locuri pietr6se ; in re-
giunea montana, a dealurilor 0 a câmpiilor. Severin, Cerneti; valea
Tesnei; C1o0ani, Tismana, Tirgujiul; Oläne0i, Rimnic, Calimane0i,
Stäni0oara; Curtea-de-Arge0; Cämpulung, Ruck., Valea-Muierei ;
Bu§teni, Sinaia; Ciocane0i, Chitila Bucure§ti; Comana; Bisca ; Odo-
be0i, Vrancea; Bacau; Piatra, Neamtu; Bro0eni; Falticeni; Vaslui;
14; Dobrogea.
p. macrostachyum. Spicurile avènd 2 - 3 cm lungime. Tulcea pe
la padurea Somovei ; Bucure0i, Chiajna; Giurgiu.
O. Majorana L. spec. p. 824. Vulg. Magheran. 21, lulie,
August. In horticultura; vulgarizata.
7. THYMUS L. gen. n. 727.
§ 1. Foile obovate, ovate sau orbiculare, avénd baza fingustuta

sau rotundata.
* Caulii tineri numa pe muchil pubescenti.
Foile rara nervurä marginal circonferenta.
I. T. Channedris Fries novit. fi. suec. ed. 2 p. 197 (1828).
T. Serpyllum [3. L. spec. p. 825. T. Serpyllum a. Chamcedris Koch syn.
p. 645; Sturm deutsch. fi. h. 70 tab. 6 fig. E; Ledeb. fi. ross. 3 p. 345
exclus. synon. W. et Kit. T. Serpyllum a. vulgaris Rchb. ic. germ..18
tab. 66f. I. et.II. T. Serpyllunt Schlechtd. et Lang. deutsch, fi. v. 18 f. 1797
tab. I. Vulg. Cimbru. Cimbrugior. Serpun. Serpunel. Schincluf. Ti-
mian. Iulie- Septembre. Locuri cu iérbä, live4i, pe lingd i prin
poeni i tuferi§e (Grec. enum. p. 45). Tirgujiul; Calimäne0i pe Foar-
feca i Coziea; Ghitu; C0.mpulung; Pripu§ea; Sinaia, Bu0eni, Predeal;
Chitila; Bisea; Piatra; Bro0eni.
T. alpestris Tausch pl. select. bohern. et herb. fi. bohem.

n. 1139 et 1110; Freyn in A. Kern. sched. n. 180; Celak. in Flora 1883
p. 120. T. Serpyllum P. pulegioides Koch syn. p. 641. T. pulchellus
Schur enum. transs. p. 528(1866) an C. A. Meyer ? T. alpicolus Schur
1. c. Caulii agternuti, ramurile florente scurticele, uniserial ascen-
dente, acut tetragonice, angulff retrors pubescenti; florile mari in ca-
pitule, caliciul glabru purpuriu i punctat. 21. Iulie, August. Mun-
tele Galbina in Vilcea, muntele Coziea ; Negoiu; Predeal ; Tirgu-Oc-
nei pe Mägura.
T. pulcherrimus Schur botan. runder. 1854 p. 74; ejus
verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 140; ejus enum. transs. p. 527; Velen.
fi. bulg. p. 467. T. carpaticus Celak. in flora ann. 1882 p. 36 et 1883
p. 123. T. alpinus var. pulegioides Pore. phaner. nasseud. p. 84 et
exsic.! Caulil agternuti, elongati, ramurile florente scurte, subtirele,
glabriuscule, abia pe muchil cu mid peri pubescenti revergi; foile
rotunde sau eliptico-rotunde, micutele, glabre sau cu cativa peri spo-
radici, nepunctate sau obscur punctate; florile märicele cu staminele
exerte, caliciul purpuriu cu rare puncte. J, Iulie, August. Pe Gal-
bina In Valcea; Negoiu; Buceci pe Caraimanu (Knecht.) gi Costila;
Predeal pe Cläbucetu-Taurului ; Ceahläu.
T. montanus W. et Kit. rar. hung. tab. 71(1801); Griseb.
et Sch. iter. hung. n. 179; Heuff. en. ban. p. 140. T. pannonicus var.
montanus Koch syn p. 641. 7. Serpyllum var. montanus Benth. in DC.
prodr. 12 p. 201 exclus. synonym.; Rchb. icon. germ. vol. 18 tab. 67.
7. clandestinus Schur botan. runder. 1853 p. 63; ejus enum. transs.
p. 526. T. Serpyllum (3. latifolius Boiss. fi. orient. 4 p. 555. Tu-
Die - August. Liveqi, locuri cu iérbä, poeni de pädure, tuferige. VOrcio-
rova; Tirgujiul; Olänegti; Cälimänegti, Coziea, Stänigioara; muntele
Ghitu; Stolnici; Gäegti; Chitila, Bucuregti, Märcuta; Piatra-Mare,
Predeal ; Bugteni, Sinaia, Posada; Gura-Teghei in Buz6u ; Piatra ;
Fälticeni; Brogteni pe Bistrita.
tt Foile cu nervurá cal6sä marginald circonferentä i anasto-

mozatti.
T. marginabas A. Kern. cest. bot. zeit. vol. 24p. 184 (1874).
P. pulcherrimus Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 430 ex descrip-
tione. (non Schur loc. cit.) 4. Iunie-August. Pe virfurile alpine
inalte. Godeanu i Mocirliu ; Buceci pe Jipi-mar, pe Carairnanu
(Knecht.)
LABIATE 961
** Caulif tineri pe -Mt/ suprafala sunt acoperiti cu peri pube-

scenti sau
6. T. nummularius M. Bieb. fi. t. C. 2 p. 58 (1808) et 3
p. 403 (1819) genuinum ; Simk. enum. transs. p. 443. T. comosus Heuff.
ap. Griseb. et Sch. iter hung. n. 178 (1852) ; Heuff. enum. banat.
p. 440; Rchb. icon. germ. vol. 18 tab. 68; Neilr. diagn. p.99. T. trans-
silvanicus Schur ap. Fuss verb. siebenb. ver. ann. 1851. p. 147 solum
nomen; Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 descriptum; ejus enum.
transs. p. 528. ?I, Iulie-August. In regiunea montan/ subalpin/
inferi6r6, locuri petròse, stânc6se, pe ling/ mici tuferige. Clogani; Mô-
nästirea Tismana ; Menästirea Bistrita ; Cdlinignegti, Coziea,
Stänigioara; Rucär pe Gimbavu; Cämpulung pe Gruiu; Sinaia, Bugteni
pe Buceci; Predeal ; Bisca.
p. hirsutior.. T. lanuginosus Roche] ap. M. Bieb. fi. taur. cauc. 3
p. 403 (1819)-non Link. T. vulgaris nummularius Rchb. ic. germ. 18
tab. 63. T. Rochelianus Celak. Caulil gi foile fórte mult hirsuti.
Predeal, Azuga, Bugteni; Mizil pe Stânca-Tohanilor.
§ 2. Foile oblungi, eliptice sau lanceolate.
7. T. filarschallianus Willd. spec. 8 p. 1.41 (1800); M. Bieb.
fi. t. c. 3 p.403. T. glabrescens Willd. enum. h. berol. suppl. p. 42 (1813).
T. collinus M. Bieb. fi. t. c. p. 4.03 (1819). 7. pannonicus Auct. germ.
nonull.-non All. T. pannonicus var. 4 Koch syn. p. 641. T. Serpyllum
B. angustifolius a. glabrescens et [3. Marschallianus Rchb. deutsch. fi. 18
p.42 et icon. germ. tab. 66 fig. 3 et tab. 67 fig. 2. J. Iunie-Septembre.
Liveli, tuferige, poeni cu iérhä. Vdrciorova ; Craiova; Ionegti, Cacova,
Vultureanca ; Comana, Bäneasa spre Giurgiu ; Bucuregti, Herèsträu;
Ciocdnegti, Chitila, Perigi ; Ploegti, Câmpina ; Buzgu, Sloboziea, Doi-
cegti ; Focgiani, Odobegti; Iagi; Neamtu; Botogiani.
odoratissimus latifolius A. Beker exsic.! T. Serpyllum B. an-
g ustifolius pannonicus y. odoratissimus Rchb. deutsch. fi. 1.8 p. 43 et
icon. germ. tab. 67 fig. 4. T. Serpyllum 6. pannonicus var. 5 Koch
1. c. Vdrciorova; Comana; Fetegti pemalurile Borcei; Constanta.
Forma lis/ angustifolie, care este veritabilul T. odoratissimus .M.
Bleb. apartine giupei urmAtóre i pä'nä acum n'am ggsit'o la nol.
§ 3. Foile mai mici gi änguste, linear-eliptice sau linear-oblungi.
8. T. Serpyllum Fries novit. cd 3 p. 195 (1828) ; Rchb.
germ. exc. p. 312; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 658 exclus. var. [3. et y.
T. angustifolius Schreb ap. Rchb. germ. exc.p. 312 et Auct. plur.-non
Pers. syn. 2 p. 130 (1807) cujus stirps genuina cum T. acicularis W.
Grecescu D. Dr. C 1324 32
et kit synon. T. Serpyllum angustifolius b. linnceanus Rchb. deutsch. 18

p. 42 et icon. germ. tab. 65 fig. 4. T. Serpyllum angustifolivs Auct.
pl. Vulg. Cimbru. Cimbrugor 4erpun. 4erpunel.Schinduf. Timian.
21, Iunie-Septembre. Cu mult mai odorant 0 aromatic ca cei pre-
cedenti. Locuri tari sau petr6se aprice. Cerneti; Tirgujiul ; Sinaia; Be-
ceni in Buzeu; Btirbo0; 14 ; Boto0ani, A gafton; Piatra.
T. Jankee Celak. in flor. ann.1883 p.147 pro specie; Velen.
fi. bulg. p. 470; A. Degen exsic.! T. acicularis Heuff. enum. ban.
p. 146; Neilr. diagn. p. 99-non W. et Kit. Prea putin saumai nicide-
cum diferent de forma lipica a grupei : tulpina lignescent5. vigur(5.95.
§i stuf6s6, caulff qternuti, ramurile florigere ascendente glabriuscule
sau puberulente, foile spatuliform-lineare sau linear-lanceolate, glabre,
ciliate, nerv6se. 4. Iulie, August. In regiunea montana pe stânci.
Ctilimg.nelti, Coziea, Stanipara ; Buceci.
T. dalmatieus Freyn zool. bot. ges. 1878 p. 400; Velen.
fl. bulg. p. 468. T. Serpyllum a. vulgaris var. d. dalmaticus Rchb.
dentsch. fi. vol. 18 p. 42 (1858) et icon. germ. tab. 67 fig. 4.Acesta
este tined §i mai putin diferent de T. Serpyllum Fries : tulpina debil5,
caul i filiformi repel* sau flexuo0 adscendenti, cei floriferi pe cele patru
muchil pubescenti. 21, Tulle-August. Pdsciuni alpine. La Päpu§ea ;
Predeal. Aceste specimene nu se deosebesc intru nimic de acelea
ce le avem din Dalmatica, Istria §i Croatia subt acest nume.
T. zygioides Griseb. spicil. fi. rumel 2 p.118 (1844); Benth.
in DC. prodr. 12 p. 202; Velen. fi. bulg. p. 471. t? Iunie-August.
Stand muntóse in Dobrogea la M(3n5stirea Coco0, pe muntele Con-
sulu la Alibeichioi, la Ienissala subt Castolul-Genovez.
T. vulgaris L. spec. p. 825. Vulg. Cimbru. Cimbrul-ade-
vrat. t? Iulie-August. In cultura.
Trib. V. MELISSEA. Corola bilabiald ; stamine patru: cele do5.
anterióre mai lungi, lug ttite arcuat convergente la virf 0 aplate
subt labra superieorá a corolei.
SATURtIA L. gen. n. 707
I. S. hortensis L. spec. p. 795; Sturm deutsch. fi. h. 5; Koch
syn. p. 642; Betith. in DC. prod. 12 p. 209; Rchb. ic. germ. 12 tab.71.
Schlechtd. Lang. deutsch. fi. 18 fig. 1799.Vulg. Cimbru-de-yrtidind.
Cimbru (neadevèrat). 0 'ma vara. In cultur6. 0 accidental spon-
taneu ; plantfi anual6, pentru uzul economic, vulgarizatl. Bucure0i.
LA13IitA 468
Predeal; Podul-Turcului in Tecuci; Piatra; in Suceava pe Suliamare;

Tulcea.
2.S. Kitaibelii Wierzb. in Rchb. exic. n. 2514; Heuff. en. banat.
p. 141; Neilr. diagn. p. 100; Velen. fl.bulg. p. 465. S.montana a. com-
munis Rchb. icon, germ.18 tab. 72 fig. 1: media inter S. montana L. et
S. pygmceam Sieb. differt ab illa caule tetragono glabro vel leviter
bifariam pubescente et corollas labii inferioris laciniis imequalibus, la-
cinia media nempe latiora et emarginata; ab hac foliis .utrinque glan-
duloso-multi-punctatis et statura altiore. In definitiv, tnicir6. modifl-
-care de S. montana L. ce nu vine la nol. t? Iulie, August. In re-
giunea pietr6s1. Vdrciorova pe la Cataracte.
3. S. eserulea Janka in Kanitz plant. Romania p. 94 (1880) so-
lum nomen; Velen. fi. bulg. p. 465 descriptà. t? Iulie, August.
Stand aprice. Muniii de la Mein pe Sulucu In Dobrogea.
9. ItlICROMERIA Benth. tab. p. 368

I. M. Pulegium Benth. lab. p.382 (1836); DC. prodr.12 p. 224.
Melissa Pulegium Rochel rar. banat. p. 62 tab. 22 (1828); Heuff, en.
banat.p.141. Calamintha origanifolia Host fi. austr. 2. p.130 -non Vis.
C. Pulegium Rchb. fil. ic. germ. 18 tab. 77; Neilr. diagn. p. 101.
t? Iulie- August. Ripele pietr6se ale munlilor.Valea Tesnei la Gaura-
Fetei ; Clopni pe Motru-Sec ; Tismana(M.rupestrisHoffm.U1r. exsic.);
Lainici.
10. CALABILNTHA Mcench. meth. p. 408
§ 1. Cime axilare dichaze multiflore corimboide, câte una de
de fiecare f6e floralg.
I. C. Nepeta Link et Hoffmmss. fi. port. p. 141 (1805); Sturm
deutsch. fi. h. 70; Koch syn. p. 644; Benth. in DC. prodr. 12 p. 227;
Schlechtd. Lang. deutsch. 18 fig. -1087. C. Parvifiora Lam. fi. fr. 2
p. 396 (1778). C. trichotoma Mcench meth. p. 409 (1794). C. offici-
nails d. Nepeta Rchb. fil. ic. germ. 18 tab.76. Melissa Nepeta L. spec.
p. 828. Vulg. Ismel. lsmulioarel t? Iulie-August Locuri cu i6rbA,
tuferi§e mgnunte, locuri uscate aprice: Campina; Valea SIgnicului
spre Beceni in Buzgu (C. Nepeta et C. nepetoides Grec. enum. p. 46 et
in Br. prodr. p. 389); Bisca.
2. C. menthsefolia Host, fi. austr. 2 p. 129 (1831); Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. 664; Bab. fil. ic. germ. vol. 20 tab.76. C. adscendens Jord.
464 CONSPECTITL SISTEMATId
obs. 4 b. 8 tab. 1 (1844); Rchb. 1. c. tab. 77; a offIcinalis Benth. in

DC. prodr. 12 p. 228-non Mcench. Melissa intermedia Léj. revis, fi.
spa. 3 p. 33 (1824) - non Baumg. enum. transs. (1816). 21. Iunie-
lulie. Locuri aprice petnise. In Dobrogea, platoul de laCopadin; rarä.
Specimenele nóstre se potrivesc fòrte bine "cu cele din Francia
centrald sub numele de C. adscendens Jord.
C. officinalis Mcench. meth. p. 409 (1794) ; Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. 663; Nym. consp. p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch.
p. 18 f. 1806 et texte p. 213 excl. synon. Hostii. C. silvatica Bromfield
engl. bot. suppl. 4 t. 2897 (1849); Benth. in DC. prodr. 12 p, 228,
C. officinalis a. vulgaris Rchb. fil. deutsch. 18 p. 50 et je. germ. tab. 75
f. 2. Melissa Calamintha L. spec. p. 827. M. intermedia Baumg. enum.
transs. 2 p. 184 (1816). Vulg. Isma-plidurilor. Mintaalbatica.
Iulie, August. Prin durnbrave §i codri, prin cränguri §i poale de
pdui i. VOrciorova ; Horezu ; Bistrita ; Oläne§ti ; Rimnic;
goziea, Stäni§oara; Comana ; Sinaia; Possada; Cimpina (Grec. enum.
p. 46); Tirgu-Ocnei pe Mägura (Br.)
§ 2. Flori axilare pe elite 2-3 penducule simple uniflore fie:-

care f6e floralä.
C. Baumgarteni.Melissa Baumgarteni Simk. term. ftlz. X
(1886) p. 182; ej. enum. trans. p. 445. Thy2nus alpinus pro Cola-
mintha alpina Baumg. et Auct. trans. ohm -non L. spec. p. 826
nec Benth. etc. 21, Junio, hule. In regiunea montand pe stiinci
locuri deschise; muntele Jipu in Arge§ ; Predeal pe Cldbucetu-Tauru-
lui; Bu§teni §i in tot coprinsul Bucecilor. (C. alpina Grec. enum.
1880 p. 46; Br. piodr. p. 388-non Lam. et Auct.); Mera in Vrancea;
Bark].
C. Patavina Host.fl. austr 2 p. 133 (1831); Benth. in DC.
prodr.12p. 231 exlus. var (3; Boiss. fi. orient. 4 p. 582; Heult en. banat.
p. 141. 7'hymus Patavinus Jacq. obs. bot. p. 7 tab. 87 (1781). Anuos
Patavinus Pers. syn. 2 p. 131 (1807). Melissa Patavina Benth. labiat.
p. 389, M. Patavina b. hungarica Simk. term. fiiz. X p. 182 (1886) et
enum. transs. p. 444. Calamintha rotundifolia Benth. in DC. prodr.12
p. 232 quoad plant. hungaricam; Rchb. ic. germ 18 tab. 74 fig. 2-
exclus. 3; Neilr.diagn. p.100 et Acinos rotundifolius Friv. pl. exsic.- non
Pers. syn. 2 p.131 (1807) cujas stirps genuina, ex Willk. prodr. his-
pan. 2 p. 415, corollis parvis et foliis mucronato dentatis discre-
patl 2.f. Iunie - August. Locuri aprice, pietr6se, miei tuferke, in re-
LABIAT/E 465
giunea montand inferienl. VOrciorova ; Gura-Vdei; valea Tesnei;

ne§ti ; Coziea; Stdnigoara ; Tulcea.
C. suaveolens Boiss. fi. orient. 4 p. 582. Thymus suaveo-
lens Sm. prodr. fi. grwc. 1. p. 420 (1808). Acinos acuminatus Friv. in
flora ann. 1835 p. 332. Calanantha Patavina 1. acuminata Griseb.
spicil. rumel. 2 p. 123; Benth. in DC. prodr. 12 p. 231. C. Acinos c.
acuminata Rchb. fil. deutsch. 18 p. 49 et ic. germ. tab. 73 fig. 4. Me-
lissa Jahniana (x C. Patavina-Acinos) Simk. term. filz. IX p. 25 (1885)
et exsic.! `34. Iunie, tulle. Locuri aprice, argilo-glare6se pe còste.
Cälimane§ti; Comana; Välenil din Prahova.
C. Acinos Clairvill. in Gaud. fi. helv. 4 p. 84 (4829); Sturm
dents& h. 70; Koch syn. p. 643; Benth. in DC. prodr. 12 p. 230;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 18 fig. 1803. C. Acinos a. vulgaris
Rchb. fil. ic. germ. 18 tab. 73 fig. 3. Thymus Acinos L. spec. p. 826.
Acinos thymoides Mcench meth. p. 407. Acinos vulgaris Pers. syn. 2
p.131. Melissa Acinos Benth. labiat. p. 389.C) Iunie - August. Locuri
uscate, aprice, petripri, pe la drumuri, garduri rustice ; destul de co-
mund (Grec. enum. p. 46). Oldne§ti, Rimnic, Calimdne§ti ; Curtea-de-
Arge§i; Predeal, Sinaia, Posada, Campina ; Comana; Buftea, Peri§i ;
Beceni; Tecuciu ; Môndstirea Neamtu (Satureia montana Chan exsic !
Grec. enum. 1880 p. 46-non L. spec. 794 nec Lam. fi. fr. 2 p. 396);
Babadagh; Constanta.
11 CLINOPODIUM L. gen. n. 725,

I. C. vulgare L. spec. p. 821; Koch syn. p. 644. Schlechtd.
Lang. fi. v. deutsch. 18 fig. 1.809 et Auct. pleris. Calamintha Clinopo-
dium Benth. in DC. prodr. 12 p. 233; Rchb. ic. germ. 18 tab. 73;
Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 667. Melissa Clinopodium Benth. labiat.
p. 392.. Vulg. Aparettoare 74. lunie- August. Cdmpuri, pe langd
pdduri, prin tuferi§e sau cranguri, garduri rustice ; specie fòrte co-
mund (Grec. enum. p. 46). Vérciorova ; Cerneti pe dealurile Dumbrd-
vitei i pe Poroina; Balta ; valea Tesnei pe la Stina-Poenei ; Baea-de-
Aramd ; Culmea-Cernei; Tismana; Tirgujiul,Lainici; Craiova; Rininic;
Calimane§ti; Curtea-de-Argeil, Corbeni; Cdmpulung; Vulcana; Comana,
Ciocdne§ti, Crivina; Ploe§ti, Campina, Sinaia ; &Had pe la CrAngu;
Neamtu; Fälticeni, Malin; Bro§teni, Rargu; Ia§i ; Tulcea.
12 MELISSA L. gen. n. 728.

I. M. officinalis L. *spec. p. 827; Sturm deutsch, fi. h. 11;
466 CONSPECTUL SISTEMAI1C
Koch syn p. 645; Benth. in DC. prodr. 12 p. 240; Rchb. ic. germ. 18
tab. 60; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 18 flg. 1810. ./11: graveolens
Host fi. austr. 2 p. 128. Vulg. Idrba-stupului.
Roiniftt. 2f. Julie, August. Prin paduri §i in culturd. Valea Motrului
pe la Bro§teni; Clolani pe Motru-Sec ; Valea Oltului pe la Coziea in
sus ; Dragalani p'intre viile din Dealu-Oltului §i pe Magura; Topolo-
veni, Leurdeni prin valea Cacovei; Tirgovi§te ; Buz5u pe dealurile de
la Mizil §i pe la Sarata ; Bucure§ti in horticultura (Grec. enum. p. 46) ;
Piatra tot in horticultura.
[3. vi//osa Benth. labiat. p. 393; Koch syn. 645. M. romana Mill.
dict. n. 2. M. hirsuta Horner"). h. hafn. 2 P. 562. M. altissima Sibth.
Sm. 11. grEec. tab. 579 sec. Benth. La locuri aprice, pe dealuri. Vdr-
ciorova;
Lib. VI. NEPETE/E. Corola bilabiata; stamine patru : cele doua

posteri6re mai lungi, tOte paralele alaturate §i stand sub labra supe-
rilira a corelei.
13. NEPETA L. gen. n. 710.
I. N. Catana L. spec. p. 796; Sturm deutsch. fi. h. 94; Koch
syn. p. 646; Benth. in DC. prodr. 12 p. 383; Rchb. ic. germ. 18 tab.
41; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 fig. 181.3. N. vulgaris Lam. fi. fr. 2
p. 398. N. citriodora Beck. fi. francof. p. 21.8. Catariavulgaris Mcench
meth. p. 387. Vulg. Catufnictt. Iérbet-flocdstl. lérba-
vêntului. Iunie-August. Campuri, pe la drumuri, garduri rus-
tice, locuri virane, pirleoge, pe langapaduri; förte comuna (Grec. enum.
p. 46). Tismana; Craiova; Rimnic, Calimane§ti; Comana; Bucure§ti,
Ciocane§ti, Crivina, Ploe§ti ; Buzèù, Beceni; Bacau; Neamtu (Chan.
Grec. 1. c.), Piatra.
2. N. nuda L. spec. P. 797; Sturm deutsch. fi. h. 84; Koch syn.
p. 646; Benth. in DC. 1. c. p. 387; Rchb. ic. germ. 18 tab. 42f. 3;
Schlechtendal et Lang. deutsch. 18 fig. 1815. N. ucranica M. Bieb.
fi. t. c. 2 p. 41 -non L. Catana nuda Wench meth. p. 388. -- Cu flo-
rile albe: forma genuina ;sau avènd florile violaceu-deschis i punc-
tate cu purpuriu: N. pannonica Jacq. fi. austr. tab. .129. N. violacea
Vill. dauph. 2 p. 367. J. lulie, August. Pe langa paduri, prin cram-
guri, in regiunea dealurilor §i a campiilor (Grec. enum. p. 46). Cer-
neti ; valea Tesnei la Stina-Poienei ; Tismana ; Craiova ; Balce§ti;
Olane§ti, Rlinnic, ailimane§ti; Curtea-de-Arge§i; Cdmpulung; Vultu-
reanca; Comana; Bucure§ti, Ciocane§ti, Chitila; Sinaia; Bisca, Beceni;
LABIATE 467
Teeuci; Podu-Turcului; Birlad ; Ia§i ; Neamtu; Bro§teni; Malin, Ffil-

ticeni,
3. N. ucranica L. spec. p. 797; Benth. in DC. prodr.12 p.393;

Rchb. ic. germ. 18 t. 42. Boiss. fi. orient. 4 p. 668. Teucrium sibiricum
04
L. spec. 788. Nepeta sibirica M. Bieb. fi. t. c. .2 p. 41. Iulie,
August. Dealurile de la Mizil la Tohani (farm. A. Thomas.)
14. GLECHOMA L. gen. n. 714.

I. G. hederacea L. spec. p. 807; Sturm deutsch. fi. h. 8;
Koch syn. p. 646; Schlechtd. et Lang. deutsch. 18 fig. 1816. Nepeta
Glechoma Benth. in DC. prodr. 12 p. 391; Rchb. fil. deutsch. 18 p. 27
et ic. germ. tab. 40. Calamintha hederacea Scop. fi. earn. 2 p. 423.
Vulg. R1lun4i6ret. Prelungdstt. Sflnic. Aprilie, Maiu. Prin
umbróse, locuri umede, liveqi de pomi, tuferke (Grec. enum. p.
46). Dealurile Cernetului; Craiova; Rimnic; Campulung, Conte§ti ;
Guija, Ciocane§ti, Bucure§ti ; Sinaia (Knecht.) ; Sloboziea la pädurea
Doice§ti; Buz'e'u la Crivina, Bisca; Braila ; Galati ; Ia§i; 1116nastirea
Neamtu (Chan. exsic.); Bro§teni pe Bistrita §i Neagra.
2. G. hirsuta W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 119 (1802) ; Koch
syn. p. 647; Schlechtd. et Lang. deutsch. 18 fig. 1817. Nepeta Gle-
choma (3. hirsuta Bentb. labiat. p. 485 ('1836); Rchb. fil. deutsch. 18
p. 28 et icon. germ. tab. 40 fig. 3. Glechonza hederacea (3. hirsuta Boiss.
fi. orient. 4 p. 770. G. heterophylla Opitz in Rchb. germ. exc. p. 316.
21, Aprilie, Main. Pdduri, dumbrave, codri, ograde ( Grec. ennui.
'p. 46). Cerneti; Caracäl; Craiova ; Pite§ti ; Campina ; Bdneasa, Co-
mana ; Sloboziea la pädurea Doice§ti In Ialomita ; Vaslui; Ia§i pe la
Copou, Räpedea, Rediul-Tätaru ; Boto§iani; Tulcea.
16. DRA.COCEPHALUM L. gen. n. 729.
I. D. Moldavica L. spec. p. 830; Koch syn. p. 647; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 401; Rchb. icon. germ. 18 tab. 39 fig. ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 18 fig. 1818. _Melissa turcica Tabern. ic. tab. 355. Mol-
davica punct ata Mwnch. meth. p. 410. Vulg. Mdtaciune. Melisel
turceasca. Busuiocu-stupului. Iunie - August. De origina asiatica,
naturalizatä; in cultura §i adesea spontanee prin propagarea semin-
telor. Môngstirea Tismana ; Draga§ani ; Curtea-de-Arge§ ; Bucure§ti
(Grec. enum. p. 46) ; Buzgu pe la Sdrata, Bisca-Rusiliei ; Foc§ani ;
Bacán la Luncani ; Agapiea ; Monristirea Neamtu; Fìuiticeni prin gra-
dini ; Boto§iani;
468 CONSPECITM SISTEMATIC
Trib. VII STACHYDEE. Corola bilabiatd ; staminele in numèr de

patru, cele clouä anterière mai lungi, telte aldturate i age4ate sub
labra superioard a corolei.
A. Caliciul inflat bilabiatiform, lobil deschigi la maturitate.
16. NELITIS L. gen. n. 72f.
I. M. Melissophyllum L. spec. p. 82; Koch syn. p. 648;
Benth. in DC. prodr. 12 p. 432; Rchb. fil. ic. germ. 18 tab. 1 ; Schlechtd.
Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1821. M. grandiflora Sm. fi. brit. 2 p. 644
(1800). Melissa silvestris Lam, fi. fr. 2p. 401.Vulg. Dumbravnic. Do-
bronic. Dumbrainic. 74. Aprilie,Maiu.Dumbrave, codri; in regiunea
submontand gi a dealurilor (Grec. enum. p. 47). Cerneti; Baea-de-
Aramd; MônIstirea Tismana; Guränoaea; Popinzdlegti in Romanati;
Corbeni pe Turburea; Pitegti la Trivale; Cdmpulung, Contegti; Vul-
cana; Comarnic, CAmpina; Piatra; Môngstirea Neamtu (Chan. exsic.)
B. Caliciul tubulos 5- dentat, lobil deschigi la maturitate.

17. LA2111721 L. gen. n. 716.
I. L. amplexicaule L. spec. p. 809; Koch syn. p. 648; Benth.
in DC. prodr. 12 p. 508; Rchb. ic. germ. 18 tab. 3 f. 2; Schlechtd.
Lang: fi. y. deutsch. f. 1823. Galeobdolon amplexicaule Moench meth.
p. 393. 0 Aprilie. Maiu. Locuri ruderale, pe ling garduri rustice,
.prin liveli, porumbigti, miriti nelucrate ; specie comunä. Craiova ;
Caracd1; Alexandriea ; Comana ; Bucuregti, Ciocänegti, Buftea ; Môngs-
Urea Neamtu (Chan. exsic.); Iagi; Brdila ; Dobrogea.
2. L. purpureum L. spec. p. 809; Koch syn. p. 649; Benth.
in DC. J. c.; Rchb. 1. c. fig. 3; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1.824
tab. 1. L. nudumMcench. 1. c. Vulg. P....-figttncei. Q Martie -Iunie.
Locuri ruderale, garduri, curti, drumuri, livedi, porumbigti
nelucrate; förte comund (Grec. enum. p. 47). Severin; Tirgujiul;
Craiova; Alexandriea; Comana; Bucuregti; Campina (L. incisum Grec.
enum. 1880 p. 47 - non Willd.); Sloboziea; Doicegti; 14; Mônästirea
Neamtu (Chan.); Botogiani ; Dobrogea.
21. L. maculatum L. spec. p. 809; Koch syn. p. 649; Benth.
in DC. prodr. 12 p. 510; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1825; Rchb.
ic. germ. 18 tab. 4. L. rubrum Wallr. sched. crit. p. 300. L. hirsutum
Lam. dict. encycl. 3 p. 410. L. vulgatum a. rubrum Benth. labiat.
p. 514. L. niveum Schrad. è fioribus albis vel pallide roseis, foliis
minoribus discrepat. Maiu-Septembre. Pdduri, dumbrave, o-
LABI4T2E 469
grade (Gret. enum. p. 47). Vinjuleti, Stirmina; Craiova; Mònästirea

Bistrita; Olänegti, Coziea, Stänigioara ; Cämpulung; Contegti; Cam-
pina; Comana; Bucuregti, Bäneasa, Pas6rea; Buz6u; Iagi; Birlad.
L. cupreum Schott Nym. Ky. analecta bot. p. 14 (1854) ;
Rchb. fil. ic. germ. vol. 18 tab. 2; ,Schur enum. p. 535 cum var. a.
L. maculatum [3. alpinum Heuff. enum. ban. p. 143(1858); Sagorski et
Schn. carp. centr. 2 p. 436.-21, Iunie- August. Prin codril i prin väile
muntilor mari. Predeal i in tot coprinsul Bucecilor de la Bugteni
pinä' subt Sinaia.
L. album L. spec. p. 809; Sturm deutsch. h. 8; Koch syn.
p. 649; Benth. in DC. prodr. 12 p. 510; Rchb. ic. germ. 18 tab. 4;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18f. 1826. L. vulgatum(3. album Benth
labiat. p. 514. Vulg. Urzicel-albd. Urzictt-mdrat. 21, Iunie- Au-
gust. Locuri urnede cam dosnice, garduri rustice ; in regiunea subal-
pesträ. (Grec. enum. p. 47). Rimnic, Coziea, Stánigioara; Curtea-de-
Argegi ; Cá.mpulung; Nämäegti ; Predeal, Sinaia, Cämpina; Memästirea
Neamtu (Chan.)
L. Bithynicum Benth. in DC. prodr.12 p. 505 (1848); Boiss.
fi. orient. 4 p. 756; Velen. fi. bulg. p. 451. L. inflatum Heuff. enum.
banat. p. 143 (1858); Neilr. diagn. p. 101. L. garganicum var. gla-
bratum Griseb. spicil. rumel. 2 p. 133 (1844) - non Larnium garga-
nicum L. spec. p. 808. 2f, Iunie- August. Stanci calcare, da'rämä-
turi de stánci. La Pescerea-Polovraci pe malurile Oltetului, frecuent;
valea Prolatu lingá frontierä la Mehadiea (Degen); valea Tesnei la
Gaura-Fetei pe la locuri Cu Geranium macrorrhizum.
18. GALEOBDOLON Huds. ji. angl. p. 258.

I. G. luteum Huds. fi. angl. p. 258 (1762); Koch syn. p. 650;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1827. G. vulgare Pers. syn. 2
p. 122 (1807). Galeopsis Galeobdolon L. spec. p. 810. - 2j Apri-
lie- Iunie. Päduri, tuferige, poeni pe ling paduri. Cämpulung, Con-
tegti; Predeal, Sinaia, Campina (Grec. enum. p. 47); Comana; Ciocä-
negti, Buftea, Mogog6ea, Pasèrea; Tirgu-Ocnei; Iai ; Brogleni pe Bis-
trita pe la Holda si Holdita; Botogiani.
19. GALEOPSIS L. gen. n. 717.

I. G. Ladanum L. spec. p. 810; Sturm deutsch. fi. h. 62; Boiss.
orient. 4 p. 752; Benth. in DC. prodr. 42 p. 497 ex p. G. latifolia
470 CONSPECTIM SISTEMATIO
Hoffm. deutsch. fi. 2 p. 8 (1791); Rchb. je. germ. 18 tab. 27. G. La-
danum a. latifolia Wimtn. et Grab. fi. siles. 2 p. 490; Koch syn. p. 650;
Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 fig. 1828 tab. 1.Vulg. Chipu-mitei.
I apognic. Zeabre. (1) Iulie, August. La locuri deschise, pe ling
tuferke it pe ling pfiduri, petri%iuri cu iérba. Severin, *imian; Cali-
niä'ne§ti; Predeal; Ploe§ti, Buda, Plopeni; Bisca ; Buda-Rafaila in
Vaslui ; Birnova, Ja§i.
2. G. angustifolia Ehrh. herb. n. 137; Hoffm. deutsch. fl. 2
p. 8 (1791); Rchb. germ. exc. p. 322 et icon. germ. 18 tab. 98;
Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 684. G. Ladanum (3. angustifolia Wimm.
et Grab. fi. siles. 2 p. 190; Sturm deulsch. fi. h. 62; Koch syn. p. 650;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1828 tab. II.-0 Iulie, August.
Locuri petr6se. Vdrciorova; Hangu.
8. G. Tetrahit L. spec. p. 810; Sturm deutsch. fi. h. 62; Koch
syn. p. 651; Rchb. ic. germ. 18 tab. 30; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch.
18 f. 1830. 0 Iulie, August. Pe ling drumuri §i pe IMO locuinte,
pe la margini de päduri §i prin tuferi§e. Valea Cernei pe craeu Bul-
zului; Tismana pe linga. mônästire ; Calimäne§ti, Coziea, Stani§ioara ;
Campulung; Predeal ; Sinaia; Mônastirea Neamtu (Chan. exsic. Grec.
enum. p. 47); in Suceava pe Borca la isvorul de borvis.
G. speciosa Mill. diet. n. 3 (1768). G. versicolor Curt. fi.
lond. 2 tab. 115 (1777); Sturm deutsch. fi. hef. 62; Koch syn. p. 654;
Rchb. icon. gPrm. 18 tab. 30; Schlechtd. Lang. fi. V. deutsch. 18
f. 1832. G. Tetrahit p. L. spec. p. 819. G. Tetrahity.grandiflora Benth.
in DC. prodr. 12 p. 498.-0 Iulie, August. Paduri, vai umbrose umede,
marginea parlurilor. Valea Cernei ; Mônastirea Tismana; Lainici; Ca-
limane§ti, Coziea; Dimbovicioara; Sinaia, Posada, Bu§teni ; Titu;
Ciocane§ti (Grec. enum. p. 47); Comana; Bisca; Tirgu-Oenei, Slänic;
Neamtu; Bro§teni prin Valle Neagra, Bistrita §i Borca ; Stani§ioara,
Gaine§ti, Malin.
fi. salphurea Jord. cat. hort. dijon. 1818 p. 19 pro spec. ; Gren,
Godr. 11. fr. 2 p. 686; Rchb. ic. germ. 18 tab. 30 fig. 4. Predeal,
Sinaia; Tirgu-Ocnei ; Ia§i.
G. pubescens Bess. prim, fi. galiz. 2 p. 27 (1809); Sturm
deutsch, fi. h. 62 tab. 9; Koch syn. p. 652; Rchb. ic. germ. 18 tab. 29;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 fig. 1833. G. cannabina Gmel. fi.
baden.- non Poll. G. Tetrahit 13. pubeacens Benth. in DC. prodr. 12
p, 498. 0 Iulie, August. Live4i, poeni §i pe linga paduri, locuri
LABIATIE 471
umbreme, tuferige pe ling riulete in regiunea montank. Olanegti; Co-

ziea, Golotreni; Rucar, Valea-Muierei, Pajerea; Predeal, Sinaia; Bisca;
Borca la isvorul de borvis; Piatra, Bisericani.
20. STACHYS L. gen. h. 719.

Verticilastrele globeme multiflore, bite partite plantei cu in-
dument albo-lanat.
I. S. germanica L. spec. p. 812; Jacq. fi. austr. tab. 319;
Sturm deutsch. 1 h. 83; Koch syn. p. 652; Benth. in DC. prodr. 12
p. 464; Rchb. ic. germ. 18 tab. 9; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18
f. 1839. S.lanata Crantz stil p. austr. p. 267 - non Jug. -- Tulle, August.
Campuri, pe ling drumuri i garduri rustice, cranguri, locuri aride ;
specie Mile comuna. (Grec. enum. p. 47). Vèrciorova, Severin ; Craiova;
Stolnici; Campulung ; Vulcana ; Campina ; Titu, Ciocanegti, Bucuregti;
Comana ; Ploegti; Buzgu; Focgiani ; Iagi; Agapiea, Neamtu; Falticeni.
Pseudo-lanata Schur enum. transs. p. 538. Curtea-de-Ar-
gegi; Comana ; Focgiani.
2. S. alpina L. spec. p. 412; Sturm deutsch. fi. h. 51; Koch
syn. p. 652; Benth. in DC. prodr. 12 p. 465; Rchb. ie. germ. 18 tab. 8;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 fig. 1841. 7f, Iulie, August. Pe ling.&
paduri, tuferige, vài umbrese; in regiunea montana infralpina. Predeal
prin valeaR6gnewei pe Urzicaru gi pe Clabucetu-Taurului ; Sinaia (Kn.)
gi in tot coprinsul Bucecilor in laturea sa despreBugteni; valea Barna-
relului sus spre capu riului.
Verticilastrele pauciflore; indumentul Oros, uneori putin

sau apr6pe nul.
* Corola rogie sau purpurie.
a. S.. silvatica L. spec. p. 811; Sturm deutsch. fl. h. 84 ;Koch
syn. p. 653; Benth. in DC. prodr. 12 p. 469; Rchb. icon. germ. 18
tab. 10; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 18 fig.1842 tab. LVulg. Bat-
bisa. 21, Iunie - August. Päduri, dumbrave, codri montani. Craiova ;
Horezu, Bistrita ; Predeal, Sinaia, Campina ; Comana ; Bucuregti, pa-
neasa ; Roman; Memastirea Neamtu (Chan. exsic. ; Grec. enum. p. 47).
4. S. palustris L. spec. p. 811; Sturm deutsch. fl.li. 18; Koch
syn. p. 653; Benth. in De. prodr. 12 p. 470; Rchb. icon. germ. 18
tab. 40; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 48f. 1843.-71, Iunie -August.
Locuri umede, gianturi, gropi pe linga drumuri, prin lunci; specie co-
muna (Grec. enum. p. 47). Bra tagiani in Teleorman; Canipulung ;
Comana; Bucure0i, Buftea; Crivina, Ploe0i ; Doamna in Neamtu ;

Fdlticeni; Brolteni ; Dobrogea.
** Corola galbena, galben-deschisa sau albd.

S. annua L. spec. p. 813; Sturm deutsch. fi. h. 84; Koch syn.
p. 653; Benth. in DC. prodr. 12 p. 477; Rchb. icon. germ. 18 tab.11 ;
Schlechtd. Lang. fl.v. dentsch. 18 f. 1845. Glechoma Marrubiastrum Vill.
dauph. 2 p. 371.. Trixago cordifolia Mcenh meth. p. 398. 0 Iunic -
August. Locuri inculte, drumuri, prin grane §i porumburi, pe la
garduri rustice §i locuri virane ; f9rte comund. (Gree. enum. p. 47).
Severin ; Baea-de-Arama ; Tismana, Tirgujiul ; Rimnie, Calimane0i;
Campulung; Crivina ; Ciocane0i, Buftea, Bucure0i ; Comana ; Cam-
pina, Posada, Predeal ; Beceni ; Foc0ani; Agapiea, Neamtu.
S. maritima L. mant. p. 82 (1762); Jacq. hort. vindob. 1
p. 29 tab. 70; Sturm deutsch. fi. h. 81; Benth. in DC. prodr. 12
p. 483; Rchb. icon. germ. 18 tab. 12; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch.18
f. 1846. Iunie, Iulie. Prin dunele maritime in Dobrogea la
Tusla i Mamaea.
S. patella Griseb. spicit. rumel. 2 p. 142 (1844)Benth. ; in
prodr. 12 p. 489. S. sideritioides C. Koch In linnma 1848 vol. 21
fasc. 6 p. 692; Velen, fi. bulg. p. 455. S. recta [3. sideritioides Boiss.
f. orient. 4 p. 730. Tulpina lignescenta multicaula ; caulil stricti, nu
au putin ramo0, ei i foile hirsuti; foile oblungi, lanceolate anguste
sau lineare cu baza atenuata, la virf obtuse sau mucronulate, mar-
ginea acut mucronulato-denticulatd ; foile florale (bracteele) lungi, In-
tregi, ovate acuminat-mucronate ; verticilastrele a cate 4-5 flori de
fiecare f6e, prima sau 0 a doua din verticiliurileinferiáre distante, cele
urmatelre aproximate constituind spic dens sau compact ; caliciul hirsut,
dintil fOrte prelung-lanceolati i subulat-acuminati aia ca. intrec la
mòsura lungimea tubului ; corola pubescenta, albescentä cu picätele
purpuril pe lobul median inferior, are tubul inelat, exert 0 proeminä
putin d'intre dintil caliciului. - - lunie, Iulie. Locuri aride aprice,
pe la drumurI, petriOuri sau nasipuri cuiérba. In Dobrogea pe la Con-
stanta, Gargalic, Periclie, Bairamdede, Copadin (forma tipicä); Macin
Tulcea In Ialomita pe la Fete0i (forma putin hirsuta).
13. linear/folia (C. Koch I. c. pro specie). Inaltä 0 mai pup
pgr6sa, Amish*, folie oblungi mai anguste, cele medil i superi6re
fórte angust-lineare. Tecuci spre lunca Zeletinului; pe la *uvita.
tn Covurlui; In Dobrogea pe la Tusla, Constanta, Ienisala, Tulcea,
LABIATE 478
N icolilel, Mäcin. Prin portul sgu sénfän6 mult cu formele angusti-

folii de S. subcrenata Vis. ; prin caliciul säu hírte lung-dentat
prin condensarea verticilastrelor in spic tine cu totul de S. sideri-
tioides C. Koch.
Forma acésta este exact/ cu specimenele lise S. steno-
phylla din Azoff ce le posedäm in herbariul general de la M. Gandoger;
de aceea, odinhírl am distribuiro unor botankti subt numele de
S. stenophylla Spreng. InsA, specia lui Sprengel este indicatä numa In
Spaniea §i nici un autor n'o indicA panä astäli ca ar exista 0 in Orient;
astfel, suntem la indoéla de exactitatea plantei lui M. Gandoger.
CA speciea de fatá este adevëratul S. sideritioides C. Koch nu
existá nici o Indoialä; insä., am preferat denumirea lui Grisebach flind
anteri6r5. 0 de oare-ce ambele denumiri exprim aceeali specie, dupa
cum afirml Boissier i Velenovski (ved. op. cit.)
8. S. arenariseformis Rouy in bull. soc. bot. de france

1890 vol. 12 ser. II p. 166. De talie ca de 5-7 decimetre ;
ramo0 sau fórte rtimo0 erect sau ascendenti; foile verdi pubes.
cente lanceolate u0or crenulate, cele inferi6re atenuate in petiol,
cele medil sesile rotundate la baza, intregi sau u0or denticulate ; spi-
curile fungi, 8 - 12 cm Intrerupte apreope paná la vIrf, verticilastrele
multiflore; foile florale (bracteele) scurte, t6te subcordiforme sau
u0or truncate, cele medif i supericíre ovate cuspidate; florne tilde
set rt pedicelate desNiurate, cate 5-6 de fiecare care bractee; call-
ciul campanulat hirsut , dinti prelung-triangulari acuminaii, acu-
menul glabru; corola albl sau roz-albescent6 are tubul exert 0 cu
inel intern, pubescentä la extei ior, lobul median al labrei inferiére
este dilatat, bilobula §i cu piediele purpuril, labra superi6r6 erecta
oblung'd §i IntrégA; anterele neincluse In tub egalez apròpe labra su.
peri6rA a corolei ; acheniile oache0, u0or granulate. 2. funie, lu.
lie. La locuri aride aprice, pe lingá drumuri, pAragini, cranguri, grane
sau niirLti. Alexandriea; Sloboziea, OdAile-Arsache, Giurgiu; BA-
neasa, Gurbanu, Comana ; Bucure0i, Chitila, CiocAne0i, Buftea, Pe.
ri0; Ploeti, BAicoiu; Buzgu.
Diferl de S. recta L. prin talla sa inaltä. 0 mai robustä; prin
foile superiòre intregi sau u0or denticulate, prin bracteele sale mai
scurte, intregi ovate cuspidate cu baza subcordiformä.; prin caliciul
sè'u mai lung cu dintil prelung-triangulari mai acuminati i prin corola
sa mai mare albá sau de un roz-albescent. DiferA de S. arenaria
Vahl, al cArui port il are aproximativ la fel 0 cu care s'ar putea mai
lesne confunda, prin corola sa albA, prin labra superi61á a corolei
4t4 CONSPECITL SISTEMA.ild
fiind intrégii §i evident mai putin lunga, iar nu ro§ie Cu tubul

mai exert §i cu labra superi6ra bilobata ; prin dintil caliciului ce sunt
dap In afarti, iar nu dirigiati drept Inainte (Rouy 1. c.). Difeeä de
S. patula Griseb. prin spicurile orale mai lungi §i intrerupte apr6pe
pana la virf, prin dintiI caliciului ce nu sunt a§ia de prelung-lanceolati
§i subulat-acuminati.
Inca din anul 1883 am observat cá asesta forma de Stachys nu
este identica cu S'. recta L. precum crelusem mai 'nainte ; de aceea am
adresat cateva specimene unor confrati din strainatate subt numele de
S. recta L. insemnat cu necertitudine, In scop de a °Nine explicatil.
Regretatul amic Dr. Keck din Aistersheim a réspuns ca Inteadeviir
acesta nu este S. recta L. dar poite fi S. taurica M. Bieb. denu-
mire ce nu exista nicaiuri. J. Bubela din Wetstein le a adresat
luí Vict. Janka la Pesta ; réspunsul a fost: arenaría Auct. ross. - vix
Vahl. G. Rouy '1 a considerat ca specie distincta §i nedescrisa
'Ana acum, dandu'i numirea citata §i dupe' care reproducem descrierea
data. Ceea ce putem anca adIoga este ea, in localitätile nóstre preci-
tate, nu se gase§te forma tipica de S. recta L. ci numai acésta forma
d in grupa Cham wsideritis.
9. S. recta L. mant. p. 82 (1762); Jacq. fi. austr. 4 p. 31

tab. 359; Sturm deutsch. fi. h. 84 tab. 3 optimè ; Koch syn. p. 654;
Benth. in DC. prodr. 12 p. 484; Rchb. icon, germ. vol. 18 tab. '13;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 fig. 1847. S. recta p. epigeios Griseb.
et Sch. it. hung. n. 186 (1852); Heuff. enum. banat. p. 144 caule
ramosissimo prostrato hirsutisu ceea ce convine f6: Le bine cu exem-
plarele nástre. S. betonica Scop.fl. earn. p. 141 (1772). S. Sideritis Vill.
dauph. 2 p. 375 (1787). S. procumbens Lam. 11. fr. 2 P. 385 (1778).
Vulg. Jalegi-de-cdmp. Jalegi-sélbatic.-21 Iunie- August. La locuri aride
sau petròse In regiunea montana §i a dealurilor marl. Cerneti pe Iorgu-
tova §i Stirmina; Vinjiu §i Orevita ; Balce§ti (Sab. Stef.);Calimane§ti;
Coziea, Stäni§ioara; Câneni; Tirgu-Frumos, Cotnari; Fälticeni prin
liveile despre padurea Hu§ilor.
p. Rocheliana A. Degen in litt, et exicc.! S. ramosissima Ro-
chel rar. banat. p. 3 et 26, solum nomen ; Heuff. enum. ban. p. 144
-non Montbr. et Auch. in ann. soc. se. nat. ser. IIvol. 6 p. 50. S. recta
var. sub glabrata. Tot portul formei genuine de care se deosebe§te
prin aspectul caliciului aprépe glabru sau subpilos cum §1 prin axa
inflorescentei; seamana' mult §i cu cel urmétor prin amplitudinea rami-
fIcatiei sale, Insa difera prin foile sale mai laticele, prin ramurile sale
LABIATE 475
verli nero§ietice §i prin caliciu ce nu este complect glabru lucios.

Prin localitätile din Olteniea sus-citate.
10. S. nitens Janka in linn. vol. 30 ann. 1860 p. 597; Nym.
consp. p. 579. S. nitida Neiir. diagn. p. 102. S. ramosissima Borb.
symb. fi. ins. Arbe et Veglia 1876; Simk. exsicc. ! non Rochel nee
Heuff. 1. c. nec Montbr. et Auch. 1. c. Maiu-Iulie. Locuri
petr6se pe muntii de la Vèrciorova, abunda; valea Tesnei la Gaura
Fetei §i prin valea Cernei.
H. S. angustifolia M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 51(1808); Benth. in
DC. prodr. 12 p. 486; Ledeb. fi. ross. 3 p. 419; Boiss. fi. orient. 4
p. 732; Velen. fi. bulg. p. 457.S. tenuVolia Pall. ind. taur. sec. Benth. 1. c.
S. abrotanifolia Boiss. et Heldr. ohm. '4. Iunie, Iulie. Regiunea mun-
WA. din Dobrogea septentrionalä: Macin pe muntele Suluc ; muntele
Consulu la Alibeichioi.
21. BETONICA L. gen. n. 718.

I. B. officinalis L. spec. p. 810; Koch syn. p. 654; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 460; Rchb. ic. germ. 18 tab. 16; Schlechtd. et Ding.
deutsch.18 fig. 1834.B. hirta Leyss. fl. halens. p. 109, B. stricta Ait.
hort. kew. 2 p. 299 §i B. serotina Host fi. austr. p. 165, t6te specifl -
ce§te sunt acea§i planta §i, dup6Koch,Reinchenbach §i a1iT, ele exprima
u§ióre §i. nesemnificative variatii ale acestei specie.Vulg. Crefirr.
21, Iunie, August. Prin liveli cränguri, tuferile, margini §i poeni de
paduri. Cozica; Campulung, Sturzeni ; Predeal ; Sinaia
(B. hirsuta Grec. enum. p. 47-non L.); Nttoti in Teleorman ; Bil-
neasa, Gurbanu, Comana ; Titu, Ciocane§ti (Grec. I. c.); Peri§i; Buz6u
la Crang; Piatra, Osloveni; MOngstirea Ncanitu (Chan. exsic); Fdlti-
cent, Sasca, Cornu-Luncei; Bro§teni; Schitul Rarè'u; Boto§iani, Re-
d ul-Stduceni.
22. SIDERITIS L. gen. n. 712.

I. S. montana L. spec. p. 802; Sturm deutsch. fi. h. 4; Koch
tab. 25. Hesiodia bicolor Wench meth. p. 392. Hesiodia montana. Du
mort. florula belg. p. 44. Vulg. incheetdre. Urechealareeelui.
Iunie-August. La locuri aprice inculte pe campuri, pe deluri pe-
tr6se, prin petri§uri Cu iérba. Vêrciorova, Severin ; Craiova ;
Calimäne§ti; Comana; Chitila, Buftea; Mizil pe Stanca-Tohanilor,
Buzéu ; Niacin ; Ienisala; Constanta.
23. MARRIIBIUM L. gen. n. 721.
§ I. Caliciul Cu cinci diuti drepti de lungime cam pe jumtitatea

tubului.
I. M. peregrinum [3. Lin, spec. p. 816. M. peregrinum Jacq. fi.
austr. tab. 160; Benth. in DC. prodr. 12 p. 452; Rchb. ic. germ. 18
t .b. 23 fig. 3 exclus. fig. 4 et synon.; Schlechtd. et Lang. deutsch. 18
fig. 1854 lit. A et fig. 1. M. eretieum Mill. diet. n. 3 (1768) M. an-
gustifolium Mcench ex Steudt. nomencl. p. 510. M. peregrinum var. (3.
angustifolium Koch syn. p. 656.Vulg. Catuptiett-albatictl. Gutuipt.
Ungara§i. Voroniett. Iulie, August. Prin locuri inculte 0 rude-
rale, pe la drumuri; in regiunea meridionalä a I èrei. Vérciorova,
Schela-Cladovei, Severin; Craiova; Oddile-Arsache, Slobozia, Giur-
giu, Bäneasa; Galati, Bärbo0; Mäcin; Tulcea; Constanta.
M. praecox Janka cest. bot, zeit. ann. 1875; ejus aclat. er-
dély. flor. p. 181; Boiss. fi. orient 4 p. 702. 4, Iunie, lulie. Lo-
curl aride aprice, danpuri dealuri, pc la drumuri. Schela-Clado-
vei, Severin; Horez, Rimnic; Fete0i in I ilomia; Foc0ani; Bärbo0,
Galati; Birlad la Cringu; Ia0 la Räpedea; Pipirigu, Mônäst. Neamtu
peregrinum Ch in. exsic.); in Dobrogea pe la Mäcin, Constanta,
Copadin, Bairamdede etc., in abundentä.
De M. peregrinum L. diferä prin st it mult mai 'naltä i ro-
bustä ; prin foile sale ovate sau ovat-oblungi Cu mult mai mari ad :-
cênd cu cele de la M. pannonieum Clu4.; prin s.icuiiIe sale lungi cu
verticilastrele mai distante; prin florile sale mai mari, insä al cäror
caliciu are aceea0 fftpturä. §i este asemenea 5-dentat, exceptionil
and 1 - 2 din' mid intermedian, dupi cum indic câtiva autori,
parlicularitate ce n'am gäsiro la exemplarele n6stre §i nici la cele
provtnite din colectiea lui Vict. Janka. Se pote considera intermediar
intre precedentul i urmätorul. Foile sunt bine exprimate de Rchb. in
icon. germ. 18 tab. 23 fig. 4 pro M. paegrinis.
§ 2. Calieiul cu dece dinti egali sau in parte neegali.
M. pannonicum Clus. hist. rar. 2. P. 34 (1601); Rchb.
germ. exc. P. 325 (1831); Benth. in DC. prodr. 12p. 425; Heuff. enum.
banat. p. 141. M. peregrinum a.Lin. spec. p. 815 (1762); Willd. spec.
pl. 3 p. 110. M. remotum Kit. in Schult. cester. fi. 2 p. 161 (1814).
M. peregrinum a. latifolium Koch syn. p. 656; Neilr. diagn. p. 102.
Marrubium peregrino vulgaris Reichardt zool. bot. gesel. 1861 p. 342.-
°4. Iulie, August. Locuri aprice inculte, pe Lang drumuri i locuinte
Hinova,
tdi3IAT1
4. M. vulgare L. spec. p. 846; Koch syn. p. 657; Bentb. 14

DC. prodr. 42 p. 453; Rchb. icon. germ. 48 tab. 23 fig. I.- 71. Itp
nie -August. Locuri inculte, drumuri, garduri rustice, locuri virane ;
specie comuna (Grec. enum. p. 47). Vdrciorova, Severin ; Craiova ;
Rimnic ; Cdmpina, Telega, Valeni; Buzdu; Braila, Galati; Memastirea
Neamtu (Chan. exsic.) ; Broateni ; Vaslui; Dobrogea.
24. BALLOTA L. gen. n. 720.

I. B. higra L. spec. p. 81.4; Koch syn. p.657 excl US. var. a ; Benth.
in DC. prodr. 12p. 520 ex p. ; Rchb. icon. germ. tab. 17 fig. 3 et 4. B. ru-
deralis Fries, fi. halland. p. 1.01 (1818); ejus novit. ed. 2 p. 1.94 (1828).
B. vulgaris Hoffmsgg. et Link fi. port. tab. 115 (1805). B. urticifolia
Ortm. ap.Rchb. pl. crit. 8 f. 1.040 et I. c. -Vulg. Mule. - 04,Iunie -
Augrst. La locuri inculte i ruderale ; specie förte comunä prin
téra (B. foetida Grec. enum. p. 47 -non Lam.). Cdmpulung; Topo-
loveni, Leurdeni; Bucureati; Comana; Focaani ; Bacau; Tecuci ; Iaai ;
Piatra, Mdnastirea Neamtu (Chan. exsic.); Dobrogea.
25. LEONTIRTYS L. gen. n. 722.

Cardiaca. Tubul corolei In interior cu inel oblic, ventricos
desupra
I. L. Cardiaca L. spec. p. 81.7; Sturm deutsch. fi. h. 9; Koch
tab. 32. Cardiaca vulgaris Mcench meth. p.401 (1794). Cardiaca tri-
lobata Lam. fi. fr. 2 p. 383 (1778). - Vulg. C6da-le?dui. Iérbei-floc60.
Cion. e. Iunie - August. Locuri inculte i ruderale, dru-
muri ; specie förte comung (Grec. enum. p. 47). Cerneti ; Craiova; Ca-
racal; Rimnic; Curtea-de-Argeai ; Piteati; Comana ; Bucureati; Odo-
beati, Vrancea ; Agapiea.
(3. villosus Benth. I. c. L. villosusDesf.catal. h. paris. p.73(1804);
Rchb. icon. germ. 18 tab. 31 ; Ledeb. fi. ross. 3 p. 423. Caului i foile
caliciul cam vilos. Paduri. Focaiani; Birlad; Bacau ; Piatra,
Neamtu; Botoaiani; Falticeni; Broateni.
Chaiturus. Tubul corolei farä inel, drept i neventricos.

2. L. Marrubiastrum L. spec. p. 817; Jacq. fi. austr. 5 p.
tab. 405; Benth. in DC. prodr. 12 p. 501. Chaiturus Marrubiastrum
Ehrh. hannov. mag. p. 421 (1781); Sturm deutsch. fi. h. 84; Koch
syn.p. 658 ;Rchb. icon. germ. 18 tab. 32; Schlechtd. Lang. deutsch.18
f. 1850. Ch. leonuroides Wind, fl, berol. p. 201. Cardiaca Marrubias-
Grecesen D. Dr. -C. 1321. as
OS ColetsPÉCTui sisthial/C
brunt Schreto, Vulg. Córla-mi¡ei. Talpa-lupului. cit. Iunie - August

Locuri inculte ruderale, miri§ti, pirl6ge, drumgri, pe lingl paduri-
Rimnic; Curtea-de-Arge§i, Corbeni; Pite§ti ; Cimpulung ; CiocOnelti
(Grec. enum. p. 47); Bucure§ti ; Comana..
28. PIELOBLIS L. gen, n. 723.

I. Ph. pungens Willd. spec. pl. 3 p. 121 (1800) ; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 512; Ledeb. fi. rnss. 3 p. 436; Rchb. icon. germ. 18
tab. 20. Ph. tHerba-Venti P. tamentosa Boiss. fi. orient. 4 p. 791.
Vulg., Scorogoi.-t- °4 Iunie, lulie. Locuri uscate aprice, pe cOmpuri §i
pe dealuri. In Doljiu pe la Segarcea ; Buzdu pe la Sarata; Tecuci;
Ini; Bototiani I In Dobrogea pe la Mein, Periclie, Caranasib, Con,
stanta spre Murfatlar.
2. Ph. tuberosa L. spec. p. 819; Koch syn. p. 658; Benth. in
DC, prodr. 12 p. 544; Rchb. icon. germ. vol 18 tab. 20; Schlechtd.
Lang. deutsch. 18 f. 1838. Vulg. Solovirfild. ?4, lunie-August. Pe
linga drumuri, marä'cini§i, cranguri ; in pOrtile câmpene. Buzgu pe la
Dumbrava ; BrAila ; Birlad; Tecuci, la Bodeasa ; Vaslui ; Iali ; Boto§iani ;
in Dobrogea vela MOcin, Alibeichioi, Babadagh.
C. Caliciul tubulos bilabiat, lobif inchi§i la maturitate.

27. SCUTELLARIA L. gen. n. 734
I. S. orlentalis L. spec. p. 834; Benth. in DC. prodr. 12 p. 413
var. p. pinnatifida; Ledeb. fi. ross. 3 p. 395; Boiss. fi. orient. 4
p. 682. 21, Iunie, Iulie. Stänci petrèse, in Dobrogea pe Muntif MO-
cinului spre Greci (Br. miss.), in districtul Buau pe Stänca-Tohani-
lor (farm. A. Thomas).
2, S. lupulina L. spec. p. 835,. S. yernal3oss. primit. fi. galiz. 2
p. 43 (1809). S. alpina p. lupulina Benth. in DC. prodr. 12 p, 412;
loecleb. II. roms. 3 p. 394; Boiss. fi. orient. 4 p. 683. 71, fulie,
August. Locuri petrèse In regiunea montanä. ,,In Romilnieau (UI,
Hoffm. exsicc. ! sub S. alpina -non L.). Specimenele sale fi-vor din val ea
Dimbovieioarei? (Hoffm. excurs. ann. 1862) sau din Buceci de la Obir-
,iea-Ialomitei? (Hoffm. excurs. ann. 1863).
Oba. Denumirea specifica de lupulina L. fi-va oare corectä sau o
er6re.de c ondei in loc de supina? In opera lui Linneu Species Plantarum
ed. II p. 835 la S. lupulina ca sinonime se vede: Cassida alpina su-
pina Tournef. inste p. 182, ji la speciea S. alpina L. I. c. se 4ice : si-
tAl3IATit 4/0
millima Si supince sed corollae violaceo... comparando cu Scu-

tellaria ce urméza gi care, pe marginea paginei, totugi e trecutä subt
numele de tupulina.
S. altissima L. spec. p. 836; Benth. in DC. prodr. 12
p. 420; Ledeb. fi. ross. 3 p. 396; Boiss. fi. orient. 4 p. 688. S. pere-
grina W. et Kit. rar. hung. 2 p. 132 tab.125(1804)-non L. S. commu-
tata Guss. prodr. fi. sicil. 2p. 136 (1820); Rchb. icon. germ. 18 tab. 56.
Vulg. Gura-Lupului. lunie, Iulie. Prin dumbrave Sau päduri
umbreose. Craiova; Calimänegti, Coziea, Stänigioara ; omana; Bum-
regti, Bäneasa (S. peregrina Grec. enum. p. 48); Buzguprin Dumbrava;
Odobegti, Vrancea; Tutova in pädure, Birlad la Valea-CAldlrer; IagL
S. albida L. mant. p, 248 (1762); Benth. in DC. prodr. 12
p. 420; Ledeb. fi. ross. 3 p. 397; Boiss. fi. orient. 4 p. 689. S. cretica
Mill. did. et. hortul. S. pallida M. Bleb. fi. t. c. 2 p. 65 (1808) -non
Guss. 2, Maiu, Iunie. Margini de päduri, tuferige pe laturea mun-
/Hon V8rciorova spre gura Slätinicului i prin valea Bahnei.
S. galerioulata L. spec. p. 385; Bentb. in DC. prodr. 12
p. 425,; Koch syn. p. 659; Rchh. icon. germ. 18 tab. 55; Schlechtd.
Lang. deutsch. 18 f. 1859. 74, Iulie,August.Lunci, zavete, prin locart
cam umbr6se i umede. Bälcegti in Valcea (Sala. Stefan.); Rera in
Romanati; Mônástirea Horezu, Olänegti la Valea-Räporoastt; Cam-
putting, Bughea; Bränegti, Vulcana; Bisca; in Suceava la Brogteni
pe Bistrita.
G. S. hastifolia L. spec. p. 835; Benth. in Da prodr. 12
IN 425 ; Koch syn. p. 659; Rchb. it. germ. 18 t. 55; Schlechtd. Lang.
deutsch. 18 f. 1860. Cassida hastifolia Scop. fi. earn. f p. 430.
7,1. lulie, August. Livefli la- locuri umede, prin lunci, gianturi, gropi
ude. Severin; Padesi; Tirgujiul ; Craiova; Corbeni in Argegi ; Turnu-
M6gure1e ; Comana ; Buauregti (Grec. enum. p. 48), CiocAnegti Buf-
tea, Perigi; Campina ; Väleni; BrAila ; Vaslui; Iagi; Tulcea
28. ital7NELLA Tournef inst. tab. 84. - Prunella L.

I. B. outgoing L. spec. p. 837 excl. var. f3; Sturm detttsch.
fi. h. 5; Koch syn. p. 659 excl. var. fl et y ; Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 703 a. genuina; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1862. B. officinalisi
Crantz stirp. austr. 2 p. 279 (1772). Vulg. Pusuioc-ro§iu. Busuioc-
selbatic. Jérb&négrci. bilk, August. Liveli, locuri cu iérbfi, ograde
de pomi, tuferige, cranguri, specie comung (Grec. enum. 48'). Cernett,
dowsptcm tustEmAto
dealurile Iorgutovei; C6limbelti; PApura; Predeal, Bu§teni, Sinaia;

CAmpina ; Vgleni; Crivina, Peri§i, Mogo§6ea; Sloboziea; M6nästirea
Neamtu (Chan. exsic.); Bro§teni ; Tulcea, Somova, Niculitel.
13. intermedia. Prunella intermedia Link. ann. d. nat. gesch.
st. 1 sec.Roth. tent. 2 p. 43(1789). P. laciniata var. T. L. spec. p. 837.
P. pinnatifida Pers. syn. 2 p. 137 (1805). P. vulgaris y. pinnatifida
Koch syn. p. 659. PAduri prin locuri deschise. Palanca.
, 2. B. grandiflora Mwnch meth. p. 414 (1794); Benth. in DC.
prodr. 12 p. 409; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 704. Prunella vulgaris p.
grandifiora L. spec. p. 837. P. grandifiora Jacq. fi. austr. 4 p. 40
tab. 377; Koch syn. p. 660; Rchb. icon. germ. 18 tab. 22; Schlechtd.
Lang. deutsch. fi. 18 f. 1863. 21. Iulie, August. PAduri, crdng4ri, tu-
feri§iuri,poeni pe ling pdcluri, frecuentd (Grec. enum. p. 48). Curtea-
de-Arge§i; Campulung, Pajerea, Valea-Muierei; Cdmpina ; Ciocäne§ti;
Comana; Vaslui la pAdurea LipovAtu; Slänic; Mönästirea Neamtu
(Chan. exsic.); Boto§iani , Agafton; Iagi ; Fälticeni spre pddurea
Hu§ilor.
(3. Koch syn. p. 660; Rchb. icon. germ. 18 tab. 22
pinnatifida
fig. 5. B. vulgaris e. pinnatifida Benth. in DC. prodr. 12 p. 411.
Curtea-de-Arge§i; Boto§iani, Agafton.
3. B. alba Pall. ap. M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 67 (1808); Koch syn.

p. 660; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 704; Boiss. fi. or. 4 p. 6992; Schlechtd.
Lang. deutsch. 18 p. 363 f. 1864. Vulg. lérbei-ne'gret. Busuioe-sa-
batic. 74. Iunie-August. Live4i, locuri cu iúrbá, prin prirti deschise,
tufile sau cra.nguri. Variéz6.:
integrifolia Gren. Godr. 1. c. Prunella laciniata forma inte-
grifolia Jacq. fi. austr. in descriptione memorat. T6te foile intregi sau
parte din cele superióre prea pupil dentate. Gde§ti spre Vultureanca;
Leurdeni, Topoloveni prin valea Cacovei.
p. laciniata. Prunella laciniata L. spec. p. 837 exclus. var. f3 et y;
Jacq. fi. austr. tab. 378. Brunella vulgaris s. laciniata Benth. in DC.
prodr. 12 p. 411; Rchb. ic. germ. 18 tab. 22 fig. 3. :Prunella alba (3.
pinnatifida Koch syn. p. 660; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 704. Foile cau-
linare inciso-pinatifide sau numa din cele inferióre stint intregi.
Cerneti prin Poeana-Cernetului §i pe dealurile Iorgutovei; Caracul, Po-
pinzgle§ti ; Craiova, Rubäne§ti; ClilimUne§ti; Bdneasa, Comana;
ne§ti, Buftea, Chitila, Peri§i; Sinaia (Sideritis scordioides Grec. enum.
p. 47-non L.); Beceni, Bugu (P. alba Grec. 1. c. p. 48); Birlad la
padurea Crangu; !all pe dealul Briazului %i pe la Viea-Nebuna.
LABIATE 481
Trib. VIII. AJUGEZ. Corola unilabiatä, labra supericirti flind Mae

pulin aparenta §1 ; staminele patru, cele douà antericíre mai
lungi, t6te paralele.
29. ANTIJUA L. gen. n. 705.
§ 1. Bagula. Verticilastrele multiflore ; florile albastre, purpuril
sau albe.
I. A. reptans L. spec. p. 785; Koch syn. p. 661; Benth. in bC.
prodr. 12 p. 595; Rchb. ic. germ. 18 tab. 33. Schlechtd. Lang. deutsch.
18 f. 1866. Bugula reptans Mcench meth. p. 382 (1794); Lam. fl. fr. 2
p. 415 (1778). Melia& Vinerig. Lavrentind. Maiu, lunie.
Prin livegi, locuri cu iérbg, grädini §iparcuri, cranguri, tuferi§e ; specie
conning. (Grec. enum. p. 48). Craiova, Tatomire§ti; Câmpulung, Con-
te§ti, Pite§ti ; Comana ; Bucure§ti, Ciocane§ti, Buftea; Peri§i, Ploe§ti ;
Sinaia, Bu§teni, Predeal; Buz6u; Birlad ; Ia§i ; Boto§iani ; Mönästirea
Neamtu (Chan. exsic.); Dobrogea.
A. genevensis L. spec. ed. 1753 p. 561; Koch syn. p. 661 ex
parte; Benth. in DC. prodr. 12p. 596; Rchb. ic. germ. 18 tab. 33 fig.
bona; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 706. A. alpina L. mant. p. 80 (1762). A. fo-
liosaTratt. arch. der gew. 1 p. 25 (1814). A. rugosa Host. fi. hustr. 2
p.120 (1831). Bugula alpina All, fi. pedem. I p.45. B. genevensis Mill.
dict. u. 4. Vulg. Suliman. Vinelictt. Maiu, Iunie. Live4i, grä-
dini, parcuri, cranguri, poeni de päduri. Vèrciorova ; Caracäl ; CAR-
mänelti ; Curtea-de-Arge§i, Pitelti; Câmpulung, Nämdc§ti ; Cam-
pina; Bucurelti; Lehliu ; Fete§ti ; Gura-Teghei in Buz6u ; Birlad la
Crängu; Piatra la Pädurea-Balaurului ; Mônästirea Neamtului ;
Boto§iani.
A. hybrida A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1874 p. 382; Borb.
comp. ajug. bugul ,in termész. faz. 1869 vol. 12 part. 2. (><4. super-
genevensis - reptans). Astolonä. Caule bifariu vilos; foile inferière
mici, atenuate in petiol, obovat-ânguste, crenate, adesea emarcide, éele
medil i superielre läticele, ovato-eliptice, larg crenate, pèróse sau
glabre, cele medii au baza angustatä sau cuneatä, cele superhíre.au
baza lat sesilä sau cam amplexicaull; foile florale inferhíre crenate,
expresiv crenate, cele superière intregi mai scurte de cät florile res-
pective §i cam vinete; florile vinete, albastre sau albescente. 71, Maiu,
Iunie. Prin acelea§i localitäti cu precedentele. Caractil; Tirgujiul ; Pi-
te§ti la Trivale; Bucure§ti, Herèsträu, Buftea; Lehliu; Sinaia;
din Prahova ; Buz6u;
1182 CONSPECTIII, BISTEMATIC
§ 2. Chanuepithys. Verticilastrele biflore ; florile galbene sau

gAlbenil,
4. A. Laxmanni Benth. labiat. p. 697 (1836); ejus iii DC.
prodr. 12 p. 599; Boas. 11. orient. vol. 4p. 804. Teuerium Laxmanni
L. syst. nat. ed. 13 p. 439 (1793) ; W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 69.
Phleboanthe Laxmanni Tausch in flora a.nn. 1828 vol. 1 p. M. Vulg.
Avrttmeastt. Cirstdneastt. Barba-boierului. 21, Iunie, Iulie. Locuri
aprice,raäracioitiuri, cranguri m6nunle. Severin, Schela-Cladovei spre
Duda§i; pria viile de la Golu-Drincei ; Ia§i pe la Sorogari; 51änic in
Bacgu; in Dobrogea pe la Cineli, Alibeichioi; Constanta, Copadin,
Hairamdede.
3. A. salicifolia Schreb. unilab. p. 26 (1773); Benth. in DC.
prodr, $2 p. 599; Boiss. 11. orient. 4 p. 800. Teuerium salicifolium L.
tnant. p. 80 (1762). lunie, Iulie. Locuri aprice, prin
pe la marginea drumurilor. In Dobrogea, calea de la Copadin spre
Bairamdede.
6. A. Chammpithys Schreb. unilab. p. 24 (1773); Koch syn.
p.661; Benth. L c. p.601; Rchb. ic. germ. 18 tab. 34; Boiss. fl. orient. 4
p. 802. Teuerium Chamcepithys L. spec. p. 787 (1763). Chamcepithys
maparis Link handb. z. erkenn. d. gen. p. 453. o Iunie - Septembre.
Locuri aprice inculte. Severin, Schela-Cladovei, Vérciorova; Giurgiu,
Oddile; Comana; Turnu-Mägurele, Islaz (Grec. enum. p. 48); Fete§ti,
Sloboziea; Mizil, Tohani ; BrAila, Bärbo&,4i, Galati ; Birlad ; Iai pe la
Christelti; in Dobrogea la Mdcin, Slava-CerchezéscA, Constanta, Co-
padin, Bairamdede.
30. TM:WRIT:TN L. gen. n. 706.
Verticilastrele a cate 2- 6 flori, distante ; foile florale conforme
Cu cele caulinare.
J. T. Scordium L, spec. p. 790; Koch syn. p. 662; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 586; Rchb. ic. germ. 18 tab. 38. Schlech d. Lang.
deutsch. 18 f. 1873. T. palustre Lam. 11. fr. 2 p. 411 (1778). Chamce-
drys Seordium, Mcench meth. p. 384 (1794). Vulg. Dumbett.
21. lulie, August. Prin locuri umede mll§tinóse. Bräila ; Galati spre
gura Prutului i pe Iarigl Brate§iu; 1ai la §orogari ; Dobrogea prin
delta Dunärei la pädurea Lett (Br. miss.)
2. T. scordioides Schreb. unilab. p. 37 (1773) ; Koch syn.
p. 662; Benth. 1. c. ; Rchb. ic. germ. tab. 38 fig. 3; Ledeb. fi. ross. 3
d. 443; Bois*. 1 orient. 4 p. 813. T.8cordiumM. Bieb. fl. t. c. 2p. 36
LAMITZ
(1808) - non L. T. lanuginosum Hoffmssg. et Link - fi. portug. 1

p. 84 fig. 3 (1809). 7), Iulie, August. Locuri umede, inNtinOse
prin stufurile balt6se. Dobrogea la Constanta prin lacul din faja
Anadolchioi (T. Scordium var. brevifolium Ueehtr. et Sint, ap
Kanitz pl. roman. 1879 P. 99 .sed non T. Scordium Lin. et Auct.);
Comana langl Cilni§te prin m16.1tini, dar fórte rar pe ad.
§ 2. Verlicilastrele a ale 2- 6 flori aproximate, constituind racerna

lax6. terminala ; foile florale neconforme cu cele Cdulitiare.
T. Chamoedrys L. spec. 790; Koch syn. p. 662; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 587; Rchb. ic. germ. 18 tab. 38; Ledeb. fi. ross. g
p. 444; Boiss. fi. orient. 4p. R16; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 fig. 1875.
Chamccdrys officinalis Mcench meth. p. 383 (1794).Vulg. Dumbdt.
21, lulie, August. Prin live4i, pruniluri, cranguri, margini de padftri,
campuri; specie fewle comuna (Grec. enum. p. 48). Vdreiorova, Seve-
rin, dealurile Iorgutovei; Craiova; 015.nelti, Rimnic, alimäne§ti ;
Curtea-de-Arge§i ; Campulung, Rucar, Pajerea ; Comana; Bucure§ti,
Chitila ; Ciocanqti Scordium Grec. enum. p. 48 -non Lin.); Sinaia;
Väleni din Prahova ; Agapiea ; Mônastirea Neamtu (Chan. exsic.);
Iai; Fälticeni, Malin ; Brolteni, Schitul Rar6u; in Dobrogea la Balchioi,
Babadagh.
§ 3. Verticilastrele multiflore fórte aprOximate, eonstituinci ca-

pitule terminale.
T. Polium L. spec. p. 792; Koch syn. p. 663; Benth. in DC.
prodr. 12 p. 592 var. y; Rchb. ie. germ. 18 tab. 37 fig. 4 et 5 ; Boiss.
fi. orient. 4p. 821. 71, Iulie, August. La locuri aprice aride. In Doljiu
spre viile de la Segarcea; Fete§ti pe malurile Boreei; Valea-Satului la
Zerne§ti in Covurlui; Birlad la Crangu; Piatra; Ia§i la orogari; in
,Dobrogea la Mein, Greci, Babadagh, Ienisala, Constanta, Baitam-
dede. Variéza:
a. vulgare. Foile° obovato-lanceolate, crenate, ele i capitulele
tomentoso-lanate, &wile albide.Synon. T. Polium legitimum L 1. c.
et auct. T. pseudohyssopus Schreb. ap.Benth. I. c. T. album Poir. encyel.
meth. suppl. 2 p. 770 (1812). Poliumlatifolium Mill. diet. n. 7 (1768).
p. angustifolium. Foile lineare sau linear-oblungi mai totdeuna
intregi, cano-toment6se ; capitulele mai mici cam galbenil.
3. T. montanum L. spec. p.791; Koch syn. p. 663; Beinth. in
DC. prodr. 12 p. 593; Schlechld. Lang. deutsch. 18 fig. 1878; Boiss.
11. orient. 4 p. 81e. T. eurinum Jacq. fi. austr. 5 tab. 417 (1 778) tix L.
T. montanum c. supinum Rchb. 6utsch. fi. 18 P. 24 et ic. germ. tab. 37

fig. 3. Polium montanwm Mill. diet. n. 1 (1768). ti, Iulie, AugUst.
Locuri pietróse, stanci, daramäturi de stand in regiunea montanä in-
feriártt. Pe muntele Boamba la Pipirigu distr. Neamtu (Clan. exic.); pe
dealurile gipscise la Barba-Ghicea line'. Caraclau in distr. Bacäu (Br.
miss.); pe cástele schistáse ale Teleajenului la Valeni din Prahova
(Grec. in Br. prodr. p. 406).
6. T. prostratum Schur in sert. transs. p. 30 (1853). T. mon-
tanum var. villosum Auersw. ap. Andrm bot. zeit. vol. 13 p. 823
(1855) -non Wild. spec. 3 p. 23 (1800). T. montanum a. incanum
Schur enum. transs, p. 547 (1866). T. montanum b. hirsutum Heldr.
Boiss. fi. orient. 4. 819. T. pannonicum A. Kern. cest. bot, zeit. vol. 13
P. 384 (1863). 21, Iunie, Iulie. Locuri petr6se, stand calcare. Vér-
ciorova pe stancile d'intre Gura-Vaei §i Dudali ; Valea Tesnei; Lai-
nici; Ruciir pe cóstele Gimbavului,
LXXV. GLOBULARIACEE Lindl. nat. syst. p. '268.

1. GLOBULARIA Tourn. inst. p. 466 t. 265.
I. G. Willkommii Nym. syll. p. 140 (1854) ; Wettst. globul.
in bullet, de l'herb. Boissier tom. 3 ann. 1895 p. 278. G. vulgaris
Sturm deutsch. fi. h. 27; Koch syn. p. 681; Rchb. icon. germ. 20 tab.
196; DC. prodr. 12 p. 611; Willk. recherches p. 18. Boiss. fi. orient.
4 p. 528; Schlecht. Lang. deutsch. 18 fig. 1768 -non Lin, fi. suec. ed. 2
p. 109 (1745) nec L. spec. pl. p. 139 nec L. it. celand. p. 65. 2E, Iulie,
August. Locuri petreise, dealuri, dar cu iérba. Cämpulung, Nämde§ti.
Difera de G. vulgaris L. prin caulii s'éi mai mici, 10 -25 cm, lar
nu de 20-40 cm inaltime §i mai subtiri ; prin foile sale prea putin coriace
sau aprópe moi §i intregi, iar nu rigide, cartilaginòse §i parte din cele
radicale 3-5 dentate la virf cu dinti tari ; prin capitulele sale cu mult
mai miel cam deprimate nu mari §.1 glob6se ; prin caliciul s6u campa-
nulat cu lobil lanceolati lineari §.1 aprópe indoitmai lungi de cat tubul,
iar nu cu divisiunile scurte ce abia egalez tubul.
LXXVI. PLUMBAGINACEE Lindl. 1. c. p. 239.

1. ARMERIA Willd. enum. h. berol. r p. T.
I. A. alpina Willd. enum. h. berol. 1 p. 333 (1809); Sturm
deutsch. fi. h. 51; Rchb. icon. germ. vol. 17 tab. 99; Boiss. in DC.
prodr, 12 p, 680. Statice alpina Hoppe ap. Koch syn. p.683. S. mon.
PLIIIIBAGINACEE 485
tana Mill. dict. Armería alpina var. pumila Fuss verh. d. siebenb.
ver. ann. 1863 p. 201. if. Julie, August. Stand, päsciuni in regiu.
nea alpinä. Buceci pe Furnica (Grec. enum. p. 48) §i. pe Caraimanu
(Knecht) ; Ceahlau.
2. A. elongate Boiss. in DC. prodr. 42 p. 681 (1848) 6 sect.
Pleurotrichee" et spiculEe intra involucrum sessiles, folia inter se
subconformia. Statice elongata Hoffm. densch. fi. vol. 1 p. 150 (1791);
Koch syn. p.682. Statice Armeria L, fi. suec. p.99 (1755) ex p.; ,Sturm
deutsch. fi, h. 1. tab. 5. Armería vulgaris Willd. enum. h. berol. p.
133 (1809); Rchb. icon. germ. vol. 17 tab. 98 fig. 2. 71, Iulie, Au-
gust. Päsciuni, poeni, in regiunea montana inferiòrd. In Mehedinti
pe poéna Ciolanului la 890 tn. altit.
2. OTATICE L. gen. n. 388 ex p.
§ 1. Eulimonittm, Scapil avend ramurile cilindrice sail prea u§ior
tetragonice.
I. S. Gmelini Willd, spec. pl. 1 p. 1524 (1797) ; Boiss. in DC.
prodr. 12 p. 645; Rchb. icon. germ 17 tab. 90; Ledeb. fi. ross. 3
p. 460; Boiss. fl. orient. 4 p. 859 var. a. S. scoparia Pall. ap. Willd.
I. c. S. glauca Willd. sec. Roern. et Sch. syst. veg. vol. 6 p. 799(1820)
Vulg. Garofipt-de-mare. Limba-boului. Li9nba pe§telui. Sidi. -
,August, Septembre. Prin locuri josnice halogene. Zraiova, Co-
mana; Slänic in Prahova; Lacul-Särat; Tali, Tirgu-Frumos, Cotnari.
2. S. latifolia Smith in transact. soc. linn. lond. 1 p.250 (1791) ;
Boiss. in DC. prodr. 12 p. 660; Ledeb. fi. ross. 3 p.461; Boiss. fi.
orient. 4 p. 864. S. coriaria Iloffm. comm. Ott. tab. 1(1793); M. Bieb.
fl.t. c. 1 p. 249. Zi, Iulie, August. Campuri la locuri aprice neculti-
vate, in Dobrogea pe la Mangaliea, Tusla, Bairamdede, Copadin,
'Constanta.
§ 2. Goniolimon. Scapil avind ramurile cu trei muchil expresiv

arip a te.
S. tatarica L. spec. p. 395; Wind. spec. pl. 1 p. 1527;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 464. Goniolimon tataricum Boiss in DC. prodr.
12 p. 632; ejus fi. orient. vol. 4 p. 854; Rchb. icon. germ. vol. 17
tab. 88. 2f, Iulie, August. Locuri josnice udate, secate. In Doljiu la
Segarcea, calea spre dealu viilor.
S. Besseriana Roem. et Sch. syst. veg. 6 p. 789 (1820).
.S, incanaM. Bieb, fi. t. c. 1 p. 251 (1808) ; Ledeb. fi. ross,3 p.464-non
486 CONSFECTUL SISTERATIC
L. Gaul°limon tataricum fl. anytutifolium Boiss. in DC. prodr. 12

p, 633; Boiss. fi. orient. 4 p. 854. G. tataricum y rubellum Traut. ap.
Lindem1 fi. cherson. 2 p. 120. 21, Iulie, August. Locuri aren6se,
locuri aprice, ampuri, rupturi de còste. Galai, Bärbo§i; Mein; Pe-
riclie, Gargalic; Constanta, Mangalia.
LXXVII. PRIMULACEX Vent. tabl. 2 p. 286.

1. LISINACH.T.A L. gen. n. 205.
I. L. punctata L. spec. p. 200; Koch syn. p. 668; DC. prodr. 8
p. 65; Rebb. icon. germ. vol. 17 tab. 43; Boiss. fi. orient. 4 p. 9;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 28. Vulg. Geilbenele. ldre-de-lanydre. Iérba-de-
ldngdre.-4, Pdduri, tuferiqe, la locuri umbrOse umede, pe IMO' pdriuri.
Vdrciorova la gura Slätinicului; Cernetipe dealurile Iorgutovei; Old-
ne¡ti, lifmnic; CAmpulung; Sturzeni ; Comana; In Neamtu pe la
Haugh, Agapiea (Grec. enum. p. 39); MOnästireaNeamtu (Chan. exsic.)
(3. vertioillata Boiss. fi. orient. 4 p. 9; Grec. enum. p. 39.
L. venid lata Pail. ind. taur. ex M. Bleb. fi. t. c. 4 p. 141 (1808) ;
DC. prodr. 8 p. 65; Rchb. icon. germ. 17 tab. 44; foile ovate
oblungi, lung petiolate, florile verticilate i mai lung pedunculate.
Adesea cu precedenta.
L vulgarla L. spec. p. 209; Koch syn. p. 667; DC. prodr.8
p. 65; Ledeb. fi. ross. 3 p. 27. Rchb. icon. germ. 17. tab. 45; Boiss.
fi. orient. 4 p. 8. 11. Iunie, Iulie. Päduri, pe lingä pèriuri la locuri
umbráse, prin lunci, Valea Motrului pe la Strähaea, Bro§teni ; Tis-
mana ; CalimäneIti; Campulung; Titu, ; Sinaia (Grec. enum.
p. 39), Buceci prin Valea-Babelor jos; Predeal ; Tutova pe la Padu-

rea-Tutova; Tirgu-Ocnei ; Agapiea (Grec. 1. 0.) ; Mônästirea Neamtu
(Chan. exsic.); pe Borca §i la Bro§teni pe Neagra.: vulg. Gellbekioaret.
L. Nummularia L. spec. p. 211; Koch syn. p. 668; DC:.
prodr. 8 p. 66; Ledeb. fi. ross. 3 p. 28; Rchb. icon. germ. 17 tab. 43;
Boiss. fi. orient. 4p. 9.Vulg. allbenele de padure. 21, Iunie, Iulie. Lo-
curl umede prin päduri, pe 11130 §ianturi §i gropi cuapl,lunci; specie
förte vulgar ä (Grec. enum. p. 39). 0161160 , Rtmnic; Comana; Bucure§ti,
CiocAne§ti. Buftea,Crivina; Agapiea; MOngstirea Neamtu (Chan. exsic.);
Brolteni ; Fälticeni; Iai pe la Nebuna i Nitelea.
2. SAMOLUS L. gen. n. 223.

lb S. Valerandl_14. ,spec. p. 243; Koch syn. p. 681; DC.
PRIMITLACEE 4g7
prodr. 8 p. 73; Ledeb. fi. ross. 3 p. 31; Rchb. icon. germ. 17 tab. 42;
Boiss. fi. orient. 4 p. 5. 4, Iunie, Iulie. Locurimlägiinóse, stufuri de
Willi ; in Dobrogea pe la Mamaea 0 Tirsla ; Galati prin stufurile
Brategiului.
ANAGALLIS L. gen. n. 2496.

A. arvensis L. spec. p. 211; Sturm deutsch. fl. h. 1; Koch syn.
p. 668; DC. pro dr. 8,p. 69 exp. A.phoenicea Lam. fi. fr. 2 p. 285(1778);
Ledeb. fr. ross. 3 p. 29; Rchb. icon. germ. 17 tab. 41; Boiss. fi.
orient. 4 p. 6. Vulg. lntiyi. Ochkior. Rocoincl. Scl+peli. 0 Thta
vara. Prin porumbigti, grane, pe 1a garduri rustice, drurnuri; specie
comuna (Grec. enum. p. 39). Olanegti , Rimnic ; Bucuregti, Chitila ;
Qmpina , Brebu, Breaza ; 13eceni ; Braila; Focgiani ; Mônastirea
Near* (Chan. exsic.); Kazin, Tulcea.
A. ccerulea Schreb. spicil. fi. lips. p. 5 (1771); Lam. fi. fr. 2
p. 985; Koch syn. p. 669. A. arvensis p. ecerulea Ledeb. fi. ross. 3
p. 30; Rchb. ic. germ. 17 tab. 41 ; Boiss. fl. orient. 4 p. 6.-0 T6t5.
vara. Aceleagi numiri populare. Prin asemenea locrui ca precedenta,
dar mai rara. Braila, Barbogi, Galaii; Bdrlad; in Dobrogea pe la M-
ein, Tulcea, Constanta.
CENTUNCULUS L. gen. n. 145.

I. C. minimus L. spec. p. 169; Sturm deutsch. fi. h. 30; Koch
syn. p. 669; DC. prodr. 8 p. 72; Ledeb. fi. ross. 3 p. 30; Rchb. icon.
germ. 17 tab. 41. 0 Iunie, Iulie. Locuri umede cam umbr6se, tur-
biere scurse; la Galati in padurea Dimia ,la Pescariea-Antache pe
tarnil Brategiului, sporadica.
ANDROSACE L. gen. n. 196.

§ 1. Anuale sau bienice.
I. A. MIAMI' L. spec. p. 203; Koch syn. p. 679; DC. prodr. 8
p. 53; Ledeb. 11. ross. 3 p. 20; Rchb. ic. germ. 17 tab. 7Ci ; Boiss. fi.
orient. 4 p. 18. A. Tauscheri Gandog. in exsic.1 0 Aprilie, Mail'. Pe
c6ste, campuri la locuri cu iérba. Roman; Galati ; Tulcea, Nicolitel.
2. 11., elongate L. spec. p. 1668; Koch syn. p. 672; DC. prodr. 8
p. 53; Ledeb. fi. ross. 3 p. 20; Rchb. ic. germ. 17 tab. 69; Bois& fi.
orient. 4p. 17.-0 Main -Iulie. Locuri deschise prin iérba, locuri cam
nasipóse. Bucuregti; 1Ter6strau, Baneasa; Chitila la Ceret; Podu-Tur4
cului la Dehaci.
§ 2. Perenice.
A. lactes L. spec. p. 204; Koch. syn. p. 671; DC. prodr. 8
p. 51; Rchb. ie. germ. 17 tab. 70. A. pauciflora Vill. dauph. 2 p. 477
(1787). A. longiseta Schur sert. transs. n. 2313 b. (1853). r 04lulie,
August. Stand, in regiunea alpina. Buceci.
A. obtusifolia All, fi. pedem. 1 p. 90 tab. 46 fig. 1 (1785) ;
Koch syn. p. 671; DC. prodr. 8 p. 51; Rchb. ic. germ. 17 tab. 70.
A. lactea Vill. dauph. 2 p. 76-non L. A. ChamcejasineWulf in Jacq.
collect. 1 p. 194 (1773) sub A. villosa ap. Koch 1. c. -non L. spec.
p. 203. 04 Iulie, August. Stdnci in regiunea alpina. Buceci pe Ca-
raimanu (Knecht.), pe Costila in 'Valea-Alba, la 1800 m. alt.
A. Chanuejasme Host. syn. p. 95 (1797); Koch syn. p. 671;
DC. prodr. 8 p.51; Ledeb. fi. ross. 3p. 18; Rchb. je. germ. 17 tab. 71.
A. villosa Jacq. fi. austr. tab. 332-non L. spec. p. 203. 04 lunie-
August. Stdnci i locuri cu iérba sau muschi, in regiunea alpina. Bu-
ceci pe Costila in Valea-Alba la 1700- 1800 m. alt.
A. arachnoidea Schutt analecta bot. p. 17 (1854). A. villosa
Baumg. en. transs. vol. 1 p. 133 (1816); Auct.transs. plur. et Rchb. je.
germ. 17 tab. 71 fig. 4 et 5- vix L. spec. p.203; .A. articulata Schur en.
transs. p. 551 (1866).Vulg. Laptele-Stancei. 04 lunie - August. Stand
alpine. Buceci pe Caraimanu (Knecht.) i pe -Costila in Valea- Alba;
Ceahldu.
6. PRIMULA L. gen. n. r97.

I. P. longiflora All, fi. pedem. 1 p. 92 tab. 39 (1785) ; Sturm
deutsch. fi. h. 14; Koch sy-n. p. 673; DC: prodr. 8 p. 45;. Rchb. icon.
germ. 17 tab. 51. 04 Iunie, Iulie. Stand, locuri cu iérba, pasciuni
pe coamele alpine. Negoiu; Buceci prin valea Caraimanului sus
(Knecht.), pe Costila in Valea-Alba la Bu§teni, frecuenta.
2. P. acaulis Jacq. miscell. 1 p. 158 (1778); Sturm deutsch.
fi. h. 14; Koch syn. p. 673; Boiss. fi. orient. 4 P. 24. P. veris y.
azaulisL. spec. pl. ed. 1753 p. 143. P. vulgaris Huds. fi. angl. p. 70(1762);
Sm. fi. brit. p. 222. P. silvestris Scop. fi. carn. 1 p. 132 (1762);
Rchb. je. germ. 17 (ab. 50. P. grandifiora Lam. fi. fr. 2 p. 248 (1778) ;
DC. prodr. 8 p. 37. 04 Maiu, Iunie. Poeni, locuri cu iérba pe
langa paduri in regiunea dealurilor marl. Cerneti pe dealurile Bres-
nilei §.1 lorgutovei ; Craiova pe dealurile de la Podan i Breasta ;
la padurea Bdltagani; Varatic, Piatra.
489
3. P. elatior Jacq. miscell. 1 p. 158 (1778); Sturm deutsch. 11.

h. 14 non sat bona ; Koch syn. p. 674; Ledeb. fi. ross. 3 p. 9; Rchb.
le. germ. 17 tab. 49; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 380. P. yetis (3.
elatior L. spec. ed. 1753 p. 143. P. elatior var. carpatica. Griseb et
Sch. iter hung. n. 142 (1852); Sag. et Schn. 1. c. p. 381. P. carpatica et
P. elatior Fuss transs. exc. p. 534. P. intricata Janka in linn. vol. 30
p. 590, quoad stirpem transsilvanicam - non Gren. et Godr. P. montana
Schur enum. transs. p. 553 (1866).-24, Aprilie; Maiu. Paduri montane
subalpine. Valea-Mare in Muscel ; Buced, in tot coprinsul de la Sinaia
pinä la frontiera despre Predeal, exemplare in mare parte datorite
amicului W. Knechtel; Cdmpulung (Grec. enum. p. 39); in Bacäu la
Comänegti ; Valea-Adind. In Iagi.
Unil autori, de la Grisebach inc6ce, se silesc a stabili oarecare
deosebiri intre P. elatior Jacq. gi P. curpatica Griseb. _et Sch. care ar
avea scapil, foile §1 pedunculele mai glabre, iar caliciurile unor spe-
cimene par a fi intru-cdtva mai ampliate. Insk aceste deosebiri sunt
slabe gi putin apretiabile fall de unele exemplare; astfel , ele nu
pot fi de o valóre suficientä spre a servi drept caractere specifice con-
stante g't nediscutabile. Heuffel, A. Kerner gi Simkovici considera aceste
plante drept o specie gi nu lipsim de a ne pune in act:1rd cu ddnlii.
P. officinalis Jacq. miscel. 1 p. 159 (1778),; Sturm deutsch.
fi. h. 14; Koch syn. p. 674; Ledeb. fl. ross. 3 p..8 ; Rchb. le. germ...17
tab. 49. P. veris a. officinalis L. spec. p. 204. P. veris Lehm. monogr,
p.27. P.pannonica A. Kern. sched. spec. n. 1371 (1886). Vulg. iingliciu.
Ciubolica-cucului. Tia-vacei. Aprilie, Maiu. Locuri cu iérba, li-
veli de pomi, crdnguri §i poeni de Wiwi. Dealurile Iorgutovei gi Po-
roinei la Cerneti; Cdmpulung, Nämäegti, Contegti; Cdmpina (P. elatior
Grec, enum. p. 39-non Jacq.), Sinaia ; Bärcänegti, Ghighiu ; Buzëu
pela pAd urea Crângul gi in pädurea Ciolanilor ; Birlad la Virlez ; Vaslui
la ,pädurea Lipovälu ; Iagi; Buhu§i ; Piatra.
S. P.suaveolens Bertol. in DeSv. journ. de bot. ann. 1813
p. 76; Koch syn. p. 674; Rchb. ic. germ. 17 tab. 50; Boiss. fi. orieilt. 4
p. 25. P. Columnce Ten. 11. nap. 1 p. 54 (1811)?; ejus syll. plant. fi
napol. ann. 4834; A. Kern. Sched. spec. n. 1370. P. officinalis van.
suaveolens Velen. fi. bulg. p. 477. Aprilie, Maiu. Stdnci, local
petr6se in regiunea montanä. Valea Tesnei la Gaura-F-etei (A. Degen);
muntele Coziea ; Contegti gi Valea-Mare; Cdmpulung; Comarnic ; Si-
naia, Bugteni, Predeal ; Piatra la Vaduri; In Rarèu pe Piatra-Zim-
brului.
txt COMPEOTta BisTtMATIC
11. P. Auricula L. spec. p. 205; Sturm deutsch. fi. h. 14; Koch

syn. p. 675; DC. prodr. 8 p. 37; Rchb. ic. germ. 47 tab. 52, fig. 9;
Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 381. Maiu, Iunie. Stanci calcare in
valea Cernei Intre punctu Schitu i Arsasca (Sab. Stet); valea Tesnei
la Gaura-Fetei.
7. P. minima L. spec. p. 9205; Sturm deutsch. fi. h. 29; Koch
syn. p. 678; DC prodr. vol. 8 p. 39; Rchb. le. germ. 17 tab. 59,
fig. 1, 2; Bois& fi. orient. 4 p. 31. 7. Aprilie -Iulie. Pe coamele
virfurile alpine. Godeanu; Paputea; Buceci pe Furnica gi" pe Virfu-
cu-Doru (Grec. enum. p. 39).
7. CORTIISA L. gen. n. 08.

I. C. Matthioli L. spec. 206; DC. prodr. 8 p. 55; Rchb. icon.
germ. 17 tab. 40; Neilr. diagn. p. 105; Sag. et Schn. carp. centr. 2
p. 383. C. Matthioti var. b. villoso-hirsuta et var. d. grandissima Schur
enum. transs. p, 556 (1866). 21, Maiu, funie. Locuri umbr6se umede, pe
stand, prin paduri In regiunea montana. Buceciprin vales Pefetiului,
valea Babelor (Grec. enum. p. 40), valea Çaraimanului, fa Petterea-
Ialomitei (Knecht.)
[3. pub ens Schott Ny. Ky. analect. bot. p:17 (1854) pro 'spec.; Rchb.
1. c. tab. 61. Cortusa Matthioli var. a) pubens et. vav. c) glabrescens
Schur enum. transs. p. 556 (1866). C. Matthioti var. sibirica Andrz. ap.
Sagorski et Schn. carp. centr. 2 p. 383.Stancie marginea pgrfurilor,,
prin vaile adinci umbrerse i umede. Valea Oltului de la Coziea in sus,
muntele Coziea pe fa Stanitioara; Dimbovicioara; Ceahlau (Knecht.);
Rar6u pe subt blocurile eratice Tanga Schit.
S. SOLDANELLA L. gen. n. tgg.,

I. S. montana Wilid. enum. h. berol. 1 p. 192 (1809); Koch
syn. p. 679; Rchb. ic. germ. 17 tab. 46. fig. 3; Greif. Godr. fi. fr. 2
p. 461; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 384. Soldanella alpina Schm.
fi. bohem. 2 p. 49 (1793); DC. prodr. 8 p. 58 ex p. -non L.--21. Main -
Iulie Stanci In regiunea alpini superióra. Negoiu pe Podeanu ; Buceci
la Virfu-cu-Doru i Furnica (Grec. enum. p. 39); pe Babele i Carai-
menu (Knecht.), pe Costila.
S. alpina. L. spec. p, 206; Sturm deutsch, fi. h. 20: Koch
syn. p. 679.; Rchbi io germ. 17 fig.. 1 et 2 ; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 461;
Sag. et Schn. carpaL anti% 2 p. 384; DC, i c. ex parte. 24. Maiu -
Iulie. Stanci in regiunea alpina superi6ra. Buceci; Ceahlau.
1R11111JLACE2E, PIANTAGNACVE 491
(3. hungarica. S. hungarica Simk. enum. transs. p. 461 (1886) ;

J. Barth exsic..! are tae caracterele speciei S. alpina L. de care se
deosebette numa prin forte sale cu putin mai micutele. Buceei pe
Costila.
S. waling' Bkumg. enum. transs. 1 p. 138 (1816); Sturm
deutsch. fi. h. 41; Koch syn. p. 680; Rchb. ie. germ. 17 tab. 46 fig. 4
et 5; Gren. Godr. fi. fr. 2 P. 461 sub observatio. S. Clusii Gaud. fi.
helv. 2 p. 76 (1828)-non Schm. fi. bohem. (1793). J. Maiu Iulle.
Stanci in regiunea alpina superiòrà. tn muntil Godeanului, frecuenta;
Negoiu pe Podeanu; Buceci (Br. et Knecht.)!
LXXVIIL PLANTAGINACEX Lindl. nat. syst. p. 267.

1. PLANTAGO L. gen. n. 142.
§ 1. Scapice : acaule, foile rosulate, scapi spiciferi affli.
* Perenice.
I. P. major L. spec. p.163; Sturm deutsch. fi. h. 87; Koch syn.
p. 685; Dcsne in DC. prodr. vol. 13 sect. I p. 694; Schlechtd.:Lang.
deutsch. 20 f. 2005. Vulg. Ptttlagintt. Plettagind.-74. lunie-Octom-
bre.Locuri inculte §i de cultura, pe langa cái i locuinte ; specie förte
comunä'. (Grec. enum. P. 48). Severin; Craiova ; Oláneti,Rìmnìc ; Co-
mana ; Bucure§ti; Ploe§ti; ; Bacán; Neamtu (Chan. exsic.!);
Bro§teni ; Falticeni ; Ia.§T.
3. sinuata. P. latifolia sinuata Bauh. pinax P. 189 (1761). P.
sinuata Lam. in Poir. encycl.méth. 5 p. 370 (1804) ex descriptione. P.
media procera Sond . ap. Koch]. c. Foilemari eructe gr6se lung petiolatei
denticulate mai ales spre baza saú chiar inciso-lobate ; scapii robusti,
erecti, tree peste 30 en' lungime; spicurile feorte lungi dense cilindraeee in-
tree bine nivelul foilor. Locuri josnice §i cam saline. Severin spre
Schela-Cladovei; Galati spre Brate§ti, Constanta pe la tabacarica de
la Anadolchioi.
intermedia Dcsne I. c. p. 695. P. intermedia Gilib. elem. bot.
pr. 1 p. 123 (1798); Rchb. icon. germ. 17 tab. 86. Cam de 10 cin Inar-
time ; foile mici, ovate denticulate sau dentato-subincise catre baza,
sunt petiolate subcoriace; scapii erecti, sau adscendenti, Intrec fag.
prin Inaltimea lor. Locuri aren6se cam umede pe prunti§ul toren-
telor sau apelor scurse. Mdnastirea Horezu ; Campina.
sabulosak Foile de máxime mediocra, subtiri, de un verde-palid,
lungicel i subtire petiolate, 5- nervate, glabre 1ntregi sail inure' si-
nuato.dentate; scapîi erecti, subtirei, :ca, de 15-20 cm intrec foile prin
401 CORSPECTITt SIStEMAiiid
inällimea lor, spicurile lungicele subliri au florile intreriipte afro bazá,

dar mai condensate spre yid'. Seam.änä bine cu formele mari de P.
minima DC. insä la acesta spicurile nu depägesc nivelul foilor.-016-
negti ; Bucuregti; Tulcea.
P. Cornuti Gouan ill. p. 6 (1773) ; DC. prodr. 13 sect. 1
p. 698; Koch syn. p. 686; Rchb. je. germ. vol. 17 tab. 77; Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. 720. P. Tabernemontani Baumg. en. transs. 1 p. 89 (1816).
P. Gouani Spreng. syst. 1 p. 251 (1824). P. limosa Kit. ap. Koch syn.
ed. 1 p. 597 (1837). 74. Iunie - August. Locuri näsipese särate
pe Lang/ litoralul Märei Negre la Constanta pe la Täbacarie spre Ma-
maea, copios.
P. sibirica Poir. encyci. meth. suppl. 4 p. 433(1816); Dc.sne
in DC. prodr. 13 sect. I p. 968; Neilr. diagn. p. 106-non Ledeb. fi.
ross. 3 p. 478 quae ob capsulam octospermam ad aliamspeciem spec-
tat" P. asiatica Ledeb. fi. alt. 1 p. 143 (1830)-non L. nec Lam.
P. Cornuti Guebh. pl. moldav. n. 569 exsic. ap. Dcsne 1. c. - non
Gouan nec Jacq. P. Schwarzenbergiana Schur enum. transs. p. 561
(1866). 21. Iunie-August. Locuri aren6se josnice in albiea Siretului
pe la Mägureni in Tecuci ; Piatra.
P. gentianoides Sibth. et Sm. fi. graec. 1 p. 101(1800); Desne
in DC. prodr. 13 sect. I p. 721; Rchb. ic. germ. 17 tab. 78. Neilr.
diagn. p. 106. P. uliginosa Baumg. en. transs. 1 p. 89 (1816);
Roem. et Sch. syst. veg. 3 p. 412.f. Iunie- August. Locuri umede
Cu muschi gi sfagnuri in regiunea alpinä. Muntele Godeanu pe virf gi
la Riu-§et ; Tigvele in Gorjiu; culmea Negoiului.
S. P. media L. spec. p. 193; Sturm deutsch. fi. h. 83; Koch syn,
p. 686; Dcsne 1. c. p. 697; Rchb. je. germ. 17 tab. 86; Schlechtd. Lang.
deutsch. 20 f. 2007. Vulg. Pettlagind-mdle. Patlaginti-buntt, Plet-
tagintt. 4. Maiu -Iulie. Liveql, ograde de pomi, pe land. cäi ; specie
fòrte comunä (Grec. enum. p. 48). Severin ; Cämpulung ; Câmpina ;
Comana; Bucuregti, Chitila, Ciocänegti; Ploegti ; Nearntu; Brogteni;
Schitul-Rar6u.
[3. oblongifolia (Schur enum. transs. p. 563 pro specie).Bac6u;
Tulcea.
G. P. lanceolate L. spec. p. 164; Sturm deutsch. 1 h. 7;
Koch syn. p. 686; Dcsne in DC. prodr. 13 sect. I p. 714; Rchb. je.
germ. 17 tab. 86; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 f. 2009. P. lanceolata
et P. decumbens Rchb. germ. exc. p. 396 - non Forsk. 71, Maiu -
PLANTAGINACEN 493
Septembre. Locuri inculte, pe Fang cai §i locuinte, còste etc.; specie

fórte comuna (Grec. enum. p. 48). Severin ; Craiova ; Horezu ; Cam-
pina ; Bucure§ti, Peri§i ; Comana ; Predeal ; Neamtu ; Brqteni, Schitui
Rargu.
p. krigua Dcsne in DC. prodr. 13 sect. I p. 71.6 (1852). P. altissima
Jacq. obs. bot. 4 p. 5 (1771); Rchb. germ, exc. p. 396; Koch syn. ed. 1
p. !97 ; DC. fi. fr. 3 p. 377 - non L.Foile lanceolate sau linean-lanceo-
late, lung petiolate, la virf §i la baza atenuate, obscur-denticulate, cu
5 nervuri, f6rte glabre ; spicurile oblungi cilindroide, glabre. Sol
humifer. Bucure§11' ; Predeal : Ia§i..
T. hungarica W. et Kit. rar. hung. tab. 203 (1812) pro specie ;
Schur enum. transs. p. 561. P. lanceolota var. d. capitata Dcsne
1. c. Toile lineare sau lineari-lanceolate, scurt petiolate, 3-nervate,
glasbriuscule sau pgrcíse cu osebire pe paginea inferiòra, petiolurile
dens §i ro§cat-pèr6se cum §i scapil ale caror spicuri sunt ovate sau
ovato-cilindrice. Bucure§ti ; Comana ; Ploe§ti.
P. capitata Hoppe et Hornsch. in flora ann. 1826 suppl. I.
p. 72; A. Kern. sched. n. 1430 P. sericea W. et Kit. rar. hung. 2
p. 163 (1805) - non Ruiz et Pav, fi. peruv. (1794). P. rubens Host fi.
austr. 1 p. 211 (1.827). P. Argentea auct. nonul. - non Chaix in Vill.
dauph. 1 p. 376 (1786) cujus stirps foliis latioribus et breviori-
bus quinquenerviis utrinque argenteo-sericeis" differt. 21, Iulie,
August. Buceci (Knecht.), Poeana-Costilei.
P. montana Lam. illustr. n. 1670 (1791) ; Sturm deutsch.
fi. h. 88; Koch syn. p. 686; Rchb. ic. germ. 17 tab. 83; Dcsne in DC.
prodr. 13 sect. I p. 717; Schlechtd. et Lang. deutsch vol. 20 fig. 2012.
P. atrata Hoppe taschenb. ann. 1.779 p. 85. P. alpina Vill. dauph. 2
p. 302-non L. P. saxatilis M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 109 (1808) sec.
cl. Koch et Schlecht. 11. cc. ab P. montana Lam. non differt nisi brae-
tcce nigro-fusc, stria dorsali viride. 2f, Iulie, August. Locuri
pose pe prunti§ul riurilor in regiunea alpina. Pe Godeanu §i Tutila ;
Paringu; Buceci in valea Ialomitei la Schit i la Obërsiea-Ialomitei.
P. maritima L. spec. p. 165; Sturm deutsch. fi. h. 88; Koch
syn. p. 688 var a et (Et ; Rchb. ic. germ. 17 tab. 81; Schlechtd, et
Lang. deutsch. 20 p. 38 fig. 2015 P. Wulfenii Willd. enum. h. be-
rol. 1 p. 161 (1809) ; Dcsne in DC. prodr. 13 sect. I p. 729 Iunie-
Septembre. Locuri aren6se umede josnice cam grate ; In Dobrogea
Ja Constanta, parlea de la Canara i Anadolchioi.
Grecescu D Dr.C. 132i. Si
494 CONSPECTUL SISTEMATIO
* * Anuale.
10. P. tenuifiora W. et Kit rar. hung. tab. 39 (1800); Dcsre.
in DC. prodr. 13 sect. I p. 697; Rchb. ic. germ. 17 tab. 84; Ledeb. fi.
ross. 3. p. 476; Neilr. diagn. p. 107.-21, Tulle-Septembre. Cdmpuri
aprice, la locuri halogene. Brdila, de la Monumeut catre Lacul-Särat.
§ 2. Caulescente : avénd cauli foliati ramo§i, peduncule axilare

capitulifere.
II. P. arenaria W. et Kit. rar. hung 1 p. 51 tab. 51 (1801)
Koch syn. p. 689; Dcsne in DC prodr. 13 sect. I p. 735; Rchb. icon.
germ. 17 tab. 85; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 20 fig. 2020. Plan-
tago Psyllium Auct. ex. p. - non Lin. 0 Iulie, August. Locuri are-
wise, arenoso-humifere uscate, aprice, petri§iuri nAnunte. imian,
IIinova; Craiova, Circea, Segarcea ; Stolnici ; prunturile Cricovului
de la Urlati spre Valea-Boului ; Valea Slänicului de la Buz6u spre
Beceni (Grec. p. 48); Tiggne§ti, Tecuci ; in Dobrogea fórte frecuent.
CLASA V
DICOTILEDONE APETALE HERMAFRODITE
LXXIX AMARANTACEE R. Br. prod. 1 p. 413.

1. AMARANTUS L. gen. n. zo6o.
§ 1. Pericarpul membranaceo-capsular pixidariu dehiscent.
* Florile congeste intocmind spicuri lungi, räme)se, paniciforme,
terminale adesea §i axilare ; periant 5 - mer ; stamine 5.
I. A. retrofiexus L. spec. p. 1407; Koch syn. p. 691; Moq.-
Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 258; Ledeb. fi. ross. 3 p. 856;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 9 fig. 862. A. spicatus Lam. dict. encycl.
1 p. 117 (1782) non Ba.st. Vulg. 4tir. C) Iulie-Septembre. Locuri
inculte ruderale urbane §i rurale, drumuri, garduri, locuri, virane ;
specie fiírte comund (Grec. enum. p. 49). Severin, Cerneli ; Craiova;
Rimnic ; Cdmpulung; Bucure§ti; Comana : Buzgu ; Bräila ; Ia§i.
A patulus Bertol. comm. ital. neap. 19, tab. 2; Gren. Godr.
1 fr. 3 p. 4. A. chlorostachys Auct, ex. p.-non Willd 0 lulie-Sep-
tembre. Ia§i ; probabil introdus.
i A. caudatus L. spec. p. 1406. Vulg. Busuioc-rofis.-0 Iu-
lie-Septembre. In horticulturd, introdus, Tulprizat.
AMARANTICtA, PHYTOLACCACEA 465
** Florile intocmind glomerule axilare distante; periant 3-mer ;

stamine 3.
A. 'Muni L. spec. p. 1405-non plerum. auct. A. Blitum
. silvestris Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 263; Ledeb.
ross. 3 p. 858; A. silvestris Desf. cat. h. paris. ann. 1804 p. 44 et
ann. 1815 p. 52; Koch syn. p. 690; Schlechtd. et Lang. deutsch. 9
f. 859. A. pallidus M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 399 (1808). Vulg. tir.
Iulie-Septembre. Pe ling garduri rustice, pe ling ziduri vechi, §i
prin locuri de cultura. Bucure§ti (Grec. enum. p. 49).
§ 2. Pericarpul cam gros sau subcarnos nedehiscent (Euxolus

Rafin.)
A. viridis L. spec. p. 1405-non plerum. auct, -R=0.448 v.r..
; ;f1;
Moq.-Tend. in D. prodr. 13 vol 2 p. 273; Nym. consp. p. 622 exclus.
synon. Albersia viridis Knuth fi. berol. 2 p. 144 (1838) ; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 859. Amarantus Blitum plerum. auct.- non L. Schlechtd. Lang.
deutsch. 9 f. 860. A. commutatus A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1875
p. 194. Vulg. iir-prost. Q Iulie-Septembre. Pe ling/ garduri,
pe linga ziduri §1 ciii prin locuri de cultura §i locuri virane ; specie
fórte comunä. Bucure§ti.
2. POLYCNE311131 L. gen. n. 53.

I. P. arvense L. spec. p. 50; Sturm deutsch. fi. h. 44; Koch
syn. p. 694; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 335. P. majus A.
Braun in Koch taschenb. p. 436 (1844); Koch syn. p. 695. P. arvense
a.longifolium Neilr. diagn. p. 109 (1867). Q Iulie- Septembre. Tèram
humifer arabil, petri§i cu iérba; prin locuri de cultura, pe la drumuri,
In regiunea campiilor. Giurgiu, Bäneasa, Gurbanu, Comana;
Galati ; Tulcea; Constanta; Mulflatar, Bairamdede.
2. P. verrucosum Lang. in syllog. ratisbon. 1 p. 179 (1824);
Moq.-Tend. in DC.1. c. P. arvense var. 13. brevifolium Neilr. diagn.
p. 109. 0 Iulie-Septembre. Locuri arenóse. Schela-Cladovei, Du-
da§i ; Calimáne§ti ; Gara-Fete§ti.
LXXX. PHYTOLACCACEE Endl. gen. 975.

1. PHYTOLACCA Z. gen. n. 588.
I. Ph. decandra L. spec. p. 233; Koch syn. p. 691; Moq.-Tend.
in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 32.Fenzl in Ledeb. fi. ross. 3 p.688. Vulg.
Cdrmes. carnes-vegetal. Bumeòra. 74, Iulie, August. Originara din
49g CONSPUTUt SISITMAVIC
America septentrionalä, introdusä qi naturalized.. Bro¡teni, Strähaea ;

Craiova ; Tirgujiul; Bucurelti ; BrAila; Môn5stirea Neamtu (Chan.
exsic.); Ia§i; Boto§iani.
LXXXI. CHENOPODIACEIE Lindl. nat. syst. ed. 2.

Trib. I SPIROLOBEE. Embrionul spiral, seminta färä sau cu peri-
aperm mic bipartit excentric ; foile cilindrice cArnóse.
SALSOLA Gtertn. fruct. I p. 359.
I. S. Kali L. spec. ed. 1753 p. 222; Koch syn. p. 692; Moq.-
Tend. in DC. prodr. vol. 13 sect. 2 p. 187; Fenzl in Ledeb. fi. ross. 3
13. 797; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 900. Varieg:
a. crassifolla Fenzl 1. c. S. Kali L. genuina; S. Kali a. vulgaris
Kochi. c. p. 693. S. Kali a. hirta Moq.-Tend. I. c. S. rosacea Cav. ic. 3
p.44 t.286 (1794)-non L. Kali Tragus Scop.fl. earn. p. 175 (1760).
Portul difus, rareori erect; foile la inceput cärm5se stricte, in urmä cu
total tari sublanceolato-subulate Cu mucron spinescent, baza lor di-
latatä. Plana hirtá sau hispido-glabra (lams 1 Fenzl I. c.) sau cu totul
glabg (lusus 2 Fenzl 1. c.). S. Tragus M. Bieb. länd. kasp. p. 142 (1800).-
Ø Iulie -Septembre. Locuri grate sau §esuri argiloso-aremise, ter-
mil maritimi. Schela-Cladovei, Dud* valea Stänicului din Buz6u
(S. Tragus Grec. in Kanitz pl. roman add. n. 1592); Ciulnita, Fete§ti;
Constanta, Tuzla, Mamaea.
Ç. angustifolia Fenz1 1. c. Cu portul erect §i ramurile orizontal-
Intinse ; foile caulinare §i ale ramurilor, a rar §i cele florale, flascide
§i deflex-curbate, cilindroide dar la bag dilatate, scurt mucronate ;
aripa perigonich scurtä. Plantá mai mult sau mai putin hirtä sau
seabed (lusas 1 et 2 Fenzl 1. c. p. 799) sau cu totul glabrä §i avènd
foile mai lungi, mai läticele §i mal flascide In cele din urmä (lusas 3
Fenzl. 1. c.). S. Tragu,s L. spec. p. 322; Jacq. enum. p, 42. S. Kali
brevimarginata Koch 1. c.; S. Kali (3. Tragus 1VIoq.-Tend. 1. c.
Giurgiu, Sloboziea, Odaile-Arsake; Lacul-Särat i prin BAräganul
mitei; Constanta, Caracoium, Gargalic ; Tulcea, Malcoci.
SUDA Forsk. fi. cegypt. arab, p. 62.

I. S. salsa Pall. illustr. p. 46 tab. 39 (1803); Fenzl in Ledeb.
fi. ross. 3 p. 785; Boiss. fi. orient. p. .b42. Chenopodium salsum L,
spec. ed. 1 p. 221 Salsola salsa L. spec. ed. 2 p. 324. Chenopodium
maritimum P. M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 182 (1808). Schoberia salsa C. A.
Meyer in Ledeb. fi. alta. 1 p. 405 (1829). o Mlle, August. Locuri
CHENOPODIACEE 447
grate : pe ling salinele Tirgu-Ocna ; tarmurile marei la Constanta,

rara. An Schoberia salinaria Schur enum. transs. p. 568 ?
2. S. maritima Dumort. fi. belg. p. 22 (1827); Fenzl in Ledeb.
fi. ross. 3 p. 786; Boiss. fi. orient. 4 p. 911. Chenopodium mat-Wu:um.
L spec. p. 321 (1762). Suaeda chenopodioides Pall. illustr. p. 46 (1803).
S.maritima Moq.- Tend. chenopod. p. 127 var. ct. Schoberia maritima.
C. A. Mey. in Ledeb. fi. alt. I. p. 400; Koch syn. p. 692; Schlechtd. Lang.
deutsch. 9 fig. 899. Chenopodina maritimaMoq.-Tend. in DC. prodr. 13
part. 2 p. 161 var a. Iulie, August. esuri inculte la locuri grate.
Balta-Alba (Grec. in Kanitz pl. roman. addit. n. 1589; Grec. enum.
p. 49) ; Braila pe Rugg. Lacul-Sarat ; Galati prin partea de jos spre
Brate§i ; in Prahova pe la Prajeni.
Nota. In herbariul General European posedam pe Sucteda
splendens Gren. Godr. ap. Janka, recoltata chiar de Victor de Janka
in Dobrogea pe lingä'. Lacul-Razim.
3. HALIBIOCNEMIS C. A. Mey. in Ledeb. fi. alta. I (ex p.)

I. H. triandra Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2p. 197 (1848).
Polycnemum triandrum Pall. iter. 1 app. p. 483 tab. D fig. 2 (1771).
Anabasis triandra M. Bieb. hand. kasp. p. 154 (1800). Halimocnemis
Volvox C. A. Meyer in Ledeb. fi. alta. 1 p. 383 (1829). Petrositnonia
Volvox Bunge anab. p. 52 (1862); Boiss. fi. orient. 4 p. 972. 0 Iulie,
August. *esuri. aprice, in apropiere de locuri grate. Braila de la
Monument spre Lacul-Sarat; malurile Borcei la Fete§ti.
2. H. crassifolia C. A. Mey in Ledeb. fi. alta. 1 p. 385 n. 5
(1827); Ledeb. fi. ross, 3 p. 830. H. alternifolia Moq. Tend. in DC.
prodr. 13 part. 2 p. 198 (1849). Policnemion crassifolium Pall. illustr.
p. 64 tab. 55 (1803). Petrosimonia crassifolia Bunge anab. p. 55; Boiss.
fi. orient. 4 p. 973. 0 Iulie, August. Litoralul Marei-Negre pe ling&
Lacul-Razim. (Janka exsic.!)
Trib. II. CYCLOLOBEE. Embrionul ciroUlar Aau anular aplicat pe

perifereia unui albumen voluminos central.
Sect. I. Axele caulinare sunt articulate §1 carase, foile iarali
carndse dar Ririe scurte sau nule (Salicorniile),
4. SALICORNIA name! coro!. p. sr.
I. S. herbacea L. spec. p. 5; Koch syn. p. 693; Moq. TenA.
in DC. prodr. 13 part. 2 p. 114. Ledeb. fi. ross. 3 p. 767; Schlechtd.
Lang. dents& 9 fig. 863. S. acetaria Pall illustr. p. 7 tal). 1 (1803).
Vulg. Branca. Iérba-porcului. lérbd-saratd. Salicornie. ,J 0 August,

Septembre. Locuri skate, pe liliga saline, pe /61-mil maritimi. Ocnele-
Mari; Campina pe prunti§iul Doftanei subt Telega, Pr6jeni; Tirgu-
Ocnel la saline; Balta-A1b6.; Lacul-S6rat; Constant&
Ç3. prostrata Moq.-Tend. loc. cit. p. 145. S. prostrata Pall. ill,
p. 7 tab. 1 et 2 pg. 1 (1803). S. procumbens Smith. engl. bot. t. 2475
(1812): avAnci portul gracil, mutt ram6sä §i. mternutä la pgm'ént,
Constanta pe la Titb4carie chiar pe marginea mArei,
Sect. II. Axele caulinare nearticulate, continue; foile desvoltate.

1, Feile lineare membranóse, coriace sau cgrn6se.
5. CABIPHOROSMA L, gen. n. 164.
I. C. ovate W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 63 (1799) ; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 744; Heuff. enum. banat. p. 152; Neilr, diagn. p. 110; Boiss.
fi. orient. 4 p. 921. 7.1. Iulie - Septembre. Locuri josnice, aren6se
skate. Comana in lunca Cilni§tei spre Grädi§tea, copii5s5..
6. CORISPERMUM L. gen. n. x2.

a. C. canescens Kit. in litt. Schultz cest. flora 1 p. 7 (1814);
Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 141; Neilr. diagn. p. 108.
C. intermedium Auct. hung. quoad pl. hung. non Sehweig. C. Mar-
schalii a. floridum lus 2 Fenzl. in Ledeb. fi. ross. 3 p. 763. 0 Au-
gust- Septembre. Ntisipuri prin dunele danubiale. Bucura spre Mule
in Mehedinti; Calafat pe la Poeana ; dunele maritime la Constanta
de la Tabkeärie spre Mamaea §i pe la Tuzla.
2. C. nitldum Kit. in litt. ap. Schult. cester. flor. 1 p. 7 (1814);
Moq."Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 141; Koch syn. p. 694; Neilr.
diagn. p. 108; Sturm deusch. h. 67. a purpurascens et C. microsper-
mwm Host fi. austr. 1 p. 318 (1827). 0 August -Septembre. Prin
dunele maritime in Dobrogea la Tuzla, Constanta, Mamaea.
7. KOCHIA R.oth. in Schrad. journ. r800

I. K. Scoparia Schrad. neu. journ. 1809 p. 85; Koch. synops.
p. 695; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 130; Fenzl in Ledeb.
fi. ross. 3 p. 746; Boiss. fi. orient. 4 p. 925. Chenopodium , coparia L.
spec. p. 321. Atriplex Scoparia Crantz instit. t pt 20& (1766). Vulg.
mestifti. Iffetturi-de-férd. 0 Iulie-Septembre. Intrettnut5. §i propa-
gat4 prin culta in grgdini de térg; accidental pe .cAmpuri l'i prin
locuri virane (Grec, enum. p, 49).
CHENOPODIACE/E 499
2. K, arenaria Roth in Schrad. journ. 1 p. 307 t. 2 (1800)

Koch syn. p. 695; .Moq.-Tend. in D. prodr. 13 part. 2 p, 132; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 749; Boiss. fi. orient. 4 p. 924. Chenopodiurn arenarium
Gtertn. in flora. wetter. 1 p. 356 (1799). SaIsola arenaria W. et Kit.
rar. hung. 1 p. 80 tab. 78 (1799). S. dasyantha Pall. ilIustr. plant, 1
p. 10 tab. 10 (1803). S. teiruifo'ia M. Bieb. fi. t. es 1 p. 188 (1808).
Kochia desyantha Schrad. neu. journ. 1809 p. 86. Ø Iunie, Iulie.
Locuri aprice inculte, pe tèremuri de lcess. Câmpiile de la Constar'La
spre Hasan-Kaira.
8. K. prostrate Schrad. neu. journ. 1809 p. 85; Koch syn.
p. 695; Moq.-Tend. in DC.. prodr. 13 part. 2 p. la; Ledeb. fi. ross. 3
p. 747; Boiss. II orient. 4 p. 923. Salsola prostrata L. spec. p. 323.
Chenopodium augustanum All. fi. pedem. 2 p. 198 tab. 38 fig. 4 (1785). -
21.. Julie- Septembre. Locuri aride aprice argil6se sau argiloso-arenóse.
Fete§ti pe malurile Borcei; B5.rbo§i ; Cernavoda; Constanta.
p. rubela Moq.-Tend. in DC.1. c. K. prostrata a. virescens lusus 1
Ledeb. J. c. p. 748. Ramurile mai in urmá devin calve §i ro§ietice ;
foile lungi ver4i Cu putin peri sau numa ciliolate. Constanta.
4. K. hirsuta Nolte nov. flor. holsat. p. 24 (1826) ; Koch syn.
p. 696. Chenopodium hirsuturn L. spec. ed. 1753 p. 221; Wahlenb. fi.
suec. p. 160. Salsola hirsuta L. spec. ed. 2 323. Suceda hirsuta Rchb.
germ. exc. p. 580. Echinopsilon hirsutue Moq.-Tend. in DC. prodr. 13
part. 2 p. 136; Ledeb. fi. ross. 3 p. 754; Boiss. fi. orient. 4 ps 925.
0 August, Septembre. Locuri sterile aprice pe t5remuri de loess. Con-
stants. spre Caracoium §i spre Tuzla.
2. Foile late membramise plane, de ordinar triangulare, rom-

boidale sau hastate (Chenopodiile §i Spinaciile), a rar lineari-aciculare
(Ceratocarpus).
8. CHENOPODIUM L. gen. n. 309.
§ 1. Suprafata axelor caulinare, a foilor §i a periantulni glabrà
sau cu pruiná farinós5.; foile intregi sau neregulat dentate.
I. Ch. hybridum L. spec. p. 319; Sturm deutsch. fi. h. 75;
Koch syn. p. 696; DC. prodr. 13 part. 2 p. 68; Ledeb. fi. ross. 3
p. 702; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig, 878s Chi strairnonifoliuin
Cheval. fi. pariS 2 p. 383 (1827). Vulg. Talpa-giscii. Spanac-porces6.
Buruiind de -bubli-rea. Julie, August. La locuri umbresse, pe lIng5.
garduri §i prin p5.'durf: Cerneti, Dumbravita ; Bucure§ti, Bfineasa,
Panteleimon (Grec, enum. p. 49); Comana,
Ch. urbicum L. spec. p. 318; Sturm deutsch. fi. h. 75;

Koch syn. p. 696 var. a; DC, prodr. 13 part. 2 p. 69 exclus. variet.
Ledeb. fi. ross. 3 p. 701. var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 877.
Ch. deltoideum Lam. fi. fr. 3 p. 249 (1778).Ch. melanospermum Wallr.
sched. crit. 1 p. 112 (1822).Vulg. lérba drumurilor. C) lulie -Sep-
tembre. Pe ling ziduri, locuinte, garduri, drumuri ; fórte comuna. Co-
mana ; Bucure0i; Campina, Brebu; Buzgu.
Ch. murale L. spec. p. 318; Sturm deutsch. fi. h. 75; Koch
syn. p. 696; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 69; Ledeb. fi. ross. 3 p. 702;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 879. Atriplex muralis Crantz. inst. 1
p. 206 (1766).Vulg. lirba-drumurilor. Pe ling garduri, pe la dru-
muri, prin locuri de cultura. Bucure0i (Grec. in Kanitz pl. rom. addit.
n. 1606; Grec. enum. p. 49) 0 prin Ma téra.
Ch. album L. spec. p. 21.9; Sturm. deutsch. fi. h. 75; Koch
syn. p. 696 var. a; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 71 var. a; Ledeb. fi. ross. 3
p. 697 var. (3 lusus 1. Ch. leiospertnum DC. fi. fr. 3p. 390 (1805). Ch.
glonterulosumRchb. germ. exc. p.579. (1830). C)Iulie- Septembre.
Locuri ruderale 0 de cultura prin comune 0 la camp ; vulgara. Bucu-
re0i (Grec. enum. p. 49); Comana; Campina; in Dobrogea mult.
3. Ch. opulifolium Schrad. in Koch et Ziz. cat. ph palat. p. 6
(1814); Sturm deutsch. fi. h. 75; Koch syn. p. 697 var. a; DC. prodr. 13
sect. 2 p. 67; Ledeb. fi. ross. 3 p. 696; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
fig. 880.C) Iulie-Septembre. Locuri ruderale urbane 0 rurale, dru-
muri, di; specie förte vulgara. Comana ; Bucure0i etc.
G. Ch. polyspermum L. spec. p. 321; Sturm deutsch. fi.
h. 75; Koch syn. p. 697 var. a; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 62 var. f3;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 693 et 694 f3. (1) August, Septembre. Locuri
ruderale. Minnie; Bucure0i.
[3. acutifolium Kit. ap. Schult. cester. fi. 1 ann. 1814 p. 458;
Sturm deutsch. fi. h. 75 tab. 13 pro species. Ch. payspermum p. spi-
cato-racemosum Koch 1. c. Ch. polyspermum a. spicatutn Moq.-Tend. in
DC. 1. c. Ledeb. 1. c. Bro§teni, Strahaea in Mehedinti.
7. Ch. Vulvaria L. spec. p. 321; Sturm deutsch, fi. h. 75;
Koch syn. p. 697; DC. L. c. p. 64; Ledeb. fi. ross. 3 p. 695; Schlechtd.
Lang. deutsch, 9 fig. 872. Ch. fcetidum Lam. fi. fr. 3 p. 244-non Schrad.
Atriplex Vulvaria Crantz. inst. 1 p. 207 (1766). Vulg. Lobocid-
putur6sa. Loboda-pute a pri. C) Iulie, August. Pe linga ziduri, pe
CHENOPODIACER 501
trotuòre putin frecuentate, cäi rurale ; destul comund prin térd. Curtea-
de-Argegi ; Bucuregti, Mogog6ea ; Comana; Neamtu (Chania exsic.);
Constanta, Mangaliea. -
§. 2. Suprafata axelor caulinare, a foilor gi aperiantului pubes-

centd; foile sinuato-pinatifide sau pinatifide.
8. Ch. Botrys L. spec. p. 320; Sturm deutsch. fi. h. 75; Koch
syn. p. 698; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 75; Ledeb. fi. ross. 3 p. 704;
Schlechtd. Lang. deutsch, 9 fig. 871. Vulg. Pelinqa-gredscd. Tel-
- C) Iulie- Septembre. Locuri ndsipóse, prundigiul torentelor,
petrigiuri; in regiunea dealurilor. (Grec. enum. p. 41). Cerneti, Hi-
nova ; Baea-de-Aramd., Padni; Tismana, Tirgujiul; Cfilimlnegti;
Curtea-de-Argegi ; Corbeni; Campulung; Campina, Breaza, Brebu ;
Buzdu, Beceni ; Odobegti; Neamtu (Chan. exsic.)
9. BLITIIM Tournef instit. p. 507.

§ 1. Periantul in epoca fruCtificatiei devine uscat sau nesucos.
I. B. glaucum Koch in Sturm deutsch. h. 75 tab. 1 (1839);
ejus syn. p. 699. Chenopodium glauczon L. spec. p. 320; DC. prodr. 13
sect. 2 p. 72; Ledeb. fi. ross. 3 p. 700; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
f. 882. C) Tulle-Septembre. Locuri ruderale pe lingá ziduri, tro-
tuare, locuri humifere i pruntigiuri salsuginóse. Cdmpina pe tèrmiT
Doftanei ; Bucuregti prin lsvor i Filaret; Comana ; Constanta, Ana-
dolchioi Caracoium, Tuzla, Cernavoda.
B. rubrum Rchb. germ. exc. p. 582 (1830); Sturm deutsch.
h. 74; Koch syn. p. 698; DC. prodr. 13 vol. 2 p. 83 var. a; Boiss. fi.
orient. 4 p.905. Glhenopodium rubrum L. spec. p. 318. Blitum polymor-
phum a. vulgare Ledeb. fi. ross. 3 p. 707. Q Tulle -Septembre.
Cdmpuri prin locuri inculte sau pdragini. Brila, Bdrbogi,
B. Bonus-Henricus C. A. Mey. in Ledeb. fi. alta. I. p. 11
(1827); Sturm deutsch. fi. h. 74; Koch syn. p. 698; DC. prodr. 13
sect. 2 p. 84; Ledeb. fi. ross. 3 p. 708. Clzenopodium Bonus-Hen-
ricus I,. spec. p. 318. Ch. sagittatum Lam. fi. fr. 3 p. 344. Atri:plex
Bonus-Henricus Crantz. Vulg. Spanacu-Ciobanilor. Spanacu-Sti-
nilor.-21, Maiu- August. In regiunea montand prin gunk pe lingh
stine, pe lingá pgduri, pre ddrâmdturi de stdnci. Plaiul Osliei pe
Bulzu la Stina-Filip; Muntele Coziea ; Dimbovicioara, Rucdr ; Cdmpu-
lung, Ndmlegti; Sinaia (Grec. enum. p. 49); Piatra-Mare; Mdndstirea
Neamtu (Chania); Brogteni; Schitul-Rar6u.
§ 2. Periantul in epoca fructificaliei este sucos, bacciform (tructul

scrod).
4. B. virgatum L. spec. p. 7; Sturm deutsch. h. 74; Koch syri.
p. 698; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 83; Ledeb.fl. ross. 3 p. 706; Schleclitd.
Lang. deutsch. 9 f. 884. Morocarpus foliosus Mcench. meth. p. 312
(1794).Vulg. Fraget-tätttrascet. C) Iunie-August. Locuri ruderale,
drumuri, locuri deculturä. Valea Prahovei subtPossada pe la tuneluri ;
Tirgu-Frunaos spre Cotnari ; Mdnastirea Nearntu (Chania exsic.)
10. BETA Tournefo instit. p. 501.
I. B. vulgaris L. spec. p. 322; Koch syn. p. 699 exclus. val. a;
Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 55; Schlechtd. Lang: fi. v.
deutsch. 9 fig. 885. Vulg. Sfeclet. (3 s. 21, Iulie, August. Plantrt de
culturä', feorte vulgarizatä pentru uzul alimentar, industrialli agricol.
Varietati multe din care cele mai principale
a. rubra L. 1. c.; DC. fi. fr. 3 p. 381. Beta Rapa Dumort. fi. belg.
p. 21 (1827). B. vulgaris T. rapacea Koch syn. p. 699. Rädäcina car-
nOsh sucósa zachariferä, incarnat ro§ie, grág i fusiforrnä : B. rubra
major Bauh. prin. p. f18; sau capätinósa: B.rubra radice rapcc Bauh.
1. c. Sfecla-rpfie, Pangele. Sfecla-pangele (fr. Bette-rave rouge).
f3. Cicla L. spec. p. 322; Koch syn. p. 699; Moq.-Tend. in DC. 1. c.
p. 56. Cicla officinarum Bauh. prin. p. 118. Beta hortensis Mill. dict.
n. 1 (1768). B. vulgaris alba DC. fi. Tr. 3 p; 383, Rätlacina cilindroidä
gr6s6, cu o carne albä, albichisä sau verflue §i cam tare. Vulg. Sfecla
alba (fr. Poirée).
U. SPINACIA Tournef. instit. p..537

I. S. oleracea Mill. diet. n. 1(1759); Lin. sp. c. p. 1456 var. a;
Moq. Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 118; Ledeb. fi. ross. 3p. 711.
S. spinosa Mcench meth. p. 318 (1794) ; Koch syn. p. 700. Vulg.
Spanac. Spanac-comun.Ø Maiu, Iunie. Planta orientalä introdusa,
vulgarizata i intretinutá prin culturä pentru uzul alimentar.
12. OBIONE Gcertn. fruct. 2 ,tab 126
I. O. pedunculata Moq.-Tend. chenopod. enum. p. 75 (1840);
DC4 prodr. 13 vol. 2 p. 115; Ledeb. fi. ros. 3 p. 736; Schlechtd. Lang.
deulsch. 9 f, 889. Atriplex pedunculata L. spec. p. 16754 Diotis Atri-
plicoides M. Bieb,11, L c. 2 p. 397 (1808). HalimUs pedunculatus Wallr.
sched. crit. p. 117 (1822). 9 Septembre. Locuri grate. Braila la
LacuI-Särat (Knecht.)
CHENOPODIACE/E 508
CERA.TOCAR,PITS L. gen. n. 1035.
I. C. arenarius L. spec. p. 1375; Moq.-Tend. in DC.prodr. 13

sect. 2 p. 121; Ledeb. fi. ross. 3 p. 739 ; Boiss. fi. orient.4 p. 918.
Iulie -Septembre. Locuri inculte aride, petri§ mènunt, 16ränä humo-
argil6A. Regiunea Danubialä §i Dobrogea : Fete§ti; Bräila, Galati pinä
spre Niimoloasa ; Mein, Gargalic, Constanta; Copadin, Bairamdede.
EUROTIA. Adans. fam. nat. 2 p. 260.
I. E. ceratoides C. A. Mey. in Ledeb. fi. alta. 4 p. 239 (1827);
Moq.-Tend. in DC. prodr. vol. 13 sect. 2 p. 120; Ledeb. fi. ross. 3
p. 738; Boiss. fi. orient. 4 p. 917. Axyris ceratoides L. spec. p. 1389.
Diotis ceratoides Willd. spec. pl. 4 p. 368 (1805). d' Iulie, August.
Locuri josnice näsipóse i särate In Dobrogea pela Ienichioi (Br. miss.)
ATRIPLEX ournef instit. p. 506.

§ 1. Periantul In epoca maturitätei rémane verde §i ierbaceu.
I. A. nitens Schkuhr handb. 3 p.541 tab. 348 (1803) ; Rebent.
prodr ft. neomarch. p. 126 (1804); Sturm deutsch. h 79; Koch
syn. p. 701 ; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2p. 90; Ledeb. 11. ross. 3
p. 715; Boiss. fi. orient. 4 p. 908; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 891.
A. acunzinata W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 103 (1804). A. Lim-mama
Willemet phytogr. 3 p. 1222 (1808). Vulg. Lobodd. Lobodd de dru-
-Ø Wile, August. Locuri virane, ruderale, pe la garduri, dru-
muri; fórte comunä (Grec. enum. p. 49) prin bitti téra.
A. oblongifolia W. et Kit. rar. hung. 3 p. 278 tab. 221
(1812); Sturm. deutsch. fi. h. 79 tab. 3; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
p. 215 fig. 895. A. tatarica Koch syn. p. '701; Moq. -Tend. in DC.
prodr. 13 sect. 2 p.96; C. A. Mey. in Lecieb. fi. alta.4 p. 312-non Lin.
spec. pl. ed. 1 p.1053. A. patWa var. a hollepis lusus 2 Frenzl in Ledeb.
ross. 3 p. 726 (1847). Vulg. Lobodd. 0 Iulie, August. Lo-
curi inculte, virane, ruderale, pe la garduri, drumuri; fórte comunä. Bu-
curetti ; Comana; in Dobrogea pe la Tuzla, Constanta, Marnaea.
A. patula L. spec. p. 1494; Sturm deutsch. fi. h. 79 tab. 5;
Koch syn. p. 702; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2p. 95; Schlechtdi
Lang. deutsch. 9 p. 217 fig. 896 et omn, auct. A. angustifolia Smith
brit. 3 p. 1092 (1804). A. patula var. 7. angustifolia lulls 2
fi.
Ledeb. fi. ross. 3 p. 727. O Iulie -Septembrie. Locuri inculte,
virane, pe la garduri, drumuri ; fárte comuna. Comana ; Bucuresci.
p. erecta. A. erecta Smith. fi. brit. 3 p. 1093 (1804); Sturm
deutsch. fi. h. 79; tab. 6. A. patula [3. microcarpa Koch syn. p. 702.
A. patula var. 7. muricata lusus R Fenzl in Ledeb. fi. ross. 3 p. 728.
Coziea pe stancile dise Masa-lui-Traian" jos pe marginea Oltului.
A. latifolia Wahlenb. fi. succ. 2p. 660 (1833); Sturm deutsch.
h. 79; Koch syn. p. 702. A. hastata Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 vol. 12
p. 94 (excl. variet.); Schlechtd. Lang. deutsch. 9 p. 213 fig. 894-non L.
spec. p. 1494 nec. Koch syn. p. 702 cujus stirps cum A. calotheca Ra-
finesquii synonymá. A. hastatum a. vulgaris ¡usas 1. Fenzl in Ledeb. fi.
ross. 3 p. 723. 0 Iulie-Septembrie. Locuri umede josnice. Bu-
cureqti; Constanta pe la TAbacarie.
A. microsperma W. et Kit. ap. Willd. spec. pl. 4 p. 961
(1805); W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 250 (1812)-non tab. 221 clue ad
A. patulam spectat. A. mucronata Baumg. enum. transs. 1 p. 204 (1816).
A. ruderalis Wallr. sched. p. 415 (1822); Sturm deutsch. h. 79 tab. 8.
A. latifolia [3. inicrocarpa Koch syn. p. 702. A. hastata 8. microsperma
Moq.-Tend. in DC. prodr. 43 sect. 2 p. 95; Ledeb. fi. ross. 3 p. 723.
0 Iulie, August. Locuri josnice umede grate. Campina ; Tirgu-Frumos
spre Cotnari ; in Dobrogea pe la Constanta §i Tuzla mult.
A. littoralis L. spec. p. 1494; Sturm. deutsch. h. 79 tab. 12;
Koch syn. p. 703. Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2p. 96 quad forma
genuina; Ledeb. fi. ross. 3 p. 729 var. a integrifolia lusus 2; Boiss. fi.
orient. 4 p. 909 (exclus. synon. Linnaei); Schlechtd. Lang. deutsch. 9
fig. 892. (") Iulie-Septembrie. Locuri josnice sarate. Constanta.
§ 2. Periantul la maturitate albo-argintiu, coriace, baza induratil.

A. tatarica L. spec. ed. 1 p. 1053 (1753) ex Aschers. ind.
semin. h. berol. 1872 (non Koch et auct. supracitat.); Boiss. fi. or. 3
p. 910. A. laciniata Sturm deutsch, fi. h. 80 tab. 2; Koch syn.
p. 703; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 93; Ledeb. fi. ross. 3
p.718 quoad variet. a.; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 41 - non L. spec. pl. ed. 1
p. 1053 cujus stirps genuina cutn A. aren arium Wood,z. synonymA
(conf. Aschers. bot. zeit. ann. 1874). A. incisa M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 641
(1819) ;Besser enum. p.54. A. recurvumD'Urv. enum. n, 239 (1822).
Vulg. Lobodlt. Lobodd-salbatia. 0 Iulie-Septembre. Prin locuri vi-
rane§i ruderale, pe linga ziduri, garduri, drumuri; specie foirte comuna
(Grec. in Kanitz pl. roman. addit. n. 1625; Grec. enum. p. 49). Bu-
cure§ti; Comana ; Braila, etc.
A. roses L. spec. p. 1493; Sturm deutsch. fi. h. 80; Koch
CHENOPODIACE/E, POLYGONICEIE 505
syn. p. 703; Moq.-Tend. in DC. prodr, 13 sect. 2 p. 92; Ledeb.

ross. 3 p. 717 var. a; Schlechld. Lang. deutsch. 9 p. 220 fig. 897.
A. alba Scopol. delic. insub. 2 p. 16 t. 8. A. laciniala M. Bieb. fi. t. C. 3
p. 641. 0 Iulie, August. Locuri sdrate. Pe lingä. salinele Slänicu
din Prahova; Fete§ti ; Brgila; Tirgu-Frumos spre Cotnari q't in Do-
brogea.
9. A. microtheca Moquin-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2
p. 81 (1819). Q August, Septembre. Prin §ianturi §.1 pe la garduri
de mrträcini la Constanta calea pe lingä vil spre Tuzla, kirte copios.
Planta mIsträ cu specimenele de acest numece se gäsescpe Rugg
Atena este de o perfectä asemdnare; deci, o considergm drept specie
bund §i identicä cu acésta.
A. hortensis L. spec. p. 1153. Vulg. Loboc14. Lobod4
Iulie, August. Plant6 de culturá pentru uzul culinar;
garizatä.
LX.XXII. POLYGONACEIE Lindl. nat. syst. 211.

1. RUMEX L. gen. n. 45r.
§ 1. Florile hermafrodite sau poligame; stilurile libere ; foile
avénd baza atenuatä, rotundä sau cordatd, insfi nehastate nici sagitate.
Laciniile interne perigonice tete-trele sau cel putin una cu
calositate dorsal/ graniformä la bazg.
Marginea laciniilor interne perigonice prelung 2- dentatil.
I. R. maritimus L. spec. p. 478; Sturm deutsch. h. 73 n. 1;
Koch syn. p. 704; Ledeb. fi. ross. 3 p. 500; DC. prodr. 14 p. 59;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 826. R. Anthoxanthuns Murr. prodr.
p. 52. R. aureus Wither. p. 356. 0 lunie-August, Locuri josnice
umede, mrd§tini§e, stufuri §i pe ling'd mare. Galati spre Gura-Prutului;
Tacuci; Constanta.
R. palustris Smith fi. brit. 1. p. 391 (1800) ; Sturm deutsch.
h. 73; Koch syn. p. 704; Ledeb. fl.ross. 3 p. 500; DC. prodr. 14 p. 59;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 827. I?. limosus Thuill. fi. paris. ed..2
p. 182 (1799). Vulg. Stevie. Stevie-de-bait& d' Iunie- Septembre.
Locuri josnice umede, mlätíni, stufuri bältòse. Oldne§ti ; Bucure§ti;
Galati.
** Marginea laciniilor interne perigonic expresiv multidentatä.

R. pulcher L. spec. p. 477; Sturm deutsch. h. 73; Koch
syn. p. 705; Ledeb. fi. ross. 3 p. 501; DC. prodr. 14 p. 58; Schlechtd.
5O CONSPÈCTUt SISIIMATIC
Lang. deutsch. 9 tig. 825. R. divaricatus L. J. c. sec. Bertol.; Sturm

deutsch. h. 73 n. 8 foliis non panduraaformibus. d' Locuri aride
inculte, pe linga drumuri. Vörciorova, Severin; Comana; Campina;
Galati.
R. obtusifolius L. spec. p. 478; Meisn. in DC. prodr. 14
p. 53; Boiss. fi. orient. 4 p. 1011. R. oblusifolius ß. discolor Wallr.
sched. 1 p. 168 (1822); Sturm deutsch. fi. h. 73; Koch syn. 706.
R. obtusifolius I. agrestis Fries. sec. Ledeb. fi. ross. 3 p. 502. R. lae-
vigatus Willd. ap. Spreng. syst. 2 p. 159 (1825). R. purpureus Poir.
encycl. méth. 5 p. 163 (1804). 21, Iulie, August, Pe lingä locuinte
In regiunea submontanä. Coste§ti distr. Mehedinti.
R. biformis Menyh. kalocsa növenit. ann. 1877 IN 161;
Simk. enum. transs. p. 472 et exsic.! R. crispus b. dentatus Schur
enum. transs. p. 580 - non R. dentatus L. nec Campd. in DC.
prodr. 14 p. 56. R. crispus var. odontocarpus Borb. exsic.! R. palus-
troides Simk. (x R. crispus-palustris). 21, Iulie, August. Locuri
umede. Giurgiu, Sloboziea, Malu-de-jos.
* * * Marginea acestor lacinii cu totul intrégä sag u§ior denti-

culatä.
R. crispus L. spec. p. 476; Sturm deutsch. fi. h. 73; Koch
syn. p. 706; Ledeb. fi. ross. 3 p. 505; DC. prodr. 14 p. 44; Schlechtd.
Lang. deutsch. 9 fig. 828. Lapathum crispum Lam. fi. fr. 3 p. 3.
Vulg. Dragavei. Stevie. Steghie. 21. Iulie, August. Locuri virane
§i ruderale, pe la garduri, drumuri §i prin locuri de cultura; f6rte
comun (Grec. enum. p. 50). Calimänelti; Campulung ; Bucure§ti; Co-
mana; Monastirea Neamtu (Chan. exsic,)
R. confusus Simk. term. filz. ann. 1877 p. 238; ejus ma-
ghiar. növen. lap. 2 p. 1.52 et exsic.1 (x R. crispo-Patientia); R. maxi-
mus Grec. enum. 4880 p. 50-non Schreb. Iulie, August. Locuri
umede. Bucure§ti pe la Her6sträu, Bäneasa.
R. conglomeratus Murr. prodr. fi. petting. p. 52 (1770);
Sturm deutsch. fi. h. 73; Koch syn. p. 705; Ledeb. fi. ross. 3 p. 505;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 834; DC. prodr. 14. p. 49. R. Nemola-
pathum Ehrh. beitr. 1 p. 181 (1.787). R. paludosus With. p. 354.
21, Julie, August. Mud; locuri umede, §anturi, gropi ude. Bro§tenit
Strilhaea; Calinignelti; Predeal; Campulung; Netoti; Comana ; Bu-
cOrelti; Herästräu; Neamtu (Chania exsic.)
POLYGONACEE 507
R. viridis Smith fi. brit. 1 p. 390 (1800). R. condylodes M.

Bieb. fi. t. c. 1 p. 288 (1808) ; R. nemorosus Schrad. ap. Wilid. enum.
p. 397 (1809); Boiss fi. orient. 4 p. 1010. R. sanguineus $. viridis.
Koch syn. p. 705; Sturm deutsch. 11. h. 73 n. 5; DC. prodr. 14 p.
49; R. Nemolapathum Wallr. sched. crit. p. 158 (1822) ; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 503. non Ehrh. 1. c. 21, Iulie, Angust. Locuri urnede um-
bróse, päduri, dumbrave. Olänegti; Cälimänegti; Sinaia (R. sanguineus
Grec. enum. 1880 p. 50-non Lin. quoad formam typicam); Perigi prin
valea Cociocului ; Comana.
R. silvestris Wallr. sched. critic. p. 161 (1822) ; Meisn.
in DC. prodr. 14 p. 50. R. obstusifolius y. silvestris Koch syn. p. 706;
Sturm deutsch fi. h. 73 n. 11; R. obtusifolius Fries.-non L. 21,
Iulie, August. Locuri cu iérba, prin liveli de pomi, pe IMO. päduri;
Valea Cernei pe cracu Osliei; Campulung ; Bugteni ; Predeal ; Bu-
curegti.
Meisner, in DC. 1. c., ca drept cuvént indepartéza pe R. silves-
tris Wallr. de R. obtusifolius L. spec. p. 478 care urmézá sä ocupe
locul lingä R. pulcher de Ore ce are marginea laciniilor interne pe-
rigonice intrégá sau, la unele din ele, cu cate un dinle scurt.
II. R. Hydrolapathum Huds. fi. angl. 1 P. 151 (1778) ; Sturm
deutsch. fi. h. 73; Koch syn. p. 707; Ledeb. fi. ross. 3 p. 507; DC.
prodr. 14 P. 47; Schlechid. Lang. deutsch. 9 fig. 829. R. aguaticus
Smith fi. brit. 1 p. 394 (1800)-non L.; Fries. nov. fi. suec 2 p. 109.-
, Iulie, August. Locuri palustre, stufuri bältóse (Grec. enum. p. 50).
Herästräu, Bäneasa.
2. Laciniile perigonice interne sunt cu total lipsite de calosi-

tate graniformd.
R. longifolius DC. fi. fr. 3 p. 368 (1805) ; Meisn. in DC.
prodr. 14 p. 41. R. domesticus Hartm. fi. scand. p. 148 (1820); Koch
syn. p. 706; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 39; Ledeb. fi. ross. 3 p. 506. R.
crispus p. domesticus Weinm. fi. petropol. p. 37 (1837). R. alpinus
Hook. engl. bot. t. 2694 non Lin. 21, Iulie, August. Locuri cu iérba
prin unele curti spati6se, Bucure§ti.
R. alpinus L. spec. p. 480; Sturm deutsch fi. h. 74 n. 2;

Koch syn. p. 707; DC. prodr. 14 p. 42; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 40;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 837. 21, Hie, August. liegiunea
montaná pe ling/ stinele ciobanilor, prin vgile muntilor. Valea Cer-
nei pre Bulzu la Stina-Filip §i pe cracu Osliei ; muntele Coziea, plaiul

Comarnicu In Argel; Pajerea; Bu§teni; Sinaia ; Predeal; Piatra-
Mare ; muntele Bida la Dorna §i pe la Sch;tu Rar5u.
§ 2. Florile dioice sau poligatne ; stilurile aplicate pe muchiile
ovariului ; foile hastate sau sägetate.
R. arifolius All. miscell. taurin. 5. 11 p. 94 (1759) ; ej. fi.
pedem 2 p. 202 (1795); Sturm deutsch. fi. h. 74 n. 6; Koch syn. p.
708 (non L. fil. supl. p. 212 ann. 1781 cujas stirp dubium est nec
patria ejus nota). R. montanus Desf. tabl. ed. 2 p. 48 (1815); Ledeb.
ross. 3 p. 510; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 65. ?j, Locuri carn
tn15§tin6se ca mgnunt §i rar tuferi§ pe lingä Pteris aquilina, in
Plaiul Osliei pe la Stina-Lacului 1130 ni. .1 pe muntele BAiu in Mehe-
dinti ; In Suceava pe culmea Stdnivirei.
R. Acetosa L. spec. p. 481; Sturm deutsch. h. 74
fi.
n. 7; Ledeb. 1. c. p. 510; Schlecht. Lang. deutsch. 9. f. 842. R.
Acetosa var. a vulgaris Koch syn. p. 709; DC. prodr. 14 p. 65.
Vulg. Macri§i. J.. Maiu, Iunie. Prin live4i la locuri umede, poeni
de pAduri in locuri josnice. simian, Hinova ; Cacova, Vultureanca;
Ciodne§ti, Tartd§e§ti, Guliea ; Conte§ti, Câmpulung ; Predeal ; Te-
cuci, Tigäne§ti in luncä. Mándstirea Agapiea, Neamtu (Chania exsic!)
Existá mult it in cultura de verdeturi pentru uzul culinar.
R. Acetosella L. spec. p. 481; Koch syn. P. 710; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 511 exclus. var. d.; DC. prodr. 14 p. 63 var 8 et ;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 45. Lapathum Acetosella Scop. fi. carn. ed. 2
p. 439. Vulg. Macrili-m'énunt, Macrii. 71, Maiu-Iulie. Prin liveli
la locuri cu iérbä, prin gropi i §ianturi scurse sau ude; crdnguri, lo-
curi uscate. Vêrciorova ; Balta ; Clo§ani, Valea-Cernei ; Strahaea,
Bro§teni ; Craiova ; ; Cdmpulung, Conte§ti, Pite§ti (Grec.
enum. P. 50); Ciocane§ti, Chitila, ; Ploe§ti, Buda, Bdicoi; Sinaia,
Pi edeal ; Bésrlad ; Ia§i ; Piatra, Neamtu; Bro§teni ; Rar5u ; in Dobro-
gea la Alibeichioi pe muntele Consulu. Variézä :
a. vulgaris Koch syn. p. 710; Sturm 1. c. h. 74 n. 9; Schleclult.
Lang. deutsch. 9 fig. 839;
Ç. multifidus Koch 1. c. DC. prodr. 14 p. 63 var O. R. multifidus
L. spec. 482; Sturm 1. c. h. 74 n. 10.
R. scutatus L. spec. 480 ; Koch syn. p. 707; Meisn. in DC.
jprodr. 14 p. 69; Boiss. fi. orient. 4 p. 1015; Schlecht. Lang. deusch. 9
fig. 838. Acetosa scutata Mill. dict. n. 3 (1768).-2I,Maiu-1ulie. Locuri
POTSGOIstA.CgA 509
umede alpine cu iérb1. Godeanu pe laturea despre nord in vale; mun-

tele Ciolanu-Mare in Mehedinti; subt Pietrile-Doamnei in Rargu.
2. OXYRIA Hil. veget. syst. ¡o p. 24.

1.0. digyna Campdera monogr. rum. p. 155 tab. 3 (1819);
Koch syn. p. 710; Gren. Godr. fi. fr. 3. p. 34; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 9 fig. 843. Rumex digynus Lin. spec. p. 480. Oxyria reniformis
Hook, fi. scot. p. 111 (1821); Ledeb. fi. ross. 3 p. 498; DC. prodr. 14.
p. 37. Rheum digynum Wahlenb. fi. lappon. p. 101. 21. Iulie, August.
Stand pe virfurile alpine. Buceci (Knecht.); pe ling zäpad/ veche pe
virful Godeanului la 2200m.
3. POLYGONUM L. gen. n. 495

§ 1. Axl caulinar1 simpl5. terminat/ inteun spic dens cilindric;
3 stiluri lungi cu stigmate mici.
I. P. Bistorta L. spec. p. 516 ; Koch syn. p. 710; Ledeb. fi. ross,
3. p. 518; DC. prodr. 14 p. 125 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
fig. 844. Vulg. Cirligat. Iérbd-ro§ie. Rdeuleli. 21, Maiu, Iunie.
Live4i, pdsciuni, pe lângä pIcluri; in regiunea montan1 subalpinI. In
Vhicea pe Galbena ; Jipu 0 Negoiu in Argqiu ; in Muscel pe Gäinatu
0 Papu§ea ; in tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 50) 0 al Pre-
dealului; Tarnita in Putna; Mönlstirea Neamtu (Chan.)
2. P. viviparum L. spec. 516; Koch syn. p. 711 ; Ledeb. fl. ross. 3
p. 38; DC. prodr. 14p. 124; Schlechtd. Lang. deutsch. 9. fig. 845.
21, lulie, August. St5nci 0 locuri cu iérbi sau muschi in regiunea al-
pind 0 subalping. Godeanu ; 135.pura ; Dimbovicioara ; Buceci la
Schitul-Ialomita (Grec. enum. p. 50), pe Babele 0 Costila; Predeal ;
muntil de la Meinästirea Neamtu (Chan.); pe virful Rargului.
§ 2. Axe caulinare ramificate, ramurile 0 axa terminate in ate

un spic cilindric dens ; 2 siluri lungi cu stigmate mici.
1. Perenice.
3. P. amphibium L. spec. p. 517; Koch syn. p. 711; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 520; DC. prodr. vol. 14 p.115 ; Schlechtd. et Lang. deutsck
9 fig. 846. , Iunie, lulie. Variéz5.:
a. natans Mcench pl. hassim p. 328 et Auct. cit. Caule radicant
glabru, foile plutitóre (natante) lung petiolate glabre mil abia pe mar-
gini ciliolate, spicurile e§ite la suprafata apei. In apele limpeli stag-
nante sau lin curgAbíre.Hergsträu ; Comana; Statia Dolhasca.
13. terrestre Leers fi. herborn. p. 99. Caule erect avênd ocIlreele
o eortsPkeTur, stsitMATIC
pubescente i u§ior ciliate, foile scurt petiolate, mai Auguste, pubescenti-

scabre. In locuri umede sau scurse. Pe Colentina; Brate§iu la Galati.
2. Anuale.
P. lapathifolium L. spec. 517; Koch syn. p. 711; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 521; Boiss. fi. orient. 4p. 1030 ex parte; Schlechtd. Lang.
deutsch. 9 p. 98 fig. 847 A. P. scabrum Moench meth. p. 629
(1794). P. pallens Pers. syn. pl. 1. p. 439 (1805).C) Iunie-Septembre.
Locuri umede, §ianturi sau gropi ude, imprejmuiri rustice, pe 1A.ngl
ap§ioare. Balta ; Câmpulung; Câmpina, Possada ; Bucure0 ; Comana;
Foc§iani; Bacäu, Tirgu-Ocnei; Neamtu ; Tulcea, Azacla.u.
Ç3. incanum Koch syn. p. 741.; Ledeb. fi. ross. 3 p. 521; Boiss. fi.
orient. 4p. 1030. P. incaflum Schmidt fi. bohem. n. 391 (1793). P. per-
sicaria var T. L. spec. p. 518. P. tomentosum Schrank baier. fi. 1
p. 669 (1787). Foile pe fata inferiórä. albicios-toment6se. Balta, Co-
ste§ti, Tarnita ; Tirgujiul; Bälce§ti ; Comana ; Tirgu-Ocnei, Slänic.
T. danubiale. P. danubiale A. Kern. veget. verh. n. 1456 in cester.
bot, zeit. ann. 1875 p. 254. Manta procumbentä, foile scurte elipsoide
albo-tornentóse pe fata inferiórti. Prin locuri umede : lunca Oltului la
Turnu Mägurele ; Tulcea.
P. Persicaria a. L. spec. p. 518; Koch syn. p. 711; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 52f; DC. prodr. 14 p. 117 sed verbis ochreis brevici-
liatisa erronata; Boiss. fi. orient. 4 p. 4030; Schlecht. Lang. deutsch. 9
fig. 848. P. biforme Wahlenb. fi. suec. 1. p. 242 (1833). Vulg.
Iérbd-rofie. lérba purecilor. Q Iulie - Septernbre. Locuri umede ,
locuri ruderale; drumuri. Cerneti; CAmpulung ; Chitila, Bucure§ti ; Co-
mana.; P1oeti, CAmpina ; Neamtu ; Fälticeni la iazul Ciolsacilor; in
lunca Moldovei pe la Sasca, Mälin; Bro§teni pe Neagra i Barnaru.
P. mute Schrank baier. fi. 1 p.668 (1787); Koch syn. p. 712;
Ledeb. fi. ross. 3p. 522; DC. prodr. 14p. 110; Boiss. fi. orient. 4 p.1029;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 849. P. laxiflorum Weihe in flora
ann. 1826 vol. 2 P. 746. P. Hydropiperi-Persicaria Meisn. monogr.
p. 94 (1826). P. dubium Stein ap. A. Braun in flora ann. 1834 p. 357.
Iulie-Septembre. Locuri umede, gropi, §ianturi ude pe Mug gar-
duri, pe la drumuri. Comana ; Bucure§ti, Herèsträu ; Buda, Plopeni,
Slänic ; Galati.
P. Hydropiper L. spec. p. 517 ; Koch syn. p. 712; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 523; DC. propr. 14p. 109; Boiss. fi. or. 4p, 1029 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 9 fig. 850. Vulg. lérbet-ro§ie. Iérbt.iute. Piperu-
1301,YGO4AME 611
brd§tet Piperu-belltei. Ø Iulie-Septembre. Locuri limonóse, gropi,

§ianturi ude. Cerneti; Craiova; Rimnic ; Comana; Bucure§ti pe Co-
lentina ; Buz'éu; lunca Zeletinului la Podu-Turcului; prin Suceava la
Fälticeni, la Sabasa, la Bro§teni pe Bistrita §i pe Neagra; In Dobrogea
pe la Mamaea, Caracoium.
P. minus Huds. fi. angl. p. 148 (1762); Koch syn. pi 712;
Ledeb. fl. ross. 3 p. 523; DC. prodr. 14 p. 111; Boiss. fl. orient. 4
p. 1029; Schlecht. Lang. deutsch. 9 fig. 851. P. Persicaria p. angusti-
folium L. spec. 518. P. pusillum, Lam. fl. fr. 3 p. 235 (1778). P. stric-
tum All. fi. pedem. 2 p. 207 tab. 68 f. 2 (1795).-0 fulie- Septembre.
Locuri umede, gropi i§ianturi ude mocirlóse. Bucure§ti; Comana;
Galati spre Brate§i.
§ 3. Axe ca,ulinare ramificate; florile axilare solitare sau fasci-

culate constituind raceme laxe sau spicuri fórte fntrerupte foliate sau
bracteate; trei stiluri scurte sau nule, stigmatele glob6se.
1. Foile Auguste eliptice, lance6late sau lineare; plante pros-
trate s. erecte.
P. aviculare L. spec. p. 519; Koch syn. p. 712; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 531; DC. prodr. 14p. 97; Boiss. tl. orient. 4 p. 1036 exclus.
variet. ; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 852. Vulg. Spori§i. Tirsoactl.
Troscot. 0 Iulie -Septembre.Prin loculturi cultivate §i necultivate,
curti, grAdini, drumuri ; Wain lcess sau arenos. Plantá fórte comunti
(P. aviculare var. erectum et var. arenarium Grec. enum. p. 50 non
Auct.). Severin ; Tirgujiul; Craiova; Rimnic; Slatina; Stolnici; Topo-
loveni ; Predeal ; Cdmpina, Plopeni, Buda, Ploe§ti ; Bucure§ti; Comana ;
Fete§ti ; BrAila, Galati; Neamtu (Chan.); Bro§teni; Fdlticeni; Boto§ani;
la§i; Bésrlad etc. Variégi.
a. procumbens. Caule fórte ramificat chiar de la rädtteing, ra-
murile difuse i intinse pe p`dmént formand orbit5., internodurile lungi;
foile eliptice, lanceolate sau cam spatulate;
fl. buxifolium Ledeb. fi. ross. 3 p. 352, P. aviculare a. latifolium
Traut. -non Tournef. Caule procumbent sau cam erect; faite
plane §i mai late de cum la forma precedentd ;
7. laxum Ledeb. I. c. P. neglectum Bess. enum. p. 45 ex parte.
P. aviculare S. angustissimum Meisn. in DC. prodr. 14 p. 98. Caule
procumbent, internodurile elongate; foile lineare acute san lanceolate,
ochreele argintil.
10. P. Ravi Babingt. man. of brit. bot. ed. 2 p. 275 (1843);
512 CONSPECTOL SISISMATIC
Meisn. in DC. prodr. 14 p. 88. 0 Iulie - Septembre. Prin dunele

maritime In Dobrogea la Constanta spre Canara.
II. P. graminifolium Wierzb. in Heuff. enum. banat. p. 151
(1858); Meisn. in DC. prodr. vol. 14 p. 95. 0 Iulie, August. Locuri
ndsip6se in dunele danubiale de la Calafat.
P. arenarium W. et Kit. rar. hung. 1 p. 69 tab. 67 (1799) ;
Heuff. enum. ban. p. 154; Meisn. in DC. prodr. 44p. 100; Boiss. fi.
orient. 4 p. 1035. P. neglectum Bess. enum. p. 45 (1822) ex parte
fide Ledeb. 0 Iulie, A.ugust. Locuri näsipise. Prin dunelp de la
Constanta la Canara; ling Severin la Simian pre cdmpu Bdranului.
P. Bellardii AH. fi. pedem. 2 p. 205 tab. 90 (1795); Ledeb.
fi. ross. 3 p. 530; Boiss. fi. orient. 4 p. 1034; Lindem, fi. cherson. 2
p. 158. P. patulum M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 304 (1808). P. Bellardi var.
a. virgatum et fit. patulum Meisn. in DC. prodr. 1.4 p. 99. P. Kitaibelia-
num Sadl. fi. comit. pest. ed. 1 vol. 1 p. 287 (1825). P. virgatum Schur
cest. bot. zeit. 1860 p. 353 -non Lois. P. ramiflorum Janka in linn. 30
p. 599 (1860). Iunie, Iulie. Petri§i Cu iérbd. Pe ling gara de
la Chitila.
2. Foile late cordato-sagitate sau hastate ; plante volubile.

P. Convolvulus L. spec. p. 522; Koch syn. p. 713; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 528; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 1.35; Boiss. fi. orient. 4
p. 1032; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 853. Fagopyrum carinatum
Mcench. meth. p. 290 (1794). 0 lunie -Septembre. Pe ling garduri
la locuri cam umbrelse, prin locuri de culturd (Grec. enum. p. 50). Cdli-
mdne§ti, ; Ciocane§ti, Chitila, Bucure§ti; Comana ; Cdmpulung;
Cdmpina; Mòndstirea Nearntu (Chan. exsic.); Bro§teni.
P. dumetorum L. spec. p. 521; Koch syn. p. 713; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 528; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 135; Boiss. fi. orient.
p. 1.032; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 851. Fagopyrum membrana-
ceum Mcench. meth. p. 290 (1794). (3 Iunie- August. Prin locuri
ca §i precedentul (Grec. 1. c.). Ciocdne§ti; Bucure§ti; Crivina; Vulcana;
Oldne§ti; Cdmpina; Beceni.
P. Fagopyrum L. spec. p. 522. agopyrum sagittatum Gilib.
exercit. phytol. 2 p. 435 (1792) F. esculentum Mcench. meth. p. 290
(1794).Vulg. Rkcd. Teltarcel. 0 Iunie, Iulie. In cultur6 prin Mol-
dova de nord, pentru uzul economic; Mina sa: bulgur.
DAPEINACEE, ELEAGNACE2E 513
LXXXIII. DAPHNACEE Lind. syst. nat. 194.

1. DAPHNE L. gen. n. 485.
I. D. hlezereum L. spec. ed. 1753 p. 356; Sturm deutsch.
fi. h. 8; Koch syn. p. 714; Rchb. ;Con. germ. vol. 11 t. 556; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 546; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 530; Schlechtd. Lang.
deutsch. 10 fig. 976. Thymeloga Mezereum Scop. fi. carn. p. 279.
Mezereum officinarum C. A. Mey. beitr. 5 n. 112 (1814). Vulg. Cleild.
Piperu-lupului. Tulichind sau Tulpind. t? Martie, Aprilie. Pficluri
In regiunea montand i submontand. Cdmpulung la Ograda-Bärdliei;
Buceci; Predeal ; Agapiea pe la Schitul-Sichla (D. alpina Grec. enum.
p. 50- non L.); Mònästirea Neamtu (Chan.); Rar6u.
2. D. Blagayana Freyer in flora ann. 1838 tom. 1 p. 176; Koch
syn. p. 715; Rchb. icon. germ. 11 tab. 550 n. 1180; Meisn. in DC.
prodr. 14 p. 534; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 979. D. Laureola
Auct. transs. ex p. - non L. D. Lerchenfeldiana Schur enum. transs.
p. 588 (1866). Maiu , Iunie. Stdnci alpine prin vdi. Muntele
Coziea; Buceci la S-ta Ana (Knecht.); Piatra-Mare (J. lifter).
2. THYMEL2EA Tournef inst. p. 594.
I. Th. arvensis Lam. fi. fr. 3 p. 218 (1778); Meisn. in DC.
prodr. 14 p. 551. Stellera Passerina L. spec. p. 512 et Auct. plur.
Rchb. icon. germ. vol. 11 tab. 550. Lygia Passerina Fasano atti
dell'acad. napol. 1787 p. 235. Passerina annua Wikstr. thymel. in act.
holm. 1818 p. 320; Koch syn. p. 715; Schlechtd. Lang. deustch. 40
fig. 974. Ø lunie- August. Campuri, locuri inculte aprice. In Do-
brogea pe la Constanta, Gargalic, Periclie etc., frecuentä.
LX.XXIV EL/EAGNACEE Lidl. nat. syst. p. 194.

1. BIPPOPHAi L. gen. n. 1452
I. H. rhamnoides L. spec. p. 1452; Koch syn. p. 719; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 552; Rchb. icon. germ. vol. 11 tab. 549; DC. prodr. 14
p. 607; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 973. Vulg. Mina. Cdtind-
alba. t? Aprilie, Maiu. Pe malurile gi pe pruntul riurilor in regiu-
nea submontanä. Pe a lungul Prahovei i Teleajenului de la Ploegti
in sus; pe valea SIdnicului la Beceni In Buzéu (Grec. enum. p. 51);
Focgiani, Odobegti pe matca Putnei; lunca Siretului pe la Agiud,
Valea-Seacd pink' spre Bacäu fcírte mult.
Elatlagnus hortensis M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 112. E. angustifo-
this L. spec. p. 176 et E. orientalis L. mant. p. 41. Vulg. Sa1-

ci6rel. t? Maiu, Iunie. Exista numa In cultura gradinilor 0 prin unele
parcuri ; a locuri subspontaneu (Grec. enum. p. 51).
Lxxxy. CELTIDACE/E Endl. gen. 270.

1. CELTIS L. gen. n. 1143-
I. C. australis L. spec. p. 1478; Koch syn. p. 631; Ledeb. fi.
ross. 8 p. 62; Rchb. icon, germ. vol. 12 fig. 1338; DG. prodr. 17
p. 169; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 9 fig. 911. t? Maiu. Spon-
taneu prin tuferi§ele inuntilor de la Vérciorova 0 In Dobrogea prin
muntif Mäcinului. Introdus 0 vulgarizat prin gradini 0 pareuri In Bu-
cure0i (Grec. enum. p. 52).
LXXXVI. ULMACE/E Mirb. elem. 2 p. 905.

1. TILMUS L. gen. n. 316.
I. U. campestris L. spec. p. 327; Koch syn. p. 734; Ledeb.

11. ross. 3 p. 646; DC. prodr. 47 p. 156; Boiss. fi. orient. vol. 4
p. 1156. Vulg. Ulm.-- t? Martie, Aprilie. Prin paduri §i dumbrave
in regiunea campeana 0 submontana. Cerneti ; Craiova ; Tirgujiul ;
Filmic, Coziea ; Bucure§ti; Comana ; Neamtu; Falticeni. Variéza.
a. vulgaris Ledeb. fi. ross. 3 p. 646. U. campestris L. I, c. ex p.
Rchb. icon. germ. vol 12 fig. 1331 et Auct. plur. U. campestris a. nuda
lusus 1 Koch syn. p. 734. Suberul ramurilor putin desvoltat 0 In-
treg, necrapat sau prea putin crapat, foile scabre, samara oblunga, sau
orbiculara 0 atunci: U. montana Sm. engl. fi. 2 p. 20.
p. suberosa Koch syn. p. 735; Ledeb. I. c. p. 647. U. suberosa
Ehrh. beitr. VI p. 87 (1791); Rchb. je. germ. 12 fig. 1333; Schlechtd.
Lang. deutsch. 9 fig. 912 subt B. Suberul ramurilor fOrte desvoltat
0 profund cra'pat in felil pterigoide, foile mici, samarele orbiculare,
sau cu foile mari 0 samarele obovate. Vulg. Ulm-rlios.
2. U. pedunculata Fouger. dissert. acad. se. paris. ann. 1784
et in mem. acad. se. de paris ann. 1787 tab. 2; Planch. in DC. prodr. 17
p. 1M; Ledeb. fi. ross. 3 p. 648; Boiss. fi. orient. 4 p. 1158. U. effusa
Willd. prodr. fi. berol. p. 94 (1787); Koch syn. p. 735; Rchb. icon.
germ. vol. 12 fig. 1837; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 913. U. ciliata
Ehrh. beitr. 6 p. 88 (1791).Vulg. Ulm, §i In special Velnifi. "MA-
t? Martie, Aprilie. Paduri, dumbrave. Rogova, VinjiU-Mare; Craiova;
Tirgujiul ; Bucure§ti ; Ploe0i.
IIIPPURIDACEE, LORANTHACEE, BANTALACEX 515
LXXXVII. HIPPURIDACE/E Link en. h. berol. 1821.

1. HIPPURIS L. gen. n. ir.
I. H. vulgaris L. spec. p. 3; DC. prodr. 3p. 71; Sturm deutsch.
fi. h. 44; Koch syn. p. 271; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2282.
Vulg. C6da-minzului.-74, Julie, August. Ape limpe4i stagnate sau lin
curgat6re, hele0euri. Comana pe Cilni0ea; Bucure0i pe Colentina
(Grec. enum. p. 25) ; Braila ; Falticeni prin iazul Ciolsacilor.
LXXXVIII. LORANTHACEE Don. prodr. fi. nepal. 142.

VISCUM Tournef inst. p. 609.
I. V. album L. spec. p. 1451; Sturm deutsch. h. 8; DC. prodr. 4
deutsch. 9 fig. 823. Vulg. Vise. t? Martie, Aprilie. Parazit pe
multi arbori, mai ales pe Meri 0 Peri glbateci In regiunea dealurilor
submontane. Cerneti; Tirgujiul; Rimnic; Leurdeni, Conte0i; Dealu-
Mare ; Mônastirea Ciolanu (Grec. enum. p. 29)14; Piatra; Birlad la
padurea Crangu; Mônastirea Neamtu.
LORAIITHUS L. gen. n. 433.
I. L. europaeus L. spec. p. 1672; Jacq. h. vindob. p. 230;
Sturm deutsch. h. 34; DC. prodr. 4 p. 294; Boiss. fi. orient. 4 p. 1069;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 824. Metrfittrit. Vise de stejari.
t? Aprilie, Maiu. Parazit mai mult pe stejari In regiunea dealurilor.
Leurdeni, Conte0i, Campulung.
LX.XXIX. SANTALACEIE R. Br. prodr. 350.

1. THOU= L. gen. ed. r n. 173.
§ 1. Tribracteafi. Caulil In partea superi6r1 racemici sau pani-
culati, subt fiecare fl6re cate trei bractee; drupa uscata.
* Perigoniul dupa floratie devine involut 0 forntéza un sfirc (pap-
pila) cu mult mai mic de cat drupa.
I. Tb. intermedium Schrad. spicil. fi. germ. p. 27 (1806) ;
Koch syn. p. 716; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 9 f. 811. Th. lino-
phyllum L. spec. p. 301 ex parte ; Rchb. je. germ. 11 fig. 1160.
J. Iulie, August. Poenite 0 pe subt rarki de mesteacani sau de fagi
In regiunea montana. Ca1imane0i, Stani0oara; Mdnastirea Neamtu
(Chania exsic. Grec. enum. p. 50. Th. pratense Br. prodr. p. 431- non
Ehrh.)
516 CONSPECT1Th SISTEMATIC
Th. ramosum Hayne in Schrad. journ. 1800 tom. I p. 30

tab. 7; Koch syn. p. 717; Ledeb. fi. ross. 3 p. 540; DC. prodr. 14
p. 643; Rchb. icon. germ. 1. c. fig. 1154; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
fig. 816.-21, Iunie, Iulie. Locuri cuiérba pe malurile Borcei la Fete§ti.
Tb. simplex Velen. fi. bulg. p. 499 (1891). Th. difusum
Simk. enum. transs. p. 477 (1886) et Auct. transs. pr. p.- non Andrzj
Th. humile Auct. transs. - non Vahl symb. bot. 3 p. 43 (1794).
sau ? Iunie, lulie. Prin maracini§iuri, locuri aprice sau petr6se,
drumuri, locuri cu iérba manuntä. Muntele Galbina In Vilcea ; Balta,
Coste§ti In Mehedinti; Comana ; Bucure§ti, Her6strau.
** Perigoniul dupe)" floratie, devine prea putin involut §i forméza

o prelungire cam tubul6sa egaland sau intrecènd lungimea drupei.
Th. alpinum L. spec. ed. 1753 p. 207; Sturm deutsch. h. 11;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 818. Th. linophyllum L. fi. suec. n. 211
(1775) -non L. spec. pl. 1. c. Iunie, Iulie. Liveli, poeni pe ling
paduri In regiunea subalpina §i a1pint inferi6ra. Muntele Ghilu In Ar-
ge§i; Buceci (Br. Knecht.), Bu§teni ; Predeal; muntil Barnarului in Su-
ceava (Br.) ; Rargu pe Piatra-Zimbrului.
g 2. Unibracteafi. Caulil In partea supericíra comoso-racemici,

florile avénd numa cate o bractee ; drupa uscata sau carn6sa.
3. Tb. rostratum Mert. et Koch deutsch. fi. 2 p. 287 (1826);
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 821. --J, Junio, Iulie. Locuri uscate,
prunti§iuri. Mònfistirea Neamtu (Chania exsic. Br. prodr. p. 431).
2. COMANDRA Nntt, gen. i p. 107 (iM).

I. C. eiegans DC. prodr. 14 p. 636 (1857). Thesium elegans
Rochel rar. banat. p. 36 tab. 4 fig. 11 (1828); Heuff. enum. banat.
p.155; Neilr. diagn. p. 111. Hamiltonia elegans Rchb. fil. ic. germ.
vol. 11 fig. 1162 (1849). 21, Maiu, Iunie. Prin mici tuferi§e, locuri
de cultura sau crangulete.Vêrciorova spre gura Slatinicului ; Craiova ;
Ciocane§ti (Grec. enum. p. 50) ; Comana.
XC. ARISTOLOCHIACEE Juss. gen. 72.

1. ARISTOLOCHIA L. gen. n. 1022.
I. A. Clematitis L. spec. p. 1363; Sturm deutsch. h. 6; Koch
SANTALACE/E, 17RTICACE/E 517
syn. p. 720; Ledeb. fi. ross. 3 p. 554; Rchb. ic. germ. vol. 12 fig. 1340;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 21 fig. 2191. Vulg. B6gele-popei.
Cucurbefea. Leptidettoare. Remf. liftrul-lupului. 7.1, Maiu, Iunie.
Prin tuferi§iuri, cranguri, vif §i prin locuri de cultura. Cerneti, imian ;
Craiova; Tirgujiul ; Rimnic, Calimane§ti; Bucure§ti; Comana ; Slobo-
ziea; Neamtu (Chania); Ia§i; Galati ; Dobrogea.
2. A. pallida Willd. spec. pl. 4 p. 162 (1805); Koch syn. p. 720;
Rchb. ic. germ. vol. 12 fig. 1343; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2193. Locuri petr6se, pe subt tuferi§e. Vérciorova spre gura
Cerovätului; valea Tesnei pe Ineletu la Gaura-Fetei.
2. ASARUM L. gen. n. 589.
I. A. europeeum L. spec. p. 633; Sturm deutsch. h. 2; Koch
syn. p. 721; Rchb. ic. germ. 12 fig. 1339; Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 21 f. 2194. Vulg. Piperu-lupului. Piperuyi. Popivnic. Po-
chivnic. '21, Martie, Aprilie. Paduri umbr6se, dumbrave. Cerneti;
va/ea Tesnei la Gaura-lui-Zirna; Tirgujiul; Craiova ; Dimbovicioara,
Campulung, Conte§ti; Campine; Ploe§ti la Brasji; Bucure§ti; Comana ;
Agapiea, Neamtu (Grec. enum. p. 51); Bro§teni pe Bistrita; Schitul
Rargu.
CLASA VI
DICOTILEDONE APETALE UNISEXUATE
XCI. URTICACEE Lindl. nat. syst. 175 ex. p.

Trib. I. URTICE/E Juss. Ovariul uniloculat uniovulat, ovula orto-
tropa, sgminta erecta, albuminata, embrionul in axa semintei drept li
antitrop.
1. URTICA L. gen. n. 1054.
I. U. urens L. spec. p. 1396; Koch syn. p. 732; Ledeb.
fi.
ross. 3 p. 636; Rchb. ic. germ. vol. 12 fig. 1320; Boiss. fi. orient. 4
p. 1146; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 902. Vulg. Urzicd. Ur-
zicei-iute. Urzicea. Oie§ea. 0 Iunie- Septembre. Locuri de cultura
§i locuri ruderale; specie vulgarä. (Grec. enum. p. 52) prin WM Ora.
2. U. dioica L. spec. p. 1396; Koch syn. p. 732; Ledeb. 11.
ross, 3 p. 637; Rchb. ic. germ. vol. 12 fig. 1324; Boiss. fi. orient. 4
518 PONOPECTUL SISTEMATIC
p. 1146; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 903. Vulg. Urzicei-mare.

Urzial-de-plidure. Iulie-Septembre. Locuri inculte cam umede,
prin paduri, pe lingágarduri, tuferi§e, etc. ; specie vulgar& prin tea
/era (Grec. enum. p. 52). Cerneti; Tirgujiul; Craiova; Rimnic, Call-
naane§ti; Predeal; Bucure§ti; Comana; Birlad; Ia§i; Agapiea, Nearntu
prin vaile montane inferi6re in t6ta Suceava.
2. PARIETARIA L. gen. n. 1152.

I. P. erecta Mert. et Koch fi. germ. 1. p. 825 (1823) ; Sturm
deutsch. fi. h. 9; Koch syn. p. 733; Ledeb. fi. ross. 3 p. 639; Schlechtd.
Lang. deutsch. 9 fig. 904. P. officinalis Lin, spec. p. 1.492 ex p.; Willd.
spec. p. 4 p. 953; Rchb. je. germ. 1.2 fig. 1317. Vulg. Grial po-
tirnichilor. .farachernitet. 21. Iulie-Septembre. Locuri umbròse dos-
Rice, ruine, daramaturi pietr6se, paduri. Vêrciorova, ruinele Severi-
nului (Grec. enum. p. 52); Stirmina ; valea Tesnei la Stina-Poenei ;
Baea-de-Arama ; Clo§ani; valea Cernei; Mônastirea Tismana ; Lainici;
valea Mdnastirei Bistrita; Stani§ioara; Rimnic la Zavoi ; Comana pe
la RIntana-cu-nuc.
2. P. phersonensis Lange et Szovics in DC. prodr. 1.6 part. I
p. 235, 47 (1869) pro variet. 13. P. lusitanicae. P. serbica Pancic in
serb. ann. 1874; Velen. fi. bulg. p. 510. P. lusitanica Boiss. fi.
orient. p. 1.150 pro p. et Auct. hung. ex parte- non L. J. Iunie -
August. Prin cavernele stancilor linga Mangaliea in Dobrogea.
nib. II. CANNABINEE Blum. Ovariul uniloculat uniovulat,

ovula pendulata; gminta nealbuminata, embrionul curbat sau spiral,
cotiledónele incurnbente. lerburi.
3. C.ANNABIS Tournef inst. p. 535.
I. C. safiva L. spec. p. 1457; Koch syn. p. 733; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 635; Rchb. je. germ. vol. 12 fig. 1325; Boiss. fi. orient. 4
p. 1152; DC. prodr. 16 part. I p. 30 var. 13; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
fig. 906. Vulg. ainepet. Q Iulie, August. De antica origine asia-
flea ; intretinuta prin cultura §i in stare subspontanee prin impri§tiarea
semintelor.
4. HUMITLITS L. gen. n. rtz6.

I. H. Lupulus L. spec. p. 1457; Koch syn. p. 733; Ledeb.
ross. 3 p. 635; Rchb. icon. germ. vol. 12 fig. 1326; Boiss. fi. orient. 4
p. 1152; DC. prodr. 16 part. I p. 29; Schlechtd.Lang. deutsch. 9 f. 907.
URTICACEZE 519
Vulg. Hameiu. Hemet. 21. Iulie, August. prin lunci, prin cranguri,
paduri, pe garduri rustice (Grec. enum. p. s2) it In culturapentru uzul
industrial §i economic. Tirgujiul; Craiova ; Rimnic; Bucurelti; Co-
mana ; Ploe§ti ; Foc§iani; Bacau; Piatra ; Neamtu (Chania exsic.); lunca
Siretului pe la Agiud, lunca Moldovei spre Malin ; Ia§i etc.
Trib. III. MORE. E Endl.

Ovariul uniloculat, arar biloculat, ovu-
lele pendulate ; s6mInta albuminata, embrionul curbat, cotfled6nele
acumbente. Fructul soroza.
MORUS L. gen. n. zo55.
ts
I. M. alba L. spec. 1398; Koch syn. p.734; Rchb. ic. germ. 12
fig. 909. Vulg. Agud. Iagod. Dud. cu fructele albe. t? Maiu. De
origina asiatica ; cultivat, aclimatizat, se propaga adesea §i de sine
(Grec. enum. p. 51). Fòrte vulgarizat §i prinde bine la noi.
2. M. nigra L. spec. p. 1398; Koch I. c. Rchb. 1. c. fig. 1328;
Boiss. fi. orient-4 p. 1153; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 910.
Vulg. Agud. Iagod. Dud, cu fructele negre sau purpuril. t? Maiu.
Aceea§i origina it stare ca speciea precedenta.
Trib. IV. ARTOCARPE/E DC. Ovariul uniloculat sau biloculat,

ovulele pendulate, semintele albuminate, imbrionul curbat; fructul
sicona Arbori.
PIOUS L. gen. n. 1186.
I, F. Carina L. spec. p. 1513; Koch syn. p. 734; Ledeb. fi.

ross. 3 p. 635; itchb. je. germ. vol. 12 fig. 1329; Boiss. fi. orient. 4
p. 1154 varlet. a; Schlechtd. Lang. deutch. 9 fig. 908. Vulg. Smo-
chin. t? Locuri pietròse aprice, In Dobrogea pe linga Mangaliea;
In unelocuri cultivat (Grec. enum. p. 52) dar putin vulgarizat.
Trib. V. PLATANEZE Lestib. Ovariul uniloculat, uniovulat,

ovula pendulata; sgminta nealbuminata, embrionul ortotrop cilindroid.
Arbori.
PLATANUS Tournef instit. p. 590.
I. P. vulgaris Spach ap. Le Maout et Dcsne fi. élém. des jard.
et de clamps p. 684 (1855). P. orientalis Boiss. fi. orient. 4 p. 1161.
P. orientalis et P. occidentalis L. spec. p. 1417. Vulg. Ratan.
t? Iunie, Iulie. Introdus, aclimatizat it vulgarizat pentru gradini, par-
curl, alee, §osele.
520 CONSPECTIJL SISTEMATIC
XCII. EUPHORBIACE/E Adr. Juss. monogr. (1821).

Trib. I. EUPHORBIEE Bartl. Loculele ovarice uniovulate. Flg-
rile unisexuate : mascule li femele puse In intr'un involucru comun
periantoid.
1. EUPHORBIA L. gen. n. 609.
§ 2. Foile stipulate, stipulele Auguste lineare; t6te au insertiea
oposita.
I. E. Peplis L. spec. p. 652; Koch syn. p. 723; Rchb. ic. germ.
vol. 5 fig. 4753; Ledeb. fi. ross. 3 P. 558; Boiss. in DC. prodr. 15
p. 27; ejus II. orient. 4 p. 1086; Schlechtd. et Lang. deutsch. vol. 20
fig. 2053. 0 Mlle, August. Nasipuri pe termil maritimi. In Do-
brogea pe IMO. Lacul Tuzla-Ghiol, la Constanta prin dunele despre
Mamaea etc.
§ 2. Foile nestipulate, cele caulinare alterne, cele terminate ver-

ticilate §i de la axila acestora pornelte umbela inflorescentei, cele flo-
rate oposite.
Involucrul cu apendice glandifere eliptice transversale avOnd
extremitatile Write: deci, nebicornice.
E. helioscopia L. spec. "p. 658; Koch syn. p. 723; Rchb.
ic. germ. vol. 5 fig. 4754; Leda). fi. ross. 3 p. 062; DC. prodr. vol. 15
p. 136; Boiss. fi. orient. 4 p. 1107; Schlechtd. Lang. fi. deutsch. 20
fig. 2054. Vulg. Aior. Alton Arior. Laptele-ceinelui. Laptele-cucului.
Buruianet-de-negei. Buruianei-meigetreasc4. Prin locuri de cultura,
locurl de aratura, holde, pe la garduri rus tice. Severin, imian; 1116-
nAstirea Bistrita; Rimnic; Conte§ti ; Comana; Brebu; Bro§teni In Su-
ceava.
E. platyphyllos L. spec. p. 660; Koch syn. p. 723; Rchb.
ic. germ. vol. 5 fig. 4758; Ledeb. fi. ross. 3 p. 5692; DC. prodr. vol. 15
p. 133; Boiss. fi. orient. 4 p. 1099; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 20
fig. 2055. Acelea§i numiri populare. 0 Iulie -Septembre. Li-
ve4i umede, pe linga paduri, drumuri, locuri cultivate; specie comung.
(Grec. enum. p. 51). Cerneti ; Baea-de-Arama ; Craiova ; Stolnici ; Co-
mana; Bucure§ti, Buftea, Peri§i; Ploelti, Bucov ; Tecuci, Margineni ;
Vaslui, Rafaila ; Tirgu-Ocnei, Neamtu; Cotnari ; Falticeni, Malin ;
Bro§teni.
E. strictaL. syst. nat. ed. 10, 11 p. 1049 (1759) ; Koch syn.
p. 723; Rchb. ic. germ. 5. fig. 4757; Ledeb. fi. ross. 3 p. 560 ; Boiss. 1. c.
ETTPHORBIACEE 51
Schlechtd. Lang.deutsch. 20 fig. 2056. E. micrantha M. Bleb. fl. t. c. 1

0
p. 377 (1808); Rchb. 1. c. fig. 4756. Iunie- Septembre. Cdmpuri,
cränguri, aräturi, vil. Oläne§ti, Rimnic, Cälimäne§ti; valea Motrului pe
la Bro§teni; Cdmpulung ; Bucure§ti (Grec. enum. p. 51).
E. angulata Jacq. collect. 2 p. 309 (1788); ejus in icon. rar.
tab. 481; Koch syn. p. 724; Rchb. icon. germ. vol. 5 fig. 4762; DC.
prodr. 15 p. 127; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2058. J. Maiu,
Iunie. Päduri subalpine. Predeal, Bu§teni, Sinaia.
E. carniolica Jacq. fi. austr. append. p. 34 tab. 14 (1778) ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2059. E. ambigua W. et Kit. rar.
hung. 2 tab. 135 (1803). E. ercpansa Janka in linnrea vol. 30 ann. 1860
p. 600. 4. Aprilie, Maiu. Pdduri in regiunea montanä. subalping
§.1 alpesträ. Câmpulung; Predeal, Bu§teni; Sin aia (Knecht leg.)!
E. polychroma A. Kern. cest. bot, zeit. ann. 1875 p. 395
et Auct. recent. E. epithymoides Jacq. fi. austr. 4 p.23 tab. 344(1776);
Koch syn. p. 725; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4864; DC. prodr. 15
p. 125; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2061 -non L. cujus stirp.
cum E. fragifera Jan synonyma ap. A. Kern. 1. c. 71, Aprilie, Maiu.
Pe ling päduri, tuferip sau crdnguri; specie frecuentä (Grec. enum.
p. 51). Craiova; Pite§ti la Trivale §i la Valea-Mare; Cämpulung ; Cio-
cane§ti, Buftea, Peri§i ; Bucure§ti; Comana; Cämpina, Väleni (E. fragi-
fera Grec. 1. c. -non Jan); Foc§iani ; Ia§i.
E. linguInta Heuff. enum. banat. p. 192 (1858); DC. prodr. 15
p. 125; Janka exsic. ! In specie nu diferä de precedenta, in formä
insä diferä prin foile sale cu mult mai lungi §i lingulate, prin inflores-
centa sa laxá avénd ra4ele umbelei mai lungi, mai laxe, negrämAdite
§i oarecum prin lobil involucrului fiind mai lungicei. 21. Maiu, In.
nie. Tuferi§e, crdnguri, päduri. Valea Bahnei la Wrciorova, Clump;
Craiova, Rubane§ti, Popinzgle§ti; Comana ; Ciodne§ti ; Paserea.
E. palustris L. spec. p. 662; Koch syn. p. 726; Rchb. je.
germ. 5 fig. 4771; Ledeb. fi. ross. 3 p. 568; DC. prodr. 15 p. 121;
Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2063. , Maiu, Iunie. Locuri
bältése josnice. Giurgiu spre Sloboziea §i Malu; Comana ; Braila.
E. villosa W. et Kit. rar. hung. tab. 93 (1802). E. procera
M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 378 (1808) ; Koch syn. p. 726; Ledeb. fi. ross. 3
p. 564; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4770 8; Schlechtd. Lang. deutsch. 20
522 CONSPECIA SISTE1tATIC
fig. 2061. 2f, Maiu, Iunie. Campuri, cranguri, grane, drumuri, lo-
curi aride. Horezu; Comana ; CiocIne0i, Chitila, Bucure0i ; Campina;
Piatra la PIdurea-Balaurului ;'Dorohoiu ; Dobrogea. Variég :
a. genuink E. procera M. I3ieb. 1. C.; Rchh. I. c. Capsula sau
gheòcea fructului este netedd i glabrd; axa caulinard i foile glabre
sau pèrése.
p. trichocarpa. E. procera 13. trihocarpa Ledeb. fi. ross. 3 p. 564.
Capsula sau gheòcea este netedä, mai mult sau mai -putin pèr6s1 ;
axa catilinard foile ca mult mai pgr6se.
y. lasiocarpa. E. procera y. lasiocarpa Ledeb. 1. c. B. pilosa Pall.
it. I p. 171, 181 (1771); Rochel rar. band. fig. 45(1828); Rchb. icon.
germ. 5 fig. 4770-non L. Capsula cu mici tubercule i cu peri intin0 ;
axa caulinard i foile pèròse.
2. Apendicele glandulifere ale inIolucrului semilunare bicornice:

adicd extrimitdlile lor prelungite In cate un corn ; a rar b6nte.
a. Cárnele simple.
* Foile florale avênd baza concrescutd.
II. E. amygdaloides L. spec. p. 663; Koch syn. p. 727; Rchb.
icon. germ. 5 fig. 4799; Ledeb. fi. ross. 3 p. 573; Boiss. fi. orient. 4
p. 1130; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2067. 21.Lprilie, Maiu.
Paduri, dumbrave, In regiunea subalpinä, alpestrd i campestrd ; spe-
cie comund. Dealurile Cernutului ; Craiova ; PopInz'ale0i; Oldne0i,
Minnie ; Pite0i la Trivale, Valea.-Mare ; Comana ; Ciocane0i, Mogo-
§6ea; Predeal, Sinaia; Campina.
** Foile florale cu totul libere.

E. exigua L. spec. p. 654; Koch syn. p. 731 except. var. ß
et y; Ref& ic. germ. vol. 5 fig. 4777; Ledeb. El. ross. 3 p. 569; DC.
prod?. 15 p. 139 except. variet. ; Boiss. fi. orient. 4p. 1110; Schlechtd.
Lank. deutsch. 20 fig. 2082. Iunie-August. Petrkiuri ndsip6se,
c6ste §istóse. Cotnarnic, Possada.
E. falcate L. spec. p. 654; Koch syn. p. p. 731; Rchb. ic.
germ. 5 fig. 4776; Ledeb. fi. ross 3 p. 570; Boiss. fi. orient. 4 p. 1111
exad. varlet.; DC. prodr. 15 p. 140; Schlechtd. Lang. deutsch. 20
fig. 208'1. E. mucronata Lam. encycl. méth. 2p. 427 (1786). Q Iunie
-August. Petrkiuri, Warn humifer prin locuri de culturä, pe la dru-
muri; la noi rard. Vdrciorova, Severin ; Constanta.
E: gigues. Bobs. et Sprun. diagn. orient 5 p. 58 (1844) ;
EUPTIORBIACEM 523
DC. prodr. 15 P. 111; Boiss. fi. orient. 1 p. 1115. E. dalmatica Vis.

fi. dalm. 3 p. 228. E. Terracina Griseb. flora rumel. 1 p.139 -non L.-
Ø Iunie- August. Petrigi, locuri aride. V'èrciorova pe còsta muntilor.
E. petrophylla C. A. Mey klein beitr. p. 9 (1844); Boiss. in
DC. prodr. 15 p. 150; Boiss. fi. orient. vol. 4 p. 1118. E. saxatilis
M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 373 (1808)-non Jacq. fi. austr. 4 P. 23 tab. 345
(1776). E. pseudosaxatilis Uechtr. et Sint. ap. Kanitz in plant. roman.
p. 111 solum nomen et synon. E. nicceensis T. minor Ledeb. fi. ross. 3
p. 573. 21, Iunie, Lille. Locuri aprice gi cam petriise. In Dobrogea
septentrionalá g't centralg.
E. Gerardiana Jacq. fi. austr. 5 tab. 136 (1778); Koch
syn. p. 726; Rchb. je. germ. 5 fig. 4794; DC. prodr. 15 p. 166; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 569; Boiss. fi. orient. 4p. 1124; Schlechtd. Lang. deutsch. 20
fig. 2065. E. linaricefolia Lam. encycl. mélh. 2 p. 162 (1786). E.
glaucescens Willd. suppl. enum. P. 28 (1813). 21, Iunie, Iulie. Cam-
purl, gesurile Intinse aprice inculte. Buz6u, Valea-Slänicu spre Beceni
(Grec. enum. p. 51); Fetegti; Bräila; in Dobrogea pe la Constanta etc.
E. Cyparisias L. spec. P. 661; Koch syn. p. 728; Rchb.
ic. germ. 5 fig. 1793; DC. prodr. 15 p. 160; Ledeb. fi. ross. 3 p. 574;
Boiss. fi. orient. 4 p. 1125; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2069.-
7f. Aprilie-Iunie. Campuri, drumuri, locuri cultivate g't ruderale ;
specie flirte comunä. (Grec. enum. p. 51). Cerneti; Craiova; 01finegti,
Rimnic, Cälimänegti; Cdmpulung; Ciocänegti, Bucuregti; Comana;
Cdmpina; Sinaia pInd In Valea-Urrátoarei (Knecht.) ; Buz6u; Focgiani ;
Piatra; Neamtu (Chan. exsic.); Fälticeni; Botogiani; Iagi; Dobrogea.
E. ESUlia L. spec. p. 660; Koch syn. p. 728; Rchb. icon.
germ. 5 fig. 4791; Ledeb. fi. ross. 3 p. 575; DC. prodr. 15 p. 160;
Boiss. fi. orient. 4 P. 1125; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2071.-
2f. Iunie-August. Locuri aprice ; prin vi i araturi pe la Segarcea In
Doljiu.
E. salicifolia Host syn. p. 267 (1797); Koch syn. p. 728;
Rchb. ic. germ. 5 fig. 4798; Ledeb. fi. ross. 4 p. 578; DC. prodr.
p. 169; Boiss. fi. orient. 1 p. 1127; Schlechtd. Lang. deutsch 20
fig. 2070. E. pallida Willd. spec. p. 923 ex p. E. incana Schur verh.
siebenb. ver. vol. 3 (1852) p. 127. 21, Maiu, Iunie. Campuri, dru-
muri, loeuri cultivate. Craiova, Rubänegti; Ciocänegti, Buftea, Chitila;
Bucuregti (E. Esula Grec. enum. p. 51-ndri L.); Comana ; Buz6u la
Dumbrava ; Bräil a.
624 COASPÉCItt SISTgMATIC
E. lucida W. et Kit. rar. hung. tab. 54 (1801); Koch syn.

p. 728; Rchb. ic. germ. vol. 5 fig. 4797; Ledeb. fi. ross. 3 p. 578;
DC. prodr. 15 p. 163 exclus. variet.; Boiss. fi. orient. 4 p. 11271
Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 fig. 2073. E. pallida Willd. 1. c. ex
p. ?..I, Iunie - August. Locuri josnice umede. Giurgiu, Sloboziea
spre Malu; Comana prin lunca Calni§tei spre Grädi§tea; Galati prin
lunca Brate§iului.
E. agraria M. Bieb. fi. t. c. I p. 375 (1808); Ledeb. fi.
ross. 3 p. 579; DC. prodr. vol. 15 p. 163; Boiss. fi. orient. 4 p. 1128.
E. nittens Trevir. berl. naturf. ann. 1813 part. II p. 149. E. thyrsi-
fiora Griseb. spicil. rumel. 1. p. 143 (1843). E. transsilvanica Schur
verh. siebenb. ver. 3 ann. 4852 p. 124. E. subhastata Vis. et Panc.
dec. 1 p. 22 tab. 7 (1862). 4, Iunie- August.Campuri,locuri de cul-
turä, vil. Mägurele-Fläminda (E. Lathyris Grec. enum. p. 51- non L.);
Stolnici; Ione§ti, Vultureanca; Giurgiu, Bäneasa, Comana ; Bucure§ti,
Chitila, Ciodne§ti ; Ploe§ti; Fete§ti ; Dobrogea la Constanta.
Specimenele din Dobrogea, culese la Constanta de pre malurile
märei, prin forma foilor mature eliptice sau oblung-eliptice, coriace
§i cam lucióse pe paginea superi6rä, corespund exact cu forma 4isd
E. subhastata Vis. et Pane. 1. C.; pe child specimenele din Rom aniea
cisdanubianä au foile ovate, ovato-triangulare, maimult sau mai putin
late sau Anguste, opace, necoriace sau putin coriace. Insä, nu trebue
sä acordgm nici o importantä liitimei §i lungimei foilor a§ia de variate
in acéstä specie.
E. glareosa M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 373 (1808) ; DC. prodr. 15
p. 165; Boiss. fi. orient. 4 p. 1129. E. pannonica Host fi. austr. 2
p. 566 (1831). E. serotina Host 1. c. E. nicceensis [3. glareosa Koch
syn. p. 729; Ledeb. fi. ross. 3 p. 573. E. nicceensisp. pannonica Rchb.
ic. germ. 5 fig. 4795 [3. C4Iunie - August. Campuri, §esuri intinse,
la locuri aprice necultivate, drumuri, vil. Comana ; Fete§ti ; Bräila, Ga-
lati; Dorbogea ubique.
b. Córnele bifide.
* Foile caulinare Rorie apropiate, dens spirale.
E. Myrsinites L. spec. 661; Koch syn. p. 730; Rcbb. je.
germ. 5 fig. 4796; DC. prodr. 15 p. 173; Boiss. 11. orient, 4 p. 1134;
Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2077. 2.1, Iunie, Iulie. La locuri
petr6se, stänci calcare. Dobrogea la Ienisala pe ruinele Castelului Ge-

novez, Bairamdede pe stâncile de la Ba§bunar.
1V1'IIORI3IACEY. 52N
* * Foile caulinare imprättiate i fórte distanle.

24. E. virgata W. et Kit. rar. hung. tab. 162 (1803); Koch
syn. P. 728: Ledeb. fi. ross. 3 p. 575; DC. prodr. 15 p. 159 exclus.
variet; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4792; Boiss. fi. orient. 4 p. 11.26
exclus. variet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2072. Maiu,
Iunie. Live4i, crdnguri, campuri, grâne. Severin; Craiova; Cdmpulung;
Ciodne0i, Chitila, Bucure0i (Grec. enum. p. 51); Comana ; Bäneasa ;
Brail a.
Trib. II. ACALYPHEZE Bartl. Loculele ovarice uniovulate. Florile

unisexuate libere, insá constituind glomeratil spicate sau racemice.
2. MERCURIAL'S L. gen. n. 1125.
I. M. perennis L. spec. P. 1465; Koch syn. P. 731.; Rchb. ic.
germ. 5 fig. 4804; Ledeb. fi. ross. 3 p. 580; Boiss. fi. orient. 4p. 1142;
Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2084. Buriand-caneascd. Breiu.
Briie. Treptickttoare. ?I, Aprilie, Maiu. Prin dumbrave in regiunea
alpesträ. i cdmpeang. (Grec. enum. P. 51). Baea-de-Aramä ; Horezu;
Bisti ita, Rimnicu ; Pite0i la Trivale; Valea-Mare; Conte0i; Cdmpu-
lung ; Predeal, Sinaia; Cdmpina,; Mogoviea, Panteleimon, Pasèrea; Co-
mana; Mdnästirea Neaintu (Chania); Bro0eni pe Bistrita i Neagra ;
Rapedea; Birnova ; Dobrogea septentrionalä.
M. ovate Sternb. et Hoppe in denkschr. botan. gesel. zu
regensb. 181.5 p. 170 tab. 4; Koch syn. p. 232; Rchb. icon. germ 5
fig. 4803; Ledeb. fi. ross. 3p. 580; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 20
fig. 2085. M. perennis (3. ovata Müll. sec. Boiss. fi. orient. 4p. 1.1.42.-
'4. Aprilie, Maiu. Päduri, tuferi0uri. Galati; Mònästirea Neamtu ;
(Chania exsic.).
M. annua L. spec. p. 1465; Sturm deutsch. h. 29; Koch. syn.

p. 732; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4801; Ledeb. fi. ross. 3 p. 581; Boiss.
fi. orient. 4 p. 1.1.43; Schlechtd. Lang. 20 fig. 2086 solum fi. masculis.
0 Iunie - Septembrie. Pe lingl ziduri vechi. Mônästirea Neamtu
(Chania exsic.)
Ricinus communis L. spec. p. 1.430; Boiss. fi. orient. 4 p. 1143.
Vulg. Ricin. Rin. 0 Iunie, Iulie. In putine locuri ; pentru horti-
culturä, vulgarizat.
Buxus sompervirens L. spec. p. 1394; Boiss.
orient. 4
fi.
p. 1144 et B. arhorecons Lam. dict. I p. 511. Vulg. Cimifir Me-
rifior. t? Martie, Aprilie. In horticultura, destul de vulgarizate.
Grecesca D. Dr. D. 1324. 36
ii26 CONSPtCrtfl. SisTMATIC
XCIII. CALLITRICHEACEE Link. ennui. h. berol. 1821.

1. CALLITRICHE L. gen. n. .tg.
I. C. fluviatilis Rchb.fl. germ. excurs. p. 751 (1832)' et ic. germ.
vol. 5 fig. 4748 pro variet. C. Platicarpm. C. platycarpa Kütz. in
linn. vol. 7 p. 175 (1847) et Auet. ex parte. 21. lulie, August. Ape
limpezi lin curgitóre. Titti pe girlita Suiza (C. platycarpa Grec.
enum. p. 25 et in Br. prodr. p. 177).
C. verna L. spec. p. 6 in sensù amplior; Katz. in Rchb. pl.
critic. iconogr. 9 fig. 1179 (1831); Rchb. germ. exc. p. 753 et icon.
germ. vol. 5 fig. 4746 quoad var. fontana et var. stellata pro planta
nostra ; DC:. prodr. 3 p. 70 var. a et 8; Sag. et Schn. fi. carp. centr. 2
p. 468. C. vernalis Koch syn. p. 271. Vulg. Drene. 21, Maiu,
Iunie. Ape limpeli ulior curgatóre, rovineise, sau stagnante. Cerneli
pe dealurile Iorgutovei §i DumbrAvitei ; In Muscel pe la Clucereasa;
Titu pe OHO Sutza (C. hamulata Grec. enum. p. 25 et in Br. prodr.
p. 177-non Kiitz.); Comana pe Calni§te; pe Suha-Mare pe la Valeni-
St6ni§ioarei In Suceava.
C. alpina Schur oast. botan. zeit. 1858 p. 403; ejus enum.
transs. p. 217. C. transeavanica Schur enum. transs. p. 216 (1866).
C. yema b. transsilvanica Slink. enum. p. 132 (1886). 71, Iulie,
August. Predeal prin valea Rò§novei.
XCIV. CERATOPHYLLACEE Grey brit. arr. 2 p. 554.

1. CERATOPHYLLITM L. gen. n. zo55.
I. C. submersum L. spec. p. 4409; Koch syn. p.272 ; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 123; DC. prodr. 3 p. 74. Schlecht. Lang. fi. v. deutsch. 9
fig. 809. C. muticam Chamisso in linn. 5 tab. 4 A. et B. (1835) Vulg.
Brtidifi. Cosor. 21, Iunie, Iulie. Plantá immersä in ape profunde
liinpezi stagnante, prin hele§teuri. Craiova; Colentina la Tei, Heeds-

tau ; Comana in Cilni§te; Cernica, Pasgrea.
2. C. demersum L. spec. p. 1409; Koch syn. p. 272; DC.
prodr. 8 p. 73; Ledeb. fi. ross. vol. 2 p. 123; Schlechtd. Lang. fi. v.
deutsch. 9 fig. 810. C. oxyacanthum Chamisso in linn. 4 p. 504 tab. 5
fig. 6 b. (1834). Dichotophyllum demersum Mcench. méth. p. 345
(1794) 71, Iulie, August. Plantà immerg in ape limpeili stagnante
profunde, hele§teuri. Comana in Cilni§te; Brdila In Baird; Her6strdu
in Colentina; Fälticeni prin iazul Ciolsacilor. :
TIJ0LAIIDACEA, COITLIFERI bgt
XCV. JUGLANDACEIE DC. théor. élém. 215.

1. JUGLANS L. gen. n. r071.
I. J. regia L. spec. p. 1415; Koch syn. p. 735; DC. prodr. 16
sect 2 fasc. I p. 135; Boiss. fi. orient. vol. 4 p.1160. Lem. et Dcsne. botan.
descrip. p. 534 (1876); Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 956. Vulg.
Hue; fructele nuci. t? Maiu. Originar din Persiea §i introdus Ina
din epoca anti& in Europa. La noi exista in culturg, dar i in stare se-
baticl in regiunea montaná infer. din Olteniea. Valea Bahnei la Vércio-
rova, pe Notru-Sec §.1 pe Motru-Mare 1 Clo§ani ; Mònästirea Tismana ;
valea Jiului la Bumbe§ti; prin potgoriile din Munteniea i Moldova.
XCVI. CUPULIFERIE A.Rich. analys. fruits. 32 et 92

1. FARMS L: gen. n. top.
I. F. silvatica L. spec. p. 1416; Koch syn. p. 736; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 593; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1304; Boiss. fi. orient. 4
p. 1175; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 951. Vulg. Fag. Fag de
yttclure; fructele jir. t? Maiu. Pgduri in regiunea montaná subal-
piná alpestrl; in VIM téra (GrPc. enum. p. 52).
2. CASTANEA Towne" inst. t. 3.51
t. C. sativa Mill. gard. diet. n. 1 (1768) ; Ledeb. fi. ross. 3
p. 593. Castanea vulgaris Lam. encycl. meth. 1 p. 708 (1783) ; Koch
syn. p. 736; DC. prodr. 16 part. 2 p. 114 var. p ; Boiss. fi. orient. 4
p. 1175; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 958. C. yesca Grtn. fruct.
et semin. 1 p. 181 tab. 37 (1788); Rchb. ic. germ. 12 fig. 1305. Fagus
Castanea L. spec. p. 1416. Vulg. Gastan; fructele eastane; castane
bune. Maiu, Iunie. Introdus §i vulgarizat, dar cam prin putine
locuri, Tismana; Horez ; Dealu-Mare; Buzgu;
3. QUERCUS L. gen. n. top.

I. Q. Robur cc, Lin, fi. suec. ed. 2 p.340 (1755); Smith fi. brit. 3
p. 1026. Q. peduneulata Ehrh. arbor. n. 77 (1780) ; Koch syn. p. 737;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 590; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1313; Boiss. fi.
orient. 4 p. 1163; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 960. Q. Robur
sect. I peduneulata cc. vulgaris Alph. DC. prodr. 16 part. 2, p. 4.
Vulg. Gorun. Sledun. Tufan; fructele ghinde. t? Maiu. PAduri,
dumbrave in regiunea dealurilor §i a ampiilor. Severin ; Craiova ;
Rimnic; Campulung, Stilpeni, Conte§ti; Cioc5.ne§ti, Peri§i ; Bucure§ti;
Comana ; Cdrnpina (Grec. enum. p. 53); Buzgu ; Neamtu (Chan. exsic.)
528 CONSPVCTITL SISTEMATIC
0. sessiliflora Salisb. prodr. stirp. h. Chap. p. 392 (1791) ;

Smith fi. brit. 3 p. 1026 (1804); Koch syn. p. 736; Ledeb. fi. ross. 3
p. 589; Boiss. fi. orient. 4 p. 1164 exclus. variet. ; Schlechtd. Lang.
deutsch 10 fig. 959. Q. Rohm (3. L. fi. suec. ed. 2 p. 340; Rchb. icon.
germ. 12 fig. 1309. Q. Robur sect. II sessiliflora ç. communis Alph.
DC. prodr. 16 part. 2p. 8.Vulg. Stejar ; fructele ghinde.-1? Main.
Páduri, dumbrave ; in regiunea dealurilor §i a câmpiilor. Severin,
Vinjiu ; Stráhaea ; Crai ov a ; Tirgujiul ; Drtigkiani ; Cklimáne§ti, Rimnic,
Curtea-de-Arge§i; ampulung, Conle§ti, Topoloveni, Leurdeni ; Titu ;
Bucure§ti; Comana ; ampina; Beceni (Grec. 1. c.) ; Bacán ; Neamiu.
Varieazä. :
a. Avênd ghindele sesile agregate, scuamele cupi§6relor glabres-
cente. Q. aurea Wiezb. in Rchb. 1. c. tab. 645 (1850) ; Heuff. enum.
banat. p. 1.59. Q. sessiliflora var. leiophylla Borb. in litt. anno 1885
omnino glabris".
p. avOnd ghindele scurt pedunculate, pedunculele pubescente, scu-
amele cupiselrelor u§ior pubescente. Q. Welandli Wierzb. ap. Heuff. I. C.
Q. pubescens Wild. spec. vol. 4 p. 450 (1805); Koch syn.

p. 737 ; Ledeb. fi. ross. vol. 3p. 590; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1312;
Schlechtd. Lang. deutseh. 10 fig. 961, numire preferatá de majoritatea
autorilor. Q. Robur 8. lanuginosa Lam. encycl. meth. I. p. 717 (1783).
Q. lanuginosa Thuill. fi. paris. 1 p. 502 (1798). Q. crispata Stev.
verz. taur. p. 305 (1857). Q. undulata Kit. ap. Kanitz reliq. Kitaib.
p. 110. Vulg. Tufei. Tufa-rii6sa ; fructele ghinde.
1-2 Maiu. Päduri, tuferi§e, poeni de páduri. Gura-Väei ; Poeana-Cerne-
tului ; Vinjuleti; Comana.
Q. conferta Kit. in Schult. oester. flor. 1. ann. 1814 p. 619;
Rchb. icon. germ, 12 fig. 1311; Neirl. diagn. p. 114. Q. Farnetto Ten.
cat. hort. neapol. ann. 1819. Q. Esculus Lerchenfeld ap. Schur cest.
bot. zeit. 7 (1857) p. 20; Heuff. enum. ban. p. 160 et Auct. transs. ex
p. - non L. Q. hungarica Hubeny ap. Wierzbiki in flora vol. 25 p. 268
(1842). Q. Esculus var. velutina Griseb. iter hung. p. 353 (1852).
Q. Farnetto (3. conferta Alph. DC. prodr. 1.6 part. 2 p. 11. Vulg. air-
nil( ; fructele ghinde. Maiu. intocmind adesea 'Mud sau dum-
brave; f6rte comun in regiunea campeanä. §i a dealurilor mici.
3. Q. Cerris L. spec. p. 1415; Koch syn. p. 737; Rchb. icon.

germ. 12 fig. 4316; DC. prodr. 16 part. 2 p. 41.; Boiss. fi. orient. 4
p.1170; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 10 fig. 962. Q. austriaca Willd.
CIIPTILIFERZ 529
spec. 4 p. 454 (1805); Kotschy eiche europ. tab. 20! Vulg. Cer.
t? Maiu. Constitue päduri sau dumbrave intinse in regiunea meridio-
nalä §i medie a tgrei nóstre (Grec. enum. p. 53).
COMMITS Tournef instit. t. 347.

I. C. Avellana L. spec. p. 1417; Koch syn. p. 738; Ledeb. flor.
ross. 3 p. 588; Rchb. icon. germ. 12 f. 1300; DC. prodr. 16 part. 2
p.130; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 966. Vulg. Alun; fructele
alune. t? Martie. Päduri in regiunea subalpinä, alpestra §i cdm-
peanä. Severin ; Pono are, Ban-de-Aran* Tismana; Craiova; Drä-
gä§iani, Rimnic, Cglimane§ti, Coziea ; Cämpulung; Cioctinegti, Perigi,
Paserea ; Coman a; CO.mpina ; Predeal ; Buz6u ; Focgiani ; Comänegti ;
Fälticeni; Iagi; Dobrogea septentionalä.
C. tubulosa Willd. spec. pl. 4 p. 470 (1805); Koch. syn.
p. 738; Rchb. icon. germ. vol. 12 fig. 1301; DC. prodr. 16 part. 2
p. 132; Schlechtd. et Lang. deutsch. 10 fig. 967. Vulg. Alun.
t? Martie. Paduri pe dealurile montane. Vdrciorova, pe Bahna; pe
Topolnita la Grädet ; Balta in Mehedinti; Dealu-Mare la Bucov i Urlati
C. Colurna L. spec. p. 1417; Rchb. iconogr. germ. vol. 12
fig. 1303; DC. prodr. 16 part. 2 p. 131; Boiss. fi. orient. 4 p. 1176.
C. pontica C. Koch in linn. vol. 22 p. 229 (1852). Avellana byzantina
Clus. hist. p. 11; J. Bauh. hist. 1 p. 270. t? Martie. Päduri pe latu-
rile muntilor la Vèrciorova in valea Bahnei §i spre gura Slätinicului.
6. CABPINUS Tournef instit. t. 348.

I. C. Betulus L. spec. p. 1416; Koch syn. p. 738; Ledeb. flor.
ross. 3 p. 587; Rchb. icon. germ. 12 f. 1296; DC. prodr. 16 part. 2
p. 126; Schlechtd. et Lang. deutsch. 10 f. 969. C. Carpiniza Kit. in
Host fi. austr. 2 p. 626 (1831). C. intermedia Wiezb. ined. in Rchb.
1. c. f. 1297. C. edentula Rochel. rar. banat. sine descrip. Heuff. enum.
ban. p. 160 bracteis fructum lobo centrali oblongo-obtuso margine
integris insignis. -- Vulg. Carpen. Carpin. 1-2 Aprilie, Maiu. Päduri
in regiunea subalpinä, alpesträ §i ampeang (Grec. enum. p. 53); Se-
verin ; Craiova ; Tirgujiul; Rimnic, Dräg'dgiani; Curtea-de-Argegi, Cor-
beni; Cämpulung, Leurdeni ; Comarnic , Cämpina ; Bucuregti ; Comana ;
13uzgu ; Focgiani; ragi; Neamtu (Chan. exsic.) ; Mälin, Fälticeni.
2, C. Duinensis Scop. fi. cam. n. 1190 tab. 60 (1772) ; Koch
syn. p. 738; Ledeb. fi. ross. 3 p. 587; DC. prodr. 16 part. 2 p. 127;
Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 970. Q. orientalis Lam. encycl. méth. 1
p. 707 (1783) ; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1298. Vulg. Sfineac.
t? Aprilie , Maiu. Pa.duri pe dealuri, tuferise. Vêrciorova ; dealurile
Stirminei.
XCVIL SALICACEE Lindl. nat. syst. p. 186.

1. SALIX Tournef. instit. tab. 364.
§ 1. Scuamele florilor concolore gi palide, se scutur la fructifi-
catie; florile mascule pentandre, triandre, a rar diandre, filamentele
cu totul libere.
I. S. pentandra L. spec. p.1442; Koch. syn. ed. 2 p. 739 excl.
var. 3; Ledeb. fi. ross. 3 p. 597; Rchb. icon. germ. 11 fig. 1268; DC.
prodr. 16 part. 2 p. 206 exclus va riet. ; Schlechtd. Lang. deutsch. 10
fig. 916 tab. I. Vulg. Salde. t? Maiu, Iunie. Locuri umede josnice,
gianturi de Imprejmuiri, zavoiuri. Contegti ; Bucuregti ; Perii, Crivina
pe lalomita; Podu-Turcului.
2. S. triandra L. spec. p. 1442; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1259.
S. amygdalina p. concolor Koch. syn. p. 742; Ledeb. fi. ross. 3 p. 609;
Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 919 tab. I. S. triandra P. concolor
Anders. in DC. prodr. 16 part. p. 203. S. ligustrina Host. salic. S.' alo-
peeuroides Tausch ind. hort. Canal. 1821; Rchb, loc. cit. fig. 1257.
Vulg. Salde.t? Aprilie, Maiu. Locuri josnice, lunci, zavoiuri.
Crivina pe Ialomita ; Comana prin lunca'Argegiului.
2. S. amygdalina L. spec. p. 1443. S. triandra Sturm deutsch.
h. 25. S. Villarsiana Will. spec. 4 p. 655; Rchb. je. germ. tab. DCV.
S. amygdalina a. discolor Koch syn. p. 742; Ledeb. fi. Toss. 3 p. 609'
S. triandra a. discolor DC. prodr. 26 part. 2 p 203. t? Aprilie,
Maim Prin lunci. Balcegti (Sab. Std.)
4. S. fragilis L. spec. p. 1443; Koch syn. ed. 2 p. 740 var. p.
Ledeb. fi. ross. 3 p. 598 exclus. var. fi; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1264;
DC. prodr. 16 part. 2 p. 209; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 917.
Vulg. Salce. Salde. t? Aprilie, Maiu. Prin locuri josnice umede, prin
ltmcile riurilor prin zävoiuri; specie vulgar, frecuenta (Grec. enum.
p. 53). Tirgujiul ; Craiova; Horezu ; Contegti; Titu, Ghergani, Chi-
tila, Bucuregti ; Comana ; Neamtu (Chania exsic.), lunca Moldovei la
Malin, lunca Siretului pe la Baal' etc.
SÁLICA CE. 531
3. S. rubens Schrank bayer. fi. 1 p. 226 (1789); Simk. enum.

transs. p. 492 et exsic.! S. fragilis y. Busseliana Koch syn. p. 741;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 598, S. Busseliana Rchb. icon. germ. 11 fig. 1265
(4849)-non Sm. S. fragilis-alba Wimm. denksclir. schles. gesel. f. vaterl.
kult. 1853 p. 156. S. viridis Fries. novit. fi. suec. ed. 2 P. 283 ap. DC.
1. c. p. 210. Vulg. Salce. Salcie. t? Aprilie, Maiu. Locuri josnice,
gianturi de impregiurirni. Contegti, Clucereasa; Buliugi in Neal*.
S. alba L. spec. p. 1449; Koch syn. p. 741; Ledeb. fi. ross. 3
p. 211; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 918 tab. I. Vulg. Salcie
alburie. Bdchitel-mare. t? Lunci, gianturi de impregiurimi, locuinte
rustice; specie Mae comuna (Grec. enum. p. 53). Cerneti, Dumbrä-
vita ;. Craiova; Rogiori ; Pitegti, Contegti, Clucereasa; Calimanegti;
Bucuregti ; Comana; Neamtu (Chan.) etc.
S. babylonica L. spec. p. 1443; Ledeb. fi. ross. 3 P. 599;
DC. prodr. 16 part. 2 p. 212 (exclus. variet. y). Vulg. Salcie-pletòsd.
Salcie-jalnicd. Aprilie. Introdusa, vulgarizata prin gradini, parcuri
cimitire (Gree. enum. p. 53). Prin orage 0 pe la Ora.
§ 2. Scuamele florilor discolore gi persist dupä fructificatie; flo-

rile mascule diandre.
A. Amentele totdeuna laterale i sesile, rèsar 0 se desvoltez
mai 'nainte de cat foile.
* Filamentele peste-tot sau In parte coerente, anterele libere.
S. S. purpurea L. spec. p. 1442; Koch syn. p. 744; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 602; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2030, 2032, 2035; DC.
prodr. 16 part. 2 p. 306 a, 13, y. S. monandra Hoffm. salic. p. 18
tab. 1.. S. Helix L. spec. p. 1144. S. Lambertiana fl. brit. p.1041.
Vulg. Bdchita. .Richitd. Richitd-ro§ie. t? Martie, Aprilie. Pruntigiuri,
zavoiurile riurilor, lunci. Cerneti (Grec. enum. p. 53); Minnie ; Titu,
Ghergani; Crivina; Sinaia (Knecht.); Predeal, Bugteni.
9. S. rubra Huds. fi. angl. 423 (1762); Koch syn. 745; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 603; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2036; DC. prodr. 16
part. 2 p. 307; Schlecht. Lang. deutsch. 10 fig. 921 tab. IL S. fissa
Ehrh. arbr. n. 29 (1780). x S. purpureo-viminalis Wimm. et Grab.
siles. 3 p.367. S.mollissima Wahlenb. carpat.princip. P. -317 (1814).
Vulg. .Rdchitd. Richita. t? Martie , Aprilie. Locuri umede. Titu,
Ghergani (GreP. enum. p. 53); lunca Moldovei la Sasca.
10. S. incana Schrank bayer. fi. 1. p. 230 (1789) ; Koch syn.

p. 302; Boiss. fi. orient. 4 p. 1187; Schlechtd. Lang. deutsch. 10
fig. 923. S. riparia Willd. spec. 4 p. 698 (1805); Griseb. spicil. rumel.
p. 344. S. viminalis Vill. dauph. 4 p. 785-non L. Vulg. Mlaje. Mi-
chael alba. Retchitei-mlaje. t? Aprilie, Maiu. Prunti§iuri fluviale, zä.-
voiuri. Cälimäne§ti in Ostrov (Grec. in Br. prodr. p. 166); Sinaia
(Knecht.); in Suceava pe Moldova §i pe Suha-mare.
41* Filamentele staminelor cu totul libere.

1i. S. viminalis L. spec. p. 1448; Koch syn. p. 746; Lecieb. fi.
ross. 3 p. 605; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2048; DC. prodr. 16 part. 2
p. 264; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 922 tab. L S. longifolia Lam.
fi. fr. 2 P. 232 (1778). Vulg. Mlaje. Rdchilicet miaja.
t? Martie, Aprilie. Prunti§iuri, zAvoiuri fluviale. Cerneti pe Topolnita ;
Pite§li prin zävoiul Arge§iului ; Ploe§ti prin zävoiul Teleajennlui (Grec.
enum. p. 53); Predeal, Bu§teni.
S. rosmarinifolia L. spec. p. 1438; Koch syn. p. 755;
Rchb. icon. germ. H fig. 2042; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 935
tab. II. S. repens 13. rosmarinifolia Anders. in DC. prodr. 16 part. 2
p. 237; Wimm. salic. europ. p. 117. S. littorctlis et S. pratensis Host.
salic. Main, Iunie. Malurile petròse ale riului Prahova la Bu§-
teni, dar fárte rang.
13. hastata L. spec. p. '1443; Koch syn. p. 752; Ledeb. fi.
p. 257; Schlechtd. Lang. deutsch. 1.0 fig. 932. t? Iunie, Iulie. Väi
subalpine quasi alpine. Buceci (Simk. exsic.) pe Caraimanu (Knecht.)
§i in Valea-Albg.
S. cinerea L. spec. p. 1449; Koch syn. p. 748; Ledeb. fi.
p. 221; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 924 lab. I. t? Aprilie,
Maiu. Pärti inferióre ale väilor subalpine, matca riurilor, zlvoluri.
Hinova; Craiova prin lunch*, Tirgujiul ; Tismana; Gle§ti, Titu, Gher-
gani ; Chitila, Buftea; Guliea, Tärtg§e§ti ; Conte§ti; Crivina, Ploe§ti
(Grec. enum. p. 53); Predeal.
S. aurita L. spec. p. 2446; Koch syn. p. 750; Rchb, icon.
germ. 11 fig. 2090; DC. prodr. 16 part. 2 p. 220; Schlechtd. Lang.
deutsch. 10 fig. 928. S. uliginosa Willd. enum. hort. berol. p. 1007.
SALICACEZ 583
t? Aprilie, Maiu. Live4i li cranguri in locuri umede josnice : albiea

Colentinei de la Chitila spre Buftea (Grec. in Br. prodr. p. 166).
S. Reichardti A. Kern. zool. bot. gesel. vol. 10 p. 249 (1860);
DC. prodr. 16 part. 2 p. 223. S. polymorpha f3. Host. salic. tab. 69.
(1828). X S. Caprea-cinerea Wimm. in flora ann. 1841, I p. 43.
t? Maiu, Iunie. Locuri umede, pe ling riuri in regiunea subalpinä.
Sinaia (leg. Knech.), Poeana-Tapului pe la poalele Furnicei ; Bu§teni
spre Azuga; Predeal.
S. Silesiaca Willd. spec. 4 p. 660 (1805); Koch syn. p. 749;
Rchb. icon. germ. 1111g. 2019; DC. prodr. vol. 16 part. 2 p. 218;
Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 925. t? Maiu, Iunie. Locuri pe-
tròse sau g1areosolist6se in regiunea montanä. Horezu , Bistrita ,
Oläne§ti; Predeal, Bu§teni pe Valea-A1b6 ; in Suceava pe Borca, pe
Barnaru, Barnarelu; Schitu-Rar6u.
S. Caprea L. spec. p. 1448; Koch syn. p. 750; Ledeb. fi.
p. 222; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 927 tab. I. S. tomentosa Ser.
exsic. p. 14. S. hybrida Vill. dauph. 3 p. 778. S. ulmifolia Thuill. fi.
paris. p. 518. t? Aprilie, Maiu. Poale de päduri §.1 pe lingä, ape in
regiunea montanä. Predeal, Azuga; Sinaia, Campina; Neamtu (Grec.
cnum. p. 53); Bro§teni.
19.S. daphnoides Vill. pl. dauph. 3p. 765 (1789) ; DC: prodr. 16
part. 2 p. 261; Koch syn. p. 743; Rchb. ic. germ. 1.1 fig. (253; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 130; Schlecht. Lang. deutsch. vol. 10. S. praecox
Hoppe in Sturm deutsch. h. 25. t? Aprilie, Maiu. Marginea riu§i6-
relor in väi subalpine. Buceci (Knecht. leg.)
(3. acutifolia. S. acutifolia Willd. spec. pl. 4 p. 688 (1805); Koch
syn. p. 559. Sinaia (Knecht.)
B. Amentele sunt terminate §i pedunculate emanênd din virful a

cate o ramurà tinärA cu foile desvoltate.
S. reticulata L. spec. (446; Sturm deutch. fl.h. 25; Koch
syn. p. 758; Ledeb. fi. ross. 3 p. 623; Rchb. ic. germ. 11. fig. 1184;
DC. prodr. 16 part. 2 p. 301. exclus. var. f3; Schlectd. Lang. deutsch.
10 fig. 941. t? Iulie, August. Pe virfuri alpine. Negoiu; Buceci la
Omu 2508m. alt. (Br.)
S. retusa L. spec. 1445; Sturm deutsch. fi. h. 25; Koch
syn. p. 759; Ledeb. fi. ross. 3 p. 624; Rchb. ic. germ. 11 fig. 11.86
P. et y; DC. prodr. 16 part. 2 p. 293 cxcept. variet. y. eta; Schlechtd.

Lang. deutsch. 10 fig. 942 litt. A. S. Kitaibelianct Willd. spec. 4
p. 683 (1805) forma nostra. S. retusa (3. serrulata Rochel rar. banat.
fig. 80 (1828). t? Iulie, August. In regiunea alpina superi6ra.
Godeanu; Buceci (Knecht. leg.)
22. S. herbacea L. spec. 1445; Koch syn. p. 759; Ledeb. fi.
p. 298; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 943. Iulie, August.
Culmile alpine. Godeanu; Paringu; Buceci la Oulu (Br.) gi pe Bata-
nele la Strunga.
2. POPULTIS Tournef. instil p. 592.

§ 1. Bracteele florilor sunt dentate sau lacerate, pe margine
ciliate cu peri tomentogi.
* Mugurii pérogi sau pubescenti, neviscogi.
P. alba L. spec. p. 1463; Koch syn. p. 750 ; Rchb. ic. germ.1 t
fig. 1270 typica ; DC. prodr. 16 part. 2 p. 324 var. a; Schlechtd. Lang.
deutsch. 10 fig. 944 tab.; P. nivea Willd. arb. p. 227. Vulg. Plum.
Plop-alb. t? Martie, Aprilie. Prin lunci i zavoiuri ; comun, prin
tea téra (Grec. enum. p. 53). Verciorova; Lmian, Hinova; Craiova ;
Calimanegti; Slatina; Pitegti; Bucuregti ; Crivina, Ploegti; Islaz, Mä-
gurele ; Galati ; Piatra.
P. caneacens Smith fi. brit. 3 p. 1080 f1804); Koch syn.
p. 759; Schlechtd. Lang. fi. v. dertsch. 10 fig. 944 tab. II; P. kybrida
M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 423 (1808); Rchb. icon. germ. 11 fig. 1271; DC.
prodr. 16 part. 2 p. 35; Neilr. diagn. p. 115 per synon. P. villosa
Lang. ap. Rchb. icon. germ. 11 'fig. 1273. P. tremula y. villosa Wesm.
in DC. prodr. 16 par. 2 p. 325. P. albo-tremula Krause jahrb..schles.
gesell. 1848 p. 130. Vulg. Plutd. Plop-alb cenugiu. t? Martie, April i e .
Prin lunci i zavoiuri. Baea-de-Araml; Tirgujiul; Horezu; Rimnic,
Calimanegti; Pitegti, Leurdeni, Gaegti ; Perigi prin valea Cociocului ;
Crivina pe Ialomita; Ploegti; Bucuregti.
* * Muguril glabri viscogi.

tremula L. spec. 1464; Koch syn. p. 759; Ledeb: fi.
ross. 3 p. 627; Rchb. icon. germ. 11. fig. 1274; DC. prodr. 16 part. 2
p. 325 a; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 10 fig. 495. Vulg. Plop.
Plopu-tremartitor. t? Martie, Aprilie. Paduri (Grec. enum. p. 53).
Cerneti; Craiova; Tirgujiul ; Filmic ; Argeg ; Campulung, Contegti ;
SALICACEE, BETULAORE 585
Pite0i; Sinaia ; Bucure0i; Crivina ; Ploeti, Cdmpina; Fälticeni, Mälin ;

Slatina in Suceava.
§ 2. Bracteele florilor flmbriate dar glabre. Mugurii glabri visco0.

4. P. nigra L. spec. 1464; Koch syn. p. 760; Ledeb. fi. ross. 3
p. 628; Rchb. ic. germ. 4111g. 1275. DC. prodr. 16 part. 2 p. 327 et
328 a; Schlechtd. Lang. deutsch. fi. 10 f. 9461 Vulg. Plop. Plopul-
adeverat. t? Martie, Aprilie. Päduri, zävoiuri ; arbore vulgar (Grec.
enum. p. 53). Craiova ; Rimnic; Pite0i ; Campulung; Ione0i, Gae0i;
Titu; Bucure0i; Crivina, Ploe§ti ; Cämpina, Väleni ; Podu-Turcului.
p. pyramidalis Spach revis. popul. in ann. sc. nat. 1841 p. 31 ; DC.
prodr. I. c. p. 328; P. italica Auct. p. p. Lunca Oltului pe la Islaz
(an spont. Grec. enurn. p. 53) 0 vugarizat In Pt
BETULACEE Bartl. ord. pl. p. 99.

1. BETULA Tournej. inst. tab. 360:
I. B. verrucoss Ehrh. beitr. 6 p. 98 (1791); Sag. et Schn.
carp. centr. 2 p. 463. B. alba L. spec. 1.393 ex parte ;Koch syn. p.760
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 10 fig. 948. B.pendula Roth. gem. 1
p. 405 et 2 p. 476 (1789). B. odorata Rchb. ic. germ.12 fig. 1288-non
Bechst. B. alba subspec. I: verrucosa a. vulgaris Regel in DC. prodr.
vol. 16 part. 2 p. 163. Vulg. Mestacttn. Mesteacttn. t? Aprilie,
Maiu. Päduri in regiunea montanä inferiòrä (Grec. eum. p.53). Clo§ani
pe culmea Cernei ; Tirgujiul ; O1äne0i, Rimnic, alimfine0i, Memästi-
rea Stäni05ra; Curtea-de-Arge0, Corbeni; Campulung; Cämpina, Co-
marnic ; Väleni; Comäne0i, Tirgu-Ocnei; Piatra, Bisericani, Osloveni,
Agapiea, Neamtu; Bro0eni; Rargui Slatina, Malin, Fälticeni.
2. B. pubescens Ehrh. beitr. 6 p. 98 (1791) ;Kochsyn. p. 761;
Schlecht. Lang. deutsch. 10 fig. 949; Sag. et Schn. carp. centr.
p. 464. B. alba L. 1. c. ex parte. B. odorata Bechst. forstb. p. 294,
297; B. alba Rchb. icon. germ. 12 fig. 1282. B. alba VII pubescens
T. Hornemanni Regel in DC. prodr. vol. 16 part. 2 p. 167. Vulg.
Mestacttn. Mesteacttn. Aprilie, Maiu. PAduri In regiunea mon-
taná subalpinä inferi6r1 Predeal, Azuga; Cämpina i prin unele par-
curi introdus, precum pe la Bucure0i.
p. carpatica Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 464. B. carpatica
W. et Kit. ap. Willd. spec. 4 p. 464 (1805); Rchb. icon. germ. 12
fig. 1284. B. carpatica T. hercynica Rchb. loco cit. B. alba VII pu-
bescens g. carpatica Regel in DC. prodr. 16 part. 2 p. 168. Predeal
pe Citibucetu-Taurului; lunca Moldovei la Sasca, Malin ; pe Suha-Maro

§i pe Bistrita.
2. ALNITS Tournef. instit. tab. 359.
§ 1. Semintele lenticulare lipsite de aripd sau cu aripd coriace
angustd.
I. A. glutinosa Gwrtn. fruct. 2 tab. 90 (1791); Sturm deutsch.
h. 29; Koch syn. p. 763; Rchb. icon. germ. 12 fig. 4295; DC. prodr. 16
part. 2 p. 186 a; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 955. Betula Alnus
glutinosa L. spec. p. 1394. Alnus barbata C. A. Mey. enum. pl.
cauc. p. 43. Vulg. Anin. Anin-negru. Arin. t? Martie. Paduri in
regiuni inferiáre, lunci, vdi, zdvoiuri ; vulgar (Grec. enum. p. 54).
Craiova; Minnie, Cdlimäne§ti ; Horezu; Cdmpulung, Contelti ; Bucu-
re§ti; Peri§i, Crivina; Podu-Turcului; Backi.
2. A. incnna Willd. spec. 4 p. 335 (1805); Koch syn. p. 762;
Rchb. icon. germ. 12 fig. 1291; DC. prodr. 16 part. 2 p. 188 a;
Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 954. Betula incana L. spec. p. 1394.
Vulg. Anin. Anin-cenugiu. Arin. t? Pacluri in regiuni infericíre,
lunci, vdi, zdvoiuri; vulgar (Grec. enum. p. 54). Craiova; Bdice§ti ;
Rimnic; Cdmpulung, Conte§ti; Predeal; Cdmpina ; Piatra; Bacdu;
valea Bamarelului.
§ 2. Semintele incinse cu aripa membranacee lath'.

3. A. viridis DC. fi. fr. 3 p. 304 (1805); Koch syn. p. 762; Rchb.
icon. germ. 12 fig. 1290; DC. prodr. 16 part 2 p. 181 a; Schlechtd.
Lang. deutsch. 10 fig. 953. Betula viridis Chaix ap. Vill. dauph. 3
p. 789 (1789). A. undulata Willd. spec. 4 p. 336 (1805). Alnaster fru-
ticosus Ledeb. fi. ross. 3 p. 655. Vulg. Liliacu-de-munte. Aninagi.
t? Maiu, Iunie. In regiunea alpind. Muntil Girdomanului pe Cracu-
Micu§ei in Mehedinti ; Buceci pe Caraimanu (Knecht) §i pe Costila in
Valea-Albä sus, pe la 1800 metre.
XCLX. GNETACEIE Blum. nov. fam. expos. p. 23.

1. EPHEDRA Tournef. corollar. p. 53.
I. E. distachya L. spec. p. 1472 (1763); Koch syn. p. 764;
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 79; Boiss. fi. orient.5 part. 2 p. 713.
E. monostachya L. loc. cit. p. 1472. E. maritima minor Tournef.
instil app. 633. E. polygonoides Pall, fi. ross. 2 p. 87 tab. 83 (1788).
E. vulgaris Rchb. conif. sec. Parlat. in DC. prodr. 16 part. 2 p. 354.
GNETACEA, CON1FEEA 587
E. helvetica C. A. Mey. monogr. ephedr. p. 87 fig. 10 (1846). 1-2 A-

prilie, Maiu. Locuri aprice aren6se pe iërmii maritimi la Sulina.
C. CONIFERE Juss. gen. 411.

Trib. I. TAXINE/E. Florile mascule in amente din bractee peltate
avênd cate 6 antere fixate circular pe fata intern6; florile femele solitare
compusedin cate o ovul6 terminala erectrt; fructul bacat produs din o
sèrninta cu arilá cupularI carnesà.
TAXITS Tournef instit. p. 362.
I. T. baccata L. spec. p. 1472; Koch syn. p. 764; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 666; Rchb. ic. germ. vol. 11 fig. 1147; DC. prodr. 16 part. 2
p. 500; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 80. Vulg. Tisti. Mar lie,
Aprilie. Päduri in regiunea montanä. subalping. Buceci la Valea-Jepilor
(Grec. enum. p. 54), Sinaia, Bu§teni ; Predeal pe ClObucetu-Taurului ;
Mönästirea Ca§inului (Br.); Ceahläu.
Trib. II. CUPRESSINEA. Florile mascule in amente din bractee

peltate avënd cate 3-4-5 antere fixate circular pe fata interna;
femele in grupe constituite din bractee la axila cärora sunt consudate
1 sau mai multe ovule erecte; fructul bacat sau strobil, séminta ne-
arilatà, cam aripatà.
JUNIPERUS L. gen. n. n34.
I. J. communis L. spec. p. 1470 excl. var. ; Koch syn. p. 765;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 684; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1141; DC. prodr.
part. 2 p. 479 (excl. variet.) ; Boiss. 11. orient. 5 fase. 2 p. 707; Schlechtd.
Lang. ¡deutsch. 2 fig. 82. Vulg. Ienuper. Iuniper. Jnepen.
Archie. t? Aprilie, Maiu. Dea luri petr6se la locuri deschise sau cu
tuferi§e in regiunea montang inferiórg. Coziea, Cälimäne§ti ; Curiea-
de-Arge§i; Campulung, Mateemi, Rucär (Grec. enum. p. 54); Prede& ;
Comarnic; Cornane§ti ; Piatra ; Near* (Chan. exsic.)
2. J. nana Willd. spec. 4 p. 854 (1805); Koch syn. p. 764;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 683; Rchb. je. germ. 11 fig. 1142; Schleclitd.
Lang. deutsch. 2 f. 81. J. alpina Clus. hist. pl. 1 p. 38. J. communis
7. alpina Parl. in DC. prodr. 16 part. 2 p. 480. J. communis var. nana
Boiss. fi. orient. 5 fasc. 2 p. 707. Vulg. Ienuper-pitic. Jnepen.
t? Iulie, August. Locuri petr6se in regiunea alpinA, pe virfuri. Muntil
Godeanului ; muntele Coziea i Ghitu in Argegi; Papulea; Buceci (Grec.
enum. p. 54); Predeal pe Clabucetu-Taurului; Ceahliin; Rara', -
538 CONSPECTTM SISTEMATIC
Jun/perils Sabina L. spec. p. 1472. Vulg. Sabina. Cetenti- de- negi;

Thuya ocoidentalis L. spec. p. 1422. synon. Th. obtusa Wench
meth. p. 691; asemenea §i Th. orientalis L. spec. p. 1422, synon. Th.
acuta Mcench meth. p. 692, Biota orientalis Endl. sec. Parlat. in DC.
prodr. 16 part. 2 p. 461. Vulg. Tuie. t? Prin parcuri, gradini
§i cimitire.
Trib 111. ABIETIENEE Florile mascule in amente constituite din

stamine libere biloculare, filamentate ji cu apendice terminal, nebrac-
teate; florile femele grupate in conuri strobilare, fie-care flère din cate
2 ovule obverse neaderente de bracteea protectóre ; semintele nea-
rilate dar aripate.
3. PINT'S Tournef inst. p. 355.
§ 1. Foile ate douä de fiecare apofizä, cam plane sau compri-
mat-trigone.
I. P. montana Du Roi obs. bot. p.42 ann.1771:; Parlat. in DC.
prodr.. 16 sect. 2 p. 386; Boiss. it orient. 5 fasc. 2 p. 695. P. Mughus
Scop. fi. earn. ed. 2 p. 247 tab 2 (1772); Wahlenb. carp. centr. p. 311;
Koch syn. p. 767. Vulg. Jep. Jip. Jnep. Gnépén. 12 Maiu. Iunie.
In regiunea montana infralpina pina in cea subalpinä, pe stand prin
vai §.1 laturi de munti, Intre 1900 §.1 1600 m. altitudine. Variéza ;
a. Pumilio. P. Pumilio Hcenk. beobacht. auf reisengeb. p. 68
(1791) ; W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 149; Willd, spec. pl. 4 p. 495
Rchb. icon. germ. 11 fig. 1130; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 2 f. 88
P. Mughus f3. Pumilio Koch syn. p. 767. Pinaster Pumilio Clus. rar.
stirp. pannon. austr p. 15 (1576). Este forma alpina: arbore scundi-
cel, ca de 1, 50m - 3°,60 fnältime, trunchiul strimb §i de la baza ra-
mificat, ramurile läsandu-se spre painênt. Negoiu, Moldoveanu ;
Buceci pe Jepi (Br. Knecht.) pe Caraimanu §i Costila in Valea-Alba
pe la 1800 m.; Ceahlau (Chan. excis); Rargu pe pietrile-Doamnei (Br.)!
fit. P. 06l/qua. P. obliqua Saut. ap. Rchb. germ. exe. p. 159 (1830);
Rchb. icon. germ. 11 fig. 1128. P. uliginosa Neum. ap. Wimm. in ar-
belt. d. schles. gesellsch. ann. 1837 p. 95. P. Mughus a. uliginosa Koch
syn. p. 767. Forma subalpina, dobandind inaltimea de 9 -14 m., trun-
chiul drept l'i nu de la bag ramificat. In:Suceava prin valea Neagra
spre brinzariea regala.
2. P. silvestris L. spec. p. 1418 exclus. varlet. ; Koch syn.
p. 766; Ledeb. fi. ross. 3 p. 674; Rchb. icon. germ. 11 fig. 1127;
Parlat. in DC. prodr. 16_part. 2 p. 385; Boiss. fi. orient. 5 fase. 2
COXIFEIbt 539
p. 694; Schlechtd. Lang. 11. v.' deutsch. 2 fig. 87. P. Mughus Jacq. ic.
rar. I tab. 193 (1786)-non Scop. P. rigensis Desf. cat. hort. paris.
Vulg. Pin. Chifgr. t? Maiu. Stdnci pe laturile §i pe coamele munti-
lor pink pe la altitudinea de 1650 m. Galbina, Narotul in VAlcea;
muntele Coziea §i Ghitu in Arge§i ; Sinaia (Grec. enum. p. 54; Knecht);
Bu§teni, Predeal ; In Vrancea pe la Mera; subt Ceahläu ; Bro§teni pe
Neagra §*i pe Barnaru.
3. P. Pallasiana Lamb. pin. edit. 2 p. 11 tab. 5 (1828); garr.

conif. p. 389. P. Laricio Pallasiana Endl. conif. p. 179 (1847); Parlat.
in DC. prodr. vol. 16 sect. II p. 388. P.maritinza Pall. index taur. (1797)
- non alior. P. Laricio M. Bieb. fi. t. C. 3 p. 626 (1819) vix Poir dict.
encycl. 5 p. 339. t? Aprilie, Maiu. Stanei abrupte, in valea Tesnei
la Gaura-Fetei in fata Cernei (A. Degen)!
P. nigricans Host. fi. austr. 2p. 268 (1831), synon: P. austriaca
Hcess analect. p. 60; P. silvestris Baumg. enum. transs. 2 p. 303 - non
L.P. Laricio Koch syn. p.767; Rchb. icon. germ. 11 fig. 4431- vix
Poir 1. e. t?. Prin une-parcuri, grAdini, in Bucure§ti. Nu cum-va
e adus din pärtile nóstre muntene?
§ Foile cate cinci, a rar patru sau trei, de fiecare apofizä §'t
proeminent trigone.
4, P. Cembra L. spec. p. 1419; Koch syn. p. 769; Rchb. icon.
germ. 11 fig. 1136; Ledeb. fi. ross. 3 p. 673 excl. var. Ç3; DC. prodr. 16
part. 2 p. 402 excl. var. 3; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 91.
1? Maiu. Stand in regiunea montank alpina; rar ft isolat. Buceci pe
Jepi-Mari (Knecht.), in valea Coltei in jos de Schitu-Ialomita etc.
4. LARIX 7 ournef. instit. tab. 357.
I. L. sibirica Ledeb. flor. altaica 4 p. 204 (1833). L. Lede-

bourii Trautv. beitr. zu pflanzenkunde des russ. reich. 2 p. 56 (1849).
Finus Larix Pall, fi. ross. I p. 1 (1784) quoad planta sibirica - non
Lin. Abies Ledebourii Rupr. flora samojed. p. 269 (1845). Pinus
Ledebourii Endlich. syn. conif. p. 131 (1847); Ledeb. fi. ross. 3 p. 672;
Parlat. in DC. prodr. 16 part. 2 p. 440. Vulg. Zacl. Zadei. Zadrel.
t? Maiu. Stand in regiunea montanä infralping ; in stare sporadick,
putin frecuent. Buceci pe Furnica §i pe subt Virfu-cu-Doru (Grec.
Knecht.), pe Costila §.1 Caraimanu la Bu§teni; Predeal pe Clkbucetu-
Taurului; Ceahläu (J. Rcemer exicc.)!
L. europaea DC. fi. jr. 3 p. 277 (1805). Pinus Larix L.
spec. 1420, in cultura prin parcuri, gradini (Grec. enum. p. 54). Bu-
cure§ti,
5. ABIES Tonrnef instit. tab. 353.

I. A. excelsa Poir. encycl. meth. 6 p. 518 (1804); DC. fi. fr. 3
p. 275 (1805) ; Rchb. icon. germ. 11 fig. 1138. Pinus Abies L. spec.
p. 1421; Koch syn. p. 769; Ledeb. fi. ross. 3 P. 670; Schlechtd. Lang.
deutsch. 2 fig. 93. Abies Picea Mill. gard. dict. n. 5(1768). Pinus Picea
Du Roi obs. bot. p. 37; Parlat. in DC.prodr. 16 part. 2p. 415; Endlich.
syn. conif. p. 116. Vulg. Brad. Brad-ro§iu. Molid. Molift. Molidar.
Maiu. Regiunea montanä. subalpin'ä §i quasi-alpinä, in tot §irui
Carpatilor no§tri ping. pe la 1800 in. alt. Muntil Godeanului; Paringul ;
Muntele Coziea; Ghitu ; PApulea; Buceci ; Predeal; Penteleu; Cea-
hiau, Agapiea ; Brolteni in Suceava unde abunda.
It. A. alba Mill. gard. diet. n. 1 (1768). A taxifolia Des!'. catal.
hort. paris. p. 356 (1804). A. vulgaris Poir. encycl. meth. 6 p. 514
(1804). A. pectinata DC. fi. fr. 2 p. 275 (1805); Rchb. icon. germ. 11
fig. 1139. Pinus Picea L. spec. p. 1420; Koch syn. p. 769; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 669; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 92. P. Abies Du Roi
observ. bot. p. 39 (1771) -non Lin. 1. c. (cod. DC. prodr. 16 part. 2
p. 420). Vulg. Brad. Brad-alb. SilM. t? Maiu. Cu cel precedent,
intocmind paduri §i codri in regiunea montaná subalpinä; vulgar
(Grec. enum. p. 54). In Mehedinti pe muntil de la Mehadia la fron-
tiera catre valea Greu-de-la-Saopadina ( A. Degen); valea Cernei
la Curc6ea; Lainici ; muntele Narautu i Coziea, Ghitu ; Papu§ea; Bu-
ceci; Predeal ; Penteleu; Soveja in Putna; Slanic; Ceahlau, Agapiea
Neamtu, Bro§teni in Suceava.
II. E1111311IOGENE MONOCOTILEDÓNE
CLASA VII.
MONOCOTILEDONE PERIANTICE
CI. ALISMACEIE Lam. et DC. fi. fr. 3 p. 181.

Trib. I. ALISME2E. Carpelele 1 -2 ovulate.
1. ALISMA L. gen. n. 460.
I. A. Plantago L. spec. p. 486; Koch syn. p. 771 exclus. var. 7;
Rchb. je. germ. 7 tab. 57; Ledeb. £1. ross. 4 p. 39; Boiss. fi. orient. 5
p. 9 var. a; Schluchtd. Lang. deutsch. 2 fig. 145. A. lanceolatunt
Wither. est forma foliis lanceolatis basi attenuatis. Vulg. Limba-
rifd. Limba-belltilor. Limba-brdscei. Pdtlaginti sau Pleltagina-bIllfi-
lor. 4. Iulie, August. Mla§tini, NV, pgriuri lin fluente, hele§teuri ;
planta comunti. (Grec. enum. p. 54). Craiova; Bucure§ti; Giurgiu ;
Coman a; Crivina; Galati; Falticent; Bro§teni; Dobrogea,
2. SAGITTABIA L. gen. n. 1067.

I. S. sagittsefolia L. spec. p. 1410; Sturm deutsch. h. 18;
Koch syn. p. 773; Rchb. je. germ. 7 tab. 53; Ledeb. £1. ross. 4 p. 41;
Vulg. Sdgita-apelor. 2f, Iunie, Iulie. Hele§teuri, ape limpetli lin
fluente, stufuri baltése; planta comuna (Grec. enum. p. 54). Craiova;
Alexandriea ; Giurgiu; Comana ; Bucurelti; Crivina; Galati; In Suceava
pe Suha-mica intre Malin §i Slatina; Dobrogea.
Trib. II. BIJTOME/E. Carpelele multiovulate.

3. BUTOMITS Lin, gen. n. 507.
I. B. umbellatus L. spec. p. 532; Sturm deutsch. h. 18; Koch
syn. p. 773; Rchb. ic. germ. 7 tab. 58; Ledeb. fi. ross. 4 p. 43; Boiss.
fi. orient. 5 p. 12; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 153. : Crin-de-
baltd. Finul-ctimilei. Pttpurictl. RoMea. Micrunea-de-baltd. II, Iunie
-August. Hele§teuri, ape limpe4i lin fluente sau stagnante, smircuri,
tObiSitCTUL SISTËMATIC
stufuri baltOse ; planta comuna (Grec. mum. p. 54). Craiova; Tan,

Ghergani; Bucure§ti; Giurgiu ; Comana; Peri§i, Crivina ; Galati; Ia§i ;
Fälticeni ; Dobrogea.
CIL HYDROCHARIDACE/E Lindl. veg. kingd. p. 141.

1. HYDROCHARIS L. gen. n. 1126.
I. H. Morsus-ranse L. spec. p. 1466; Sturm deutsch. h. 41;
Koch syn. p. 771; Rchb. je. germ. 7 fig. 6; Ledeb. fi. ross. 4 p. 45;
Boiss. fi. orient. 5 p. 5; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 388. Vulg.
Limba.brdseei. Mupatu-brdseelor. 71, Iulie, August. Prin hele§teuri,
ape stagnante, stufuri baltòse. Bucure§ti pe apa Colentina (Grec. enum.
p. 54); Comana pe Calni§tea ; Galati pe Ugh' Brate§i prin stufurile
baltóse; Falticeni In iazul Ctolsacilor.
CIII. ORCHIDACEIE A. Rich, n. elem. bot. p. 453.

Trib. I. OPHRYDINE/E. Florile avénd numa o stamina fertilä: cea
medial-1g; polenul fiecäriea antere formând o masa lobulata prelun-
gitä In caudicul; tulpina bituberósä orchioidä sau palmiforma.
Sect. I. Anterele cu douä. retinacule.

1. °BCH'S L. gen. n. wog ex p.
§ 1. Tuberil caulomici Intregi, ovoigi sau sferoigi.
Divisiunile externe ale periantului incurvate §i aduse spre in-
terior formand gluga asupra gitnnostemului.
* Labela este Intrégä sau prea u§ior lobatä.
I. O. papIlionacea L. spec. p. 1331; Rchb. icon. germ. 13
et 14 tab. 362; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 284; Boiss. fi. orient. 5 p. 60;
Schlechta. Lang. deutsch. 4 fig. 339. 0. rubra Jacq. ic. rar. tab, 183
(1786) planta nostra : labelum minus, rhomboideum. Vulg. Bujorei.
Gemtlnaript. Poroinie. Sculettdre. f. Aprilie, Maiu. Livegi. Vércio-
rova spre gura Cerovätului In valea Bahnei §i pe Slätinic.
** Labela trilobata, lobul median cu stirbitura sau bilobat.

0. Mono L. spec, p. 1333; Koch syn. p. 790; Rchb. icon.
germ, orchid. tab. 363; Gren. Godr. fi. fr, 3 p. 285; Boiss. II orient. 5
p. 60 except. var. 13; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 334. Vulg.
agelea§i numiri. 21, Aprilie, Maiu. Livegi de poeni, tufeti§iuri me-
nnnte, poeni de paduri. Verciorova; Severin, Poeana-Cernetului ;
Baea-de-Arama; Tismana ; Tirgujiut ; Craiova, RuhAne§ti; popinzg-
ÒRCHIDACEE t143
le§ti, Carac.5.1; Pite§ti; Leurdeni, Conte§ti; Ciocane§ti, Buftea; p6-

durea Nett:4i in Prahova, Campina; Valeni ; Sinaia, Bu§teni, Predeal;
Tirgu-Ocnei; Piatra ; Jai; Macin, Nicolitel.
3. 0. pallen. L. mant. p. 202 (1762) ; Koch syn. p. 791; Rchb
icon, germ. orchid. tab. 34; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 293; Boiss. fi.
orient. 5 p. 68; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. vol. 4 fig. 335, -
21. Apraie, Maim Sol humifer pe c6stele 'muntilor pe subt tuferi§iuri
la Vêrciorova spre. capaul cataractelor §i prin valea Bahnei.
** Labela trifida, lobul median, adesea bifid.

a. Bracteele de lungime ce egaléza ovariul.
4. 0. ustulata L. spec. p. 1333; Koch syn. p. 790; Rchb. icon.
germ. orchid. tab. 368; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 287; Boiss. fi; orient. 5
p. 61; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 329. 2.1, Maiu, Iunie. Liveli,
plisciuni, locuri cu iérba. Craiova ; Sinaia (Br..Kn.), Bu§teni, Predeal;,
Väleni (Grec. enum. p. 56); Ia§i.
5. 0. coriophora L. spec. p. 1332; Koch syn. p. 790; Rchb.
¡con. germ. orchid. tab. 367; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 287; Boiss. fi.
orient. 5 p. 61; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 331. 74, Main, Iunie.
Live4i, pasciuni, tuferi§e mid, locuri Cu iérba'. Vèrciorova, Poeana-
Cernetului ; Craiova; Rimnic; in Dimbovita la Dumbraveni;Buceci pe
la poalele de la Piatra-Arsa (Knecht.); Valeni (Grec. ennui, p. 56);
in Vla§ca la padurea Orezeanca ; Comana ; M6ntistirea Near* (Chan.
exsic.); Bro§teni (Br.); Ia§i ; Tecuci la Cier.
b. Bracteele abia cat cuartul inferior al ovariului.

6. 0. Simia Lam. fi. fr. 3 p. 507 (1.778); Koch syn. p. 789
exacte ; Gren. Godr. fi. fr. vol. 3 p. 288; Boiss. fi. cirient. 5 p. 63;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 328. 0. militaris var. e L. spec. p. 1334.
0. tephrosanthos Vill. dauph. 2 p. 32 (1787); Rchb. ic. germ. orchid.
tab. 373. 21, Main. Tuferke ménunte pe c6ste, pe dealuri aspre
su petròse. Roman; Dobrogea pe la Ciucarova (Br.)
7. 0. militaris L. spec. p. 1333 exclus. variet.; Koch. syn..
p.789; Rchb. je. germ. orchid. tab. 376; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 289;
Boiss. fi. orient. 5 p. 64; Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 4 fig. 326.
O. galeata Poir. in Lam. encycl. meth. 4 p. 393 (1797). O. cinerda Schrank
baier. fi. p. 241 (1789). 2f, Aprilie-Iunie. In regiunea montana §1
a dealurilor inane. Leurdeni, Valea-Rincaciovului, Conte§ti ; Predeal,
Bulteni, Sinaia; Ia§i.
44 CONSPtCTitt SIEVMMAI7C
0. purpurea Huds. flor. angl. ed. 1 p. 334 (1762); Gren.

Godr. fi. fr. 3 p. 289. 0. fusca Jacq. fi. aust. 4 p. 307 (1776); Koch.
syn. p. 788; Rchb. icon. germ. orchid. tab. 378; Boiss. fi. orient. 5
p. 665; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 327. 0. militaris var. p. et y.
Lin. spec. 1334. 0. inilitaris P. purpurea Huds. fi. angl. ed. 2 p. 386. -
Vulg. Bujori. Poroinic. - 4, Aprilie- Iunie. Päduri, tuferigiuri de pä-
duri, poeni. Dealu-Stirminei in Mehedinti (O. militaris Grec. enum.
p. 56); Contegti; Campulung; Comana; Ciocänegti, Buftea, Chitila ;
Pasèrea ; Botogiani la pldurea Adincata.
2. Divisiunile laterale externe ale periantului inlinse sad reflexe.

* Bracteele membran6se, ugior uninervate.
0. globosa L. spec. p. 1332; Koch. syn. p. 790; Rchb. ic.
germ. orchid. tab. 381; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 291; Boiss. IL orient. 5
p. 66; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 332. 0. sphcerica M. Bieb. fi. t.
c. 3 p. 579 (1819). Nigritella globosa Rchb. germ. exsc. p. 121. -
4, Maiu, Iunie. Livedi in regiunea montand subalpind. Tirgujiul pe
dealul Ciocdrldului; Predeal, Azuga, Bugteni ; Rar6u.
0. speciosa Host. fi. austr. 2 p. 527 (1831); Rchb. icon.
germ. orch. tab. 391 fig. I; 0. mascula Jacq. icon. rar. tab. 180 (1786)
-non L. 0. mascula var. p. et y. Koch syn. p. 791; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 292. - 7i, Maiu, Iunie. Liveli in regiunea montanä subalpind g'i al-
pestrd. Campulung, Contegti ; Predeal, Bugteni, Sinaia (0. mascula
Gree. in Br. prodr. p. 454); Rimnic; Piatra pe Cozia.
** Bracteele a foi ver4i, multinervate, reticulate.

0. elegans Heuff. in Flora ann. 1835 vol. I p. 250; ejus
enum. banat. p., 166; Neilr. diagn. p. 117. - '4, Maiu, Iunie. Locuri
umede paludice josnice. simian, Hinova ; Tirgujiul; Craiova ; Comana;
Bucuregti (0. palustris Grec. enum. p. 56); Tirgovigte; Tärtdgegti, Cio-
cdnegti, Chitila, Buftea, Perigi; Iagi.
§ 2. Tuberff caulomici palmatiformi sau palmatipartiti ; bracteele

au foi verli multinervate.
0. sambucina L. spec. p. 1334; Koch. syn. p. 792; Rchb.
icon. germ. orch, tab. 412 fig. I; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 295; Boiss.
fi. orient. 5 p. 72; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 338. - .4, Maiu,
Iunie. Liveili in regiunea montand subalpinä. Predeal, Azuga, Bugteni
p. purpurea Koch syn. p. 799; Rchb. loc. cit. fig. 2. 0. incarnata
Willd. spec. pl. 4 p. 30 - non L. - Sinaia.
ORCHIDACKE 545
O. cordigera Fries nov. mantis. 2 p. 103 (1813); Heuff.

enum. bang. p. 167; Rchb. icon. germ. orchid. tab. 411; NeiIr. diagn.
p. 118. 0. cruenta Rochel rar. banat. fig. 1 (1828)-non Retz. O. latifolia
Auct. transs. pro m. p. - non L. 0. latifolia var. Rochelii Griseb. ¡ter.
hung. spec. n. 286 (1852). 21, Maiu, Iunie. Locuri umede, vfilcele
mlä§tin6se in regiunea montanä. Plaiul Osliea pe Riu-*et ; Conte§ti
pe la Valea-Beuca ; Predeal, Bu§teni ; Ménästirea Neamtu (Chan. exsic.
pro 0. digitata).
0. maculate L. spec. p. 1335; Koch syn. p. 792; Rchb.
icon, germ. orchid. tab. 407; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 296; Boiss. fi.
orient. 5 p. 73 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 340. 2l. Maiu,
Iunie. P'äduri, livecji, locuri cam umede. Nämäe§ti (Grec. enum. p. 56);
Comarnic; Sinaia, Predeal.
(3. saccigera Brog,n. in Bory exped. de Morée p. 259 (1832)
tab. 30 fig. 4 pro spec.; Rchb. icon. germ. orch. tab. 409; Heuff. enum.
banat. p.167; Neirl. diagn. p. 117; Boiss. fi. orient. 5 p. 73. Livedi
in xegiunea montanä. Muntil Camenei la frontierä prin valea Greu
de la Saopadina (A. Degen); Tirgujiul pe la Bumbe§ti ; Predeal, Bu§-
teni ; Sinaia (Knecht.); in Suceava pe Stänyoara.
O. incarnate L. fi. suec. p. 312 (1755) et spec. p. 1335 sec.
cl. Fries ; Koch syn. p. 793; Rchb. icon. germ. orch. tab. 399; Gren.
Godr. flor. fr. 3 p. 296; Boiss. fi. orient. 5 p. 71; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 4 fig. 342. 0. angustifolia Wimm. et Grab. fi. siles. 2 p. 252,
(1829). 11. Maiu, Iunie. Liveli in locuri josnice umede. Leurdeni;
Vulcana ; Pery, Cocioc ; Buftea, Chitila ; Comana ; Bu§teni ; Vaslui
la grädina lui Anghelutä; Iai la Birnova.
2. PLATANTHERA Rich. mém. du mus. 4 p. 20

I. P. bifolia Rich. mém. du mus. d'hist. nat. 4 p. 20 (1817) ;
Koch syn. p. 795; Rchb. ic. germ. orchid. tab. 428 fig. II et tab. 429;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 4 fig. 350. Orehis bifolia L. spec. p. 1331.
exsclus. var. T; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 297. 0. bifolia 3. brachyglossa
Wallr. sched. crit. p. 186 (1822). Platanthera Schuriana Fuss verh. das
siebenb. ver. tom. 19 p. 206 (1868). Main, Iunie. Liveli, poeni,
päduri in regiunea montanä §i a dealurilor inalte. Câmpulung, Nämäe§ti
(P. chlorantha Grec. enum. p. 56- non Curt.); Pite§ti la nivale, Dum-
bräveni, Vulcana; Sinaia, Bu§teni, Predeal ; Tirgu-Ocnei pe Magura;
Ceahläu; Piatra spre Bisericani; Mönästirea Neamtu (Chan.) ; Rargu;
Ia§i; Dobrogea pe la Ba§chioi.
546 CONSEECTITL SISTEMATIC
3. OCELOGLOSSUM Hartm. scand.11. p. 329.

I. C. viride Hartm. scand. fi. p. 329 (1820); Koch syn. p. 795.
Orchis viridis Crantz stirp. p. 491 (1769); Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 298.
Platanthera viridis Lindl. syn. p. 261 (1829); Rchb. icon. germ. orchid.
tab. 434; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 4 fig. 352. Satyrium viride
L. spec ed. 1753 p. 914. Habenaria viridis R. Br. hort. kew. 5 p. 192
(1813). - 21. Iunie, Iulie. Locuri eu iérbä, stänci, In regiunea
La Negoiu pe Podeanu; Buceci pe la Vèrfu-cu-Doru (Knecht.) gi pe
Furnica.
4. GTDINADENIA 1K. Br. hort, kew. 5 p. 19r.

I. G. conopsea R. Br. 1. c. (1813); Koch syn. p. 794; Rchb.
ic. germ. orchid. tab. 422. Schlechtd. Lang deutsch. 4 fig. 346. Orchis
conopsea L. spec. p. 1335; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 298. Gymnadenia
transsilvanica Schur enum. transs. p. 644 (1866). - 2i, Maiu, Iunie.
p. 56); Rarèu ; Jai.

Live0i, poeni, in regiunea montanä gi a dealurilor. Predeal, Bugteni,
Sinaia; Peatrape Cozla ; Mônästirea Neamlu (Chan. exsic. Grec. enum.
p. leucantha Schur. enum. transs. p. 644 (1866). Orchis ornithis

Jacq. 11. austr. tab. 138. - Live4i subalpine. Predeal, Azuga, Bugteni.
G. odoratissima Rich. mém. du mus. d'hist. nat. 4 p. 57
(1817); Koch syn. p. 794; Rchb. icon. germ. orchid. tab. 421 fig. I et
Schlechtd. et Lang. deutsch. 4 fig. 347. Orchis odoratissima L. spec.
p. 1335; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 298. -Liveli montane gi submon-
tane. Val ea-Mare in potgoriea Muscelului; Môn Astirea Neam ui (Chan.
exsic. Grec. enum. p. 56) ; Ceahläu; Rarëu, Stänigioara In Suceava.
G. albida Rich. mém. du mus. d'hist. nat. vol. 4 p. 35 (1817);
Koch syn. p. 794; Rchb. icon, germ. orchid. tab. 67; Schlechtd. Lang.
deutsch. 4 f. 348. Satyrium albidum L. spec. p. 1338. Habewria albida
R. Br. hort. kew. ed. 2 v. 3 p. 195. - 7f. Iunie, Iulie. Päsciuni alpine.
Godeanu; Negoiu ; Buceci pe Furnica.
5. HERMLNIUM R. Br. I. c. p. 191.

I. H. Monorchis R. Br. 1. c. p. 191 (1813); Koch syn. p. 798;
Rchb. icon. germ. orch. tab. 415; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 365.
Herminium clandestinum Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 299 (1856). Ophrys
lnonorchis L. spec. p. 1342. - J. Iunie, Iulie. Prin locuri cu iérbk
yell. Predeal ; Bugteni ; Ruch; Ceahläu; Schitu-Raräu.
ORCHIDACKE 547
2. H. alpinum Lind!, bot. registr. vol 18 add. 1499 (1832) ;

Rchb. icon, germ. orch. tab. 416. Ophrys alpina L. spec. p. 1342; Jacq.
enum. vid. tab. 9. Chanueorchis alpina Rich. mém. mus. d'hist. nat. 4
p. 57 (1817); Koch syn. p. 798; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 363.
Chamterepes alpina Spreng. syst. 3 p. 702 (1826). J. Iulie, August.
Stand cu iérbti sau cu muschi In regianea alpina. Buceci (J. Barth);
obe'r§iea Peleplui !
O. NIGRITELIA Rich. de orch. annot. p. 19.

I. n6 nigra Rchb, germ. exc. p. 121 (1830; ejus. icon, germ.
orchid. tab. 467. N. angustifolia Rich. orchid. annot. p. 19 (1817);
Koch syn. p. 796; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 300; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 4 fig. 353. Satyrium nigrumL. spec. p. 1338. Habenaria n;gra
R. Brw. hort. kew. 5 p. 192 (1813). 21. Iunie-August. Pasciuni in
regiunea alpina super. Buceci (Br. Knecht.) ! in Mehedinti pe Mocirliu-.
Sect. II. Anterele c'un singur retinacul.

Ir. ANACAMPTIS Rich. mm. nuts. 4 p. 47.
I. A. pgramidalis Rich. I. c. p. 47 (1817); Koch syn. p. 793;
Rchb. ic. germ. orch. tab. 361; Boiss. fi. orient. 5 p. 57; Schlechtd.
Lang. deutsch. 4 fig. 341. Orchis pyramidalis L. spec. p. 1332. Aceras
pyramidalis Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 283. 21, Maiu -Iulie. Prin /mini
cu ierbg, pocni, poale de paduri in regiunea dealurilor Inalte. Dealu-
Stärminei; Predeal, Bu§teni ; Ia§i.
8. HIMANTOGLOSSUM Spreng. syst. 3 p. 694.

I. H. hiroinum Spreng. I. c. p. 694 (1826) ; Koch syn. p. 795;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 345. Satyrium hircinium L. spec.
p. 1337. Aceras hircina Lind!. orch. p. 382 (1840) ; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 283; Rchb. icon. germ. orch. tab. 260; Boiss. fi. orient. 5 p. 56.-
. Maiu, Iunie. Prin liveli de pomi, räri§i de paduri. Severin pe dea-
lurile Iorgutovei §i Dumbravitei ; Craiova pe dealul Bucovdtului.
Trib. II. NEOTTIEX. Florile avdnd numa o stamina fertila ; cea

mediana; Insa polenul fiecariea antere forméza numerése polinil gra-
nulare sau pulveriforme neprelungit In caudicul ; tulpina rizoma
(except. Spiranthes).
9. SPLRANTHES Rich. de orch. anot. p. 21.
I. S. automnalis Rich. 1. c. p. 28 (1817); Koch syn. p. 802;
Rchb. icon. germ. orch. tab. 474; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 267; Boiss.
fi. orient. 5 p. 90; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 379. Ophrys spi? ci-
lia a. L. spec. p. 134.0; Sturm deutsch. fi. h. 12. Neottia spiralis a.
Willd. spec. pl. 4 p. 74. - 74, August, Septembre. Locuri umede in
regiunea montan.: In Valcea pe la Govora (Knecht.); in Muscel la
Valea-Väi Lunceni (Br.).
10. CEPHALANTEERA Rich, de orch. annot. p. 21.

I. C. pallens Rich. 1. c. p. 38 (1817); Koch syn. p. 800; Boiss.
fl. orien. 5 p. 85; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 368. C. Loncho-
phyllum Rchb. icon. germ. orch. tab. 471. C. grandiflora Babing.
man. brit. bot. p. 296(1843); Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 269. Epipactis alba
Crantz stirp. austr. p. 460 (1769). E. longifolia Huds. fi. angl. ed. 1
p. 341 (1762). E. pallens Willd. spec. pl. 4p. 75 (1805). - 71, Maiu,
Iunie. Päduri, tuferkuri, tèram humifer. Comana; Rimnic, Guran6ea.
C. ensifolia Rich. 1. c. p. 17; Koch syn. p. 800; Boiss. fi.
orient. 5 p. 85; Schlecht Lang. deutsch. 4 fig. 369. C. Xiphophyllum
Rchb. ic. germ. orch. tab. 470 (1851). Serapias ensifolia Murr. syst.
veget. p. 813 (1774). S. Xiphophyllum L. fil, in syppl. p. 404 (1781).
Epipactis ensifolia Swartz acta holem. ann. 1800 p. 232. - 21, Maiu,
Iunie. Päduri, poeni, live4i. Rimnic; Câmpulung. Conte§ti; Mônästirea
Neamtu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 55); Jai la pädurea Ciurea.
C. rubra Rich. I. c. p. 17; Koch syn. p. 800; Rchb. ic. germ.
orch. tab. 469; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 269; Boiss. fi. orient. 5 p. 84.;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 370. Serapims rubra L. syst. nat.
ed. 12 p. 594 (1767). Epipactis purpurea Crantz stirp. austr. 6p. 457
(1769). - 71. Iunie, Iulie. Plduri la locuri deschise, poeni, live4i. Si-
naia , Bu§teni ; Iai la Birnova ; Piatra pe Cernegura , comuna
Doamna.
11. EPIPACTIS Rich. de orch. annot. p. zr.

I. E. latifolia All, fi. pedem. 2 p. 151 (1785); Koch syn. p. 801 ;
Rchb. icon. germ. orch. tab. 488; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 270; Boiss.
fi. orient. 5 p. 87; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 371. Serapias Helle-
borine a. latifolia L. spec. pl. ed. 1753 p. 949. S. latifolia Willd. spec.
pl. 4p. 83 (1805).- 71. Iulie, August. Päduri, dumbrave, poeni, li-
ve4i. Tismana; Stänkioara; Corbeni la cetatea Vlad-Tepe§i ; Cämpu-
lung ; Campina; Sinaia, Urlätoarea, Bu§teni; Comana ; Piatra
pe Cernegura ; Neat* (Chan.); Bro§teni.
ORCHIDACE2E 549
E. rubiginosa Koch syn. p. 801; Schlechtd. Lang. deutsch, 4

fig. 572. E. Helleborine a. rubiginosa Crantz stirp. autr. p. 467 (1769).
E. latifolia [3. rubiginosa Gaud. fi. helv. 2 p. 182 (1828). E. atroru-
bens Schult. cester. fi. I p. 538 (1814); Rchb. icon, germ. orch.
tab. 485; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 270; Boiss. fi. orient. 5 p. 88.-
j, Iunie, Iulie. Plcluri, dumbrave, la locuri umede, mlästin6se. Baea-
de-AramS. ; Comana; lagi, Bärnova.
E. microphylla Swartz act. holm. ann. 1800 p. 232; Koch
syn. p. 801; Rchb. icon. germ. orch. tab. 484; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 271; Boiss. fi. orient. 5 p. 88; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 378.
Serapias microphylla Ehrh. beitr. 4 p. 42 (1791). 21, lunie, Iulie.
Pgcluri umbreme. Buceci pe subt Poeana-Stänei; Iagi.
E. palustris Crantz stirp. austr. p. 462 (1769); Koch syn.
p. 801; Rchb. icon. germ. orch. tab. 483; Gren. Godr. fi. fr. 3 p.271;
Boiss. fi. orient. 5 p. 87; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 379. Sera-
pias palustris Scop. fi. carn. ed. 2 p. 204 (1772). S. longirolia L. syst.
nat. ed. 13 vol. 2 p. 593 (1774). 4, Locuri umede sfagnice In vgile
montane. Predeal in Valea-Reognovei prin fund ; val ea muntelui Ha-
lincu distr. Neamtu (E. atrorubens Chan. exsic. ! Grec. enum.p. 55-non
Schutt.); Piatra pe Cernegura ; Brogteni pe Picioru-Vgariei.
12. LISTERA R. Br. hort. kew. ed. 3 p, aor.

I. L. ovata R. Br. 1. c.p. 241 (1813); Koch syn. p. 801 ; Rchb. ic,
germ. orch. tab. 479; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 272; Boiss. fi. orient. 5
p. 92; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 375. Ophrys ovata L. spec.
p. 1340. Epipactis ovata Crantz stirp. austr. p. 473 (1769); AH. fi.
pedem. 2 p. 151. (1785). 21, Maiu, Iunie. P6duri, dumbrave, codri
montani (Grec. enum. p. 55). Dealurile Cernetului, pe Dumbrävita;
Cimpulung, Contegti; Predeal, Sinaia; CAmpina; MikAstirea Neamtu
(Chan.); Iagi, Bärnova, muntele Dobru la Slänic; Rargu.
13. NEOTTIA Rich. orch. annot. p. 29.

I. N. Nidus-avis Rich. 1. c. p. 29 (1817) ; Koch syn. p. 802 ; Rchb.
icon. germ. orch. tab. 473; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 275; Boiss. fi.
orient. 5 p. 91; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 377. Ophrys .Nidus-
avis L. spec. p. 1339. Epipactis Nidus-avis Crantz stirp. austr. p.475
(1769); All, fi. pedem. 2 p. 151 (1785). Neottidium Nidus-avis
Schlechtd. fi. berol. p.454 (1823). Vulg. Trinji. Cuibu-petnrintului. -
4, Aprilie - Iunie. Pe la räddcini de arbori b6trani prin dumbrave
§i codri. Cerneti pe dealurile Iorgutovei; muntele Jipu in Arge§t ; Cam-

pulung, Conte§ti; Bu§teni, Sinaia; Comana; Möngstirea Neamtu (Chan.
exsic. Grec. enum. p. 56); Ia§i.
Trib. III.MALAXLDEA. Florile avénd o singurhstamin5. ferti15. : cea

median5; insA, polenul formand douà sau patru polinii mari globulare
ceroide prelungite sau nu in ate un caudicul; tulpina rizomicä.
14. EPIPOGIUM Gmel. ji. sibir. I p. 12.
1. E. aphyllum Swartz summa veget. scand. p. 32 (1814);
Rchb. ic. germ. orch. tab. 468; Boiss. fi. orient. 5 p. 93. E. Gmelini
Richard orch. europ. annot. p. 36 (1817); Koch syn. p. 799; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 274; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 366. Satyrium
EpipogiumL. spec. p.1338; Sturm deutsch. fi. h. 18. Epipactis Epipo-
gium Crantz stirp. austr. p. 477. - 74, Iulie, August. Pe la radacini
barane, putrede. Buceci pe la Pusnicu.
15. CORALLORRHIZA Hall. helv. 2 p. r5g.
I. C. Innata R. Br. hort. kew. 5 p. 208 (1813); Kochsyn. p.803;
Rchb. ic. germ. orch. tab. 400; Gren. Godr. fi. fr. 3 p.274; Schlechtd.
Lang. deutsch. 4 fig. 381. Ophrys corallorrhiza L. spec. p. 1349. Epi-
pactis Corallorrhiza Crantz stirp. austr. p. 207. Cimbidium Corallor-
rhiza Swartz act. hohn. ann. 1800p. 238.- 21, Iunie - August. Parazitid
pe räd5cini bètrâne in pädure de bra4i, Predealpe ClAbucetul-Taurului,
rar5. ; Sinaia spre Piscu-Cânelui pe plaiul CumpUului (Knectit.).
Trib. IV. CYPRIPEDIEE. Florile avènd douá stamine fertile : cele

laterale ; tulpina rizomic5..
10. CYPRIPEDIUM L. gen. n. 1015.

I. C. Calceolus L. spec. p. 1346; Koch syn. p. 804; Rchb. ic.
germ. orchid. tab. 496; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 266. Schlechtd. Lang.
deutsch. 4 fig. 385. Calceolus marianus Crantz stirp. austr. 6. p. 45
(1769). - 2.1. Maiu, Iunie. Päduri, locuri umbr6se. Campulung prin
Ograda-B5r5tiei ; Predeal pe frontiera despre Vamg; One§ti in Bacau.
CIV. IRIDACEJE Lind'. nat. syst. p. 332.

1. CROC1TS L. gen. n. 55.
§ 1. Reticulaii : tunicele bulbilor reticulato-fibr6se.
I. C. reticulatus M. Bieb. fi. t. c. 1 13. 28 (1808); Ledeb. fi.
IRIDACEIE 551
ross. 4 p. 109 var. p; Rchb. ic. germ. g fig. 791. C. variegatus Hoppe
et Hornsch. tageb. p. 187 (1818) ; Sturm deutsch. fi. h. 54; Koch syn.
p. 805; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 301. Brinduge. Brindufe.
mica. 21. Aprilie, Maiu. Locuri cu iérbk fi. uscate, rkrili, crängulete.
Severin; Calafat ; Caracal pe la pädurea Re§ca; in Buzgu pe la Valea-
Teancului (farm. A. Thomas); Bdrlad pe la Dealu-Mare, la Valea-
Ckldärei §1 la Gradina-Publick ; Vasluia grkdina lui Anghelutrt; Tecuci
la padurea Drägane§ti, Galati, File§ti.
§ 2. Membranacei : tunicele bulbilor paralelo-fibr6se.

C. Heuffelianus Herb. in journ. of hort. soc. 2p. 273 (1847);
Simk. enum. transs. p. 516. C. banatieus Heuff.in Flora tom. 18 vol. 1
p. 132 (1835) - non Gay; Rchb. ie. germ. 9 fig. 800 et 801; Heuff. enum.
banat. p. 169; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 469. Vulg. Brin-
dufe-albastrti; Brindule-de-munte. 21, Aprilie, Maiu. Päsciuni, poeni,
rari§i; in regiunea dealurilor mari §i in regiunea montank pink In cea
alpinä. Cerneti; Craiova pe dealuri; In Arge§i pe la Gropeni ; in Mus-
cel la Valea-Mare; Câmpulung pe la Ograda-Rärktiei; Sinaia pe jos §i
pe la Poeana-Stanei pink pe Furnica; Predeal; in Backu la Brätila
ling One§ti; Boto§dni, Burdujeni.
C. banatieus Gay in bullet, fer. vol.25 p. 220 (1831); Simk.
enum. trans. p. 515. C. iricliflorus Heuff. in Rchb. ic. germ. 9 fig. 802
et 803 (1847) ; ejus in enum. banat. p. 170; Neilr. diagn. p. 120;
Schur enum. transs. p. 653. C. Byzantinus Herbert bot. registr. 1817
tab. 4 fig. 5-non Ker. Crociris iridiflora Schur sert. trans. n. 2743
(1853). 4. August, Septembre. Live4i, rkri§iuri de päduri, liveli
de pomi; in regiunea montank subalpinä. Predeal, Bu§teni ; Sinaia.
C. messiacus Ker bot. magas. ad tab. 652 (1803) et in
ann. of bot. I p. 222 (1805); Heuff. enum. banat. p. 170 ;( Neilr. diagn.
p. 119. C. aureus Sibth. et Sm. fi. grwc. 1 tab. 35 (1806) ; Rchb. ic.
germ. 9 fig. 792; Boiss. fi. orient. 5 p. 108. Vulg. Brindufe. Brin-
dufe-galbenti. 4, Februarie, Martie. Locuri deschise sau räri§uri,
tuferkuri. Cerneti (Grec. enum. p. 56) ; Craiova, Cernäte§ti, Leamna,
Podan; Bäneasa, Comana ; Ciodne§ti, Chitila, Bäneasa, Otopeni, Bu-
cure§ti ; Bränelti, Lehlin ; Fogani.
2. GLADIOLUS L. gen. n. 57.

I. G. imbricatus L. spec. 52; Sturm deutsch. fi. h. 56 et 83;
Koch syn, p, 806; Rchb. ic. germ. 9fig. 778; Boiss. fi. orient. 5 p. 141
excl. variet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 310. Vulg. Crin-vinet.

&Merele. &WWI. Selge¡ea. Gladiol. 2I. Maiu,Iunie. Livedi, locuri
de lunci, locuri umede §i cu iérba verde. Subt Negoiu pe muntele
Marginea ; Dimbovici6ra, Rucar, Sturzeni ; Predeal, Bu§teni, Sinaia;
Netoti in Teleorman; Comana ; Ciocane§ti, Chitila, Buftea; Crivina ; Ba-
eau; Piatra, Neamtu ; Falticeni spre padurea Hu§ilor; Iali.
3. IRIS L. gen. n. 59.
§ 1. Diviziunile externe ale periantului nebarbulate.
*Rizoma oblica fibrifera; ovariul scurt stipitat, tubul periantu-
lui Mite lung.
I. I. ruthenlea Dryand in Ait. hort. kew. ed. 2 vol. 1 p. 117
(1810); Ledeb. fi. ross. 4 p. 94. I. ccespitosa Pall. in Linkjahrb. 3 p.71
(1843)1. uniflora Janka kealem. XII p. 175 (1876) -non Pall. loniris
ruthenica Klatt in bot. zeit. ann. 1872 p. 502.Vulg. &Wen. Stinjen
micutel. 21, Maiu, Iunie. Locuri stancése cu iérba sau cu muschi in
regiunea alping. Buceci pe Furnica (Knecht.) §i pe Costila la Valea-
Alba ; Predeal pe frontiera in laturea despre vamä.
** Rizdma orizontala nodurdsa, nefibrifera.

f Capsula exagonala,
a. Ovariul scurt-stipitat, tubul periantului fcírte lung.
2. I. Sintenisii Janka adat. p. 173 (1876); termész. ffizet.vol. I
part. IV ann. 1877 p. 3 edit. separata descriptum. Boiss. fi. orient. 5
p. 128; Velen. fi. bulg. p. 532. I. graminea Griseb. spicil. rum. 2
p. 370 (1844)- non Lin. 74. Maiu, Iunie. Livedi, rarki de cranguri.
Buzäu la Crang; Tecuci la Cieru ; Imi la pädurea Ciurea if Birnáva.
b. Ovariul lung-stipitat, tubul periantului scurt sau apr6pe nul.

I. graminea L. spec. p.58 ;Sturm deutsch. h. 40; Koch syn.
p. 810; Rchb. ic. germ. 9 fig. 773 et 774; Ledeb. fi. ross. 4 p. 94;
Boiss. fi. orient. 5 p. 128; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 4 fig. 325.
4, Maiu, Iunie. Tuferkuri, cranguri pe la rarkuri, poeni, livedi, la
locuri uscate. Craiova; Caracal pe la padurea Re§ca; Tirgovi§te ;
Guliea, Ciocane§ti; Comana, Baneasa; Buzgu ; Dalhäuti; Braila ; Vas-
lui la padurea Paiu; in Neamtu pe la Rosnova i Iali ; Dorohoiu.
I. Guldenatzedtiana Lepech in acta acad. petrol. ann. 1781
vol. 1 p. 292; Ledeb. fi. ross. 4 p. 98; Boiss. fi. orient. 5 p. 129; Lin-
dem. fi. cherson. 2 p. 213. 1. ochroleuca M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 32 (1808)
- an L. mant. II p. 175 ? I. Guldenstcedtiana var. p. M. Bieb. fi. c. t. 3
IRIDACE2P, 558
p. 43 (1819). I. desertorum Guldenst. ap. Mcench meth. p. 529 (1794).

4, Iunie. Locuri josnice de päsciuni, lunci. Crivina spre zävoiul Pra-
hovei, copios; Sloboziea spre pädurea lui Mogi-Torna; Birlad.
f f Capsula trigonä.
5. I. Pseudecorus L. spec. p. 56; Koch syn. p. 810; Rchb.
ic. germ. 9 fig. 771; Ledeb. fi. ross. 4 p. 97; Boiss. fi. orient. 5p. 127;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 321 L lutea Lam. fi. fr. 3 p. 496 (1778).
I. palustris Mcench meth. p. 528 (1794). Vulg. Stinjeni-galbeni. Stitt-
jeni-de-baltd. 21. Iunie, Tulle. Locuri palustre, gropi cu ape, ape
stagnante, stufuri bält6se; specie förte comung (Grec. enum. p. 56).
Ghergani; Bucuregli; Chitila, Buftea, Perigi, Crivina, Ploegti; Tirgo-
vi§te ; Comana; Cernica, Pagrea ; Buz6u; Galati; Vaslui; Dobrogea.
§ 2 Diviziunile externe ale periantului barbulate.

S. I. arenaria W. et Kit. rar. hung. 1 p. 57 tab. 57 (1800);
Ledeb. fi. ross. 4 p. 103; Rchb. icon. germ. 9 fig. 757; Lindem, fi.
cherson.2 p. 211. 21, Iunie. Locuri uscate, näsipóse sau Cu iérb'ä.
Fälciu.
I. pumila L. spec. p.56; Sturm deutsch. fi. h. 40; Koch syn.
p. 809; Ledeb. fi. ross. 4 p. 104; Rchb. ic. germ. 9 fig. 759; Lindem.
fi. cherson. 2 p. 212; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 320. I. transsil-
vanica Schur cest. bot. zeit. ann. 1860 p. 353. ii, Aprilie, Maiu.
Locuri aprice: Craiova; in Dobrogea pe la Tulcea spre Nicolitel §1
pe la Constanta.
I. Reichenbachii Heuff. enum. banat. p.170 (1858); Neilr.
diagn. p. 191; Velen. fi. bulg. p. 534. I. serbica Pancic fi. belgrad.
p. 243 (1882). 4, Maiu, Iunie. Stftnci calcare. Vdrciorova la gura
Slätinicului laturea din drépta pe sus.
I. variegate L. spec. p. 56; Sturm. deutsch. fi. h. 40; Koch
syn. p. 809; Ledeb. fi. ross. 4 p. 101; Rchb. ic. germ. 9 fig. 761;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 319. Vulg. Stanjeni-pestrilati. Stein-
jeni-dc-padure. Tuferigiuri, erânguri, rIrkiuri, liveli la locuri us-
cate. Craiova; Bä.neasa; Comana-; Ciocänegti; Chitila ; Ploegti, Buda,
Bfiicoiu; Dobrogea.
I. hungarica W. et Kit. rar. hung. tab. 226 (1812); Sturm

deutsch. fi. h. 56 ; Koch syn. p. 809; Rchb. icon. germ. vol. 9 fig. 759;
Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 4 fig. 317. I. nudicaulis Auct. transs.
554 CONSPECTIn SISTMATIC
ex. parte quoad plant. transsilvanicam- non Lani. L bífora Fuss ap.
Kanitz bot. zeit. tom. 21 (1863) p. 45 -non L. (cod. Boiss. fi. orient. 5
p. 136).-2I,Maiu. Tuferi§iuri pe dealurile Craiovei la irnnic, Breasta.
H. I. germanica L. spec. p. 55; Sturm deutsch. fi. h. 87;
deutsch. 4 fig. 313. Vulg. Stangeni. Main, lunie.. Prim gridini,
la orate §i la térd; specie förfe vulgarizatä §i probabil el la noi este
introdusd (Grec. enum. p. 56).
CV. AMARYLLIDACEIE Lindl. nat. syst. p. 328.

1. NARCISSUS L. gen. n. 405.
I. S. radiiflorus Salisb. prodr. p. 225 (1796); Koch synops.
p. 811; Rchb. ic. germ. 9. fig. 809; Boiss. fi. orient. 5 p. 150. N. an-
gustifolius Curt. bot. mag. tab. 193 (1796). N. poeticus Sibth. et Sm.
prodr. fi. gritc. 1 p. 758 (1806)- non L. Vulg. Coprine. Cdprine.
Gheocei-de-tnunte. Zarnacadele. Maiu, Iunie. Päsciuni, live4i, lo-
curi deschise in regiunea montanä subalpind. Tirgujiul pe dealul Cio-
cärldului ; Predeal (Grec. in Br. prodr. p. 151).
N. poeficus L. spec. p. 414, N. biflorus Curt. bot. mag.
tab. 197, N. Tazzeta L. spec. p. 416 et N. Pseudonarcissus L. spec.
p. 414, vulg. Gheocei. Gheocei de gradina. Zarnacadele: thte se gd-
sesc in horticulturd adesea cu flori duple; specil forte vulgarizate.
2. LEUCO.TUN L. gen. n. 402.

I. L. vernuM L. spec. p. 414; Sturm deutsch. fi. h. 11; Koch
syn. p. 812; Rchb. ic. germ. 9 fig. 804; Schlechtd. Lang. deutsch. 4
fig. 294. Galanthus vernus All, fi. pedem.2 p.155 (1785). Nivaria yema
Mcench. meth. p. 280 (1794). Leucojunt vernum biliorunt Simk. kÒzl.
vol. 14 p. 135 (1879) et enum. transs. p. 520 synon. Erinosma carpa-
ticum Herbert. ap. Czetz erdel. muz. VI p. 14 diferá numa prin spata
bi fiord §i se gdse§te unelocuri cu forma specified care are spata uniflord.
Vulg. Gheocei-bogap. Gheocei-mari. Lusce. Nodule. Omalule. 21, Fe-
bruarie, Martie. Live4i de luncl. Pite§ti ; Leurdeni, Gde§ti, Titu.
g. L. sestivum L. spec. 414; Sturm deutsch. fi. h. 88; Koch
syn. p. 812; Rchb. icon. germ. 9 fig. 805; Ledeb. fi. ross. 4 p. 114;
Boiss. 11. orient. 5 p. 143; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 295. Ni-
varia cestivalis Wench meth. suppl. p. 93 (1802). Vulg. acelea§i nu-
miri. 21, Maiu, Iunie. Locuri palustre, live4i umede. Comana la Pa-
AMARYLLIDACEE, DIOSCOREACER, ASPARA.GACEN 555
dina-lui-Vasile; Panteleimon, Cernica ; Gliighiu, Brali in Prahova

0°Ara de la Berheci in Tecuci.
3. GALANTHUS L. gen. n. 40z.

I. G. nivalis L. spec. p. 413; Sturm deutsch. h. 2; Koch syn.
p. 812; Rchb. ic. germ. 9 fig. 807; Ledeb. fi. ross. k p. 113; Boiss.
Gheocei. Gheocei-mici. Gheocei-de-ghioc. aconei. Clopolei.: 21. Ianua-
rie - Martie. Tuferi§e, räri§iuri §1 poeni de päduri, liveli. Severin ;
Tirgujiul ; Craiova ; Alexandriea; Pite§ti; Titu, Ciocane§ti; Bäneasa,
Bucure§ti; Coman a; Vaslui la pädurea Paiu; Neamtu (Chan. exsic.);
MO ; Boto§ani la Rediu.
CVI. DIOSCOREACE/E Lindl. nat. syst. p. 359.

1. TAX17S L. gen. n. II19.
I. T. communis L. spec. p. 1458; Koch syn. p. 815; Rchb.
le. germ. 10 fig. 971; Ledeb. fi. ross. 4 p. 118; Boiss. fi. or. 5 p. 344;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 302. Vulg. Fluertit6re. Napi-por-
ce§ti de pädure. ViO-ne'gret. 2.I. Aprilie, Maiu. Päduri, dumbrave,
tuferi§iuri. Severin in grädinä pe ruinele romane; Craiovaprin luncfi ;
Conte§ti ; Vulcana; Campina (Grec. enum. p. 57); Mogo§6ea; Co-
mana ; Beceni la pädurea Ocea (Gr. in Br. prodr. p. 448); 1a§i.
CVII. ASPARAGACE1E A. Rich. éléin.-bot. p. 442.

Trib. I. ASPARAGINEE. Stigmata simplä intrégd sau trilobatd.
1. ASPARAGUS L. gen. n. 424.
I. A. tenuifolius Lam. encycl. méth. 1 p. 204 (1783) ; Koch syn.
p.813; Rchb.ic. germ. vol. 10 fig. 969; Ledeb. fi. ross. 4 p. 196; Boiss.
fi. orient. 5 p. 334; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 280. A. silvaticus
W. et Kit. rar. hung. 3 p. 223 tab. 201 (1812). A. officinalis var. p.
L. spec. p. 448. Vulg. Sparanghel-sabatie. Sparangin. Umbra-ie.
purului. 24, Maiu, Iunie. Päduri, locuri umbròse prin lunci. Craiova;
Tärtä§e§ti; Buftea, Mogo§6ea; Comana; Campina (Grec. enum. p. 57);
Beceni prin pädurea Ocea (Grec. in Br. prodr. p. 444); Neamtu;
aèrlad; Vaslui pe la Chitoc §i Munteni ; Ia§i.
2. A. Officinalis L. spec. p. 448 var. y (excl. var. a et fl).; Koch
syn. p. 813; Rchb. le. germ. vol. 10 fig. 967; Ledeb. fi. ross. 4p. 196;
6511 CagSACTirit SfEitglfATM
Vulg. Sparanghel. Sparanghelu-bun. Sparanget. Spcirangln. ?I, iunie,

lulie. Live4i, cranguri, tuferi0uri, drumuri pe ling ogóre, grane ;
este speciea ce se cultiva pentru uzul alimentar. Severin, Dealu-
Stirminei; Pite0i; Ciocaneiti, Chitila (A. officinalis campestris Grec.
enum. p. 57); Bucure0i (cult.); Crivina; Fete0i; Beceni ; Tecuci pe la
gradina cimitirului; lali ; Boto0ani.
A. pseudoscaber. Caulul ierbaceu rotund neted erect
0 copios paniculato-ramos, ramurile iaralf &ode ramulése, ramurile 0
ramusculele patente, subtirel angulato-striate, nurna unghiurile aces-
tora sunt denticulato-scabre, pe cand cladodele nu; foile consist in
mici scuame oval-acute fara calcaiu la baza; cladodele eke 10-15 de
Secare fascicul (maldar) sunt scurte, ca de 3 - 5 mm, veroji, filiforme,
subulate 0 netede; florile solitare, pedunculele lor lungi, 30-35min,
capilare, deflexe, cu articulatie in tiertul superior ; bdoba sfericä, ro0e,
cat o mazere. 24. Iunie, Iulie. Hab. Cra.nguri, paduri. Barcane0i
in distr. Prahova; Tecuci pe la Gradina Cimitirului.
Se deosebe0e de A. tenuifolius 0 de A. officinalis prin amplèrea ra-
mificatiei sale, prin asperitatile denticulato-scabre ale unghiurilor sub-
tirele ce sunt pe ramurile 0 rarnusculele sale, in fine prin cladodele
sale cu mult mai scurte de cat internodurile axelor (3-5mm. lung) ;
de A. scaber Brign. se deosebe0e prin cladodele sale mai mici, fili-
forme 0 netede, iar nu setacee angulate 0 denticulato-scabre, se deo-
sebe0e asemenea 0 prin foile sale rara calcaiu la baza.
Planta din Galitia, localitatea Sink& aprópe de Mielnika, cu-
lésa de B. Blocki 0 distribuita in Herbarium Europaeum de Dr. C.
BEenitz in 1889 sub numele de A. scaber este intru Vote exactá cu
speciea nóstra.
A. verticillatus L. spec. p. 450; Ledeb. fi. ross. 4 p. 199;
Boiss. fi. orient. 5 p. 339; Lindem. fi. cherson. 2 p. 217, sed cladodii
marginibus carinaque haud scabris; Velen. fi. bulg. p. 541. A. scandens
Gilldenstwdt iter. 2 p. 56. A. verticillaris Lam. encycl. meth. 1 p. 297.
A. tricarinatus DC. in Red. liliac. tab. 451. t? Maiu, Iunie. Mid
tuferi§e, maracini0uri. In Dobrogea, frecuent, pe la Tulcea spre Ciuca-
rova 0. Nicolitel, Babadagh pe cástele despre Cavgagiea, Balbunar,
Constanta, Mangaliea.
2. STREPTOPTIS Michaux bar. amer. r p. zoo.

I. S. amplexifollus DC. fi. fr. 3 p. 174 (1805); Sturm deutsch.
fi. b. 41; Koch syn. p. 813; Rchb. icon. germ. 10 fig. 959; Ledeb,
ASkARAGA.ChA b67
ross. 4 p. 122; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 282. Uvularia am-

plexifolia L. spec. p. 436. U. amplexicau7is Mill. diet. n. 1. 21, Iulie,
August. Pacluri umbr6se in regiunea montanä, prin vdi. In Valcea
pe la muntele Galbina; in Arge§i la Mônästirea Stdni§ioara subt Co-
ziea prin locul qis la Icoana" ; Valea Barnarului in Suceava (Br.) §i
pe Barnarelu pe la Podu-Popei spre Bida.
3. MAJANTHEBIIIN Wiggers prhn.fl. holsat. p. 15.
I. M. bifolium DC. in Réd. lilia. tab. 216 (1805) et in fi. fr. 3
p.177 (1815); Koch syn. p. 814; Rchb. ic.germ. 10 fig. 967. Schlecht.
Lang. deutsch. 4 fig. 289. Convallaria bifolia L. spec. p. 452; Sturm
deutsch. fi. h. 13. Majanthemum Convallaria Wigg. prim, fi. holsat.
p. 15 (1780). Evallaria bifolia Neck. elem. 3 p. 146 (1791). Vulg.
Leicreimilet. Um,breivi6r4. J. Maiu, Iunie. PAduri umbr6se in regiu-
nea montand (Grec. enum. p. 57). Nämäe§ti, Cdmpulung, Conte§ti pe
la Valea-Hotarului; Comarnic ; Ploe§ti in pddurea Ghighiu; Focliani
la CrAngu ; Agapiea ; Mdnästirea Neamtu (Chan.); valea Borca la is-
vorul de borvis in Suceava.
4. CONVALLARIA Desf. ann. mus. vol. 9p. 54.

I. C. majalis L. spec. p. 441; Sturm deutsch. fi. h. 14; Koch
syn. p. 814; Rchb. ic. germ. 10 fig. 960. Ledeb. fi. ross. 4 p. 126;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 288. C. Linncei Grtn. de fruct. 2
p. 59 (1791). Lilium Convallium Mcench. meth. p. 636 (1.794). Vulg.
Margaritari. Metrgaritarel. Leicretmidre. Flòrea-turcului. Sufietele.
21. Maiu, Iunie. Pdduri, dumbrave; in tad. téra (Grec. enum.
p. 57). Severin pe dealurile Cernetului ; Strdhaea; Craiova ; Carac5.1 la
GrAdina-Boerului; Turnu-Mägurele ; Pite§ti pe la Valea-Mare; Cam-
pulung ; Leurdeni; Titu, Ciocä'.nesti; Pagrea ; Comana; Vaslui pe la
Lipovdtu; Ia§i; Piatra; Dumbrava-Neamtului (Chan.)
5. POLYGONATIIM Tournef. inst. tab. 14.

I. P. officinale All. fi. pedem. 1 p. 131 (1785); Ledeb. fi.
ross. 4 p. 123. P. anceps Mcench meth. p. 637 (1794). P. vulgare Desf.
ann. du mus. vol. 9 p. 49 (1807) ; Boiss. fi. orient. 5 p. 332. Conval-
laria Polygonatum L. spec. p. 451; Koch syn. p. 814; Rchb. icon.
germ. 10 fig. 964; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 285. Vulg. Còcla-
cocogiului. Cercelugi. aopoiele. 21 Maiu, lunie. Pdduri umbrése, tu-
feri§iuri (Grec. enuni. p. V). Pite§ti; Leurdeni; Pucioasa; Campina;
Sinaia.; pädurea Comana; pddurea Ciurea la
156 CoRsAcTtrt
P. multillorum All. 11. pedem. 1 p. 131 (1785); Ledeb. fi.

ross. 4 p. 125; Boiss. fi. orient. 5 p. 332. Convall aria multiflora L. spec.
p. 432; Koch syn. p. 814; Rchb. ic. germ. 10 fig. 961; Schlechtd.
Lang. deutsch. 4 fig. 287. Aceleagi numiri populare. 21, Maiu,
Iunie. PAduri, dumbrave; specie vulgar d (Grec. enum. p. 57). Craiova;
Pitegti, Valea-Mare, Contegti; Câmpulung; Cdmpina ; Comana ; Birlad
la Crdngu; Vaslui, Birnova; Piatra, Neamtu ; pe Suha-mare In Su-
ceava ; Dobrogea pe la Nicolitel.
P. latifolium Desf. ann. du mus. vol. 9 p. 50 (1807);
Ledeb. fi. ross. 4 p. 124; Boiss. fi. orient. 5 p. 332. Convallaria lati-
folia Jacq. fi. austr. 3 tab. 232 (1775); Koch syn. p. 814; Rchb. icon.
germ. 10 f. 965; Schlechtd. Lang. deutsh. 4 fig. 286. C. hirta Bose.
in Lam. dict. encycl. 4 p. 369 (1797). Aceleagi numiri populare.
2f, Maiu, Iunie. Plduri, dumbrave mai ales In regiunea meridionalä g't
centrald a Romdniei ; specie vulgard. Severin pe dealurile Cernetului;
Strdhaea; Craiova ; Pitegti, Valea-Mare, Leurdeni; Pucioasa ; Comar-
nic, Cdmpina; Väleni ; Bucuregti; Comana; Lehliu ; Buzèu; Focgiani;
Botogiani; Piatra; Birlad; ; Dobrogea.
P. verticillatum All. fi. pedem. I p. 131 (1785); Ledeb. fi.
ross. 4 p. 123; Boiss. II. orient. 5 p. 333. Convallaria verticillata L.
spec. p. 451; Koch syn. p. 814; Rchb. ie. germ. 10 fig. 966; Schlechtd.
Lang. deutsch. 4 fig. 284. Evallaria verticillata Neck. elem. 3 p. 189
(1791). 21, Iunie. Pgduri, codri, in regiunea montand. Predeal,
Bugteni, Sinaia (Grec. enum. p. 57); Mônästirea Neamtu (Chan. exsic.
.Grec. 1. c.) ; Schitul Rar6u.
8. EtrEICIIS Tournef instit. tab. 15.
I. R. aculeatus L. spec. p. 1474; Sturm deutsch. h. 41; Koch

syn. p. 815; Rchb. icon. germ. 10 fig. 968; Ledeb. fi. ross. 4 p. 129;
Vulg. Ghimpe. Ghimpe-plidurel. 2f, Martie, Aprilie. Päduri, dumb rave.
Stirmina in Mehedinti; Rastu, Ghinciova In Doljiu (Grec. enum. 1800
p. 57) ; Comana la Padina-lui-Vasile In fund pe coastd gi pe la Fôn-
tdna-cu-Nucu ; Nicolitel in Tulcea.
2. R. Hypoglossum L. spec. p. 1474; Koch syn. p. 815; Rchb.
I. c. fig. 969; Boiss. fi. orient. 5 p. 341; Schlechtd. Lang. deutsch. 4
fig. 292. 2f, sau cam t? Aprilie. Crdnguri, mid tuferige pe c6stele
d'intre Schela-Cladovei eltre Dudagi ì Gura-Vdei in Mehedinti.
ASPAUGACVE, LILIAME 55D
Trib. II PARIDEZE. Trei sau palm stigmate cu totul libere.

7. PARIS L. gen. n. 500.
I. P. quadrifolia L. spec. p. 527; Sturm deutsch. b. 12; Koch
syn. p. 813; Rchb. ic. germ. vol. 10 fig. 957; Ledeb. fi. ross. 4 p. 1920;
Vulg. Rdsfug. 21. Maiu. Paduri in regiunea montana subalpinä. §*1
alpestra, in regiunea dealurilor. Tirgujiul; Campulung ; Predeal, Bu§-
teni; Sinaia (Grec. enum. p. 57) ; Piatra pe Cernegura ; Agapiea ;
Neamtu (Chan. exsic.; Grec. 1. (I.); fall la Socola §i Birnova; Fälticeni.
p. quinquefolia. Sinaia ; forma förte rara.
CVIII. LILIACEE DC. theca., elem. ed. I p. 249.

Trib. L TULIPEE. Periantul dialifil sau profund divizat.
1. TULIPA Tournel inst. p. g75 t. 19g.
I. T. silvestris L. spec. p. 438; Sturm deutsch. h. 29; Koah
syn. p. 816; Rchb. ieon. germ. 10 fig. 983; Ledeb. fi. ross. 4 p. 135
exclus. varlet. T. et a.; Boiss. fi. orient. 5 p. 197; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 3 fig. 203. Vulg. Lalea. Lalee. Tulipand. 2j, Maiu, Iunie.
Prin pdduri in regiunea dealurilor. Vaslui la padurea Paiu; Ia§i; Cos-
te§ti in Boto§iani.
2. T. Biebersteiniana Rcem. et Sch. syst. 7 p. 382 (1829) ;
Boiss. fi. orient. 5 p. 199; C. Koch in linnsea vol. 22 p. 225. T. sil-
vestris M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 170 (exclus. synon.) - non L. T. silvestris P.
minor Ledeb. flor. ross. 4 p. 136. T. silvestris P. Biebersteiniana Regl.
enum. pl. p. 442 (1864). T. Celsiana Henning. in mém. soc. natur. de
mosc. vol. 6 p. 70 (1823)- non DC. Vulg. Lalea-galbenel. Lalee.
Maiu, Junte. Buau la paclurea Crangul §.1 la Dumbrava. Exacta
cu cea de la Sarepta din Rusiea.
Tulipa praecox Tenore §i T. °cult's-Solis St. Amm. (Rchb. 16.
germ. vol. 10 fig. 985 et 986). Vulg. Laiele-mari. Lalele-de-greidinet;
exista numa in cultura, introduse §i vulgarizate.
2. PRITILL.ARIA L. n. 411.
I. F. tenella M. Bieb. fi. t. e. 1 p. 269 (1808); Ledeb. fi. ross. 4
p. 146; Rchb, icon. germ. vol. 10 fig. 977; Boiss. fi. orient. 5 p. 179.
F. montana Hoppe in flora ann. 1832 p. 476; Koch syn. p. 816; Rchb.
1. c. fig. 978 et 979; Schlechtd. et Lang. dentsch. 3 fig. 9205. F. pyre-
naica Host, ft. austr. J. p. 426 - non L. F. racemosa a. minor Ker. bot.
&CO C014SPECird sistmtAild
mag. tab. 2216. Vulg. LaleaTestritet. ?f, Aprilie, Maiu. Páduri, tu-
ferigiuri, rárii. Vërciorova prin valea Bahnei ; Craiova in Luncä; Brä.-
negti, Paserea; pädurea Mogi-Toma la Sloboziea in Ialomita ; Birlad;
Iagi pe la Copou i Räpedea ; Vaslui la pg.durea Paiu.
2. F. Meleagris L. spec. p. 436; Koch syn. p. 817; Ledeb. fi.
ross. 4 p. 146; Rchb. ic. germ. 10 fig. 974; Boiss. fi. orient. 5 p. 479;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 3 fig. 206. 74, Maiu. Poeni de pädure,
prin rárii. Comarnic.
Fritillaria imperial's L. vulg. Lalea. Specie de horticulturä,
putin vulgarizatä. Bucuregti ; Giurgiu ; T.-Mägurele.
LILIUM L. gen. n. 4ro.

I. L. Martagon L. spec. p. 435; Koch. syn. p. 818; Rchb. ic.
germ. 10 fig. 989; Ledeb. fi. ross. 4 p. 149; Boiss. fi. orient. 5 p. 173;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 209. Vulg. Orinu-de-pddure. Crin-
pestrit. Fiere. Lilie. Päduri umbrose, dumbrave. Sinaia, Valea-Ialo-
mitei spre Schit (Grec. enum. p. 57); Bugteni , Predeal ; Contegti prin
Valea-Rincäciovului; Comana; Buftea , Mogog6ea ; BrInegti, Pagrea;
Mònästirea Neamtu (Chan.); in Rar6u pe Piatra-Zimbrului ;
2 L.candidum L. spec. p.433 ; Rchb. icon. germ. 10 fig. 997.Vulg.
Crin. Crin-alb. O'rin-de-gradinet, Lille. J.. Numa in horticulturl ; in-
trodus, aclimatizat i forte vulgarizat ; originar din Persiea i Armeniea.
LLOYDIA Saiisb. gen. sr.

I. L. serotina Rchb. germ. excurs. p. 102 (1830) ; Koch syn.
p. 818; Rchb. icon. germ. 10 fig. 972; Ledeb. fi. ross. 4 p. 144; Boiss.
fi. orient. 5 p. 202; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 210. Anthericum
serotinum L. spec. p. 444 (1762); Sturm deutsch. fi. h. 28. Lloydia al-
pina Salisb. ap. Rchb. I. c. 21, lunie, Iulie. Päsciuni, pe cómele alpine.
Muntil Cloganilor pe Mocirliu; Buceci pe Virfu-cu-Doru (Knecht.)
ERYTHRONIUM L. gen. n. 414.

I. E. Dens canis L. spec. p. 437; Sturm deutsch. fi. h. 34;
Koch syn. p. 818; Rchb, icon. germ. 10 fig. 973; Ledeb. fi. ross. 4
p. 133; Boiss. fi. orient. 5 p. 201.; Schlechtd. Lang. deutsch.'3 fig. 211.
E. ovatifolium Poir. in Lam. encycl. méth. 8 p. 660; E. maculatum DC.
fi. fr. 3 p. 286. Vulg. Cocorei. Turcarete. 21, Aprilie, Maiu. Poeni
rärigi de päduri, eränguriprin pärti cu iérba. Severin spre dealul Bres-
nitei ; Cereal; Craiova ; Horezu, Rimnic pe dealurile Ocnelor; Alexan-
LILIACEIE 561
driea; ampulung; Pitegti, Valea-Mare, Contegti; Rogiori-de-Vede;

Câmpina; Väleni ; Sinaia pe la Poeana-Stänei (Knecht.); Comarnic.
0. ANTHERICUM L. gen. n. 422.

I. A. ramosum L. spec. p. 445; Sturm deutsch. fi. h. 56;
Koch syn. p. 819; Rchb. icon. germ. 10 fig. 1114; Ledeb. fi. ross. 4
p. 195 ; Boiss. fi. orient. 5 P. 228; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig.217.
Ornithogaluns ramosum Lam. fi. fr. 3 p. 279 (1778). Phalangium rct-
mosum Poir. in Lam. encycl. meth. 5 p. 250 (1.804). Vulg. Lilissfei.
Painginel. Iunie, Iulie. Liveli, poeni de pädure, rárii, crâ.nguri.
Ciocänegti; Comana; Mizil pe dealu Tohanilor; Buzäu pe la Criingu ;
Fälticeni spre pädurea Hugilor; Birlad; Tecuci spre Mägureni; Macin
spre Greci; Nicolitel, Cocogi.
2. A. Liliago L. spec. p. 445; Koch syn. p. 819; Rchb. icon.
germ. 10 fig. 1115; Ledeb. fi. ross. 4 p. 195; Boiss. fi. orient. 5
p. 328; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 216. Phalangium Liliago
Schreb. spiel p. 36 (4771). Ornithogalum gratnineum Lam. fi. fr. 3
p. 278 (1778). 7.1, Maiu, Iunie. Tuferige pe c6stele munt6se la Vdr-
ciorova.
7. ORNITHOGALUM L. gen. n. 418.

§ 1. Filamentele staminelor late petaliforme, extremitatea tricu-
spidä, virful mediu anterifer.
I. 0. Boucheanum. Myogalum Boucheanum Kunth enum. 4
p. 348 (1841). Ornithogalum nutans b. Boucheanum Aschs. verh. bot.
ver. brandeb. ann. 1866 p. 1.3. 0. chloranthum Saut. ap Koch tas-
chenb. der deutsch. und schw. fi. p. 508 (1844); Koch syn. p. 822;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 228. Albucea chlorantha Rchb. icon.
germ. 40 fig. 1032 (1848). Gainu§e. Cépa-Oi6rei. Lulea. Baluca. -
Aprilie, Maiu. Prin locuri de culturg, og6re, biter*. Bucuregti prin
Techiul Cigmegiu (0. nutans Grec. enum. p. 56) gi spre HerästrAu;
Craiova; Caracäl la Grädina-Boerulul ; Turnu-Mägurele; Giurgiu; Co-
mana ; Sloboziea spre pädurea de la Doicegti ; BrAila la Monument.
Diferä putin i apr6pe intru nimic de O. nutans la care virfurile
laterale ale filamentelor staminelor egalez sau intrec antera gi ova-
riul su ar fi la yid deprimat ; pe cänd la O. Boucheanum virfurile
laterale ale filamentelor sunt mai scurte cá abia egalez antera res-
pectivä i virful ovariului pare obtus nedeprimat, caracter ce trebue
observat gi notat pe planta
562 CONSPECTUL SISTEMAT1C
§ 2. Filamentele staminelor lineare, dnguste, necuspidate, spre

baza ceva mai dilatate.
* Racemd fOrte prelungd.
0. pyrenaicum L. spec. p. 440; Koch syn. p. 820; Rchb.
icon. germ. vol. 10 fig. 1028; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 220.
O. pyrenaicum p. DC. fi. fr. 3 p. 216. 0. sphorocarpum A. Kern. in
cest. bot. zeit. vol 28 (1878) p. 15 et exsicc.! Popul. BaluFlt. Lurei.
Cdpct-Ciòrei. Gainup. 21, Aprilie, Maiu. Live4i, campuri, grfidini,
parcuri, ogérd, rdri§iuri §1 poeni de pgdure. Craiova ; Caracd1; Io-
ne§ti, Morteni ; Comana; Bucure§ti; Ciocane§ti, Chitila, Buftea; Cri-
vina, Ploe§ti ; in Dobrogea pe la Tulcea, Nicolitel, Coco§i.
0. flareecena Lam. fi. fr. 3 p. 277 (1778). 0. pyrenaicum
Jacq. fi. austr. 2 tab. 193 (1774) -non . C.; O. pyrenaicutn . DC.
fi. fr. 3 p. 216 (1815). 0 sulphureutn Rcem. e Schultz syst. veget. 7
p. 519 (1829); Koch syn. p. 820; Rchb. icon. germ. 10 fig. 1027;
Schleehtd. Lang. deutsch. 3 fig. 219. Anthericum sulphureum W. et Kit.
rar. hung. I tab. 95 (1802). 7.1. Aprilie, Maiu. Prin asemenea i ace-
locuri §.1 localitdti. Craiova; Ione§ti, Vultureanca; Comana ; Bu-
cure§ti, Ciocdne§ti, Buftea, Peri§i ; Crivina, Ploe§ti ; Sinaia, Predeal;
Bugu pe la Dumbrava.
** Racemá scurtd corimboidá sau corimbd.

a. Foile glabre.
0. umbellatum L. spec. p. 441; Koch syn. p. 823; Rchb.
icon. germ. 10 fig. 1019; Boiss. fi. orient. 5 p. 218; Schlechtd. Lang.
deutsch. 3 fig. 225. 1'2 Aprilie, Maiu. Prin mici tuferi§e, mdrAcini-
§iuti, grddini, parcuri, ogáre, pirlòge ; specie ftirte comund. Severin ;
Caracfil ; Craiova; Pite§ti; Gropeni ; Ciocdne§ti, Buftea, Chitila, Bu-
cure§ti; Comana ; Lehliu; Sinaia spre Piscu-cânelui (Knecht.); Buz6u
la CrAng; Focliani; Tecuci; Birlad; Vaslui.
0. tenuifolium Guss. prodr. sicul. 1 p. 413 (1827); Rchb.
ic. germ. 10 fig. 1020; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 191.; Boiss. fi. orient 5
p. 218. 0. Gussonii Ten. fi. napol. 3 p. 337 (1829). 0.collinumAuct.
p.p.- non Guss. cujus stirps valde affine sed foliis ciliatis dignoscitur.
2J Aprilie, Maiu. Livei, crdnguri la locuri uscate, dealuri. Ciocd.-
ne§ti, Chitila, Bucure§ti, Pagrea, Lehliu ; Bérlad ; Vaslui; Ia.2i; Do-

brogea la Baachioi pe Sepelginu (Br. miss.), Nicolitel, TuIcea.
0. refractam Kit. in Willd, en. hort. berol. suppl. p. 18
(1813); Koch syn. p, 822; Rchb, ic. germ. 40 fig. 4024; Boiss. fi.
T,TLTACE2E 568
orient. 5 p. 217; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 226. Aprilie,

Maiu. Tuferi§e, ogóre ; pre sol humifer. Caracal.
b. Foile abundent peróse.

7. 0. Skorpili Velen. fi. bulg. p. 550 (1891). Bulbul ovat de
märime cum ce! de O. tenufolium, Guss. simplu (ra'rä bulbi§ori); foile
- 3, lineare, pestetot dens §i lung pér6se, peril retror§i, lungimea
foilor intrece cu mult scapul; acesta este mai lung de cät portiea in-
florescentei i móle peros; corimba scmil din 3-5 flori ; bracteele
ventricoso-lanceolate, lung subulato-atenuate, membranoide cu vini-
§i6re ver4i, mai scurte de dtpedunculele respective; foitele periantice
mediocre, oblung-lanceolate, spre virf atenuate-acutate §1 cam rescur-
bate, pe spate verli, albe pe margine; staminele egalez tertiul infer.
al periantului, filamentele lor lineare, abia Wm- bad dilatate ; capsula
sferid la yid' deprimatä. 21, Aprilie, Mala.
1/ab. Sol humifer pe lingä pädure. Sloboziea pe la pldurea
Radu-Vodä. (distr. ; aflatä i culeasä de preparatorul nostru,
farm. D. Bartolomeu, in 1887 Aprilie 20.
Planta ncisträ se potrive§te exact intru táte ca descrierea de mai
sus a autorului, §i nu ne indoim de identitatea sa cu speciea din Bul-
gariea. La inceput, i pe vechea sa etichetä in herbariu, Ii dasem nu-
mele de O. hirsutum spec. n.Regretatul confrate D.Brandzä, druia
am impärtg§it câteva din aceste exemplare, a publicat'o sub numele de
O. fimbriatum Willd. In lucrarea sa Contributiuni noui la llora Ro-
manid, an. 1889 p. 25. Specia nósträ, ce e drept, este in afinitate cu
O. fimbriatum Willd.; insä acesta are un port mai amplu in t6te
pärtile sale, corimba sa cu 8 -15 flori, pedunculele lungi, foitele pe-
riantice mai läticele §i obtuse, staminele egalez jumetatea periantului.
8. GAGEA Salisb. ann. of bot. 2p. 555.

§ 1. Cu trei bulbi distin4i, orizontali, neimbracali cu tunid co-
munä : unul bienal emitänd scapul i foile, adesea sbircit, doui tineri
pe cale de desvoltare.
I. G. stenopetala Fries mant. 3 p.23 (1839); Koch syn. p. 823;
Rchb. ic. germ. 10 fig. 1Ø33-1O36; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 192;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 229 sed folia pilosa. G. pratensis Rcem
et Sch. syst. veget 7 p. 536 (1829) ex p. - non Koch regensb. bot.
zeit. ann. 1834 p. 552. Ornithogalum stenopetalum Fries fi. hall. p. 58
(1817). 0. luteum Willd. spec. pl. 2 p. 113 (1799) - non L.; Sturm
deutscb. fi. Vulg, Cira-Pdra, Scinteittpi. 21, Aprilie.
564 CONSPECTIII SISTEMATIC
Prin ()Ord, sem6ndturi. pirlóge de ardturi, rdri§i de pdclurice; sol

humifer. Verciorova; Chitila, Bucure§ti; Comana; Bräne§ti, Pasërea ;
Sloboziea; Doice§ti; Deocheti In Putna ; Berlad; Ia§i, Cetätuea.
fi. pratensis Koch syn. p. 823. G. pratensis Koch regensb. bot. zeit.
1834 p. 552; G. pratensis y. Rcem. et Sch. syst. veg. 7 p. 536; Rchb.
lc. germ. vol. 10 fig. 1038. Cele cloud foi florale inferi6re late spati-
forme, avend baza °vat/ concavd, bulbif cei tineri ovali sesili.
§ 2. Cu doui bulbi erecti Imbrdcati cu o tunicd comund: d'Intre

ei porne§te scapul, unul peortd fibrele radicale §i seapul floriger al
anului, cel accesoriu (tenër) le va produce In anul urmetor.
G. arvensis Roem. et Schult syst. veget. 7 p. 547 (1829) ;
Koch syn. p. 823; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1049 et 1050; Gren. Godr.
fi. fr. 3 p. 194; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 232. Ornithogalum
arvense Pers. in Ust. ann. vol. 11 p. 8 (1794). 0. minimum Willd. spec.
pl. 2 rp. 114 (1799); Sturm deutsch fi. h. 12. 0. villosum M. Bieb.
fi. t. c. 1 p. 274. 7.i, Martie, Aprilie. Terdm humifer prefirat, crdn-
guri, tuferipri, ogóre, pirl6ge de ardturi. Craiova ; Caracäl; Alexan-
driea; Comana ; Brdne§ti; Lehliu; Bucure§ti, Chitila, Peri§i ; Ploe§ti;
Brdila; Galati; Berlad; Vaslui ; Ia§i.
G. saxatilis Koch ap.rSchultes syst. veget. 7p. 550(1829);
Koch syn. p. 824; Rchb. icon. germ. vol. 10fig. 1053; Schlecht. Lang.
deutsch. vol. 3 fig. 234. Ornithogalum bohemieum Gaud. fi. helvet. 2
p. 507 (1828)-non Schult. in syst. veget. 7 p. 549. 0. fistulosum
Wallr. sched. d. 141 (1822). 04, Aprilie. Stand de diorit li. porfir,
locuri deschise prin pddurile muntilor din Tulcea la Niculitel, Coco§i
(aci vulg. Sehinteioartt.)
G. minima Rcem. et Schult. syst. veget. 7 p. 539 (1829);
Koch syn. p. 824; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1040; Boiss. fi. orient. 5
p. 207; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 231. Ornithogalum minimum
L. spec. p. 440. 0. Sternbergii Hoppe bot. zeit. ann. 1807 p. 339;
Sturm deutsch, h. 23. 4, Martie, Aprilie. Te'râm humifer prefirat,
prin iérbä, tuferi§iuri, grAdini, parcuri, ogóre. Craiova ; Giurgiu; Co-
mana ; Bucure§ti, Herèsträu (Grec. enum. p. 59); Chitila ; Bräne§ti;
Paserea; VAleni; Ia§i (aci vulg. Viorele-galbene).
§ 3. G"un singur bulb erect sau oblic §i tunicat din care resare
scapul floriger §i o fiie radicald; lipsd de bulb accesoriu.
2. G. pusilla Rcem. et Schult. syst. veget. 7 p. 542 (1829);
LILIA CRZE 565
Koch syn. p. 825; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1044; Boiss. 11. or. 5 p. 207;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 237. Ornithogalumpusillum Schmidt
fi. bohem. n. 339 (1794). 0. callosum Kit ap. Rcem. et Sch. I. c.
74. Martie, Aprilie. Tuferige la locuri tari sau petriíse pe c6ste. Seve-
rin pe dealul Bresnitei ; Calafat; Craiova ; in Vlagca pe distele de la Cle-
jani despre Letka.
13. succedanea. G. succedanea Griseb. et Sch. iter hung. p. 358
(1852) ; Heuff. enuni. ban. p. 174; Neilr. diagn. p. 23. Aprilie. Lo-
curi petrèse pe sub tuferige in regiunea montana la frontiera despre
Banat spre Mehadia, in Valea-Prolatz locul clasic (A. de Degen.)
Din parte-ne, n'am putut constata Mel o Were* apreciabila intre
G. pusilla Rcem. et Schk. i succedanea Griseb.
6. G. lutea Ker in bot. mag. tab. 1200 (1809); Schult. syst.
veget. 7 p. 543 (1829) ; Koch syn. p. 285; Rchb. icon. germ. 10 fig. 1045;
Boiss. 11. orient. 5 p. 207; Schlechtd. Lang. deutsch. *3 fig. 236. Orni-
thogalum luteum p. L. spec. p. 439. 0. silvaticum Pers. in Ust. ann.
vol. 11. p. 7 (1794). Gagea silvatica Lud. hort. brit. p. 134 (1830).
Vulg. Laptele-paarei la Pitegti. Sol humifer prams reArat, prin
dumbrave, päduri, tuferigiuri. Craiova ; Pitegti la Trivale; Valea-A-
dind, Valea-Rincaciovului, Leureleni ; Bucuregti prin padurea Ba-
neasa (Grec. enum. p.57); Branegti, Pasèrea; Galati, Bärbogi; Focgiani,
Odobegti; Piatra pe Cernegura, Mònastirea Neamtu (Ornithogalum
sulphureum Chan. exsic.1) Botogiani la pädurea Adincata.
10. SCILLA L. gen. n.
I. S. bifolia L. spec. p.443; Koch syn. p. 825; Rchb. ic. germ. 10
fig. 240. Slellaris bifolia Mcench. meth. p. 304. Adenoseilla bifolia
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 187. Popul. Viorele. Zambila-de-cdmp.
Martie, Aprilie. Dumbrave, päduri, poeni; aria sa merge din re-
giunea alpinä pina in tótá regiunea campéna*.. Severin; Calafat ; Craiova;
Caracal; Alexandriea; Comana ; Bucuregti, Bäneasa, Panteleimon (Grec.
enum. p. 57); Branegti, Pasèrea; Campulung ; Sinaia; Valeni; Buz6u;
erbäneasa in Putna; Birlad; Vaslui; Iagi; Mônästirea Neamtu (Chan.)
fi. gracillima. In telte pärtile sale sub/ire, inalta ca de 7-15 Cin,
bulbul monoscapic, foile lineare förte ânguste ; corimba 1-3 fiorá, pe-
dunculele nebracteate. Pasciuni in regiunea alpina. Buceci pe Furnica
Virful-cu-Doru (Knecht. miss.)
2. S. automnalis L. spec. p. 443; Koch syn. p. 826; Rchb. ie.
germ. -10 fig. 1012; 13oiss. ti. orient. 5 p. 224; Schlechtd. Lang.
bed CONSPEUTuL SISTEMATIC
deutsch. 3 fig. 239. Ornithogatwm, automnale Lam. fi. fr. 3 p. 274.

?I, August. Locuri josnice cam sarate dar aprice. Comana, pe ling5
calea-ferata prin partea despre Halta-Grddi§tea In consortiu cu Statice
Gmelini li Glycyrrhiza echinata.
11. NECTARASCORD1311 Lindl, bot. reg. 1836 p. 1913.

I. N. bulgaricum Janka plant. nov. turcic. brev. fasc. 2 p. 7
(1873). N. sieulum Lindl. var. p. Dioscoridis Regel mon. p. 254 ap.
Boiss. fi. orient. 5 p. 286. 24. Maiu, Iunie. Paduri pe muntif din Do-
brogea linga Mônastirea Chic (Br.); Vaslui la pädurea Paiu.
12. ALLI1731 L. gen. n. 409.

g 1. Filamentele staminelor subtiri sau dnguste, necuspidate
(simple), sau ea trei din ele la bag sunt dilatate §i uni sau bidentate,
dinti förte scurti.
Umbela numa cu involucru capsular, MA bulbicei la baza.
* Foile avand linnbul lat ovat §i. baza sa atenuatä in petit)].
I. A. Victorialis L. spec. p. 424; Koch syn. p. 826; Rchb. ic.
germ. 10 fig. 1110; Boiss. fi. orient. 5 p. 245; Schlechtd. Lang.
deutsch. 3 fig. 242. A. plantagineum Lam. encycl. meth. 1 p. 65 (1783).
Cepa Victorialis Mcench meth. p. 243. °4 Iulie, August. Stânci,
locuri cu iérba in regiunea montana. Rargu §i Pietrile-Doamnei in Su-
ceava (Br.)!
A. ursinum L. spec. p. 431; Sturm deutsch. h. 41; Koch
syn. p. 826; Rchb. ic. germ. vol. 10 fig. 1109; Boiss. fi. orient. p. 275;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 243. A. petiolatum Lam. encycl.méth. 1
p. 69 (1783). A. nemorale Salisb. hort. chap. all. p. 235 (1796).
Vulg. Leurdtt. Aiu de pttduri. 21, Aprilie, Maiu. Dumbrave, codri ;
in regiunea montana §i campeana. Dealu-Stirmina, Rogora, Vinjuletiu
in Mehedinti (Grec. enum. p. 58); Cornana; Predeal, Sinaia ; Campina;
Boto§iani la pdclurea Adincata.
** Foile Auguste nepetiolate, plane, canaliculate sail fistulóse.

a. Umbela cu dona spateri involucrante scurte.
A. atropurpureum W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 17 (1802);
Rchb. ic. germ. 10 fig. 1105; Heuff. enum. banat. p. 174.A. robustum
Karel et Kiril. enum. pl. altai. n. 855 (1842); Ledeb. fi. ross. 4
p. 187. 4 Maiu, lunie. Câmpuri, dealuri, prin locuride cultura, mi-
rilti §i porumbilti abandonate. Craiova; Perki ; Balta, Coste§ti in Me-
hedinii.
TITJA crEdE 567
A. sibiricum L. mant. 2p. 562 (1771) ; Rchb. icon. germ. 10

fig. 1086. A. Schcenoprasum p. alpinum Kunth. enum. 4 p. 391 (1841);
Koch syn. p. 833; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 11g. 66, p. A. ?mum
Krock. fi. siles. 1 p. 516 (1787)-non L. 21. Iulie, August. Locuri
umede cu iérba pe linga apgi6re in regiunea montana. Valea-Rusului

la M6nastirea Nearniu (A. Schcenoprasum Chan. exsic.! Grec. enum.
p. 58-non Lin.) ; pe Rargu §i subt Piatra-Zimbrului.
A. Schcenoprasum L. spec. p. 432; Koch syn. p. 832;
Rchb. ic. germ. 10 fig. 1085; Boiss. fi. orient. 5 p. 250 ex parte, exclus.
synon.; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 266. Cepa Schcenoprasum
Wench. meth. p. 211 (1794). A. sibiricum Rcem. et Sch. syst. veg. 7
p. 1027 (1829)- non L.-11, Iulie, August. Specie cultivata in horticul-
turd. Tirgujiul; Bucure§ti; Piatra in districtul Neamtu (an spontanea?)
A. ammophilum Heuff. in regensb. flora 1835 vol.1 p. 241;
enum. banat. p. 174; Griseb. ei Sch. iter hung. n. 296; Neilr. diagn.
p. 1.24. A. flavescens Rchb. ic. germ. vol. 10 fig. 1092; Janka in lin-
nwa ann. 1860 p. 605-vix Bess. enum. volh. pod. p. 56 0821).
2j. Iulie, August. Prin mici tuferke pe cóstele stancèse ale muntilor
la Riu-Vadului ; in Suceava subt Rargu pe la Schit.
Este in cea mai mare afinitate cu A. jlavescens Bess. 1. c. ( = A.
albidum Fisch. catal. hort. gorenk ann. 1812 p. 10; Ledeb. fi. ross. 4
p. 181) ale caruia foi sunt plane §i putin canaliculate.
A. acutangulum Schrad. act. emin. h. gcett. ann. 1808;
Koch syn. p. 828; Rchb. je. germ. 1.0 fig. 1095; Boiss. fi. orient. 5
p. 249; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 248. A. danubiale Spreng
mant. 1 p. 38. A. angulosum p. majus Trevir. monogr. alli. p. 10.
7f, Iulie-Septembre. Liveli, locuri de cultura pe lingl gara Corbu
In districtul Oltu.
A. montanum Schmidt II. bohem. 4 p. 28 (1794); Rchb.
ic. germ. 10 fig. 1094. A. fallacc Rcem. et Schultes syst. veg. 7 p. 1072
(1829); Koch syn. p. 828 etiam Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 247;
Boiss. fi. orient. 5 p. 248-non Don. A. angulosum Jacq. fi. austr.
t. 423-non L. cujus stirps est planta sibirica. A. angulosum p. petrcewm,
DC. fi. fr. p. 222. A. aeutangulum p. montanum Mert. et K. deutsch. 2
p. 521. A. transsilvaniewm Lerchenf. ap. Schur verh siebenb. ver. 4
p. 94 (1853). A. leptophyllum Schur. enum. transs. p. 674 (1866)
21, Iulie, August. Stdnci calcare cu parnênt humifer §i. ierburi. In Me-
hedinti la Poeana-Ciolanului desupra Tesnei; Dhnbovicioara.
A. Cepa L. spec. p. 431, vulg. Ce'ptt, cum §i A. fistulosum L.

21, Iunie, Iulie. In culturg, fiírte
spec. p. 432, vulg. Ce:ptt, Ce'pti lungtt.
vulgarizate, pentru uzul alimentar.
b. Umbela avOnd cloul spate cu mult mai lungi de cat dénsa,

cuspidate sau caudiforme.
t
Staminele exerte.
A. ochroleucum W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 186 (1804);
Koch syn. p. 829; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1090 optimè. A. petrceum
Karel et Kiril. enum. pl. soong. n. 816 (1842). A. xanthicum Griseb.
et Sch. iter hung. p. 358 (1852); Schur enum. p. 672. A. Steveni var.
8 et Ledeb. fi. ross. 4 p. 177 (1853) A. pseudoehroleucum Schur I. c.
e
p. 673.-21, Tulle, August. Aiu selbatic. Pur.Stânei §i livedi in regiu-

nea montana: Valea Tesnei la Gaura-Fetei; Lainici; Valea Oltului pe
Cirligele; Buceci pe Piatra-Arg §i pe Caraimanu (Knecht.), pe Costila
sus in Valea-Albg ; Possada sus pe plalul Gagului §i pe Cumpau.
A. saxatile M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 264 (1808); Koch syn.
p. 829; Rchb. icon. germ. 10 fig. 1087; Schlechtd. Lang. deutsch. 3
fig. 250. A. Steveni var. y Ledeb. fi. ross. 4 p. 177 (1853). 21, Iulie,
August. Stand, fissuri de stand abrupte in Dobrogea la Alibeichioi
pe muntele Consulu.
II. A. navum L. spec. 428; Sturm deutsch. h. 34; Koch syn.
p. 832; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1063; Ledeb. fi. ross. 4 p. 175 excl.
var. 13.; Cepa flaw Moench. meth. p. 243. 21,1ulie, August. Stanci
calcare a§ternute cu pgm'ent humifer. Vèrciorova ; Valea Tesnei; 0136r-
§iea-Cernei in Mehedinti ; Petera-Polovraci; Rucgr pe Ghimbavu.
t t Staminele incluse.
A. paniculatum L. spec. 428; Koch syn. p. 832; Rchb. ic.
germ. 10 fig. 1061; Ledeb. fi. ross. 4 p. 177 excl. var. 13; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3 f. 265. Allium intermedium DC. fi. fr. 4 p. 318.
Porrum panieulatum Wench meth. suppl. p. 246. Vulg. Aiu-sttlbatic.
Pur. 4. Iunie, lulie. Cranguri, mgracini§iuri. Comana.
A. fuscum W.. et Kit rar. hung. t. 241 (1812); Rchb. germ.
exc. p. 115 et ic. germ. 10 fig. 1064; Heuff. enum ban. p. 176; Neilr.
diagn. p. 124. A. longispathum Redout. liliac. tab. 316 (1812); Heuff.
1. c.; Neilr. 1. c. -nee Rchb. ic. germ. 10 fig. 1068. A. intermedium
Rchb. le. germ. 10 fig. 1065. A. pallens Koch syn. p. 832 et Auct.
plur.- non L. spec. p. 427.Vulg, Aiu-selltatic. Pur. 21, Iulie, August.
Mt A ct V, t69
Paduri, tuferi§e, c6siele munt6se, stiinci : Coziea la Masa-lui-Traian ;

Ruck. pe Dimbovicioara; padurea Comana.
2. Umbela premunita cu bulbicei la baza, deosebit de cele doua

spate involucrale ce sunt ferte lungi.
14. A. oleraceum L. spec. p. 429; Koch syn. p. 831; Rchb.
ic. germ. 10 fig. 1067. Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 207; Schlechtd. Lang.
deutsch. 3 fig. 261. A. virescens Lam. encyel. méth. 1 p. 67. Porrum
oleraceum, Mcench meth. suppl. p. 261. Codonoprasum oleraceum
Rchb. germ. exc. p. 1.14. 24. Iunie, Iulie. La la locuri cu iérba, lo-
curi uscate, cranguri. Coziea, Calimane§ti; Curtea-k-Argeli; Clod.-
ne§ti ; Comana.
§ 2. Filamentele celor trei stamine interne late pina sus §i. tri-
cuspide.
1. Umbela premunita cu bulbicei la bag, avénd §i doug spate
involucrante cu virful cuspidat.
15. A. Scorodoprasum L. spec. p. 425 excl. var. 13; Koch
syn. p. 831; Rchb. ic. germ. 10 f. 1073; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 197;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 f. 257. A. arenarium Smith fi. brit. p. 356.
Porrum Scorodoprasum Rchb. germ. exc. p. 110. Popul. Pur.
Aiullérpelui (franz. Rocambole). 4, Iunie, Iulie. Live4i, poeni de
p5.dure, mici tuferi§e. In Teleorman pe la comuna Netoti; Comana;
Bucure§ti, Chitila, Buftea (Grec. en um. p. 58), Dealu-Mare, Bucov.
A. sativumL. spec. p. 298 (ed. 1753); Rchb. icon. germ. 10
f. 1069; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 254; vulg. Aiu. Deturoiu.
21. Iulie, August. In cultura §i förte vulgarizat in t6ta tèra pentru
uzul alimentar §i economic.
2. Umbela Mfg bulbicei la baza, ci numa cu dog spate cap-

sulifere obtuse necuspidate.
16. A. Ampeloprasum L. spec. p. 423; Koch syn. p. 830;
Rchb. icon. germ. 10 fig. 1072; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 198; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3 f. 256. Porrum Ampeloprasum Rchb. germ. exc..
p. 111. -- °4 Iunie, lulip. Campulung (Fr. Paul farm.); oare spon-
taneu ?
17. A. atroviolaceum Boiss. diagn. pl. orient. ser. I, 7 p. 112
(1816); ejus fi. orient. vol. 5 p. 240; Janka in természet. ffizet. vol. 10
part. 1. ann. 1886 p. 178 n. 189. Allium Ampeloprasum var. attoviola-
ceum Regel monogr. p. 54; C. Richt. plant. europ. tom. 1 p. 201.
570 CONSPtCliIIL SISTMATIC
Forum amethystinum Rchb. germ. exs. p. 140. 24, Junie, Julie. Cam-
puri, prin locuri de cultura. In Dobrogea pe platoul d'intre Copadin
Bairamdedè; Birlad spre padurea Crangu ;
A. rotundum L. spec. p. 423; Koch syn. p. 30 ; Rchb.
Icon. germ. 10 fig. 1079; Gren. Godr. £1. fr. 3 p. 199; Schlecht. Lang.
deutsch. 3 f. 258. A. ampeloprasum Jacq. enum. h. vid. p. 56-non L.
A. .Regelianun Becker bull. soc. nat. de mosc. ann. 1880 p. 146.
Vulg. Aiu. Pur. C4lulie, August. Live4i. campuri, grane, cranguri.
Craiova; Turnu-Mägurele, Sagarcea; Alexandriea; Giurgiu, Bäneasa,
Comma ; Braila ; Birlad la Crangu §i la Poeana-Balaur ; Vaslui spre
padurea Minje§t1; Ia§i, Socola.
A. sphserocephalum L. spec. p. 426; Koch syn. p. 831;
A. aproximatum Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 200. Porrum sphcerocephalum
Rchb. germ. exc. p. 110. 21. Iunie, Iulie. Campuri, prin liveli, lo-
curl de culturd, tuferie. Vultureanca ; Tecuci la Cosme§ti §i spre Ma-
gureni; Ia§i; Dobrogea pe la Tulcea, Babadagh, Constanta.
A. guttatum Stev. in mem. soc. nat. de mosc. II p. 173
(1809); Ledeb. fi. ross. 4 p. 165. A. margaritaceum (3. guttatutn
Boiss. £1, orient. 5 p. 240-non D'Urv. 21. Iunie, Julie. Stand, locuri
cu iérba pe aíste petróse. In Dobrogea la Meastirea Coco§i pe plaiul
muntelui Oglinda.
A. Porrum L. spec. p. 423; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 f. 255,
vulg. Praz, Praji, Poroiu, Cépd-blande ; A. Ascalonicum L. spec.
p. 423; Schlechtd. Lang. 1. c. f. 267, vulg. &iota. Par: sunt cultivate
destul de vulgarizate pentru uzul alimentar.
Trib. II. HYACINTHEE. Periantul gamofil tubular sau campa-

nuliform.
13. NIISCARI Tournef. instit. p. 347.
I. M. tenuiflorum Tausch in flora ann. 1841 vol. 1 p. 234;
Boiss. fi. orient. 5 p. 290; Neilr. diagn. p. 125; Schlechtd. Lang.
deutsch. 3 fig. 276. M. tubifiorum Stev. in bull. soc. nat. de mosc.
vol. 3 p. 84 (1857). Hyacinthus comosus Jacq. fi. austr. tab. 126 - non
L. Vulg. Cépa-ci&ei. Flòrea-viorelei. Zambilea. Zambul. 21, Main
Iunie. Live4i, campuri, prin holde, tuferi§iuri, lástari i rariliuri;
fOrte comunfi. (M. comosutn Grec. enum. p. 58 - non Mill.) Cra-
lova , Gogo§i, Rubane§ti Sturzeni , Tirgovi§te; Ione§ti , Cacova ,
LIMACE.E, dOLCHICACLE b/1
Vultureanca; Giurgiu, Bäneasa, Comana ; Bucuregti, Chitila, Cioca-

negti; Perii, Crivina; Väleni; Bac.u, Onegti; Neamtu; Roman ; Iagi;
Isaccea, Cocogi.
Obs. hfuscari comosum Mill. la noi nu existä, asemenea nici in
tot coprinsul prilor dacice.
2. M. racemosus Mill. dict. n. 3 (1768); Koch syn. p. 834,
Rchb. ic. germ. 10 fig. 999; Boiss. fi. orient. 5 p. 295; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 3 fig. 274. Hyacinthus racemosus L. spec. p. 455. Bo-
tryanthus odorus Kunth enum. 4p. 311(1841).Vulg. Cocort. Porumbei.
Cépa-ciorei. Aprilie, Maiu. Live4i, cränguri, rärigiuri. Ploegti,
Baicoiu; Gara-Lehliu; Sloboziea pe la Padurea-Doiceasca; Buz6u pe
la Crängu; Braila la Monument ; Birlad; Iagi; Vaslui la Bustea.
S. M. botryoides Mill. dict. n. 1 (1768) ; Koch syn. p. 834;
Rchb. ic. germ. 10 fig. 998; Boiss. fi. orient. 5 p. 297; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 3 fig. 275. Hyacinthus botryoides L. spec. p. 455; Sturm
deutsch. h. 7. Botryanthus vulgaris Kunth enum. 4 p. 311. Vulg.
Cocori. Porumbei. Cépa-ciórei. Aprilie, Maiu. Livelli de pomi
cränguri, maracinigiuri. Cerneti la Piatra-Alba; Comana; Cio-
canegti; Bucuregti pe la Merinani ; Ploegti la pfidurea Misleanca; Braila ;
Birlad pe la padurea Crängul; Iagi, Valea-Adinca.
14. HYACINTHUS Thurnef. instit. tab. r80.

I. H. leucophaeus Stev. in Ledeb. fi. ross. 4 p. 156 (1853).
Hyacinthella leucophcea Schur cest. bot. zeit. ann. 1856 p. 228. Belle-
vallia leucophcea Boiss. fi. orient. 5 p. 305. Botryanthus pallens Kunth
enum. 4p. 312 (1841) -non M. Bieb. fi. t. c. vol. I p. 283 (1808) sub Hya-
cintho. B. stereophyllus Herb. rm.. bucov. p. 30. Muscari pallens Bess.
enum.hort. cremen. ann. 1816 p. 29-non M. Bieb. I. c. Aprilie,
Maiu. Locuri cu iérbd, poeni de pädure, rarigiuri. Calafat ; Craiova In
lunca ; Birlad la padurea Crangu gi la Virlez.
Hyacinthus orientalis L. vulg. Zambilet, Nemerooallls fu/va
L. gi H. flava L. vulg. Orini-galbeni, Polianthes tuberosa L. vulg.
Chipardse : táte exist numa In horticultura, introduse gi vulgarizate.
CIX. COLCHICACREDC. fi., fr. 3 p. 1992.
Trib. COLCHICEE. Axa primara bulb6sa ; periantul gamoill.

1. COLCHICUM L. gen. n. 457
I. C. automnale L. spec. p. 485; Sturm deutsch. h. 3; Koch
b72 CONSPtClitt SISTÈMATIC
syn. p. 835; Rchb. icon. germ. 10 fig. 949, 950; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 2 fig. 155. C. pannonicum Griseb. et Sch. iter hung. p. 359
(1852). C. transsilvanieum Schur enum. transs. p. 679 (1866). Vulg.
Balurd. Brindaye-de-tdmnet. n. August, Septembre. Liveli prin par-
t& de jos §1 pe cdste in regiunea montang. Tirgujiul ; Cdmpulung,
Valea-Mare, Valea-Poper; poalele Léotei; Predeal ; Sinaia; Buzgu la
Sárata; Budelti in distr. Neat*, Mônástirea Neamtu ; Schitul Rarëu.
Trib. II. VERATREE. Axa primará rizom6 ce emite un caul aerian

foliat ; periantul dialifil.
2. VERATRUM L. gen. n. 1144.

I. V. album L. spec. p. 1479; Koch syn. p. 836; Rchb. icon.
germ. 10 fig. 937; Boiss. fi. orient. 5 p. 171; Schlechtd. Lang. deutsch.. 2
fig. 158 tab. I et tab. II.-- V. Lobelianum Bernh. in Schrad. neue journ. 2
p. 356 (1807) forma floribus intus dilute viridibus estplanta nostra.
Vulg. Strigoae. Steregoae. 21, Iunie, Iulie. Live4i, poeni pe dealuri §.1 pe
c6ste in regiunea montaná.Valea-Cernei pe Cracu-Bulzului pe la &Ina
Filip; muntele Ghitu; Zánoaga, Oiticu; Cdmpulung; Predeal, Sinaia ;
Comäne§ti in Bacdu ; Mônástirea Neamtu (Chania) ; Fálticeni pe cam-
plea despre Cornu-Luncei Mile mult ; pe culmea Stani§ioarei ; laDorna
pe Picioru-Arinului §i pe Bida förte mult.
CX. JUNCAGINACEE C. Rich. mém, du mus. I p. 365.

1. TRIGLOCHIN L. gen. n. 453.
I. T. palustre L. spec. p. 482; Sturm deutsch. h. 13; Koch
syn. p. 774; Rchb. icon. germ. vol. 7 fig. 90 et 91; Boiss. fi. orient 5
p. 13; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 152. Juneago palustris Mcench
meth. p. 644 (1791). Locuri umede, mlá§tini turf6se, rovine. Sinaia
prin pártijosnice spreIsvoru (Grec. enum. p. 55) ; Predeal ; Campina
pe prunti§iul Doftanei §i. al Prahovei ; Constanta pe lingä Tabled-
riea-noul.
CXI. JUNCACEJE Bartl. ord. nat. p. 37.

1. 3111.7C1713 L. gen. n. 437 e.t. p.
§ 1. Perenice: axa primará rizomá multicaula.
1. La virf o antelä latera1á premunitá la bazá cu o f6e bracteala
kale lungá subulatfi ce pare o prelungire a caulului fertil; acesta e
simplu, rara noduri foliate in tôt1 lungimea sa, la bug cu cateva va-
SUNCACE/g 5/3
gine ; rizoma emite i cauli sterili simpli subulati de aparenta foilor.

a. Vaginele simple.
I. J. effusus L. spec. p. 464; Koch syn. p. 838; Rchb. je. germ.
10 fig. 920; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 339; Boiss. fi. orient. p p. 352;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 165. J. communis var. 13. E. Mey. junc.
monogr. p. 20 (181.9). Vulg. Cipirig. Pipirig. .Rugind. lérba-mlar
tinei. Spetézei. Simsd.. 74, Iunie, Iulie. Locuri urnede hält6se, mlag-
tini, rovine turfòse. Campulung; comuna Netoti in Teleorman; Sinaia
(Grec. enum. p. 58) ; Bucuregti; Buftea, Crivina; Tirgu-Ocnei, Slanic;
Neamtu (Chan.) ; Brogteni; Rargu.
J. conglomeratus L. spec. p. 464; Sturm deutsch. fi. h. 71;
Koch syn. p. 838; Rchb. ic. germ. 10 fig. 912 et 913; Gren. Godr. fi.
fr. 3 P. 338; Boiss. fi. orient. 5 p. 353; Schlechtd. Lang. deutsch. 3
f. 164. J. communis var. a. E. Mey. junc. monogr. p. 20 (1819). Vulg.
Aceleagi numiri. 21. Iunie, Iulie. Prin locuri hält6se turffise, stufuri;
specie comuna. Olanegti; Craiova spre Balta-Verde; Curtea-de-Argegi,
Corbeni; Morteni pe Neajlov; Comarnic; Campina ; Perigi; Buftea,
Bucuregti; Comana, Giurgiu ; Cernica, Paserea, Neamtu (Chan.); Fäl-
ticeni ; ; Birlad; Galati, Bärbogi.
J. glaucus Ehrh. beitr. 6 p. 83 (1791); Sturm deutsch. fi.
h. 71; Koeh syn. p. 839; Rchb. ic. germ. 10 fig. 922; Gren. Godr. fi.,
fr. 3 p. 339; Boiss. fi. orient. 5 p. 353; Schlechtd. Lang. deutsch. 3
f. 1.69. J. inftexus Leers. herb. P. 87 tab. 1.3 fig. 3 et multor. auctor.
etiam LinnEei ap. Koch I. c.; .1. tenaz Lam. encycl. méth. 3 p. 156.
Vulg. aceleagi numiri. Iulie, August. Locuri bältóse mlägtinóse,
rovine. Vérciorova pe la gura Slätinicului; Craiova ; Netotif in Teleor-
man ; Corbeni ; Cämpulung ; Comana ; Bucuregti, Buftea, Crivina (Grec.
enum. p. 58); Galati; Iagi.
(3. pauciflorum. Antela este lateralä i cu prea putine flori.. Prin.
lunca Zeletinului la Podu-Turcului.
1. transsilvanicus Schur verh. d. siebenb. ver. ann. 1851
p.1.69 et ann.1852 p. 92; ejus enum. transs.p. 684 ; Simk. enum. transs.
p. 535. J. filiformis van. alpinus Schur ohm. Iulie, August. In
regiunea alpina a Bucecilor pe Jipi linga torentele secale la. locul
4is Isvorte (Knecht); in muntil Cloganilor pe Bulzu.
b. AvAnd vagine simple i limbul foilor vaginate subulat.

5. J. maritimus Lam. encycl. méth. 3 p. 264 (1789) ; M. Bieb.
fi. t. c. 3 p. 274 (1819); Sturm cleutsch. h. 71; Koch syn. p. 838;
Grecescu D. Dr. C. 132%. 39
5/4 CONSPECTIM SISTEMATIC
Rchb. iò. germ. 10 f. 895; Boiss. fi. orient. 5 p. 354. J. régidus Desf.
/1. atlant. 1 p. 312 (1798). J. ponticus Stev. in bullet. soc. nat. de
mosc. 30 94 (1857) est forma pl. nostrce, interdum bractea a.nthelam
longlut sttperante et capsula magis ovata. 21, Iulie- Septembre.
Loeuri nasip6se umede josnice pe ling. mare. Consianta pe la Canara,
gl la Tithficgriea-uou5..
2. Cu antelä terminalä in aceemi directie cu caulul, la bazä cu

f(5e bractealli lateralä; caulif fertili au noduri foliate, lipsä de cauli
sterili gi rizoma emite lästari sterili de foi fasciculate.
a. Florile reunite in glomerule capituliforme.
Si Ji Rochelianus Rcem. et Sch. syst. veg. 7 p. 1658 (1829) ;
toiss. fi. orient. 5 p. 360. J. silvaticus (3. multiflorus Rochel rar. banat.
fig. 2 (1828). J. silvaticus 1. Rochelianus Heuff. enum. ban. p. 177.
J. melanocephalus Friv. in Flora ann. 1836 p. 437. J. striatus Griseb.
spicil. rumel. 2 p. 407 ( 1844). J. brevirostris Schur enum. transs.
p. 686 (1866) -non Nees ab Esenb. 21, fulie, August. Locuri umede
prit1 liveli in regiunea montang inferièrä. Curtea-de-Argegi la valea
Hotel (Grec. in Br. prodr. p. 466), gi pe la Corbeni; valea Barnarului.
7. J. aoutillorus Ehrh. beitr. 4 p. 82 (1791) ; Rchb. ic. germ. 10
fig. 906 et 901; Boiss. fi. orient. 5 p. 358. J. articulatas var. 7. L. spec.
p. 465. J. silvaticus Reich. fi. mcenofrancot 2 p. 181 (1778); Koch
syn. p. p. 842; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 178- non Huds. fi.
angl. ed. 1 p. 151 (1762) cujus stirps Luzula silvatica est. 71, Julie,
August. Locuri umede, mltini, balti, ianturi. Mdnästirea Horeztt;
Netoti in Teleorman; Curtea-de-Argegi; Sinaia (J. obtusiflorus Grec.
enum. p. 58 -non Ehrh.); Predeal.
fa. brevirostris. J. brevirostris Nees ab Esenb. compend. fi. germ.
ed. 1 p. 844 (1825). J. acutiflorus P. multiflorus Weihe guess. n. 92;
Rchb. ic. germ. 10 fig. 907. J. acutiflorus 13. macrocephalus Koch syn.
p. 842. Glomerulele cu flori mai multicele §i ceva mai mari ;
fluitans, emitend i cauli culcati radicanti sterili ce port fas-
cicule de foi scurte.
.11. artioulatus L. spec. p. 465 var. a et (3. J. lamprocarpus
Ehrh. calam. n. 126 (1785) ; Sturm deutsch. h. 71; Koch syn. p. 842;
Rchb. icon. germ. 10 fig. 902, 903 et 904; Boiss. fi. orient. 5 p. 358;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 177. J. adscendens Host. gramin. 3
p. 58 (1785). f. affinis Gaud. agrost. helv. 2 p. 224 (1811). 21, Iulie,
August. Locuri umede, gropi, buílLi, m16gtini. Valea Motrului pe la Strä-
JIINCACEig 575
haiea, Bro§teni; Curtea-de-Arge§i, valea Hotel; NetoiLi in Teleorman ;

Campulung; Predeal ; Poeana-Stânei la Sinaia (Knecht.); Peri§i, Cri-
vina; Bucure§ti, Chitila; Galati pe lingl Brate§i, Bro§teni ; Schitul
Raräu.
J. atratus Krock. fi. siles. 1 p. 562 (1787); Koch syn. p. 842;
Rchb. je. germ. 10 fig. 909 et 910; Boiss. fi. orient. 5p. 358; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3f. 479. ./. melananthus Rchb. germ. exc. p.96 (1830).
71. Iulie, August. Locuri umede, gropi, §ianjuri cu ap, bà1ti, rovine
turf6se. Ciocäne§ti, Buftea ; Perii, Crivina.
J. alpinus Vil/. dauph. 2 n. 233 (1787); Koch syn. p. 842;
Rchb. ic. germ. 10 fig. 896-900; Boiss. fi. orient. 5 p.358; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3 fig. 175. J. fuscoater Schreb. ap. Schweiger et
Kcerte fi. erlang. p. 149 (1.811); Sturm deutsch. h. 71. J. intermedius
Lam. encycl. méth. 3 p. 158 (1789). J. erectus Bess. prim. fi. galiz. 1
p. 241 (1809). -- Iulie-Septembre. Live4i prin locuri umede,
prin valcelele subalpine. Predeal pe laturile muntelui Clabucetu-
Taurului.
Ç3. carpaticus. carpaticus Simk. term. faz. X p. 183 ann.1886;
ejus enum. transs. p. 537. J. alpinus Simk. exsicc. quoad plant. 6
monte Piatra-lui-Craiu lecta (!). Prin locuri umede turfacee in Valea-
Azuga la poalele muntelui Rätivoiu (Knecht.)
II. J. trifidus L. spec. p. 465; Sturm deutsch. h. 28; Koch
syn. p. 840; Rchb. icon. germ. vol. 10 fig. 869; Boiss. 11. orient. 5
p. 355; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 180. 4. Iulie, August.
Päsciuni In regiunea alpinä. Godeanu la 2200 m.; Pietrosul la Bro§-
teni in districtul Suceava (Br.), Pietrile-Doarnnei, Rark.
J. triglumis L. spec. p. 467; Sturm. deutsch, h. 28; Koch
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 3 fig. 182. Iulie, August. Locuri
umede mlä§tin6se, isvóre alpine. Negoiu ; in Near* pe Grinlie§iu.
b. Florile separate unele de allele.

J. oompressus Jacq. enum. stirp. vindob. p. 60 (1762) ;
Koch syn. p. 843; Rchb. ic. germ. 10 fig. 890 - 892 ; Gren. Godr.
fr. 3 p. 350; Boiss. fi. orient. 5 p. 355; Schlechtd. Lang. deutsch. 3
fig. 1.85. J. bulbosus L. spec. p. 466 ap. Sturm deutsch. h. 36.
'if, Iulie, August. Locuri näsiptise sau locuri scurse de ape, §ianturi,
gropi cu apà; specie förte comunä. Tirgujiul ; Ione§ti, Vultureanca; Bu-
NO CONSPECtUL gIStEMAte
cure§ti, Herästrilu; Buftea, Periti, Crivina; Comand; Buzent; Galati;

Bad% lunca Moldovei in Suceava.
14. J. Gerardi Lois. notic. A, la flor, de france in journ. de bot.
1809 vol. 2 p. 284; Koch syn. p. 844; Rchb. ic. germ. 10 fig. 888 et
889; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 350; Boiss. fi. orient. 5 p. 356; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3 fig. 186. J. bottnicus Wahlenb. fi. lapp. p. 82 (1808);
Sturm deutsch. h. 71. .T. bulbosus (3. Wahlenb. fi. suec. p. 215.
n, Iulie, August. Locuri salsugin6se umede. Bräila, Galati; Mäcin;
Constanta.
§ 2. Anuali: axa radicalfi bcintä purtänd un mänuchiu de fibre

radicale.
13. J. bufonius L. spec. p. 466; Sturm deutsch. h. 36; Koch
syn. p. 484; Rchb. ic. germ. 10 fig. 872- 876; Boiss. fi. orient. 5.
p. 361; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 190 mala. C) Iunie - Sep-
tembre. Locuri näsip6se udate sau scurse de ape. Cerneti; valea Cernei
la Curcéea; Tirgujiul, Bumbe§ti ; lunca Memästirei Horezu; Calitra-
ne§ti, Coziea; Predeal, Bu§teni ; Comana; ampulung; lunca Moldovei
spre Miilin; Doma pe Picioru-Arinului.
2. WM:MA DC ji. fr. 3 p. 158.
g 1. Florile separate §.: dispuse in cime constituind corimbti simpla
sau descompusä.
I. L. pilosa Willd. enum. 1 p. 393 (1809); Sturm deutsch.
h. 77; Koch syn. p. 845; Rchb. ic. germ. 10 fig. 848 et 849; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 352; Boiss. fi. orient. 5 p. 347. Schlechtd. Lang.
deutsch. 3 fig. 1992. Anew pilosus a. L. spec. p. 468. Juncus nemo-
rosus Lam. encycl. meth. 3 p. 272 (1789). Luzula vernalis DC. fi. fr. 3
p. 160 (1805). Vulg. Horfti. Mdlaiul-cucului. 2.1., Aprilie, Maiu.
Liveli de pomi, poeni §i margini de päduri. Pitelti la Trivale; Con-
tegti pe la valea Rinatiovului; Buceci, Sinaia (Knecht)! Mdnästirea
Neamtu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 58).
2. L. Forsteri DC. synops. fi. gall. p. 150 (1806); Koch syn.
p. 845; Rchb. ic. germ. 10 fig. 850; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 352; Boiss.
fi. orient. 5 p. 347; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 193. Juncus For-
steri Sm. fi. brit. 3 p. 1395 (1804). Luciola Forsteri Smith engl. fi. 2
p. 178; Sturm deutsch. h. 77. 21., Iunie, Iulie. Päduri pe c6stele
muntilor la Verciorova, in valea Bahneili la Gura-Slätinicului In drep-
tui Cataractelor pe sus.
J17NCACLE 577
§ 2. Florile reunite cate 2 -3 sau mai multe in glomerule.

1. Infloreseenta cima paniciforma de glomerule.
L. maxima DC. fi. fr. 3 p.160 (1805); Sturm deutsch. h. 36;
Koch syn. p. 845; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 195. L. silvatica
Gaud. agrost. helv. 2 p. 240 (1811) ; Rchb. ic. germ. 10 fig. 861; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 353; Boiss. fi. orient. 5 p. 348. j. Maki, Iunie.
Paduri in regiunea montana. Negoiu, Moldoveanu; valea Dimbovi-
cioarei; Buceci pe la Sinaia (Grec. enum. p. 58) ji Bu§teni ; muntff
Rarèu i Grintie§iu in Suceava.
L. spadicea DC. fi. fr. 3 p. 159 (1805); Koch syn. p. 846;
Lang. deutsch. 3 fig. 198. Juncus spadiceus All, fi. pedem. 2 p. 216
(1785); Sturm deutsch. h. 28. Luzula carpatica Kit. ap. Kanitz in
Hunan. tom. 32 (1863) p. 327. J. Iunie, Iulie. Pasciuni in re-
giL ni montane alpine, quasi alpine. In Valcea pe muntele Galbina ;
la Negoiu pe Podeanu; Papu§ea.
L. albida DC. £1. fr. 3 p. 159 (1805); Sturm deutsch.fl. h. 36;
deutsch. 3 fig. 196. Juncus albidus Hoffm. deutsch. fi. ed. 1 p. 126
(1791). J. pilosus var. E. L. spec. ed. I p. 229 (1753). J. angustifolius
Wulf. in Jacq. collect. 3 p. 56 (1789). f. Iunie, Iulie. Päduri in WA
regiunea montana. Tirgujiul; Pite§ti pe la Valea-Mare; Campu-
lung ; Stalpeni, Contelti (Grec. enum. p. 58); Valea Dimbovicioarei;
Predeal ; Buceci pe la Sinaia, Bu§teni ; Piatra pe Cernegura; in Suceava
pe Stäni§ioara, valea Borca, Bistrita i Neagra la Bro§teni.
f3. rubella Gaud. agrost. helv. 2 p. 243 (18H). L. rubella Hoppe
decad. gram. exsic. n. 60 (1820-24); Rchb. germ. exc. p. 92; Koch
syn. p. 846. L. cuprina Rochel in Schultz cest. fi. 1 p. 572 ann. 1814.
L. albida var. cuprina Rochel rar. banat. p. 3 (1828). Paduri, codri,
In regiune montana ; f6rte frecuentä'. Vèrciorova; Oläne§ti; Mònasti-
rea Coziea; muntele Ghitu ; Negoiu; Papu§ea; Pajerea; Sinaia (Grec.
I. c.) ; Predeal ; Rar'éd pe Piatra-Zimbrului.
2. Inflorescenta umbela de glomerule.

6. L. campestris DC. fi. fr. 3 p. 161 excl. variet.; Sturm
deutsch. fi. h. 77 n. 5; Koch syn. p. 847; Rchb. icon. germ. 10
fig. 831-833; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 355; Schlechtd. Lang. deutsch. 3
fig. 201. Juncus campestris a. L. spec p. 468. Vulg. Mcilaiul-cucu-
lui. 71. Aprilie, Malu. Poni, pasciuni, paduri; in regiunea montana.
Pitegti la Trivale ; Cdmpulung ; Contelti ; Campina (Grec. enum. p.58);

Buceci la Sinaia, Bu§teni; Predeal; innästirea Neamtu (Chan, exsic.)
L. multifloraLejeune fl. spa.1 p. 169(4844); Sturm deutsch.
fi. h 77; Koch syn. p. 847; Gren Godr fi. fr. 3 p. 356; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3 fig. 202. Juncus catnpestris T. L. spec. p. 468. Luzula
erecta Desv. journ. de bot. 1 p. 156 (1808). Juncus multiflorus Hoffm.
deutsch. fi. I p. 169 (1791). J. erectus Pers. syn. 1 p. 386 (1805).
J. nemorosus Host. gram. 3 p. 64 (1805). Maiu, Iunie. PAdurea
Comana partea despre Gurbanu, dar ferte rug.; Predeal.
L. nigricans Desv. journ. de bot. 1 p 158 (1808); Hoppe
ap. Sturm deutsch. fi. h. 77 n.8. L. sudetica DC. fi. fr. 5 p. 306 (1815).
Juncus campestris var. L. spec. p. 468. J. sudeticus Willd. spec. pl. 2
p. 221 (1799). Luzula multiflora 7. nigricans Koch syn. p. 847. L. cam-
pestris var. nigricans Rchb. icon. germ. 10 fig. 836. 21, Iunie, lulie.
Poeni, liveli pe lingá p`dduri la locuri umede, In regiunea montará
subalpinä.. Godeanu ; Ghitu ; Predeal, Sinaia (L. spicata Grec. enum.
p. 58); Raräu pe Piatra-Zimbrului.
3. Inflo, escenta spic de glomerule.

L. spicata DC. 1 fr. 3 p. 161 (1805); Koch. syn. p. 847;
Rchb. icon. germ. 10 fig. 844; Gren. Godr. fi. fr. 3 p.356; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3 fig. 200. Juncus spicatus L. spec. p. 469; Stm.m deutsch.
fi. h. 28 sed mala. 2j, Iulie, August. Päsciuni i stânci in regiunea
alpinä. superièrà. Pe Godeanu ; Arge§i pe muntele Coziea (Gree. in Br.
prodr. p. 469) ; Negoiu; Päpu§ea ; Buceci la Omu (Knecht.)
CLASA VIII
MONOCOTILEDONE APERIANTICE
CX.II. CYPERACEIE Juss. gen. pl. p. 26.

Trib. I. CYPEREE Koch. Florile hermafrodite reunite in spicu-
§ióre multiflore sau pauciflore avénd glumele imbricate in serie dis-
ticl ; periantul lipsd sau inlocuit cu peri máitilso§i aspri. Ovariul
liber, nelmbrAcat cu utricul.
1. CYPER178 L. gen. n. 66.
I. C. Garescens L. spec. p. 68; Sturm deutsch. fi. h. 52; Koch
CYPERACEE 570
syn. p. 849; Rchb. icon. germ. vol. 10 fig. 662; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 362 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 391. Vulg. Cdprilior. Q !W-
ile, August. Prin locuri umede näsip6se sau rovine. Valea Motrului
pe la Strähaea, Bro§teni ; Horezu spre comuna Bärze§ti ; Curtea-de-
Arge§i, valea Hotei (Grec. in Br. prodr. p. 469) ; Bucurelti,
Chiajna, Chitila ; Comana.
2. C. fuscus L. spec. p. 69; Sturm deutsch. fi. h. 5; Koch
syn. p. 849; Rchb. icon. germ. 10 fig. 667; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 360; Boiss. fi. orient. 5 p. 370; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 393.
Vulg. C4prilior. Caprisior-6cheli. Q 1ulie, August. Locuri umcde,
m16.1tinóse. Ghergani; Chitila, Chiajna, Bäneasa (Grec. enum. p. 59) ;
Bucure§ti; Galati ; Podu-Turcului pe ling Zeletinu ; Constanta de la
Tithäcgria spre Mamaia.
3.. C. virescens Hoffm. deutsch. fl. 1 p. 16 edit. 1791. Q. gla-
ber Sturm deuisch. fi. h. 52-non L. sec. Koch; C. fuscus P. virens Koch
syn. p. 849; Rchb. 1. c. fig. 668. Q Iulie, August, Prin m16.2tini,
sipuri scurse. Comana ; Bucure§ti; Hergsträu. Bäneasa (Grec. 1. c.) ;
Galati; Tecuci in lunca Cierului, Mägureni, Furceni.
C. pannonicus Jacq. fi. austr. 5 app. tab. 6 (1778); Sturm
deutsch. fi. b. 52; Rchb. icon. germ. vol 8 p. 278 fig. 660; Neilr.
diagn. p. 128; Boiss. fi. orient. 5 p. 367. Q August, Septembre.
Näsipurile maritime, la locuri umede salsugimise. Constanta de la
Täbäcä'ria spre Mamaea.
C. glaber L. mant. 2 p. 179 (1.771.); Neilr. diagn. p. 128;
Rchb. icon. germ. 10 f. 669; Boiss. fi. orient. 5 p. 371..Ò. patulus Kit.
in Host. gramin. 3 p. 49 (1805); Heuff. en ban. p. 179. C. banaticus
Kit. in litt. sec. Parlat. fi. ital. 2 p.29 (1858). C. pictus Ten. fl.napol. 3
p. 47 (1829). 7.1. Iulie, August. Prunti§iuri, näsipuri umede. Vdrcio-
rova, Gura-Slätinicului la capètul gataractelor.
C. longus L. spec. p. 67; Sturm deutsch. fi. h. 52; Koch syn.
p. 850; Rchb. icon. germ. 10 fig. 672; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 358;
Boiss. fi. orient. 5 p. 375; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 396. a pro-
cerus M. Bieb. sec. Ledeb. fi. ross. 4 p. 242.-- 4. Iulie, August. La lo-
curi urnede, m16§tini. Hinova pe la poalele Stirminei.
C. MontiL. fil. suppl. p. 102 (1781); Sturm deutsch. fl.h.52;
Koch syn. p. 850; Rchb. icon. germ. vol. 10 fig. 666; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p, 361; Boiss. #1. orient, 5 p. 366; Schlechtd. Lang. deutsch. 5
fig. 397 sed mala. 71. Iulie,August.Locuri umede , mla§tini ) stufuri

balt6se. Vulcana; Bucure§ti, Baneasa (Grec. enum. p. 59), Chiajna,
Duda, Chitila; Comana; Valeni.
8. C. glomeratue L. spec. p. 68; Sturm deutsch. fi. h. 52;
p. 372. C. australis Schrad. fi. germ. 1 p. 116 (1806). 21, Iulie, Au-
gust. Locuri umede pe ling5. bälti sau hele§teuri, mla§tini, stufuri.
Craiova; Bucure§ti albiea Dimbovitei catre Dudu, Chiajna; albiea Co-
lentinei la Baneasa (Grec. enum. p. 59); Braila, Galati; Tulcea.
2. SCHCENIIS L. gen. n. 65.

I. S. nigricans L. spec. p. 64; Sturm deutsch. fi. h. 40; Koch
syn. p.851; Rchb. icon. germ. 10 fig. 679; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 363;
Boiss. fi. orient. 5 p. 393; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 400. Gh-
tosposa nigricans Kunth enum. 2 p. 323. 74, Iulie-Septembre, Lo-
curi umede, nasipuri pe ling/ balti, mia§tini scurse. Tirgu-Frumos,
calea spre Cotnari.
Trib. II. SCIRPEIE Koch. Flori hermafrodite In spicu§ibre multi-

flore avdnd glumele imbricate §1 dispuse in mai multe serif ; periantul
lipsa sau Inlocuit prin peri matäso§i aspri liberi. Ovariul neimbracat.
3. ERIOPHORIIM L. gen. n. 68.
§ 1. C'un spic terminal.
I. E. vaginatum L. spec. p. 76; Sturm deutsch. fi. h. 10; Koch
syn. p. 840; Rchb. icon. germ. 1.0 fig. 686; Boiss.fl. orient. 5 p. 391;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 5 fig. 435. E ccespitosum Host. gram. 1
tab. 39 (1801). 21, Iunie, Iulie. Mla§tini turfise In regiunea alping.
In Mehedinti pe Godeanu la poalele Tutilei in mersul apei Riu§etu;
subt Ceahläu la Hangu.
2. E. Scheuchzeri Hoppe in taschenb. 1800 p. 1.04; Sturm
deutsch. h. 10; Koch syn. p. 860; Rchb. ic. germ. 10 fig. 685; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 365; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 5 fig. 436. E. ca-
pitatum Host. gram. 1 p. 30 (1801). 21. Iunie. Iulie. Locuri umede
turf6se prin liveli §i pasciuni alpine. La Negoiu pe Podeanu; Buceci
In Valea-Alba sus la 1800 m. pe cursul apei Valea-Alba; Rar'éu.
§ 2. Cu mai multe spicuri la via.

3. E. polystachyon a. L. spec. p. 52 edit. 1753; Rchb. icon.
CYPERACEE 581
germ. 10 fig. 689 et 690. E. angustifolium Roth. flor. germ. 2 P. 63

(1793); Sturm deutsch. h. 10; Koch syn. p. 860; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 367; Boiss. fi. orient. 5 p. 391.; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 438.
Linagrostis polystachya Scop. fi. carn. ed. 2 vol. I p. 48. Vulg. Bum-
betcarig. Ltinetricel. 2.1. Maiu, Iunie. Prin mlä§tini sau rovine In val-
ce/ele suba/pine. Azuga, Bu§teni ; Sinaia (Grec. enum. p. 59); MCm4s-
tirea Neamtu la Bahna (Chania).
E. latifolium Hoppe taschenb. 1800 p. 1.08; Sturm deutsch.
h. 10; Koch syn. p. 860; Rchb. icon. germ. 10 fig. 691 et 692; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 368; Boiss. fi. orient. 5 p. 391; Schechtd. et Lang.
deutsch. 5 fig. 437. E. polystachyon (3. L. spec. 1. c. E. pubescens Sm.
fi. angl. 1 p. 78 (1800). 7.1. Maiu, Iunie. M16§tini turfacee prin 1ive4i
§i prin rovinele välcelelor subalpine. Predeal,InArge§ipe Moldoveanu;
Azuga, Bu§teni, Sinaia in mod copios; Rargu.
E. gracile Koch ap. Roth. catalect. 2 p. 259 (1800); Sturm
deutsch. 10; Koch syn. p. 860; Rchb. icon. germ. 1.0 fig. 687 et 688;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 368; Boiss. fi. orient. 5 p. 391; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 5 fig. 439. E. triguetrum Hoppe taschenb. 1800 p. 106.
E. polystachion y. L. 1. c. Zi. Iulie. Locuri m16§tinóse turfacee in re-
giunea montanä. Subt Ceahläu.
4. SCIRPIIS L. gen. n. 67.

§ 1. Florile in spicuOre constituind o antelá compositä g'i termi-
nalä. ; foile plane, moi.
I. Sc. silvaticus L. spec. p. 75; Sturm deutsch. h. 37; Koch
syn. p.858; Rchb. icon. germ. 10 fig. 731.; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 369;
Boiss. 11. orient. 5 p. 384 ;Schlechtd. et Lang. deutsch.5 fig. 427.Vulg.
Ciper.Cipirig. Pipirig. 7.1. Iunie, Mlle. Prin locuri mlältinfise, rovine,
välcele subalpine. Cämpulung (Grec. enum. p. 59); Vulcana ; Bucevi
pe la Poeana-Stänei (Knecht); Predeal; Comarnic ; Bäneasa, Chitila
pe Colentina; Peri§i prin Valea-Cociocului; Mònästirea Neamtu.
2. Sc. maritimus L. spec. p. 74; Sturm deutsch. fi. h. 13
var. a; Koch syn. p. 857; Rchb. ic. germ. 10 fig. 726; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 370; Boiss. fi. orient 5 p. 384; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 5
fig. 426. Sc. tuberosus Desf. fi. atlant. 4. p. 50 (1798). Vulg. Rogoz.
24, Iunie- August. Prin locuri m16§tincise, §ianturicu apä constituind
stufäril; specie f6rte comunä in regiunile inferieme. Craiova ; Brätkiani
in Teleorman ; Bucure§ti (Sc. radicans Grec. enum. p.59 - non Schkuhr);
582 CONSaCTITL SISTEHATIC
Comana; Beceni pe la pkdurea Ocei (Sc. Pollichii Grec. 1. c.-non Gren.

Godrr.); Brkila, Galati; Podu-Turcului; Ia§i; Tulcea, Constanta, Man-
galiea.
p. compactas Koch syn. p. 858; Rchb. icon. germ. 8 fig. 727;
Boiss. 1. c. Sc. compactus Krock. fi. siles. 2 tab. 15 (1790);
T. macrostachys Koch. 1. c. Rchb. ic. germ. 8 fig. 728 et 681, sed
icon. stigmatibus duobus; Boiss. 1. c. Sc. macrostachys Willd. enum. h.
berol. 1 p. 78 (1809). Bucure§ti; Comana.
8, digynus Godr. flor. lorr. 3 p. 91 (1844); Gren. Godr. flor. fr. 3
p. 371, In ti:ite este la formk ca var. [3. insk cu douk stigmate.Prunti-
§iuri umede pe tèrmil Ialomitei despre Crivina.
3. Sc. Michelianus L. spec. p. 76; Sturm deutsch. h. 85; Koch
syn. p. 858; Rchb. icon. germ. 8 fig. 729. Isolepis Micheliana Rcem. et
Sch. syst. veg. 2 p. 114. Cyperus Michelianus Sadl. ti. pestin. p. 31.
I imbristyles Mieheliana Rchb. germ. exc. p. '13. Ø tulle, August.
Locuri cu iérbk dar umede, mltini. Severin prin gràdina publickjos
§i prin Skela-Cladovei.
§ 2. Florile constituind glomerule capituliforme terminale dar
aparent laterale.
4. Sc. Holoschcenus L. spec. p. 72. Holoschcenus vulgaris Link.
hort. berol. 1 p. 293 (1827). Scirpus Holoschcenus a. vulgaris Sturm
deutsch. h. 36; Koch syn. p. 857. Sc. Holoschwnus a. genuinus Gren.
Godr. 1 fr. 3 p. 372; Boiss. fi. orient. 5 p. 382. Holoschcenus Linncei
Rchb. ic. germ. 8 fig. 739 et 741 (1846). Vulg. Cipirig. Rogoz.
Iunie-August. Locuri josnice expuse inundatiflor, mlä§tini scurse.
Tecuci prin lunca Cierului; Constanta pe la Canara, Mamaia, Tuzla.
§ 3. Florile constituind spicu§kire lung pedicelate §i Intocmind o
antelk de aparentk laterall; foile cilindrice sau trigone pline de mgcluva.
5. Sc. lacustris L. spec. p. 72; Sturm deutsch. h. 36; Koch
syn. p. 855; Rchb. ic. germ. vol. 8 f. 722; Boiss. fi. orient 5 p. 383;
Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 419. Vulg. Rogoz. 21. Iunie-
August. F6rte comun, prin regiunile inferière bält6se, prin
rovine, hele§teuri förte comunk (Grec. enum. p. 59). Tärtk§e§ti, Cio-
cdne§ti, Chitila, Bucure§ti, Panteleimon, Cernica; Comana ; Netoti,
Alexandria; Buz6u §i In tótá regiunea bältilor danubiane pink la mare
§i prin Dobrogea.
6. Sc. Tabernsemontanus Gmel. fi. baden. 1 p. 101 (1806);
Koch syn. p. 855; Rchb. icon. germ. 8 fig. 723; Schlechtd. Lang. fi. v,
CYPERACEE 583
deutsch. 5 fig. 420. Sc. lacustris 13. digynus Godr. fi. lorr. 3 p. 90
(1844); Gren. Godr. fl. fr. 3p. 372; Boiss. fi. orient. 5 p. 383.-2I.Iunie-
August. Prin locuri i localitäti ca i cea preccdenta; specie comun5.
(Grec. enum. 1880 p. 59).
§ 4. Florile In spicu06re dispuse intriun spic compus, comprimat

distic; foile moi 0 plane.
7. Sc. compressus Pers. syn. 1 p.66 (1805); Sturm deutsch.
h. 85; Koch syn. p. 858; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 430. Schcenus
compressus L. spec. p. 65 Carex uliginosa L. spec. p. 1381. Blysmus
compressus Panz. in Link hort. berol. 1 p. 278 (1827); Rchb. iconogr.
germ. 8 fig. 693. 71. Iulie, August. Locuri umede, rnlátini. Bahna
lingä Môngstirea Neamtu (Chan.)

5. RELEOCHARIS R. Br. prodr. nos,. holl. ï p. 80.
I. H. palustris R. Br. prodr. nov. holl. 1 p. 80 (1810); Koch
syn. p. 852; Boiss. fi. orient. 5 p. 386; Schlechtd. et Lang. deutsch. 5
fig. 405. Scirpus palustris L. spec. p. 70; Sturm. deutsch. h. 9; Rchb.
icon. germ. 8 fig. 704. Vulg. Cipirig. Pipirig. 21. Iunie- August.
Prin locuri m14tinóse. Severin ; Netoti ; Cacova, Vultureanca; Co-
mana; Bucure§ti (Grec. enum. p. 59) ; Thrtg§e0i, Ciocgne§ti ; Crivina ;
Predeal; Campina; Beceni; Br6i1a; Schitul-Rar6u.
2. H. uniglumis Schult. mant. 2 p. 88 (1824); Koch synops.
p. 852; Boiss. fi. orient. 5 p.386; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 406.
Scirpus uniglurnis Link. jahrb. d. gew. 1. 3 p. 77 (1818) ; Sturm deutsch.
h. 78. 21, Iunie - August. Prin locuri mlä§tinóse. Sinaia; !Ca' mpina
(Knecht.); Predeal.
3. H. carniolica Koch deutsch. fi. suppl. inedit. ; syn. p. 853
(1844). Scirpus gracilis Saltzm. in Rchb. icon. germ. vol. 8 fig. 698.
0 Iulie, August. Locuri umede, 0anturi ude. Pe ling. §oseaoa de la
Tirgujiul csátra Môngstirea Tismana (Br. miss.) pe la Bradiceni.
5. H. acicularis R. Br. prodr. nov. holl. 1 p. 80; Koch syn.
p. 853; Boiss. fi. or. 5 p. 388; Schlechtd. et Lang. deutsch. 5 fig. 410.
Scirpus ackularis L. spec. p. 71; Sturm deutsch. h. 10; Rchb. icon.
germ. 8 fig. 695. Q Iunie - August. Prin
Comana la Padina-lui-Vasile.
Trib. Jfl. CARICEX Koch. Flori unisexuate, mono ice sau dioice, in
spicuri simple. a rar composite, avdnd glumele imbricate 0 dispuse
In mai multe serif; periantul lips5.; ovariul imbracat c'un saculete

numit utricul In forma de butelie cu git, persistent 0 accrescent, de
origina glumelulara.
6. CAREX L. gen. n. 1046.

§ 1. Heterostachii: caului la virf cu spicuri mascule, imediat sub
acestea sunt spicuri femele. .
Gitul utricuiului la maturitate lung 0 cu gura bicuspida.

* Tristigmatice ; utricului pèros; bracteea inferiéra vaginanta.
I. C. hirta L. spec. 1389; Sturm dents& fi. h. 55; Koch syn.
p. 888; Rchb. ic. germ. 8 fig. 628; Gren. Godr. fi. fr. 3 p.431 ; Schlechtd.
Lang, deutsch. 6 fig. 553. Vulg. Pir-ro§riu. Rogoji. Rogoz §i la tau
cele urmatáre tot astfel. Maiu, Iunie. Live4i la locuri ude, §ian-
OH, gropi. Predeal ; Campulung, Stilpeni ; Podu-Turcului.
* * Tristigmatice 0 avénd utriculul glabru.

a. Bracteea inferióra nevaginanta; tulpina lung% rizomicl
C. nutans Host. gramin. 1 p. 61 (1801); Sturm deutsch.
fi. h. 61; Koch syn. p. 887; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 430; Rchb. ic.
germ. 8 fig. 642; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 550. C. melano-
stachyaWilld. spec. pl. 4 p.299. C. sulcata Schur enum. transs. p. 719
(1866).-24 Aprilie, Maiu. Live4i prin locuri umede, §ianturi, m150ini.
Netoti ; Comana; Bucure0i, Herestrau, Chitila; Sloboziea ; Buz6u ;
Podu-Turcului.
' 3. C. riparia Curt. fi. londin. 4 tab. 60 (1891.); Sturm deutsch.
fi. h. 69; Koch syn. p. 887; Rchb. ic. germ. 8 fig. 647; Gren. Godr.
fi. fr. 3 p. 430; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 549.-74.Maiu, Iunie.
Balti, stufuri baltáse, mla§tini limonóse. Bucure0i, Fundeni, Herestrau,
Chitila(Grec. enum. p. 59); pe apele Colentinei; Conte0i, Clucereasa,
Pite0i; Guliea, Tärta§e0i, Ciocane0i ; Comana.
4. C. paludosa Gooden. transs. of linnwa soc. 2 p.9202 (1794);
Sturm. deutsch. fi. h. 53; Koch syn. p. 887; Rchb. ie. germ. 8 fig. 644;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 429; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 547.
C. acutiformis Ehrh. beitr. 2 (1788). 44 Maiu, Iunie. Stufuri bal-
tòse, mlaltini , gropi , 0anturi ade. Comana; Guliea , Tärta.le0i ;
Chitila ; Lehliu; Sloboziea, Dr5.gan ; Campina ; Braila, Galati; Podu-
Turcului.
[3. Kochiana Gaud. IL helv. 6. p. 130. C. Sochiana DC. cal. hort.
monsp. p. 89 ( 1813 ) ; Sturm deutsch. fl. h. 69; Rchb. je. germ. 8
CYptitketA 585
fig, 651; Schlectd. Lang. deutsch. 6 fig. 548. Careac spadicea Roth.
tent. fi. germ. 2 p. 461 (1789). C. Paludosa f3. Koch syn. p. 887. -
14, Cucuteni.
C. vesicaria L. spec. 1388; Sturm deutsch. fi. h. 69 ;Koch
syn. p. 886; Rchb. ic. germ. vol. 8 fig. 658; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 429; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 546. C. infi ata Huds. 11. angl.
p. 41.2 (1762). - Maiu, Iunie. Locuri mlägtinóse. Bughea, Cimpu-
lung; Her6strdu, Btineasa; (Grec. enum. 59) pe apele Colentinei.
b. Bracteea inferiórd vaginantä; tulpind scurtd i stuf6sà.

C. Pseudo-Cyperus L. spec. 1387; Sturm deutsch. fi .h. 57;
Koch syn. p. 886; Rchb. ic. germ. 8 tab. 275; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 428; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 544. C. reversa Gilib. exer.
phyt. 2 p. 549 (1792). - J. Iunie, Iulie. Stufuri bält6se, pe ling he-
legtee. Comana pe Cälniste cdtre Padina-lui-Vasile ; Bucuregti pe Co-
lentina la Herestrfiu; Fälticeni in lacul Ciolsacilor.
C. silvatica Huds. fi. angl. ed. 1 p. 353 (1762); Koch syn.
p. 886; Rchb; ic. germ. 8 fig. 603 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 422 ; Schlechtd.
Lang. R. v. deutsch. 6 fig. 543. C. Drymeia Ehrh. in Lin.fil. suppl. p.414
(1781) ; Sturm deutsch. fi. h. 55. C. vesicaria (3. L. spec. p. 1389.
C.psilostachya Kit. in Willd. spec.pl. 4 p. 289 (1805), - Iunie, Iulie.
Pdduri in regiunea montand. Predeal, Bugteni, Sinaia; in Suceava
pe Stänigioara.
C. distans L. spec. 1.387; Sturm deutsch. fi. h. 53; Koch
8yn. p. 885; Rchb. icon. germ. 8 fig. 622; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 425;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 540. C. pseudo/lava Schur enum.
transs. p. 71.2 (1866). - Maiu, Iunie. Prin liveli gi pe Lang pd-
duri la locuri apät6se. Comana; Bucuregti ; Perigi; Podu-Turcului.
C. Hornschuchiana Hoppe in flora ann. 1.824 p. 599;
Sturm deutsch. fi. h. 57; Koch syn. p. 884 ; Rchb. ic. germ. 8 fig.621;
Gren. Godr. 11. fr. 3p. 425; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 539 tab. 1.
Maiu, Iunie. Pdduri in regiunea monland. Mòndstirea Neal*
(C. filiformis Chan. exic. - non L.)
C. Mara L. spec. p.1384. Sturmdeutsch.fl. h.57; Koch syn.
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 529. - Maiu, Iunie. Livei prin lo-
curi umede i turfacee prin valcelele montane. In plaiul Osliei pe
Bulzu; la Predeal pe Cltibucetu-Taurului desupra schitului; in Argegi
586 CONSPECTUL SISITMATIC
pe Moldoveanu; Bro§teni pe Piciorul-Vacariei, pe Bida §i pe Piciorul-

Arinului la Dorna; Schitul Rar6u.
II. C. CEderi Ehrh. beitr. 4 p. 83 (1791) ; Sturm. deutsch. fi.
h. 57; Koch syn. p. 884; Rchb. icon. germ. 8 fig. 652; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 425; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 6 fig. 531. C. fiava p.
CEderi Baumg. enutn. transs. 3 p. 299. 21, Iunie, Iulie. Mla§tini pe
linga torente in regiunea alping. Buceci pe Jipi la locul 4is Isvorua
(Knecht.)
C. blichelii Host syn. pl. p. 507 (1.797); Sturm deutsch.
11. h. 55; Koch synops. p. 883; Rchb. iconogr. germ. 8 fig. 626;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 527 sed non sat bona. 21, Maiu, Iunie.
Paduri. ConVO; TArt5.§e§ti, Guliea, Ciocane§ti, Mogo§óea; Comana ;
Lehliu.
C. ventricosa Curt. fi. londin. 6 tab. 68 (1.778). a depau-
perata Gooden. in trans. linn. soc. 2 p. 1.81 (1794); Koch syn. p. 883;
Rchb. ic. germ. 8 fig. 625; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 422. a &Vora
Willd. phyt. 2 n. 8 (1794). 4, Maiu, Iunie. PAduri pe munLif de la
VtIrciorova, pe Bresnita §i pe la Dumbravita linga Severin.
C. tristis M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 61.5 (1819); Janka in linnwa
ann. 1860 p. 612; Neilr. diagn. p. 131; Boiss. fi. orient. 5 p. 423.
C. sempervirens Auct. transs. etiam Br. prodr. p. 476 -non Vill. C.
frigida Schur enum. transs. p. 709 (1866). 4, Iunie, Iulie. Pas-
ciuni §.1 stand alpine. Negoiu; Bucegi pe Jipi §i Bah ele (Knecht.) !
Caraimanu §i Costila; Piscu-Canelui (Kn.), muntil Suceavei la Bro-
§teni pe Rarèu (Br.) !
C. fuliginosa Schkuhr caric. 1 p.91. (4801); Sturm deutsch.
11. h. 47; Koch syn. p. 881; Rchb. icon. germ. 8 fig. 61.4; Schlecht.
Lang. deutsch. vol. 6 fig. 528. C. frigida Wahlenb. fi. carpat. p. 298
(1814); Host gram. 4 p. 50-non All. 4, Iulie, August. Stanci In
regiunea alpina inalta. Pe Paringu (Barth exsic.); Negoiu.
c. Bracteea inferióra vaginanta, tulpina lunga." rizomica stolo-

nifera.
C. ferruginea Scop. fi. earn. 2 p. 245 (1772) ; Koch syn.
p. 882; Rchb. icon. germ. 8 fig. 61.3; Gren. Godr. fi fr. 3 p. 420;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 525. C. Mielichhoferi Schkuhr caric.
mem. 2 p. 66 (1806) ; Sturm deutsch. h. 53. C. Scopoli Gaud. ff, helv.
vol. 6 p. 118. 4, Iunie, hule. Locuri umede, prin paduri, In regi-
OYPERACEA 587
linea montana .1i a dealurilor. ConteIti, Valea Rincaciovului ; Iali la

Lunca-Bftrnelvei.
2. Caul utriculului la maturitate scurt, gura circulara sau putin

stirbitd.
* Tristigmatice.
t Utriculul acheniei tomentos.
a. Bracteea inferi6r6 vaginantä.
C. ornithopoda Willd. spec. pl. 4 p. 255 (1805); Sturm
deutsch. fi. h. 61; Koch syn. p. 878; Rchb. je. germ. 8 fig. 598 ; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 418; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 511.. C. pedata
Vill. dauph. 2 p. 203-non L. C. digitata var. ri DC. fi. fr. 6 p. 291.
Live4i pe la locuri umede. 2.1. Maiu, Iunie. Buceci (Knecht. leg.)
C. digitata L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fi. h. 61; Koch
syn. p. 878; Rchb. je. germ. 8 fig. 599. Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 417;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 510. C. pediformis Janka in linnwa
vol. 30 (1860) p. 612 et Auct. transs. p. p. -non C. A. May. C. ornitho-
podioides Schur enum. transs. p. 718 (1866).-21. Stand, päduri in re-
giunea montana. Buceci pe la S-ta Ana (Knecht.), pe Costila §i Ca-
raimanu in Valea-Alba ; Mônastirea-Neamtu (Chan.)
C.Chumitis Leys. fi. hall. p. 175 (1761); Sturm deutsch. fi.
h. 2 et 69; Koch syn. p. 877; Rchb. icon. germ. 8 fig. 595; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 417; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 508. C. clandes-
tina Gooden. transs. linn. soc. 2 p. 167 (1.794). - 4, Maiu, Iunie.
Stil.nci pe laturile muntilor. Buceci la valea Cerbului pe Costila.
C. transsilvanica Schur in verh. siebenb. ver. ann. 1851
p. 67 solum nomen; Schur .enum. transs. p. 717 (1866). C. diversi-
flora Baumg. enum. transs. 3 p. 301 (1816) -non Host. C. gynobasis
Auct. transs. ex p. quoad platam transilvanicam-non Vill. C. Ilal-
leriona Griseb. et Sch. iter hungr n. 305- non Asso. C. basilaris Janka
in linnEea vol. 30 (1860) p. 610-non Jord. C. depressa b. transsilvanica
sec. Richter pl. europem tom. 1. p. 158 (1890). %Tulle, August. Us-
tele muntilor calcan. ganeni , Riu-Vadului ; muntele Ghitu; Baea-de-
Arama la Valea-Gainei.
b. Bracteea inferieora nevaginantä.

21. C. montana L. fi. suec. ed. 1755 p. 328; Sturm deutsch. fi.
h. 2 et 69; Koch syn. p. 876; Rchb. ic. germ. 8 fig. 633; Gren. Godr.
fi. fr. 3 p. 415; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 504. C. collina Wind.
388 CONSPtC11:1 SIMMAIld
spec. pl. 4 p. 260 (1805). C. Czetzii Janka cest. bot. zeit. ann. 1858
p. 93. 21, Maiu, Iunie. Liveql i prin välcele subalpine infericire.
Buceci (Knecht), pe Costila In Valea-Albä.
C. rerna Chaix in Vil!. dauph. 2 p. 201 (1785). C. prog-
cox Jacq. fi. austr. 5 p. 23 (1778) ; Sturm deutsch. fi. h. 69; Koch syn
p. 877; Rchb. icon. germ. 8 fig. 634; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 412 - non
Schreb. spicil. lipsc. p. 63 (1771). C. umbrosa Host. gramin. '1 tab. 69
( 1801 )- non Hoppe. C. montana Poll. palat. p. 578-non L.
21, Aprilie, Maiu. Tuferi§e, locuri cu iérba , 1ive4i. Conte§ti; Ciocä-
ne§ti, Bucure§ti; Comana; Podu-Turcului ; Berlad.
p. trachyantha Dorner in flora ann. 1844 p. 5341 Aschers. ueber.
einige pflan. des Kitaibel'schen Herbarium in verh. das zool. bot. gesel.
vol. VI (1856). Glumele florilor femele au nervura medianá mai pre-
lungd §i cuspidatd. Locuri uscate, tuferi§iuri, dumbrave. Valea
Tesnei laGaura-Fetei (A. Degen); Comana; Pesèrea, Lehliu.
C. tomentosa L. mantis. p. 123 (1762); Sturm deutsch. fi.
11.53; Koch syn. p. 876; Rchb. icon. germ. 8 fig. 638; Gren. Godr. 11.
fr. 3 p. 413; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 502. C. subvillosa M. Bieb.
11. t. c. 2p. 386 (1808). C. ccesia Griseb. spicil. rumel. 2 p. 412 (1843).
4. Maiu, Iunie. Livei prin locuri uscate. Valea Cernei la gura Tesnei
(A. Degen.); Comana prin valea Gurbanului dire flubeiu (Grec. in
Br. contrib. fi. rom. 1889 p. 28); Predeal, Bu§teni.
Utriculul acheniei glabru.

a. Bracteea inferiérd nevaginantd.
C. Buxbaumi Wahlenb. in act. holm. ann. 1803 p. 163;
Sturm deutsch. fi. h. 61; Koch syn. p. 874; Rchb. ic. germ. 8 f. 589;
C. polggama Schkuhr caric. 1 p. 84 (1801). 21, Aprilie, Maiu. Lo-.
curi m16.1tin6se pe mafca Prahovei pe la Cdmpina.
C. nigra All, fi. pedem. 2 p. 267 (1785); Sturm deutsch fi.
h. 47; Koch syn. p. 874; Rchb. ic. germ. 8 f. 590; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 410; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 495. C. atrata y. nigra Gaud.
fi. helv. 6 p. 65 (1830). C. parviflora Host. gramin. 1 tab. 87 (1804
% lulie, August. Pdsciuni alpine. La Bro§teni in Suceava pe virful
Pietrosului (Br.)
C. atrata L. spec. p. 1386; Koch syn. p. 875; Rchb. icon.
germ. 8 fig. 592; Gren. Godr. fi. fr. 3p. 410; Schlechtd. Lang. deutsch. 6
CYPERACE/E 589
fig. 197. G. caucasica Stev mém. soc. 'War. de mosc. vol. IV (1813)
p. 68. Ç aterrima Hoppe caricol. germ. p. 51 (1826) ex sensù plu-
rium auct.; Rchb. je. germ. 8 fig. 591. C. atrata a. varia et 13. dubia Gaud.
fi. helv. 6 p. 65 (1830). Stânci abrupte in Valle montane umbrése
umede. Godeanu, Bulzu ; Negoiu ; valea Dimbovicioarei.
b. Bracteea inferiérl vaginanta.

C. panicea L. spec. p. 1387; Sturm deutsch.11. h. 50 ; Koch
syn. p. 879; Rchb. ic. germ. 8 fig. 607; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 408;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. '515. 74, Iunie. Liveli pe lingd pg-
cluri la locuri umede. Predeal pe la Schit i prin valea Rds.nèvei;
Comana.
C. pilosa Scop. fi. earn. p. 226 (ed. 1772); Sturm deutsch.
11. h. 55; Koch syn. p. 89; Rchb. icon. germ. 8 fig. 605; Gren. Godr.
fi. fr. 3 P. 408; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 514. C. nemarensis
Gmel. syst. p. 143 (1791). Aprilie, Maiu. Päduri, dumbrave adlnci.
Contegti prin valea Rincaciovului; Comana ; Bränegti, Pasèrea; Pipi-
rigu, Mòndstirea Neamtu (Chania.)
C. brevicolis DC. fi. fr. 6 p. 295 (1815); Rchb. icon.
germ. 8 fig.- 606; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 416;' Heuff. enum. banat.
p. 184 except. var. 13; Neilr. diagn. p. 131. C. rhynchocarpa Heuff. in
flora ann. 1833 vol. 1 p. 264; ejus in linna ann. 1863 t. V fig. 6;
Sturm deutsch. fi. h. 69. Maiu, lunie. Pficluri pe dealurile mun-
tése petrése. Bresnita desupra Severinului giprin valea Bahnei.
C. pallescens L. 'spec. p. 13-86; Sturm. deutsch. fi. h. 53;
Koch syn. p. 880; Rchb. ic. germ. 8 fig. 617; Gren. Godr. 11. fr. 3p. 407;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig..521. C. leucantha Schur enum. transs.
p. 714 (1866). 21. Aprilie -Iulie. P5.duri In regiunea montanä gi a
dealurilor. tn Mehedinti pe Scärigioara i pe Bulzu ; Contegti pe la Apa-
de-leac; Predeal; Schitul Rargu.
C. glauca Murr. prodr. fi. gcettin. p. 76 (1770); Scop.
fi.
carn. ed. 2 p. 223; Sturm deutsch. fi. h. 53; Koch syn. p. 879;
Rchb. lc. germ. 8 fig. 648; Gren. Godr. fi. fr. 3p. 404; Schlechtd. Lang.
deutsch. 6 fig. 517. C. flacca Schreb. spicil. 11.1ips. app. n. 669 (1771).
C. recurva Huds. fi. angl. ed. 2 p. 413 (1778). Iunie, Iulie. Pa-
duri subalpine. Buceci pe la Sinaia (Knecht.)! Bugteni la Valea-A1b5.
pe Costila ; in Suceava la Brogteni pe Raréu (Br.) ; Ceahläu.
p. dinar/ca Heuff. fragm. p. 63 (1863); Simk. enum. transs.
too dONSPECTIM SiSTEMATIC
p.553. Sinaia prin paduri ; Rargu peskincile de la Piatra-Zimbrului.

C. pendula Huds. fi. angi. ed. 1762 p. 352; Rchb. icon.
germ. 8 fig. 604. C. maxima Scop. fi. carn. p. 229 (ed. 1772); Sturm
deutsch. fi. h. 55; Koch syn. p. 880; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 405;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 4.520. a agastachysEhrh. in L. fil. suppl.
p. 414 (1784-71, Iunie, Iulie. Päduri umbrèse subalpine. Predeal
prin valea 116§m5vei in fund; Buceci.
* * Distigmatice.
Speciile din acéstli grupti au utriculul acheniei glabru §i bracteea
inferiorä. nevaginantä.
C. Buekii Wimm. schles. gesellsch. ann. 1851 p. 83; Neilr.
diagn. p. 129. C. banatica Heuff. enum. banat. p. 186 (1858). C. stricta
Fuss transs. exc. p. 680 (1866) - non Good. nec Rchb. icon. germ. 8
fig. 583. 4. Iunie, Iulie. Locuri umede la Bahna lingá Mônästirea
Near* ( C. acuta amnia exsic.- non L.)
C. acute L. spec. p. 1388 var. p; Sturm deutsch. fi. h. 57;
Koch syn. p. 873; Rchb. ic. germ. vol. 8 fig. 584; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 403; Schlechtd. Lang. deulsch. 6 fig. 490. C. acuta 13. rufa L.
loc. cit. Locuri inferi6re prin b5lti i mlä§tini. Valea Motrului la
Bro§teni, Strähaea ; Comana ; Lehliu; Iai prin lunca Bärmivei.
C. vulgaris Fries nov. fi. suec. mant. 3 p. 153 (1842) ;
Koch syn. p. 872; Rchb. ic. germ. 8 fig. 581; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 402; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 489 non sat bona. C. acuta a.
nigra L. spec. p. 1338. C. ccespitosa Good. transs. of. linn. soc. 2p. 195
tab. 21 fig. 8 (1794)- non L.; Sturm. deutsch. fi. h. 50. C. Goodenoicii
Gay. in ann. scien. nat. 2 fasc. 11 p. 191 (1839). C. melena Wimm. in
Flora ann. 1850 p. 619. '21, Maiu, Iunie. Päduri prin locuri umede.
Predeal; Mánästirea Neamtu (Chan.)
§ 2. Monostachil digine: spic terminal composit conslituit din
spicu§ieire distante sau proxime, unele mascule altele femele.
* Distigmatice.
C. remota L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fi. h. 50; Koch
syn. 869; Rchb. icon. germ. 8 fig. 556; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 399;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 473 tab. I. 21, Iunie, Iulie. Locuri
umede prin päduri. Predeal, Bu§teni, Sinaia (Grec..enum. p 59).
C. canescens L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fi. h. 50;
Koch syn. p. 870; Rchb. ic. germ. 8 f. 546; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 398;
CYPtRACEN 501
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 481. C. cinema Poll. fl. palat. vol. 2
p.571 (1776). C. curta Good. in transact. of. linn. soc. 2 P. 145 (1794). -
21. Iulie. Locuri rovin6se pe la poale de pädure. In Välcea pe muntele
Galbina; Predeal prin valea R6Incivei.
C. elongate L. spec. p. 1383 ; Sturm cleutsch. fi. h. 50; Koch
syn. p. 870. Rchb. icon. germ. 8 f. 565; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 397;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 6 fig. 478. - 71. Maiu, Iunie. Locuri
umede prin Valea-Rò§nóvei la Predeal (Br.)
C. echinata Mum prodr. fi. gcetting. p. 76 (1770); Simk.
enum. transs. p. 547. C. stellulata Good. in transact, of the linn. soc.
vol. 2 p. 114 (1794); Baumg. enum. transs. 3 p. 294; Koch syn.
p. 869. C. grypus Schkuhr caric. fig. 193 (1801); Sturm deutsch. fi.
h. 57; Rchb. icon, germ. cyper. fig. 540 sub Vignea; Heuff. enum.
ban. p. 182. - 21. Iunie, Iulie. Sol mica§ist sau pietros cu iérbg pe el,
In regiunea alpinä §i subalpinä. Plaiul Osliei pe 11111-etu subt Tutila li
pe Bulzu; Predeal.
C. leporina L. spec. p. 1381; Sturm deutsch. fi. h. 47; Koch
syn. p. 869; Rchb. ic. germ. 8 fig. 554; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 397.
C. mollis Gilib. exerc. phyt. 2 p. 546 (1792). C. ovalis Good. in transs.
of. linn. soc. 2 p. 148 (1794). C. argyroglochin Hornem. fi. dan.
tab. 1710.- 21, Iunie- August. Locuri umede, poeni, liveli in regiunea.
montanä. La PApu§ea ; Pajerea ; Predeal, Bu§teni, Sinaia ; Piatra -
Mare ; Rar6u.
C. paniculata L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fi. h. 50;
Koch syn. p. 867; Rchb. ic. germ. 8 fig. 574; Gren. Godr. fi. fr. p. 395;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 5 fig. 469. - 21. Maiu, Iunie. Pe lingri
paduri. Predeal in Valea-Rd§n6vei.
C. paradoxa Willd. acta acad. berol. 1794 p. 39 tab. 1f. 1;
Sturm deutsch, fi. h. 50; Koch syn. p. 867; Rchb. icon. germ. cyper.
fig. 573; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 5 fig. 470. C. canescens Host.
gram. 1 p. 43 (1801). - 4. Maiu, lunie. Locuri umede prin päduri §i
prin locuri cam deschise. Piatra pe Cernegura.
C. divulsa Good. in transact. of the linn. soc. 2 p. 160
(1794); Sturm deutsch. fi. h. 57; Koch syn. p. 866; Rchb. ic. germ. 8
fig. 570; Schfeehtd. Lang. deutsch. 5 fig. 466; C. stellulata M. Bieb.
fi. t. c. 2 p. 383 (1808)-non Good. 1. c. - 21, Maiu -Iulie. Päduri in
regiunea montang. Cämpulung (Grec. enum. p. 59).
C. muricata L. spec. p. 1382; Koch syn. p. 866; Rchb.

ic. germ. 8 fig. 561; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 391; Schlechtd. Lang.
deutsch. 5 fig. 465. C. contigua Hoppe ap. Sturm deutsch. h. 61 (1835).
C. spicata Huds, fi. angl. p. 405 (1762). 11. Maiu-Iulie. Prin livegi
la locuri ap6t6se sau umede, gropi, §ianturi, pdduri. Vèrciorova pe
Bahna; Netoti in Teleorman ; Comana; Bucure§ti, Chitila, Mogo§(5ea;
Cdmpulung, Pitetti (C. teretiuscula Grec. enum. p. 59-non Good.);
Vulcana; Câmpina, Filipelti (C. disticha Grec. loc. cit. - non Huds.); in
Suceava pe Borca.
[3. virens Koch syn. p. 866; Rchb. ic. germ. 8 fig. 562; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 394. Carex virens Lam. encycl. méth. 3 p. 384 (1789).
C. nemorosa Lumn. fi. poson. p. 418 (1791). Mud. Netoti ; Co-
mana ; Podu-Turcului.
C. vulpina L. spec. p. 1382; Sturm deutseh. fi. h. 57; Koch
syn. p. 866; Rchb. ic. germ. vol. 8 f. 564; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 393;
Schlechtd. Lang. fi. v: deutsch. 5 fig.463. C. nemorosa Rebent. prodr.
fi. neomarch. p. 21(1804); Willd. spec. pl. 4 p. 323; Rchb. icon.
germ. 8 fig. 563-non Lumn. 1. c. Vulg. Rogoj. Rogoz. 71, Maiu-
Iulie. Locuri umede, balti, stufuri bAlhise, pe lingd i prin pAduri. Ne-
toti, Alexandriea; Comana; Bucure§ti, Chitila, Ciocane§ti, Peri§i; Pre-
deal prin valea Relnòvei; Ia§i, Cucuteni; Piatra, Neamtu.
C. brizoides L. spec. p. 1381; Sturm deutsch. h. 50; Koch
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 472. 21, Iunie, Iulie. Locuri umede
prin fOnate, poeni, p5.duri. Predeal (Br.)!
C. praecox Schreb. spicil. fi. lips. p.63 (1771). C. Schreberi
Schrank baier. fi. 1 p. 278 (1780); Sturm deutsch. fi. h. 61; Koch syn.
p. 868; Rchb. ic. germ. 8f. 549; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 392; Schlechtd.
Lang. fi. v. deutsch. 6 f. 471. C. curvula Lam. encycl. méth. 3 p. 380
(1799) -non All. 21, Iunie, Iulie. Livegi, poeni, la locuri uscate.
Ro§iori-de-Vede ; ihneasa, Comana; Pasèrea; Bucure§ti, Fundeni,
Herësträu; Chitila, Ciocäne§ti, Tiirtd§e§ti; Sloboziea ; Ia§i la Lunca-
Biirnovei.
C. arenaria L. spec. 13. 1381 ; Sturm deutsch. fi. h. 2 et 69;

Koch syn. p. 865; Rchb. ic. germ. 8 fig. 351; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 391; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 458; Boiss. fi. orient. 5 p. 401.
C. colchica Gay ann. scien. nat. vol. X 1838 p. 303. C. arenaria var, p
crilmo obtusangule Leda. El. ross. 4 p. 274. C. intermedia D'Urv.
CYPERACEM ssa
enum. p. 122 (1822)- non Good. 7.1, Iunie, Iulie. Prin petrigi n5sipos.
Tirgujiul; Giurgiu spre Smirda ; dunele maritime in Dobrogea la Tuzla
gi Constanta.
C. disticha Huds. fi. angl. p.347 edit. 1762; Sturm deutsch.
fi. h. 55; Koch syn. p. 865; Rchb. icon. germ. 8 fig. 552; Gxen. Godr.
fi. fr. 3 p. 391; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 6 fig. 457. Carex inter-
media Good. in transact. of the linn. soc. 2 p. 154 (1794). C. acroandra
Schur enum. transs. p. 699 (1866). 7.1. Iunie, Iulie. Stânci, petrigi pc
stanci in valea Pelegiului subt cariere.
C. divisa Huds. fi. angl. p. 348 edit. 1762; Sturm deutsch.
fi. h. 55; Kodi syn. p. 865; Rchb. ic. germ. 8 fig. 545; Gren. Godr.
ft. fr. 3 p. 390; Bpiss. fi. orient. 5 p. 401. Carex scheenoides Host gram.
tab. 4 (1805). C. austriaca Schkuhr caric. tab. Q q. q. hg. 157.
. Iunie, Iulie. Locurijosnice in Valea-Motrului pe la Brogteni, Strähaea.
** Tristigmatice.
C. curvula All. fi. pedem. 2 p. 294 (1785); Sturm deutsch.
h. 47; Koch syn. p. 864; Rchb. ic. germ. 8 f. 536; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 400. C. lobata Bell. append. ad fi. pedem. (1792). Cryptoglochin
curvulus Heuff. in Flora ann. 1844 p. 529. 4, Iunie, Iulie. P5.sciuni
alpine. Paringu (J: Barth); muntele Godeanu.
§ 3. Monostachilhomogine dioice: un spic terminal simplu avOnd

tòte florile de acelagi sex. Plante dioice.
* Tristigmatice.
C. rupestris All. fl. pedem. 2p. 264 (1785) ; Sturm deutsch.
h. 61; Koch syn. p. 862; Rchb. icon. germ. cyper. fig. 531. 74. Iu-
nie, Iulie. Sol micagist in regiunea alpinä. Tutila subt Godeanu gi pe
Scärigioara (Elyna spicata Heuff. en. ban. p. 180 -non Schrad.)
53. C. pauciflora Lightf. fi. scot. 1 p. 543 (1777); Sturm
deutsch. h 61; Koch syn. p. 863; Rchb. icon. germ. cyper. fig, 526;
Boiss. fi. orient. 5 p. 398. C. leucoglochin Ehrh. in Lin, fil. suppl. p.413
(1781). 24, Iulie. In regiunea alpind, locuri cam ml5gtinóse. Plaiul
Osliei pe lingä Riu-e/ pe la 1880 m.
54. C. pyrenaica Wahlberg acta holm. ann. 1803 p. 139;
Rchb. icon. germ. cyp. fig. 530; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 387; Heuff.
enum. banal. p. 181; Neilr. diagn. p. 129. C. Ramondiana DC. fi. fr. 3
p. 102 (1805). C. Grosseckii Heuff. ay. Rchb. 1. c. Callistachys pyre-
naica Heuff. in Flora ann. 1841, p. 528. ?f, Iulie. Pgsciuni in plaiu-
rile alpine, sol mica§istic. Pe Tutila §i Godeanu, muntele Coziea pe
vOrful culminant §i spre stdnI la spate; pe Moldoveanu In Arge§i.
** Distigmatice.
55. C. Davalliana Sm. in linn. transact. 5 p. 266 (1800); Sturm
deutsch. h. 50; Koch syn. p. 869; Rchb. icon. germ. vol. 8 fig. 593;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 385 ; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. vol. 5 fig. 443.
C. dioica Vill. dauph. 2 P. 193-non L. C. pulicaris All, fi. pedem. 9
p. 263 -non L. 4, Aprilie, Maiu. Locuri mlti§timise pc dealurile sub-
montane la Ca'mpina.
7. ELYNA Schrad. ji. germ. z p. 155.
I. E. .picata Schrad. 1. c. (1806); Sturm deutsch. h 26; Koch
syn. p. 861; Rchb. icon. germ. vol. 8 fig. 520; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 384. Carex Bellardii All, fi. pedem. 2 p. 264 tab. 82 fig. 2 (1795).
C. myosuroides Vill. dauph. 2 p. 194 tab. 6 (1787). 21, Iunie, Iulie.
Negoiu ; Buceci la Omu (Simk.)
CXIII. GRAMINEX Juss. gen. p. 28.

Trib. I. EUGRAMINE/E. Florile fertile hermafrodite, adesea inso-
tile de flori unisexuate sau§i de flori rudimentare sterile, t6te de aceea§i
infAii§are externg.
Sectiea L Rachisul (axa primará a inflorescentei) MI% excavatil
laterale care ar contine spicu§iegele.
Subsectiea I. Florile in epoca inflorirei stau Inchise.
A. Glumela inferierá avênd spatele convex.
1. TEAGIIS Hall. hist. st. helvet. 2 p. 203.
I. T. racemosus Hall. hist. st. helv. 2 p. 203 (1768); Koch
syn. p. 891; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 456; Schlechtd. Lang. deutsch. 7
fig. 563. Cenchrus racemosus L. spec. p. 1487. Lappago racemosa Willd.
spec. 1 p. 484 (1797); Sturm deutsch. fi. h. 34; Rchb. icon. germ. 1
fig. 514. 0 Iulie- Septembre. Locuri näsipesse, pe lingl drumuri.
Severin pe câmpu Baranului spre Hinova §i pe la Gura-V6ei ; in Do-
brogea prin dunele maritime la Constanta spre Mamaea.
2. DIGIT/MIA Seep. fi. carn. ed. 1.
I. D. sanguinalis Scop. fi. earn. p. 52 (ed. 1760); Rchb. icon.
germ. 4 fig. 507. Panicum sanguinale L. spec. ed. 1753 p. 57; Koch
GRAMINEE 595
syn. p. 891; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 461; Schlechtd. Lang. deutsch. 14
fig. 564. Dactylon sanguinale Vill. dauph. 2 p. 69 (1787). Puspalu»i
sanguinale . Lam. DC. fi. fr. 3 p. 16. Vulg. Mekior. Mohor-ro0u.
'Ma vara. La locuri necultivate §i de cultura, drumuri, trotu6re,
curti, grädini; specie fórte comuna. Cá1imáneti, Stani§ioara ; Campu-
lung ; Comana; Bucure§ti ; Ploe§ti; Buzgu, Beceni (Panicumsanguinale
Grec. enum. p. 60) ; Tecuci ; Ia§i.
D. ciliaris Pers. syn. 1 p. 85 (1805) ; Rchb. icon. germ. 1
fig. 508. Panicum ciliare Retz. obs. 4 p. 16 (1791); Koch syn. p. 891;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 565. P. sanguinale f3. ciliare Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 461.Q August, Septembre. La locuri necultivate,
pe la ziduri vechi. Bucure§ti (Panicum ciliare Grec. enum. p. 60) ;
an spont. ?
D. humifusa Rich. ap. Pers. syn. 1 p. 85 (1805). Synte-
risma glabrum Schrad. fi. germ. p. 1.63 (1806). Digitaria filiformis
Kcel. gramin. p. 26 (1802), Rchb. icon. germ. gramin. fig. 506-non L.
spec. p. 85 sub Panicum, stirps americana. Panicum glabrum Gaud.
agrost. 1 p.22 (1811); Koch syn. p. 892; Gren. Godr. fi. fr. 3 P. 462;
Schlechtd: Lang. deutsch. 14 f. 566. Vulg. Mei§ior. Locuri na-
sipóse dar cu iérba. Gara Wrciorovei spre Dunäre ; pe linga cale pe
la Riu-Vadului; Tulcea spre Malcoci. Specie fórte rara pe la noi.
3. PANIC.= L. gen. n. 76 ex p.
I. P. capillare L. spec. p. 86; Koch syn. p. 892; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 518; Gren. Godr. fi. fr. 3 p.459; Schlechtd. Lang. deutsch. 14
f. 569. Milium capillare Mcench meth. p. 203, Vulg. Meiu-nanunt.
Me4;or. Meiu-pas&esc. 0 Maiu, Iunie. De origine americana; intro-
dus in cultura, insä pulin vulgarizat. Craiova; Bucure§ti.
P. miliaceum L. spec. p. 86; Koch syn. p. 892; Rchb. ic.
germ. 1 fig. 519; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 460; Schlechtd. Lang.
deutsch. 14 f. 568. Milium esculentum Mcench meth. p. 203 (1794).
M. Panicum Mill. dict. ann. 1759. Panicum Milium Pers. syn. 1. p. 83
(1805). Vulg. Meiu. Malaiu. 0 Maiu, Iunie. Planta de origine
asiatica §i de anti& cultur5. in Europa. Cultivata i vulgarizata in
Romania meridionalä pentru uzul economic (Grec. enum. p. 60).
P. Crus-galli L. spec.p. 83; Koch syn. p. 892; Gren. Godr.
fi. fr. 3 p. 460; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 567. Echinochloa
Crus-galli P. Beauv. agrost. p. 53; Rchb. icon. gertn. 1 fig. 516; glu-
mela inferi6ra a fforilor sterile scurt aristatd. Vulg. Costrei. Mohor-

gros. Iérba-bdrb.6811. 0 Iulie, August. La locuri cam umede, prin §i
pe Rugg grane §i porumburi, pe la drumuri §i prin locuri inculte; planta
comund. (Grec. enum. p. 60). Craiova; Rimnic ; Campulung; Väleni;
Bucure§ti; Comana; Galati; Falticeni.
p. aristatum. Echinochloa Crus-galli (3. aristata Rchb. icon.
germ. 1 fig. 515; glumela la florile sterile lung aristatd.
SETARIA P. Beam,. agrost. p. 51.

I. S. verticillata P. Beauv. agrost. p. 51 (1.812); Koch syn.
p. 893; Rchb. icon. germ. 1 fig. 511.; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 458;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 571. Panicum verticillatum L. spec.
p. 82. Panicum asperum Lam fi. fr. 3 p. 577 (1778). Vulg. Mohor.
Meiu - petsdresc.. Bursoacd. 0 Iulie, August. Campuri, drumuri, lo-
curi de culturaprin grane, porumburi, miri§ti; planta comund. (Grec.
enum. p. 60). Craiova ; Stolnici ; Titu ; Ciock'nelti, Bucure§ti; Comana ;
Buz6u; Birlad ; Ia§i.
S. viridis P. Beauv. agrost. p. 51; Koch syn. p. 893; Rchb.
icon. germ. 1 fig. 510; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 457; Schlechtd. Lang.
deutsch. 14 f. 512. Panicunt viride L. spec. p. 83. P. lcevigatum Lam.
fl. fr: 3 p. 578 exclus. var. (3. 0 Iulie, August. Campuri, pe la lo-
curile de cultura, prin grane, porumburi, miri§ti ; planta fòrte comuna
(Grec. enum. p. 60). Craiova; Stolnici; Titu; Ciocdne§ti, Bucure§ti;
Comana; Baneasa, Giurgiu; Campulung ; Ploe§ti ; Sinaia ; - Foe§iani;
Braila; Bachu; Neamtu (Chan.); Dobrogea.
S. glauca P. Beauv. agrost p. 51(1812); Koch syn.p. 893;
Lang. deutsch. 14 f. 573. Panicum glaucum L. spec. p. 83. P. lceviga-
tum p: Lam. fi: fr. 3 p. 578. 0 Iulie, August. Campuri la locuri ne-
cultivate li cultivate, grane, miri§ti, prin vil; planta förte comuna
(Grec. enum p. 60). Rimnic ; Titu ; Ciocdne§ti, Bucure§ti; Comana;
Ploe§ti; Buzgu; Foc§iani; Bacau; Tecuci; Birlad.
S. italica P. Beauv. agrost. p. 51 (1812) ; Koch. syn. p. 893;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 458. Panicum italicum L. spec. 83; ase-
menea §i S. ga rmanica P. Beauy. I. c. Panic= germanicum Willd.
spec. pl. 1 p. 336 (1.797), forma ce se deosebe§te prin rachisul inflo-
rescentei ceva mai lung-Oros. Vulg. Mohor, Mohor-Mare. Parïnc.
alulie, August. Ambele, adesea impreuna , cultivate mult pentru
nutretul vitelor.
GRAMINEZE 597
B. Glumela inferióra avènd spatele carinat ; cariopsa lateral-

comprimatä.
5. PHALARIS L. gen. n. 74.
I. Ph. arundinacea L. spec. p. 80; Koch syn. p. 894; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 441.; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 577. Baldin-
gera arundinacea Dumort. agrost. belg. p. 130. Arundo tolorata Willd.
spec. pl. 1 p. 457 (1797). Calamagrostis colorata DC. fi. fr. 3 p. 26
(1805). Digraphis arundinacea Trin, fund. agrost. p. 1.27 (1820).
Z.. Iunie. Iulie. Mltini, stufuri bältóse, locuri ude, pe ling %osele cu
§ianturi. Tirgujiul pe la Sasa; Morteni, Vultureanca ; Tärtbe§ti, Chi-
tija; Galati In patine de jos; Tecuci, prin lunca Zeletinului; Tulcea.
p. pie ta Koch syn. p. 891. Ph. pieta L. spec. p. 80, avênd fnile
vèrgate cu linil albe §i ver*. Vulg. Panglicup. lerbaluld. ?j, In
horticultura, vulgarizata pentru podòba.
2. Ph. canariensis L. spec. p. 79; Koch syn. p. 894; Rchb.
icon. germ. 1 fig. 491; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 438; Schlechtd. Lang.
deutsch. 14 fig. 576. Vulg. lérba-canara§iului. C) Iulie, August.
Prin locuri cu WM', pe lingä grâne i drumuri ; putin frecuenta. Bu-
cure§ti; Foc§iani; Ia§i; Mäcin pe la Satul-Lipovänesc.
HIERO CHLOA Gmel. 11. sibir. r.

I. H. odorata Wahlenb. fi. ups. p. 32 (1.820); Koch syn. p.895;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 578; Neilr. diagn. p. 133. H. borea-
lis Rcem. et Sch. syst. veg. 2 p. 513 (1817); Rchb. icon. germ. 1
f. 500. H. orientalis Fries Heuff. enum. banat. p. 188 (1858). Holcus
odoratus L. spec. p. 1047 ed. 1753. Holcus repens Host. gramin. 3
tab. 3 (1805). Holcus borealis Schrad. fi. germt 1 p. 252 (1806).
'4. Maiu, lunie. Locuri umede, stufuri baltiíse, rovine turfi5se. Pe
lénga padurea de la G2.ra-Lehliu; Cornatel, Sloboziea in Iidomita ;
Bdrlad catre Dealu-Mare.
ANTHOXANTHUM L. gen. n. 42.

I. A. odoratum L. spec. p. 40; Sturm. deutsch. fi. h. 4; Koch
syn. p. 895; Rchb. icon. germ. 1 fig. 495-497; Gren. Godr. fi. fr. 4
p. 442; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 580. Vulg. lérbei-mirositelre.
Paranginl Vi,frlar. 21, Maiu, Iunie. Prin live4i, locuri cu iérba, pa-
duri. Cerneti ; Craiova; Tirgujiul ; Calimane§ti; Conte§ti; Câmpulung;
Predeal, Bu§teni; Buceci la Sinaia (Knecht.) ; Campina (Grec. enum.
p. 60) ; Mônastirea Neamtu (Chan.) ; Ia§i , Socola; Brolteni ; Raräu.
598 CONSPECTUL SLSTEMATIC
CRTPSIS Ait. hart. kew. ed. r.

I. C. aculeata Ait. hort. kew. ed. 1 vol. 1 p. 48 (1789); Sturm
deutsch. fi. h. 26; Koch syn. p. 897; Rchb. icon. germ. 1. fig. 468;
Schcenus aculeatus L. spec. p. 63. Phleum schcenoides Jacq. fi. austr. 5
p.29 (1778)- non L. Ph. aculeatum Lam. encycl. méth. 2p. 506 (1786).
Vulg. lérba-v?ItcYmeiturei. 0 August, Septembre. Prin locuri josnice
siirate sau argilo-ngsip6se expuse micelor inundatil. Cotnari la poalele
dealurilor pe 11110 calea ce conduce la Tirgu-Frumos; in Dobrogea
pe nAsipurile maritime umede de la Constar*. catre Mamaea.
2. C. alopecuroides Schrad. fi. germ. 1 p. 167 (1806); Sturm
deutsch, fi. h. 26; Koch syn. p. 897. Rchb. je. germ. I fig. 470; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 444; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 590. C. pha-
larioides M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 45 (1808). Heleochloa alopecuroides Host.
gramin. 1 p. 29 (1801). 0 August, Septembre. Prin locuri uscate,
t6rarn humifer. Giurgiu, Biineasa, Gurbanu, Comana ; Bucure§ti spre
Herèsträu §i prin viile de la Filaret fòrte frecuent.
ALOPECURUS L. gen. n. 78.
I. A. pratensis L. spec. p. 88; Sturm. deutsch. fi. h. 8; Koch
syn. p. 896; Rchb. ic. germ. I. fig. 478; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 450;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 582. A. sericeus Grtn. fruct. 1 p. 2
(1788). A. altissimus Schur enum. transs. p. 726 (1866).Vulg.C6ditut
Caa-Vulpei. Maiu, Iunie. Liveli, finale; specie fórte rèspândit6.
Tirgujiul; Campulung; Vulcana; Ione§ti, Vultureanca ; Predeal, Si-
naia; Cdmpina (Grec. enum. p. 60); CiocAne§ti, Chitila, Bucurelti ;
Comana; Môn5stirea Neamtu (Chan.)
fi. obscurus Ledeb. fi. ross. 4 p. 463 (1853) ; Schur enum. transs.
p. 726.A. nigricans Koch syn. p. 896; Rchb. ic. germ. 1 fig. 477-non
Hornem. A. pratensis var. adscendens Beckm. exsic. specimen. hano-
vricensis! Rizoma intru cava mai lung i mai gr6g, culmif la
bazfi inflexi apoi ascendenti, viguro§i ; ligula putin e§i16, spicu§i6re1e
Mite colorate de un purpuriu inchis spre virf mai cu seamit.
2. A. laguriformis Schur verh. siebenb. ver. I (1850) p. 182
solum nomen ; Griseb. et Sch. iter. hung. n. 314 descriptum ; Schur
enum. transs. p. 727; Simk. enum. transs. p. 561. A. brachystachys
Janka in linncea vol. 30 p. 615 (1860) -non M. Bieb.fl. taur. cauc. 3
p. 56 (1819). Conf. Simk. loc. cit. 21, Iulie, August. Locuri cu
iérbA pe piscuri alpine. Negoiu.
GRAMINE/E 599
3. A. fulvus Smith engl. bot. 21 tab. 1467 (1805); Koch syn.

p.896; Rchb. icon, germ. grarnin. fig. 476; Gren. Godr. fl. fr. 3 p.451;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 7 fig. 586. A. paludosus P. Beauv. ap.
Mert. Koch deutsch. fi. 1 p. 481 (1823). A. geniculatus var. fulvus
Auct. ex p. 0 Iunie -August. Liveli, locuri umede cu iérbl sau
chiar mlägtinóse. Ghergani (Grec. enum. p. 60) ; Comana ; Podu-
Turcului prin lunca Zeletinului ; In Suceava pe Suha-Mare spre Iesle ;
Brogteni pe Neagra.
10. PHLE1121 L. gen. n. 77.

I. Pb. pretense L. spec. 79; Koch syn. p. 898; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 482; Gren. Godr. fi. fr. p.446; Schlechtd. Lang.deutsch. 7
fig. 595. Ph. ciliatum Gilib. exerc. phyt. 2 p. 518 (1792). Vulg.
Iérba-lui-Timofti. Simofticd. J Iunie, Iulie. Live4i, finge; specie
vulgarä (Grec. enum. p. 60). Tirgujiul; Craiova ; Alexandriea, Brä-
tägiani, Netoti; Cämpulung ; Pajerea; Predeal, Sinaia ; Cämpina,
Ploegti ; Ciocänegti; Buftea, Chitila, Bucuregti ; Comana ; Lehliu ; Bu-
z6u; Piatra, Osloveni, Neamtu; Brogteni; Rargu la Schit.
Variézä, avend spicul scull sau mediocru, 5-7 cm lungime sau
avênd spicul förte lung, 12-18 cm lungime. Deosebit de acésta, a) cu
tulpina netuberdsä : Ph. pratense genuinum Auct. 13) tulpina jos de
tot bulbiform-Ingrogatä, adesea du& c'un mic nod mai sus de tube-
rositatea precedentä : Ph. nod osum L.
2. Ph. Bcehmeri Wibel prim, fi. werth. p. 125 (1799) ; Koch
syn. p. 898; Rchb. icon. germ. 1 fig. 487; Gren. Godr. 1 fr. 3 p.446;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 594. Ph. atnbiguum Griseb. spicil.
rumel. 2 p. 463 (1844)- non Ten. fi. neapol. 3 p. 61 (1821). Ph. pha-
laroides Kcel. descr. gram. p. 52 (1802). Ph. tenue M. Bieb. fi. t. c. 1
p. 46 (1808). Phalaris phleoides L. spec. p. 80. 21, Iunie, Iulie. Li-
veli, finaLe, rärigi de pädure, la locuri uscate sau aprice. Verciorova,
Severin; Craiova; Câmpulung; Ionegti, Vultureanca ; Ploegti, Dealu-
Mare ; Bäneasa, Comana; Isaccea, Cocogi.
1. macrosfachyum.Avênd spicul lung, ca de 15 cm, cilindric sau
prea ugior lobat cgtre baza;
7. thyrsoideum. Avend spicul lung, ca de 15 cm, descompus In nu-
merogi lobi profunli, lungi i distanti dau o formä tirsoidä.
a. Ph. serrulatum Boiss. diagn. II f. 4 p. 125 (1859). Ph.
Bwhmeri [3. ciliatum Griseb. in Ledeb. vol. 4 p. 457 (1853); Boiss. fi.
orient. 5 p. 483- non Pour. nec Gilib. Chilochloa collina Schur enum.
transs. p. 729 (1866). Fhleum collinum Auct. transs. -z- ti, Tulle, Au-
gust. La locuri uscate, aprice. Vêrciorova, Severin, dealurile Stirminei ;
CAlimane§ti, Coziea, Stäni§ioara.
Variéza: a) cu foile plane, marginea scabrä ; (3) cu foile con-
volute subuliforme.
Ph. asperum Vill. dauph. 2 p. 61 tab. 2 fig. 4 (1787);
Sturm deutsch. fi. h. 27; Koch syn. p. 898; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 447;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 594 a; Chilochloa aspera Rchb. icon.
germ. 1 fig. 486. Phleum viride All, fi. pedem. 2 p. 232 (1785). Pita-
laris aspera Retz obs. 4 p. 14 (1779). C) Maiu, Iunie. La.locuri
aprice, petri§iuri, näsipuri. Comana ; Tulcea pe la Marighiol.
Ph. alpinum L. spec. p. 88; Sturm deutsch. fi. h. 29; Koch
syn. p. 898; Rchb. ic. germ. 1 fig. 484; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 447;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 596. *4. Iunie- August. Pe lingä
päduri in regiunea subalpinä §*i infralpinä. Godeanu; Ghitu; Predeal
prin valea R6§n6vei §*i pe Cläbucetu-Taurului; Buceci pe Costila
Caraimanu; Rar6u pe Piatra-Zimbrului.
p. commutatum. Ph. commutatum Gaud. agrost. helv. 1 p. 40
(1811); Koch syn. p. 899. Ph. alpinum b. subcapitatum Schur enum.
transs. p. 728. In regiunea alpinä pe virfuri. Päpu§ea ; Piatra-Mare ;
Ceahläu.
CYNODON Rich. in Pers. syn. I p. 85.

I. C. Dactylon Pers. syn. 1 p. 85 (1805); Koch syn. p. 900;
Lang. deutsch. 7 fig. 599. Panicum Dactylon L. spec. p. 85. Digita-
r;a Dactylon Scop. fi. carn. p. 52 ( ed. 1772). Dactylon officinale Vill.
dauph. 2 p. 69 (1787). Vulg. Iérba-cdnelui Pir-gros. 71. Julie, Au-
gust. Locuri aprice inculte, drumuri, curti, cârupuri, ziduri veciii,
ragini. Severin; Craiova; Rimnic; Stolnici; 1oneti, Vultureanca ;
Chitila, Bucure§ti (Digitaria Stolovifera Schrad. Grec. enum.
p. 60); Comana ; Lehliu; Fete§ti ; Buzéu, Bräila, Galati; Jai; Dobro-
gea pe la Constanta, Tuzla, Mangallea.
BECIEDIANNIA Host. gran:. 3p. 5.

I. B. eruceeformis Host. gram. 3 p. 5 tab. 6 (1805); Ledeb.
fi. ross. 4 p. 453; Boiss. fi. orient. 5 p. 45f; Rchb. icon. germ. 1
fig. 452. 21, Maiu, Iunie. Prin viroage §i prin mitini cu stufärie.
Comana la Padina-lui-rasile.
GRAMINE2E 601
13. LEERSIA Solana', ap. Swart.T. nov. gen. 21.

I. L. oryzoides Soland. ap. Swartz fl. ind. occid. 1 p. 132.(1797);
Koch syn. p. 900; Rchb. icon. germ. 1f. 494; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 437; Boiss. fi. orient. 5 p. 469. Phalaris oryzoides L. spec. p. 81.
Asprella oryzoides Lam. ill. 1 p. 167 (1791). Oryza clandestina A. Br.
in Aschers. fi. pr. brandenb. p. 799 (1864) ; Schlechtd. Lang. deutsch. 7
f. 601. J.. Julie- Septembre. Locuri mla§timise, gropi sau gianturi
cu stufärie. Bucure§ti la Baneasa pe Colentina (Grec. enum. p. 59);
Alexandriea ; Comana pe Cilni§te.
Subsectiea 11. Florile la epoca inflorirei stau deschise.

A. Spicu§ibrele geminate : unul sesil, cel lalt pedicelat.
SORGHUM Pers. syn. z p. 'or.
I. S. halepense Pers. syn. 1 p. 101 (1805); Sturm deutsch.
h. 52; Koch syn. p. 890; Rchb. icon. germ. 1 fig. 464; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 470. Holcus halepensis L. spec. p. 1485. Andropcgon halepensis
Brot. fi. lusit. 1 p. 89 (1804). Vulg. Costrei. Mtn.. 0 Iulie-Sep-
tembre. Câmpuri prin locuri deschise, pe ling drumuri §i gräne, pe
linga locuinte rurale. Netoti, Garagau in Teleorman ; Comana ; Bucu-
re§ti, Chitila, Ciocane§ti; Peri§i, Crivina, Ploe§ti.
S. vulgare Pers. Vulg. Raw. Mature. 0 Iulie-Septem-
bre. In cultura pentru uzul economic.
ANDROPOGON L. gen. n. Lt45
I. A. Ischzemum L. spec. p. 1483; Sturm deutsch. h. 52; Koch
Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. 556. A. villosus a. Lam. fi. fr. 3
p. 634 (1778). A. angustifolius Sm. prodr. fi. grmc. 1 p. 47 (1806).
Vulg. BIrb6sd. 04Iulie, August. Câmpuri la locuri aprice necultivate,
locuri nasip6se pe linga drumtui, pe c6ste sau dimburi; frecuent (Grec.
enum. p. 60). Craiova; Rimnic, Calimäne§ti; Stolnici; Titu, Ghergarii;
Crevediea, Obedeni; Cälugareni, Comana; Bucure§ti, Chitila ; Peri§i,
Ploe§ti ; Buz6u; Dobrogea.
2. A. Gryllus L. spec. p. 1480; Sturm deutsch. h. 52; Koch

syn. p. 890; Rchb. icon. germ. 1 fig. 463; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 468 ;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. 559. A. paniculatus Lam. fi. fr. 3
p. 632 (ed. 1792). Pollinia Gryllus Spreng. pugil. 2 p. 10 (1815). Chry-
sopogon Gryllus Trin, fund. p. 188 (1820).-- Vulg. Sadinit. 2, lunie,
Iulie. Locuri aprice aspre, necultivate, märacini§iuri, campuri, dru-
602 CONSPtC1 ILL STSTEMATIC
muri ; la noi frecuent. Vérciorova, Cerneti; Craiova ; Stolnici ; Neto;

Vultureanca; Bäneasa, Comana ; Titu, Ghergani, Ciocane§ti ; Bucu-
re§ti, Chitila , Peri§i; Braila, Galati; Tecuci ; in Dobrogea pe la
Tulcea, Ci§la.
16. ERIANTH176 Rich. in P. Beata, agrost. p. LI.

I. E. trictus Bl. et Fingerh. fl. germ. ed.2 (1.836) vol. 1 p. 105;
Boiss. fi. orient. 5 p. 455. Andropogon strictus Host. gramin. 1 tab. 2
(1801). Saccharum strictum Spr. pug. 2 p. 16 (1815). Rchb. ic. germ. 1
fig. 457. Erianthus Hostii Griseb. spicil. rumel. 2 p. 548 (1844); Neilr.
diagn. p. 132. 21, Iunie, Iulie. Locuri cam nasip6se, umede. Severin
pe dealul Buliga prin vii, mult; prunti§iurile nasipeose i scurse pe al-
biea Ialomitei in dreptul statiei ferate Crivina (Calamagrostis arundi-
nacea Grec. enum. 1880 p. 60-non Roth).
Am vizitat localitatea de la Crivina mai In urma in vre-o doua
rdnduri, dar n'am mai gasit planta acésta pe acolo. De sigur cä in lo-
calitatea acésta a provenit prin emigratie.
B. Spicu§ielrele negeminate, solitare sau aproximate.

1. Stilurile lungi.
17. PI:MA=111E6 Trim fund. agrost. t34.
I. Ph. communis Trin, fund. agrost. p. 134 (1820); Koch syn.
Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. 631. Arundo Phragmites L. spec.
p. 120. A. vulgaris Lam. fi. fr. 3 p. 615 (1778). Vulg. Stuf. Stuh.
Stuh-de-baitti. Trestie. 4, August, Septembre. Ape stagnante sau
lin fluente turf6se, bli, helelteuri, in regiunea inferi6ra. Planta vul-
gara frecuenta (Grec. enum. p. 60). Tirgujiul ; Netoti, Alexandriea;
Comana; Bucure§ti, Panteleimon, Pasèrea, Cernica; Buftea, Peri§i,
Crivina; Campina ; Mizil, Buz6u; Galati; ; Falticeni; Dobrogea.
a. vulgaris Gren. Godr. fi. fr. p. 474 (1856). Spicu§ièrele pluri-

flore 6che§i sau negrichise.
p. flavescens Gren. Godr. 1. c. Arundo Phragmites (3. flavescens
Custor. ap. Gaud. fi. helv. 6 p. 341 (1830). Phragmites isiaca Rchb. ic.
germ. 1 fig. 503-non Kunth cujus stirps in Dacia non inveni. Spicu-
li6rele pluriflore cu aspect galbeniu.
7. rivularis Ledeb. fi. alt. 1 p. 89 (1829); ejus fi, ross. 4 p. 394
sec. descriptione: panicula compacta, spiculis 1-2 floris, floribus giu-
mas non multum superantibus". Etiam cum Ph. comntunis var. 7. steno-
(MAMMA 609
phylla Boiss. 11. orient 5 p. 563 (1881) convenit: folia abreviata angus-
tissima linearia scepe subconvoluta et pungentia" (ex sententia ciar.
A. à Degen) i cu atát mai mult c5.§i planta nósträ, ca i cea din
Attica, locuelte prin dunele maritime pe lingá ape särate. In Dobro-
gea, prin dunele maritime de la Tuzla pe ling lacul Tuzla i pe ling
Tichir-Ghiol. Destul de remarcabilä pentru flora nástra.
2. Stilurile hírte scurte sau aia c1 stigmele par a fi sesile.

18. POLYPOGON Desf. fl. ad. r p. 66.
I. P. monspeliensis Desf. fi. atl. 1 p. 67 (1798); Koch syn.
p. 901; Rchb. iconogr. germ. i fig. 170; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 490;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 603. Maiu, Iunie. Locuri josnice
umede näsip6se sau mlältinése cu stufárie. In vecinätatea märei
la Constanta cä'tre Mamaea.
19. AGROSTIS L. gen. n. 80.
§ 1. Glumelele egale sau aproximativ egale : Airagrostis Griseb.
in Ledeb. fi. ross. vol. 4.
I. A. densior Hackel (in 1881 inedit. pl. in litt. ad. Arp. à Degen
1895 Novenb. pro var. A. Biebersteiniance). Q Maiu, Iunie. Locuri
ce re/in apele de ploi, §ianturi, gropi, pe ling cäi comunale intre Io-
nesti, Morteni i Vultureanca distr. Dimbovita. Aflat in 4895 Maiu 29.
Eacä coprinsul scris6rei D-lui Hackel catre Dr. A. Degen :
Ierbuta tramisä este o varietate de Agrostis Biebersteiniana Claus
(beitr. zu 11. d. russ. reiches VIII p. 267 ann. 1851, synon. A. capil-
laris M. Bieb. £1. t. c. 1 p. 55-non L., A. trichoclada Griseb. in Ledeb.
ft. ross. 4 p. 439) pe care am primit'o äncä din 1881 prin D. Smirnow
din Barjon (Caucaziea) 0 pe care 11 am determinat-o drept A. Bie-
,bersteiniana var. densior Hackel. Se distinge de tipica, ce existä pe la
Sarepta in guberniea Astrachanului, nu numa prin panicula sa mai
ndensä, dar mai ales prin glumela inferhírá, ce este pubescentä, pe
cánd la tipica este glabrä. S'ar putea considera prin urmare ca specie;
insä mai existä o a treia forrnä' : var. pubiflora Hackel, care are ase-
menea glumelele pubescente 1nsä panicula sa este finä i filfält6re ca
la forma tipica; ea cresce in provinciea Harabagh. In vederea acestei
variabilitäti, nu cred necesar a propune o separatie specificä. Des-
ncoperirea acestei rare specie in Romániea este de o mare importantä
fitogeografia.
1. fnainte de a comunica planta acésta distinsului confrate din Budapesta, eu
ti dasem numirea de Agrosiis dioaricatissima. De si avAnd un aspect cam diferit de
§ 2. Glumela superiòrä. Cu mull mai scurtá de cal cea inferi6r5.:

Euagrostis Griseb. loco cit.
2. A. alba L. spec. p. 93; Schrad. fi. germ. 1 p. 209 tab. 2 fig. 1;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 480; Schlecht. Lang. deutsch. vol. 7 fig. 605.
A. stolonifera (3. L. spec. p. 93; Koch syn. p. 901; Rchb. icon. germ. 1
fig. 133. Vulg. Iérba-campului. Iérba-vêntului. Petiu§r. Iulie,
August. Livetji, locuri cu iérbä, ograde de pomi, campuri, tuferipri, pä-
duri ; specie fiírte comunä (Grec. enum. p. 61). Severin ; Baea-de-
Aramä, Pade§i; Tismana, Tirgujiul; Craiova; Rimnic, Cälinfäne%ti ;
Arge§i; Stolnici, Brätäliani, Netoti ; Cämpulung, Pajerea ; Predeal,
BLIteni, Sinaia ; Titu, Ghergani, Ciocane§ti, Peri§i; Chilla, Bucure§ti;
Comana; Ploe¡ti, Câmpina; Väleni; Buzgu; Foc§iani ; Bacäu; Piatra,
Osloveni, Neamtu; Fälticeni, Cornu-Luncei; Birlad, Vaslui, Ia§i ; Do-
brogea. Variézä mult; astfel
a. diffusa Host gram. austr. 4 tab. 55 (1809). Panicula ovatä
oblungä, laxg, dal* florile mutice avènd col6rea verde-palidä sau
cuprinä : A. stolonifera Host I. c. tab. 56, A. alba var. pallens Gaud
fi. helv. 1 p. 187; sau florile avand colsirea violetä mai mult sau
mai putin intensä : A. varia Host. 1. c. tab. 57 fig. sinistra.
(3. major Gaud. fi. helv. 1 p. 189 (1828). A. silvatica Host grain. 4
tab. 54 (1809)-non Huds. fi. angl. (1762). A. gigantea Gaud agrost.
helv. 1 p. 81 (1811); Koch syn. p. 902 ex p. ; Rchb. icon. germ. 1
tgite cele laite specii cunoscute ale genulut Agrostis luat In sensul cel mai larg to-
tu41, in urma autopsiilor Matte, nu o puteam separa de acest gen, insultad pe deplin
caracterele sale esentiale. Numlrea specHicA II o dasem astfel, avénd In vedere dis-
positiea paniculei sale rdsflratA, deplin divaricatA t cu o mentinere cam rigidA.
AflAndu-ne In care care necertitudine, am cilulat a ne asigura dacA acéstA graminee
este sau nu cunoscutA. De aceea ne am adresat pretieselor cunostiinte ale confratelul A
Degen din Budapesta, considerAnd aflnitatea ce existA mire flora cAmplilor Ilrei nestre
cu aceea a Ungariel L cretjénd cA o asemenen plantA ar 11 i prin acea %aril. Resultalui
cercelArilor sale a fost acela-ql cu al nostru intru ce priveste genul; insii, pentru o con-
vingere depilnü, Domnia-sa a adresat planta nestrA qi Profesorului Hackel, astA-4i su-
veranui cunoscAtor al gramineelor, de la care avem sententa anal& Cu táte acestea,
fle-ne permis sl adAogAm urnnAtárea observatie
Pentru ca planta ndstrA sA fle cu adevlrat o varletate de Agrostts Bieberstei-
Mona Claus, trebue sl semene exact cu acésta in t6te privinfele i sA difere numa prin
panicula densl i prin pubescenta giumelei inferiere. troll comparatii cu A. Bieber-
steintana Claus pe care o posedAm chiar din Sarepta are cu totul chipul deosebil,
precum a remarcat l D. A. Degen; cu tete acestea, ea nu páte fi IndepArtatl din
grupa Atragrostis Griseb. La prima ochire fárte mutt se potrive§te Cu Antinoria agro-
stidea Pariat. prin tallen, panicula trichotomic-divaricatil, prin forma, mArimea si as.
pectul spicusiárel or ; Ina diterA de acésta prin lipsa de tuipinl lungil culcatA i stoloniferA
cum $i prin spicu*Srele sale numa Cu o Mire hermafrodltA i sesill. De Agrostis Bte.
berstelniana Claus. diferA prIn portul slu relativ scundicel, robustior si rigidiuscul
lar nu Inalt, subtirel i flascld ,prin panlcula se rigidiusculA i curat trichotomicodi-
varicatA lar nu difusii, expansA I filfAitere prin spicusi6rele sale elipsoide, ob-
tuse, avénd giumele i giumeleie cu marginea mai path' scaricSsA lar nu lanceolate,
Angustióre, acute si Cu mult mai scaridse.
GRAMINEX 605
fig. 136 - non Roth tent. 1 p. 31 (1788). Robust, inalt ca de 60 - 90

cent., la bazd u0or geniculat; foile late, plane, veroji, ulior scabre pe
nervuri i pe margini, ligula lung-protensä ; panicula oval, fórte ampld,
densiflord i difusä, spicusiórele de un verde palid sau cuprin cu flo-
rae mutice.
T. pon tica. Robust, inalt ca de 70 - 90 cm, la bag putin geni-
culat i eu stoloni putini; foile fOrte änguste, unele scurte 0 plane, altele
lungi canaliculate i rigide, Wise glaucescente i f6rte aspre pe ner-
vuri 0 pe margini, ligula lung-protensä bifidd sau laceratd; panicula
oblungd, contractatä, condensatd, avénd un aspect general tirsiform
lobat, de coldre verde palidá sau cuprind. Prin locuri josnice umede
sdrate i cu päpurki, la Constanta in fata Tdbdcdriei de la Mamaea,
8. coarctata Schur enum. transs. p. 733 (1866). A. coarctata
Hoffm. deutsch. fi. 1 p. 37 (1791); Rchb. ic. germ. 1 fig. 134. Prin
locuri apdtóse, m1d0ineise. Netati; Comana in vatea Gurbanului jos
spre
e. prorepons Koch syn. p. 902 (1844). A. alba p. stolomfera
Sinith engl. fi. 1 p. 93 (1824) excl. synon. Linnaei ; G. Meyer I. c.
Locuri josnice näsip6se sau m1d0in6se mai mult sau mai putin scurse.
Comana cdtre Grädktea ; Galati spreBrate0u ; Constanta pe la Tähd-
cäriea de la Mamaea.
tp. patula Gaud. fi. helv. 1 p. 180 (1828). A. patula Gaud. agrost.
lielv. 1 p. 80 (1811); Rchb. ic. germ. 1 fig. 135. Petrkiuri cu iérbd,

pruntkiuri de périuri. Predeal.
I. dubia. A. dubia. Leers. fi. herborn. tab. 4 fig. 4 (1775). A. com-
pressa Willd. in Ust. et Rcem. bot. mag. vol. 11 p. 39 (1790); ejus spec.
pl. 1 p. 368. A. decumbens Host. gram. 4 tab. 51. Spiculdrele u0or
aristate. Cdmpuri. Netoti ; Chitila, Buftea.
2. A. vulgaris Wither. arrang. p. 132 (1776); Schrad. fi. germ.
tab. 2 fig. 3; Koch syn. p. 902; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 482; Rchb. ic.
germ. 1 fig. 131; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 606. A. stolonifera a.
L. spec. p. 93 sec. specimina Ehrhartiana Upsalim Linnwi tempore
lecta. A. vulgaris stolomfera Koch 1. c. 21. Iunie, Iulie. Locuri nd-
sipóse pe ldngd paduri, tuferkuri, päsciuni, fénate in regiunea mon-
tand. Cracu-Bulzului; Culmea-Cernei, Clo§ani, Ponoare ; Oldne0i ; Ca-
Ostrov, Stdnilioara; Ghitu; Buceci, Sinaia (Grec. enum.
p. 61) ; Predeal, Piatra-Mare ; Bro0eni pe Neagra, muntele Bida, Schitu
Raréu ; Neamtu pe la Vadurile-Doamnei.
p. pum/la. A. pumila L. mant. p. 31(1762); Rchb. icon. germ. vol.
gramin, fig. 132; Koch syn. ed. 3 p. 678. Pe Ghitu cu congenera sa.
Grecesca D. Dr. C.1324. 41
606 CONSPECT1TL S1STEMATIC
A. Hornungiana Schur (Ester. bot. zeit. 1859 p. 45. A. mi.

garis Var. alpestris Schur ohm. A. vulgaris var. d. Hornungiana
Schur enum. transs. p. 733 (1866). -fl. Iulie, August. Finale i päs-
ciuni subalpine §i alpine. Predeal pe Piatra-Mare.
§. 3. Glumela superiárd förte scurtá sau lipsd (Trichodium
Schrad.)
A. canina L. spec. p.92; Koch syn. p. 903; Rchb. ic. germ.1.
f. 128; Gren Godr. fi. fr. 3 p. 483. Trichodium caninum Schrad.
gram. 1 p. 198 (1806). Agraulus caninus P.Beauv. agrost. p.5 (1812).
Trichodium arenosum et Tr. transsilvanicum Schur enum. trans3.
p. 736. Tr. caninum c. turfosum Schur 1. c. p. 737. - 21. Iunie-Au-
gust. Prin locuri umede mldltineise sau nasiposo-mtá§tináse. Comana
la Padina-lui Vasile; Buftea, Chitila pe Colentina.
A. rupertris All. fi. pedem. 2 p. 237 (1785); Koch syn.
p. 901; Rchb. ic. germ. 1 fig. 127 et litt. c. d.; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 485; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 609.-A. setacea Vill. dauph. 2
p. 76 (1787). A. alpina Willd. spec. 1 p. 368 (1797)-non Scop 11.
earn. (1772). Trichodium alpinum Schrad. gram. 1 p.200.-71. Iulie,
August. In regiunea alpind pe culmile superieire. Godeanu; Negoiu ;
Piipu§ea; Buceci pe Caraimanu, pe Jipi §i la Ober§iea-Ialomitei (Knecht.)
20. APERA Adans. ap. P. 'Beatty. agrost. p. 3r

I. A. Spica venti P. Beauv. agrost. p. 31 tab. 7 fig. 11 (1812);
Koch syn. p. 904 ; Rchb. ic. germ. 1 fig. 125; Schlechtd. Lang. dents& 7
fig. 610. Agrostis Spica venti L. spec. p. 91; Gren. Godr. 11. fr. 3p. 486.
- Vulg. le'rba-vêntului. -Ø Innie, Iulie. Cdmpuri, dealuri prin
poeni, rdri§uri. Severin, Balta, Coste§ti, Baea-de-Aramd, Clop)*
Bro%teni, Strahaea; Tismana ; Tirgujiul; Craiova; Cdlimdne§ti, Rim-
nic; Predeal ; Sinaia; Chitila, Bucure§ti; Comana ; Vdleni, ;
Neamiu; BroVeni , Falticeni ; Boto§iani ; in Dobrogea asemenea.
21. CALAMAGROSTIS Roth. Pnt. fi. germ. r p. 3.

§ 1. Spiculele constituite numa de cdte o fiáre hermafrodita fer-
cu aristd dréptd.
I. C. Epigeios Roth. tent. fi. germ. 1 p. 34 (1788) ; Koch syn.
p. 905; Rchb. ic. germ. 1 fig. 154; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 475; Schl.
Lang. deutsch. 7. fig. 615. Arundo Epigeios L. spec. p.120; M. Bieb.
fi. t. c. 2 p. 88. Arunclo Calamagrostis A11.11. pedem. 2 p. 257 (1785);
M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 78.- Vulg. Trestie-mictt. Trestie-de-ampuri.-
GRAMINEA 007
lulie, August. Cdmpuri, lunci §1 margini de pdduri. Baea-de-A-

ramd ; Craiova; Rimnic; Netoti, Alexandriea ; Stolnici; Comana ; Bu-
cure§ti, Chitila, Buftea, Peri§i, Crivina; Ploe§ti; Dealu-Mare prin vil;
Predeal ; Sinaia ; Tecuci, Mdgureni; In Suceava pe Stänipara; MI-
cm; Tulcea; Constanta.
3. intermedia. Arundo intermedia Gmel. fi. baden. 1 p. 266
(1805); Koch I. c. Calamagrostis Huebneriana Rchb. germ. exc. p. 27
et in je. germ. 1 fig. 156. Spiculele dnguste, pe meliloc ver4i, pe mar-
gine colorate cu dungä subtire oache§e ;
Reichenbachiana. C. glauca Rchb. germ. exc. p. 27 (1830) ;
et in je. germ. 1 fig. 155-non M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 79 (1808) sub Arundo.
Spiculele anguste cu totul verli, de un verde glauc la fnceput, de un
verde auriu tdr4iu dupd maturitate.
C. littorea DC. fi. fr. 6 p. 255 (1815); Koch syn..p. 905;
Rchb. le. germ. 1 fig. 452; Gren. Godr, fi. fr. 3 p. 475; Schlechtd.
Lang. deutsch. 7 fig. 614 Arundo Pseudophragmites Hall. fil. in Rcem.
arch. 1 p. 11 (1796). A. effusa Gmel. fi. baden. 1 p. 262 (1805). A.
littorea Schrad. fi. germ. 1 p. 212 (1806). A. glauca M. Bleb, fi. t.
c. 1 p. 79 (1808). Calamagrostis laxa Host gram. 4 p. 25 (1809). C.
Pseudophragmites Baumg. enum. transs. 3 p. 211 (1816). 7J Iulie,
August. Petri§uri, prunti§iuri pe albia riurilor. Negoiu; Predeal,
teni, Poeana-Tapului, Sinaia ; pe Teleajen la Väleni.
§. 2. Spiculele, pe ldnga flórea hermafroditä, âncá cu o fláre ru-

dimentard pediceliforma §i pe'rdsd ; arista geniculatd.
C. montana Host gratn. p. 27 tab. 46 (1809) ; Koch syn.
p. 906; Rchb. ic. germ. 1 fig. 146; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 619.
Arundo varia Schrad. fi. germ. 1 p. 216 (1806). Arundo montana
Gaud. fi. helv. 1 p. 92 (1811). Calamagrostis varia Baumg. en. transs.
3 p. 21.0 (1816); Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 477. Deyeuxia montana. P.
Beauv. agrost. tab. 9 (1812). D. varia Kunth gram. 1 p. 212 (1833).-
7, Iulie. August. Paduri in regiunea niontanä. DimboVicioara ; Buceci
pe la Sinaia, Bu§teni §i prin Valea-Alba; Predeal.
C. arundinaoea Roth. tent. fi. germ. 2 p. 89 (1789); Gren.
Godr. flor. fr. 3 p. 478. Agrostis arundinacea L. spec. p. 91 (1762).
A. pyramidalis Schult. cester. fi. 1 p. 188 (1794). Agrostis silvatica
Georgi beschr. russ. reich. 3 p. 684 (1800). Arundo pyramidalis Schutt.
nester. fi. 1 p. 188 (1794). Calamagrostis silvatica DC. fi. fr. 6 p. 253;
Koch syn. p. 906; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 620. C. pgranii-
dalia Host gram. 4 p. 28; Rchb. icon. germ. 1 fig. 141. tulle, Au-
gust. Poeni de päduri, margini de pä'duri i rärigiuri, in regiunea mon-
tank. Valea M6nästirei Bistrita, Olänegti, Coziea, Stänigoara ; Buceci
pe la Bugteni, Sinaia (C. silvatica Grec. enum. p. 60) ; Brogteni pe
Bistrita gi pe Neagra.
22. MILIIIM L. gen. n. 79 excL spec.

I. M. vernale M. Bieb. fi. t. c. 1. p. 53 (1808); Rchb. icon.
germ. 1 fig. 160; Ledeb. fi. ross. 4 p. 445; Boiss. fi. orient. 1. p. 510.
Agrostis vernalis Poir. in Lam. encycl. méth.1. suppl. p. 259 (1810). -
0 Maiu, Iunie. Pe c6ste petr6se prin tuferigiuri. V6rciorova la Gura-
Slätinicului gi spre Gura-Väei (A. Degen)! ; pe ruinele romane in grit-
dina publicä. din Severin.
2. M. eifusum L. spec. p. 90; Koch syn. p. 907; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 159; Ledeb. fi. ross. 4 p. 444; Boiss. fi. orient. 5 p, 510;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 624. M. Schmidtianum C. Koch in
linnaea vol. 21 p. 438 (1848). Agrostis effitsa Poir. in Lam. encycl.
rnéth. 1 suppl. p. 258. Vulg. Meigior. Meiu pckluret. 21. Maiu, Iunie.
?Mud, dumbrave umbr6se. Cerneti pe dealurile Iorgutovei (Grec. enum.
p. 61); Predeal; Comana in cale de la Padina-lui-Vasile dire Valea-
Balotä, frecuent ; Podul-Turcului.
23. PIPTATHEILTIM P. Beauv. agrost. p. 18.

P. paradoxum P. Beauv. agrost. p. 18 (1812); Koch syn.
p. 908; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 497; Boiss. voya. 2 p. 641. Minim pa-
radoxunt L. spec. p. 90 (1762); Ledeb. fi. ross. 4 p. 445. Urachne
virescens Trin, fund. p. 110 (1820). Piptatherum virescens Boiss. fi.
orient. 5 p. 507. j. Maiu, Iunie. Päduri. Tèrciorova; Valea-Tesnei
la Gaura-Fetei; Craiova; Comana.
2. P. hoiciforme Rcem. et Sch. syst veget. 2 p. 328 (1817) ;
fi. orient. 5 p. 508; Neilr. diagn. p. 131. Agrostis holciformis
M. Bieb. fi. t. C. 1 p. 54 (1808). Milium holciforme Spreng. syst 1
p. 251 (1825); Ledeb. fi. ross. 4 p. 446. Vrachne grandiflora Trin.
gram. unifl. p. 174 (1824). J. Maiu, Iunie. Locuri petreise, munti
prin päduri tuferige. Vdrciorova, Gura-Slätinicului pe la Cataracte.
24. LASIA.GROSTIS Link. hort. berol. i p. 99.

I. L. Calamagrostis Link loc. cit. (1827); Koch syn. p. 909;
Rchb. icon. germ. 1 fig. 167; Boiss. fi. orient. 5 p. 505; Schlechtd.
GRAMINEE 609
Lang. vol. 7 fig. 630. Agrostis Calamagrostis L. spec. p. 92. Stipa Ca-
lamagrostis Wahlenb. fi. helv. p. 25. Calamagrostis argentea DC. fi. fr. 3
p. 25 (1805) C. speciosa Host. gram. 4 tab. 45 (1809). Iulie, Au-
gust. Locuri petröse prin vai montane. Valea-Tesnei la Gaura-Fetei.
25. STIPA L. gen. n. go.

I. S. pennata L. spec. p. 145 in sensù amplior ; Koch syn.
p. 908; Rchb. icon. germ. 1 fig. 165; Ledeb. fi. ross. 4 p. 450 pro p.
Boiss. fi. orient. 5 p. 502; Velen. fi. bulg. p. 604. S. Tirsa Stev. in bull.
soc. nat. mosc. vol. 30 p. 368 (1857); Janka adat. erdélyor. flora in
magyar. tud. akad. mathem. termesz. közl. 12 köt. 1874 p. 169. S.pen-
nata . typica Lindem, fi. cherson. 2 p. 283. Cariopsa ti are glumela
externa cu linil p6röse numa in jumatat ea sa inferiéra. Vulg. Colelie.
Nagard. Maiu, Iunie. Fin*, locuri cu iérba pe câmpuri, §esuri,
dealuri, la locuri uscate sau aprice. Carlane§ti in Teleorman ; Comana
spre Bäneasa §i Pruntu; Sarule§ti, Ciulnia, prin baragane frecuenta.
S. Graffiana Stev. in bull. soc. nat. mosc. vol. 30 p. 368
(1857); Boiss. fi. orient. 5 p. 503; Janka 1. c. ; Velen. fl._bulg. p. 604.
S. pennata 1. Graffiana Lindem, fi. cherson. 2 p. 283. S.pulcherrima C.
Koch in linnaea ann. 1848 vol. 5 fasc. 4 p. 440. Cariopsa mai mare,
glumela externä are una din liniile pérése mergénd pana la virf, spa-
iurile i fark pensulá de peri la extremitate. Vulg. Colelie.
21, Maiu, Iunie. La locuri deschise pe c6stele muntilor la Vdrciorova.
S. Lessingiana Trin. et Rupr. in mém. de l'acad. de
Petersb. VI *ser. 7 p. 79 (1842); Ledeb. fi. ross. 4 p. 450; Boiss. fi.
orient. 5 p. -502; Janka loc. cit. ; Velen. fi. bulg. p. 605; Lindem, fi.
cherson. 2 p. 284. Cariopsa de märimea celei de S. pennata, insa peste
tot pörösä, peril culcati §i la extremitatea superiéra constituind o pen-
surd. Maiu, Iunie. Pe dealing, §esuri prin live4i, finale la locuri
uscate. Ia§i; Boto§iani.
S. capillata L. spec. p. 116; Sturm deutsch.fl. h. 26; Koch
syn. p. 908; Rchb. icon. germ. 1. f. 166; Ledeb. fi. ross. 4 p. 448;
Boiss. fi. orient. 5 p. 500; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 628. -
Maiu, Iunie. Campuri, §esuri intinse. Prin baraganul Ialomitei; in
Dobrogea pe la Macin, Constanta, Mangalia, Bairamdede.
26, SESLERIA Scop. fi. carn. ed. 1760 p. 63.

I. S. Heufieriana Schur sell. transs. n. 3101 (1853); ejus enum.
transs. p. 744 descripta ; Neilr. diagn. p. 136; Velen. fi. bulg. p. 600.
S. coerulea Baumg. enum. transs. 3 p. 228 (1846) et Auct. transs.
plurim.-non Arduini specim. 2 p. 18 (1764). S. transsilvanica Schur
in zoo!. bot. gesel. vol. 6 p.205 (1856); ej. enum. transs. p. 745 (1866).
S. robusta Pkvai cest. bot. zeit. ann. 1862 p. 214. S. argentea p. nitida
Vis. see. Boiss. fi. orient. 5 p. 567 etiam. Velen. loc. cit. (Conf. Janka
cest. bot. zeit. ann. 1867 Sesleria"). 71. August. Stânci, dardmäturi
de stanci in regiunea subalpin6, alpiná. Muntele Ghitu ; 136.pugea ; Bu-
ceci prin valea
K. S. ccerulans Friv. in flora ann. 1836 part. 2 p. 438; Neilr.

diagn. p. 135; Boiss. fi. orient. 5 p. 567; Velen fi. bulg. p. 601.. S. mar-
ginata Griseb. spicil. rumel. 2 p. 412 (1.844). S. Bielzii Schur verh.
siebenb. ver. ann. 1850 p. 109. S. rigida Schur zool. bot. gesel. 1856 vol. 4
p. 902-non Heuff. S. rigida (3. Bielzii Heuff. enum. banat. p. 191.5. cce-
rulea Janka in Linnwa 1860 p. 615-non Arduin. (Conf. Janka cest.
bot. zeit.1867 art. Sesleria"). - Iunie, Iulie. Piscuri alpine. Buceci
la Omu (Knecht. leg.); Ceahltm (Knecht. leg.); Rarèu i Pietrile-Doam-
nei in Suceava (Br.) !
S. rigida Heuff. in Rchb. germ. exc. p. 1403 (1830); Rchb.
icon. germ. 1 fig. 447; Heuff. enum. banat. p. 191 exclus. var. fii; Neilr.
diagn. p. 135; Boiss. fi. orient. 5 p. 568; Velen. fi. bulg. p. 601. S. Hay-
naldiana Schur zool. bot. gesel. 1.856 p. 207. S. Heufieriana Bilz. land.
vol. 8 p. 84 (1857). S. pseudorigida Schur enum. transs. p. 745. -
21, Maiu, Iunie. Stand In regiunea alping. Buceci (Knecht)! frecuentg.
S. disticha Pers. syn. 1 p. 72 (1805)); Koch syn. p. 91.2;
Rchb. icon, germ. gramin. fig. 1366. Poa disticha Wulf. in Jacq.
collect. 2 p. 74 (1788); Sturm deutsch. h. 6. Oreochloa disticha Link.
h. berol. 1 p. 44 (1827); Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 454. Poa seslerioides
All, fi. pedem. 2 p. 246 tab. 91. fig. 1 (1795). - 21. Iunie, Iulie. Virfuri
alpine, sol mica§ist. Tutila subt Godeanu in Mehedinti.
27. ICCELERIA Pers. vm. r p. 97.

I. K. cristata Pers. syn. 1 p. 97 (1805); Sturm deutsch. h. 85;
Koch syn. p. 912; Rchb. iconogr. germ. 1 fig. 174; Boiss. fi. orient. 5
p. 574; Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. 641. Aira cristata L. spec.
p 94. Poa pyramidata Lam. illustr. 3 p. 183 (1791). P. cristata Willd.
spec. pl. 1. p. 402 (1797). Dactylis cristata M. Bieb. flor, t. c. 1 p. 67
(1808). Festuca cristata Vill. dauph. 2 p. 93. - J, Iunie, Iulie. Féna-
GRAMINE.2E 611
turi i livedi pe cdmpuri §i pe dealuri; specie comunä. Vérciorova, Se-

verin, Hinova, Stirmina; Craiova; Rimnic ; Stolnici ; Netoti; Vultu-
reanca, G5.e§ti; Bäneasa, Comana ; Cioc5ne§ti, Chilila, Bucure§ti (K
glauca Grec. enum. p. 61-non DC.); Peri§i, Ploe§ti, Câmpina ; Buzèu;
Tecuci; Rèrlad, Ia§i ; FAlticeni, Sasca, Cornu-Luncei ; Dobrogea.
13. grad& Koch syn. p. 912. Foile fórte 5.nguste, spicu lung fingust
sublire. Locuri deschise aprice. Comana.

2. K. Fenzliana Schur cest. bot. zeit. ann. 1857 p. 314; ej. enum.
transs. p. 750. K. pse udoglauca Schur enum. transs.p.740 (1866). K. albes-
cens Schur I. c. -non DC. K. rigidula Simk. enum. transs. p. 570 (1886);
Velen. fi. bulg. p. 610. - 21, Iunie, Tulle. g5ste schistóse sau argilo-
glare6se; in regiunea subalpinä. Bu§teni pe malurile Prahovei, copios.
f3. transsilvanica. K. transsilvanica Schur cest. bot. zeit. ann. 1857
p. 313; ejus enum. transs. p. 751.; Simk. enum. transs. p. 571.- V5.i
subalpine, p6sciuni alpine in Buceci (Knecht.)
28. AIRA L. gen. n. 8r ex p.

§ 1. Glumela externä la virftruncatä sau denticulatä, arista u§ior
geniculatä §i la bazg putintel torsionatä (Deschampsia P. Beauv.)
I. A. ceespitosa L. spec. p. 96; Koch syn. p. 914; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 185; Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. 647. Deschampsia
ccespitosa P. Beauv. agrost. p. 91(1812); Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 507
var. a et P.; Boiss. fl. orient. 5 p. 531. Aira altissima Lam. fi. fr. 3p. 581.
A. cospitosa f3. pallida Koch 1. c. A. parviflora Thuill. fi. paris. ed. 2
p. 38. - Vu'g. lérba - bald. Pdiugi. Pipirigu. - 21, Iunie, Iulie.
Liveli prin locuri umede, pe ling5. apOre. Muntele Ghitu; Ruch pe
muntele Dobria§iu ; Sinaia (Grec. enum. p. 61), Bu§teni. Predeal ;
Piatra pe la Pädurea Balaurului, valea Cräcoanilor pe la Osloveni
Bältäte§ti; valea Barnarului ; Schitul Rar6u.
13. A ndraei. - Dsehampsia Andnei Aursw. ap. Andraa in bot. zeit.
ann. 1856 p. 205; Schur enum. transs. p. 753. Aira alpina Roth. tent.
fi. germ. 2 p. 98 (1789)- non L. spec. p. 65 (1753). Deschatnpsia alpina
Gaud. fi. helv. 1 p. 323. - Päsciuni alpine. Muntele Gäinatu-Mare
135pu§ea; Buceci (I. Barth, Knecht.)!, Predeal pe Piatra-Mare.
2. A. flexuosa L. spec. p. 96; Koch. syn. p. 915; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 182; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 648. Desehampsia
flexuosa Griseb. spicil. rumel. 2 p. 457 (1844); Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 508; Boiss. fi. orient. 5 p. 531. Lerchenfeldia flexuosa Schur enum.
transs. p. 753. - 21, Iunie- August. Päduri, tuferi§e, rärkiuri; In re-
giunea montana. Verciorova ; Tirgujiul, Lainici; Calinfäne§ti, Coziea,

Stani§ioara; Ghitu, Papulea; Sinaia (Grec. enum. p. 61) ; Predeal; Rargu.
Ç3. montana Trin, in mérn. de l'acad. petersb. vol. 6 ser. 4
suppl. p. 6; Ledeb. fi. ross. 4 p. 420, exclus. synon. Reichenbachii1.
Lerchenfeldia cuprina Schur cester. bot, zeit. ann. 1859 P. 327. Unan
ca de 15-25 cm inaltime, rizoma fibrásd, culmul erect subtire, ro§ietic
§i pina la me4iloc cu foi, foile bazilare stuf6se, capilare, convolute, ar-
cuat-deflexe, scurte, glabre; panicula piramidala mica cu putine fiori,
laxa, ramurile sale subtirele fiexu6se; spicu§i6rele oblung-romboide
sub-biflore de colóre cuprita, glumela externa cu arista subgeniculata
ce proemina din spiculor. Pasciuni alpine. Piatra-Mare.
§ 2. Glumela externa la virf bicuspida, spatele rotund, cu arista

ce porne§te din jurnètatea inferiorl i care la baza este geniculata
(Euaira Boiss.)
A. capillaris Host gramin. 4 p. 20 (1809); Koch synops.
p. 922; Rchb. icon. germ. 1 fig. 181; Boiss. fi. orient. 5 p. 529. Aira
elegans Willd. in Gaud. agrost. helv. 1 p. 130 (1811); Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 505 var. fi. biarist ata. A. ambigua De Notaris in ann. Sc.
nat. tom. 3 (1814) 2 p. 365; Jord. pugil. plant. p. 145. Avena capillaris
Mert. et K. deutsch. fi. 1 p. 573 (1823); Schlechtd. Lang. deutsch. 7
fig. 676. Q Maiu, Iunie. Tuferke , märäcini§e, tèram cam mobil.
Severin pe la Crihala ; Dealurile Cernetului catre Dumbrävita (Grec. in
Br. prodr. p. 489); Baea-de-Arama, Pade§i; Pite§ti la Trivale.
29. AVENA L. gen. n. gr ex p.

§ 1. Spicu§isirele la maturitate devin pendulate; glumele multi-
nerviate.
Florile fructificate la maturitate stau prinse In spicu§ióre.
I. A. sativa L. spec. p. 118; Koch syn. p. 917; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 510; Boiss. fl. orient. 5 p. 541; Schlechtd. et Lang. deutsch. 7
fig. 655. Vulg. Ovsgs. C) Iulie, August. In cultura vulgarizat, adesea
%.1 spontaneu din semi* ratacite (Grec. enum. p. 61).
A. orientalis Schreb. spicil. p. 52 (1771); Koch syn. p. 917;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 511; Boiss. fi. orient. 5 p. 541; Schlechtd. Lang.
deutsch. 7 fig. 656. Vulg. Ova. Q Iulie, August. In cultura ca §i
precedentul, consideran totuna; subspontaneu din semi* rätacite.
1. Al:u ~lana datà de Reichenbach in icon, germ. vol. 1 fig. 186 aparline de
A. ccespitosa; ca atare este bine figuratA l sémiinit bine cu Aira alpina Roth.
GRAKMEE 613
3. A. strlgosa Schreb. spiel p. 52 (1771); Koch syn. p. 917;

Rchb. je. germ. 1 fig. 217; Gren.Godr. fi. fr. 3 p.511; Boiss. fi. orient. 5
p. 541; Schlechtd. Lang. fi. v. deulsch. 7 fig. 657. A. nervosa Lam.
illustr. n. 1115 (1791). Vulg. Odos. Ovëz-prost. 0 Iulie, August.
Câmpuri pe ling drumuri, prin grane §i in cultura. Birlad.
2. Florile fructificale la maturitate, cel putin cea mare, se des-

prind din spicusiáre.
4. A. sterilis L. spec. p. 118; Koch syn. p. 917; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 219; Gren. Godr. fi. fr. vol. 3 p. 513; Boiss. fi. orient. 5
p. 542; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 658, b. Q Iulie, August. In
culturä' i subspontanee. Mizil.
5. A. fatua L. spec. p. 118; Koch synops. p. 91.7; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 218; Gren. Godr. fi. fr. vol. 3 p. 512; Boiss. fi. orient. 5
p. 543; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 f. 659. Vulg. Odos. 0 Tulle,
August. Campuri, pe ling grâne, locuri inculte. Craiova; Ciocane§ti,
Chitila; Comana, Baneasa; in Dobrogea la Tulcea §i Constanta pe ma-
lurile
§ 2. Spicu§iòrele la maturitate stau erecte ; glumele 1-3 nerviate.

6. A. planiculmis Schrad. fi. germ. 1 p. 381 (1806); Koch
syn. p. 918; Rchb. icon. germ. 1 fig. 2H; Boiss. fi. orient. 5 P. 547;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 660. Avena lattfolia Host. gram. 4
tab. 32 (1809). 7. Iulie, August. Poeni, prin locuri apat6se, rovinóse
In regiunea subalpina. Buceci la Poeana-Stänei pe pogorkiul din valea
Pele§iului; in Neamtu pe Grintiesiu in Suceava pe Raräu.
7. A. pubescens L. spec. 4665; Koch syn. p. 918; Rchb. ic.
germ. 1. fig. 213; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 517; Boiss fi. orient. 5p. 544;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 662 Trisetum pubeseens Rcem. Sch.
syst, 2 p. 662 (1817). Heuffelia pubeseens Schurenum. transs. p. 760
(1866). 71, Iulie, August. Liveli pe ccistele muntilor. Predeal, Bu§teni;
Ceahläu (Knecht.); Raräu in Suceava (Br.)
8. A. alpina Smith engl. fi. 1 p. 165 (1824); Kochsyn. P. 918;
Rchh. ic. germ. 1 fig. 212; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 663. Tri-
setum alpinum Rcem. et Sch. syst. veg. 2 p. 663 (1817). Avena prce-
usta Rchb. germ. exc. p. 1405 (1830). A. adsurgens Schur herb.
transs. Heuffelia prceusta Schur enum. transs. p. 762. 21, Iulie,
August. Poeni in regiunea alpina la locuri umede. Bucee! prin Poeana-
Stanei ; Raräu,
A. compressa Heuff. in flora ann. 1835 p. 244; ej. enum.

banat. p. 193 (1858); Rchb. ic. germ. 1. fig. 210; Neilr. diagn. p. 136;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 661. 21, Iulie, August. Live4i,
poeni de paduri §i prin rriiuri la locuri uscate, tari ; Ciocanelti,
Chitila ; Comana i Bdneasa din Vla§ca.
A. versicolor Vill. prosp. P. 16 (1779) ; ejus pl. dauph. 2
p. 142 tab. 4; Koch syn. p. 91.9; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 665.
A. Scheuchzeri All, fi. pedem. vol. 2 p. 225 (1785); Rchb. ic. germ. 1
fig. 208; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 517.-2j, Iulie. August. Pd§ciuni in re-
giunea montana alpina. La Papu§ea; Buceci pe Caraimanu (Knecht.)
§i in Valea-Alba pe Costila.
II. A. decora Janka term. ffiz. vol. 8 ann. 1.884 p. 28; Simk.
enum. transs. p. 574. A. sempervirens Baumg. enum. transs. 3 p. 260
(1846) et Auct. transs. plurim. - non Vill. A. Besseri Schur cest. bot. zeit.
ann. 1.860 p. 73 - non Griseb. in Ledeb. fi. ross.4p. 415 (1852) A. Par-
latori Fuss. transs. exc. p. 726. Heuffelia convoluta Schur enum. transs.
P. 763 Avena coronensis Schur ohm. f.. Iulie, August. Stand in
regiunea montana petr6sa. Valea Oltetului la Polovaci pe sus.

A. flavescens L. spec. p.118 ; Koch syn. p. 921; Rchb. ic.
germ. 1 fig. 204; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 670. Trisetum
flavescens P. Beauv. agrost. p. 88 tab. 18; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 523;
Schur enum. transs. p. 757. Trisetariaflavescens Baumg. enum. transs.
3 p. 263. -- 21, Iunie, Iulie. Plisciuni in regiunea montana. Oldne§ti ;
Bu§teni.
(3. purpurascens K. Richt. pl. europ. 1 p. 58. A.purpurascens DC.
cat. hort. monsp. p. 82 (1.813), A. alpestris DC. fi. fr. 6 p. 260 (1815)-
non Host. A. flavescens y variegata Gaud. fi. helv. 1 p. 337 (1828);
Schur enum. transs. p. 758 sub Trisetum. A. Baumgartenii Steud.
synops. 1 p. 233 (1855). A. carpatica Schur mt. bot. zeit 1858 p. 22-
non Host. Trisetum varium Schur verh. siebenb. ver. 1851 P. 169;
ej. enum. transs. p. 758. Pasciuni alpine. Buceci (Simk. exsic.!)
A. alpestris Host. gram. 3 p. 27 (1805); Sturm deutsch.
fi. h. 85 tab. 1.2; Koch syn. p. 921; Rchb. ic. germ. 1 fig. 201;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 671. Trisetaria alpestrisBaumg. enum.
transs. 3 p. 264; Schur enum. transs. P. 759 (quoad var. d. glabres-
cens). Trisetum alpestre P. Beauv. agrost. p. 88; Sag. et Schn. carp.
centr. 2 p. 537. 21, Iulie, August. Locuri cu iérbä pe stanci alpine.
Buceci pe Costila in Valea-Alba.
GRAMINEE 615
A. carpatica Host. gram. 4 tab. 31 (1809) ; Baumg. enum.

transs. 3 p. 263; Neilr. Diagn. p. 137; Sag., et Schn. carp. centr. 2
p. 537; Simk. enum. transs. p. 575. Trisetum transsilvanicum Steud.
synops. p. 226 (1855) -non Schur. 7. Iulie, August. Pdsciuni alpine
subalpine. Buceci.
A. dubia Leers fi. herborn. 41 tab. 9 f. 3 (1775). A. tenuis
Mcench meth. p. 195 (1794); Koch syn. p. 920; Rchb. ic. germ. vol. 1
fig. 197. A. triaristata Val, pl. dauph. 2 p. 148 tab. 4 (1787) sed male!
Ventenata avenacea Kcel. gramin. p. 273, 274 (1802). Bromus triflorus
Poll. ff. palat. p. 119 (1786). Trisetum tenue Rcem. et Sch. syst. 2
p. 657. C) Maiu, Iunie. Locuri uscate san aprice, pe lingacdi rurale
§i pe lingd grane. Ione§ti, Cacov a, Vulture anca Mite frecuentd.
30. ARRHENATHERIIM P. Beam agrost. p. 55.

I. A. elatius Mert. et Koch deutsch. fi. 1 p. 546 (1823) ; Koch
syn. p. 916; Boiss. fi. orient. vol. 5 p.550; Schlechtd. Lang. deutsch. 7
fig. 653. A. avenaceum P. Beauv. agrost. p. 55 (1812) ; Rchb. je. germ. 1
fig. 192. Avena elatior L. spec. p.117. Holcus avenaceus Scop. fi. cam.
p. 276 (ed. 1772). 21, Iunie, Julie. Liveli, pdsciuni, poeni subalpine.
Tirgujiul; Predeal, Azuga, Bu§teni ; Väleni (Grec. enum. p. 61) ; Bu-
cure§ti , Heresträu ; Mônästirea Neamiu (Chania); Piatra pe Cerne-
gura ; Bro§teni.
31. HOLM:TS L. gen. n. r146.
I. H. lanatus L. spec. p. 1485; Koch syn. p. 916; Rchb. ic. germ. 1
fig. 651. Avena lanata DC. fi. fr. 3 p. 41 (1805). Vulg. Flocona.
Iérba-cailor. Olei. Oas-dulce. 74. Iunie -August. Locuri cu iérbd,
poeni de pacluri, rdri§iuri, drumuri. Vdrciorova, Valea-Bahnei; Cer-
neti; Tirgujiul; Craiova; Rfmnic, Cdlimäne§ti, Coziea, Stäni§ioara ;
Campulung ; Predeal, Bu§teni, Sinaia ; Ciocdne§ti, Chitila, Bucure¡ti
(H. mollis Grec. enurn. p. 61); Väleni ; Tirgu-Ocnei , Sldnic ; Osloveni,
Bälidtesci ; Bro§teni; Schitu-Rar6u.
32. DANTHONLA DC. fi. fr. 3 p. 32.
I. D. decumbens DC. fi. fr. 3 p. 33 (1805) ; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 561. Triodia decumbens P. Beauv. agrost. p. 76 (1812); Koch
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 679. Festuca decumbens L. spec. p.110.
Poa decumbens Scop. fi. carn. p. 69 (ed. 1772). lifelica decumbens
Web. spicil. p. 3 (1778). J. Iunie, Iulie. Pe dealuri, pe läng6

duri. Craiova pe la Breasta.
33. MELICA L. gen. n. 82.

§ 1. Glumela glabrä.
I. M. altissima L. spec. 98; Rchb. germ. 1 fig. 439; Ledeb. fi.
ross. 4 p. 399; NeiIr. diagn. p. 137. M. sibirica Lam. encycl. meth. 4
p. 71 (1797). 71, Maiu, Iunie. Pe längl pädure pe Dealu-Stirmina,
frig abia cäte-va specimenc ; In Dobrogea prin tuferkiurile de la Ba-
§ibunar.
M. nutans L. spec. 98; Koch syn. p. 924; Rchb. ic. germ.
1 fig. 437; Boiss. fi. orient. 5 p. 586; Ledeb. fi. ross. 4 p. 399;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 683. M. montana Huds. fi. angl. p. 31
(1762). 7f.. Maiu, Iunie. Päduri, vAi umbr6se in regiunea montanä.
Mônästirea Stänkioara; Dimbovicioara; Sinaia pe plaiul Cumpaului
(Knecht.), prin valea Pele§iului.
M. pieta C. Koch in linnwa tom. 21 (1848) p. 396; Boiss.
fi. orient. 5 p. 587; Janka adat. magyar. Wk. in termesz.
XII Vit. 1874 p. 157. M. nutans p. pieta Griseb. in Ledeb. fi. ross. 4
p. 400. M. viridiflora Czern. consp. pl. ucran. p. 73 (1859) ; Lindem.
fi. cherson. 2 P. 291. 7f.. Maiu. Iunie. Päduri, tuferkiuri, cränguri.
Conte§ti; Ciodne§ti, Tärtg§e§ti (M. nutans Grec. in Br. prodr. p.492 -
non L.) ; Mogo§6ea. Comana.
M. uniflora Retz. obser. 1 p. 10 (1779); Koch syn. p. 923;
Rchb. je. germ. 1 fig. 436; Boiss. fi. orient. 5 p. 587; Schlechtd. Lang.
deutsch. 7 fig. 682. M. Lobelii Vill. pl. dauph. 2 p. 89 (1787). M.
nutans Poll. pl. palat. 1 p. 79. 7f. Iunie, Iulie. Päduri. Vêrciorova,
Bahna ; Cerneti pe dealuri, Strähaea; Craiova; Rimnic, Oldne§ti, Co-
ziea ; Conte§ti, Câmpulung; Mogovlea; Pasè'rea; Comana, Räneasa;
Sinaia; Neamtu (Chan.)
§ 2. Glumela pe margine ciliatä sau peste tot pèròsä.

3. M. ciliata L. spec. p. 97; Koch syn. p. 923; Rchb. ic. germ. 1
fig. 435; Ledeb. fi. ross. 4 p. 397; Boiss. fi. orient. 5 p. 588 exclus.
synon. M. glauca F. Schultz in flora ann. 1862 p. 462. M. fiavescens
Schur enum. transs. p. 764 (1866). Melica ciliata a. Linncei Hackel
in Hal. et Br. nachtr. zu flora nord oester. 1882 p. 29. M. nebrodensis
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 551 -non Parl. M. taurica C. Koch in lin-
ruea tom. 21 p. 395 (1848) este o u§iòrá varietate a formei genuine.
GI/AMINES 617
21, Mala, Iunie. Pe ling plduri, tuferi§iuri, rari§iuri, locuri Cu iérbd,

locuri pietròse. Vèrciorova ; valea Mônastirei Bistrita; Coziea, Stfini-
§ioara ; Dimbovicioara ; Sinaia pe la Pustnicu; Mdngstirea Coco§i pe
tnuntele Oglinda ; Babadagh, Ienisala.
6. M. transsilvanica Schur enum. transs. p. 764 (1866). M.
ciliata Auct. transs. nonull. Simk. enum. transs. P. 576. M. ciliata p.
varia Griseb. in Ledeb. fi. ross. 4 P. 397 ap. Simk. I. c. M. lobata Schur
enum. transs. p. 765 ex descriptione. 21, Maiu, Iunie. Campuri,
dealuri §i pe còste rapte. Tirgujiul; Tismana; Comana ; Báneasa din
Vla§ca; Birlad ; Galati.
34. BR/ZA L. gen. n. 84.

I. B. media L. spec. p. 103; Sturm deutsch. h. 2; Koch syn.
p. 924 Rchb. ie. germ. 1 fig. 429; Boiss. fi. orient. 5 p. 592; Schlechtd.
Lang. 8 fig. 685. Vulg. Iérba-iepurului. Parasin. Filftletoare.
21. Iunie, Iulie. Prin live4i, iocuri cu iérbl, tuferi§e, räri§iuri. Campu-
lung, Rue-6r; Ghitu; Vulcana, Pucicisa ; Predeal, Bu§teni ; Sinaia (Grec.
enum. p. 61); Cioane§ti, Peri§i, Chitila, Bucure§ti; Comana, Baneasa ;
Bacdu; Bro§teni, Bida, Schitu Rargu ; Birlad ; Ia§i; in Dobrogea pe la
Tulcea, Nicolitel, Babadag.
35. ERAGROSTIS P. Beatty. agrost. p. 71.

I. E. megaatachya Link. hort. berol. 1 p. 187 (1827); Koch
syn. p. 924; Rchb. le. germ. 1 fig. 426; Boiss. fi. orient. 5 p. 580;
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 687. Poa megastachya Koel. descr. gra-
min. p. 181 (1802). Eragrostis major Host. gram. 4p. 14 (1809). Brisa
Eragrostis L. spec. p. 108. 0 Iulie, August. Prin porumbilti, mi-
ri§ti vechi abandonate, drumuri pe la locuri cam násip6se. Severin ;
Dealu-Stirminei; Craiova; Topoloveni; Comana.
2. E. poseoides P. Beauv. agrost. p. 71 (1812); Koch syn.
p 924; Rchb. ic. germ. vol. 1 fig. 427; Boiss. fi. orient. 5 p. 580;
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 688. E. minor Host. fi. austr. 1 p. 135
(1827). E. poceformis Link hort. berol. 1 p. 187 (1827). Poa Era-
grostis L. spec. p. 100; Host gram. 2 tab. 69. 0 Iulie, August.
Petri§iuri cu iérhä, locuri nä..siplise, pe lingá drumuri, curti, grAdini,
pavagiuri, locuri ruderale; Rorie comunl (Grec. enum. P. 61). Seve-
rin ; Craiova; Rimnic, Calinfäne§ti; Ploe§ti, Crivina ; Ciocilne§ti, Bucu-
re§ti; Comana; Buzgu, Beceni, Märgári§ti (Er. megastachya Grec. enum.
p. 61-non Link); Brgila, Galati; Dobrogea.
018 COXSPECTUL 8ISTEMATIC
3. E. pilosa P. Beauv. agrost. p. 71(1812); Koch syn. p. 925;

Rchb. ic. germ. 1 fig. 424; Boiss. fi. orient. 5 p. 581.; Schlechtd. Lang.
deutsch. 8 fig. 689. E. verticillata Rcem. et Sch. syst. 2 p. 317 (1817);
Rchb. 1. c. fig. 425. Poa pilosa L. spec. p. 100; Host. gram. 2 tab. 68.-
Q Iulie-Septembre. Petri§iuri cu iérbá, näsipuri, pavagiuri, curti,
§osele; cu cea precedentä, mai tardivä inFA.; feirte frecuenta. Ca-
limane§ti; Ploe§ti ; Bucure§ti; Comana; Buzgu; Braila,
30. POA L. gen. n. 83 excl. spec.

Pedicelele spicu§i6relor fórte scurte i grese, totul formand
spic strans cilindroid sau tirsoid unilateral ; glumele i glumelele scle-
r6se; axa primara a spicului in zig-zag flexu6s6 dar nu cu excavatil
(Sclerochloa P. Beauv.)
I. P. dura Scop. fi. earn. p. 70 (ed. 1772) ; Koch syn. p. 925;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 8 fig. 691. Sclerochloa dura P. Beauv.
agrost. p. 98 ( 1812 ) ; Boiss. fi. orient. 5 P. 635; Rchb. ic. germ. 1.
fig. 368. Cy nosurus durus L. spec. p. 105. Q Maiu, Iunie. Locuri
aspre, petri§iuri bätute, drumuri, §osele. Bucure.2ti; Comana; Slobo-
ziea; Bráila, Galag ; Dobrogea.
Pedicelele spicu§kirelor lungi §i subtirele filiforme sau capi-

lare, totul formand panicula Jared §i lug.; glumele §i glumelele ier-
beise ; axa primara a paniculei drépta, neflexu6sa (Eupoa Boiss.)
Tulpina numa cu radacini fibr6se, fa& stoloni.
* Axele secundare ce nasc din nodurile inferi6re ale paniculei
sunt elite i sau
P. annua L. spec. p. 99; Koch syn. p. 926 At 1029; Rchb.
lc. germ. 1 fig. 387; Boiss. fi. orient. 5 p. 601; Schlechtd. Lang.
deutsch. 8 fig. 692. Vulg. Piricea. Firufior. Q Aprilie-Sep-
tembre. Locuri cu iérba, petri§iuri batute i cu iérbä, curti, gradini,
ograde de pomi ; specie rèspanditä. Campulung ; Conte§ti; Bucure§ti,
Chitila, Ciocane§ti; Comana; Pasërea, Lehliu ; Sloboziea ; Braila ; ;
Bro§teni; Rargu.
Ç. varia Koch 1. c. ; Gaud. fi. helv. 1 p. 243 (1828). P. supina
Schrad. fi. germ. 1 p. 289; Rchb. ic. germ. 1 fig. 388. Diferl prin co-
Orea violetA a spicu§i6relor.
P. laxa Hoenke fi. sudet. p. 188 (1791); Sturm deutsch. h. 29;
Koch syn. p. 926; Rchb. ie. germ. 1 fig. 395; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 540; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 693. P. elogans DC. fi. fr. 3
GRAM:I:NEE 619
p. 62 (1805). P. jlexuosa Sm. 11. brit. 1 p. 101 (1800). P. dolosa Janka

cest. bot. zeit. ann. 1864 p. 381. Iunie- August. Livezi, poeni,
stand cu iérba in regiunea alpinä. In Arge§i pe Moldoveanu ; Sinaia
prin valea Peleliului In fund (Knecht.), in Valea-A1b5. pe Costila
Caraimanu destul de frecuenta..
p. tremula. P, tremula. Schur enum.transs. p. 777 (1866). Stu-
f6sä. Tulpina rizomica avénd cateva noduri ce dau fibre radicale, fära
stoloni ; cullnul ca de 30 -10cm i subtire, el §i foile flasce; ligula
proeminentd; panicula laxa, flascidä ffifaiteire, cam laterald ; spieu-
§ierele a cate 3 - 5 flori versji sau violete pe spate. Prin Valle umede
umbr6se alpine. Buceci la S-ta Ana sus (Knecht.), prin Valea-Caraima-
nului §i prin Valea-Alba.
conforta Simk. enum. transs. p. 578 (1886). P. conferta Parlat.
fi. ital. 1 p. 347 (1848). P. supina b. rigidula Schur enum. transs.
p. 778 (1866). Difera de forma legitimá prin culmil s'éi mai drepti §i
prin panicula sa rigida ale carei ramificatif sunt apropiate §i
florile astrinse. Negoiu ; Ghitu; Buceci pe Costila.
P. minor Gaud. fi. helv. 1 p. 253 (1828); Koch syn. p. 926;
Lang. deutsch. 8 fig. 694. P. supina Panz. in Sturm dents& h. 34
(1812) -non Schrad. I. e. Iulie, August. In regiunea alpiná. Bu-
ceci (Simk. exsic.!)
P. bulbosa L. spec. p. 102; Koch syn. p. 927; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 385; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 543; Boiss. fi. orient. 5 p. 605;
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 f. 697. P. crispa Link. hort. berol.
p. 104 (1827). Maiu, Iunie. La locuri uscate apriee. Severin ;
Craiova; Flimnic ; Pite§ti; Ciocane§ti, Chitila, Bucure§ti ; Comana;
Pagrea ; Sloboziea, Cornatel ; Braila, Galati.
E. vivípara Koch syn. p. 927; Rchb. ic. germ. 1 fig. 386; Schlechtd.
Lang. deutsch. vol. 8 fig. 697, B et C. Diferd prin florile sale trans-
formate In muguri foliacei fertili. Mai frecuenta de cat forma nor-
mará i fiírte comuna prin híta téra.
P. alpina L. spec. p. 99; Koch syn. p. 927; Rchb. ic. germ. 1

fig. 392; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 542 exclus. var. ß ; Boiss. fi. or. 5
p. 605 excl. var. [3; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 698. P. collina
Baumg. enum. transs. 3 p. 236. P. coronensis Schur enum. trans&
p. 773 (1866). P. gelida Schur enum. transs. p. 775. Poa subtilis et
P. media Schur enum. transs. p, 776. 21. Iulie, August. Päsciuni
620 CONSPECTLI SISTEMATIC
prin locuri uscate in regiunea alpina. Ghitu; Papu§ea ; Buceci ; Ceahläu

(Knecht.)
(3. subalpina Simk. enum. transs. p. 579 (1886). P. subalpina
Schur enum. transs. p. 775 (1866). Buceci (Knecht).
y. vivípara L. spec. p. 99; Koch syn. p. 927; Schur enum. transs.
p. 775. Regiuni alpine. Diced la Virful-cu-Doru, Furnica.
P. ursina Velen. bear. zur flora von bulgar. 1886; ejus
flora bulgar. p. 624 (1891).04,lulie, August. Päsciuni prin plaiuri
alpine. Plaiul-Osliea in Mehedinti pe laturile Riurtului la poalele
Tutilei; Buceci (Knecht leg. ann. 1892).
P. violaoea Bell. append. ad fi. pedem. p. 8 (1792). Festuca
poceformis Host. gram. vol. 2 p. 58 (1802). F. pilosa Hall. fil. in Gaud.
agrost. p. 276 (1811); Koch syn. p. 940. F. rhcetica Sut. fi. helv. 1
p. 56 (1802) exclus. synon. Scheuchzerii et Hallerii patris. Schenodo-
rus powformis Rcem. et Sch. syst. veg. 2 p. 705. 04, Iulie, August.
Päsciuni, plaiuri alpine. Buceci pe Piatra-Arsä. (Knecht.) §i pe Fur-
nica ; pe virful Pietrosului in Suceava (Br.)
** Axele secundare ce nasc din nodurile inferiòre ale panicu-

lei sunt in numär de cate 4-5, a rar cate 3.
P. nemoralis L. spec. 102; Koch syn. p. 928; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 405; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 541; Boiss. fi. orient. 5
p. 607; Schlecht. Lang. deutsch. 8 fig. 700. P. cinerea Vill. pl. dauph. 2
p._ 126 (1787). Vulg. lirbet-dései. 74, Iulie, August. Pacluri, la lo-
curi umbròse umede. Verciorova, valea Bahnei; Cerneti prin dealu-
rile Iorgutovei §i pe Stirmina ; Olane§ti ; Rimnic, Coziea ; Comana pe la
Fôntana-cu-Nucu §i pe la Stiubei ; Campulung, Rucar ; Sinaia, Bu§-
teni (Grec. enum. p. 61); Bro§teni prin cheile Barnarului. Variézä. :
a. vulgaris Koch syn. p. 929; Rchb. 1. c. et auct. Are aspectul
verde-ierbaceu; culmi subtiri cam debili rädicati; foile 'angust-lineare
plane la virf acute; panicula laxä, aplecata. Este forma ce exista prin
padurile umbr6se in localitatile citate;
(3. flaccida. Are aspectu verde ierbaceu ; culmi subtirei debili in-
tocmind stuf abundent flasc ce atirna ; foile foarte anguste, filiforme,
cam convolute, acute ; paniculalaxä. Pe stanci abrupte, fissuri de stanci
In vai umbre)se umede. Valea Tesnei; Lainici ; valea Mônästirei Bis-
trita; Oläne§ti ; Coziea pe la ipote §ipe Cirlige ; valea Dimbovicioarei
pe stanci Sinaia ; Ia§i la Socola.
y. firmula Koch syn. p. 929. P. nemoralis lus. II: firmula Gaud.
4RAkirThit 4321
helvet. 1 p. 239 etiam P. nemoralis VI coarctata Gaud. 11. helv. 1

p. 241. P. coarct ata Hall. fil.Locuri cu iérba, stand cu iérbtiin regiu-
nea alpinä 0 In regiunea montanä inferiòrä. Calimane§ti pe muntil
vecini ; Buceci pe Jipi (Knecht.)
P. palustris L. syst. nat. ed. X p. 874 (1759); Roth tent.
fi. germ. 2 p. 117. P. serotina Ehrh. beitr. 6 P. 86 (1791); Gren. Godr.
fi. fr. 3 p, 542. P. fertilis Host gram. 3 p. 10 (1805); Koch syn. p. 929;
Boiss. fi. orient. 5 p. 608; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 701. P. an-
gustifolia Wahlenb. fi. upsal. n. 66 (1820); Rchb. je. germ. 1 fig. 410,
411. et 41.2-non L. P. effusa Kit. in Schutt (ester. fi. ann. 1814 vol. 4.
p. 227. Iunie, Iulie. Prin livei la locuri umede sau ude. Ale-
xandriea, Netoti; Comana; Bucurelti, Chitila, Buftea, Crivina; Pre-
deal ; Bro0eni pe Bistrita.
P. trivialis L. spec. p. 99; Koch syn. p. 930; Rchb. icon.
germ. 1. fig. 418 et 419; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 545 ; Boiss. fi. orient. 5
p. 602; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 8 fig. 704. P. scabra DC. fi.
fr. 3 p. 59 (1805). Vulg. Firuyi. Fin. lin-de-liveqi. 21, Main -
Iulie. Livei, locuri cu iérbg, pe ampuri, prin ograde i prin räriliuri;
specie fórte comunä (Grec. enum. p. 61). Vérciorova,Bahna; Severin ;
Craiova ; Corn ana ; Ioneti, Cacova ; Bucure0i, Chitila, Ciocänelti ; Pe-
; Ploe0i; Lehliu, Sloboziea, Fete0i ; BacAu ; Vaslui, ; Neamtu ;
Fälticeni ; Dobrogea.
p. colorata. Panicula expansd, &rile pe partea dorsalä de un
violet-inchis. Live4i subalpine. Predeal, Bulteni.
P. hpbrida Gaud. agrost. 1. p. 215 (1.811.); Koch syn. p.
930; Rchb. ic. germ. vol. 1 fig. 423; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 546.
Festuca montana Sternberg et Hoppe denkschr. d. regensb. bot. gesel.
1.818 p. 95 fide Koch I. c. Iulie, August. Mud, prin fäget bra-
det, in regiunea montanä subalpinä. Predeal la Piatra-Mare, pe laturea
despre valea Teme0ului In Transilvania.
2. Tulpina dotatä i Cu stoloni culcati mai mult sau mai putin
lungi. Nodurile inferitíre ale paniculei tot cm eke 3 - 5 axe secundare.
P. pratensis L. spec. p. 99; Koch syn. p.931; Rchb. icon.
germ. 1. fig. 415; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 544; Boiss. fi. orient. 5 p.
601 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 705 A, B. Vulg. Fin. Firuyt.
Floarea-finulur. Liveli, locuri cu iérbg, pe campuri, dealuri, poeni ;
specie fórte comunä (Grec. enum. p. 61). Muntele Ghitu ; Campo-
lung; Comana ; Bucure0i, Chitila, Ciocane0i, Peri0; ; Pasèrea,
Grecescu D, Dr. C. 1324. 42
62g CONSPRCTTA SISMATIO
Lehliu; Sloboziea, Fetegti;l3uz6u; Buhl; Birlad; 14; Neamtu (Chan.

exsic.); Dobrogea. Variéza,
a. vulgaris Gaud. fi. helv, 1 p. 258 (1.828) et Auct. supracit.
Curat verde sau cam cenugie, are tòte foile plane, cele radicale de
latime apr6pe cdt gi cele caulinare; panicula expansa sau, a rareori,
conferta.
angustifolia Smith fi. brit. p. 105 (1804); Koch syn. p. 931;
Rchb. ie. germ. 1 fig. 413; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 543; Schlechtd.
Lang. deutsch. 8 fig. 705 sub litt. C.D ; P.angustifolia L. spec. p. 99. Cu-
rat verde, adesea cam cenugie, are foile radicale i inferielre fórte an-
guste, setaceo-convolute i Cu mult mai dnguste ca cele superiáre
care adesea se gasesc plane; panicula expansä, sau uneori confertä:
P. strigosa Hoffm. deutsch. fi. 2 p. 44 (1804); Rchb. icon. germ. 1
fig. 414; florile ver4i.
T. variegate. TOte caracterele i portul celei precedente, pani-
cula expansä; fug, florile pe partea dorsalä sunt de un violet-inchis,
pe margine yell'. Livei subalpine. Predeal, Bugteni.
P. compresa L. spec. 101; Koch syn. p. 931; Rehb. ic.
germ. 1 fig. 401; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 543; Boiss. fi. orient. 5
p. 602; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 707. Poa com,planata Schur.
enum. transs. p. 770 (1866 ). Iunie, Iulie. Petrigiuri pe celste
rupte, locuri umede sau ap6se. Cälimanegti ; Sinaia, Predeal.
87. GLYCERIA R Brow. prodr. z p. 179.

I. G. quatica Wahlenb. fi. gothob. p. 18 (1820); Rchb. icon.
germ. 1 fig. 379; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 533. Poa aquatica L. spec.
p. 98. Glyceria spectabilis Mert. et Koch deutsch. fi. 1 p. 586 (1823);
Koch syn. p. 932; Boiss. fi. orient. 5 p. 61.3; Schlechtd. Lang. deutsch.
8 fig. 708. Hydrochloa aquatica Hartm. gramin. suec. p. 8 (1819).
Junio, Iulie. Locuri balt6se, mlägtini cu stufarie; specie frecuenta.
Valea Argegelului pe la Clucereasa; Alexandrica, Netoti; Comana ;
Ciocanegti, Chitila, Heresträu ; Buftea, Perigi; Galati; Iagi; Brogteni.
2. G. Ruitans R. Brow. prodr. 1 p. 179 (1810); Koch syn.
p. 932; Rchb. ic. germ. vol. 1. fig. 380; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 531;
Boiss. 1 orient. 5 p. 613; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 710. Fes-
tuca fluitans L. spec. p. 111; Schreb. gram. p. 37 tab. 3. Poa fluitans
Scop. fi. carn. p. 106 (1772). Hydrochloa fluitans Host. gram. 1
p. 141 (1801). Iunie, Iulie. Mlägtini turfacee, stufarii bältòse, ape
stagnante. Comana pe Cilnigte, la Padina-lui-Vasile, valea Gurbanu-
GRAmiNEA 6g11
lui pe la *tiubeiti ; Bucure§ti pe Colentina la Bfineasa §i Her6strtiu;

Mogo§6ea, Chitila; Ciocrtne§ti, Ghergani (Grec. enum. p. 61) ; Peri§i.
1. nemoralis Uechtr. et Ki5rn. in bot. zeit. ann. 1866 P. 121;
Scblechtd. Lang. deutsch. vol. 8 p. ,58; Sag. et Schn. carp. centr. 2
p. 548. Prin zavoiu la Rimnic; pe subt Buceci; pe la Bu§teni, Azuga
(Knecht.); Predeal.
G. plicata Fries. nov. mant. 3 p. 176 (1842) ; Koch syn.
p. 932; Rchb. ic. germ. 1 fig. 381; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 531.; Boiss.
fi. orient. 5 p. 614; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 709; Sag. Schn.
carp. centr. 2 p. 548. G. fiuitans (3. plicata Griseb. in Ledeb. fi. ross. 4
p. 388. 21. lunie, Iulie. *ianturi, gropi cu apd §i cu stufdrie, mldl-
tini; prin välle subalpine inferière. Bro§teni pe Neagra, Sabasa.
G. distans Wahlenb. fi. upsal. p. 36 ('1820); Koch syn.
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 711. Poa distans L. mant. 1 p. 32
(1767). P. salina Poll. pl. palat. 1 p. 89 (1776). Hydrochloa distans
Hartm. gram. suec. p. 24 (1838). Atropis distans Griseh. in Ledeb. fi.
ross. 4 p. 388 (1853). 21, Maiu- Iulie. Näsipuri umede supuse inun-
datiei, pe lingd t6rmuri maritime. Constanta pe lingd lacul de la TA-
hätärie ; Ia§i pe la lunca Birn6vei.
(3. convoluta Boiss. fi. orient. 5 p. 615.. G. convoluta Fries. novit.
mant. 3. Cdmpuri pe lingd locuri sä'rate: Braila mire Monument §i
Lacul-Sfirat.
CATABRO8A P. Beauv. agrost. p. 97.

I. C. aquatica P. Beauv. agrost. p. 97 (1812) ; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 529; Boiss. fi. orient. 5 p. 576. Aira aquatica L. spec. p. 95.
Glyceria aquatica Presl. fi. cech. p. 25 (1819)-non Wahlenb. ; Koch
syn. p. 933; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 714. G. airoicles Rchb.
icon. germ. 1 fig. 374. fl. Iunie, Iulie. Locuri mlfiltimise; specie
vulgard. Valea Doamnei pe la glucereasa; Ghergani; Bucuregti pe Co-
lentina pe la Bäneasa §i Her6strfiu(Grec. enum. p. 61); Peri§i prin va-
lea Cociocului ; Comana; Panteleimon ; Predeal , Bu§teni ; Podu-Tur-
cului prin lunca Zeletinului.
MOLINI.A. Schrank baler, fi. p. 334.

§ 1. Florile mutice, glumelele fiind la virf obtuse,
I. M. cosrulea Mcnnch meth. p. 183 (1794); Koch syn.p. 933;
Rchb. icon. germ. 1 fig. 372; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 560; Boiss.
OONSPECTUL §tSTEMAtd
orient. 5 p. 612; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 715. Aira ecerulea L.

spec. p. 95. Enodium cwruleum Gaud. agrost. helv. 1 p. 145 (1811).
Festuca ccerulea DC. fi. fr. 3 p. 46 (1805). 71, Julie, August. Liveqi
montane in regiunea subalpina inferi6rä. In locuri mla§tinése. Slänic,
Tirgu-Ocnei ; Bro§teni pe Neagra ; Dorna pe Picioru-Arinului.
§ 2. Glumela inferi6ra carena(, la virf bidentata §i din carena

porne§te o mica arista In forma de mucron, glumela superi6ra
carenat'ä i bifida (Diplachne P. Beauv.)
2. M. serotina Mert. et Koch deutsch. fi. 1 p. 585 (1823); Koch
syn. p. 934; Rchb. icon. germ. 1 fig. 432 sub Diplachne; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 8 fig. 717. Diplachne serotina Link. hort. berol. 1 p. 155
(1827); Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 559; Boiss. fi. orient. 5 p. 562. Festuca
serotina L. spec. p. 111. Agrostis serotina L. mant. 1 p. 30 (1767).
21, Iulie- Septembre. Pe coaste i prin loeuri tari petr6se. Vêrciorova,
Severin; Mein.
40. DACTYLIS L. gen. 86.
I. D. glomerate L. spec. p. 105; Sturm deutsch. h. 6; Koch
syn. p. 934; Rchb. icon. germ. 1 fig. 364; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 559;
Boiss. fi. orient. 5 p. 596; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 718. Bromus
glomeratus Scop. fi. earn. 1 p. 76 (edit. 1772). lestuca glomerata Al!.
11. pedem. 2 p. 252 (1785). Vulg. Golomgt. Noduròsd.. 21,. Iunie,
Iulie. Prin live4i §i la locuri cu iérba, fOrte comunä (Grec. enum. p. 62).
Severin ; Craiova; Tirgujiul; 015.ne§ti, Rimnic ; Campulung ; Comana ;
Bucure§ti, Chitila; Ciocane§ti, Peri§i ; Predeal, Sinaia; Lehliu, Slobo-
ziea, Ciulnita ; Bacäu; Peatra, Neamtu ; Dobrogea.
41. 2ELIIROPTIS Trin, fund. agrost. p. r43.

I. 1E. littoralis Parlat. fi. ¡tal. 1 p. 460 (1850); Ledeb. fi. ross. 4
p. 369; Boiss. ft. orient. 5 p. 594. Dactylis littorcdis Wil/d. spec. pl. 1
p. 408 (1797). Dactylis maritima Suffr. ap. Rchb. icon. germ. vol. 1
fig. 361. Agrostis pungens etMilium maritimum Pall. ind. taur.? J, lunie
-Septembre. Prin locuri palustre turfacee salsugin6se. Dobrogea la Ca-
racoium prin mlaltinile de subt còsta viilor.
42. CYNOSURDS L. gen. n. 87.

I. C. eohinatua L. spec. p. 105; Koch *-1. p. 935; Rchb. icon.
Schlechtd. et Lang. deutsch. 8 fig. 721.. Chrysurus echinatus P. Beauv.
GRAMINEE 825
agrost. p. 123 (1812). C) lunie, Iulie. La locuri tari uscate inculte §i

pe 1141 cäi. Vérciorova , Severin, Topolnita, Gradetu ; Balta, Baea-
de-Aranl, Clopani, Culmea Cernei, fórte frecuent.
2. C. cristatus L. spec. p. 105; Sturm. deutsch. h. 4; Koch
Boiss. fi. orient. 5 p. 570; Schlechtd. et Lang. deutsch. vol. 8 fig. 722.
Phleurn cristatum Scop. fi. carn. edit. 1772 p. 57. 21, Mule, Iulie.
Prin liveli, locuri cu iérba ; specie comuna (Grec. enum. p. 62). Wt.-
ciorova, Bahna ; Severin; Craiova ; Olane§ti, Rimnic; Ione§ti, Cacova,
Vultureanca ; Bucure§ti, Ciocane§ti, Peri§i ; Filipe§ti ; Campulung, Rucar,
Valea-Muierei; Predeal, Sinaia ; Valeni; Bro§teni, muntele Bida, Rar6u.
43. VIILPIA Gmel. f 1. baden. r p. 8.

I. V. pseudomyuros Soy.-Willm. ap. Godr. fi. lorr. 3 p. 177
(1845) ; Rchb. germ. exc. 1 p. 37 (1830) ; icon. germ. 1 fig. 290; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 564. V. Myuros Gmel. fl. baden. 1 p. 8 (1805); Rchb.
icon. germ. 1 fig. 289; Boiss. fi. orient. 5 p. 628. Festuca Myuros Koch
syn. p. 937 et Auct.- an L. spec. p. 109 ? F. pseudomyuros Soy.-Willm.
obs. p. 132 (1828). C) sau (3. Maiu-Iulie. Locuri nasip6se, petri-
§iuri nasip6se pe la rupturi de còste §i pe ling drumuri. Vérciorova,
Severin, imian, Hinova; Craiova, Carcea ; Rimnic, Calimane§ti.
44. FESTIICEL L. gen. n. 88.

§ 1. Ovince Hackel. Ligulele scurte, biauriculate; limbul tutulor
foilor convolut sau conduplicat, sau a numa foile caulinare au lim-
bul plan; glumela externa are marginea fórte angust-scariása fi la
maturitate Mae involuta.
A. Homofile.Limbul tutulor foilor convolut sau complanat seti-
form. Intravaginale.
1. Limbul prin uscare r6mane cilinciric sau convex pe ambe fate,
textura subepidermica constitue un sclerenchim uniform (Euovina
Hack.).
* Limbul foilor capilar sau filiform.
I. F. ovina L. spec. p. 108 in sensù stricto ap. Hack. mon. fest.
p. 82 (1882); Boiss. fi. orient. p. 617 lusus 1 excl. varlet. et synon.
Sibthorpii; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 550 var. vulgaris genuina.
F. ovina a. vulgaris Koch synops. p. 938, exclus, forma tenuifolia
mutica Sibth.; Rchb. icon. germ. 1 fig. 294. Vulg. Petiu.gi. 21. L.1-
nie, Iulie. fräsciuni, locuri Cu iérlYa" In regiunea montanI, Buceci
026 CONSPECTUL SISTEMA.TIC
la Piatra-Arsk (Knecht.), pe Caraimanu i Costila in Valea-Albk la

Bu§teni.
F. supina Schur. enum. transs. p. 784 (1866). F. ovina var.
supina Boiss. fi. orient. 5 p. 617; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 551.
F. duriuscula var. alpina Wirn. in Grab. fi. siles. p. 58 (l832)-non Sut.
fl. he/v. 1 p. 55 (1811). F. ovina var. alpina Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 571.
F. alpina Auct. transs. ex p.-non Sut. Aduce mult prin fäpturk cu
F. alpina Sut. (F. Hallen i Koch synops. p. 937 - non All.). 21, Iulie,
August. Pfisciuni pe coamele i plaiurile alpine. Godeanu, Scgrita ;
Negoiu ; ~ira ; Buceci pe Piatra-Arsä §i pe Fumica (Knecht.);
Ceahlari.
p. oligantha Hackel monogr. festuc. p. 89 (1882). F. oligosantha
Schur enum. transs. p. 784 (1866). De staturk cu mult mai micä §i mai
sub /ira in bite pkrtile sale; panicula subtire i contractl, spicu§icirel e
mici. Päsciuni alpine. Piatra-Mare.
** Limbul foilor mai groscior, junciform.

Fo duriuscula L. spec. p. 108; Rchb. ic. germ. 1 fig. 303;
Heuff. enum. ban. p. 196. F. ovina var. e. duriuscula Koch. syn. p. 938;
Boiss. fi. or. 5 p. 617; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 551. Iunie,
Iulie. Locuri cu iérbä, päsciuni; in regiunea montanä. Vérciorova ; Va-
leaBarnarului la Päriul-Sec in Suceava (Br.)
F. pallens Host. gramin. 2 tab. 88 (1802) ; Sturm deutsch.
fi. h. 26. F. glauca Baumg. en. transs. 3 p. 224 (1816) et Auct. transs.
-non Lam. dict. encycl. 2 p. 459 (1789). F. ovina C. glauca Koch syn.
p. 938, 21. Iunie, Iulie. Prin fissurile stâncilor abrupte in väi montane
umede umbróse. In cheile Barnarului.
F. raginata W. et Kit. in Willd. enum. hort. berol. p. 116
(1809); Heuff. enum. banat. p. 197; Rchb. ic. germ. 1 fig. 313. F. ovina
var. vaginata Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 552. F. amethystina Host.
gram. 2 tab. 89 (l802)-non L. F. ovina 7). amethystina Koch synops.
p. 938. F. austriaca Hack. cest. bot. zeit. ann. 1878 p. 349. 74. Iunie,
Iulie. Tuferi§iuri, poale de päduri pe cóstele muntilor de la Vérciorova
spre gura Slktinicului; Oläne§ti.
2. Liinbul foilor conduplicat setiform prin uscare dobinde§te

doul fate laterale lungitudinal sulcate, fiecare se vede a fi percursä de
doug nervure gr6se, uneori i cateva suplementara, subtirele, ce result
din textura schlerenchimatick subepidermick : una ce tina de nervura
GRAMENEE 627
mediana a limbului, cea !alibi tine de marginea fatei respective a lim-

bulul (Sulcata Hack.)
F. valesiaca Schleich. ap. Gaud. agrost. helv. 1 p.242 (1811) ;
Rchb. icon. germ. 1 fig. 311. F. ovina var.& valesiaca Koch syn. p. 938.
F. ovina lus. 4 var. a. valesiaca Boiss. fi. orient. 5 p. 618. Culmil erecti
subtirei, foile filiforme cam tepene de un verde glauc pruinos 0 cam
scabre pe a-locuri; spiculele glauco-pruin6se. 21. Iulie, August. Bu-
ceci pe Caraimanu (Knecht.)
F. sulcata Hack. monogr. festuc. p. 100 (1882). F. ovina lus. 4.
sulcata Boiss. fi. orient. 5 p. 618 exclus. varlet. F. ovina var. sulcata
Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 552. F. duriuscula Host. gratn. 2 tab. 83
(1802) - non Lin. F. ovina var. glauca et var. pannonica Griseb. spicil.
rumel. 2 p.432 (1844). F. rupicola Heuff. enum. banat. p. 197 (1858).
F. sulcatab. barbulata Hack. loc. cit. p. 105. F. valesiaca d. rupicola Simk.
enum. transs. p. 588. 21, Iulie, August. Päsciuni in regiunea alpinä
pe muntele Ghitu (Arge0) ; Piatra-Mare (Prahova); culmea RarOului.
p. hirsuta. F. hirsuta Host. gram. 2 tab. 85 (1802); Baumg.
enum. transs. 3 p. 243. F. Hallen i Fuss. excurs. p. 738 et Auct. transs.
nonull. F. valesiaca c. hirsuta Simk. enum. p. 588. Culmil subtirei
erecti sau u0or curbati la baz6; foile filiforme scurte rigide sau cam
moi de un verde u0or glaucescent nepruin6se, unele scabriuscule; flo-
rile adesea violet vgrgate pe spate 0 la verf, au glumela mai mutt sau
mai pntin pubescentä, ciliatä. 0 aristatd. Päsciuni alpine. Pe virful
muntelui Ghitu.
T. colorata Schur enum. transs. p. 788 (1866) pro specie. Pani-
cula mai laxä, spicu06re1e cu mai putine flori dar florile mal mari,
au glumela externä glabrä 0 mai aristatä, la virf 0 pe spate purpurie
sau violacee. Päsciuni montane. Predeal, Bu0eni.
megaphylla Schur enum. transs. p. 789 (1866) pro specie ; ex
descriptione. Culmil robu0i curbato-ascendenti apoi erecti; foile condu-
plicate filiforme lungi sau förte lungi, moi, flascide, glabre, fatele mai
läticele, nervurele lor par mai subtiri 0 adesea mai mult de doug ; pa-
nicula laxä, dar in urma contractatä ; spicu06re1e mai multiflore, florile
comparativ mai micute, glabre, de un verde glaucescent cu oarecare
purpuriu pe spate, glumela aristatä. Predeal, Bu0eni.
s. nana. Stuf6sä (ccespitosa), scundacä; culmil subtirei, ca de 5-7
cent. inältime, foile rigidiuscule, filiforme egalez 2/3 parte din inältimea
plantei; panicula mica, contractatä cilindracee, glumelele u0or aris-
tate, glabre. TOM planta are un aspect purpureo-violaceu intens, ne-
pruin6s5.. Pe virfurile Ceahläului (Knecht.)
F. pseudovina Hackel mon. festuc. p. 102 (1882) ; ejus in A.

Kern. sched. fasc. 1 n. 281. F. ovina lus. 4: sulcata, var. f3.pseudovina
Boiss. fi. orient. 5 p. 618. F. ovina Host gram. 2 tab. 86 (1802) -non
L. F. ovina a. vulgaris Neilr. fi. von nied. cester. p. 73 (1859) -non
Koch. F. pulchella Schur enum. transs. p. 785. Vulg. Rtiugett.
Maiu-Iulie. Live4i la locuri uscate deschise, in regiunea câmpiilor.
Vérciorova, Severin; Tirgujiul ; Alexandria; Ione0i; Vultureanea ;
neasa, Comana ; Bucure0i (Festuca duriuscula Grec. enum. p. 62-non
L. nec alior.), Herestrau, ghitila; Ciocäne0i, Perki;
fa. angustifolia Hack. (sec. exemplar. ab N. Oborny in Baenitz
herb. europ. ann. 1882 aservatur!). Culmil sublirei, lamina foilor
subtire, capilarä, nepruinósä, fasciculele 3-file ; spicu0órele micutele.
Liveqi, päsciuni montane. Muntele Ghitu.
y. taurica Kern. ap. Hack. 1. c. p. 104. F. ovina lus. 4: sulcata
taurica Boiss. fi. orient. 5 p. 618 (sec. descriptione et area geogr.
austro-orientale). Rädacinä fibròsä stuf6sä i stoloniferl. Culmi ro-
bu0i, inalti ca de 60 - 70 cent. ; foile lästarilor §i cele bazale fórte
lungi, 25-30 cent. rigide, verli i nepruincise, limbul complanat
setiform are fatele cam läticele, scabride, adesea percurse 0 de care va
nervure fòrte subtirele p'intre cele douä legitime; glumele i glumelele
subulato-lanceolate lungicel aristate, ver4i sau de un verde-palid lärä
nici o nuantá pruinósä nici violacee sau purpurie. Comana.
B. Hetero,file.Limbul foilor ce pornesc din lastaril radicali este

convolut sau conduplicat filiform sail setiform, pe cdnd limbul foilor
caulinare este plan. Extravaginale.
F. heterophylla Lam. fi. fr. ed. I. p. 600 (1778); Koch syn.
p. 939; Schlecht. Lang. deutsch. 8 fig. 731. F. duriuscula L. syst. nat. 2
p. 96-non spec. ed. 1753; Schrad. dentsch. fi. 1 p. 328. F. nemorum
Leyss. in abhandl. der hall. naturf. gesel. 1 p. 368; Rchb. ic. germ. 1
fig. 323. if. Iunie, Iulie. Päduri in regiunea montanä. Pe Cracu
Bulzului; Muntele Cozia pe Hugh' Stäni0oara; Predeal ; Rark.
F. rubra L. spec. 109; Koch syn. p. 939; Rchb. ic. germ.
1 fig. 321 ; Boiss. fi. orient. 5 p. 621; Schlechtd. Lang. 8 fig. 732; Sag.
Schn. carp. centr. 2 p. 555. 4. Iunie, Iulie. Live4i, locuri cu iérbä, pe-
tri§uri; in regiunea montan l.Pe Bulzu; Muntele Ghitu; Sinaia (Grec.
enum. p. 62), pe Buceci (Knecht.), pe la Bulteni i Predeal ; Piatra-
Mare ; Bro§teni in Suceava (Br.) 0 pe Stäni0oara.
p. folks' Sag. Schn. carp. centr. 2 p. 556. F. fallax Thuill.
paris. p. 50 (ed. 1799). F. duriuscula Gaud. agrost. helv. 1 p. 251 var.
GRA.MINE 629
a. et Ç; F. rubra var. commutata Gaud. fi. helv. 1 p. 287 (1828).

pseudorubra Schur enum. transs. p. 794 a866). E rubra var. ccespi-
tosa Hack. in acta mus. hist. nat. hung. 2 p. 292 (1878). Liveli al-
pine subalpine. Predal ; Rar6u.
§ 2. Varice Hack. Ligulele oblungi neauriculate ; limbul foilor

convolut sau conduplicat; glumele i glumelele externe la virf §i pe
margini förte mult lat-scari6se, glumela fructiferk putin i tarliu are
marginile involute.
* Intravaginale.
F. varia Hmnke in Jacq. collect. 2 p. 94 (1788); Koch syn.
p. 940; Rchb. ic. germ. 1 fig.315 ; Boiss. fl. orient. 5p. 624; Schlechtd.
Lang. deutsch. 8 fig. 733; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 553. F.
minor Schur enum. transs. p. 795 est forma alpina minor. 21, Iulle,
August. Live4i subalpine quasi alpine. Buceci (Knecht.)
F. xanthina Rcem. et Sch. syst. veg. 2. p. 721 (1817) et
Auct. banat. hung. recent. F. flavescens Host gram. 3 tab. 9 (1805)-
non Bell. (1792); Heuff. enum. banat. p. 197. Iunie, Iulie. Tufe
risiuri pe stand abrupte in väi umbreise. Valea Tesnei la Gaura-Fetei.
** Extravaginale (Amphigenes Janka).

F. pilosa Hall. fil. in Sut. fi. helv, 1 p. 56 (1809); Sturm
deutsch. h. 86 tab. 7; Koch syn. p.940; Rchb. ic. germ. vol. 1 fig. 318;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 8 fig. 737. F. poceformis Host gram. 2
p. 58 (1802). F. rhaetica Sut. 1. c. exclus. synon. Scheuchzeri et Halleni
patris. Poa violacea Bell. append. fi. pedem. p. 8 (1792). Iulie,
August. Pasciuni alpine. Bucceci pe Piatra-Arsä (Knecht.) §i pe Furnica ;
pe virful Petrosului in Suceana (Br. miss.)
F. carpatica Dietr. nachtr. z. lex. d. gaertn. 3 p. 333(1817);
Sag. Schn. carpat. centr. 2 p.556. F.nutans Wahlenb. fi. carp. princip.
p. 28 (1814) -non Host pp. (1809). F. dimorpha Janka cest. bot.
zreit. 1866 p. 101. F. pseudolaxa Schur enum. tr. p. 796 (1866). Am-
phigenes carpatica Janka in linnwa ann. 1860 p. 619. 21, Iulie, Au-
gtr-t. Buceci prin Valea-Albä; Rar6u spre culmea mare.
§ 3. Montance Hack. Ligulele oblungi neauriculate, limbul tutu-

lor foilor plan, doar la inceput cele noi sunt convolute; marginile
glumelelor ferte a'nguste scarkise §i la maturitate u§ior involute.
13. F. montana M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 75(1819); Boiss. fi. orient. 5
p. 626; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 556. F. Drymeja Mert. et Koch

deutsch. fi. 1 p. 670 (1823); Koch syn. p. 942; Rchb. ic. germ. 1
fig. 328; Schlecht. Lang. deutsch. 8 fig. 740. F. silvatica Host. gram. 2
tab. 78 (1802)-non Vill. F. lucorum Schur en transs. p. 797 (1866).-
?, Iulie, August. Päduri in regiunea montanä subalpinä. Muntele Ghitu
In Argeqi ; Predeal pe Susaiu.
§ 4. Bovines Hack. Ligulele scurte i neauriculate, limbul tu-

tulor foilor plan, lat sau läticel; glumele i glumelele la yid §i pe
margini lat-scariòse, marginile glumelelor externe la maturitate fórte
involute.
F. elatior L. spec. p. 75 ed. 1753; Koch syn. p. 943; Boiss.
fi. orient. 5 p. 622 exclus. lus. 2; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 557.
F. pratensis Huds. fi. angl. p. 37 (ed. 1762); Rchb. ic. germ. 1 fig. 330;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 581. BrOMU8 elatior Kcel. descr. gram. p. 214
(1802). Bucetum pratense Par. great of. brit. p. 105 (1845). 21. Maiu
- Iulie. Live4i, locuri cu iérbd, prin curti, grädini, ograde ; in regiunea
câmpiilor, a dealurilor i in cea subalpinä inferiórä; frecuentä.Craiova;
Corbeni pe Ghitu ; Cämpulung; Ione§ti , Cacova , Vultureanca ; Co-
mana ; Ciocäne§ti, Bucure§ti, Herèsträu (Grec. enum. p. 62); Crivina;
Bu§teni, Predeal.
F. apennina De Not. repert. fi. lig. 2 p. 502 (1843). F. aus.
tralis Schur enum. transs. p. 798 (1866). F. elatior var. apennina.
Hack. 2.1, lulie, August. Stânci cu iérbd §i. prin liveli montane. Bro-
§teni pe Neagra, valea Barnarului, la Schitul §i pe culmea Rar6ului.
F. arundinacea Schreb. spicil. fi. lips. p. 57 (1771); Koch
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 744; Sag. et Schn. carp. centr. 2
p. 557. F. elatior p. L. spec. p. 111 (1762). F. elatior lus. 2: arundi-
nacea Boiss. fi. orient. 5 p. 622. Bromus arundinaceus Roth. tent. fi.
germ. p. 141 (1788). Bucetum elatius Par. 1. c. p. 107. Poa Phcenix
Scop. fi. earn. ed. 1772 p. 74 21. Iunie, Iulie. Live4i, la locuri umede.
Bucure§ti (F. gigantea Grec. enum. p. 62-non Vill.); Comana ; Pre-
deal; Piatra pe la Pädurea-Balaurului in pärtile de jos ; in Suceava
pe Stäni§ioara la deal de Iesle.
F. loliacea Huds. fi. angl. p. 38 (1762) ; Koch syn. p. 943;
Schlechtd.Lang. deutsch. 8 fig. 745 tab. II ; F. elatiorxLolium perenne
Auct. plur. F. elongata Ehrh. beitr. 6 p. 133 (1779).. Glyceria loliacea
GRAMINE.2g 631
Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 532. G. acuminata Schur en. transs. p. 781 (1866).
Lolium festucaceum Link. en. hort. berol. 1 p. 273 (1827). 2I,Maiu,
Iunie.Liveli la locuri umedejosnice. Baea-de-Aramä prin Valea-Gäinei;
Comana prin lunca Calni§tei spre Grädi§tea.
20. F. gigantea Vill. dauph. 2 p. 110 (1787); Koch syn. p. 942;
Oren. Godr. fi. fr. 3 p. 582. Boiss. 1 or. 5 p. 623; Schlechtd. Lang.
deutsch. 8 fig. 743. Bromus giganteus L. spec. p. 114; Rchb. ic. germ. 1
fig. 358. 71, Iulie, August. Päduri, locuri umbróse, in regiunea mon-
tanä. Valea-Tesnei; Baea-de-Aramä ; Clo§ani ; Tismana; Coziea, Stäni-
§ioara ; Riu-Vadului ; Câmpulung; Sinaia (F. silvatica Grec. enum.
p. 62 quoad pl. ann. 1876 lecta- non Vill.), Bu§teni, Predeal.
45. BRACHYPODIUM P. Beauv. agrost. p. roo.
I. B. silvaticum Rcem. et Sch. syst. veg. 2 p. 741 (1817) ;
Koch syn. p. 944; Oren. Godr. It fr. 3 p. 610; Boiss. fi. orient. 5
p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 t. 746. B. gracile Weig. obs. p. 15
(1772) ; Rchb. ic. germ. 1. fig. 277-279. B. pinnatus [3. Rchb. ic. germ. 1
fig. 281. Festuca silvatica Huds. fi. angl. p. 38 ed. 1762. Bromus pin-
natus p. L. spec. p. 115 (1763). Triticum gracile Brot. fi. lusit. 1
p. 121 (1804). Vulg. Obsigti. 24. Iunie - August. Prin Wiwi, dum-
brave, tuferi§iuri, locuri deschise. Vdrciorova, Cerneti ; Tismana; Riu-
Vadului ; Gälimäne§ti, Coziea, Stäni§ioara ; Sinaia (Grec. enum. p. 63);
Comana; Pasèrea ; Fälticeni la pädurea Hu§ilor.
2. B. pinnatum P. Beauv. agrost. p. 101 (1812); Koch syn.
p. 944; Oren. Godr. fi. fr. 3 p. 610; Boiss. fi. orient. 5 p. 658; Schlechtd.
Lang. deutsch. 8 fig. 747. Bromus pinnatus L. spec. p. 115. Festuca
pinnata Huds. fi. angl. p. 48 (1762). Brachypodium pinnatum a. vul-
garis Koch I. c. Triticum bromoides Wib. fi. werth. p. 11. Tr. pinnatum
et Tr. gracile DC. IL fr. 3 p. 84 (1805). Vulg. Obsigti. 74,1unie,
Iulie. Tuferi§iuri, poeni, locuri deschise uscate sau aprice. Vérciorova,
Cerneti pe dealurile Iorgutovei §i pe Stirmina ; Curtea-de-Arge§i ;
valea Cociocului spre Peri§i ; dealuriie Slänicului din Prahova ; Piatra
pe lingä. pädurea Oslovenilor, Bältäte§ti ; Bro§teni pe Neagra §i pe
Bistrita spre Barnaru.
p. rupestre Koch syn. p. 644. B. rupestre Rcem. et Sch. syst.
veg. 2 p. 737 (1817); Rchb. ic. germ. 1 fig. 280. B. ccespitosum Rcem.
et Sch. 1. C.; Rchb. 1. c. fig. 282. Br OMUS rupestris et Br. ccespitosus
Host gram. 4 p. 10 tab. 17 et tab. 18. Tuferi§iuri, pe aístele pe-
tróse ale muntilor la Vêrciorova.
48. BRONTIS L. gen. n. 89,

§ 1. Spicughírele exagerat aristate, virful lor in epoca inflorirei
se lätegte gi hi desparte florile; glumele neegale gi putinnerviate, glu-
melele superière pectinato-ciliate pe cdstele carenelor lor. Anuale.
I. B. sterilis L. spec. p. 113; Koch syn. p. 949; Rchb. ic,
germ. 1 fig. 339; Gren. Godr. fi. fr. 3 p.583; Boiss. 11. orient. 5 p. 648;
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 761. B. distichus Moench meth. p. 192.
B. jubatus Ten. fi. napol. 3 p. 89. Schedonorus sterilis Fr. swum. veg. 1
p. 76 (1846). Vulg. Obsigtt. Orsigtt. Osigtt. Odae. Secttrea. Iarba-
ovgsului; tot astfel gi pentru cele urmètóre. ()Maiu - Iulie. Lo-
curi aprice inculte, drumuri, c6ste. Tirgujiul ; Bucuregti (Grec. enurn.
p. 62); Comana; Piatra pe Cernegura.
2. B. tectorum L. spec. p. 114; Koch syn. p. 949; Rchb. ic.
germ. 1 fig. 340; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 582; Schlechtd. Lang. deutsch. 8
fig. 762. Schedonorus tectorum Fries summ. veg. 1 p. 76.Q Maiu
- AugUst. Locuri cu iérb5., ampuri, drumuri, curti, grAdini, gi prin lo-
curi de culturä; ¡brie frecuent. Severin ; Craiova ; Rimnic ; Ráneasa,
Comana ; Ionegti, Vultureanca; Bucuregti, Chitila, Buftea; Sloboziea,
Fetegti ; Galati ; Birlad ; Tulcea, Mein, Constanta.
§ 2. Spictighírele mediocru aristate, virful lor in epoca inflorirei

este nelätit, angustat, motat; glumele neegale gi putin nerviate, glu-
melele supericíre pe c6stele lor sunt ugior pubescente. Perenice.
* Tulpina fibrnsä.
B. ramosus Huds. fi. angl. p. 40 ed. 1762; A. Gremli fi.
analyt. suisse p. 548; K. Richt. pl. europ. p. 111 quoad synonym. B.
serotinus Benek. bot. zeit. ann. 1845 p. 724. B. pseudoasper Schur
enum. transs. p. 804 (1866). B.nemoralisHuds. fi. angl. p.51 ed. 1778.-
', Iunie, Iulie. Päduri in regiunea montanä. Valea-Tesnei la Gaura-
Fetei; Buceci, Sinaia prin Valea-Pelegiului.
B. asper Murr. prodr. stirp. Oiling. p. 42 (1770); Rchb. ic.
germ. 1 fig. 367; A. Gremli fi. analyt. suisse p. 548; K. Richt pi.
europ. 111 quoad synonym. Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 758;
Boiss. fi. orient. 5 p. 613. Festuca aspera Mert. et. Koch deutsch. fi. 1
p. 673 (1823). Schedonorus asper Fries bot. not. 1843 p. 131, --
°4 Maiu, Iunie. Dumbrave. Craiova; Comana.
B. erectus Huds. fi. angl. p. 49 (ed. 1762) ; Koch syn.
GRAMMER 638
toiss. 11. orient. 5 p. 644; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 759. B. a-

grestis Host. gram. 1 tab. 10 (1805). B. angustifolius Schrank baier. fi.
p. 366 (1789). B. arvensis Poll. pl. palat. 1 p. 113 (1776) -non L. Fes-
tuca montana Mert. et Koch deutsch. fi. 1 p. 675 (1823). 21, Maiu,
Iunie. Live4i cdmpene §*f pe coastele muntilor. Predeal ; Bucure§ti ;
Braila pe la Monument; Mônastirea Neamtu (Chan.) ; Ia§i.
P. transsavanicus. Steud. syn. glum. 1 p. 320 (1855) et teste cl.
Hackel ap. Velen. fi. bulg. p. 615. Perenic, stufos ; vaginele r6se, In-
tregi sau reduse in firi§icíre desfa'cute dar neimpislite; culmil subtirei
erecti; foile tette conforme, linear-ânguste, plane, verli, pe nervure §i
pe margini spar§iu-p6r6se, incolo glabre ; panicula laxiflora subnu-
tantä, spicu§iorele mai micutele, glumele mai scurte §i glumelele mai
putin late de cum la forma genuina. Live4i la locuri tari, aspre. Pre-
deal ; Bucurelti; Comana.
** Tulpina rizoma stoloniferä.

B. fibromas Hack. oest. bot. zest. ann. 1879 p. 207; Boiss.
fi. orient. 5 p. 645; Velen. fi. bulg. p. 615; B. erectus P. glaber Schur
cat. bot. zeit. ann. 1860 p. 227 et in enum. transs. p. 804 (1866)-non
Steud. syn. glum. 1 p. 320 (1855). B. laxus et B. vari( gatus Schur en.
transs. p. 805- non alior. 4. Maiu, Iunie. Tuferi§iuri pe cóstele mun-
tilor. Vèrciorova, Gura-Vaei (A. Degen).
B. inermis Leyss. fi. halens. p. 16 ed. 1761; Koch syn.
p. 949; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 587; Boiss. el. orient. 5 p. 612; Schlechtd.
Lang. deutch. 8 fig. 760. Festuca inermis DC. fi. fr. 3 p. 49 (1805) ;
Rchb. icon. germ. 1. fig. 335. F. Leysseri Moench. fi. hass. n. 82
(1777). 21,Iunie, Iulie. Liveli, locuri cu iérba pe dealuri §i pe cam-
purl; specie frecuentä. Netoti, Alexandriea; Comana; Bucure§ti; Cio-
ctine§ti, Buftea ; Crivina; Deala-Mare ; Birlad ; Ia§i ; Dobrogea pe la
Caranasib, Constanta.
§ 3. Spicu§icirele mediocru aristate, virfu lor la maturitate ne-

lätit, dngust §i motat; glumele aproximativ egale multinerviate, glu-
melele superb:ire pe c6stele carenelor pectinato-ciliate. Anuale.
1. Spieu§iiirele la maturitate avénd fiorile pe marginea interna
flírte contractate a§ia ca nu se acoper una pe alta.
B. secalinus L. spec. p. 1.12; Koch syn. p. 945 var. 1;
Rchb. icon. germ. 1. fig. 353; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 588; Boiss. fi.
orient. 5 p. 656; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 750. B. elongatus
Gaud. agrost. helv. 1 p. 305 (1811). B. hybridus Schur enum. transs.
834 Co1,SPtC1T1, SISTEMATIC
p. 801 (1866). C) Iunie, Iulie. Locuri aprice, pe ling drum pe la

Vérciorova, Gura-Vaei §i pe la rfirgujiu/.
2. Spiculicirele la maturitate avdnd florile imbricate, acoperin-

du-se una pe alta.
* Aristele r6man definitiv drepte i dirigiate In sus.
B. arvensis L. spec. p. 113; Koch syn. p. 947; Rchb. icon.
germ. 1 fig.343; Boiss. fi. orient. 5 p. 655; Schlechtd. Lang. deutsch. 8
fig. 755. Serrafalcus arvensis Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 588. Bromus
fragilis Schur enurn. transs. p. 803 et B. hyalinus Schur I. c. (1866).-
Ø Iunie, Iulie. Livegi, locuri cu iérba, locuri de cultura, gradini pe
campuri §i pe dealuri; specie vulgara (Bromus versicolor Grec. enum.
p. 62). Craiova; Rimnic ; Campulung; Netoii, Alexandriea ; Vultu-
reanca; Giurgiu, Bäneasa, Comana; Bucure§ti, Ciocane§ti, Buftea ;
gampina ; Sinaia ; Brolteni.
B. commutatus Schrad. fi. germ. 1 p. 353 (1806); Koch
syn. p. 946; Rchb. icon, germ. vol. 1 fig. 347; Boiss. fi. orient. 5
p. 654; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 751. Serrafakus commutatus
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 589. Bromus simplex Gaud. agrost. 1 p. 236.
B. multiflorum Host. gram. 1 p. 10 (1800). 0 Iunie, Iulie. Li ve4i, cam-
puri, drumurili prinlocuri cultivate. Balta, Costelti ; Olane§ti ; Netoti ;
Comana; Bucure§ti, Chitila, Ciocane§ti; Peri§i; Campulung; Bro§teni.
B. moIlls L. spec. p. 112; Koch syn. p. 946; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 315; Boiss. fi. orient. 6 p. 653; Schlechtd. Lang. deutsch. 8
fig. 753. Serrafalcus mollis Parlat, pl. rar. sic. etiam Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 590. Bromus affinis Dumort. agrost. belg. p. 116 (1823). C)Iu-
nie, Iulie. Campuri, drumuri, curti, grAdini, locuri cultivate; frecuent
(Grec. enum. p. 63). Cerneli; Craiova ; Rimnic; Comana; Netoli, Ale-
xandriea ; Ione§ti, Cacova, Vultureanca ; Bucure§ti ; Ciocane§ti, Buftea,
Peri§i, Ploe§ti ; Bro§teni;
ti. effusus Schur en. transs. p. 802. Bro§teni pe prunti§iul
Bistrilei.
** Aristele.chiar de timpuriu devin divaricate.

B. patulus Mert. et Koch deutsch. fi. 1 p. 685 (1823) ;
Koch syn, p. 947; Rchb. icon. germ. 1 fig. 344; Boiss. fi. orient. 5
p. 655 ; Schlechtd.Lang. deutsch. 8 fig. 756. Serrafalcus patulus Pariat.
fi. ital. 1 p. 349; Gren. Godr. fi. fr. 3 p.592. Bromus multiflorus Host.
gram. 1 tab. 2-non Sm. B. commutatus M. Bieb. fi. t. c. 3 rt. 77
0,11AMINtA 685
(1819)-non Schrad. Iunie, Iulie. Cdmpuri i dealuri pe la locuri

cu iérbá. Balta, Costegti; Baea-de-Ararnä, Clogeani; Craiova ; Comana ;
Bucuregti ; Perigi; Bacau; Tecuci.
13. B. squarrosus L. spec. p. 112; Koch syn. p. 948; Rchb.
icon. germ. 1 fig. 355; Boiss. fi. orient. 5 p. 651; Schlechtd. Lang.
deutsch. 8 fig. 757. Sarrafaleus squarrosus Bah. man. of. brit. bot.
p. 375; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 592. Bromus wolgensis M. Bieb. fi.
t. c. 3 p. 78 (1819). Ø sau Iunie, Iulie. Locuri aprice fertile.
Vèrciorova, Severin ; Olänegti ; Neamtu ; Isaccea, Cocogi, Tulcea ;
Constanta.
[3. villosus Koch syn. p. 948. B. villosus Gmel. fi. baden. 1 p. 229
(1805). B. hirsutus Schrank in denksch. das regensb. bot. gesel.
ann. 1818 p. 161. B. sguarrosus [3. velutinus Rchb. icon. germ. 1
fig. 356. Cu forma genuinä adesea impreuna.
7. megastachius. Spicugi6rele cu mult mai lungi,trecend peste 3cm
Gu ra- Vgei, Vésrciorova.
Sectiea Rachisul (axa primará a inflorescentei) Cu excavatii

laterale in care sunt agelate spicugiárele sesil inserate.
Subseefiea 1. Cate 2-6 spicugiòre de fiecare excavalie.
47. HORDETIM L. gen. n. 98.
§ 1. Spiculele ternate : cea medie uniflora, hermafrodita.
sau stipitata ; cele laterale uniflore, mascule sau neutre, Cu flori rudi-
mentare i stipitate.
* Florile laterale mascule nearistate, cele intermedit aristate.
I. H. vulgare L. spec. p. 125; Koch syn. p. 954; Gren. Godr.
fi. fr. 3 p. 594; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 8 fig. 787. Vulg.
Orz. C) Maiu, Iunie. De origina asiatica gi de antica culturä in Orient
0 Europa; cultivat, vulgarizat i subspontaneu, in tótá Romdniea, ex-
ceptie de regiunea montanä race.
** Tae florile spicugi6relor sunt aristate.

2. H. murinum L. spec. p. 126; Koch syn. 955; Rchb. icon.
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 792. Vulg. Orzulidrecilor. C)Iu-
nie- August. Prin locuri aprice necultivate, pe la drumuri, pe ling
ziduri vechi, prin paragini si pe cdmpuri; specie f6rte comunä la noi
(Grec. enum. p. 63). Severin, Vinju-Mare; Calafat; Craiova; Dragagiani,
Rimnic ; Stolnici, Pitegti; GáeLi, Ionegti, Vultureanca; Bäneasa, Co-
dsti CONSPtCTit SIStEMATiC
mana; Bucure§ti, Ciocäne§ti; Ploe§ti, Câmpina; Buz6u; Fete§ti; BrAila,

Galati ; Tecuci, Birlad, Ia§i; Boto§iani; in Dobrogea frecuent.
§ 2. Spiculele uniflore, glumele §i glumela inferielra aristate.

H. caput Medusas Hack. in nat. pfl. 2 p. 83 (1887); A.
Degen in litt. 1895. Elymus caput Medusce L. spec. p. 123; Boiss. fi.
orient. 5 p. 691. E. crinitus Auct. plur. quoad fi. banat. et roman.- non
Schreb. 0 Maiu, Iunie. Prin locuri uscate aprice, pe câmpurile in-
Huse, pe Rugg cäi §i grâne. Severin spre V8rciorova (A. Degen)! Sa-
lina, Potcoava §i Stolnici ; Craiova pe la Valea-Bisericei, Segarcea ;
Ione§ti, Cacova, Vultureanca.
H. europseum All, fi. pedem. 2 p. 260 (1785). Elymus eu-
ropceus L. mant. 1 p. 35 (1767); Koch syn. p. 954; Rchb. ic. germ. 1
fig. 246; Boiss. fi. orient. 5 p. 690; Schlechtd. Lang. deutsch. vol, 8
fig. 785. Hordeum silvaticum Huds. fi. angl. ed. 2 p. 57 (1778). Cuviera
europcea Kcel. deser. gram. p. 328 (1802). Orz-petdurel. 1, lu-
nie, lulie. Prin plduri umbr6se, dumbrave, fäget. Coste§ti pe muntele
Bäiu in Mehedinti, Clo§ani pe Culmea-Cernei, pe Osliea §i Cracu-Bul-
zului; Mônästirea Tismana; valea Jiului pe la Lainici §i la Päiu§a;
Sinaia prin valea Pele§iului; Comana spre Padina-lui-Vasile in pAdure.
48. ELYMUS L. gen. n. 96 ex. p.

I. E. sabuloaus M. Bieb. fi. taur. cauc. 1 p. 81 (1808)'; Ledeb.
fi. ross. 4 p. 332; Boiss. fi. orient. 5 p. 690; Lindem, fi. cherson. 2
p. 315. E. arenarius Pall. iter 1 p. 243 (1771) - non L. Elymus gigan-
teus Willd. enum. h. berol. p. 130 (1809) -non Vahl. 21. Iunie- Sep-
tembre. Näsipuri, prin dunele maritime ale Dobrogei la Constanta §i
Tuzla.
Subsecliea II. Me un spicu§ior de fiecare excavatie a rachisului.

1. Stigmele sesile.
49. AGROPYRUM P. Beauv. agrost. p. .ror.
§ I. Spicul lung, excavatiile rachisului lungi §i alterne, spicu§ici-
rele lungi §i alterne, glumele lanceolate sau oblungi cu spatele convex
§i expresiv nervat, nervurele cam egale.
1. Glumelele lung aristate, aristele drepte, erecte.
I. A. panormitanum Parl. pl. rar. sicil. fasc. II p. 20 (1840);
Boiss. fi. orient. 5 p. 663. Triticum panormitanum Bert. fi. ¡tal. 4
p. 780 (1839); Janka adat. magyar. delk. flor. 1874 p. 158. Triticum
GRAMME28 G37
petrceum Vis. et Pane. pl. serb. p. 25 (1862). 4. Maiu, Iunie. Tufe-

ri§e ii la locuri cam deschise pe còstele muntilor la Vèrciorova.
2. A. caninum Rcem. et Sch. syst. veg. 2 p. 756 (1817); Rchb.
ic. germ. vol. 1 fig. 254; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 609; Boiss. fi. orient. 5
p. 662. Elyrnus caninus L. spec. 124. Triticum caninum Huds. fi. angl.
p. 58. 4. Iunie, Iulie. Paduri umbròse. Severin In gradina publica
pe ruinele romane (A. Degen); Sinaia sub t Poeana-Stemei.
Glutneiele mutice sau liírte scurt aristate.

* Tulpina rizomica mai mult sau mai putin luting.
A. repens P. Beauv. agrost. p. 102 (1812); Rchb. ic. germ. 1
fig. 257-259; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 608; Boiss. fi. orient. 5 p. 663.
Triticum repens L. spec. p. 128; Koch syn. p. 953; Schlechtd. Lang.
deutsch. 8 fig. 779. Vulg. Pir. 21, Iunie, Iulie. Live4i, curti, gra-
dini, locuri de cultura; specie vulgar% (Grec. enum. p. 62). Severin;
Craiova; Alexandriea, Netoti ; Comana; Bucure§ti, Chitila, Ciocanelti,
Peri§i; Galati; Jai; Neamtu.
(3. maritimum Koch et Zis cat. pl. palat. p. 5; Koch syn. ed. 2
p. 953; Ledeb. fi. ross. 4 p. 311 sub Tliticum glaucescens. Foile an-
gusticele devin convolule, spicul nu prea dens. Prin dunele maritime
la Constanta pe subt vi1 §i spre Mamaea.
A. glaucum Rcem. et Sch. syst. veg. 2 p. 752 (1817); Rchb,
ic. germ. 1 fig. 262; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 607. Triticum glaucum
Desf. hort. paris. ed. 1 p. 16 (1804) ; Koch syn. p. 952. Schlechtd.
Lang. deutsch. 8 fig. 778. T intermedium Host. flora austr. 1 p. 180
(1827) T. truncatum Wallr, in linna vol. 14 p. 514 (1840). T vires-
cens Panc. fi. belgrad. p. 464 (1865). Munie, Iulie. Petriliuri cu
iérba, live4i, campuri, locuri aprice. Câmpulung ; Crivina; Bucure§ti
(Grec. enum. p. 62); Mein; Tuzla.
A. Sartorii. Triticum junceum (3. Sartorii Boiss. fi. orient.
vol. 5 p. 665. 4, funk, Iulie. Prin dunele maritime. Termil marei
Negre la Tuzla, Constanta §i Marnaea.
Planta din Dobrogea este perfect identica cu Triticum Sartorii
Boiss. din Ática §1, atat prin aspectul Au cat §i prin numèrul nervu-
relor glumelor sale, se deosebe§te de Triticum junceum L.
** Tulpina béntá purtand un manuchi de fibre radicale.

A. elongatum P. Beauv. agrost. p. 102 (1812); Boi.s. 1
orient. 5p. 665. A. giganteum Rcem. et Sch, syst. veg. 2 p. 753 (1817);
Grecesca D. Dr. C. 1324. 43
lfi CONSPECTUL SISTEMATIC
Hebb. ie. germ. 1 fig. 271. Triticum elongatum Host. gram. 2 p. 18

(1802). T. rigidunt Selirad. fi. germ. 1 p. 392 (180G); Koch syn.
p. 952; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 780. Triticunz giganteum Roth
cat. 3. p. 22 (1806). 71. lunie, Iulie. Campuri, la locuri deschise, li-
veli, märäcinigiuri. Vesrciorova, Severin; pe Neajlov spre Morteni, Io-
negti; Comana; Bucuregti, Chitila, Clocänegti; Crivina, Ploegti.
§ 2. Spicul scurt, excavatiile f6rte scurte gi distice, spicugi6re1e

distice i aprópe orizontal intinse ; glumele lanceolate, au spatele ca-
renat, nervurele lor laterale lipsesc sau prea putin apretiabile.
7. A. cristatum Bess. enum. pl. volh. p. 41. (1822); Rchb. ic.
germ. 1 fig. 255; Boiss. fi. orient. 5 p. 667. Triticunz cristatum Schreb.
gram. 2 tab. 23 (1772); Lindem, fi. cherson. 2 p. 31 var. a; T. pec-
tinatum M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 87 (1808) et 3 p. 95 (1819). Bromus
rristatus L. spec. ed. 1 (1753) p. 78. Eremopyrum pectinatum Schur
en. transs. p. 807 (1866). Iunie, Iulie. La locuri apriee inculle in
parta meridiona1ä a prei n6stre. Bucuregti; Buzgu, Beceni prin valea
Slänicultd (Grec. enum. p. 62); Fetegti; Bräila, Galati ; Focgiani (forma
macrostachya); ; Mácin, Constanta, frecuent.
§ 3. Spicul scurt, excavatiile sale mediocre gi alterne; spicugi6-

role imbricate, erecte ; glumele late obovate au spatele carenat i cu
cate o nervur5 latera15, v1rful gtirbitgi lung aristat, carena penicilato-
ciliat5.
8. A. villosum Link enum. h. berol. 1 p. 31 (1.827) ; Boiss.
orient. 5 p. 669. Triticum villosum M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 85 (1808)
et 3 p. 94 (1819); Rchb. ic. germ. 1 fig. 272; Gren. Godr. fi. fr. -3
p. 599; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 773. Secale villosum L. spec.
124. Hordeum ciliatum Lam. encycl. méth. 4 p. 604 (1797). Iu-
nie, Iulie. Locuri aprice, campuri, drumuri, coaste uscate, petriguri
cu iérbá. Vérciorova, Severin ; Craiova; Turnu-Mägurele, Segareea-
din-Deal ; Vultureanca; Giurgiu, Bäneasa, Comana; Chitila; Fetegti;
Braila, Galati; Macin.
BO. SECALE L. gen. n. 97.

I. S. cereale L. spec. 124; Koch syn. p. 954; Gren. Godr. fi,
fr. 3 p. 598; Boiss. fl. or. 5 p.671.; Schlechtd.Lang. deutsch. 8 fig. 783.
Vulg. Secarti. Q Maiu, Iunie. De origine asiatiett gi din vechime
introdus in cultura cerealelor; unelocuri in stare stilbateca prin im.
prAgtiarea semintelor (Grec. enum. p. 62).
GRAMTNEIE C39
51. TRITICUM P. 'Beato', agrost. p. 103.

(Eutriticum Gren. Godr. ti. fr. 3 p. 599).
I. T. vulgare Vill. pl. dauph. 2 p. 153(1787); Koch syn. p. 950;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 599; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 766 tab. I,
II et III. Vulg. Grau-carnetu. 0 sau d Iunie, Iulie. In cultura ce-
realelor ; subspontaneu din semi* impr5.2tiate.
Variag. Cu spicul aristat : T. cestivum L. spec. 126; vulg. Grau
carndu mustdcios, grdu vdratec ; cu spicul mutic sau apripe de tot
mutic : T. hybernum L. spec. 126; T. cereale Baumg.en. transs. 3 p.266
(1846); vulg. Grail, ccirnttu tuns, gran, de tdmnd.
2. T. turgidum L. spec. p. 126; Koch syn. p. 950; Gren. Godr.
fi. fr. 3 p. 599; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 767 tab. 1. Vulg,
Grau-mare, englezesc. 0 sau d. lunie, Iulie. in cultura cerealelor
%i, s'elbatic din semi* impr4tiate.
p. compositum L. fil. suppl. p. 477 (1781), spicul composit (in-
&heat).
Deosebit de acestea, in culturä mai existä alte specil §i. varie-
täli ce ne lipsosc din colectie li care sunt Mae intinse In téra n6stra ;
astfel: Triticum durum Desf., vulg. Ghircd. Grau-tare; Ti'. polonicum
L. vulg. Grau-alb; Ti'. spe/ta L. vulg. .Alac ; -- Ti'. amy/eum Seringe,
vulg. Grau-mege, Grau de scrobeld. Grau-alb. .Mutmel.
2EGILOPS L. gen. zr5o.

I. iE..cylindrica Host. gram. 2p. 5 (1802); Rchb. icon. germ. 1
fig. 243; Boiss. fi. orient. 5 p. 675. Velen. fi. bulg. p. 627..1E. caudata
Griseb. spicil. rumel. et in Ledeb. fi. ross. 4 p. 326- non L. Triticum
cylindricum Cess. comp. fi. ital. p. 86. 0Maiu, Iunie. Locuri aprice,
pettiuri ca iérbti, sol argilos. Giurgiu, Bäneasa, C-omana ; Vultu-
reanca ; Chitila pe ling garl ; Galati, Bärbqi ; Constanta..
LOLIUM L. gen. n. 95.
I. L. perenne L. spec. p. 122; Koch syn. p. 956; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 235; Gren. Godr. fl. fr 3 p. 619; Schlechtd. Lang. deutsch. 8
fig. 795. Loliutn vulgare Host. gram. 1 tab. 25 (1801). Vulg. Odos.
Reigras. Usigd. 21. TOM vara pinä in Lómnä. Locuri cu iérbg, gra-
dini, parcuri ; este §i cultivat pentru päsciune §i. verdétä (Grec. enum.
p. 63). Comun In téta téra.
2. L. temuIentum L. spec. p. 122; Koch syn. p. 957; Rchh.
icon. germ. vol. 1 fig. 232, 233; Gren, Godr. fl. fr. 3 p. 614 exclus.
varici.; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 f. 796. C) Junio, lulie. Locuri

aprice pe lingìl cale subt Pálticeni catre ¡azul Ciolsacilor; fOrte pulin.
54. PSILURUS Trin. And. agrost. I p. 73.
I. P. nardoides Trin, fund. agrost. p. 73 (1820); Koch syn.
p. 959; Rchb. ie. germ. 1 fig. 221; Boiss. fl. orient. 5 p. 682; Schlechtd.
Lang. deutsch. 8 fig. 807. P. aristatus Lor. et Barr. fi. monspel. ed. 2
p. 580 (1876). Nardus aristata L. spec. p. 78. Rottbcellia monandra
Cav. ic. p. 27 (1791). Asprella nardiformis Host. gram. 4p. 17 (1809).-
Ø Iunie, lulie. Locuri aride cu petri§i ménunt, pe lingä' cale la V6r-
ciorova spre Schela-Cladovei.
'14 Un singur stil lung ca o stiginä iarti§i 111110.
55. NARDUS L. gen. n. 69.
I. N. stricta L. spec. p. 77; Koch syn. p. 959; Rchb. je. germ. 1
fig. 450; Boiss. fi. orient. 5 p.682 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 808.
Vulg. Icfrbei-asprd. Piiç Ppo§ica. ?I. Iulie, August. Pä'sciuni pe
coamele alpine, pe a locuri descinde §1 mai jos. Gouleanu ; rnuntele
Coziea ; Pfipu§ea; Buceci (Cree. enum. p. 63); Predeal ; Raru.
Lib. II. MAYDE1E. Florile unisexuate; plante monoice : fiorile

mascule in spicu§inre forméz6 la vérful culmului o paniculd i difer
cu totul de cele femele ce forrnézä spadice axilare.
58. ZEA L. gen. n. 846.
I. Z. Mays L. spec. p.971; Lindem, fi. chers. 2p. 266; Schlechtd.
Lang. deutsch. 7 fig. 551.Vulg. Porumb. Popuriu.Cueuruz. C)Iunie,
lulie. Se crede a fi de originä americang. Introdus §i intrelinut in
cultura cerealelor pentru uzul alimentar. PresentézA numeráse va-
riet* cultivate.
CXIV. TYPHACEX J. St. Hilaire exp. farri. I p. 60.

1. TYPHA 'Town. inst. 53o.
I. T. latifolia L. spec. p. 1377; Koch syn. p. 785; Rchb. ic.

germ. 9 fig. 747, 748; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 333; Boiss. fi. or. 5 p. 49;
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 128. T. major Curt. fi. lond. ed. 1
-Vol. 3 tab. 61 (1787). Vulg. Papurd. ovar. 7.j, Iulie, August. Ape
stagnante sau lin fluente In locurile de jos; specie fórte comunit (Grec.
enum. p. 55) prin districtele Teleorman, Vla§ca, Ilfov, Ialomila, Br6ila,
Covurlui, Suceava i prin Dobrogea.
TYPHACEA, ARACEE 641
2. T. angustifolia L. spec. p. 1377 exclus. var. 13; Koch syn.

p. 785; Rchb. ic. germ. vol. 9 fig. 745; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 334;
Boiss. fi. orient. 5 p. 49; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 129. T. minor
Curt, fi. lond. ed. 1 vol. 3 tab. 62 (1787). T. media Gmel. fi. baden. 3
p. 602 (1808)-non alior. Vulg. Papuret. Papurtt angustd. 7, Iulie,
August. Tot cum §.1 cea precedenta §i adesea prin acelea§i localitati
3. T. minima Hoppe pl. exsic. cent. 3; Funk in Hoppe but.
taschenb. p. 118, 181 (1794); Koch syn. p. 786; Rchb. ic. germ. 9
fig. 742; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 335; Schlechtd. Lang. deutsch.
fig. 130. T. anguatifolia fl L. spec. p. 1378. T. minor Smith fi. brit. 3
p. 960 (1804). T. nana Ave-Lall. de plant. quib. p. 19 ( 1829 ).
21, Aprilie, Maiu. Locuri nasipóse umede sau expuse micelor inundalil.
Valea Arge§elului pe la Clucereasa, Conte§ti ; Tirgovi§te ; valea Praho-
vei pe subt Breaza ping spre Comarnic; Buzëu pe la Gradina-Marghi-
loman.
2. SPARGANIUM ?cum. inst. t. 53o.

I. S. ramosum Huds fi. angl. ed. 2 p. 401 (1778); Koch syn.
p. 786; Rchb. icon. germ. 9 fig. 751; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 336; Boiss.
fi. orient. 5 p. 48; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 131. S. erectora a..
L. spec. p. 1378. §rovar. Buzdugan. Iulie, Au-
gust. Locuri umede apät6se, mla§tini stuf6se, §ianturi, gropi cu ape pe
linga ; specie fórte comung (Grec. enum. p. 55). Doljiu ; Teleorman;
Vla§ca, llfov ; Prahova ; Bugu, Braila, Galati; Dobrogea pe la So-
moya, Tulcea.
2. S. simplex Huds. fi. angl. ed. 2 p. 401 exclus. var. (3; Koch
syn. p. 786; Rchb. icon. gertn. vol. 9 fig. 10; Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 2 fig. 132. S. erectum r3. L. spec. p. 1378. Locuri mlaltin6se in
regiunea montana. In Moldova pe Picioru-Arinului la Dorna.
CXV. ARACEX Endlieh, gen. p. 233.

1. ARUM L. gen. n. 1028.
I. A. macuIatum L. spec. p. 4370; Koch syn. p. 787; Rchb. ic.
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 141. A. vulgare Lam. fi. fr. 3 p. 357
(1778). A. intermedium Schur enum. p. 636 (1886). Vulg. Barba-lui-
Aron. Cocofacd, Rodu-pdmPntidui, UngureanOi.
642 CONSPECT1TL S1STEMATIC
J. Aprilie, Maiu. Dumbrave, in regiunea dealurilor §i a ctImpillor. Cer-

neli ; Craiova ; Conte§ti, Valea-Mare; Cämpina; Near*. .
2. A. orientale M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 407 (1808 ) ; Rchb. ic.

germ. vol. 7 fig. 9; Ledeb. fi. ross. 4 p. 9; Boiss. fi. orient. 5 p. 39.
A. longispathum Rchb. I. c. fig. 10: forma, spatha oblongiora. A. don-
gatum Stev. in bull. soc. mosc. vol. 29 p. 265 ( 1856). 71. Aprilie,
Maiu. Prin dumbrave. Tirgujiul; Comana ; Bucure§ti; Buftea, Mogo-
§6ea ; Pagrea ; Ia§i ; Birlad.
2. CALLA, L. gen. n. z030.

I. C. palustris L. spec. p. 1373; Koch syn. p. 787; Rchb. ic.
germ. 7 fig. 13; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 332; Schlechtd. Lang. deutsch. 2
fig. 140. 21, lulie, August. M16§tini cu ape limpe4i stagnante sau lin
curgät6re. Craiova prin lunca Jiului ; Alexandriea pe la Islanov ; odiniértt
la Bäneasa in hele§teul ce era subt Vila-Bibescu (Grec. enum. p. 55);
Ja Dorna pe Picioru-Arinului cätre Bida.
CXVI. NAIADACEIE Endl. gen. p. 229.

1. POTAMOGETON Town. inst. t. 232.
I. P. natans L. spec. p. 182; Koch syn. p. 774; Rchb. ic. germ. 7
fig. 89; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 3'12; Boiss. fi. or. 5 p. 15; Schlechtd.
Lang. deutsch. 2 fig. 95. Vulg. Limba-apei. 2I, Iulie, August. Plantfi
immersä, dar ale caret foi superi6re plutesc pe apti. Lacuri, hele§teuri,
gropi adinci cu ape limpe4i. Pite§ti pe la Meri§ani ; Predeal ; Bucure§ti
PC Colentina ; Pagrea; Tulcea, VAcifreni.
P. lucens L. spec. p. 183; Koch syn. p. 778; Rchb. ic. germ. 7
fig. 64; Gren. Godr. fi. fr. vol. 3 p. 315; Boiss. fi. orient. 5 p. 16;
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 103. Vulg. Broasca-apei. Z.. Iulie,
August. Cu totul immers. Ape limpeli, stagnante sau lin curgat6re,
lacuri, hele§leuri. Bucure§ti pe Colentina (Grec. enum. p. 55) ; Pasé-
rea; Comana pe CAlni§te.
p. acuminatus Rchb. ic. germ. 7 fig. 69. P. acuminatus Schum.
enum. pl. scell. 1 p. 49 (1801). P. cornutus Presi fi. cech. P. 37 (1819).
Foile superitire ovato-lanceolate lueide, plane, in peliol atenuate, cele
inferhire mai ttngusticele §i lung acuminate.
P. perfoliatus L. spec. p. 182; Koch syn. p. 779; Rchb.
ic. germ. 7 fig. 53; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 316; Boiss. fi. orient. 5 p. 17;
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig: 106. .4, Iulie , August. Cu totul
NAIADACE/E 693
immers. In ape limpeli stagnante, lacuri mari, hele§teuri. Galati in

Brate§i pe la Pescdriea-Antachi; Tulcea, Vficdreni.
P. crispus L. spec. p. 183; Koch syn. p. 780; Rchb. ic.
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 107. lulie, August. Cu total im-
mers. In ape limpegi stagnante sau lin curgäbire. Hele§teuri, lacuri.
Cämpina in partite dejos; Bucure§ti pe Colentina (Grec. enum. p. 55);
Pas6rea ; Comana; Galati In Brate§i ; Tulcea.
P. pusillus L. spec. p. 184; Koch syn. p. 780; Rchb. ic.
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 111. P. Grisebachii Heuff. enum.
ban. p. 161 (1858). 21. Iulie, August. Cu totul immers. In ape sta-
gnante särate sau oarecum särate. Cdmpina jos in gropile de lingd
garä; Brdila in Lacul-Sdrat (Grec. enum. p. 55).
P. pectinatus L. spec. p. 183; Koch syn. p. 781; Rchb.
ic. germ. 7 fig. 30 et 31; Gren. Godr. fi. fr. 3p. 319; Boiss. fi. orient. 5
p. 18; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 114. P. Vaillantii Rcem. et Sch.
syst. veg. 3 p. 514 (1818). P. filicaulis Schur enum. transs. p. 633
(1866). J. Iulie, August. Cu totul immers, doar spicurile rees la su-
prafata apei. Hele§teuri, ape limpe4i stagnante, bälti. Galati In, Bra-
te§i ; Mangaliea, Canara in Dobrogea.
2. ZOSTERA. L. gen. n. 1032.

I. Z. marina L. spec. p. 1374; Koch syn. p. 783; Rchb. icon.
germ. vol. 7 tab. 4 fig. 4; Boiss. fi. orient. 5 p. 25; Schlechtd. Lang.
deutsch. vol. 2 fig. 125. Z. maritima Gmrtn. fruct. 1 p. 76 (1788).
Alga marina Lam. fi. fr. 3 p. 539 (1778). Vulg. Iérba-
Iulie, August. In marea Neagrä la Constanta.
3. RUPPLA. L. gen. n.
I. R. rostellata Koch in Rchb. icon. pl. crit. 2 p. 66 (1824) ;
Koch syn. p. 782; Rchb. icon. germ. 7 fig. 25; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 324; Boiss. fi. orient. 5 p. 20. Ruppia obliqua Schur ap. Griseb. et
Sch. iter hung. n. 284 (1852). R. transsilvanica Schur enum. transs.
p. 634 (1866). 7.t. August, Septembre. Cu totul immersä in ape
limpeli grate stagnante. Brdila in Lacul-Sdrat, (Grec. enum. p. 55).
4. ZANICHELLLA L. gen. n. 1034.
i. Z. major Bceningh. ap. Rchb. icon. germ. 7 fig. 24 (1847).
Z. palustris vat.. major Koch syn. p. 782; Ledeb. fi. ross. 4. p. 22.
Iulie- Septembre. Ape stagnante limpeli grate. Lacul Tuzla subt
Tichir-Ghiol, lacul Canara spre Mamaea.
CXII. LEMNACEIE Link handb. i p. 289.

1. LENNA L. gen. n. 1038.
I. L. trisulca L. spec. p. 1376; Koch syn. p. 784; Rchb. ic.
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 137. Vulg. Lentiki sau Lintila. Lintea
ballaor. Lintea-bróscelor. Sdreala. Ø Aprilie, Maiu. Plutit6re pe
apele stagnante, mocirle apatóse, ape stagnante; fórte comuna.Bucu-
re§ti pe Colentina; Comana; Pasèrea, Cernica (Grec. enum. p. 55).
L. polyrrhiza L. spec. p. 1377; Koch syn. p. 781; Rchb.
ic. germ. 7 fig. 17; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 327; Schlechtd. Lang.
deutsch. 2 fig. 139. Vulg. acelea§i numiri. 0 Aprilie, Maiu. Plu-
titóre pe apele stagnante, MT, hele§teuri. Specie comuna. Bucure§ti
pe apele Colentinei ; Craiova.
L. minor L. spec. 1376; Koch syn. p. 784; Rchb. ic. germ.

vol. 7 fig. 15; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 327; 'Boiss. fi. orient. 5 p. 29;
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 136. Q Aprilie, Maiu. Plutit6re pe
ape stagnante, lacuri, hele§teuri ; feirte comuna. Comana; Bucur.
L. gibba L. spec. p. 1377; Koch syn. p. 784; Rchb. icon.
germ. 7 fig. 16; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 327; Boiss. fi. orient 5 p. 30;
Schlechtd. Lang. deutsch 2 fig. 138. 0 Aprilie, Maiu. Plutitt5re pe
ape stagnante §i pe lacuri ; f6rte comuna. Comana; Bucure§ti, Pa-
grea etc.
III. SPOROGENE su CRIPTOGAME
CLASA IX.
SPOROGENE VASCULARE
CXVIII. MARSILEACEA: R. Br. prodr. 166.

MARSELEA L. gen. n. [182 exclus. spec.
I. M. quadrifolia L. spec. p. 1563; Sturm deutsch. fi. Il h. 1;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 647; Boiss. fi. orient. 5p. 749; Schlechtd. Lang.
deutsch. 1 fig. 76. Iulie- Septembre. Ape limpeli stagnante, balli,
hele§teuri. Bucure§ti la Grozave§ti §.1 pe apele Colentinei; Comana pe
Cilni§te; Ione§ti, Vultureanca pe Neajlov ; Braila.
SALITTNIA Michel nov. pl. gen. tog tab. .58.

I. S. natans Hoffm deutsch. fi. vol. 2 p.1 (1796); Sturm
deutsch. fi. II h. 1; Koch syn. p. 968; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 648;
Boiss. fi. orient. 5 p. 751; Schlechtd. Lang. 1 fig. 78. Marsilea natans
L. spec. p. 1562. Vulg. PeOifi6rd. 0 Iulie, August. Plutitbre pe
ape limpeoli stagnante sau lin curgatóre. Bucure§ti pe apele Colen-
tinei la Fundeni, Märcuta; Comana pe Calni§te spre Padina-lui-Vasile;
Ione§ti, Vultureanca pe Neajlov ; iazu morilor la Mamaea in Dobrogea.
CX1X. F1LICES Juss. gen. pl. 14.

Trib. I. OPHIOGLOSSE/E. Sporangiile lära inel elastic, sunt dis-
puse in spic sau in paniculá pe un apendice petiolar al fbei care astfel
este considerata a fi compusá dintr'un limb foliar ce nu Oita sporan-
gil §i din o prelungire petiolara ce singura 'Arta sporangiile.
1. Sporangiile distice, reunite §i dispuse In spic linear ; limbul
foliar intreg.
1. OPHIOGLOSSUDI L. gen. n. 117r
i. O. vulgatum L. spec. p. t518; Sturm deutsch. fi. II h. 1;
Koch syn..p. 973; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 626; Boiss. fi. orient. 5 p. 720;
Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 2. Vulg. Limba-§érpelui. Iu-

nic. Locuri umede umbrepse. Comana la Padina-lui-Vasile, spre pä.-
dure (Br.)
2. Sporangiile libere, dispuse in paniculä; limbul foliar penati-

sectat.
2. BOTRYCERTM Sivartf syn. filic. p. r71.
I. B. Lunaria Swartz syn. filic. p. 171 (1806) ; Sturm deutsch.
fi. II h. 1; Koch syn. p. 972; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 624; Boiss. fi.
orient. 5 p. 719; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 7. Osmunda Lunaria
L. spec.p. 1519. Iulie, August. La locuri deschise in regiunea
montanä alpind i subalpinä. Godeanu; Oiticu; Predeal ; Buceci la
Strunga (Grec. enum. p. 63); Rartlu pe Piatra-Zimbrului.
2. B. matricaricefolium Al. Braun in Dcell. ihein. fi. p. 24
(1843); Koch syn. p. 972; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 624. B. ruta-
ceum Swartz synops. fine. p. 171 (1806); Willd. spec. pl. 5 p. 62
(1810); Schlechtd. Lang. deutseh. 1 fig. 8. B. Lunaria p. rutaceum
Wahlenb. fi. suec. p. 681. j.. Iunie, Iulie. Muntil Slänicului in Mol-
dova (Br.)
Trib. II. POLYPODIEE. Sporangiile cu cate un inel vertical elastic

care o deschide la maturitate prin rupere transversalá; ele sunt gru-
pate formand son i pu§i pe fata dorsalä a foilor; prefoliatiea acestora
este circinatä.
1. Soril färä. indusium.
3. CETERACH Bauh. pin. p. 554.
I. C. officinarum Willd. spec. pl. 5 p. 136 (1810); Gren. Godr.
fi. fr. 3 p. 626; Boiss. fi. orient. 5 p. 722; Schlechtd. Lang. deutsch. 1
fig. 16. Grammitis Ceterack Swartz syn. filic. p. 23 (1806) sed nomen
Ceterach° anterior; Koch syn. p. 974. Asplenium Ceterach L. spec.
p. 1538; Sturm deutsch. fi. 11h. 5. ?E. Iulie, August. Stand la lo-
curi uscate, deschise. Valea Bahnei pe la Ilovita ; valea Cernei la punctu
Arsasca (Sab. Stef.); valea Tesnei la Gaura-Fetei; valea Oltetului pe
stancile desupra Pe§terei-Polovraci.
4. NOTHOLAiNA R. Br. prodr. fi. nov. holl. p. 145.

I. N. Marantm R. Br. prodr. fi. nov. holland. p. 146 (1810);
Koch syn. p. 985. Nethochlagna Maranto Desv. journ. bot. I p. 92
(1813); Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 626; Boiss. fi. orient. 5 p. 725. Acros-
fILICES 647
tichum Marantce L. spec. p. 1527; Sturm deutsch. fi. II h. 6. Ceterach

Marantce DC. fi. fr. 2 p. 567. Gymnogramme MarantmMett. in Schlechtd.
Lang. deutsch. 1 fig. 12 (1880). 21, Iunie, Iulie. Stänci la locuri de-
nudate, In Dobrogea pe Muntele Consulu la Alibeikioi.
5. POLYPODIDIS L. gen. n. 1179 ex p.
I. P. vulgare L. spec. p. 1544; Sturm deutsch. fi. II h. 1; Koch
Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 10. Vulg. Feregd. Fereguyt. lerbd
dulce-de-munte. 21, Iulie, August. Stand abrupte, fissuri de stand,
pe la locuri cu muschi sau cu iérb5. m'énuntä. Baea-de-Aramä; Lai-
nici ; Coziea; pe valea Argeliului subt Negoiu; in Arge§i pe Jipu; Buceci
In tot coprinsul (Grec. enum. p. 63) ; Bisca in Buz6u; muntif Slänicului
in Bacäu; Pialra, Mônästirea Neamtu (Chan.) §i Gura-Doamnei; iu
Suceava pe Borca la isvorul de borvis ; in cheile Barnarului.
6. PHEGOPTERIS Fie gen. filte. 3 p. 242.

I. Ph. polypodioides Fée gen. filie. 3 p. 242 (1850) ; Boiss.
fi. orient. 5 p. 724; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 13. Polypodium
Phegopteris L. spec. p. 1550; Koch syn. p. 974; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 627. 74, Iunie -August. Stand cu muschi sau cu iérba in väi umede
urnbr6se subalpine. Oläne§ti, Gälimäne§ti ; in Suceava pe Borca la is-
vorul de borvis.
Ph. Dryopteris Fée gen. filie. 3 p. 242 (1850); Boiss. fi.
orient. 5 p. 724; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 14. Polypodium
Dryopteris L. spec. p. 1555; Sturm deutsch. fi. II h. 1; Koch syn. p. 974;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 628. Vulg. Feregd. Ferigd sau Ferica.
2i, Iunie- August. Stand in locuri §i vdi umede umbr6se subalpine.
Valea Mônästirei Bistrita in Välcea; Cämpulung pe Mäläu; Sinaia
prin valea Pele§iului §i in tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 63) ;
Bisca in Buzgu ; Bro§teni pe Bistrita, Neagra §i Barnaru.
Ph. Robertiana Al. Braun in Milde höh. sporenpfl. p. 45
(1865); Boiss. fi. orient 5 p. 724; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 15.
Polypodium Robe rtianum Hoffm. deutsch. fi. cryptog. adden. p. 10
(1795); Koch syn. p. 974.P. calcareum Smith fi. brit. 3 p. 1117 (1805).
P. Dryopteris p. calcareum Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 628. Vulg. Ferega.
Ferigd. Fericd. 21. Iunie- August. StAnci abrupte prin väile subal-
pine umede umbròse. Sinaia prin valea Pele§iului; Possada subt Oraiil
pe stancile de la tunelurile calei ferate.
2. Sorif ca indusium membianaceu.

7. ASPIDIUM R. Br. prodr. fi. nov. holl. p. 5.
I. A. Lonchitis Swartz synops. filic. p. 43 (1806); Koch syn.
p. 976; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 630; Boiss. fi. orient. 5 p. 735;
Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 37. Polypodium Lonchitis L. spec.
p. 1548; Sturm deutsch. fi. lIti. 1. Vulg. lieregei. 74, Iulie, August.
In regiunea montan'a superi6ra. Muntele Picucatu in Arge§i; Buceci
in Valea-Albg pe Costila; in Suceava pe Rargu §.1 Pietrile-Doam-
nei (Br.) !
2. A. aculeatum Dcell. rhein. fi. p. 20 (1843); Sturm deutsch. fi.lI
h. 11; Koch syn. p. 976; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 630. Polypodiuin acu-
leatum L. spec. p. 1552. Polystichum aculeatum Roth tent. fi. germ. 3
p. 79 (1800). Vulg. Feregd. Feric?t. Iulie, August. -- Variézrt :
a. lobatum Swartz synops. filic. p. 53 (1806) pro specie ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 1 fig. 38. Aspidium aculeatum a. vulgare Dcell. rhein.
fi. p. 20; Koch syn. p. 976; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 630; Boiss. fi.
orient. 5 p. 736. Frondele rigide, lobil inferiori ai segmentelor fron-
dei cam romboidali, au baza cuneata, laticel pedicelate sau cam sesile
§i dccurente, lobil superiori au baza confluenta, lobul de la baza seg-
mentului intrece prin marimea sa pe cele urrnàbire.Paduri prin väile
umbr6se §i umede in regiunea montanrt. P'äpu§ea ; Buceci prin valea
Pele§iului la Sinaia, prin Valea-A1b5. la Bu§teni; Predeal.
p. Swartzianum Koch syn. ed. 2 p. 976 (1844) ; Boiss. fi. orient. 5
p. 736. Aspidium aculeatum Swartz synop. He. p. 53 (1806); Schlechtd.
Lang. deutsch. 1 fig. 39. A. hastulatum Ten. fi. napol. tab. 250
(1836). Polystichum aculeatum Presl pterid. p. 83. Frondele ceva mai
mol, lobil segmentelor frondei oblic-ovaii cam obtusi, au baza trun-
ca% scurt §i ftírte angust pedicelata, pedicelele nedecurente, apr6pe
toti lobil sunt liberi §i cu cate o prelungire auriculiforma la baza lor
pe marginea despre virful segmentului; lobul de la baza segmentului
mai ca nu intrece prin m6rime pe cele urmatóre. Paduri pe cóstele
petróse ale muntilor. Vèrciorova prin valea Bahnei §i a Cerovätului;
Sinaia prin valea Pele§iului.
angulare Kit in. Willd. spec. pl. 5 p. 257 (1810) pro specie.
Aspidium Braunii Spenn. fi. friburg. 1 p. 9 (1825). A. aculeatum y.
Braunii Dcell. rhein. 11. p. 20; Koch syn. p. 977. A. pilosum Schur
enum. transs. p. 833 (1866). Polystichum angulare Presl pterid. p. 83.
Apr6pe fntocma ca varietatea ; frondele ceva mai atenuate la bazrt,
segmentele oblung-lanceolate, cele inferkire obtuse §i scurt aculeatel
VILICtS 640
lobii conformi, !Mimi, avénd baza cam rectangular-MM. P6duri in

regiunea montan ä §i submontanä. Vêrciorova (Borb. exsic.!); dealul
Stirminei ; valea Mônastirei Bistrita; muntele Picucatu ; Sinaia prin
valea Peleliului, Binteni, Predeal ; in Bacau la Slänic.
8. POLTSTICHUM Roth tent, fi. germ. 3 p. 69.

I. P. Thelypteris Roth tent. 11. germ. 3 p. 77 (1800); Koch
syn. p. 977; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 630. Schlechtd. Lang. deutsch. 1
fig. 41. Polypodium Thelypteris L. spec. pl. 1528; Sturm deutsch. fi. H
h. 1. Aspidium Thelypteris Swartz synop. He. p. 50 (1806). Nephro-
dium Thelypteris Stremp. illic. p. 32(1822); Boiss. fi. orient. 5p. 737.
Vulg. Feregd. Fericd. 21, Iulie, August. Locuri umede umbr6se, pa-
duri. Verciorova, Bahna; Pite§ti la Valea-Mare in Muscel ; Vrancea
In Putna.
2. P. Flux-mas Roth tent. fi. germ. 3 p. 8-2 (1800) ; Koch
syn. p. 978; Gren. Godr. 11. fr. 3 p. 631; Schlecht. Lang. deutsch. 1
fig. 43. Folypodium Filix-mas L. spec. p. 1151. Aspidium Filix-mas
Swartz synop. filie. p. 53 (1806). Nephrodium Filix-mas Stremp. He.
p. 30 (1822); Boiss. fi. orient. 5 p. 737. Vulg. Feregd. Ferica. Fi-
ricd. Spata-Dracului. 4, Iulie, August. Locuri umede umbrése prin
päduti, codri sau dumbrave mari. Vêrciorova, Bahna; dealurile Mini-
briivitei la Cerneti ; Coziea ; Dimbovicioara, Rucär; Predeal, Buiteni,
Sinaia (Grec. enum. p. 63) ; in Ilfov pe lingii Ciildrirulani ; Slänicu din
Baclu ; in Roman la Tife§li; Ia§i la Rapedea §i la Birnova; MIAs-
tirea Neamta (Chan.) ; in Suceava pe Borca §i pe Bistrita.
(3. affine. Polystichum affine Ledeb. fi. ross. 4 p. 515 (1853). As-
pidium affirm Fisch. et Mey. in Hohenak. enum. taliisch. p. 10 Nephro-
dium Filix-mas 13. incisum Boiss. fi. orient. 5 p. 738. Cu portul mai
mënuntel, lobil segmentelor frondei cam rectangulari, pe margine u§iti-
rel §i finbiserati.Buzëu la padurea Dumbrava, Bisca; Piatra pe dea-
lul Cernegura. Intru Vote exact cu exemplarele din Crimeea.
i. caucasicum Al. Braun ap. Borb. exsic.! Ampla §i robust/ in
tôte partile sale, lobil segmentelor frondei cu mult mai dilatati de cat
in formele precedente ale speciei, marginele expresiv crenate, crena-
to-incise.In Romaniea la Hinca-Camenei distr. Mehedinti (Aspidium
Filix-mas d. umbrosum Millde ap. Borb. jelent. az 1873 exb. bansag
nbv. kut. p. 245); in Buzgu la Bisca-Rusilei.
S. crenatum Milde ap. Bfflnitz in herb. europ. (1)Planta 1-Distil se
potrive§te exact cu exemplarele oblinute de la Dr. C. Baanitz subt
650 COMMIT', SISTEMA.TIC
acest nume. SlAncile umede umbróse in valea Borca lîng5. isvorul

de borvis cu congenera sa pe algturi.
3. P. spinulosum DC. fl. fr. 2 p. 561(1815); Koch syn. p.978,
979 var. a; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 632 var. a; Ledeb. fi. ross. 4
p. 515; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 45. Aspidium spinulosum Dcell.
rhein. fi. p.17. Nephrodium spinulosum Stremp. filic. p. 30 (1822) ; Boiss.
fi. orient. 5 p. 738. Aceleagi numiri vulgare. Iulie, August.
135.duri umbróse in regiunea montana. M6nästirea Horezu; Buceci la
Sinaia prin valea Peleiu1ui, frecuent; Bugteni ; Predeal pe Clauceta-
Taurului ; Muntil Sldnicului in Bad.u.
dilatatum Koch syn. p. 979; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 632. Poly-
podium dilatatum Hoffm. deutsch. fi. 2 p. 7(1791). Polystichum dilata-
tum Swartz ap. Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 46. P. tnultiflorum
Roth. tent. fi. germ. 3 p. 87 (1800). Aspidium dilatatum Willd. spec.
pl. 5 p. 253 (1805); Swartz syn. filie. p. 420. Lobulele lobilor seg-
mentelor frondei aprópe tóte ping la virful lobului separate gi pe un
rachis subtire ageqate In mod oposit, cele de la virf intru diva con-
fluente ; frondele acestei forme sunt mai dilatate i de o figurgi ovato-
triangularà. Predea/ pre Claucetu-Taurului, Bugteni, Sinaia prin
valea Pelegiului ; Brogteni In Suceava.
9. CYSTOPTERIS Bernh. in Schrad. neu. journ. vol.

I. C. fragilis Bernh. in Schrad. neu. journ. vol. 1 pars. 2
p. 26 (1806); Koch syn. p. 980; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 633; Boiss.
fi. orient. 5 p. 740; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 47. Polypodium
fragile L. spec. p. 1553. P. polymorphum Vill. dauph. 3 p. 846 tab. 53
(1789). 04,Iunie -August. Stilnci cu muschi sau cu iérbä. mènuntiel
In pkiuri gi vaj umede umbr6se subalpine. Vêrciorova pe la Portile-
de-fer iprin valea Bahnei ; Baea-de-Aram6, Tismana; valea 1116nästirei
Bistrita; valea Oltului pre Carligele; Tei1a, Comarnic; Buceci pe la
Sinaia (Grec. enum. p. 63) gi In tot coprinsul ping. la Bugteni; Pre-
deal ; pe Borca i In cheile Barnarului in Suceava.
2. C. alpina Link enum. h. berol. 2p. 130 (1821) ; Oren. Godr.
fi. fr. 3 p. 634; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 48. C. regia Presl var.
b. alpina Koch syn. p. 980 Polypodium alpinum Wulf. in Jacq. collect.2
p. 171. Aspidium alpinutn Willd. spec. pl. 5 p. 282 (1805); Sturm
deutsch.fl.IIh. 11. Cystopteris fragilis f3. tenuiseda Boiss. fi. orient. 5
p. 740. 21, Tulle, August. Stdnci, fIsuri de stdnci; prin locuri cu mus-
chi, umede umbrése. Buceci pe Caraimanu (Knecht.).
FILICES 651
3. C. sudetica Al. Braun et Milde schles. gesellsch. 1855 p.92;

Neilr. diagn. p. 141; Milde schles. krypt. p. 554 fig. 108. a leueosoria
Schur cest. bot. zeit. ann. 1858 P. 328; ej. enurn. transs. p. 840.
21,Iulie, August. Stänci Cu muschi prin päduri in regiunea montanä
din Moldova. Agapia la Schitu-Sichla (Br. miss.; Grec. ann. 1.874 leg.
sed non enumerata); valea Barnarului In Suceava (Br.) !
10. ATIEYRITIM Roth tent, fi. germ. p. 58.
I. A. Filix 'lamina Roth tent. fi. germ. 3 p. 61-67 (1800);
Boiss. fi. orient. 5 p. 735. Polypodium Filix fcemina L. spec. p. 1551.
.Aspidium Filix fcemina Swartz syn. filic. p. 59 (1806). .Asplenium
fcemina Bernh. in Schrad. neu. journ. ann. 1806. tom. II P. 27 tab. 2
fig. 7. Vulg. Ferega. Feria 21. Iulie -Septembre. Päduri umbróse,
viii umede umbaíse ; In regiunea montanä §i submontang. Mônästi-
rea Tismana; Horezu, Mônästirea Bistrita, Oldne§ti, Coziea; Vulcana ;
Sinaia (Grec. enum. p. 63) §.1 in tot coprinsul Bucecilor ; Predeal ;
BIsca, Penteleu ; Slänicu din Bacäu; Ceahläu; lUnästirea Neamtu
(Chan.); in Suceava pe la Bap§ea subtStä'ni§ioara, pe Borca; Bro§teni
pe Neagra ; Rardu; Ia§i.
2. A. alpestre Rylands in Moore ferns of great brit. 1857; A.
Kern. exsic. austr. hung. n. 2702 (! ). Pulypoditon alpestre Hoppe but.
taschenb. 1805 p. 216. Iulie, August. vdi montane umede umbr6se;
In regiunea infralpind. Sinaia la isvorul Pele§iului ; Predeal In valca
Rknovei sus.
11. ASPLENIUM L. gen. n. 1178 ex p.

§ 1. Frondele simplu pinatisectate.
I. A. viride Huds. fi. angl. p. 385 (1762); Koch syn. p. 982;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 636; Boiss. fi. orient. 5 p. 731 ; Schlecht.d.
Lang. deutsch. 1 fig. 25. 21. Iunie - August. Stfinci, lespegi In vrti
umede umbròse; in regiunea montanä subalpinä. in Arge§i pe Ne-
goiu §i 'pe Moldoveanu; Buceci prin valea Pele§iului, la Bu§teni pe
Caraimanu.
2. A. Trichomane L. spec. p. 1540; Koch syn. p. 982; Gren.
Godr. II. fr. 3 p. 636; Boiss. fi. orient. 5 p. 731.; Schlechtd. Lang.
deutsch. 1 fig. 26. 7.j, Iunie- August. Stand calcare prin päduri í väi
montane. Vêrciorova pe Bahna; Mônästirea Tismana; Lainici spre
Mika; Oldne§ti ; Coziea pe Cärlige ; Dimbovicioara ; Sinaia (Grec.
enurn. p. 63); muntil Slänicului In Bacäu ; Piatra pe Cernegura; Cea-
hläu ; Brolteni pe Neagra §i in Cheile Barnarului; in Dobrogea pe la

Mönästirea Coco§i §i pe muntele Cineli sau Consulu.
A. septentrionale Swartz syn. filic. p. 75 (1806); Koch
Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 24. Acrostychum septentrionale L.
spec. p. 1524. Scolopendrium septentrionale Roth tent. fi. germ. 3 p. 49
(1800). Acropteris septentrionalis Link enum. hort. berol. 2 p. 56
(1821). 71, Iunie - August. Stânci §i lespedi in vi montane la locuri
deschise. Valea Barnarelului sus spre Bida ; Rarèu pe Piatra Zimbrului
(Br.); in Dobrogea la Mönästirea Coco§i pe muntele Oglinda (Br.)
§i pe muntele Consulu la Alibeichioi.
§ 2. Frondele avénd forma generalä triangularri, iar totul bi - tri-
pinatisectat.
A. Ruta-muraria L. spec. p. 1541; Koch syn. p. 983 ; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 637; Boiss. fi. orient. 5 p. 732; Schlechtd. Lang.
deutsch. 1 fig. 28. '4 Iunie -August. Stand calcare in prirtile mun-
táse. Tismana ; subt Negoiu pe Arge§i ; Päpura; Dimbovicioara ; Si-
naia §i in tot coprinsul Bucecilor Predeal ; Piatra pe malurile Bi-
stritei ; Dobrogea la Ienissala pe stincile Castelului Genovez §i pre
muntele Consulu.
A. lepidum Presl in verh. d. vaterl. mus. 1836 p. 7 (65) ;
ejus tent. pterid. p. 108 (1837); Todaro in giorn. de la soc. nat. di pa-
lerm. vol. '1 fasc. 3 et 4 p. 227 ann. 1866. (Conf. Milde fiber Aspl.fissum
Kit. und Aspl. lepidum Presl in zool. bot. gesel. vol. XVII p. 817).
if. Iunie -August. Fisuri de stá'nci in väi umede umbròse. Valea M6-
nästirei Bistrita in Valcea. Specimenele n6stre au fost comparate cu
cele de la Ru§iava datorite amicitiei confratelui A. Degen.
A. Adianthum nigrum L. spec. pl. 1541; Sturm deutsch. fi. II
h. 5; Koch syn. p. 983; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 638; Boiss. fi. orient. 5
p. 734; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 29. 21. Iunie - August. Stand
calcare cu padure. Vérciorova desupra Portilor-de-Fer.
12. SCOLOPENDRIUM Smith act. taur. 5 p. 410.
I. S. vulgare Symons synops. pl. brit p. 193 (1798). Scolo-
pendria vulgaris Tragus ap. G. Bauh. pinax p. 353 (1623); Lingua
cervina officinarwm G. Bauh. I. c. Asplenium Scolopendrium L. spec.
pl. 1537 (1762). Scolopendrium officinarum Swartz synops. Mk. p. 89
(1806) ; Koch syn. p. 984; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 638; Boiss. fi. orient. 5
PILICES 653
p. 729; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 36. Vulg. Limba-eerbului.

Limba-vecinei. Ntivalnic. 21. Iunie - August. Päduri umbr6se, codri ;
In regiunea montand (Grec. enurn. p. 63). Baea-de-Aramä. prin Valea-
Gäinei; Rucdr pe Pravdtu §i pe la Dimbovicioara ; Moldoveanu; Sinaia
li in tot coprinsul Bucecilor; Vrancea ; muntif Sldnicului in Bacdu ;
Fundu-Tarcdului in Neamtu §i pe Cernegura la Piatra ; Bro§teni pe
Neagra.
BLECHNUM L. gen. n. 1175.

I. B. SpIcant Roth tent. fi. germ. 3 p. 44 (1800) ; Koch syn.
p.984; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 639; Boiss. fi. orient. 5p. 729; Schlechtd.
Lang. deutsch. 1 fig. 22. Blechnum boreale Swartz synops. filic. p. 115
(1806); Sturm deutsch. fi. Il h. 11. Osmunda Spicant L. spec. pl. 1522.
Struthiopteris Spicant Scop. fi. earn. p. 288 (1772). 21. Iunie- Au-
gust. PAduri umbráse in regiunea montand. Oldne§ti; Slänicu din
Bacäu.
PTEBIS L. gen. n. 1174 ex p.

I. P. aquilina L. spec. p. 1533; Sturm deutsch. fi. II h. 1; Koch
Schlecht. Lang. deutsch. 1 fig. 20. Allosurus aquilinus Presl tent. pterid.
p. 153 (1837). Feregtl. Ferial, 21, Iunie -August. Poeni de prtduri,
locuri deschise dar cam umede, pe ceostele montane in par& inferi6re.
Vèrciorova pe la Portile-de-Fer ; tlealu Stirminei ; Coste§ti pe Bdiu,
Ciolanu, Valea-Tesnei ; muntil Clo§anilor §i Valea-Cernei pind la re-
giunea alpind ; Tismana; 015.ne§ti, valea Rdporoasä ; Coziea spre Gura-
Lotrului ; Vulcana; Pite§ti pe la Meri§ani §i la Valea-Popei ; Bisca ;
Vraneea ; Tirgu-Ocnei pe Mägura ; Bro§teni ; Rar6u; Gdinelti; FM-
ticeni ; tali; in Dobrogea pe la Somova la Tulcea.
p. lanuginosa Kaulf. enum. filic. p. 189; peste tot cu mutt mai
lanat-p6r6sd.
STRUTHIOPTERIS Wald. enum. h. beroh p. zap..

I. S. germanica Willd. enum. h. bemol. p. 1071 (1809); Koch.
syn. p. 986; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 55. Osmunda Struthiop-
teris L. spec. pl. 1552. Onoclea Struthiopteris Hoffm. deutsch. fi. 2
p. 12 ( 1795 ). Vulg. Feregtt. Feria Spata-dracului. 74, Iunie -
August. Pdduri in regiunea montanä. In Valea Tesnei pe Ineletu-Mare;
In muntil de la Mandstirea Secu distr. Neamtu (Br. miss.); in Suceava
pe Bistrita li pe Neagra la Broltenl f. mult.
Grecesca D. Dr. C.1321. 44
(154 CONSPtenrt SISTMSATIC
CXX. LYCOPODIACEX DC. ti. fr. 2 p. 257.

Sect. I. lsosporeae. Sporele de un fel i germinänd nasc protale monoice.
1. LTCOPODI1TM L. gen. n. Lr85 ex p.
Sporangiile aledate la axila bracteelor ce-nu difer de foile
comune gi nu intocmesc spic deosebit.
I. L. SeIngo L. spec. pl. p. 1565; Sturm deutsch. h. 5; Koch
Schlecht. Lang. deutsch. 1 fig. 70. L. recurvum Kit. ap. Willd. spec.
pl. 5 p. 50 est forma ramis recurvis. Vulg. Brddifior. Cornifor.
Cornifor-de-munte. Iulie, August. Stand gi lespqi cu mugchi sau
Cu iérb, liveqi, poeni pe c6stele muntilor. Negoiu; Buceci la Sinaia
(Grec. enum. p. 64), Predeal.
Sporangiile agolate la axila unor bractee ce difer de foile

comune gi constituesc spic ce terminä virful ramurilor foliate.
Spic solitariu la extremitate, nepedunculat.
L. annotinum L. spec. p. 1566; Sturm deutsch. fi. II h. 5;
Koch syn. p. 970 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 654 ; Schlechtd. Lang, deusch.1
fig. 72. 4. Iulie, August. Stand, päduri montane. Muntil Godeanu-
lui pe Mocirliu; Buceci prin valea PelegiuluI gi la Poeana-Stänei ; Mô-
nästirea Neamtu (Chania); pe Barnarelul.
2. Ilamurlie terminate in peduncul lung ce pôrtä la virf 2 -

spieuri.
L. claratum L. spec. p. 1564,; Sturm deutsch. lIli. 5; Koch
syn. p. 971; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 655; Boiss. fi. orient. 5. p. 744;
Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 75. Vulg. Bradigior. Cornufior. Pe-
dicuttt. 2f, Iulie, August, Poeni cu iérbá, stand acoperite cu mugchi
pe c6stele muntilor. Olänegti pe la Valea.Räporoasä; Predeal; Sinaia
(Grec. enmn. p. 64) ; muntif Slä'nicului in Bactiu ; Ceahirm; Rar6u.
Sed. II. Neterosporeae. Sporele de douä feluri : microspore

macrospore, germinänd produc protale dioice.
2. SELAG1NELLA Spring. ap. rhein. fi. p. 38.
2. S. helvetion Spring. ap. Dcell. rhein.11. p.39 (1843); Koch.
Schlecht. Lang. deutsch. 1 fig. 69. Lycopodium helveticvm L. spec.
p. 1568; Sturm deutsch. fi. 11h. 5. L. radicane Schrank baler. fi. n. 1447
TICOPOtIACt, Ve718tTACEA OM
(1789). fl. tulle, August. Lespe4i timede prin focuri umede umbr6se.
Olttne§ti prin ValeaRapor6sii ; Valea OltuluI In sus de Coziea subt Cio-
cane §i subt Carligele; Corbeni la cetatea Vlad-Tepegi ; DImbovicioara;
Sinaia prin Valea Pelegiului gi la Urlatoarea; In Suceava prin valea
Neagra gi prin Barnare.
2. S. spinulosa Al. Br. In Dcell. rhein. ft. p. 38 (1848); Koch
syn. ed. 3 p. 728; Schlecht. Lang. deutsch. fi vol. 1 fig. 68. Lycopo-
(limn Selaginoides L. spec. p. 1565; Sturm deutsch. IL II h. 5.-7g. Iulte,
August. Pe lespe4i umede acoperite de mulchi, In regiunea alpina. Bu-
ceci pe Caraimanu ; Negoiu pe Podeanu.
CXXI. tQU/SETACEE DC. fi. fr. 2 p. 580.

1. EQITISETTIN L. gen. n. 1169.
§ 1. Caulii de douä feluri: cei spiciferi precoci, fa'rá ramuri ver-
ticilate §i se trec indatä dupa Sporificatie ; cei sterili tardivi, riort ra-
muri verticilate gi träesc pfna in tenting.
'I. E. Telmateja Ehrh. beitr. 2p. 159(1788); Koch syn. p. 964;
Gren. Godr. fi. fr. vol. 3 p. 643; Boiss fi. orient. 5 p. 741; Schlechtd.
Lang. deutsch. 1 fig. 57. Equisetwm fluviatilis Smith fi. brit. p. 104
(1805). E. eburnewin Roth catal. bot. 1. p. 128 (1797). E. maximum
Lam, fi. fr. 3 p. 7 (1778) nomen omnium antiquissimum sed aclmo-
dum dubium. Vulg. Brddigor. Cdcla-calulului. Pe'ru-poreului.
21, Aprilie, Main. Locuri umede mlagtinóse. Calimanegti, Coziea ; Cam-
pulung; Vulcana; Campina; Perigi, Crivina ; Beceni la Padurea-Ocea
(E. silvatieum Grec. enum. p. 64),'Bisca ; Bacau, Tirgu-Ochei ; Pia-
tra, Osloveni, Neamtu ; Iagi pe la Räpedea; Tulcea
2. E. oarvense L. spec. p. 1516; Koch syn. p.964; Gren. Godr.
fi. fr. 3 p. 643; Boiss. fi. orient. 5 p. 741; Schlechtd. Lang. deutsch.
1 fig. 56. Vulg. Brttclifior. Cdcla-calului. Peru-poreului. 21, Apri-
lie, Maiu. Specie Mee comuna. Locuri nasipóse umede sat' expuse
inundaiiilor, petripri, c6ste rupte pe linga drumuri, miri§ti prin lo-
euri de lunch', pruntyuri (Grec. enum. p. 64). Minnie, Calimanegti ;
Carnpulung, Contegti prin Valea Argegelului;Bucure§ti,Buftea, Pery;
Campina; Buzèn; Focgiani; Bac,au, One§ti; Neamiu ; Iagi ; Dobrogea.
(a. nemofiosum Al. Braun ap. Doell. rhein. fi. p. 27 (1843); Koch
syn. p. 964. E. pratense Roth tent. fi. getm. 3 p. 6 (1800) -non Ehrh.
V8rciorova; Olanegti; Campulung ; Col-100i; Topolovéni ; Bugteni,
Sinaia; Boto§iani, Agafton; In Suceava pe Stánigioara.
§ 2 Caulil de douè feluri i se nasc In acelagi timp: cei spiciferi

alburil saü rogietici sunt simpli sau cu ramuri verticilate rudimentare
in timput formgrei spicului care se trece gi piere, apoi caulut sgu ur-
meazg a cregte impreung cu cei sterili i totil trgesc ping In t6mng.
E. silvaticum L. spec. p. 1516; Koch syn. p. 964; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 643; Boiss. Û. orient. 5 p. 741; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 1 fig. 58. -- Maiu, Iunie. Locuri umede i umbr6se prin
liveli välcele montane subalpine. Predeal, Bugteni, Sinaia (Grec.
enum. p. 64); Môngstirea Neamiu (Chan.).
E. pretense Ehrh. hannov. mag. IX. p. 138(1784); Schlecht.
et Lang. deutsch. 1 fig. 59. E. umbrosuni Meyer ap. Willd. spec. pl. 5
p. 3(1810); Koch syn. p. 965. E. Ehrhartii Meyer chlor. hannov. p. 666
(1836). E. silvaticum p. minus Wahlenb. fi. suec. p. 689. 21. Aprilie-
Iunie. Locuri umede mlägtinòse. Predeal; Tali pe la pgdurea Birnovei.
§ 3. Cautil de acelagi fel, verli : cei spiciferi dupg fructificatie,

ca g't cei sterili, urmez cu desvoltarea Impreunä ping in tearing.
* Caulii färg asperitgli, o duc numa ping in Winn/ ; spicurile
ovoide.
E. palustre L. spec. p. 1516; Koch syn. p. 965; Gren. Godr.
fi, fr. p. 644; Boiss. fi. orient. 5 p. 742; Schlechtd. Lang. deutsch. 1
fig. 60. 21. Maiu, Iunie. Locuri umede; prin liveli, välcele,
Buceci (Knecht.); Predeal; Vrancea; Möngstirea Neal* (E. arvense
Chania exsic.! -non L.)
G. E. limosum L. spec. p. 1517; Koch synops. p. 965; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 644; Boiss. fi. orient. 5 p. 742; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 1 fig. 61. 2j, Iunie - August. Locuri mlá.tinóse, MIL BM/He
d'intre Tirgul-Frumos i Cotnari; battik de la Mamaea lingg Constanta
In Dobrogea; Predeal prin valea Rògnovei.
** Caulii scabri, o duc i tag iérna; spicurile acuminate.

7. E. ramosum Schleich. catal. pl. helv. p. 27 (1807); Koch
Schlechtd. et Lang. deutsch. vol. 1 fig. 62. E. ramogissimum Desf. fi.
atlant. 2 p. 398 (1800)- non Humb. et Bonpl. E. elongatum Willd. spec.
pl. 5 p. 8 (1810). E. pannonicum Willd. 1. c. p. 6 fide spiciminis in
herbarii Willdenowii ap. Al. Braun. E. hyemale c. elongatum Dcell.
rhein. fi. 31. 21. Iunie- August. Locuri umede. Câmpina prin valea
Doftanei; Bisca; Slänicu din Bacgu.
EQUISETACEE 657
E. hyemale L. spec. p. 1517; Koch synops. p. 966; Gren.

Godr. fi. fr. 3 p. 644; Boiss. fi. orient. 5 p. 743; Schlechtd. et Lang.
deutsch. vol. 1 fig. 63. E. alpinum et E. fuscozonatum Schur cest. bot.
zeit. 1857 p. 417. 21, Iunie - August. Locuri umede, mla§tini. Old-
nelti la Iazu-Bobului ; Bulteni, Azuga; Cotnarnic ; in Sueeava la Iesle
subt Stänkioara.
(3. Schleicheri Milde. Munlii Slänicului pe la frontlet% in Bacäu.
E. variegatum Schleich. cat. pl. helv. ann. 1807 p. 27 ; Koch
syn. p. 967; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 1 p. 152 fig. 65 Eq. tenue
Hoppe. Eq. campanulatum Poir. Eq. multiforme Vauch. 2f, Iunie -
August. Locuri mll§tinòse in regiunea muntilor marl. Buceci (Dr. C.
Boenitz leg.)
PARTEA II°
CONSPECTUL GEOGRAFIC
0'.
FLOREI ROMANIEI AL
Se §tie a Vegetatiea mult - putin Insemnata a unei tri sau a

unei regiuni cum §i caracterele particulare ale Florei sale depind de
un oarecare minèr de conditil cosmice sau ambiante care exerci-
Wed actiea lor asupra existentei i desvoltarei organismului vegetal.
Nu ca fdptura fiintei vegetale ar fi o machina sau un aparat indife-
rent §i s'ar supune mecanice§te actiei acestor agenti fisici ; Insa, astfel
cum sunt create, plantele au o dispositie organica In sInul carei exista
o lucrare proprie, lucrare complexa In felul s6u, viéta, dar feIrte va-
ried subt impulziea agentilor externi ce, de al tfel, sunt conditil indis-
pensabile pentru exercitiul sèu. Oricum frig, complexul acestor con-
ditil externe se reduce la douè categoril principale : una care coprinde
condiiile telurice, Mica conditiile pe care le okra solul, fie prin situa-
tiea i extensiea sa pe suprafata globului terestru, fie mai cu seama
prin situatiea sa latitudinald §i altitudinalä, prin configuratiea topo-
grafica ce o are téra sau regiunea respectiva §i prin felul constitutiei
tèrdmurilor pe care plantele vietuiesc; cea de a doa coprinde condi-
iile climatice §i care consista In starea de presie atmosferica, de tem-
peratura, de umeléla, de lumina, de lini§te sau de agitatie atmosfe-
dupa. cum ace§ti agenti fisici externi predomina sau variéza. Din
diferentiarea §.1 localizarea conditiilor ambiante de existenta a rezultat,
pe suprafata prilor ca §i pe glob, diversele distributil i cantonäri ac-
tuale ale marelui num6r de forme vegetale pe care le studiem subt
categoriile sistematice de clase, familit genuri, speciI, rase, varietati
etc. In materie de geografie botanick cuno§tiinta acestor conditil se im-
pune neaparat §i, deci, cata sä no oprim asupra acestei
Subiect vast In §tiinta biologiei, examenul i studiul agentilor
cosmici, eu referenta la existenta §i desvoltarea vegetalelor, exige nu-
mer6se §i minutliíse cercetäri cdnd este vorba de Flora geografica a
unei tè'ri. Pentru téra n6stra suntem and.' cam departe de a poseda
un material destul de suficient §i complect pentru a tracta pre larg
suhiectul acesta. Cu t6te acestea, ne vom sili sa a§temem principalele
662 CONSPECTITI, GEOGRAFIC
puncte ale acestei materii in trasuri generale pe cat ne permit actua-

lele investigatif asupra 16rei mistre.
Astfel, in parteaacésta a luerkrei nóstre, ,sulitititlul de Fisiogra-
fie generaki vom face o expunerb sumará relativä 10, la sit-n(111m lérei
pe globul terestru, la limitele 0 la aspectul säu general ; 2°, la condi-
Odle sale telurice care implica cuno§tiinja configuratiei topografice ge-
nerale (orograftea §.1 idrografiea) precum i cunogtiintele tèrámurilor
pe care locuegte actuala vegetatie a tërei, parte ce se referá la consti-
tutiea geologicti. a 16rei; 3°, la condifiile climatice ce decurg din starea
agentilor fisici externi gi din reactiea actualei vegetatif asupra clima-
tulul. Dupä aceea, sub titlul de Yegotatioa fi Flora geografiat a tèrei,
vom aräta in ce raport se gäsegte tapetul vegetal al tërei nóstre cu
cele patru Domenil florale ale continentului european , . apoi vorn
schita aspectul general al vegetatiei nóstre i diferentiarea sa in trei
zone : zona vegetatiei alpine, .zona vegetaliei forestiere §.1 zona vegetatiei
stepelor danubiane i ponhce, descriind la fiecare vegetatiea gi flora
proprie ce le apartine.
FISIOGRAFIEA GENERALA A ROMINIEI
I. SlTUATIEA, LIMITELE, ASPECTUL GENERAL
Consideratá geograficegte, Romaniea constitue o térá care, pri-

vita pe globul terestru, este situará la partea orientald a Europei
medio-meridionale, intre 22°,49' gi 29°,40' longitudine.Ey consideratá
dupë mqridianul din Greenwich!, gi intre 43°,38' gi 48°,50' latitud. N.
Politicegte, ea este formará din provinciile danubiane, odinioará
cunoscute subt numele de Principatele-Danubiane, sau Téra-Romi,
nésca gi Moldova, cu care ja parte gi Dobrogea.
Suprafata sa totalá ocupáo intindere aproximativ de 13,102,000
hectare sau 131,357 kilometre pätrate:cu o populatie ce, actual, se so-
cotegte a fi de 6,645,000 locuitori.2
Prività pe charta reliefului Europei, Româniea se intinde din
I. Ca si Institutul Meteorologic al Romilniei, am adoptat acest meridian intru
ce priveste longitudinea diferitelor punce sau slap! ale Orel care, ca si cele pentru
latitudine, se gilsesc publicate In Ana lele Instilutului,
2. Sturza Dim. A. Europa, Rusiea l Ronidniea. Bucuresti 1890.
Idem. Suprafala i populatiea Regatului Ronielnief, In Buletinui Societiltei geo-
gralles a Romilnlei, anal XVI, 1896.
FISIOGRAFIEA GENERALA 668
culmea Carpatilor meridionali pink la Dunare, la Prut 0, prin anexul

Dobrogei, pink' la marea Neagra. irul Carpatilor, In intinderea ce ne
apartine, descrie un arc sau, mai bine 4is, o cotitura angulara cu o
deschidere cam de 80° spre Transilvaniea de care ne desparte, asifel
cá partea ce se lask din masivul Carpatilor centrali, din Tatra, ur,
mézk o directie de la NNW spre SSE, intre Moldova §i Transilvaniea,
pina ce ajunge In Plaiul-Vrancei unde constitue§te cotitura 0 de unde
ia directiea, in linie u§or arcuatä, spre W pina la Triplul-Confiniu
d'intre Olteniea, Transilvaniea §i Banat ; de aci se lasa spre SW pina
Ja Dunäre unde se opre§te 0 se rupe intre Ru§iava 0 Severin, la Wt.-
ciorova, constituind cunoscuta parte a Dunarei numita Porlile-de-Fer
sau Cataractele prin care se tine cu Balcanil din Serbiea. Din culmea.
acestui §ir 0 din laturea sa orientali 0 meridionall relieful general al
Vrei se hiding treptat, constituind o intindere de numer6se dealuri,
§i In cele din urma se desfa§iura in vastele campil care constituesc re-
giunea nóstra danubiala de care, ca un petec a patru-laturi, se tine
Dobrogea intre Dunare 0 marea Neagrä.
Astfel, Romaniea se käse§te pug : intre Carpatil meridionali
sail Alpil transilvanici, pe a caror coama este trasa liniea de frontiera
cene sepal% de Banat 0 Transilvaniea coprinse In imperiul Austro-
Ungar, intre Dunare care, de la Vèrciorova pink' la Silistra, ne separä
de pile balcanice 0 intre Prut ce ne separa de Russiea prin Basarabieav
odinioarä parte a Moldovei, ca 0 Bucovina pug la nord, care acum
se gäse§te tot subt imperiul austriac; in fine, prin delta Dunarei 0
Dobrogea, Româniea ajunge pink la marea Neagra.
Pentru cei ce cunosc geografiea botanicà generald a Europei,
aceste prealabile notiuni sunt necesare, cad pot da o idee, a-priori de
Vegetatiea 0 Flora ce apartine teritoriului nostru.
Ca aspect general, Romaniea deft' táte formele peisagice ce,
nu mai putin, sunt 0 d'intre cele cu osebire pitore§ti, aträgênd privirea
0 inspirknd imaginatiea artistica 0 poetica.
Subt un cer, adesea limpede §i de un transparent azur, larg 0
profund, luminat de sòrele viu al orientului, se vgd muntif inalti ale
caror largi §ale port numer6se pialar! alpine 0 din care pornesc dea-
luri acoperite cu intinse paduri 0 codri; la poalele acestora se intind
câmpil 0 §esuri imense imbräcate cu verdéta livelilor §1 a holdelor
de cultura; o mare cale fluvialk incinge laturea sa meridionala 0 al
carei curs domol 0 placid adesea la reflectul albastriu al ceruluii de
unde pitorésca sa numire de Albastrul-Danubiu; numer6se riuri ce,
de la munte pina la Dunare, irig téra cu apele lor abondente 0 in
684 CONSPECT1TL GEOGRAFIC
lunca caror apare numeráse zavoiuri ce fac contrast cu verdéta cam-

piilor gi a ptidurilor prin argintiile foi ale Sälciilor gi Plopului de limed;
apoi, lacuri sau balti, adesea de inunden i ce se perd inaintea vederei,
Insolesc Dunarea in albiea sa pina la mare gi pe limonul chore cresc
intinse gi numeróse stufäril de Trestie, Papura gi Rogoz, adäpost al
unui mare numèr de carduri de pasèri acuatice; urmez gi cateva dune
sau nasipuri mobile gi, In fine, marea. Dar t6te aeestea , nu mai
putin, cunt gi forme de tèramuri In conditil telurice g't climatice dife-
rite gi variate ce, de la prima vedere, dau botanistului geograf gi flo-
rist o idee prealabila despre populatiea vegetall gi despre variatiea
formelor vegetale ce se gasesc pe intinderea acestui restrIns teritoriu,
dar care rivalizéza, subt raportul vegetaliei, ca multe din pile cele
mai dotate ce sunt in intinderea continentalä din care facem parte.
11. CONDITIIII TEIMICE
§ 1. RELIEFUL GENERAL AL TARE'. OROGRAFIEA, IDROGRAFIEA.
§.irul de Carpati, fiind scheletul geologic al 16rei gi tectonica

geologica dependenta urmand aceeagi dispositie ft regularitate In di-
feritele epoce geologice, face ca relieful topografic al Romaniei cis-
danubiane sa aiba o continuitate gi o uniformitate aproximativ la fel.
Acéstä asemènare devine gi mai insemnatrt Intre Olteniea gi Moldova
a caror suprafata accidentata este, comparativ, cu mult mai intinsa
de cat in Munteniea unde Carpatil, pe de o parte, se rädic la cele mai
insemnate altitudini din cate avem gi, pe de altá parte, poalele lor,
devenite dealuri, nu merg departe: ad far/ transilie, regiunea dealu-
rilor se opregte intr'o linie ce pléca de la Pitegti prin Tirgovigte, Ploegti,
Buz6u, Rimnicu-Sarat, Focgiani pinä la Maragegti, re' cênd un contrast
remarcabil Cu imensele gesuri gi Idinlyane ce se desfägiura de aci pina
la Dun'are. Dobrogea, Inca, nu intra in acésta continuitate a fisiograilei
tgrei, ifind dependenta de formaliea balcanied. Intinderea sa constituegte
un platou destul de radicat, comparativ cu gesurile danubiane, avênd ft
numer6ce depresil ce 'i dau aspectul accidentat, Insá arid, din cauza
subsolului petros. Dar, In cele din urma, acest platou devine Cu mult
mai radicat printr'un masiv de munti petrogi granitici g'i situat la partea
sa septentrionala pe termul drept al Dunarei intre Mein, Tulcea gi Ba-
badag, totul facand un puternic contrast cu nivelul inferior al stepelor
danubiane romano-basarabice gi cu marea Neagrä. Ea g'i Cu partea bul-
garo-rumelica ce invecinesc marea Neagrä constituesc stepele pontice.
De aceea vom face o separata descriere fisiografica pentru partea
trans-danubiand ce ne apartine.
YISTOGnAMA GENERALA 665
1. Ronuiniea Cis-danubiand
Relieful general al acestei ptri, privit din culmea Carpatilor,
urméza o inclinatie treptata, ce ofera o sculptura de numer6se vái mai
mult sau mai putin profunde, de noasivuri montane ce se raffle cu pu-
tere dealungul catenei carpatice, de numertise dealuri ce se lasa din
laturile acestor munti gi care, in cele din urmä, devin mici radicaturi
ce se perd gi dispar in vastele campil ce se intind in lungul Du-
narei, de la Mehedinti pina la Prut g't pink' spre Fälciu. Totugi, acésta
inclinatie, in mersul säu general, infátigéza negte diferente destul
de evidente ce nu sunt lipsite de oarecare importanta topografica,
fiind in corelatie cu vegetatiea forestiera cu agricultura tèrei. Astfel,
In Olteniea gi In Moldova inclinatiea merge mai ugior, dar este mai
prelunga, ceea ce face ca relieful acestor provincil sa fie mai delu-
ros g't mai impadurit ; ad regiunea cdmpiilor este mai redusä i su-
prafata de agricultura de asemenea. Dar gi in Munteniea, partea me-
ridionala ce se gäsegte intre lunca Oltului gi a Argegiului este aseme-
nea radicatä pinä apr6pe de Dunkre: districtele Oltul, Teleormanul
Vlagca sunt representantele acestui platou de ca.mpil g't de päduri ce
iau numirea de dumbrave, reputate prin abondenta Cerului i a Mr-
nitei ce fac esenta acestor plduri. Msg., in Munteniea, t6ta partea co-
prinsä intre cursul Argegiului , Dunärei , Siretului i liniea de de-
marcatie a dealurilor devine un imens ges inferior ce nu trece peste 87
metre altitudine gi apr6pe cu totul lipsit de päduri : in partea acésta
cultura cerealelor are cea mai insemnatä extensie gi cualitätile sale
sunt cele mai excelente.
Astfel dar, relieful general, din Carpati pina la Dunare, ne pre-
sentéza trei regiuni orografice fòrte distincte prin altitudinea lor, prin
conformatiea geologica ce au fiecare, prin climatul lor destul de dife-
rentiat i, nu mai putin, prin vegetatiea ce apartine la fiecare ; apoi,
in tag intinderea acestei pärti a Orel, aceste regiuni se succeda cu
aceeagi regularitate precum urméza: Regiunea montand, 20. Regiu-
nea dealurilor gi 3°. Regiunea campiilor §i a §esurilor
Cunogtinta orografica asupra acestor regiuni altitudinale ale
rei n6stre se impune prin importanta ce o au in materie de geogra-
fie botanica ; de aceea, urrnéza sá dam o expunere cdt de sumara
In privinta fiecarei.
1. Regiunea montanfi. 'rota partea muntilor nogtri ajunge la

Inuílimi destul de respectabile ce fac un contrast remarcabil cu re-
giunea inferilira a Orel, judecdnd dup6 inältimele piscurilor ce ating
066 OONSPECTIM GEOM./ APIe
altitudini mire 1600 pind la 2540 metre ; lungimea lor enumerd vre o
600 kilometre.
Astfel, natura montand a Carpatilor desfäliurd o majestate im-
pozantd, nu mai putin 0 o avutie vegetall ce se pite compara, pina
la oarecare punct, cu aceea a Alpilor elvetici 0 tirolieni. De 0 nu aco-
periti cu ghieturi eterne, totu§i mici intinderi de zdpadä stau apr6pe
permanent pe unele laturi cu Inclinatil septentrionale. In partite sale
de jos gäsim adesea s6rele viu al regiunei meridionale, dar totde-
odatd §i o naturä rAce 0 asprd, comparabilä cu a Vérilor septentrionale,
dominand in etagele sale superielre. De ad i lupta ce se incinge intre aceste
doll sari oposite §i reactiea ce se operézd intre dinsele, &Ind loe cu-
rentitor, evaporatiilor §i precipitatiilor atmosferice in thnpul activ al
vegetatiei, primdvara §i vara. Gratie acestor mi§cdri atmosferice, re-
giunea meridional& a Vrei 0 chiar stepele n6stre nu sunt lipsite de
ploile estivate precum sunt lipsite stepele ruso-asiatice, Crimeea chiar.
Intinderea sa geograficä, intru ce concerne partea n6strd, este
coprinsd intre liniea culminantä trasá pe coama Carpatilor, linie ce
constitue frontiera nelstrd despre Austro-Ungariea, 0 mire altd linie
ce ar pleca de la Véreiorova prin Baea-de-Aramä, Tismana, Bumbe§ti,
Novaci, Polovraci, Bistrita, CEllimäne§ti, Albe§til din Arge§i, Cdmpu-
lung, Petro§ita, Slänic, Väleni, Piitärlage, Lopätari, Tinoasa, de aci
spre nord in Moldova pe la Tirgu-Ocnei, Moine§ti, Tasldu, Piatra,
Agapiea, MOnästirea Neamtu, pe lingd Fälticeni la Malin, pin& in Bu-
covina. Ca altitudine, regiunea nóstrd montand o socotim intre li-
niea ce atinge punctul cel mai culminant, 2540 metre (virful Negoiu-
lui) 0 mire liniea de altitudine de 700 sau 600 metre de unde incepe
zona Fagului.
In acéstá intindere, catena Carpatilor presentézd oarecare In-
treruperí profunde datorite väilor principalelor mistre riuri, consti-
tuind astfel nelte grupe destul de distincte care, privite din depArtare,
se aratä ca ne§te masivuri majestu6se ce '§i indltézd cre§tetul lor
mai presus de cele lalte pdrti montane. Altitudinea celor mai prin-
cipale virfuri o ddm dupe datele Institutului Militar geogratic imperial
Austro-Ungar din Vienai pentru muntil din Olteniea 0 Munteniea,
0 dupe notele procurate de la Institutul geografiç al Armatei Romdne
pentru muntil din Moldova, gratie amabilitätei d-lui General C. Bra-
tianu directorul s'éu.
Sä' facem in scurt expunerea grupelor acestor munti, proceand
1. DrAgiticeanu Mat Geologische Llebersichiskarle des Koeingreiches Rumaenien.
lueratA dupd lnstitutul Militar geograile al K. K. Austro-Ungare in Viena, 1890.
PISIOGRAFIEA GENERALA 66/
de la apus spre resärit pentru Oltenia g't Munteniea, de la sud spre

nord pentru Moldova precum urméiä :
1. Monti, Come', in Mehedinti. Grupa acestor munti este eon-
stituita din doui craci ce insotesc cursul riului Cerna de la originea
sa ping in partite sale de la vale spre SW. Primul crac incepe din cul-
mea Surului situat pe frontiera tèrei; el se eddied in puternic masiv
la dr-e3fr) a Cernei §1 o insote§te pina mai jos de comuna Mehadia in
Banat. Partea ce apartine Romaniei din acest crac se compune din
rriuntii airdomanutui, Bulzu, Scara sau Sctirigioara, Muvariu sau
Mocirliu, Godeanu, Tutila, Osliea i Virful-Dobrei pink' in Ogagiul-
Craiovei ; restul de aci urméza in Banat spre Mehadia i Oaran-
sebegi: Godeanul este piscul cel mai Inalt g't enumgra aproximativ
2200 m. altit. Fundamentul acestui gir representéza grupa archaic& ce
se manifesta prin suprafate de micagisturi mai cu seama pe Tutila
Godeanu. Coama sa este cu mutt mai intlinatrt spre nord, pe cazid
In panca nósträ este mai intinsa §i mai ugior inclinatä, oferind
plaiu alpin ale carui päsciuni intretin numer6se turme de oi, stani
gi vite cornute. Padurile aci ajung pinä la 1600 m. altit. Numeròse
petece de zapada stau pe alocuri Inca netopite chiar in Iunile canicu-
lare. Al douilea crac, numit Culmea Cernei, este la stinga cursu-
lui acestei ape gi o insotegte pinä la Dunare. La fnceput gistos, pulin
inalt, dá din laturca sa meridionalä un masiv stäncos de calcar ju-
Tasic gi are numele de Piatra-Cloganilor cc face un contrast prin
forma sa.conica truncatä gi prin altitudinea sa 1430 m. Culmea-Cer-
nei, in intinderea sa piná la muntele Ciolanu-Mare, presentéza
leva virfuri petr6se de patina importanta, precum Virful-lui-Stan §i
Tuya ce ajung pink* pe la 1260 m. altitudine §i la ale cäror picierre
stau comunele Costegti i Isverna. La Ciolanul-Mare acest ir derá
o despicatura profunda §i lung, dirigiatä spre vest, avdnd latu.rile
stAnc6se gi precipitate: este valea-Tesnei ce se deschide in /niece Cernpi,
percursá de un riugior numit Tesna care la un loc, nu departe de gura
sa, se ascunde In cavernele muntilor pe o lung distantä numitä. Gaara-
Fetei, localitate remarcabilä prin numer6sele sped( rare §i interesante
ale florei banatico-balcanice. Din Ciolanu-Mare, care domina acésta
parte, girul de munti se desface in doi craci : unul ce urinal intre
Cerna gi Bahna pe culmea aril este trasa frontiera ft pe care se
facile/. Muntil Camenei din care Hinca-Camenei i Piatra-lui-Cogei,
av'end ca 1230 m. altitudine, sunt piscurile lui cele mai 'nalte ; cel lalt
crac se pune la stinga riului Bahna pinä in dreptul ditunului Bahna
de unde, prin cateva ramificatil, ajunge §i opregte la Dunäre, consti-
668 CONSPECTUL GEOGRAFIC
tuind abruptele shinci d'intre Vérciorova gi Gura-Vaei. Aci, funda-

mentul stancos al acestui crac sträbate pe desubt albiea Dunarei g't se
tine cu masivul Balcanilor din Serbiea, constituind spum6sele g'i sgo-
mot6sele Ghardapuri sail Papilla-de-Far (Danubii Cataractes).
Acegtie a sunt muntil Mehedintului, fòrte interesanti pentru spe
ciile rare din care multe apartin In propriu Florei mediteraneane g't
mai cu osebire regiunei balcanico-caucazice, gratie leg5turei ce au cu
peninsula baleanica.
Munill Yulcanului, In Gorjiu. Grupa acestor munti se tine
din culmea Surului, de subt care isvoragte Jiul ce apuca In Transilva-
niea, de unde, prin trecat6rea lisd Cheea-Vulcanului, strabate Car-
patii gi trece in Romhniea. Laturea acestui gir despre Transilvaniea
este abrupta' gi de puling intindere ; aceea ce vine la noi este cu
eu mult mai intinsa, se lasä chte putin gi este acoperita In mare parte
cu negre päduri saä codri. Ca virfuri principale aiei se observa Ar-
canul, Sigleu 0 Streaja care ating altitudinea aproximativa de 1870
metre. La poalele lor este pusä MCnastirea Tismana pe o sthnca abrupta
g'i de calcar jurasic, oferind o positie pitorésc'O. remarcabill. Flora aces-
tor parti are tot caracterele florei banatice din Mehedinti, Insa multe
din speciile balcanice lipsesce.
Muntii Paringului, In Gorjiu gi Valcea. Corpul principal al
acestor munti este constituit de un mare gi puternic masiv, Paringul,
pus pe liniea de frontierä' a tgrei gi la stinga Jiului care, din Transil-
vaniea, strabate la noi intr'o vale strimta gi tortuósil, in mare parte
ingradita prin numercise stand gi precipitiuri sèlbatice ce par ame-
nintatsire prin aspectul lor: valea Jiului. Cregtetul acestui masiv, nu-
mit Mindra sau Cursa mOsára 2520 m. altitudine. In partea sa de la
rOsarit, ce este cu totul in Romhniea, descrie o mash' petrósa arcuata
cu concavitatea spre nord, numita Cdsta-Petrdstt, din fundul carei
isvorägte Lotrul. Din 1 .turea de la rasarit a acestui arc muntos por-
nesc doui craci importanti dirigiati spre est : unul septentrional pus
fare Lotru gi afluentul séu Lotrita, cel lalt meridional constitue latu-
rea drépta a Lotritei, apoi a Lotrului , traverséza astfel districtul
Valcea gi ajunge de se rupe in Olt intre Calimanegti g'i Gura-Lotrului,
avend o infatigare superba gi de grati6se träsuri prin virfurile sale:
Buila, Briota §i Narotul ce se v'e'd din depOrtare. Chiar muntele Co-
ziea, ce este In Argegi pe laturea stinga a Oltului, nu se pòte considera
de cht ca dependentd a acestui crac, insa separat prin o lung-a gi pro-
funda despicatura produsa de cataclismele geologice gi prin care Oltul
Igl a gasit mersul la Dunäre prin Romaniea. Valea Oltului in Vita intin-
PISIOGRAFTEA GENERALA 669
derea acésta, nu numa c. atrage privirea i admiratiea prin majesta-

tea gi pitorescul Ai, are insa gi un deosebit interes pentru botanist care
afla aici un Insemnat numè'r de specil vegetale ale Florei balcanice
chiar cateva taurico-caucazice. Multe din aceste specil vedem ca gasesc
aici o limita absoluta, de oarece, din parte-ne, nu le am putut piná
acum afla g't in Carpatii Munteniei, precum se va vedea In expunerea
Vegetatiei gi a Florei regiunei nástre montane.
Muntif higdrasului sau Arpae, In Argegi. Este grupa din
girul Carpatilor meridionali ce ne aratä cele mai 'nalte virfuri. Acest
lant Incepe din valea Oltului de la Cäineni, in districtul Argegi, ajunge
015. la Piatra-lui-Craiu gi este situat pe liniea de frontiera ce ne se-
park' de Transilvaniea. Masivul principal al acestui Ian/ este constituit
de Negoiul al cärui punct culminant enumera 2540 m. altitudine. De el
se tine Buteanu care are 2510 m. altit., Urla 2490 m. i Surul 2290 m.
altit. Din flancul sgu meridional pornesc lungi craci muntogi ce descind
insotesc cursul Topologului, Argegiului gi al Vilsanului. D'intre acegtia
enum earn pe Moldoveanu Oiticu care ajung la al titud inea de 2030 m. ;
mai jos se rä'dica Ghifu care are 1630 m. apoi urméza un masiv pu-
ternic despre districtul Muscel, masiv ce arata doä virfuri inalte :
Papupa, avênd 2430m. altitudine, gi Iezéru, avemd 2410 m. altit. Acest
masiv este desprins de lantul principal prin valea riului Doamna catre
apus prin valea riului Dimbovita spre resärit, riuri ce isvorasc la
spatele
Intre masivul format de acegli munti intre cel urmdtor se ra-
did. o créstä'. Malta arcuatä', pusä in curmezigiul frontierei t6rei
care se aratä. ca un masiv isolat in me4ilocul celor lalti munti : este
Piatra-lui-Craiu (Koenigstein), parte la noi, parte la Transilvaniea,
avOnd ca altitudine vre-o 2240 m.
Léota. intre valea Dimbovitei, la Dragoslavele Stoenegti,
hare valea Ialomitei pina mai in sus de Petrogita, In districtul Dim-
bovita, se inaltá un masiv destul de puternic care, privit d'intre Bu-
curegti Titu, arata märetul sgu cregtet : este Liota; pus astfel,
ascunde vederea muntilor Papugea Piatra-lui-Craiu ce stau la spa-
tele s6u. Cu bite acestea, altitudinea sa nu depagegte 2140 m. Ma-
sivul acesta nu oferä nimic de particular subt punctul de vedere al
structurei sale geologice gi al vegetatiei in raport cu convecinil
Bucecif. Ca corp ca intindere este un mare gi puternic
masiv al carui aspect pare ca covirgegle pe toti cei 'alp, dar care ca
puncte culminante sta intru citva mai pe jos de Negoiu Paringu. Acest
masiv, fala muntilor nogtri, ocupa partea girului de Carpati din care
1170 CONSPECT1JL GEOGRAPIC
isvorälte Ialomita li se Wick' majestos la drépta riului Prahova de-

supra Sinaei. Cre§tetul still se vede d'impregiurul Bucure§tilor pind pe
la Titu cänd cerul este destul de senin. Ca piscuri culminante prin-
cipale Bucecif enumerd: Onzu, avènd 2510 m. altitudine, apoi C'ostila
liCaraimanu care au 2490 metre, Bc1trinele,Downnele, Babele, Furnica
0 Virfu-cu-Doru ale cdror piscuri nu sunt mai jos de 2280 m. altit.
Laturea lor despre Transilvaniea cum §i cea despre rèsärit ce vine la
noi, abruptd §1 isolatd de muntil d'impregiur ce raman cu totul infe-
riori, dau acestui masiv un aspect gigantic, impunètor §.1 de teitä admi-
ratiea. Pe melilocul s'éu, de la nord spre sud, este strdhátut de o vale
profundh §i s'élbaticd : valea lalomilei ce dä curgere Ialomitei care la
sorgintea sa, numitä Obérliea-Ialomilei, cade In cascade §i se pog6r5.
In trepte; la Cheea-Tatarului, in jos de Schitu lalomilei, este strimtatä
§i fórte sgomotòsd. Laturea orientald a Bucecilor olerá numerèse väi
välcele profunde ce due apele lor limpeli §i sgomot6se in riul Prahova
ce §erpuelte la piciórele pitorescului &gun Bu§tenif §i ale Sinaei, odi-
nioard loc sèlbatic, astd4i cochet ora§el, loc de §edere §i de petrecere
estivald a societätei avute bucure§tene, gratie superbului Castel al Pe-
le§iului, initiatorul Sinaei actuale §i reside* estivald a curtei regale.
Bucecil, prin intinderea Ion, prin altitudinea piscurilor §i a plaiu-
rilor alpine, prin variatiea formelor topografice §i prin expositiea care
Soare, olerá cea mai splendidd vegetatie a Carpatilor ca populatie §i
ca forme vegetale. Putem 4ice cd apr6pe intregul registru al spe-
ciilor de plante carpatice II gäsim §i in Buceci reprezentat, din care
imprejurare acéstd parte a fost §.1 este una din focalitätile montane de
predilectie atit pentru un mare numèr de botani§ti germani care s'au
ocupat cu Flora Transilvaniei cat fi pentru putinil pind astäli din
partea nósträ.
7. Amp Buzilului. --*irul de Carpati ce, de la Predeal §.1 din
Valea Prahovei, se intinde pinä in Vrancea diferd cu totul de partea
ce urmardm ping aici atit prin structura tectonicá geologic5. cat §i
prin altitudinele cu mult mai inferhire la care ajung. Formatiea
primitivá sau epoca archaicd, representatd prin listuri cristaline ce ca-
racterisézd masa principalä a catenei carpatice d'intre Vérciorova pin'ä
lingd Buceci, aici nu se aratä. Precum vom vedea, formatiea geo-
logicä a Carpatilor, de aici §i ping la districtul Suceava In Moldova,
presentézd un caracter deosebit ce are numirea de Flisch, considerat
ca fdand parte din sistemul cretaceu neocomian §i cenomanian pentru
etagiul inferior ii din sistemul tertiar vechiu de eocen §i oligocen pentru
etagiul sgu superior. PArtile sale sttinc6se, isolate §i distante, I§i arat5.
PISIOGRAFLEA GENERALA 671
spatelelor, adesea precipitat sau abrupt, spre Transilvaniea; astfel sunt

Piatra-Mare §i Cïueaiul sau Piatra-Zaganului, apoi Cheea ale caror
puncte culminante stau intre 1840 §i 1960 m. altitudine. De acest §ir
tine muntele Penteleu ale cerui §al e largi Ora renumitele pasciuni alpine
ce fac cunoscuta sa reputatie. El atinge ca culme altitudinea modesta
de 1780 metre, pe cdnd Sigleul, un vecin al sell, abia ajunge ping
la 1670 metre.
8. Muntii Moldovei. --Incepend din Vrancea §i pinä in Bucovina,
acest lung §ir carpatic urrnéza o directie de la sud catre nord §i oare-
cum spre nord-vest. Dealurile ce se lasd din laturile lor sunt cu mult
mai inlinse, relativ inalte i dispuse in férte lungi §irari, mai mult sau
mai putin ramificate, 'Mire cursul apelor pe care le insotesc in direc-
tiea lor catre sud sau cà.lre sud-est. Caracterele generate geologice
ale acestui Or de munti sunt ca §.1 ale celui precedent, ambil for-
'nand o continuatie; tot asemenea, §i muntil din partea acésta sunt
mediocri, comparativ cu cei din partea vestice. a Munteniei §i cu cei din
Olteniea. De aceea se observa ca cómele lor sunt mai putin ple§iuve,
avend regiunea lor alping prea putin desvoltatd, dar dotati cu numeróse
§i 'Manse liveli montane. In schimb insä, ei sunt mai acoperiti de pa-
duri paduri vechi, dense i intunecóse, codri precum le numim. Cu
tóte acestea, Ceahlaul §i vecinil sei din Suceava difer prin masa lor
§i chiar prin altitudinea la care ajung comparativ cu cei lalti. Ceahldul
sau Pionul, cel mai 'nalt din Moldova, atinge altitudinea de 1907 me-
tre §.1 este remarcabil prin tectonica sa de conglomnerat eocenic infe-
rior. Forma sa de cupola, ce doming intregul §ir de munti din partea
acésta a térei, 11 da o infäti§are majestósa §i impunetóre, ceea ce a
facut pe unil chartografi cu slabe cuno§tiinte geografice 1) asupra terei
gratifice, cu de la sine bund.vointa, altitudinea de 270 ni. Muntil
din partea de sus a districtului Suceava difer cu totul prin formatiea
lor geologica ce apartine grupei archaice, caracterizata prin roce de
gneis, mica§ist §i oarecare manifestatil de trachit ce se ved pe mun-
tele Lucaciu (catre Dorna), avènd altitudinea de 1778 metre.
In categoriea acestor munti intrà Ceilimanu i Pietrosul cei mai
'nalti din Suceava, urméza Barnaru care are 1704 m. altitudine, apoi
Massaloup J. Romaniea i Pale Indite danubictee, chartii revNutA gi com-
pleciatA de Aug. Gorjan.
Nu gtim din ce fantail' autoriT acestor charte au cules datele asupra munjilor
altitudinelor indicate de dangiT, de altfel cu totul eronate. Agia, de exemplu, inun-
tele Rargul, ce este in Suceava pe linien de frontierA cu Bucovina, charia citatA 11
pune in Interiorul districtulul pe locul Barnarulul; Paringul se glisegte pus cu altilu-
dinea de 2180 metre, Negoiul cu 255i m., Piatra-lui-Craiu cu 2180 m Bucecil la Omu
Cu 9550 m. gi CeahlAul Cu 2720 m.
672 CONSPtern GtOORAPfC
Pietr ile-Doamnei §i Rara pu§i pe frontiera Bucovinei §i care abia ating

altitudinea futre 1625 §i 1650 metre. In districtul Neamtu, deosebit de
Ceahläu, muntele Grinfie§iu atinge altitudinea de 1870 metre. Muntil
din districtul Bacäu iarg§i nu sunt d'intre cei prea inalti ; astfel: Grin-
duçiul Tarhavapa, pe frontiera l'érei, are altitudinea de 1670 m.,
Nemira 1653 metre, Cetrunta abia vre-o 1523 metre. In Putna mun-
tele Coza se eddied la 1632 metre altitudine gi Mtigura- Odobettilor,
ce pare de o infäli§are märétà, privitä din regiunea §esurilor, atinge
altitudinea numa de 1000 metre.
2. Regiunea dealurilor. Ariea geograficä a acestei regiuni

o socotim de la limita inferieork a regiunei montane, dupä cum o
desemnaräm mai sus, §i /And la o linie trasá de la Dunäre din Me-
hedinti §i de la Capul-Stirminei prin Vinjiu, Corlätelu, Räcea, Leamna
Simnicu in sus de Craiova, apoi prin Bal§iu, Drägä§iani, de aci pe la
Aluni§i in districtul Oltul, prin Pite§ti, Leurdeni, Tirgovi§te, Filipe§ti,
Bäicoiu, Valca Ctilugärèseä, Urlati, Bugu, Rimnicu-Särat, Odobe§ti,
Panciu, Märä§e§ti, Birlad pink la Prut spre Fälciu.
Afarä de cateva dealuri ce par isolate, t6te cele lalte sunt §i-
ruri, mai mult sau mal putin ramiflcate, ce pornesc din flancul meri-
dional §i oriental al Carpatilor Romäniei §i puse intre principalele
ruislre riuri pe care le Insote§te in cursul lor. Ca altitudine, culmea
lar ajunge piná pe la 500 sau, cel mult, 600 metre desupra nive-
lului märei Negre.
In Olteniea §i in Moldova intinderea dealurilor dobinde§te o
suprafatä mai insemnatä §i totdeodatá inclinatiea lar generalk' urmézä
cate putin §i maT treptat pinä ce se transformézd in cimpi1 care se de-
sfit§iurä pink' la Dunäre. In Munteniea, partea ce se intinde de la riul
Arge§iu pinä la Siret se opre§te färä transitie §i descrie o linie de de-
marcatie ce face un contrast bätätor cu imensele §esuri ce, de ad,
fárá curmare, se intind pink' la Dunäre.
Aspectul lar din depärtare, subt §trul muntilor, se desinéza prin
träsuri undulate u§ióre sau trägälate §i prin tonuri albästril ce se succed
subt vlu1 azurului 4ilei, ceea ce le dä o aparentä pitoréscii. calmä.
Privite la piciórele lar, tot ca §i muntil no§tri, dealurile ne presentézä
natura primitivä, sèlbatied §i läsatä in voea sa: ad päduri de cea mai
veche datä, neumblate, unde barâniI arbori putrezcsc inutil §i devin un
obstacol pentru cei tineri, aci päduri abätute de scure §i. locurile läsate
pen tru 15 stari sau pentru curaturä in vederea culturei, apoi ptisciuni §i
yell de Pilate, multe locuri deschise §i acoperite cu cultura cerealelor,
a livecjilor de pomi §.1 a viilor ce ne zimbesc privindu-le ; insa, in ace-

141 limp, Cu multä intristare, remarcam laturile sau còstele lor apr6pe
pretutindenea transformate in rupturi sau in mari prgpastil din cauza
riurilor sau a torentelor ce le isbe§te, le rupe gi le dgrapang, numer6se
vaga§e §i erosiuni din cauza ploilor ce spall le distruge cu incetul
partile declive §i neimbracate cu vegetatie lemnósa, lipsam are de carari
sau cal de comunicatiepracticabile §.1 conduse cu §tiinta etc. i, Cu tòte
acestea, dealurile ne intretin cu lemnele lar, cu live4ile, cu pasciunile
lorpentru vitele nóstre domestice, cu cerealele lor ; poalele lor, numite
potgorif, intretin pometul §i viile, aceste daruri divine ce prosperéza
aici cu mult mai bine ca in cele lalte parti ; sinul lor contine insem-
nate §i nesecate a§ternute interne sau gisemente de sare §.1 petroleu
ce aduc o avutie mare tárei. In schimb, pentru bite aceste multe §i
mari binefaceri, ar fi necesariu ca, i la noi, mana omului cum ve-
dem la vecinil din Austro-Ungaria sa se opuna distrugerilor §i de-
vastgrilor ce le ruinézá, distrugeri ce nu sunt de cat in dauna proprie-
tätei §.1 a folosului general.
3. Regiunea carnpiilor. Re3tul tárei ce se gäse§te coprins in-

tre liniea de demarcatie a dealurilor, precum am indicat-o, intre
Dungre §i Prut constitue§te regiunea campiilor §i a rnarelor §esuri ale
Danubiului inferior. Ca suprafatg, ea ocupa aproximativ a treia parte
din intinderea cis-danubiang §.1 representa etagiul inferior al Orei
subt raportul altitudinei. Relieful sè'u nu este tocma simplu §i uni-
form precum ne am putea imagina. Atit partea coprinsa intre Ca-
lafat i Craiova ping la Jiu, aceea d'intre Siret §.1 Prut, comparativ cu
cele lalte, sunt mai sáltate §i constituesc ni§te platouri sau §esuri
de oarecare înäljimi. Deosebit de aceasta, intregul sèu relief ne pare
destul de diferentiat in douá etage distincte §i caracteristice: unul, com-
parativ mai superior, pe care il vom numi regiunea propriu-pset a
ampiilor; cel lalt, inferior, regiunea fluvialei sau acuatica.
1. Regiunea propriu died a catnpiilor, la oarecare distantg de
tèrmul Dungrei, se opre§te §i constitue§te terasa stingg a acestui
mare fluviu. In Mehedinti ea se radica chiar pe tèrmul Dungrei ping.
subt Calafat ; de ad se depgrtéza simtitor de ajunge pe la Baile§ti,
Ceret, Segarcea §i Ginciova, de unde constitue§te malul drept al Jiului
ping la Craiova; in Romanati mai ca nu se cunelte ; apoi de la gura
Oltului §.1 ping la Galati, se tine cam paralel de cursul marelui fluviu.
Undulatiile ce le descrie suprafata acestei regiuni ajung la dife-
rite altitudini din care reproducem pe cele urmat6re, imprumutand
cifrele dupe Analele lnstitutului Meteorologic al Romdniei, calculat de la

nivelul märei Negre : la Severin 100 metre, la Vinjiu 120, la Calafat
85, la Caracäl 95, la Craiova 110, la Bal§iu 125 metre; campiile din
districtul 011ul pe la Slatina 170, la Buzegti 110 0 laDräganegti 120
metre ; cele din Teleorman la Rogiori-de-Vede 155, la Alexandriea
105, la Zimnicea pe inaltime 105 metre; cele din Vla§ca spre Vultu-
reanca, Vigina gi Corbil-Mari aproximativ 120 metre ; pe cand §esurile ce
se intind fntre riurile Argegiul gi Siretul, afara de pärtile despre Ploegti
unde ajung la 160 metre, nu tree peste altitudinea de 90 metre. Astfel
la Bucure§ti inaltimele de la Filaret 0 Cotroceni au 82 metre 0 in
oragiu altitudinea este de 75 metre ; imensele campil 0 baraganul ce
se intind de la Bucure§ti intre poalele dealurilor gi intre Dunäre pina la
Siret stau intre 30-75 m. altitudine.
In Munteniea, imensa regiune a campiilor, parte deschisa, parte
acoperita cu paduri 0 dumbrave, devine in cele din urma cu totul
plana §i lipsitä de päduri in t6ta intinderea sa. Acésta parte este cu-
noscuta subt numele de baragan, comparabild cu pustiile Ungariei §.1
mai cu seama cu stepele de pdsciune ale Rusiei meridionale. Districtele
Ialomita gi Braila cu parte din Bugu, din Rimnicu-Sarat §i din Putna
sunt representantele acestui peisagiu vast §i monoton , lipsit de
umbra, de vai §i de irigatie suficientd; in acésta parte ploile estivale
sunt rare, vinturile frecuente, argita solara 0 seceta ajung coplegit6re in
lunile caniculare, vegetatiea estivalä se trece, totul luand aspectul de
pfrlire 0 arsura. Cu híte acestea , gratie solului fertil ce abundéza,
agricultura cerealelor tocma aici fgi intinde plugul 0 sapa cu mai
multa lätire; apoi, caile de comunicatie 0 cantónele de pug ce cu in-
cetul se stabilesc, päsciunele uscate ce intretin numer6se [irle §1 cireli
de vite contribuesc cate putin la atenuarea monotoniei 0 a pustietätei
ce doming in acesta parte a tèrei.
In regiunea acésta gashn gi acele deposite de arena sau näsipuri
mobile ce p6rtá numele de dune danubiane. Ele se gasesc in Mehe-
dinti prin Blahnitti, in Doljiu pe la Calafat 0 Bechet, in Romanati pe
la Dabuleni 0 Potel.
Dispositiea orografica a tèrei, in &AA acesta intindere, face di
cursul riurilor principale ce percurg interiorul tèrei sa aiba o unifor-
mitate in directiea /or, urmand o cale de la nord, din munti, spre sud
sau sud-est la Dunare, adica mai mult sau mai putin paralela. Din
acésta dispositie generara urn-16g ca expositiea tèrei in bp S6relui
este oriento-meridionalä, ceea ce este una din conditiile favorabile de
care se bucura vegetatiunea spontanee 0 cea de cultura a térei.
FISIOGRAFIEL GENERALA 675
2. Regiunea fluvial. Partea sa principald este representatg

prin albiea marelui fluviu care incinge tara in partea sa meridio-
nalg de la Mehedinti pink la Prut. Cursul sgu de la Vèrciorova ping
la Sulina numag peste 900 chilometre lungime. Albiea sa ping' la
Calafat este strimtg ; de aci §1 piná in delta sa la mare se lategte gi
ajunge intre 10-25 kilometre. Te'rmul sea din drépta, inalt g'i petros,
format din platoul Bulgariei §i al Dobrogei, constituegte un zid solid
pe care se sprijine curbura ce descrie la noi cursul Dungrei; acest mal
nu'i permite de cat cäteva mici §i putine revèrsgri in partea acésta
and apele sunt umflate ; pe and Vrinul s'éu din stanga, de la Ca-
lafat §i piná la mare, este aprelpe peste tot fòrte läsat, ceca ce
face cá apele mari ale sale sk se reverse in partea mistra; nume-
rdsele salebrate ce se anastomosez gi constituesc acea multitudine de
ostrovuri gi de bglti sau lacuri sunt tot pe partea n6strg. Ca brate mari
ale Dunärei, pe lingä. Vilcovul, Sulina 0 Sdntu-George ce constituesc
delta so, mai sunt: Borcea ce plead de la Calgragi ping la Gura-Ialo-
mitei 0 Dimuleasa ce incepe d'incolo de Gura-Ialomilei g't ajunge pink
la Braila. Ca Mill sau lacuri mari ce insotesc Dungrea in albiea sa sunt:
Bistrelu 0 Nedeea in Doljiu, Potelu in Romanati, Suhaea, Mainz 0 Grecir
in Vlagca, Ceildra§it in lalomita, Brate§iul in Covurlui g'i multe altele
mai mici. Astfel, gi nu rareori, cand apele Dungrei ajung mari, vedem
cum Wtá albiea acestui fluviu ne olerá mgretul spectacol de o pinzg de
apg imensg, a cgrei latime ajunge la 10 - 15 kilometre, acoperind multe
din insulele sale: s'ar 4ice Nilul mgrei Negre.
Valle ce se lasg din Carpati, §'I care duc in albiea lor apele riurilor
ce isvoräsc din sinul acestor munti, sunt strimte gi profunde in re-
giunea montang; dar devin largi, deschise §i intinse cu cat descind in
regiunea inferióiä a te'rei , perpnd apr6pe cu totul din inclinatiea
albiei lor. De aci rezultg cd cursul apelor ndstre descrie acele cunoscute
multitudini de cotituri gerpuiteire in 'Agile de jos ale tèrei g'i multele
despickuri sau brate fluviale ce se anastomozéza §1 constituesc nu-
merdsele lor insule care, ca §i cele danubiale, consistá din depozitul de
alluvium ce 'I aduc aceste ape, sediu al intinselor stufäril, al zgvoiurilor
g'i al pgdarilor de inn& ce caracterizeza aceste parti. Riurile princi-
pale ce din Carpati la Dunkre percurg téra sunt :
Jiul, ce incepe din Transilvaniea, intrg in Romaniea prin strim-
tdrea de la punctul Päigi in Gorjiu, trece pe lingä'. Tirgujiul g't Craiova
se varsk in airfare la Bechet. Ca afluenti de insemnatate are : Motrul
(Amutria de cgtre daci) ce strgbate districtul Mehedinti, Gilortul 0
Amaradiea ce vin din pärtile Gorjiului.
Oltul (Aluta in timpul dacilor), ce tot din Transilvaniea vine, in-

trd In Romaniea pe la Turnu-Ro§iu, trece pe ling/. Rimnic §1 se varsti
In Dundre la Turna-Mdgurele. El sepal% 01 teniea de Munteniea. Afluentil
sèi sunt Lotrul, Bistrila 0 Luncavqu In Vdlcea, Oltetul In Romanati §i
Topologul din districtul Arge§i.
Arge§lul, ce isvorälte in Româniea din muntil Negoiului, trece
pe la Pite§ti, de ad urmézá o directie spre SE §i se varsd In Dundre
lingd Oltelnita. Afluentil sè'l sunt Vilsanu 0 Doamna ce iad 0 apele
Muscelului, Dimbovila ce trece prin Bucure§ti, Glavaciocu 0 Neajlovul
din Vla§ca.
Ialomila, ce isvord§te In Romdniea din muntil Buceci, trece pe
lingd Tirgovi§te, apoi p'intre Bucure§ti 0 Ploe§ti, strdbate districtul
Ialomita 0 se varsä In Dundre la Pioa-Petrei. Afluentil sgi sunt Prahova
ce trece pe lingd Buceci pe la Sinaia, luand Cu sine 0 Teleajenul, apoi
urmézd Cricovul ce trece pe la Urlati, riu tu apa särata.
Siretul (Ararus In vechime) , isvord§te In Carpatil Bucovinei ,
strtibate pe meliloc tad Moldova de la nord spre sud §i se varsk in
Dundre la BArbo§i, intre Beans. §i Galati. Riu cu mult mai mare de
cdt cei precedenti, la cu sine multi 0 puternici afluenti : Buzgul care
percurge districtele Buz6u 0 Brdila, Rinsnicu-Selrat, Milcovul, Trotu§ul,
limpedea Bistrilel 0 Moldova In partea sa dréptd, apoi mohorItul Birlad
in partea sa stingd.
Prutul (Pyrretus In vechime). Tot din Carpatii Bucovinei isvo-
rd§te, §erpue§te in t6tá intinderea d'intre Moldova §1 Basarabiea §i se
varsd In Dundre mai jos de Galati. Mare 0 puternic riu ca 0 Siretul,
el constitue frontiera tèrei despre Rusiea.
Cum se vede, Româniea este bine §1 admirabil doted cu ape
curgätelre ce contribuesc mult la amendarea climatului Au continental
ce, altfel ar fi förte uscat §i tara ar avea aspecul cel mai trist, tablou
ce ni'l representég, nu mai departe, ling/ noi, marea parte a Do-
brogei prin lipsa de riuri interióre.
2. Ronidniea Trane-danubiand eau Dobrogea.

Relieful acestei pArti se presentézá subt un aspect diferit aläturi
de Romftnia cis-danubiand 0 de Basarabiea ce'i std In NA. Diferenta
se remand nu numa subt punctul de vedere al topografiei 0 al geolo-
giei sale, dará 0 asupra vegetatiei 0 a florei sale de altfel dependent/
de Flora balcanicd 0 a stepelor pontice.
Situatti Intre cotul ce'l descrie Dundrea de la Silistra la Galati 0
pind la Tulcea, lntre delta Dundrei §i intre marea Neagrd, Dobrogea
FISIOGRAFTEA GENERALA 677
este un platou pietros, in mare parte acoperit cu vegetatie ierb6sa, pla-

tou ce se Msá din laturea septentrionall a extremitatei orientale a
Balcanilor rumelico-bulgarici, presetand fug multe i diferite undulatil
oare care depresii profunde ce par a fi fost, mai mult timp acoperite
de apele epocelor geologice anterielre : astfel este depresiea ce exista
intre Cerna-Voda i Constanta, sediu actual al apelor stagnante gi al
stufáriei ce abundéza in acéstä parte, precum gi alte numerése depresii
profunde acoperite cu ape dulci sau sarate ce constituesc imensele
numeaísele bälti ale acestei provincii.
Laturea sa care constituegte termul drept al Dunarei, de la Si-
listra pin& la Macin, este inalt5., in mare parte petròsa i abrupta,
oferind, in acelagi timp, gi caten depresii profunde acoperite cu ape
de mari intinderi care aici se numesc ieetre, precum sunt : Garlifa
mai jos de Ostrov, (Nana i Mirleanu catre Rasova etc.
Intre Mäcin, Greci, Tulcea i Babadag, solul se radica deodata
Inteun masiv de min* stancogi, granitici, In multe pärti cu laturile
precipitate, dar in mare parte acoperiti cu paduri dese ji intinse. Vir-
furile lor crestate ce se zäresc desupra padurilor, privite din depar-
tare gi mai cu seamä din pärtile de dincòce de Dunäre, iau o infatigare
destul de mare*. Cu tòte acestea, cele mai inalte piscuri ale acestor
munti nu trec peste altitudinea de 430 metre. Astfel este Tufuiatu,
linga Greci, ce enumerä. 426 metre altitudine, muntele Priopcea, Rugg
Cerna, 403 metre, muntele Sulucu, lingd Mein, 364 metre, muntele
Cineli sau Consulu, Jingá Alibeichioi i muntele Tel4a abia cate 330
metre. Principalul lor fundament consistá din formatiea primitiva
precum se va vedea.
Partea Dobrogei de la delta Dunärei gi despre marea Neagra
Intre Constanta i Tulcea, este cu totul inferi6ra i contine multime
intinse impragtieri de ape marine, unele in comunicatiea cu ma-
rea precum Lacul-Razim, Golovita, Zmeica §i Sinoe, altele intre-
rupte, precum Thseludu la Carachioi, Canara lìngá Constanta, Tichir-
ghiol i Tuzla lîngá Tuzla etc.
Delta Dunärei este remarcabila prin Intinsele sale deposite de
alluvium care, in epoca actuala constitue un ugior promontoriu spre
mare. Partea acésta nu este de cat continuatie.t i capétul regiunei
nóstre fluviale din Romaniea subt telte privintele. De asemenea,
arenele litorale sau dunele maritime nu lipsesc In laturea Dobrogei
despre mare. Ele se arät In mase fOrte intinse gi intrerupte din care
cele mai remarcabile sunt cele de la Tuzla, de la Mamaea, Caracoium,
Portita etc.
078 CONSPECTITL GEOGRAF(C
§ 2. CONFORMATIEA GEOLOG1CL
Privind charta geologic/ a României, prima impresie ce ne

produce este distributiea neegall a grupelor ce representéz/ marele
epoce geologice ce s'au succedat In etätile existentei globului nostru
terestru, considerdnd cum grupele sunt manifestate ; in acela§i timp
este si dispositiea lor In zone de intinderi oblungi §i paralele eulmei
carpatice, in Romdniea cis-danubianä, succeddndu-se regulat §i in ordi-
nea lor chronologica pin5. la Dunäre 1). Cum am Jis mai 'nainte, pen-
tru partea topograficA a terei, Dobrogea §i In acéstä privintä se pre-
sentézd intr'un mod diferit; totu§i nu vom consacra pentru tinutul
acésta o descriere separata.
Putem admite ca tea'. tectonica geologic/. a Romdniei se distinge
in trei regiuni geologice naturale ce corespund des tul de exact cu cele
trei regiuni topografice mai sus descrise, adicd: ca regiunea montanä,
cu regiuuea dealurilor §i Cu regiunea cdmpiilor sau a §esurilor danu-
biane §i pontice pe care le vom examina in modul lor de succesie ce,
in acela§i timp, represent/ §i ordinea lor chronologicä.
t. Regiunea montara. Ea este d'intre cele primitive ca aparitie

la suprafata apelor ce acopereau la inceput globul terestru ; in cea mai
mare parte ea apartine epocei primitive geologice, adia representézA
grupa archaicti sau azoicti. lns6, formatiea geologic/ primitiv5. a 'nun-
tilor no§tri constitue§te trei intinderi cn totul separate mire ele, in-
tinderi ce au apdrut ca trei insuleindepärtate in era primitivti: prima,
cea mai insemnatä prin intinderea sa, representézk tot §irul actual de
Carpati ce se intinde de la Ru§iava i Térciorova Of/ in valea Dim-
bovitei §1 la Piatra-lui-Craiu, pe o lungime cam de 240 kilometre,
lfitindu-se in Banat, in Transilvaniea cum §i in Romaniea ;a doa, ce
se ggse§te in Moldova, constitue§te §irul de Carpati din Suceava pe o
intindere de vre o 70 kilometre, incepAnd din valea Bistricioarei, suind
Bistrita pe la Borca §i Cotirgari pin/ in Bucovina §i in Transilvaniea ;
a treia, in Dobrogea, de mid. Intindere, constitue§te muntil d'intre
Mein, Greci §i Tulcea. Fundamentul geologic al al acestor munti se
manifest/ prin §isturile cristaline ce au intinderi, mai mult sau mai
putin insemnate, de genis, mica§iste, §isturi amflbolice §i chloritóse,
de calcare cristaline, de conglomerate, adesea vene de cuartit etc.
D'intre rocele primitive sau de ignitie, se observä numer6se apa-
ritil de granite §1 pigmatite prin Mehedinti, Gorjiu §i mai ales prin
1) Stefáneseu Gr. Curs de Geologie. Bueuresti 1800. Dragiticeanu Mat.. Geolo-
gische Ubersischiskarte des Konsigreiches liunidnien. Wien. 1890.
Dobrogea, de trachit in muntil din Suceava, de serpentinti., frecuentd in

Mehedinti pe intinderea de la Vérciorova catre muntele Ciolanu gi care
valea Brebinei, apoi In Gorjiu pe Paringu gi chiar in Buceci pe Omu 1).
Deosebit de formatiea primitivg., in regiunea mist& montaná
milted gi formatiile epocei secondare, adicg. sistemul 7ria8ic, Jurasic,
§i Cretaceu.
In Româniea Triasul este tipul alpin : gresii, conglomerate cal-
care, dolomii sacharoide etc. (Gr. Stefánescu). El este aparent In Su-
ceava pre mai multi munti gi mai cu seamä pe Rargu gi Petrile-D6m-
mnei; asemenea in districtul Tulcea este bine desvoltat gi ocupg o
insemnata intindere intre oragiul Tulcea, Lacul Razim , riul Taita,
Mahmudiea gi Dunav6t, formänd numerèse insule ce apar desupra
agternutului de ken cuaternar care acopere tag, acea parte. Muntele
Cineli sau Consulu representézO formatia triasicä..
Sistemul Jurasic, constituit din roce calcare compacte, marmo-
reane gi oolitice (jurasicul inferior san Lias, cel media sau Dogger,
cel superior sau Malmu, Stambergerkalk) se manifestl in multe g't
prelungi intinderi pe laturea meridionalä a girului de Carpati d'intre
Vérciorova ping in Buceci. Numer6sele laturi calcare abrupte g't pre-
cipitiurile vertigimise ce se observä in Mehedinti pe intinderea munti-
lor de la Podeni ping. la Clogani gi Tismana, pe pelele Paringului de
la Baea-de-fer gi Polo vraci pinä la Man In Um, la Valea Bistritei,
la Piatra-lui-Craiu, la Valea Dimbovicioarei, la Léota gi in Buceci la
Schit, la Obirgiea g'i la Bugteni apartin acestui sistem. Jurasicului ooli-
tic se datoregte numeròsele caverne in care se ascund unele riuri, pre-
cum Motrul-Sec la Clogani ; Tesnea in Gaura-Fetei, sau acele caverne
numite pefteri, din care vom cita numa pe cea de la Polovraci g'i Dim-
bovicioara cunoscute prin stalactitele lor. Dar Jurasicul din Dobro-
gea, jurasic oolitic, aprópe peste tot este orizontal, constituind funda-
mentul platourilor ce se intind mire Silistra, Hirsova , Mangaliea gi
Constanta. Inteo cavernä lingO apele minerale de la Mangalia se gg-
segte Parietaria chersonensis, precum ea se gOsegte in Banat la Gaura-
Turcului; pe stâncile de lingg. Mangaliea cregte Gypsophila glomerata,
precum cregte gi pe jurasicul de la deal de Schela-Cladovei in Me-
hedinti.
Cretaceul inferior sau Neocomian se ggsegte la poalele regiunei
montane, constituind insule oblungi prin Mehedinti gi Gorjiu, WA cu
mult mai manifestat in t(5t6 valea Prahovei intre Comarnicu gi Predeal;
1) Richard A. La Roumanie cl vol d'oiseau. Bucarest. 1895.

asemenea §i in districtul Suceava unde constitue§te o bandd ce se in-

tinde de la intrarea Bistriciórei 0 a Bicazului la vest de Ceahlgu,
mergend prin Grintie§iu-Mare i Farca§a ping in Bucovina. Cretaceul
superior sau Cenomanian, constituit din marge, din calcare marg6se
ngsipeise, din gresie 0 conglomerate fine, este manifestat In intinderi
mult mai insenmate: in Buceci constitue tótg partea ce se lasg de subt
Obdr§ie i Schit In valea Ialomitei ping la Puceni i Petro§ita ; in Pra-
hova, constitue muntg din Piatra-Mare ping la Te§ila 0 mai multe
insule in §irul carpatic din Buzeu; apoi reapare pe liniea de frontierg
a Moldovei, constituind §irul de,munti ce indepe de la muntele andor
de lingá SIgnic §i mergend spre nord prin Tarhava§, Ceahlgu, Pipi-
rigu si Gume§ti ping in Bucovina spre Vama §i Câmpulung. tn Mehe-
dinti constitue o bandg intreruptg ce incepe din gura Slatinicului, in
jos de Verciorova, 0 trece prin Marga, Balta, Brätivoaea ping spre
Baea-de-Ararng ; inteensa doming calcarele albe §iro§ietice, dolomitu
marna calcará (M. Drgghiceanu). In Dobrogea ocupg o mare su-
prafall coprinsä intre Ciucarova, Ba§chioi, Babadag i Cavgagiea.
Acéstá zong de cretaceu superior in §irul Carpatilor este cunos-
cutg sub numele de Flyach....0 ea, cum vèlurgm, ajunge la ingltimi
considerabile. Masa straturilor sale, meile la inceput, se vede cum in
urmá a fost string prin presiea lateralg exercitatä de rgdicarea Car-
patilor, fapt ce se manifests/ In epoca actual/ prin numer6sele cotituri,
undulatii, intreruperi §i, prin une-locuri, scufundgri i strámutgri (M.
Dräghiseanu). Fliul cretaceu inferior, atát in Moldova gt 0 in Mun-
teniea, este superpus imediat pe schisturile cristaline carpatice.
Stâncele de conglomerate consistä din portiI insemnate cristaline
0 de calcar jurasic. Asemenea conglomerate se ved pe muntele Cheea
0 in Buceci pe Paduchiosu, pe Omu i a Strunga.
Pe laturea externä sudicg, §i esticg a pärtei montane, care se
desvoltä a§ia de variat, incepénd de la Dungre §i despre vest (de ling
Vérciorova) supt o formg de arc, 0 terminându-se la frontiera nordicg
a Moldovei in Bucovina, se pune in conexitate zona dealurilor care
iÏ urmézg.
2. Regiunea dealurilor. Este constituita prin cele trei sisteme

sau formatif ale epncei tertiare, Eocenul, Miocenul i Pliocenui ce
se succed in ordinea lor chronologicg 0 In mod mai mult sau mai
putin complect.
Eocenul nostru este tipul Eocenului de sud sau Eocenul numuli-
tic 0 partea sa inferiórg, care zace la baza Carpatilor este formatd
11810GEAFIEA OENIRALA 681
din puding, gresie micacee, gisturi folicíse gi calcare, gresie gi conglo-

merate numite gresif carpatice (Gr. Stefanescu). El constitue mici
Intrerupte intinderi age4ate pe laturile gisturilor cristaline ale munti-
lor din Vilcea, Argegi, Muscel i Dimbovita ; dar, de la Valea Teleaje-
nului, inai sus de Väleni, constituegte o zona neintreruptg ce trece prin
Moldova ping in Bucovina, avind o lungime ca de 250 kilm. pe o Ili-
time de 20- 30 kilm. Muntil Buz6ului, aiRimnicului-Sgrat, ai Vranciei
cei din Moldova ce ajung ping ling Tirgu-Ocnei, Piatra, gallgtesci,
Agapiea i Mônästirea Neamtului apartin sistemulni eocenic, Mae aco-
periti de päduri in care Fagul i Mesteacgnul iau cea mai insemnatg
parte.
constituit din argi1á plastica, marge, gresil, näsipuri,
conglomerate ki calcare grosolane, in Romaniea este remarcabil prin
cantitatea enormg de sare-de-ocng, de lignite, petroleu g't ozocherita
alternate in fund. El se vede in mici intinderi prin albiea Bahnei in Me-
hedinti, pre dealurile muntóse ce se intind sub t Horezu spre Ocnele-Mari
ping la Rimnic, apoi pe la Câmpulung, Campina, Telega i SIgnic in
Prahova, in Buzell pe la Policiori, in Rimnicu-Sgrat gi in Patna in
vecinätatea Eocenului; in Moldova, unde Miocenul superior ia nu-
mele de stratul sarmatic, constituegte In mare parte dealurile ce se
lash* din Bucovina ping pe la Tirgu-Ocnei, Birlad i Fdlciu (Math. Deg-
ghiceanu). În Dobrogea ocupá o intindere insemnatd pe platoul ce se
rgclica intre Megidie i Murfatlar i ajunge pin5. la Copadin.
Pliocenul din Romania representézg tipul Pliocenului oriental, de
origine lacustro-salmastric (Gr. Stefänescu), constituit din argile plas-
tice sau näsipòse, marge, nasipuri i petrigiuri micacee, lignite, a rar
gresil gi calcare. Constituegte cele din urmä trepte ce se lag din Car-
patil nogtri, adica regiunea dealurilor propriu-sjise al cgror aspect
rotunda i trggglat diferä de acela al dealurilor alpestre sau submon-
tane constituite din Eocen i Miocen, unde calcarele, marnele gi argi-
lele solide, gresiile i gipsurile le dau resistenta gi le fac sg aibg tra-
suri proeminente, acute gi angulare. Zona pliocenica descrie o supra-
fall a triangul isoscel a cgruiea bazg se intinde din Tismana, prin
Gura-Vg.ei, la Branigte in Mehedinti i al caruiea virf se terming in
Moldova pe la Cagin, invers cu dispositiea ariei ce ocupg epoca cua-
ternard a regiunei campiilor.
3. Regiunea cgunpiilor. Tota fntinderea acésta este formata

din depositele epocei cuaternare in a carel compositie intrg
anume pietrigiul ngsipos desagregat numit Diluvium, mai mult
682 CONSPECTITL GEOGILVIC
sau mai putin acoperit la suprafata Cu Lwss, adicl cu limonul sau

namolul stravechiu ce a rezultat din depunerea apelor diluviane !near-
cate §i care a ramas la suprafata in urma retragerei acestor ape, cele din
urma ce mai acopereau regiunea neostra geografica in acea epoca.
Acest sistem geologic constitue§te regiunea nestra inferiera §i ocupa,
cum s'a mai 4is, cea mai intinsä suprafará a tèrei hure regiunea dea-
lurilor mari, intre Dunäre, Prut §1 marea Neagra. Ariea epocei cuater-
nare in Moldova superi6ra adesea ofera numerese saltari delur6se mio-
cenice §i pliocenice, iar in Dobrogea ofera proeminente ale sistemelor
epocei primitive ce constituesc 'dealurile §i muntil acestei parti. Nu
numa campiile, dar §i o parte din regiunea dealurilor inferhíre stint
acoperite cu depositele epocei cuaternare.
Diluviul Romdniei, dupa Gr. Stefänescu, eminentul nostru geo-
log, se prezentéza In dotia feluri unul constituit din cele dog fer-
mata numite Diluviul-sur, ca etagiu inferior, §i din Lcess, ca etagiu su-
perior; felul acesta se intinde de la apusul tèrei, din Mehedinti §i Doljiu,
piiná pe la Plee§ti, Paserea §i Oltenita ; cel lalt fel, in grosime
insemnatä, este constituit numa din etagiul superior sau Lcess i se
intinde de la limita celui precedent in restul Munteniei, in Moldova infe-
riera i in Dobrogea, representând stepele néstre danubiale §i penile°.
Deosebit de acestea, lcessul nostru occidental, in general, este cam argi-
los sau clisos, chiar argilos cum este cel de la Comana; cel orien-
tal este fin, Vränos, cu osebire pulverulent sau pulverizabil §i acope-
rit c'un bun strat de humus sau pdmént-negru, analog cu cernoizemu
cuaternarului din Rusiea meridionala. Din analizele lui Grandeau, asu-
pra cererilor D. de Gobart, rezulta ea pämantul-negru din partile de
la Agiud, ce a test dat in cercetare, pote egaliza comparatiea cu
cernoizemul din Podoliea prin cantitatea potasei, a sodei l a fosfati-
lor ; dar, intru ce prive§te cuantitatea azotului, pamèntul din Roma-
niea intrece pe cel din Rusiea 1), gratie nitratilor ce contine.
Regiunea §esurilor §i a campiilor mistre, deosebit de depositele
epocei cuaternare, care constituesc fundamentul lor principal, presen-
téza §i deposite ale epocei actuale, adica Alluvium sau depositul ce re-
zulta din cursul apelor actuale §i care se gase§te prin albiile riurilor
mari In regiunea inferiera, mai cu seama In albiea Dunarei de la Me-
hedinti pana la Mare. Pe linga acestea trebue sä mentionä'm §i Dunele
sau nasipurile mobile ce abundéza pe marginea Dun'ärei in Olteniea §.1
In Dobrogea pe litoralul marei Negre precum am aratat mai sus.
1) Obedenaru M. Dr. La Roumania Economique. Paris 4876 p. 13

PISTOGRAFIEA GENERALA 688
Intregul a§ternut de L88 0 de Alluvium ce acoper regiunea

campiilor ne)stre constituegte un fel de päment Vranos particular pe
care A. de Richard il numegte Limon danuhian I analog cu limonul Ni-
lului 4ice d'Onsul §i care consista in particule feirte fine de carbo-
nat de calce, de ordinar amestecat cu nasip micaceu de cuartz feirte
subtil, avènd o putere de stratificatie remarcabila, ceea ce explica fa-
várea ce o gasesc gramineele de stepe gi cultura cerealelor care au
necesitate de calce §i de silice. Cregterea ce dobindesc la noi plantele
ierbacee de camp g'i cele de cultura, exuberenta la care ajung cele mai
multe, comparativ Cu surorile lor din occident, este un fenomen ce
atrage privirea botani§tilor de cum descind in Romaniea. Marele bo-
tanist geograf A. Grisebach explica faptul astfel : ca, de §i durata pe-
riedei de vegetatie in regiunea stepelor nu este a.gia de prelunga pre-
cum exista in tärile occidentale europeane, gratie influentei oceanice,
totu§i, temperatura estivalä in partile n6stre este mult mai insemnata
§i ploile vernale destul de suficiente, ceea ce face ca ierburile pere-
nice gi anuale sa dobandéscä o cregtere räpede g'i mai considerabilä.
Grosimea stratului ce aces'. humus sau pament-itegru 11 forinéza la supra-
fata unei marepärti a campiilor neistre este destul de suficientá ea cre§te-
rea cerealelor !bite mutt timp sá nu aiba necesitate de ingrkiare, pre-
cum observa A. Grisebach pentru cernoizemul din Ucraniea §i pentru
care qice ca oste sorgintea marei valori teritoriale a acestor pi".
III. CONDITIILE CLIMATICE
§ i. CLIMA ROMANIEI. CUALITATILE SALE GENERALE.
Nu face parte din regiunea meridionalä propriu-4isa a Europei;

totugi, Romaniea, prin positiea sa in depresiea marei Negre, la gura
Dunärei, prin felul expositiei sale catre Soare la poalele Carpatilor gi
la latitudinea medie de 45° N, se pote lice, Cu drept cuvént, ca insu-
§e§te mai mult cualitatile de téra meridionalá prin clima sa, compa-
rativ cu tenle centrale §i septentrionale ale Europei, cu VAá rigueirea
iernelor sale. De §.1 nu oferá dulceata de climä' a binecuvêntatei regiuni
mediteraneane, care atrage pe omul Vrilor raci, de §i nu are, cum se
exprimapoetil, auritele portocale ce se li'äresc prin umbreisele frun4e
ce nu se scutur", nici Olivul. Rodiul 0 Mirtul Greciei §i Italiei, Cu tifite
acestea, la noi, in timpul de vara, in epoca vegetatiei, c'äldurile egaléza
pe acelea din Wile meridionale. Un Soare lucitor g'i ardent revarsa cu
abondentä lumina sa vie §i contribue§te enorm la viata, la desvolta-
1. La Roumanie d vol d'oiseatr. Bucarest 1:'5 p. 22.
684 CONSPtCTUL OGRArte
rea vegetalelor cu chlorofild gi la colorile florilor ; in timpul verei o

atmosferl calda ce, in straturile sale inferière, este pusd. Inteo vibratie
prin undele calorice ce se resfrang gi sand.' pe suprafata gesurilor nóstre,
adesea presentandu-ne acel fenomen remarcabil al tèrilor tropicale:
miragiul, ce ne face sá credem ca orizontul se perde la marginea
unui ocean; nu mai putin, i termomelrul ne spune ea, prin dife-
ritele pArti ale Orel, temperatura ajunge intre +32° gi 38° C la umbra.
lernile, insä, fac un contrast insemnat prin sedderile de temperaturd
cene aratrt mai pe fiecare an. Astfel, dup6 cdteva lile de turbate viscole
nins6re, adesea urmézd un calm profund, un cer senin i limpede,
un Soare lucitor cu care nu se pote compara obscurul i intristatul
Soare din occident; dar, in acelagi timp, prin faptul cäldurei latente
ce o ja zdpada, atmosfera perde o cantitate enorind din caloricul sgu;
de aci resulta o räpede i intensd diminuare de temperaturd scara
termometrica de ordinar ne arat1-15' ping. la-20° C; uneori descinde
la 30'; f6rte exceptional la 35° C. insä aceste din urmA extreme
minimale de temperaturd , din fericire, sunt de scurta duratk, efe-
mere i chiar fiírte rare in decursul unei perielde de dece ani.
Extremele n6stre de temperaturd, de gi rare sau fárte rare, au fdcut
pe unil climatologi sä se exprime cd ,Moldo-Valachiea are gerurile
Moscovei i cdIdurile Atenei" 1).
Astfel considered, se !Ate dice cä Romdniea are clima conti-
nentald caracterizatd prin extreme termometrice prea indepartate,
adica prin execs de caldurd, prin exces de frig fi prin celn lalte cle-
mente meteorologice de putiná variatie in decursul anului, compa-
rativ cu clima oceanica.
pentru ce acéstá climä continental5 a Romdniei ? Din cer-
cetdrile climatologice, in ceea ce concerne continentul european, se gtie
cd, la aceeagi latitudine, cu cdt ne departam de regiunea atlanticä spre
est cu atilt clima Vrilor devine mai rigurása, perde din caracterul ma-
ritim i oarecum uniform sau moderat, cald gi umed, dobandind ca-
racterul continental, adicil uscat i excesiv. Ceea ce contribue la na-
tura continentall a climei nóstre este vecinätatea tèrei nòstre de
imensa Intindere geografica continentalä ruso-asiaticl, este situatiea
sa lingd stepele ruso-asiatice ce, din baraganele n6stre, ajung piná la
oceanul Pacific la gura Amur'. lui. Deosebit de aces tea, trebue sä adäo-
gam i stepele panonice sau pustiile ungarice de la vestul Carpatilor,
1) Rochard J. dupli Carnal Climat In Nouv. Diction. de Médecine et de Chirurgie
pratique de Jacoud. vol. 8 p. 485; Paris 1888. Obedenaru M. Dr. La Roumanie &ono-
mique p. 40; Paris 1878.
PISIOGRAFIEA GENERALA 685
contribuind §1 ele cu partea lor de influenta la clima continentall ce

predomina in Wtä intinderea geograflcä in care ne gashn. Puternicul
§ir de Carpati, intre stepele panonice i intre stepele dacico-sarmatice,
gratie intinderei ce are, altitudinelor ce atinge, multitudinei de dealuri,
de fag i de ape ce se lasä din tlancurile sale, numerèselor i intin-
selor paduri ce le acoperä, desfa§iura o lupta gigantica prin tempe-
ratura moderata §i prin ploile estivale ce tramite in regiunea §esuri-
lor, atenuand astfel excesele climatului oriental in care se aflä. Cu
híte acestea, in cele din urma,resimte §i el influenta covIr§itdre a clima-
tului continental datorit stepelor ce'! impresóra. §i, astfel, seceta estivall
automnalä nu cruta chiar regiunea intinderei §i a puterei sale. Cu tóte
ca avem %i o intindere maritinia despre est, insá ea nu constitue§te de
cat un mic golf indepartat §.1 isolat prin Dardanele §.1 Bosfor de calma
§i. blanda Mediteranä care guvernézä i indulce§te climatul meridional
al Europei §i pe al Africei septentrionale ; astfel, marea Neagra, impinsa
In domeniul stepelor dacico-sarmatice, nu contribue§te indestul la ate-
nuarea exceselor climatului continental in intinderea litoralului sèu:
Sulina i Constanta, comparativ cu statiile néstre din interiorul 16rei, 0-
desa, comparativ cu statiile din guberniea Chersonului, tóte nu presen-
téza de cat ni§te u§hire diferente in favórea clirnatului maritim.
Intruce prive§te Crimeea meridionalä i laturea meridionala a Cau-
cazilor despre marea Neagra., clima acet,tor pärti pare ceva mai dulce,
quasi mediteraneana, cu te)te cá lipsa de ploi in Crimeea este adesea
cate mult timp domnittíre.
§ 2. AGENTII FISICI EXTERN,.
D'intre agentiI cosmiei ce inträ in complexul constitutiei clima-

tice, aerul, temperatura §i apa ocupä primul rang prin rolul cu totul
indispensabil ce'l au asupra mersului §.1 desvoltärei vielei tutulor flin-
telor organizate. Sá examinam putin vahírea climatica a acestor agenti
Cu privire la climatul Romaniei in ceea ce concerne populatiea n6stra
vegetará.
1. Aerul. Aerul lucreza prin masa sau presiunea ce o exer-

citä §i prin compositiea sa. Presiunea aerului variéza in raport invers
cu altitudinea, fapt bine cunoscut de toll ; insä diferitele sale grade
de presiune fatä cu. viéta §i desvoltarea plantelor ce locuesc la diferi-
tele altitudini terestre nu pare a avea ni§te efecte a§ia de pronuntate,
a§ia de evidente, care sa ocupe In mod particular climatologiea, vor-
bind mai ales de fltostatica. Variatiile de presiune atmosferica, deosebit
Grectsou D. Dr. C. 1824. 46
G86 CONSPECTUL GEOGRAFIC
de altitudine, sunt supuse gi altor cauze, insa dependente de tempe-

ratura, gratie carei se produc migcarile de aer sau vênturile, stärile
de evaporalie gi de precipitan atmosferice, stärile de nebulositate etc.,
care sunt nigte factori de tad importanta in climatologiea vegetalä.
Oxigenul aerului este agentul indispensabil al actului respiratiei a to
ce vietuegte pe pamênt; el existä, In mod normal, aprópe pretutin-
denea in proportie suficientä pentru exigentele vietei 0 ale desvoltarei
atot ce respira, ceea ce face ea climatologiea n'are nevoe de un studiä
special subt acest raport.
Insá varianite de temperatura gi stärite diverse ap6se ce sunt
in masa atmosferica se presentézá cu oarecare caractere diferentiale ce
mai mutt sau mai putin se mentin, in raport cu latitudinea, cu altitu-
dinea ì cu topografiea diverselor intinderi geografice, fie ele ten sau
localitan marginite. Acegtia, inteadevèr, sunt factorii principali al
diferentiärei climatului care, astfel, guvernéza 0 se impune traiului,
desvoltärei i distribunei vegetate pe suprafata globului.
2. Temperatura. Vegetalele, fiinte fixate pe suprafata pamèn-

tului, sunt puse futre douä sorginti calorice ce radiez in sens oposit:
cäldura interna a päinAntului ì caldura atmosferica solará. Influenta
celei gl'antkiu asupra vegetanei actuate a globului nu se gtie pina la
ce grad se exercita sau daca se exercitä ; pe cänd caldura solara are o
actie cu totul manifesta, insa fórte variatä. Varianile sale, earl de
oarecare circumstante palliate sau locale, sunt in concordanta ca gra-
dul de latitudine i altitudine pe glob, asemenea i cu conformatiea
topografica a n'irei, a regiunei sau a localitätei respective, a muntilor,
a padurilor 0 a märilor ce pot exista.
Diferentele de temperatura relativ la latitudine sunt putin ac-
centuate la distante mici; trebue sä le urmärim de la ecuator pina la
poli ca sä putem afla ca diminuarea de temperatura incepe a fi apre-
ciabilä tocma pe la 400 sau 450 spre poli gi aproximativ c'un grad ter-
mometric ,pentru fiecare grad de latitudine (A. Humbold). Intru ce
concerne intinderea României, observatiile nóstre meteorologice dau
o confirmatie aprópe depling acestei regule, comparand diferenta me-
die de temperatura de 20,5 C ce exista intre Bucuregti gi Pancegti -
Dragomiregti din districtul Roman cu diferenta de 2°,29' latitudine ce
exista intre aceste douä localitäti. Dar, descregterea de temperatura
exista gi in sensul longitudinei ; acésta, lush*, cu referenta la conti-
nentul european i urmänd calea din partea atlantica spre Urali. Di-
ferentele in sensul acesta privesc numa marile intinderi de longitudine
PIStOGRAPIE A. Ñ1RLA. 687
§i nu sunt fárd importantä asupra naturei Florelor ce stau pe aceeni

latitudine, supozdnd tenle 'aproximativ cu acceal conformatie topo-
gra fi c5..
Dad, numa subt punctul de vedere al temperaturei, pe aceemi
latitudine cu téra n6strd in Europa, facem Meya comparatil, gdsim
diferente destul de accentuate intre clima n6stra i a Wilor occiden-
tale subt raportul kingitudinei. Astfel:
Compardnd climatul giroudin din sud-vestul Franciei, al cdrui
centru principal este ora.liul Bordeauxt ling5. oceanul Atlantic la gura
Garonului, cu statiea n6stra maritimd Sulina, la gura Dundrei, gdsim :
Temperatura medie anual & la Bordeaux 120,7; la Sulina 100,9.
a iemei 50,0; 00,1.
a verei 220,8; " 210,5.
Diferenta intre aceste sez6ne 170,8; 210,6.
ceea ce, subt punctul de vedere climatic, pe aceemi latitudine, sunt

diferente destul de insemnate intre Bordeaux i Sulina, adlogand §i
faptul cd la Bordeaux qilele de plebe sunt mai numer6se : 136, cd
cantitatea de apá de pl6e anuald ca valére medie se exprima prin
586 mm i cd vinturile dominante sunt de la sud-vest, calde, umede
pluvi6se ce dau un caracter mai putin exagerat climatului local.
Luand climatul lombard d'intre Alpi §i Adriatica, §i ca punct
central Milanul2 din campiile Lombardiei, in comparatie Cu statiea
n6stra centra15. Bucurelti, in cdmpiile Munteniei , aproximativ pe
aceeni linie de latitudine, gäsim :
Temperatura medie anualii la Milan 120,8; la Bucure0i 100,3.
a iernei n 20,1; 20,9.
"
" a verei 220,8; 210,4.
Diferenta Intre aceste sez6ne. 200,7; " 230,3.
insd, läsdnd §esurile girondine §i lombarde de la occident, tre-

cénd In partea despre orient in Rusiea i ludnd guberniile Cherso-
nu13§i Astrachanult succesiv, din partea acésta vom grtsi o similitu-
dine termica aprópe la fel cu accea din clima misträ, cu tótá longitu-
dinea ce ne desparte.
Tabela urmäteire ne pite servi prin datele sale ca termene de
comparatie subt acest raport.
L J. Rochard. Clima.. ved. Nouo. DIction, de miel. et de chirurg. pratique de Ja
coud vol. 8 p. 177.
2, Dr. H. Chrlst, La Flore de la Suisse p 34.
E. Lindemann. Flora Chersonensis priefatio.
J. Rochard loco cit.
688 CONSPtCTUL GEOGRAPIC
ST A TIILE
ROMANIEA RUSSIEA
MOLDOVA MUNT DOBRO CIIERSONU ASTRAC
TEMPER4TURA n,
to '11 .- T1 1 1
medie ta 0.
A
u
.1-cl.
1:1
'i.
I'l
!.4.7..
40
s. e
'
be
"er)
4,,,
ci 0
r..'
t
...
2g
=
51 T.:
0 el
.8 E
If.
4 '1.,
u el
ge
t
,....., ?..''
E. -5 0 r.A
0
Kg
.§ °2 - 2
1.1.3
-L5
a. U Fe" en
Anunla . . 8,0 8,7 10,3 10,9 9,3 9,4 9,8 10,2 10,1
A iernei - 5,0 - 4,4 - 2,9 - 0,1 - 5,0 - 2,8 - 2,5 - 2,0 - 2,8
A verei . . 18,8 20,4 21,4 21,5 24,1 21,3 21,5 21,1 21,9
adaogdnd circumstantele acestea, ca In aceste parti, ca gi la no*,

extremele de temperatura nu sunt mai apropiate, ca ploile pe acolo
sunt mai putine i cá vêntul cel mai pernicios este cel boreal sau cri-
vgiul. Nu este nevoe sl ne oprim asupra similitudinei ce existd intre
Sulina i Odesa, fiindu-ne cunoscuta longitudinea i vecinatatea a-
ceslor punte. Dar Astrachanul, la longitudinea la care se gasegte, a
trebuit sti fie linga mare ca sa aiba meditle sale de temperatura simile
Cu cele de la Odesa, Sulina i Bucuregti, pe cdnd localitätile din
acea parte ce se gäsesc indepä'rtate de mare au o clima cu mult mai
excesivil.
Tusk variatiile de temperaturá atmosferica normale devin cu
totul evidente in sensul altitudinei, ceea ce face ea, pe laturile mun-
tilor inalti ce ajung la 3 sau 4 mil de metre inaltime, sä afläm di-
feritele stari de temperaturd superpuse in zone ce se succed de jos In
sus, precum ele se succed pe suprafata globului de la ecuator piná la
poll, O multime de circumstante locale fac ca diferitele zone de tem-
peratura sá n'aiba nigte limite regulate; totugi, in mod general, pentru
zonele temperate, se admite cà temperatura scade ca 1°C pentru &-
care 170,sau 180 metre altitudine. Acéstä regull la noi se constatá
aprápe exat prin observatiile meteorologice ce avem, daca comparäm
temperatura medie anuala de 10°,9C de la Sulina, ce stä. la 2 metre
mai sus de nivelul mareiNegre, cu temperatura medie anualä de 5°,7 e
de la Sinaia ce sta la 860 metre altitudine (la Memastire). Astfel, cele
170 m. altit. multiplicate Cu 5°C, (diferenta de temperaturä Intro
Sulina i Sinaia), dau cifra de 850 in. altitudine; de unde rezultà ca
la altitudinea de 2000 metre temperatura medie anuald ar fi cam de
-20,5 e, valóre egalä cu temperatura medie a iernei din Moldova sep-
FISIOGRAFIE A GENERALA 689
tentrionall (punctul Pance§til-Dragornire§ti). Dar, in cazul acesta, nu

trebue a stabili lucrurile numa prin o deductie aritmetica: o medie
astfel obtinuta pentru altitudinele mari este teoretica §i, ca sa fie
precisata, trebue calculata dupa observatii facute la fata locului, in
decursul anului, cu termometrul in mana. Noi and nu posedam pina
acum datele meteorologice ale altitudinelor nóstre montane. Sa spe-
ram ca acésta lipsa nu va sta mult in a§teptare, grape zelului
staruirei rara preget ce pune D. St. Hepites, distinsul director al Insti-
tutului Meteorologic al Romaniei, pentru complectarea statiilor nvistre
meteorologice.
Cu t6te cá valorile de temperatura variéza förte mult in diferi-
tele parti ale tèrei, totu§i, pentru a putea da ne§te medii generale
asupra Ve'rei intregi ce ar servi de comparatie cu alte tèri sau cu oare-
care intinderi de pri, ne marginim in a reproduce in urmëtèrea tabela
conspectiva, pentru statiile mentionate, valor& medie normale calcu-
late pentru o periodä de cel putin qece ani de &care statie dupe
datele ce ne au fost gratios comunicate de D. St. C. Hepites.
*0
A
e :41 d
VALORILE MEDIINORMALE
asupra urmAt6re1or puncle: 01
.F.1
IV,
Tr
..
E
.
-4r,
5.3
,..
-0
p:
so
cu b i)
CI e3
.cs
F,.,
0 41 § fg 4" . ,F,
rn al rn r..) P-i rA
Latitudinea N., grade 450,9 440,25 440,26 470,37 460,55 450,21

Altitudin ea, metre 2 84 150 160 89 860
Pre-iunea medie, mm 762,9 755,0 747,8 755,7 744,2 1,686,8
Temperatura In CO.
medie anual 10,9 10,3 10,0 9,1 8,1 5,7
a iernei -0,1 -2,9 -2,8 -4,4 -5,0 -,4,2
a primiiverei 9,7 9,6 10,2 8,7 8,4 5,5
a verei 21,5 21,4 21,3 20,4 18,8 14,9
a tdmnei 12,4 10,9 11,4 10,0 9,1 6,7
" maxima absol. anima 36,9 38,0 38,5 38,1 35,6 29,0
minima absol. anualii - 24,0 - 30,0 - 35,0 - 29,8 - 35,0 - 28,0
mediea maximelor anuale. 26,8 29,0 26.9 27,0 25,9 20,8
I, ,, rninimelor " - 10,0 - 15,2 - 17,2 - 17,3 - 21,5 - 13,4

'One efadurGse 69 103 96 95 66 12
l?ile en inghiet 13 30 26 38 48 49
690 CONSPECTIII. GEOGRAFIC
Deci, facdnd mediea generald a temperaturei, considerata in total,

vom avea pentru Romaniea urnAt6rele valori generale:
Media anuala de temperatura 9,6 ceca ce corespunde cu a ell-
iernei 3,2 matum temperat general al
Europei.
primfivera 8,7
verei. 19,7
tamnei 10,1
pilele celdur6se, in care termometrul, la un moment oarecare al

dilei a atins sau a depa§itlimita de 27°,0C, ne dau cifra de 73 qile pe an
drept valóre medie generald anualä ; lar Ode cu inghel, avOnd cel
putin 1.0,0 ne dau cifra de 37 4ile pe an ce se pot socoti ca
medie generald anualä pentru tótá téra.
Extremele absolute minimale de temperatura indicate nu sunt
de cdt rare; astfel, cele mai multe ce descind subt 25° sau 27°
sunt datorite anului 1893, an din cei mai friguro§i ; pe cand extre-
mete absolute maximale ce trec peste 300,0 nu sunt tocma rare. Este
de notat cd, extremele absolute minimale ne dau o idee mai justa de
oscilatiile anuale de temperatura ce avem. Partite dmpene sunt cele
mai supuse extremelor depärtate, pe cdnd cele litorale §i montane
sunt mai putin supuse. De ad putem intelege cum se comportä starea
generalii de temperaturd la noi cu partite munt6se, ca §esurile sau
ca stepele ncístre §i cu partea de litoral in Dobrogea.
InfluenIa temperaturei atmosferice asupra solului. tn ra-

port cu aerul atmosferic, corp putin conductor de tempPraturd, pa-
méntul se aratd Intru catva i mai putin conductor de temperaturd,
a§ia cà temperatura sa este putin influentata din partea radiatiei
solare. Mille sale compacte, stAnc6se §i silic6se sunt ca mult mai
conducat6re de cat cele ter6se, humifere §i permeabile care, astfel,
&win mai propice pentru vegetatie. Tabelul urmator, intocmit pen-
tru Bucure§ti, ne demonstréza cum la noi stratul superficial al solului
cultivabil pdnä la profunditatea de 120 centimetre este supus influen-
Lei de temperatura exteri6ra §i c5. acés1.á influenta se exercitézä insens
invers cu profunditatea. Acest tabel ne dd temperatura medie a so-
lului la distante de cdte 30 centimetre de la suprafatä ping la profun-
ditatea de 120 centimetre. El rezuméza valorile medil de temperaturá
al unei peri6de de 4ece ani de observatil pentru Bucure§ti de catre
Institutul Meteorologic al României §i nu este lipsit de interes pen-
tru datele climatologice ce se refer la vegetatiea i la cultura din
téra n6stra
FIBIOGRAFIEA GENERALA 691
TEMP. AERULIII TEMPERATURA SOLULUI

Timpir anului l
e
pentru perióda de la 1 '.e: i .F1.6

%SY
.?:
Z., . .1 ..;
1886 i893 V' 8 E.-4 73 gl"= i' g 1
a8
a
R
0,
4a1 ..1:8
ER
C. 8
u
8 . ,
Iérna, medien, 3,9 3,7 1,1 0,6 2,9 4,9 6,4

Primavara . 12,6 12.8 17,7 10,7 9,2 8,4 8,1
Vara 25,1 25,3 33,2 23,6 21,8 19,3 18,4
Unina , 12,5 16,0 16,0 13,6 15,6 16,1 16,4
Din acéstá tabelä observärn ea solul, pin/ la profundit/tile indicate,

lérna se race§te Cu mult mai putin de cat stratul de atmosferä cu care
este in contact ; cá, Cu cat mergem mai profund, temperatura solului este
mai fädicat6, adic/ mai putin influentatA. Primavara, vara §.1 tennna
stratul cel mai superficial se inctille§te Cu catva mai mult de cat ae-
rul cu care este In contact. Influenta temperaturei atmosferice des-
cre§te cu cat ne apropiem de 120 centimetre profunditate. Din datele
Institutului Meteorologic mai result/ §i faptul acesta : inc614irea solului
incepe din prim/vark merge treptat pin/ in Mlle §i August, cdnd
atinge valorile maximale, apoi descre§te treptat pin/ in Fevruare cand
ajunge la valorile minimale.
Aceste notiuni climatologice au inseinn/talea lor pentru mersul
vegetatiei intru ce prive§te la noi epoca de§teptArei sale, a duratei
sale estivale §i a repausului gu. Agricultura pote trage multe §i folo-
sit6re aplica til practice pentru preceptele sale. Sä nu perdem din ve-
dere presenta pädurilor qi a plantatiilor care iérna contribuesc puter-
nic in a modera rigorile atmosferice §1, consecutiv, solul sa fie mai
putin expus gerurilor intense.
3. Apa. Repartitiea apei pe suprafata unei tgri, ca ii pe a glo-
bului, nu este de mai pupil/ importan/ de cum este §i a temperaturei
subt punctul de vedere al distributiei diferitelor feluri de vegetate. Unele
au organisatiea adaptat/ pentru mediul acuatic, altele pentru mediul
terestru ; toate ins/ au indispensabilä necesitate pentru apà ca aliment
In jocul chimic §i mecanic al fenomenelor ce caracterizéz/ viéta. Din
ferieire, fOrte respandit/ In naturg, totu§i repartitiea sa la suprafata
globului este din cele mai diferite : in sol, mai mult sau mai puting,
dupa gradul de permeabilitate al solului, §.1 in stare de particule licuide
interpuse p'intre cele terestre ; pe supra faja. In mase sau Intinderi di-
ferite, numite ntra§tini sau rovine, riuri, fluvil, lacuri, niki sau oceane;
o parte considerabila este in atmosfera, constituind diversele stiíri me-
teorice de umepla, de nebulositate, de precipitatil atmosferice, etc.
Aceste diferente sunt de cea mai mare insemnätate cu starea §i cu
distributiea generall vegetara a unei ten, constituind astfel ne§te
släri clirnatologice principale, araturea cu acelea ce le da temperatura
de care, in mere parte, depinde diversele stäri apóse. Gratie acestor
variatil de temperatura, atmosfera este Inteo mi§care perpetua, mai
mult sau mai putin intensa, ce 'i permite sá aspire vaporil de la su-
prafata uscatului §i al apelor, sal transporte de la un loc la altul, sal
condenseze, sa 'i precipite, sa 'i mentirla' sau sä 'i rasipeasca etc.
Departe de regiunea atlantica, unde atmosfera tèrilor dependente
se red* in vaporil oceanici, atmosfera din intinderea noastrá geo-
grafica se bucura, comparativ, de un grad ca mult mai mic de utne-
ditate generala din cauza felului venturilor neistre contiaentale. La noi,
umeditatea atmosfericä, considerará in general, este mai inferióra de
cat aceea din tenle occidentale ale Europei, chiar a celor aflate pe
latitudinea nòstra. Val6rea sa medie anualä, chiar la noi, difera in
raport cu felul localitätilor ; astfel, cea mai mica valóre de umeditate
o avem la Calimane§ti §i Campulung, in regiunea submontanä. : 620/o;
cea mai mare este la Constante, lingä. marea Neagra : 820/0. Daca pro-
portiea de umeléla la Calimane§ti este mai mica, ea este compensatä
prin cantitatea de epa precipitata: 691 mm pean; pe cand la Consta*,
contrariu, cantitatea de apg precipitará, 410mm pe an, este compen-
sará prin proportiea mai insemnatä de igrasie atmosferica ce o procurá
marea. Am putut constata imprejurul Constantei cum starea de arsurä
estivalä a vegetatiei gramineane §.1 a plantatifior, pe la finele lui Sep-
tembre, In urma a cátorva 4ile de ceta matinard '§.1 a reluat veseliea
sa ; pe cand In baraganul Ialomitei aspectul câmpului era intristätor;
pe la Constanta, in acea epoca, plante cu flori anca' se mai gaseau
In oare-care nume'r ; in baragan totul era trecut §i ars, arara de lunca
d'intre Durire §.1 Borcea unde vegetatiea, gratie solului utned §i at-
mosferei danubiene, I§I mentinea anca' verdeata sa.
Apa ce eade pe fie care an la suprafata patnántului subt forma
de pide, de zapadä §.1 alte forme meteorice, colectate §i me'surate prin
udometru, este socotita la noi, ca valóre medie generará, drept cantitate
de 583 mm In privinta acésta, Analele Institutului meteorologic, vol. XI
anul 1895, ne dau rezultatul general al valorilor anuale de la 82 loca-
fitati din /era din care 23 au observatiile intocmite pe o peridda de
ilece ani ce! putin 0 pot fi socotite ca valori normale, pe and cele
lalte le au numa pentru un timp de 4 - 9 ani 0 pot fi considerate ca
valori medii.
Cantitdtile anuale de plee sunt ferte diferite dup6 situatiea §i
positiea localitätilor. Astfel : la Bu§teni, subt Buceci, mediea anuall
ajunge la 852 mm; la Severin ajunge la 690 mm; pe and in cele lalte statil
ea se mentine intre 400-500 mm. De asemenea, in aceea§i localitate,
totalul apei de plòe variézá mult dintr'un an Intealtul. Inteo periedd
de ani de la 1878-1895 se constatä cd la Brdila, de exemplu, in 1879
cantitatea anualä de plee a fost de 639 mm; pe cAnd in 1880 ea a fost
numa de 174 mm, cantitate exceptional de minimä In ori care parte a
Ronainiei. La Sulina in 1881 a fost de 546 mm §1 in 1894 de 260 mm,
iarä§i forte micd. La Bucure§ti in 1876 a fost de 784" 0 In 1891
an secetos apreope peste tot In Via a fost de 342 mm.
Din totalul mediu general de 583 mm de apd atmosfericl preci-
pitatd, cea mai mare parte revine verei in care proportiea este de
30o/ din totalul anual, apoi primäverei in proportiea de 28%, ierne
in proportiea de 220/0 §i, In fine, temnei In proportiea de 200/e sau, in
cantitate udometricä :
Iérna 127 mm
PrinAvara 163
Vara 175
TOmna 118
D'intre lunile anului, acelea ce culeg cele mai mari cantitdti de

apd precipitatä sunt precum urrnézfl in ordinea de clasificatie :
Iunie 84 mm Octombre . 43 nun
Main 73 Martie . : 42 ,,,,
Iulie 52 ,,Noembre . .
Ianuarie 50 August . 40
Aprilie . . . . 48 Septembre . 33
Decembre 47 Fevruare . 30
Cu tete ed. Iunie, Tillie §i August intr'unite representez cea mai

mare cantitate de apä precipitará, comparativ cu cele lalte trimestre,
totu§i seceta estivalä a Romdniei este destul de cunoscutd, cdci starea
de vapori atmosferici ajunge cá nu se pete condensa 0 precipita de cat
rare ori, 0 atunci in mari cantitdti ce se efectuézd rdpede 0 cu putere.
Maxima cantirdtei de apd ce cade Intr'o qi, ca valere medie ge-
nerará, este de 71 mm ; ca valére absolurd ea ajunge Intre 100 mm 0
115 mm In unele lile, färd a verbi de oarecare exceptil cum, de exemplu,
in 1889 Iulie in 7, la Curtea-de-Arge§i unde a calut intr'o li 226 MI

din care numa in 20 minute a fost de 201
Relativ cu altitudinea se constata' cá la noi val6rea medie anuala,
calculata pe o peri6dá de cinci ani (lustrul 1891.-1.895), este precum
urméza :
Pentru altitudini cel mult pina la 100 ni. este 477 mm
200 546
'I II II II . 500 650
mai mult de 500 . 772 "
pile de pide se socotesc numa acelea ce dan un efectiv de ce! putin

I mm cantitate udometrica provenita din pl6e, zapada, mazarica sau
grindinä, inaltimea udometrului fiind pretutindeni aproximativ la 1 m,50
desupra pamèntului. Repartitiea qilelor de pl6e in cursul timpilor anului
ne dä valorile urma6re:
lérna (Decembre, 'aunarle, Fevruarie) 25 gile
Primcbara (Martie, Aprilie, Main) . 26
Vara (Iunie, Iulie, August) 21
Mima (Septembre, Oetombre, Noembre) 18
ceea ce he indica destul de bine starea verei §i a tòmnei subt raportul

precipitatiilor atmosferice, adäogand ca vara Pele ploi6se sunt mai Cu
seama in prima sa jum6tate.
pilele de plete insotite de fenomene electrice (fulgere, tunete,
trasnete) sunt in timpul calduros al primaverei §i al verei. Numèrul
cel mai insemnat ni'l dau statiile montane §.1 delur6se. Astfel : Campu-
lungu §i Comandare§ti dau cate 30 sau 32 lile pe an, Bucure§ti 28 lile
pe an, statiile meridionale dan cate 10-20 lile pe an, In fine Con-
stanta §.1 Sana dau cel mai putin nurnèr : 2-5 (lile pe an.
Grositnea näinetilor sau a stratului de zapadä depusa nu se
pote lesne verifica cu exactitatea doritä, adesea zapa& fiind spul-
berata de vénturi Cu tette acestea, pe cal observatille Ins'itutului Me-
teorologic au putut deduce, grosimea nämetilor la noi se socote§te a fi,
ca val6re medie generara, aproximativ de 1m,09c pe an. Sunt ani §i
Iocuri in téia in care nametil de zapad'a' trec peste 2 metre; pe cand
in alte parti sau in alti ani stratul de zapada depusa este de Meya
centimetre. pilele pe cat solul sta acoperit cu zapada, considerate in
termen mediu general in &Ab'. Ora, este cam de 56 lile pe an, adica
aproximativ tetta iérna. Numèrul acestor (lile in regiunea montana ce
urmézit de la 700 ni. altit. in sus trece de 200 pe an; cel mai micnumèr
de 4i1e in care so/u1 sta acoperit cu zapada este pe litoralul marei in
Dobrogea unde, la Sulina, sunt numa 25 pe an.
4. Lumina. In concordanta cu cei lalti agenti cosmici, lumina

solar ce predominä inteo téra sau lute° intindere oarecare i0 are
asemenea partea sa de influentä, mai cu seama asupra plantelor Cu
chlorofila, 0 face ca cercetarile asupra duratei lucirei Soarelui A. fie
ne§te date preti6se In diferentiarea climatului unei inunden i geografice,
al unei regiuni sau al une localitäti chiar.
Lumina solará este totdeuna in raport direct cu starea de puri-
Late atmosferica. Insä, nu este destul numa ca sa fie lumina solara
cand este vorba ca ea sa de0epte 0 sa intretina actele chimice ale
vietei vegetale : ea trebue sa fie 0 de oarecare intensitate ca, in con-
cordanta cu caloricul ce'i -este inerent , sa'0 exerciteze actiea sa.
Acésta intensitate este in raport cu directiea mai mult sau mai putin
perpendiculara a ralelor solare pe suprafata pa.mêntuliii. De unde re-
sulta cà activitatea luminei solare este in WA plenitudinea sa pe la
orele meridiane §i mai cu seam'a in prima jumaate a 4ilei, in mersul
ascendent al sikelui pe orizont, ca 0 in prima jumaate a anului, pri-
mtivara §i vara. De ad putem trage o mullime de conclusii asupra
naturei §i desvoltarei vegetatici diferitelor locuri ce, in afarl de con-
ditiile lor altitudinale, se comport in moduri diferite cu receptiea ra-
lelor 0 a lucirei s6relui.
Observatiile asupra duratei lucirei s6relui la noi sunt facute pentru
Bucure0i in decurspl unei peri6de de 11 ani la Institutul meteorolo-
gic cu heliograful lui Campbell §i Stokes (actinograf Sunshine Re-
corder) §i cu al lui Maurer.
Timpul cat luce0e sèrele in decursul anului desupra orizontului
Bucure0ilor este de 4446 ore ca medie anuala ; lug durata efectivti
se pote socoti numa ca 2173 ore pe an.
Relativ la timpii anului, durata medie de lucire solará pentru
fiecare este astfel:
Ore in total Iérna . . . . 853 Ore efective I6rna 224
n n Primavera . 1229 n Primavera . . 566
n n Vara . . . . 1364 n Vara 894
n n T6mna . . . 1000 n T6mna . . . . 490
De unde rezulta ca durata de lucire solará efectivä in timpul verei
este cu 104 ore mai lunga de cat aceea din cursul iernei 0 al prima-
Terei intr'unite. Intensitatea sa sau gradul de strälucire cre0e treptat
din Ianuare pina la finele lui Iulie cand titinge maximul s6u; iar de
la August incolo descre0erea urmézä iara0 treptat.
pile deplin cu &ire, adica acelea ce nu lasit nici o urma de intre-
rupere pe faliea heliografului, putem socoti, ca valère medie, 75 4ile
pe an. Ele se repartitionez astfel pe timpii anului: 11 4ile iérna, 16 pri-

rasara, 26 vara §i 22 tennna.
deplin obscure, in care ssirele nu se vede de loc teAá qioa,
sunt pe fiecare an cam vre o 75, ceea ce face ca la 100 lile comune
sa lie pe fiecare an 21 4ile lipsite de lucirea solará sau, aproximativ,
la cinci lile comune cate o çli fara Ore; acelagi fapt gi pentru pele
pe deplin cu s6re. Va sa flia., din cinci Ii1e comune : una pe deplin
cu sdre, una pe depila tara scíre §i trei mixte. Repartitiea lor in timpil
anului este:
Urna 43 clile obscure,
Primavera 14
Vara 2
Taima 16
Negre§it cá valorile de mai sus ce privesc partea tèrei in care se

allá Bucuregtil nu sunt aceleal pentru t6te partile din térä; totugi ele
pot fi considerate aproximativ ca tip general pentru climatul meri-
dional al Vrei cu privire la fitostatica
5. Vénturile. Natura i directiea vênturilor are o influent&

puternica asupra umeditätei atmosferice gi asupra cantitatei de apd
ce primegte solul. Vënturile sunt consecuentele perturbatiflor baro-
metrice i ele aduc schimbari insemnate in starea general de tempe-
ratura §i de igrometricitate atmosferica. In vorbirea nósträ populara,
vénturile ce sufla la noi din diferitele directil se rezuma in patru
feluei numite crivf, austru, muntean i blatetref.
Crivelul este vëntul boreal I ce ne vine din vasta intindere con-
tinentala ruso-siberiana, adicá de la nord-est §i est. Vênt puternie ;
sufla cu Invergiunare, este 'lee, umed §.1 ploios, mai totdeuna fiind
incarcat cu noori neguro§i ce produc precipitatil atmosferice. Tóruna el
aduce ploi rtíci i penetrante, iérna viscol glacial, nd.meti de zfipada §i
scaderi considerabile de temperatura. Numa el ne aduce acele ploi gla-
ciale ce devin poleiuri calamitóse arborilor. Iérna foros prin violenta
sa §i prin frigül ce determina, vara spre tennna este plicticos, cald
uscat, augmentand seceta estivall §i rädicand pulberea drumurilor §1
a campiilor in noori de praf ce se confund cu o abureala atmosfericá
difusa i grecie ce nù da o picaturá de pl6e; atunci vegetatiea caín-
purilor §.1 plantatiile iau acel aspect melancholic subt un vël de pul-
I. In Siberlea KirghizIlor se nume§te buran, in Rusiea viuga, In Dalmatiea bora

(Ad. StIeler's Hand-Ailas. tab. No. 9. Gotha 1869) Este véntul numit de romani agui-
lones, de gred [300(4.
bere ce acopere veste4itele §i pirlitele lor frump de ar§ita canicular.

Ariea acestui vdnt ocupd o mare intindere continentalä, judecand dupä
durata sa cate trei, patru sau cinci 4ile consecutive, 4i 0 mipte cu
aceea0 furie.
Austrull, vênt meridional, póte etensien, suflä aseinenea In mare
intindere §i din directiea de la sud-vest 0 vest. Prin feint sgu este cald
§i uscat, impra§tie noon i ploile aduse de crivät, produce senin
uscäciune. Puternie ; iérna dupa ninsóre este uscat 0 de un frig inci-
siv, producand un ger §i un inghiet mai intens de cat al crivätuiui.
Adesea, in urma crivätului ploios sau nooros, dupd o çii sau cloud de
un calm aparent, urmég austral subt rolul su de mäturätor al atmo-
sferei pentru care se pune in mi§care aloud* sau trei 4i/e consecutive,
sufidnd 4ioa i potolindu-se náptea. Vara este secetos; la finele iernei
aduce moinä grábete fonta Xdpe4ei. Cu mult mai frecuent primä-
vara, dominkä mai cu sémä pe cómele alpine §i in regiunea meri-
dionalä a tèrei dealungul Dunärei.
Munteanul, In Mehedinti numit gorneag (numire slavä) este de
fel ace, suflä din directiea de la nord-vest i nord, aci aduce la fel
cu austrul, ad sémänä ca crivèlul, dupä directiea d'incotro vine.
Originea sa, pe cat se pare, ar rezulta din it-dine* intinderei carpa-
tice superióre asupra regiunelor nóstre inferióre i cu osebire a cam-
piilor.
In timpul verei adesea vine Incärcat ca non i gro§i, 4i§i nimbus,
näväle§te cu furie in regiunea meridionan, (land loc tempestelor
precipitatiilor atmosferice estivale, dar a cäror duratà enumera' numa
cdteva ore. Iérna este räce, penetrant §i insolit de ninsóre. Olteniea,
Munteniea §i Moklova septentrionald sunt pärtile cele mai supuse
acestui vint.
Belltarefu este Vint meridional ce suflä din directiile de la sud-
est 0 sud. Prin felul su este cald, umed i pluvios. Cu multä proba-
bilitate pare cá rezultä din curentil ce se formézä pe in tinderile limi-
trofe cele mari ale Mediteranei orientale de unde strAbate peninsula
balcanicä, ajungand panä la noi. Abia tine douk sau trei (Pe conse-
cutive ; chiar iérna ii pästréza caracterul säu cald, umed i pluvios,
aduand moinä i desghiet. Nu cumva curentil din partea acésta,
uneori, sunt chiar ne§te desprinderi emigrate din mussonil Oceanului
Indian ? Curentil cal4i i ploile suprabondente ce au predominat In
mod extraordinar in primävara 0 vara anului 1897 in Europa orlen-
talá centralä par a afirma acéstä supositie, tinénd compt de mer-
sul ì directiea acestor ploi urmate In Persiea, in Caucaziea 0 la noi.
698 CONSPECTIII GEOGRAFIC
Acceleratiea viaturilor &mire, pre cät s'a observat, nu trece

maxima de 26 metre pe secundä. De ordinar, insä, maxima gènei lor
la noi variéeá mire 18 it 25 metre pe secundii, ceea ce le pune in cate-
goriea tempestelor sau a furtunilor mari numite vinturi puternice.
lustrul pe 1886-90, Analele Institutului Meteorologic al Romaniei
semnaléza ca cel mai puternic vint de 26 m. pe secundd o singurd
datä: in 29 Decemvre 1887 §i de 25 m. pe secundd in decursul iernei
din 1891 - 92 in qiva de 5 Ianuarie 1893. Astfel, la noi, ca §i in tenle
temperate continentale, deed vinturile par a fi frecuente, tottni nu
sunt remarcabile prin violenta lor, comparativ cu uragatzele sau ca
cklónele formidabile §i desastrése ce nu lipsesc pe c6stele Atlanticului
european §.1 mai cu seamd pe ale celui american.
Frecuena vinturilor n Romdniea socotitd dupd numdrul beltailor

de Vint ca valdre ce representad medica pe ana 1893 - 94
dupg Analele Institutului Meteorologic.
VINTURILE RI DIRECTIER LOR
=I
STATIlLE ':::
a
.1.,
;a
71 E
=
6'
-4
o
a
2
1
ZI
t
....
7...
C.)
...
t.
1.5
..-5
al
,
0
.f..°
13, 0
0,
.e
Al g SW.W. NW N NNE. SE.S P
Stralmea 141 207 117 125 6 574
Siriliaret 151 213 140 281 151 255
Bueuregti 7 353 76 315 90 211
Turnu-Mrigurele 51 217 87 157 137 498
Focqiani 6 172 351 262 182 154
Comilndare§ti 161 109 413 73 271 211
PAnce§ti-Dragomire0i - 8 145 374 169 '277 172
Salina 2 218 360 245 254 15
Valnrea medie in total 205 240 203 18 233
Sinaia 86 84 581 168 19 9
Nimic mai neconstant de cdt vénturile din Wile continentale eu-

ropeane. Cu kite acestea, spre a da o idee aproximativd de frecu-
enta celor patru vinturi la noi cunoscute, am resumat numgrul
tailor de vint, &and ca valóre medie, pentru fiecare, mediile anuale

ale anilor 1893 - 94 Nate dupS. Analele Institutului Meteorologic al
Romftniei. In acela0 timp, am ales acele statil pentru care s'a tacut
observatil In acei doui ani §.1 care representéza diferitele mari parti ale
tèrei. Asttel, pentru Oltenia s'a luat Strahaea, pentru Munteniea s'a
luat Striharetu i Bucure§til pe melilocul terei, pentru regiunea me-
ridionalk sau danubialä Turnu-Mägurele, pus Intre Olteniea i Mun-
teniea, pentru Moldova inferiiira Focianií, pentru Moldova septen-
trionalá Comandäre§til §i Pance§tif-Dragomire§ti, pentru litoralul ma-
ritim Salina, iar pentru regiunea montanä statiea Sinaia la o laird.
Daca admitem numérul de 200 /Arai de vint pe an ca expresie
de frecuenta, vom remarca ca vintul de la nord-vest i nord este
cel mai frecuent i ca frecuenta sa se simte mai ca seama in Mol-
dova. insa, marele num'ér de JAM de vint ce sunt la Comandare§ti
qi Pance§ti, ca §i cele de la Sinaia, pentru vintul Mantean, sunt pm-
nite In cea mai mare parte din Crivatul de la nord-est, 'risk' care, in
aceste localitäti, ja directiea de la nord spre sud din cauza dispozi-
tiei topografice a statiilor respective. Austral i Crivétul ii disputa fre-
cuenta in Moldova §i in Munteniea; pe cdnd Olteniea i regiunea da-
nubialit despre Turnu-Magurele sunt cu mult mai scutite de Crivét,
dar inai incercate de Austru. Dobrogea este teatrul vénturilor unde
aprépe t6te sunt repartitionate in mod aproximativ egal. Sinaia, subt
Buceci, ne da cel putin o idee general de frecuenta vinturilor in re-
giunea montana. dar nu despre adevérata directie a vénturilor care
dominä In regiunea alpinä, pe la altitudinea de 2000 in.
Directiea §1 frecuenta acestor vénturi sta. In concordanta cu con-
figuratiea orografica a térei i cu conformatiea topografica a unor
alese ca statil meteorologice. Lasdnd partea de amènunt §i
privind téra in coprinsul seu general, observam faptul urmätor
Romdniea, impreuna cu Bulgariea, face parte din valea inferi6ra
a Danubiu/ui a carei forma descrie figura unui unghiu törte deschis
catre est §.1 nord-est, avénd in fatal marea Neagra, Basarabiea i imen-
sele stepe ale Rusiei; laturea sa septentrionala este zidita prin qirul
Carpatilor meridionali, laturea sa meridionall este zidita de Balcanil
tracici; ambele laturi se impreuna in zid puternic i inchis la vest,
oferind numa o lung spintecatura prin care Dunarea are o strimta
lungä trecere de la Bazia.li ping. la Severin ca sa ajungl la marea
Neagra. Axa lungitudinalä a acestei intinderi geografice este directio-
nata de la sud-vest spre nord-vest ; de aci urméza cá venturile din
aceste directil sunt cele rnai frecuente mai cu seamä In Olteniea
Munteniea ; pe and in Moldova axa lungitudinalä a tèrei ja o di-

rectie de la nord spre sud, ceea ce face cá vinturile in acésta parte
sit fie cu mult mai numer6se In sensul acestei axe.
6. Timpfl-anului sau sez6nele. De §i in forma trimestriali,

In realitate, la noi, timpii-anului nu sunt tocma a§ia de scindati cum
s'ar crede, sau precum stau In tenIe europeane occidentale corespon-
dente latitudinei n6stre ; insá extrernele anului, adica iérna i vara,
sunt destul de diferente prin temperatura ce constitue§te fundamentul
lor climatic.
lefrna, considerata subt temperatura de 0°, incepe cam pe la
finele lui Noembre §.1 tine piná pe la a doua decenie a lui Martie.
Uneori, oarecare perturbatil atmosterice ce ne vin de la nord sau
nord-est ne aduc ale o iveala de iérna precoce, dar de puling. duratd.
§i care Intarliezd, inlocue§te sau abreviézd partea de rigóre din De-
cembre sau Ianuare. Insa, de ordinar, in una din aceste dou'd luni, §1
mai cu osebire in lanuare, ea i§i manifestä rigorile sale, a§ia ca gerul-
bobotezei mai totdeuna este in prima jumaate a lui Ianuare. Caracte-
rul iernilor nóstre, considerate in general, este race, uscat, calm §i
salubru. Temperatura sa medie, dupa localitäti, stä fare 09 §i
5° C.; insa extremele sale inferióre ajung, precum am vNut, la 200
pina la 29° C.; rare ori s'a constatat 35°C; insa aceste scäderi
considerabile nu sunt de cdt förte rare §.1 scurte.
Primttvara, comparativ, este scurtd, rara transitie caracteristica
intre convecinele sale; acesta mai cu searna din cauza noptilor frigu-
róse pe la inceput. Ca sä ne presenteze o temperaturd. medie Oilnica
de 10° C trebue sd ajungem in Maiu ; cad, vorbind chiar de intinde-
rile místre centrale §.1 meridionale, In Aprilie, apr6pe piná pe la fine,
valórea medie qilnic5 nu trece peste 9°C, ceea ce este o temperatura
nesuficienta pentru germinatiea cerealelor §i pentru deplina de§teptare
a vegetatiei padurilor §.1 a, cdmpurilor, Ploile din Martie §i Aprilie, fad
§.1 insotite de crivèl sau muntean, tin vegetatiea In somnul ibernal, insá
sunt binefac6tóre, contribuind la aprovisionarea solului cu apg. In
Maiu §.1 Iunie temperatura medie a lilelor ajunge intre 15° §1 20° C;
ploile sunt mai frecuente §.1 abondente prin cantitatea de apa ce dau;
In epoca acésta activitatea vegetatiei se de§tépta cu rapelliciune §i 1§i
ia tótá desvoltarea §.1 splendórea sa. Astfel, la noi, timpul de primdvard.
In mare parte sta subt influenta iernei §i curind trece In a verei care
nu a§téptá data solstitiului din Iunie, grabindu-se a'§i lua locul mai
de timpuriu.
PISIOGItAFTEA GtgEttAtA. /01
Vara se presentad subt doud fase destul de diferentiate la noi:

una, avdnd caracterul cald gi amendat prin ploile estivale, tine pina
pe la 10 Iulie; cea laltd, care succede, este un timp de calm gi de
mari cdtduri, o lipsd de ploi gi o secetd apr6pe complectd ce se In-
tind peste tòtä /era gi tin pina la finitut lui August sau chiar pind in
támnä. In aceste luni termometrul adesea depdgegte mediile estivale
de 20° sau 23°C ca sd ajungd la maxime absolute de 350 sau 40°C la
umbrä. Ploile n6stre estivale sunt furtun6se gi insotite de intense me-
teore electrice, fusa nu se pot compara formidabilelor tempeste atlan-
tice; ele dau vara ca valóre medie pluviornetric5. 100- 300 min. Seceta,
insä, este firma lunilor caniculare la noi ca gi In pärtile orientului in
care ne gdsim; ea este augmentatä. Ana gi de vAnturile calde, uscate,
adesea incIrcate cu noori de pulbere, agia cd totul dan cámpurilor gi
plantatiilor aspectul de tristetd, arsurd gi plrleald, destul de cunoscut
In regiunea cimpiilor gi a gesurilor nóstre.
Cu finele lui August vara propriu-Oisä la noi se trece : o Maza
temperatd, adesea calmä gi pldcutä, tine pind pe la finele lui Noembrie.
Daca seceta gi uscäciunea canicularä este urmatd la Inceput de oare-
care ploi, timpul frumos ce succede este gi mai durabil, vegetatiea gra-
mineand a câmpurilorrecapätä din veseliea sa gi, uneori, Salcimul, Vi-
ginul, Ciregiul gi 1516ru1 reinfloresc pe la finele lui Septemvrie. Tempe-
ratura sa medie variézd futre 120 §i. 9°C. Maximele g't minimele anuale
de temperaturd nu inträ. In domeniul sea. Ploile n6stre tomnatice sunt
moderate gi rareori insotite de meteore electrice.
§ 3. CIRCONSCRIPTIILE CLIMATICE ALE ROMLNIEL
De gi térd de micd Intindere, insd dotatá c'un puternic gir de

munti In partea sa septentrionall gi occidentald, la poalele cdror se
desfägiurd numer6se dealuri, vdi gi pdduri ce se perd in imensele sale
§esuri, ce se Intind de alungul Dundrei pina la Prut gi la marea Neagrä,
pe o intindere geograficd de 7 grade latitudine de la Vérciorova pind
la Sulina, gi de vre o 5 grade latitudine futre Zimnicea gi Rädäuti,
Romániea urmézd s'a' aibd oarecare diferentiäri climatice in intinderea
sa gi destul de pronuntate spre a le Intelege importanta ce au fiecare
asupra desvoltdrei gi distributiei vegetale pe teritoriul gu.
Credem cá divisiea un-116We pare cea mai nemeritä, putAnd
asile! tine compt de diferentele de altitudine, de latitudine, de longi-
tudine chiar, cum gi de conformatiea topograficá circonscriptionald
diferitä falä cu stdrile atmosferice iardgi diferite ce predominézd. Astfel,
subt titlul de circonscriptiT climatice, vom divide tot coprinsul tèrei
°recaen D. Dr. C. 134 47
n6stre In urmdt6rele intinderi teritoriale pentru care vom resuma da-

tele meteorologice ce poseddm pind astä0i asupra cdtorva statil, pre-
cum vor fi indicate ji care au fost alese pentru observatil de Institutul
meteorologic :
Clima tul montan, avénd ca statil principale Sinaia i Campu-
lungul pentru partea din Munteniea, Gura Tarctlutui i Tirgu-Oona
pentru cea din Moldova ;
Clima tul septentrional, avénd ca statii principale Dorolwiul §i
Comtinitireftit In Boto§iani, Panceftif.Dragomirefti in Roman, pentru
Moldova septentrional;
Climatu/ central occidental, sau partea centralä din Oltentea,
av6nd ca statil principale StrIthaea, Severinul §i Craiova ;
Clima'', central oriental, sait partea centrall a Munteniei
a Moldovei pind la Prut §.1 Dundre, avênd drept statil importante
&II:km.8N In districtul Oltu lingd Slatina, BucureozY in centru,
Maile§gir in bdräganul din lalomita ï Focgiana spre Moldova.
Climatul meridional sau danubial, ce tine de Dundre de la Ca-
lafat pinä la Galati, representat prin statiile Turnu-Meigurele, Gisrgiu
Ertala; in fine
Climatul maritim sau pon tic ce coprinde Dobrogea, representat
prin siatiile ConstanN§i Sulina
Climatul montan. El coprinde regiunea montand a Carpatilor

no§tri §i, subt punclut de vedere altitudinal, il consiclerdm cd incepe
pe la 550 im allit., adicá de unde se rdclicä regiunea Fagului. Precum
am artítat mai inainte, pind acum ne lipsesc datele meteorologice ale
altitudinei montane superióre. De aceea a trebuit sä. ne mdrginim
numa In datele statiilor mentionate, singurele pina acum de care dis-
punern.
Temperatura medie anuald se tino intre 5°, 8 (Sinaia) §i 8°, 5
(Cdinpulungu §i TIrgu-Ocna), valori ce sunt mai inferi6re mediei anuale
aenerale d,e 90, 6 a tè'rei. De re un este di ceea ce Câmpulungu cdfigd
prin latitudine asupra Tirgului-Ocna perde prin altitudinea sa de 236 in.
mai superiórd de cdt a acestui din urma punt. Temperatura medie a
iernei cea mal micá este in partea mun¡ilor din Moldova spre Cea-
hldu: 40, 4 (Gura Tarcdului) ; pe cdnd in partea din Munteniea este
putin mai rädicatd: 30,0 (Sinaia), de §i altitudinea acestei stop este
cu 470 in. mai supertórd de cdt aceea de la Gura-Tarcdului; insä acest
din urna I.oc este situat mai spre nord cu 10,31' de latitudine de cat
Sinaia. Temperatura medie a verei, din cama muntilor inalti, este
PISIOGRAMA aRgEttAti /03
mai putin radicatä in partea muntilor din Muntenia: 14o,7 (Sinaia),

pe eand in munt4 din Moldova este mai superieträ: 16°, 7 (Gura-Tar-
caului). La Campulung gi la Tirgu-Ocna temperatura medie estival
este aproximativ egala: 180, 0 gi 180, 9. T6mna este cu 2° sau 30 mai
caldur6sii ca primavara i sine mai mutt. Maxima absoluta de tempe-
ratura ce pote avea loc In decursul anului este mai superi6r6 pe la
poalele muntilor: de exemplu la Campulung (32°,0) gi la Tirgu-Ocna
(35°,G), pe cand in pärtile interiére este mai mica: de exemplu la Si-
naia (270,2) gi la Gura Tarcaului (26°,2). Minimele absolute de tem-
peratura sunt mai inferi6re In paitile din Moldova: 25°,5 (Gura
Tarcaulti), 23°0 (Tirgu-Ocna); pe and in muntif din Muntenia sunt
200, 5 (Sinaia) sau 17°, 4 (Campulung).
Agia ca, subt puntul de vedere al temperaturei medie, climatul
nostru montan, comparat cu al tgrilor temperate din Europa, se a-
propie Ibrte mult de acela din Suediea meridionala de la Stokholm.
pilele caldur6se In sensul Institutului nostru meteorologic
sunt putine In partile muntilor mari: aproximativ 12 pe an la 8irfaia,
55 la gura Tarcgului; pe and la CAmpulung sunt 63 §i la Tirgu-Ocna
75 pe an.
Mlele cu inghet forte subt 10,0 cele mai multe sunt in mun-
til din Munteniea: 49 'pie pe an la Sinaia, totugi mai puline ca in
patea septentrionala din Moldova unde, la Dorohoiu, valórea medie
este de 57 lile pe an, cum nicaiuri nu sunt In téra. La Campulung
media acestor slile este de 201 pe an.
Cantitatea de apa precipitatä In decursul anului In termen
diu este 1ntre 700 mm gi 852 mm udometrice, sau o medie generala cam
de 760 mm gi este oareeum In raport cu vecinatatile muntilor mad.
Astfel: la Bugteni gi la Sinaia, subt Buceci, mediea anualä este de 806 mm
853 mm ; la Tirgujiul, nu departe de Paring, este de 730 mm ; la
Campulung de 760 mm ; la Bicaz, subt Ceahlau, este de 845 mm.Cea
nmi mare cantitate cade primfivara í vara ; pe cand Minna i iérna
este mai pupa.
pilele de ph5e pe an osciléza intre valorile de 82-100 4ile
niel sunt mai numerése de cat In cele lalte parti ale tgrei. pilele de
ninseore se par a fi mai multe in partea muntilor inalti din Muntenia
undo, la Sinaia, avem valórea mope anualä de 32 sau 34 lile pe an;
pe cand In muntil din Moldova este de 25-32 qile pe an, diferenta
mica.Se pare cá muntif din Oltenia au mai multe cjile senine: 145
1. Jules Rochard /oc. cif p. 175

7O4 C014SPECTUL GEOGI1APIC
pe la Calimane§ti, asemenea qi in Moldova pe la Tirgul Ocna 136; pe

cand la Sinaia sunt 97 ojile senine pe an; restul intra in comptul 4ile-
lor nor6se sau acoperite.
2. Climatul septentrional. El dominéza partea de nord a Mol-

dovei ce este intre regiunea montana, Bucovina li Prut pina in dreptul
unei linil ce ar pleca de la Agiud prin Bèrlad, Vaslui gi Hin". spre Ia§i.
Temperatura sa medie anua% este de 8°,0 (Dorohoiu, Pance§ti-
Dragomire§ti) wi 90,3 (Comandare§ti), Cu putinä diferenla in plus de a
celei montane. Temperatura medie a iernei cea mai inferióra este
de 3°,4 (Dorohoiu), cea mai superi6ra de 10,7 ( Comandare%ti),
lar cea intermediará de 2°,6 (Pance§ti-Dragomire%ti). Tempera-
tura medie a verei, ca pu/in mai radicatä de cal aceea din regiunea
montarla, este de 200,5 (Comandäre§ti), 19°,4 (Panee§ti-Dragomire§ti),
19°,1 (Dorohoiu). Tèmna este cu 2°,0 mai caldur6sa de cal primavara.
Maxima absoluta, relativ cu latitudinea in care se gasegte, este destul
de superbira, egaländ oarecurn cu acelea din partile n6stre meridio-
nale : 37°,5 ( Comandare§ti ), 340,5 (Pance§ti-Dragomire§ti). Minima
absoluta de ordinar descinde la 29°,5 (Pance§ti-Drag.), 23°,6
(Dorohoiu), 22°,5 (Comândare§ti), alia cá ne da valori mai inferiòre
de cat aceea din regiunea montana. Deci, climatul din partea acésta
este excesiv, in raport cu cel montan §1 se apropie mult de acela din
partea mistra centrará oriental' §i mai cu sémä de cel din Rusiea ce
vine pe aceemi latitudine. Pe aici, avem scaderi considerabile de tem-
peratura ce ajung, de §i. ¡Corte rare-ori, la 35°,0, cum a fost in anul
1893 la Pance§ti-Dragomire§ti.
pi/ele caldur6se, ca valóre medie anua/a, sunt: 95 (Comanda.-
re§ti), 66 (Pance§ti-Dragomire§li), 61 (Dorohoiu) ; cele frigunise cu
inghet forte sunt : 57 (Dorohoiu), 48 (Pance§ti-Dragomire§ti), 36 (Co-
mandare¡ti), mai pu/in ca cele lalte.
Cantitatea de apa atmosfericá precipitatà in decursul anului,
In general prediocra, nu intrece pe aceea din parlile nóstre meridionale :
558 "°"1 udometrice, medie anuald (Dorohoiu), 456 lam (Ia§i), 427 (Co-
mandfire§ti), 423 (Pancegti-Dragomire§ti), sau 292 mm mai pulin de
cat valeorea medie a celei din regiunea montana. Aici, ca §i in regiu-
nea montana, iérna cade cea mai mica cantitate de apá de pide, prima-
vara §i vara cea mai mare. Medica dilelor de plòe pe an este: 90 ¡lile
(Dorohoiu), 76 (ComAndarelti), 67 (Ia§i, Pancelti-Dragomire§ti). pi-
lele de nins6re : 33 (Dorohoiu), 31 (Comandäre0i), 20 sau 23 (Iali,
plince§ti-Dragomirelti).
FISIOGRAFIEA. GENERALA 705
pilele senine, In termen mediu anual, sunt: 128 (Ia§i), 95 (Pan-

ce§ti-Dragomire§ti), 79 sau 71 (Comandare§ti, Dorohoiu); restul intra
in comptul 4ilelor noor6se sau acoperite.
Climatul central oriental. Intinderea sa coprinde táta re-

giunea dealurilor d'intre regiunea montana §i a §esurilor danubiane
ce fac parte din Munteniea §i Moldova, de la Olt pina la Prut.
Temperatura medie anuala pretutindeni este aceemi : 10°,0 (Stri-
haret), 100,3 (Bucure§ti), 10°,1 (Armale§ti), 10°,0 (Foc§iani) sau ca
medie generall anuala 10°,1. Temperatura medie a iernei cea mai
patina: 2°,9 (Bucure§ti), 2°,8 (Striharet) §i 10,6 (Arma§e§ti) sau
10,2 (Foc§iani). Temperatura medie a verei oscila intru cite va le-
cimi de grad linga 210. Tennna este mai calda, aproximativ c'un grad
mai mult de cat primavara. Temperatura maxima absoluta de or-
dinar ajunge pe la limita de 37°,5 (Armase§ti), 37°,6 (Foc§iani), 38°,0
(Bucure§ti) sau 38°,5 (Striharet). Temperatura minima absosuta des-
cinde de ordinar pe la-18°,6 (Arma§e§ti, Striharet) sau-19°,8 (Foc-
§iani, Bucure§ti).
De remarcat in partea acésta este uniformitatea de tempera-
tura ce predomina peste tot, pastrand aproximativ aceeali valóre
medie 100 §i a carei consecuenta. se vede §i In dilele caldurése ce
stau intre 96 §i 106 pe an, cum §1 intre cele frigur6se cu Inghet
forte, 26-30 4ile pe an, valorile medil ale diferitelor localitati citate.
Cantitatea de apä. atmosferica precipitata este mediocra; mediea
anuala pluviometrica variéza precum urméza: 55116° (Bucure§ti), 516mm
(Pite§ti), 473 mm (Striharet), 430 nun (Arma§e§ti, Foc§iani), mai mica de
cat aceea a regiunei montane §i a circomscriptiei centrale occidentale ;
insa intrece cu putin pe aceea din laturea Dunarei§i din Dobrogea. Re-
partitiea sa se face In mod cam egalintre iérna,primavara §i vara, pe
cand teunna valorile medif anuale sunt mult mai mici. ;hiele de phSe
in termen mediu anual sunt : 89 (Pite§ti), 77 (Striharet), 76 (Arma-
§e§ti), 72 (Bucure§ti), 63 (Foc§iani). pilele de ninsszíre In termen mediu
anual sunt : 27 (Bucure§ti), 24 (Striharet), 22 (Foc§iani), 21 (Pite§ti).
pilele senine, ca val6re medie anual, sunt : 135 (Bucure§ti, Arma-
§e§ti), 130 (Striharet), 104 (Foc§iani).
Climatul central occidental. El dokninéza partea centrall

a Olteniei ce se intinde de la Severin la Caracál filtre regiunea mon-
tarla §.1 §esurile danubiane din Doljiu §.1 Romanati.
Temperatura medie anula este mai radicata de cal In coprin-
surile precedente: 110,4 (Severin), 11°,2 .(Craiova), 10°,5 (Caracal),

10°,2 (Strahaea) sau ca medie miela generala 100,8. Temperatura
medie a iernei, cea mai inferi6ra este in partea centrala: 2°,03 {SU&
haea) ; pe cind in partile despre Dunäre este de 1°,3 (Craiova), de
00,2 la Severin unde, dupa aceea de la Sulina, este cea mal blanda
din tdta téra, cu táta vecinatatea ce o are acest punct de muntil despre
nord-vest. Temperatura medie a verei in partea centrala a circon-
seriptiei este asemenea rnai inferiórit : 20°,8 (Strahaea); pe cand despre
partea meridionala este mai superiára: 22°,0 {Severin, Craiova, Ca-
rac61); tffinna §i ad este c'un grad mai caldurása ca primavera a ca-
rel temperatura medie anuala nu este mai jos de 10°,0. Maxima
absoluta a temperaturei ajunge la limite superière ce ma difer de ace-
lea ce sunt in cele lalte parti din Ora, cu exceptie de regiunea mon-
Una, adicd: 38°,5 (Cereal), 38°,0 (Craiova), 35°,0 (Severin) sau 34°,7
(StrOhaea). Ing minima absoluta a temperaturei pe aici este din cele
mai mid ce avem in léra: 13°,6 (Severin), 17°,2 (Craiova),
180,5 (Cereal), dar la Strahaea ajunge pina la 23°,5. Cu alte cu-
vinte, clima aici se bucurd de calitati calde mai cu seam'a' pe la Se-
-verla.
calduróse ne dau, ca medie anuala, valorile de 111 4ile
pe an (Craiova), 105 (Caracal). 94 (Severin), ceva mai putine in cen-
tru: 89 (Strahaea). pilele friguráse cu Inghet intens, ca medie anualä,
.sunt: 18 (Severin, Strahaea), 19 sau 20 (Craiova, Caread).
Udometriea, ca medie anudá generará aratä 705 mm cantitate de
epa atmosferica precipitata, lar ca medie anuala dupa statil da: 727 mm
(Craiova), 702 mm (Strähaea), 687 mm (Severin), 528 mm (Careeál). Cea
mal mere cantitate de plée cacle primavera, vara i témna, pe cind
iarna. este mai putini. pilele de pide, ea medie anuala', ne dan va-
lorile de 83 (Strähaea), 82 (Severin), 78 (Craiova), 73 (Cereal).
Vuele de ninsóre, ea medil anuale, tie dan valorile de 25 (Strahaea),
22 (Severin), 21 (Caracal), 19 (Craiova).
Pileie seuine, in termen mediu pe an, sunt : 1.70 (Strahaea),
Craiova, Clahtc11), 137 (Severin); restui coprinde 411ilele noorése san
acoperite.
5. Climatul meridional sau danubian. Coprinde partea §e-

surilor co se intind pe lingi Minare de la Calafat pina la Prut §.1 care
eonstitue§te terasa danubiala i baraganul. Greu de limitat cu preeisie,
alaturi de cele dofi precedente, Ii asetanam caracterele duprt datele
ce avem ttsupra statiilor Turnu-MOgurele, Giurgiu i Braile.
FISIOGRAFIEA GENEAALA 7'07
Temperatura sa medie anual g ne da valorile de 11°,4 (Turnu-

Mggurele, Giurgiu), de 11°,2 (Braila), destul de uniforme pentrn a ve-
dea in ele mediea anualg generala §i uniformitatea temperaturei ce
are. Temperatura medie a iernei este de 00,7 (Turnu-Magurele)
de 0°,9 (Giugiu) 0+0°,6 (Braila). Temperatura medie a verei, ase-
menea nu mai putin uniforma, ne da valorile de 120,5 (Turnu-Magu-
rele), de 12°,1 sau 121,0 (Giurgiu, Baila); t6mna este mai calda ca
primgvara cam c'un grad.
Maxima absoluta a temperaturei §i minima absoluta sunt ace-
leali ce se ivesc §i in circomscriptiile sale vecine, cu exceptia de punc-
tul Severin, cum am (jis, §i de Dobrogea, cum vom vedea. Astfel,
dar, climatul de aici se bucurg de cualitati cu diva mai calde de cgt
tele dog precedente. pilele calduróse iara§i sunt Cu putin mal nume-
r6se ca mediea anuala : 115 pe un an (Giurgiu), 113 (Turnu-Mägurele),
95 (Braila). pilele frigurése cu inghiet forte sunt de 27 sau 26 pe an
ca termen mediu.
C:antitatea de apg atmosfericg precipitatg este cam egal repar-
titionata in acésta intindere de carece avem urmät6rele valori medil
anuale udometrice : 480 °un (Giurgiu), 462 mln (Turnu-Magurele, al-
lära§i), 437 nini (Bräila) sau mediea anualá generará de 460 mi", can-
titate mediocrg pentru necesitatile unei vegetatiuni ierbacee prelun-
gite §i nesuficientá pentru vegetatiunea arborescentg a padurilor.
pillele de pl6e dau ea medie anualg valórea de 61 69 lile pe an.
Numärul qilelor de ninsóre variéza futre 17 §i 22 pe an ca va-
lóre medie.
Vilele senine sunt intru calva mai insemnate la numgr ca va-
16re medie anual& comparativ cu cele ce sunt in cele dona precedente
circonscriptil: 130 - 146 in termen media pe an ; restul apartine 4ile-
lor nooróse sau acoperite.
6.. Climatul maritim sau pontic. Acesta coprinde Dobrogea

§i in mare parte depinde de influenta ce o exercitä marea Neagra
asupra acestui platou neegal §i forte deprimat spre delta Dunarei §i
catre mare.
Temperatura sa medie anualg este de 12°,2 (Constanta), de 10°,9
(Sulina) sau de 110,6 ea valóre medie anualä generalg 0, comparativ,
cea mai superióra la noi ea atare. Temperatura medie a iernei
este -I- 0°,8 (Constan/a) sau 0",1 (Sulina). Temperatura medie a
verei este de 210,2 (Constanta), de 25°,5 (Sulina). S'ar parea, astfel, o
temperatura din cele mai bine conditionate, avènd iernile §i verle
comparativ, blande. Irisa, aici influenta climatica A stepelor este

fOrte Insemnata gi, cu taá infiuenta opositionistâ a marei vecine, a-
vem aici excese maximale §i minimale de temperatura. Astfel este
maxima absoluta a temperaturei de 36°,9 (Sulina), de 36°,2 (Cons-
tanta) §i minima absoluta de 24°,0 (Sulina), de 20°,6 (Constanta).
tns,4ile1e calduròse ne pare relativ numer6se : 76 valepre medie
anuala la Consta*, 69 la Sulina.
Cantitatea de apa atmosferica precipitatá medie anuala ea este
d'intre cele mai mici pe litoralul nostru maritim, comparativ eu aceea
ce cade in interiorul tèrei: 410 mm (Constanta), 418 °un (Sulina). Prima-
vara i vara cade cea mai mare parte de alfa, pe cand valorile de
iérna sunt aproximativ pe jumnatea celor lalte circonscriptiI. Numèrul
4ilelor de pl6e, asemenea este diminuat : 53 - 57 4ile pe an, valóre
medie la Sulina §.1 Consta*. Vilele de ninscíre sunt cele mai putine
din cate sunt In cele lalte parti : 12 la Constanta, 13 la Sulina pe an
In termen mediu.
pile senine, in termen mediu anual, sunt 188 la Sulina, 150 la
Constanta; restul intra in comptul iIelor noorcíse sau acoperite.
§ 4. INFLUENTA VEGETATIEI ASUPRA CLI?dATULUI.
Nu se infle contesta influenta ce o exercita presenta padurilor

asupra climatului unei ten i sau al unei regiuni. de o Intindere insem-
nata oarecare. Prin situatiea sa geografica, Romaniea se ga'se§te pus&
mai mult subt dependenta Domeniului Florei forestiere a continentu-
lui europeic §.1 mai putin subt acela al stepelor ; astfel, acésta téra se
buen& de o Intindere forestiera destul de Insemnata §i cu osebire in
regiunea sa montana §i a dealurilor, ceea ce contribuegte mult la ate-
nuarea climatului s'e'u continental ca sa nu fie cu totul secetos i uscat
precum este acela al 16rilor cu totul lipsite de päduri..
Este bine §tiut ca presenta padurilor §i a culturei in tenle odi-
nioara lipsite de vegetatie a modificat profund conditiile fisice ale vie-
tei naturei organice; pe cand destructiea padurilor In unele té'ri nu mai
Usa nici 9 indoéla asupra efectelor prejuditiabile climatului lor. Este
vorba sá dam oarecare explicatil In privinta acésta.
Foile arborilor, ele mai cu seama, organe ale exalatiei, conside-
rate In total, conitituesc o suprafatá de evaporatie de Intindere pro-
digi6sa, evaporatie cu atit mai activa cu cal temperatura ambianta
este mai radicata §.1 atmosfera mai putin saturat . de vapori apo§i.
acela§i timp, prin actul- de evaporatie se produce gi oarecare diminuare
de temperatura la suprafata evaporanta §i In raport cu intensitatea
de evaporatie. Va sa caldura asupra vegetatiei produce evapol

ratie, actul de evaporatie diminue temperatura suprafatei evaporante
resultatul este atenuarea excesului de caldura, temperarea sa. Dar,
lucrurile n'erg mai departe. Daca totul ar fi padure, vaporil ce se radrca
la suprafata i ajung in regiunele atmosferice inalte, dand de racéla,
condensandu-se §i precipitandu-se, ar cadea subt forma de plije iarii§i
asupra acelor paduri. Irisa, din causa locurilor deschise, a livellilor §i
a campiilor vecine, care se Incalzesc mai mult de cat padurile §i a ca-
ror exalatie contribue§te cu mult mai pu/in la saturatiea atmosferica,
colóna de aer cea desupra padurilor incIrcata cu vapori apo§i, fiind
mai race i mai densa, navale§te asupra colánei de aer cald §'1 mai
rarificat ce se radica din Orille neimpadurite; apoi, fiind altata §i
ajungand in regiunile raci ale atmosferei, vaporil si se condenséza §i
se precipita la distante cu mult mai departate.
A. Grisebach sustine ca vaporil de apa de pe suprafata marilor
nu lipsesc de a se abate spre partile montane, chiar raci, atunci cand
atmosfera in partea acésta a fost st6rsa §1 secata de umetpla sa. Ceea
ce se urmézä astfel din partea vaporilor maritimi faja cu muntii, se
urméza faja §'t cu pädurile cand colcína atmosferica regionald s'a spo-
liat de umeléla sa.
Din cele expuse rezulta ca, in timpul caldurilor se produce o
upe §i o reactie reciproca intre evaporatie §i temperatura al cgror
efect salutariu este udarea solului secat de apa §.1 domolirea excesu-
luY de calclura. Aeésta domolire se datore§te, nu mai putin, §i racórei
ce se petrece in sinul paclurilor, rán6re ce se propaga §i mai departe
In vecinatati, datorita umbrei ce o projectéza coróna §i frunzi§ul ar-
borilor cum §.1 presentei apei din sol §i din vegetalele ierbacee ce stau
subt scutul padurilor.
in 16rile unde skurea a abatut p'ädurile rara erutare §i preve-
dere pe o seara intinsa, efectul consecuent a fost fórte simtitor prin di-
minuarea ploilor i prin modificarea climatului ecuilibrat in sensul cli-
matului Continental. La noi nu putem cun6§te §i da seama pina la ce
grad a putut fi influentata clima prei nóstre de odinhira prin taerea
padurilor a§a precum se unnéza de caleva decenil de ani. Ni se spune
insa, de cet batrini, cá ploile pe la Bucure§ti erau mai numeróse vara
§.1 iernile mai regulate.
Dar iérna lucrurile se petrec altfel subt raportul beneficiilor ce
trage clima din partea padurilor. Fäcènd abstractie de influentele bi-
nefficatóre din partea populatiei omene§ti, a vitelor, a locuintelor ur-
bane §.1 rurale, §*1 considerand numa ceea ce resulta din populatiea
padurilor 0 a plantatiilor, nu se pdte contesta fol6sele ce aduce massa

arborescenta pentru atenuarea frigului ibernal. Este 0iut cä *Vie
descoperite i neimpadurite se amen mai mult; pe ca.nd cele acope-
rite cu paduri i plantatil se racesc mai putin: acésta multiamita acte-
lor chimice ale fenomenelor intime de respiratie ce se petrec In trama
acestor corpuri vil, acte de 0 minime iérna care,. totugi, produc
oarecare caldura din care o parte este cede-tit mediulul ambiant 0 din
care partite racite mai mult îí apropriéza o parte In virtutea legei ge-
nerate fLsice a ecuilibrului de temperatura.
Osebit de acésta, putem oare trece cu vederea §i adapostul in
contra vInturilor pe care'l procura. padurile §i plantatiile ?
Importanta padurilor 0 a plantatillor se retelrá nu numa asupra
Imbunatatirei climatice : conservarea, replantarea padurilor abatute
plantatiile sunt de cea mai insemnata utilitate pentru igiena i salu-
britatea publica, pentru economiea prei i pentru regimul apelor.
D. inginer C. Chiru, In lucrarea sa, Canalisarea riurilor i Irigalit
cu privire la Romaniea, demonstreza In modul cel mai evident pagu-
bele Insemnate i relele ce rezulta din destrugerea rara cumpgtare a
padurilor neistre i propune mèsurile ce trebuesc luate. Eminentul bo-
tanist sviterian Dr. H. Christ2, c'un stil mi§cal or, descrie cu triste co.
Buletinui Societeifei Geogralice romdne. Anul XIV, 1893 p. 141.
Each cum se exprima autorul (Fiore Suisse et ses origines, Sclition franceise,
p. 242. Basel 1883).
§1 ce ar fi de muntlY nogtri Ora pliduri? "
Ele sunt care dau pelsagiului Alpilor nogtri firma gi frumusetea deosebItil ; ele
sunt Alma care contribuesc la avullea Orel subt punctul de vedere economic. Lasand
la o parte zaperyle eterne i ghetariT alpini din cara curge numerasele girt% de mpg,
plidurile sunt care conservéza muntilor umeopla 1 vieta lor La extremitatea din sud-
vestut Alpilor In departamentul francez Bautes-Alpes se pate vedea jalnicul
mantatorul spectacol al coantelor despuéte de padurile ce le ImbrAcatt odinloara."
tntinderea desupra de Gap, compusa din munti calcan i cu total despuéti gi care
este situata Intre veles Infloritóre a Provincial IA Intro albiea Ronului este, pare-ni-se,
Europa, imaginea perfectA a pustillor Arable. Laturi Intinse de stane petróse chi tine ve-
derea subt soarele ferbinte meridional, o priveligte rogcata uniformé fi, ici-colo, pe pis-
curile Inane, able cat° un petec de verdatit, o clima secet6sA ce pare africana acelagi
limp, negte vinturi tad chiar in meijilocul verel, silind pe locuitori sé parte mereti ves-
minte gróse, la tóte acestea gi o lipsa absoluta de isvare, lar primavara t Minna adevgrate
potópe co Wad tonante coplegitare gi care, nu mult, dispar each starea In care a ajuns
acasta parte a Alpilor francezi, a caror privire respinge i IntristazA gi care odinioara
era Incantatóre pe and plidurile o acopereau."
In valle Delfinatului gi In Maurienne spectacolui nu este mai imbucurator.
,,LiverDle 1 pitsciunile cóstelor ad disparut, colibele I cAsutele ce erau in liverDie de
pe marginea rturilor s'au prgbugit In fundul vagagelor profunde ce s'au format. Caci,
odinioarli, padurile care Incingeau acegli munti absorbeau apele plollor l parlea ce
rgmlinea se scurgea mai domol gi pe nesimtite la vale, urmand cursul vailor ; acum
apele ce cad la suprafati nu mai stint retinute de vre-un obstacol, torentele In Mewl
clipe se Infla peste mgsura i tuidele lor furiase, din an In an, mancit i surpli castele,
carand cu sine arboriT i locuintele. Albille rturilor au deventt vagagiuri profunde ale
carer maluri, ce mereu se prabugesc, 1st duc limonul i petrigiul In partite de la vale" etc.
VEGETATTEA SI FLORA GEOGRAFICA. 711
lori spectacolul actual al locurilor montane din Franciea meridionali,

la Gap gi Maurienne, in Delfloatu, acum denudate de padurile ce le
acopereau ping pe la flnitul Secolului trecut, and marele coin* ale
Republicei i räsberele Imperiului au sacrificat pentru glorie avutiea fo-
restiera a acestor munti. Consecuentele au fost gi Ana sunt pe atit de
Infricogate pe cat gi de desastr6se proprietatei publice gi private ; fre-
cuentele innundatil ale Ronului sunt destui de cunoscute.
VEGETAT1EA ROMIMEI §I FLORA SA GEOGRAFICi
1. RAPORTURILE. DIVISIUNEA.
Mara de vastul coprins al Rusiei ce in Europa se intinde de la

cele mai Inaintate parti boreale pfnl la marea Neagra gi in Caucazi,
nu cunefem parte din continentul nostru care lute° intindere agia
mica, precum este téra mistral, sa reunésca mai bine gi In aceleagi dis-
positii relative Intilnirea celar patru DomeniI florale ale Europei pre-
cum se gasesc in Romaniea. Cad, precum aceste Domenil florale se
succed in Europa din regiunea polarà pina in cea meridionala, tot
astfel le ga.sim gi In Romaniea dispuse; de gi In sensul attitudinal,
adica in etage sau zone-altitudinale ce se succed din regiunea alpina
a Carpatilor pina in campiile gi baraganele Danubiului inferior, totugi
ariile lor geograflce, comparativ, oler oarecum ochilor aceeagi situatie
geograflca relativa. gi In Ramaniea precum ele sunt trase pe tharta
vegetatiei globului de A. Grisebach g't de Dr. O. Drude
Astfel, vegetatiea Domeniului Florei Polare arctice a Europei o
&in.' la noi situata pe partea septentrionalä a 16rei, dar pe marile al-
titudini ale Carpatilor, constituind vegetatiea !Ostia alpina; vegetatiea
Domeniului Florei Forestiere urmézá dupg cea d'antéiu, constituind
o cingatóre lata pe flancurile muntilor gi pe Intinderea dealurilor, di-
rigiata din partea occidentala a 16rei spre partea sa orientala; apoi, in
Moldova, luanddirectiea sprenord-est giurmand inainte In Bucovina
in Basarabiea de sus aceeagi directie pe care acest domeniu o urmézä'.
In Europa; vegetatiea Domeniului Florei Stepelor europene consti-
tuegte a treia ringatoare ce urméza cursul Duntirei i la o desvoltare
.1. A. Grisebach. La Vigétalion da Globe, traduction fraueaise par Tchlhatscher.
Paris. 1877.
2. Drudeese. Dr. Atlas der Pflanzerwerbreitung(dupg Berghaus physikal. atlas.)
tab. II. III. V. Gotha. 1877.
712 CONSPECTUL GEOGRAFIO
cu totul Insemnata In baraganele danubiene §I in §esurile pontice,

adica spre partea meridionall §.1 orientala a tgrei, precum o vedem §.1
In Europa. La acestea se adaoga. §i oare care pgtrunderi ce le face
Domeniul Florei Mediteraneane in munti no§tri cei mici din Olteniea
§i In cei din Dobrogea, parti ce stau subt regimul unui climat relativ
mai cald. Este de remarcat ca, la noi, Flora acestui din urma do-
meniu, prin felul composinei sale, tine mai cu seama de regiunea
Florei mediteraneane orientale §i de a Florei regiunei balcanico-cau-
cazice care incinge o mare parte a Pontului-Euxin.
Daca am cauta A. delimitain la noi in mod riguros ariile acestor
domenil de vegetate in sensul suprafatei, cum pare a fi trase pe charta
vegetanei globului, intimpinam dificultati nurner6se din cauza reliefului
tèrei §.1 al disposinei acestor categoril de vegetatie in sensul altitudinal
care, In acela§i timp, este In acord §i cu clima ce domina in fiecare.
Insg, considerand subt o privire generall Intréga formalie vegetald
a 16rei n6stre, putem remarca cum ea este destul de bine diferentiatl
in dog mari categoril caracteristice prin felul §i contrastul ce infgti§éza
aspectul lor : una mènuntä ce se aratg ca un tapet jerbos §i verde, In
care elementul graminean priméza, acoperind inaltimile superidre ale
muntilor, sau regiunea alpina, precum §1 Intinderile inferióre ale tèrei,
adicg câmpiile §i marele sale §esuri; cea de a doua, cu infati§area
inalta, robusta §i lemnósa, formata din arbori ce, prin asociarea lor, con-
stituesc padurile ce se desinéza pe intinderea marelui tapet jerbos ca o
pene densa, de un aspect verde mai obscur, ocupand Intinderi mari
neintrerupte sau cu oarecare intreruperi, a§e4atä pe laturile muntilor §i
pe Inaltimile dealurilor, lasându-se in multe Olt §i prin regiunea cam-
piilor. Astfel dar, din dispositiea formatilor vegetale ale t6rei n6stre,
resulta trei etage de vegetate diferente prin situatiea lor, prin condi-
tile telurice §i climatice In care se gasesc fiecare cum §i prin felul
plantelor ce int.& In composinea Morel fiecarei : 1° etagiul superior
care constitue§te zona vegetaliei alpine ; 20 cel mediu care constitue§te
zona vegetaliei forestiere §i 30 cel inferior sau zona vegetatiei stepelor
fianubiane fi pontice.
11. ZONELE DE VEGETAT1E $1 FLORA LOR PROPRIE
§ I. ZONA VEGETATIEI ALPINE
Limitele, aspectul, clima, vegetatiea sa. Limita ce la noi

separá regiunea alping de cea subalping, care intra in Domeniul ve-
getanei forestiere, descrie o linie care osciléza. mire altitudinea de 1650
VEGETAITEA % FLOnA. GtOGRAFICA 713
0 1800 m. dupe cum laturile muntilor f§i au expositiea catre nord sau
catre sud §i dupe latitudinea la care se gasesc In téra nóstrà. Acésta
regula explica destul de bine analogiea vegetalä ce exista mai mult
fntre Carpatil no§tri §i Alpil elvetico-tirolezi, de cat cu Carpatil cen-
trali, din tinutul Tatrei, care se gAsesc situati cu mult mai la nord.
irul nostru de Carpati, de la plaiul Osliei 'Ana In Buceci, fiind
un strins lant de munti Inalti, precum am vNut, ne Infati§éza o mare
suprafat5 alping, constituind acele pasciuni inalte, numite plaiuri, In
care formatiea gramineanä ocupd locul cel mai principal. Din valea
Prahovei 'Ana linga Ceahlau regiunea alpina abia se manifesta pe virful
a catorva munti ce nu tree peste altitudinea de 1840 m. Chiar Cea-
hlaul, in Moldova superiérg, el care la piscul Toaca enumèra 1907
metre, nu dell de cat o regiune alpina putin desvoltatO. insa, In
partea acésta a tèrei, situata mult mai spre nord, limita superi6ra a
Abietineelor se lasá mai jos de cat In Olteniea 0 Munteniea, a§ia ca
nu depg§e§te altitudinea de 1650 metre, precum am putut constath In
muntil Suceavei.
Din depärtare, regiunea alpiná. pare ca o ple§uvie pe cre§tetul
muntilor desupra periei de paduri ce se opresc la altitudinea precitatd.
S'ar crede ca o desolatie complectä doming In aceste parti retrase 0
nepopulate. Cu tote acestea, creatiea vegetalä Impodobelte cu o pro-
fusie remarcabilä aceste locuri päränd neaccesibile pentru once mod
de viétä, tot astfel precum s'ar crede 0 pentru regiunile unde ghiata
0 zapada sunt eterne. De cum terminam lungul 0 obositorul sui§i al
muntilor, de cum lasam subt picicirele m5stre intunecèsele paduri §i
vertigin6sele stanci ale laturilor montane, de cum, In fine, ne gasim
pe cimele superière ale acestor colo§i, rèmânem In admiratie privind
profusiea de verdéta 0 de fiori ce se destli§iura fnaintea n6stra: imen-
sitatea naturei ce se intinde Impregiurul nostru ne pune intr'un extaz
§i Inteo contemplatie ce nu se pot descri; Insa, in acela0 timp, sin-
guratatea 0 pustietatea, pline de o complectä tbicere, ne coprind de
oarecare fntristare. Singurele turme de oi 0 cateva fndepartate stine,
unde pastoril ne ofer modesta lor ospitalitate, constituesc populatiea
ce infrunta singurätatea §i sèlbaticiea acestor retrase locuri.
Relativ la climatul nostru alpin, datele meteorologice propril ne
lipsesc. De aceea nu putem da ne§te valori termice precise spre a ne
da pe deplin seama de mi§cOrile de temperatura ce se petrec aci In
timpul vegetatiei. Totu§i, prin oarecare deducen i 0 comparatil, putem
stabili cu aproximatie temperatura medie a regiunei nóstre alpine.
Altitudinele nóstre culminante, 2540 metre Negoiul, 2520 metre
'714 COMPECTIM Gt0GArte
Paring* 2508 metre Bueecii, 2420 metre Papagea, 2200 metre Ga-
deanu etc., n'ajung la aeele limite ande etpada i ghieturile sunt per-
petue sau eterne ca s putem astfel compara elirnatut muntilor nogtri
ca acela din t6rile circampolare sau cu acela din regiunile superiore
inghietate; ca tote aces tea, In multe pärti ale muntilor nogtri petece
sau mid Intinderi de zapadft se g6sesc i staa netopite M tot deeursul
verei. Dar, presenta acestor mici petece de zäpada' nu denota o tempe-
raturä agia de inferiorä i capabilfi slimpedice viata vegetara in nest°
eu tot frigid( ce predominá in decursul anului. Cum am arAtat
mai 'nainte (p. 685), temperatura medie anualit in altitudinele nóstre
de 2000 metre se pote socoti a fi cam de 2°,5 C, valore ce ar co-
respunde ca mediea anuall de 20,9 C de fa Gothaab, In Greelanda,
situat la 70) latitudine N i care, ca temperaturl inferi6r6., intrece
pe aceea de 40,5 C ce este pe St. Bernard, in Alpil Elvetiei gi la
2478 metre altitudine, Insft care nu Intrece pe aceea de ta St. Theo-
dule din acelagi gir de Alpi g't la 3300 metre subt zgpada i ghieturile
eterne ale colosalului Monte-Rosa.
Resultfi, dar, ei In regiunea nostra alpina tinênd compt gi de
situatiea continentará a Carpatilor In raport en Alpii temperatura
ar presenta negte valori intermediare cu cele ce sunt la St. Bernard,.
In Alpi, i ca cele ce sunt la Gothaab, In Greelanda, d'fneolo de cer-
cul polar arctic. Dar gi ci. Laponiea suedianA i rusésefi, acolo uncle
Domeniul Forestier n'ajunge, clima regiunei nóstre alpine, nu mai
putin, are destulA analogie, judecand dupà observatiile meteorologice
ale insulei Mageroe ce formézä. Capul-Nord i unde temperatura medie
estivall este de 4°,5 in Iunie, de 8 In Iulie fi de 60,5 In August.
Prin armare, climatul regiunei nostre alpine este /lee, dar nu
pe atit glacial cum este acela din virfurile superiore Inghetate ale Al-
pilor, acela din Spitzberga, din Siberiea polar/ i cel din America po-
larl. Astfel, peridela de vegetatie aici este scurtil ; abia tine trei sau
patra luni gi fncepe pe la fuete lui Maiu precum am putut constata
pe Buceci, Wend o exeursie in anal 1884 In 4iva de 20 Maiu (1 lunie
st. n.). Atunci, pe Furnica (2283 m. altit.) cum gi pe WA coama Buce-
cilor, in mare parte, zapada era netopitit gi in nAmeti grogi, vegetatiea
sta Ina in amortire pe locurile unde zip& se topise i numa-caleva
pilcuri de Crocus Heuffelianua i de Primula minima hi deschiseserä
alb6striile lor flori.
Nu mult, gi la Inceputul tornnei, vegetatiea alpinA Incetéz6.; nin-
sorile adesea ii fac aparitiea lor chiar pe la jumgtatea lui August pe
cómele Inalte. -Am vèlut astfel c5.44énd ninsore pe Buceci gi pe P6pu-
VEGETATIEA I FLORA GEOGRAVICA 715
gea spre finele lui August ; pe Paringu am vg4uro cqind chiar intr'o
4i de 22 Iulie st. v. pe cänd In pärtile sale inferiòre totul era verde
la Tirgujiul, care nu este departe de acest raunte, timpul era splendid.
Eaca, dar, cu ce putina temperatura i eu ce scurta periedfi de
vegetatie se multiamesc plantele din regiunele raci, comparativ cu
acelea ce vietuese in cele lalte regiuni cu mutt mai favorizate subt
raportul termic I Lor le este suficienta caldura ce resulta câteva ore
pe din ra4ele seorelui; acésta efemera caldura compenseza rigorile
ce se ivesc in timpul vegetatiei. Insa, putina temperatura i scurta
perhída de vegetatie a regiunilor alpine, ca gi a regiunilor polare,
sunt In opozitie cu conditiile vietei ce le exige desvoltarea arborilor
mari, vorbind de arboril nogtri dicotiledoni care au necesjtate
dé o medie termicä cel putin de 1.0°C gi de o peri6d1 de vegetatie cu
mult mai lung : cinci sau aprópe de gase luni pe an, ceea ce ex-
plica incetarea padurilor din aceste regiuni frigurése i analogiea de
vegetatie ce exista mire regiunile raci.
Cu leite acestea, intre climatul nostru alpin gi vela al regiuni-
lor polare arctice sunt oarecare deosebiri. In Laponiea, In Islanda
In partile cunoscute ale Greelandei, grape influentei eurentilor cal4i
ale apelor atlantice, acelui golfstrooin ce, prin undele sale caldicele,
imblänlegte influenta ghieturilor polare, iérna nu pare pe acolo de o
rigóre extrema, comparativ cu asprimea din Alpil elvetici; Insa, in
tërile polare arctice, timpul de varä lasä de dorit caci, de gi Soarele
nu paräsegte orizontul, nici 1i nici n6pte, in timpul de verá, totugi ac-
tiea luminei solare gi a caldurei sunt fOrte paralizate prin multa in-
clinare a ra4e1or solare gi prin ceturile predominante ce impediel des-
voltarea de temperatura.
Cu t6la analogiea ce are vegetatiea mistra alpind eu cea polara
subt oarecare raporturi, natura favoxizata a muntilor nogtri o face mai
avuta, mai variata gi mai frumòsà. Pe când solul fieldelor Norvegiei
este acoperit in mare parte de Lichene in aga grad ca time& verdéta
de iérbä, pe când aci gi in Laponiea plantele cu flori sunt diseminate,
in mic numér gi de putine feluri pe vaste intinderi de pamént, pe and
solitudinele polare ruso-siberiane presentéza acele gesuri imense, jos-
nice, umede i ráci, numite tundre, acoperite numa cu verdeata ce.
nugie a Lichenelor, in regiunea mistra alpina o iérba verde se intinde
pe intréga suprafata unde locul este acoperit cu humus vegetal, 16.
ränä veche depus5. cu incetul de generatiile vegetate ce s'au sucedat.
Actualul tapet de verdéta, in mare parte este datorit formatiei gra-
mineane In care, allturi de gramineele de pttsciuni, participa Cipe
raceele alpine 0 Men Juncacee din genul Luzula, Vote caracterizate

prin axa lor caulinarä, culm ierbaceu, prin foile ver4i mol, Anguste
lungi ca panglicutele i prin florile lor micutele, coadunate In grupe
spiciforme i lipsite de periant colorat. In acéstä verdétä, piing de tine.-
retä i puritate, se glsesc pleiadele de plante micutele ce au foi late
scurte, Intregi sau sectate, iar florile relativ mari i splendide prin
formele i colorile lor varif, a0a cä, la unele, verdéta foilor stä oare-
cum ascunsä subt florile numeráse ce tin primal loc. Astfel sunt albele
Anemone, Cardamine, Arabis, Hutchinsia, Cerastium, Cherleria, .Alsine,
Parnassia, Saxifraya, Androsace etc., sau auriile Ranunculus, Helian-
themum, Palmer, Draba, Geum, Dryas, Potentilla, Leontodon, Hippo-
chaeris, Hieracium etc., albastrele §i velutinele Viola §i Gentiana ; azu-
riile Polygala, Linum, Epilobium, Erigeron, Aster, Campanula, Phy-
teuma, Lomatogonium, Eritrichium, Myosotis, Soldanella etc., rubiginii-
sele Oxytropis, Phaca, Hedysarum, Pedicularis, Bartsia, Thymus, Ar-
meria, etc., rumenele Dianthus, Silene, Scorzanera, apoi argintiile §i
flocósele speciT din Cerastium, Oxytorpis, Gnaphalium, Leontopodium,
Antennaria, Artemisia, Saussurea, Androsace etc.
Pe intinderea acestor campif alpine, unde plantele ierbacee tin
tot locul i unde arboril forestieri retina statiea lor, totu0 vegetatiea
lemn6sá nu lipse0e, dar este reprezentata prin cateva specil de ar-
bu0i Ririe umili cari apartin genurilor Rhododendron, Azalea, Brucken-
thalia, Vaccinium i Salix; a rar la noi Daphne 0 Etnpetrum, propril
regiunei alpine. Aceste plante constituesc acele mici tufl0uri alpine
ce nu stmt de cat ne§te päduri pumile sau, cum s'ar dice, pdiduri pig-
mee. Individele lor sunt caracterizate prin trunchiul i ramurile strimbe
sau flexu6se ce au, prin foile lor tari, coriace, late, persistente 0 prin
forte br colorate, arätóse §i frumóse ce atrag privirea, a0a cä gru-
pele ce constituesc individele acestor arbu0i fac un deosebit contrast
prin fiiptura lor fatä cu campul verde ierbaceu ce le Impresárâ i cu
pädurile de Conifere ce stau mai pe jos. Din Conifere, singurul Juni-
perus nana se mai apropie de formatiea Ericaceelor citate, pe and
Pinus Pumiid, cel mai superior din Abietinee la noi, se tine pe linga
limita forestierä. Dar uniformitatea acestor pasciuni alpine adesea
este Intreruptä prin numer6sele proeminente de piscuri stanaíse
prin o multime de -väi sau välcele ale ea'ror latan i petròse sunt se-
dial formatiei Lichenelor crustóse 0 al numer6selor genuri i specil
de Musehi In tapetul canora participá specil din genurile Saxifraga,
Sedum, Banffia, Eritric4ium, Androsace, Finguicula etc. Tocma pe
pisamile cele mai inalte gäsim Papaver pyrenaicum, Scleranthus ne-
VEGETATIRA *I FLORA GEOGRAFICI 711
glectus §i sdlciile pigmee, precum : Salix retusa, S. retieulata i S.

herbacea.
Cu privire la inflorirea plantelor n6stre alpine, putena deosebi
doug peri6de distincte: prima pe la inceputul lui Iunie, care deschide
scena §i in care predominä colorite delicate, precum cea alba (Ane-
mone alba, Ranunculus glacialis, R. alpestris, R. crenatus, Cerastium
trigynum, Alsine verna) i cea albastrd, violetd §i rozd (Crocus banati-
cus, Primula minima, Soldanella montana, S. pusilla, Viola alpina, Di-
anthus glacialis, Silene acaulis, S. dinarica, S. pumilio, Gentiana ex-
cisa, G. orbicularis, G. cestiva, _Rosa adenophora) ; secunda, ce incepe
cu 2-3 gptd.mani mai tardiu, este caracterizatá prin speciile ce au
colori mai expresive, mai estivate, colori galbene §i rubigin6se (Ra-
nunculus soutatus, R. montanus, R. Breyninus, R. aurens, Aguilegia
transsilvanica, Papaver pyrenaicum, Helianthemum alpestre, H. rupi-
fragum, Viola biflora, Genista oligosperma, Sinanterele cichoracee, Or-
chideele alpine, Dianthus, Rhododendron, etc.). Eacd, in fine, gdtéla
§i pod6ba plaiurilor n6stre alpine in modestiea lor ; insd, pre cat de
delicatd, este elegantd §i cochetd, comparativ cu somptuòsa §i plantu-
ròsa vegetatie a regiunilor inferiére ce se lasá la poalele sale.
Partea din Banat ping. in Buceci a Carpatilor meridionali afard
de ateva mid exceptil atit prin variatiea formelor vegetate cat mai
cu seamä subt raportul abondentei vegetatiei sale, se poate compara
ca cele mai fruim5se pärti ale Alpilor elvetici. lor, dice Dr.
Christ 1, rOtunde i late, u§ior inclinate, sunt imbrdcate cu cea mai
frumcisä verdéld §i distribuitä in mod egal, ceea ce nu prea are pd-
reche in Alp no§tri8. Th. Kotschy 2, vorbind de muntiT din Banat
ce sunt pe frontiera nOstd. §1 in vecindtatea sa, Sarcu, Godeanu, Mura-
riu sau Mocirliu, dice cd, chiar pe taturile meridionale ale Alpilor Ca-
rintiei, n'a gasit nicEuri o vegetatie a§ia de avutd §.1 nu o pote com-
para de cat en locurile cele mai favorizate ce se gdsesc in acea parte
de munti. Pirineil §i AlpiT Savoei, remarcabili prin Indräsnetele lor
creste granitice ce proemind In forme de cupole inalte 11 ascutite, de
§i mai avuti in numgrul speciilor vasculare, nu intrec insfi Carpatif
no§tri cand este vorba de abondenta vegetald.
Fäcênd comparatiea intre alpil no§tri carpatici cu cei din Nor-
vegiea i Laponiea, asemenea §.1 cu vegetatiea regiunei arctice, vom
afla, precum am dis mai sus, o faveire cu mutt mai deosebitä de care
1 La Flore Suisse et ses origines, édiL franyaise, p. 357._

2 Beitroge zur Kenninis des Alpenlandes in Siebenbfirgen in Zoolog. BotanIsch
vereln, 1853.
718 CONSPECTUL GEOGRAPIC
se bucurä regiunea nestra alpina prin numèrul speciilor ce are, sau

flora sa, i prin abundenta individelor vegetale ce o acoperä, sau ve-
yetallea sa. Pe cand in Valle polare arctice Criptogamele, i Cu osebire
Lichenele §i Muschii, sunt formaliile predominante, la noi acestea sunt
cu mult reduse, atit ca populatie vegetal cat ca forme specifice,
preferänd stancile umede i umbrite sau supraNele inclinate, umede
impermeabile ce primesc putin5.luminá solarli, dar departe de a ega-
liza tundrele samoiedice.
Carpatil centrali, adica Carpalil din Tatra, d'intre Ungariea de
nord §i Galipea, ce ajung la altitudinea de 2500 metre, nu egaléza pe
cei de la noi, avènd regiunea lor alpina Ormana din cauza lipsei de
intindere a plaiurilor 0 din cauza v6nturilor boreale cu mutt mai fre-
cuente §i nocive de partea acésta. Catena acestor munti constä mai
mult in piscuri strimte 0 col jale ce p6rtäpulina vegetaliel 0 al caror
registru floral enum5ra mai puline speciI2.
Muntil din Moldova, de §1 ofer pe còrnele lor un insemnat numgr
de paqi sau locuri deschise, liveli acoperite cu intinse pasciuni, ca tae
acestea, n'au ne§te adevèrate plaiuri alpine, caci nu ating altitudini
destul de superiòre. Chiar Ceahlaul, care enumèra 1907 metre, olerá
o vegetalie alpina pulin desvoltata in plante vasculare ca populalie
§i ca flora; vegetatiea sa este cu mult mai abondentä in Lichene fron-
dòse §i in formaliea turfacee a Muschilor sfagnacei pe care se gäse§te
Vaccinum oxycoceos ce lipse§te d'inceoce. Pumilele tuferi§e alpine de
libdodendron, Azalea §i Bruekenthalia aici lipsesc ; pigmeele Salcii al-
pine : Salix herbacea, S. retieulata 0 S. arbuseula, asemenea lipsesc ; s'ar
lice o mai multa apropiare spre vegetaliea arctica, comparativ cu ca-
tena Carpalilor meridionali. Totu§i, aci livelile alpine nu lipsesc
formaliea gramineana insolitä de plantele ierbacee cu foi scurte §i late
cum i cu flori colorate ne ofer pleiade de Eritrichium Jankce, Myosotis
alpestris, Erysimum Wittmanni, Cortusa Matthioli, Parnassia podustris,
Viola alpina, Potentilla aurea, Silene acaidis, S. Zazvadskii, Gypsophila
transsilvanical Leontopodium alpinum (edelweisul germanilor), Arte-
misia eriantiza etc.
In regiunea noístra alpinä', ca i in a Europei 'centrale; cu taa
ceaja umedä §i densá ce constitue§te noori munlilor, cu t6te ploile §i
vOnturile frecuente ce augmentéza i contribuesc la perpetuarea frigu-
lui, temperatura caldá i§i are 0 dènsa priea sa in timpul verei, gra-
G. Wahlenberg. Flora Carpatorum Principalium. Gcettinga, 1814
Sagorski et Schneider. Flora Carpatorum Centralium Tatrce magma. Lipska,
1891.
VEGETATTEA I PLORA 0E001:LIMA. 719
tie revarsärei ra4elor solare ce se face In mod aprcipe perpendicular,

and o lumind vie §i ardentä. solul ea'cit dobdnde§te astfel multd cal-
durd pe care o pastrézI mai mult de cdt aerul, avénd fäptura sa po-
résä. §i calitatea sa rea conduct6re (ve4i pag. 690). Noor, pl6e, frig,
soare, cald, pe virful muntilor, -sunt fenomene ce se succed cu rOpe4i-
ciune §i adesea pe fiecare ç11 vara: eacd, deci, caracterele climei estivale
alpine care, astfel, difer6 de clima estivall uniformä a regiunei polare.
In asemenea conditil, plantele alpine, pentru a se garanta in
contra unor asemenea excesuri, hi au adaptat organismul prin portul
§1 structura corpului lor: o talle micg, pumild sau pitica, insl relativ
robustä, le pune in positie de a lupia in contra vénturilor; cele mai
multe au corpul lor caulinar transformat in rizomä vigurcisa sau in
bulb, vietuind astfel intfun pdmint negru §i poros ce le Imbraca ca
o pislä. négrä, §i cum aceste plante, in mare parte, ttdesc coadu-
nate, constituind asociatil scopul conservdrei individuale §i a nea-
mului, rizomele lar formézA un fel de tramd subteranä capabilA sit
resiste ft sä* protegeze putinele semi* ce se scuturd, snplinite mai
mult prin numerop muguri ce emit aceste rizome; foile sunt dotate
cu o texturä. ménunt6 §i densd; un epiderm gros i fortificat d'un in-
dument Oros, ldnos sau to mentos, adesea dens §i bOtut, stofg rea
couductóre, apärd pärtile versli de frigul exterior sau de multa evapo-
ratie ce ar resulta din ar§ita §i uscaciunea ce vara le amenintd. Aceste
plante, astfel premunite, preferä locurile deschise §i expuse ; pe cAnd
altele, mai fragede §i delicate, impresionabile §1 lipsite de melil6ce
suficiente de apärare, cauta adAposturile pe colturile de stAnci In väile
§1 vAlcelele alpine sau pe lingl pldurile vecine. Plantele uzuale §i cele
de culturá lipsesc in regiunea alpiná, precum asemenea lipsesc §i in
zona polarä arcticg.
Flora zonei alpine. Acum sá enumerdm diferitele specif de

plante care constituesc In propriu popubliunea vegetall a regiunei
nóstre alpine §i, in acela§i timp, sa arItam cum ele sunt geografice§te
distribuite pe intréga suprafatd alpinä, bine inteles, intru ce concerne
teritoriul carpatic al tèrei m5stre.
Se §tie cg plantele alpine, mai mult de cdt cele din zonele infe-
riáre, in marea lar parte, nu sunt distribuite in mod egal in tótá ariea
regiunei alpine; acésta din cause diferite, dar mai cu seamä din acelea
ce depind de continuitatea térdmului, de modul propagatiei §1 al Im-
prl§tiarei semintelor cum §1 de limitarea conditiilor ambiante propril
pentru existenta unor specil. De aceea, multe din acestea se gäsesc
720 CONSPECTUL GEOGRATIC
cantonate in regiuni geografice mai determinate ; cu alte cuvinte, se

pot considera ca speciale sau propril ale acestor Intinderi.
Reproducem intregul registru al speciilor nóstre alpine in care
vom deosebi pe cele ce sunt oarecum comune in tót regiunea §i pe
cele ce sunt localizate numa intr'o parte din intinderea nelsträ alpinä.
Asemenea, atragem atentiea lectorilor cä, atit pentru zona ve-
getatiei alpine cat §i pentru ale celor lalte zone ce urmézä, speciile
precedate de asterise (*) sunt spool! endemice ale tärilor dacice §i aflä-
tóre In coprinsul tärei n6stre. Cele mai multe din speciile alpine en-
demice aici enumerate se mentin numa In Carpatil meridionali ; sunt
cAteva care merg mai departe, pinä in Carpatil din Tatra : acestea
sunt urmate de initialele Ta drept distingere.
Táte cele lalte sunt spear alpine generalizate care, deosebit de
Carpatil se gäsesc mai mult sau mai putin §i in tóte pärtile alpine din
Europa, unele ajung pind in regiunea septentrionalä i borealä euro-
peico-asiatica.
a. Speciile urmèteore, in marea parte, sunt comune in regiunea al-
pinä a tärei, aia cá le gäsim apripe in WA intinderea alpinä a §irului
carpatic din Godeanu pinä in Suceava :
Atrageno alpina Erigeron alpinus

Ranunculus Breyninus Aster alpinus
Aquilegia transsilvanica Leontopodium alpinum
Aconituno Anthorn Artemisia eriantha
tauricum * Achilles Schurii
multifidum *Doronicum carpaticum
Caltha alpina Senecio subalpinus
Helianthemum alpebtre Carlina acaulis
rupifraguin Centaurea mollis
Parnassia palubtris axillaris
Arabis alpina linypochanis helvetica
Erysimum Wittmanni Ta. Leontodon caucasicus
* Alyssum repens Scorzonera rosea
*Draba Kotschyi purpurea
carinthiaca Mulgedium alpinum
Polygala austriaca Hieracium aurantiacum
Viola alpina villosum
declinata alpinum
* Gypsophila transsilvanicit Crepis granditiora
Silene acaulis Phyteuma orbiculare
Astragnlus alpinus Campanula alpina
Rubus saxatilis abietina
Dryas octopetala pseudolanceolata Ta.
Saxifraga Aizoon Vaccinium Myrtillus
cultrata uliginosum
luteo-viridis Vitis Rhea
oppositifolia' * Gentians phlogifolia
aizoides testiva
adscendens nivalis
Homogyne alpina Uechtrizii Ta.
VEGETATIEA I FLORA GEOGRAFICA 721
*Gentians bulgarica Eriophorum vaginattun

Myosotis alpestris Carex tristis
*Melampyrnm saxosum glauca
Pedicularis verticillata Phleum alpinum
versicolor Poa alpina
exaltata violacea
*Rhinanthus alpinus Ta. Deschampsia ccespitosa
Pinguicula alpina flexuosa
*Thymus pulcherrimus Ta. Avena alpina
* Calamintha Baumgarteni planiculmis
Cortusa Matthioli c. var. *Festuca supina
Soldanella montana sulcata
Rumex alpinus pilosa
arifolius rubra
scutatus carpatica
Polygonum viviparum Nardos strictus
Herminium monorchis Juniperus nana
Juncus trifidus Botrychium Lunaria
triglumis
b. Speciile urmèt6re sunt mai mult sau mai putin localizate in

regiunea misted alping, din care unele ne sunt cunoscute numa in Car-
patil Olteniei i ai Munteniei, precum :
Ranunculus Thora *Rhododendron Kotschyi
aureus Gentiana punctata
montanus Veronica bellidioides
*Trollius transsilvanicum alpina
Cardamine resedifolia nivalis
*Thlaspi dacicum Tozzia alpina
Cerastium alpinum Bartsia alpina
lanatum Pinguicula alpina
trigynum *Thymus marginatus
*Scleranthus neglectus *Soldanella pusilla
Rhodiola rosea Plantago montana
Sedum alpestre * gentianoides
Geum montanum Oxyria digyna
Potentilla chrysocraspeda Salir retusa
Epilobium alpinum herbacea
Saxifraga stellaris Alnus viridis
pedemontana Lloydia serotina
Meum Mutellina Luzula spicata
*Buplenrum diversifolium Carex strata
*Senecio rupestris fuliginosa
Gnaphalium supinum Agrostis rupestris
Pyrethrum alpinum *Poa ursina
Saussurea discolor *Festuca hirsuta
Centaurea plumosa Botrychium rutacenm
Phyteuma confusum Lycopodium Selago
Campanula Scheuchzeri clavatum;
*Bruckenthalia spiculifolia
sau numa in Carpatil din Olteniea, precum :

*Ranunculus crenatus Carex rupestris
*Potentilla Haynaldiaua currula
*Veronica Baumgartenii pyrenaica;
pe cdnd cele urmètbre le gdsim numa in Ceahldu §i in muntii Suceavei :

*Silene Zawadskii *Eritrichium Jankm
*Linum extra-azulare Veronica fracticans
*Cytisus alpestris Melampyrum silvaticum
Oxytropis campestris Allium victorialis
Potentilla anrea sibiricum
Cirsium decussatnm Schcenoprasmn
Vaccinium Oxyeoccos Eriophorum gracile
Calnna vulgaris Poa Besseri
Swertia perennis Sesleria =miaus.
Insd, acelea ce se gdsesc in puternica i mdndra catend a Car-
patilor din Munteniea, mai cu seamd in .marele masiv al Bucecilor,
sunt cu mult mai numer6se. Acestea, pe cdt resultd din explordrile
néstre, nu sunt allate nici in partea Olteniei i nici in a Moldovei :
Anemone alpina Hedysarum obscurum
Ranunculus alpestris Trifolium pallescens
Delphinium alpinum Alchemilia montana
*Aquilegia transsilvanica Geum reptans
Papaver pyrenaicum Potentilla maculata
*Hesperis alpina *Rsa adenophora
*Draba Haynaldi Epilobium alsinefolium
Domen *Saxifraga Aizoon
compacta demissa
Kothschyi Banmgarteni
Hutchinsia alpina bryoides
Kernera saxatilis Saxifraga muscoides
Viola arenaria sedoides .
biflora androsacea
Polygala amarella cernua
*Dianthus spiculifolius carpatica
compactas heucherifolia
glacialis *Chrysosplenium alpinum
callizonus *Pimpinella alpestris
* &lene dinarica Bupleurum aureum
Cerastium Soleiroli *Libanotis humilio
fontanum Ta. *Laserpitium alpinum
transsilvanicum Gaya simplex
Arenaria multicaulis *Galium alpinnm
Mora var. transsilvanica *Asperula capitata
Sagina Linna3i *Scabiosa alpicola (S. lucida var.)
depressa Homogyne discolor
Alsine Gerardii Erigeron glabratum
recurva carpaticnm Ta.
yerma uniflorum
Cherlera sedoides neglectum
*Geranium ccerulatum Ligularia sibirica
Linum alpinum *Achillea Schnrii
Hypericum alpinum *Anthemis pyrethriformis
transsilvanicum *Senecio glaberrimus
Empetrum niFrum carpatictun Ta.
Oxytropis sencea *Cineraria sulphurea
carpatica Ta. tomentosa
Phaca frigida papposa
Astragalus australis angnstifolia
oroboides *Carduus Kerneri
VEGETATLEA g FLORA GEOGRAFICA 723
*Centaurea Kotschyana Nigritell angustifolia

Leontodon croceus It is ccespitosa
Crepis sibirica *Crocus Heuffelianus Ta.
*Hieracium petrieum Ta. Narcissus radifflorus
carpaticola Ta, *Allium ochroleucum Ta,
*Phyteuma alpina *Juncus transsilvanicus
*Campanula transstivanica carpaticus
pusilla Eriophorum Scheuchzeri
Azalea procumbens Carex (Ederi
Lomathogonium carinthiacum digitata
Gentiana lutea capitata
acaulis Elyna spicata
frigida Alopeeurus brachystachis
orbicularis *Agrostis Hornungiana
Veronica aphylla *Sesleria rigida
alpina *Kceleria Fenzliana
Pedicularis verticillata tranbsilvanica
Pinguicula vulgaris *Deschampsia Andrcei
An drosace lactea Avena versicolor
obtusifolia alpestris
Chamtejasme carpatica Ta,
arachnoidea Scheuchzeri
Primula longitiora Poa minor
minima laxa
Soldanella montana Festnca ovina
Armeria alpina colorata
Daphne Blagayana pieta
Sala reticulata carpatica Ta.
Cceloglossum viride Cystopteris alpina
Herminium alpinum Asplenium viride.
Astfel, din totalul de 303 specil alpine enumerate, avem 95 specil

endemice ; ceea ce dä, faiä cu acest total, proportiea de 31% specil
endemice In Carpatil no§tri din Româniea.
D'intre speciile alpine endemice ale Carpatilor, cäteva ajung
In Balcani, precum ; .Ranunculus crenatus, Potentilla Haynaldiana,
P. chrysocraspeda, Hieracium, petraeum, Gentiana bulgarica, Poa ursina
Sesleria coerulans.
Cele lalte specil alpine mai sus enumerate sunt comune In Flora
&pink' a Europei, a§ia c4, mai mult sau mai putin, ariea /or se
gäseite pe alpil scandinavici, sudetici, carintici, carniolici, tirolici,
elvetici §.1 savoici, chiar pe Pirinei §.1 pe Caucazi. Avem vre o 68
specil ce ajung pink* In zona polard arcticä, din care cele urmäteire,
4ise circumpolare, se opresc ling4 oceanul Arctic : Parna,ssia palas-
tris, Viola biflora, Cerastium trigynum, Sagina Linncei, Alsine
verna, Cherleria sedoides, Oxytropis campestris, Phaca frigida, As-
tragalus alpinas, A. oroboides, Potentilla maculata, Epilobium
Rhodiola rosect, Saxifraga Aizoon, S. adsvndens, Erigeron
alpinus, Ligularia sibirica, Gnaphalium supinum, Hieracium au-
rantiacum, H alpinum, Campanula Scheuchzeri, Azalea procura-
bens, Gen tiana acaulis, G. nivalis, Myosotis alpestris, Veronica al-

pina, Pedicularis verticillata, Bartola alpina, Pinguicula alpina,
Androsace Chamcejasme, Armeria alpina, Salix retusa, S. herbacea,
Juniperus nana, Herminium alpinum, Lloydia ser otina, Veratrum
album, Juncus trifidus, J. triglumis, Luzula spicata, Eriophorum
Scheuchtzeri, Carex atrata, C. capitata, Elyna spicata, Phleum alpi-
num, Botrychium Lunaria, Asplenium viride ; pe cand cele urma-
hire, dise polare, ajung pind in Noua-Zembla §i in Spitzberga : Arabis
alpina, A. hispida, Silene acaulis, Cerastium alpinum, Empetrum ni-
grum,Dryas octopetala, Saxifraga oppositifolia, S. aizoides, S. stellaris,
Erigeron unifiorus, Oxyria digyna, Polygonum viviparum, Salix reticu-
lata, Eriophorum angustifolium, Carex rupestr;s, Poa laxa, P. alpina,
liestuca rubra, F. ovina, Lycopodium Selago.
Sunt, insa, cateva sped! care, prin raritatea lor, merita o men-
tionare osebita ; astfel : adevèratul Papaver pyrenaicum Willd. care
exista In Pirenei §i in Carpati §i care lipse§te In AlpiI elvetici, Bupleu-
rum aureum Fisch. care exista in Carpati §i in Urali, Iris ccespitosa
Pall. care exista In Carpati, in Urali §i Siberiea.
Ffic6nd comparatiea num5rului de specil ce exista in zona al-
pina Cu nurn5rul ce '1 are fiecare din zonele urnAtóre, resulta cá
flora alpina se gase§te mai inferidra celor lalte intru ce prive§te for-
mele sale vegetale ; Insa, ea ca§tigá asupra celor lalte prin abondenta
individelor ce fac ca populatiea sa vegetala sa fie fòrte mare; acela§i
lucru precum este §i Cu vegetatiea septentrionald.
§. 2. ZONA VEGETATIEI FORESTIERE
intinderea, aspectul, dividerea sa. Cu t6te ca datele pre-

cise asupra intinderei padurilor nástre Inca nu sunt stabilite, totu§i,
dupá calcularile statistice ale Ministerului Domeniilor, Agriculturei §i
Comerciului, rezulta ca, din cele 13.102.000 hectare ce constituesc
suprafata t6rei, aproximativ 1.800.000 hectare sunt acoperite cu pa-
duri, ceea ce da proportiea de 14,27 o/q hectare sau peste 1/7 parte din
suprafata tgrei.
Considerand situatiea nóstra geografic5. In ariea Domeniului
Florei forestiere din Europa §i contactul tèrei cu ariea vastului Dome-
niu al Florei stepelor ruso-asiatice, cu drept cuvênt, Romaniea se p6te
fall de intinderea zonei forestiere ce poseda, ca osebire In regiunea
sa montana ce se prenum5r1 printre cele mai bine Imbracate din Eu-
ropa. i gratie acestor paduri imense, clima tèrei n6stre, cu t9ta' firma
sa de continentald, nu este cu tòte acestea d'intre cele prea uscate §i
VEGETATIEA I FLORA. GEOGRAFICA 725
secetelse precum este aceea din pile orientului lipsite de paduri §i de

munti mari §.1 imbracati.
Nu se pote contesta intinderea cu mutt mai insemnata ce au
avut In vechime padurile tèrei nástre. Nu putem insa crede cä stepele
néstre danubiale, qise baragane, §i cele din Dobrogea fost-au vreodata
acoperite cu päduri.
In regiunea dealurilor §i a campiilor 'Muffle au fost §i sunt cele
mai incercate de säcurea omului ; parnle acestea, chiar ping acum vre
o 50 de ani, erau cu mult mai impadurite §.1 imaginea unor paduri
disparute ne sta ancá in memorie. Neaparat, ca trebuintele de consu-
mane §'I de latire ale populatiei §.1 ale agriculturei au facut ca sacurea
sa abatá parti inseinnate din padurile n6stre. In acest din t rma timp,
mai cu sérna, exploatarea §i consumarea lemnelor la noi au ajuns a fi
pe o scara fcirte larga pentru a satisface numer6sele necesitati ce se
impun in economia general/ a Vrei. Dar, daca abaterea padurilor s'ar
urma metodic, dupa regula §i. §tiinta, fol6sele ar fi eu mult mai insem-
nate : influenta pädurilor asupra climei s'ar mentine pe aceemi linie,
abaterea ion cu masura le reguléza existenta §.1 veniturile produse ; pe
ling/ acestea, reintinerirea padurilor feirte batrdne ar da arbori sang-
to§i cu lemnul de mai multa valeme, In locul celor prea batrdni, pu-
tre4iti sau scorboro§i.
In regiunea montana, padurile neistre in mare parte stau And.
neatinse. Dar, nu mai putin, §i acestea sunt expuse pagubelor de tot
felul, unele adesea destul de insemnate : multele incendiuri, din cauza
vicleniei unor enneni sau a lipsei de veghiare, pe fiecare an distruge
mari intinderi de paduri in partile ruístre inontane, rupturile §i prabu-
lirile de munn §1 de dealuri acoperite de paduri, cauzate de imflarea
apelor riurilor §i al torentelor lasate In voea lor, distrug cdte putin §i
mereu parn din paduri, ddnd astfel loe la formaraa ripelor §.1 a vaga-
§elor despueate, urici6se §1 daunat6re proprietatei, favorizind An& §i
de§äntarea apelor de ploi pe laturile muntilor §i ale dealurilor precum
§i inundatiile In regiunele infericíre ale tarei. In plaiul Clo§anilor, prin
valea Cernei, am v'elut padure intréga abatutä numa pentru a procura
caprelor muguri de pascut.
In Romdniea cis-danubianá ariea padurilor incepe de subt re-
giunea alpina a Carpatilor, acoperind laturile muntilor §*1 dealurile,
apoi se intinde ping in regiunea cdmpiilor unde se rare§te, se impra§tie
§i dispare in cele din urma, läsdnd locul Intinselor stepe ale Danubiu-
lui inferior.
Aspectul general al acestei vegetatil s'ar putea compara cu ima-
ginea unei perie imense constituitd de arbori, aci in mari i netermi-

nate Intinderi, aci cu intreruperi mai mult sau mai putin insemnate
ce constituesc pdrtile deschise acoperite cu pdsciuni, fdnate i culturi,
numite paji§ti, live ç,11, poeni, campuri, og6re, tit etc.
Considerand esenta arborilor ce intrrt in compositiea pddurilor
nóstre, gäsim el in Romaniea, ca gi In coprinsul general al Domeniu-
lui Florei forestiere europeico-asiatice, existä trei formatil diferentiate
In fondul lor gi care constituesc trei zone forestiere caracteristice
zona Coniferelor, zona Fagului gi zona Stejarului. Din cauza confor-
matiei topografice a tèrei gi cu tòtd mica sa intindere aceste zone fo-
restiere, succeddndu-se In trepte descensionale, au gi in Romdniea
aceleagi raporturi areale relative precum le gäsim in dispositiea lor
generald geografick pe suprafata Europei, bine-inteles, vorbind de
partea cis-danubiand.
A. Zona coniferelor
Ispectul, Vegetatioa, Flora sa. Privitá pe laturile Carpatilor
nogtri, acéstä zonä se caracterisézd destul de bine prin fisionomiea sa
austerd gi de aspect tenebros datorit desigiului de arbori a dod specii
principale de putind diferentd gi care fac esenta acestor 'Mud: Mo-
liftul (Abies excelsa) §i Bradul (Abies alba). Imaginea acestor arbori
seamAnd cu negte tepi verticale inalte, infipte pe laturile muntilor
inctircate cu grele i indesate crängi, privind trunchiul lor drept,
vertical gi ascutit pe care stau ramuri orizontal-Intinse sau cam ldsate.
Dar, ceea ce caracterisézd gi mai mult portul lor sunt foile lor aciculare,
rigide, pungente gi de un verde-inchis. Ca altitudine, Coniferele néstre
ocupa numa regiunea subalpind gi limita superielrä a zonei lor osci-
lea fare nivelul de 1650 pInd 1a 1800 metre ; pe când limita lor in-
feriórd se gäsegte intre 1200 pink' la 650 _metre, dupd cum pärtile sunt
mai meridionale sau mai septentrionale sau dupá cum sunt expuse
cAtre &ire sau catre nord.
Moliftul, atit la noi cat gi in Europa, ocupá o arie cu mull mai
insemnatä. ca.Bradul. Agia, In Europa, ca altitudine, impreund cu cdtiva
consorti de familie, el ajunge la regiunea alpind pe laturea muntilor ;
ca latitudine, el se intinde chiarpe gesurile din Valle nordice ajunend,la
zona geografica polard arcticd. Bradul, Insä, este mai meridional i mai
occidental, tine oarecum de climatul atlantic, evildbrutalitätile climatu-
lui rAce i totdeodatâ locurile josnice umede sau gesurile ; preferk
muntiI meridionali sau expositiea montand meridionalä färd a cduta
prea mult argita solará i n'atinge limita altitudinald extremá a celui
VEGETATIEA SI FLORA. GEOGRAFICA. 727
d'antdiu. Astfel, vedem In muntil Mehedintului cd Bradul este cu mult

mai comun de cdt Moliftul ce pe acolo este mai rar, examindnd la-
turile meridionale ale Godeanului §i Girdomanului; insd, pe la-
turile acestor milli despre Transilvaniea Moliftul devine cel mai co-
mun. Pe Carpatif din Moldova superiärg, mai ales in Suceava, Moliftul
este cel mai predominant Conifer 0 Bradul devine Mode rar. Bucecil
ne deping Ride bine raporturile intre ace§ti doi arbori : pe laturea
despre Sinaia ambil i0 disputá frecuenta; la Bu§teni Bradul devine
cu mult mai rar; pe cdnd in valea Ialomitei Moliftul, doming singur.
In companiea acestor arbori, spre limita superiärd a zonei co-
niferice, atit In Buceci cdt §1 pe lungul Carpatilor din Arge§i 0 Mus-
cel, se gäsesc individe isolate de Pinus Cembra §i de Larix sibirica ce,
pare-ni-se, Iipsesc In Carpaiii no§tri din Olteniea.
Treand de la limita superiórd a Coniferelor In sus, spre altitu-
dinea de 1.900 metre, gdsim grupdri sporadice de Coniferele cele pi-
tice, adicd de Pinus Pumilio §i de Juniperus nana ce, ici-colo, se ivesc
pe regiunea alping impreunä ca cateva individe de Alnus viridis, specie
ce nu intrd in familiea Coniferelor, dar care, tustrele, sunt arbu§ti pi-
tici Cu trunchiul 0 ramurile strimle ce fac un evident contrast prin
portul lor Cu masivul fundamental al acestei zone. In Moldova, sin-
gurul Ceahlgul representéza aproximativ complect acest tablou fores-
tier, ing in care Pinus Cembra §i Alnus viridis lipsesc.
Prin cing4t6rea medie a zonei coniferice figurézd in mod isolat
Taxus baccata (Tissa) §1 cam prin 'Ate pdrtile. Trebue sd mergem in
muntil Neamtului §i ai Suceavei ca sd gäsim speciea de Finns silvestris
representatd prin individe mult mai numeräse de cdt In *tile me-
ridionale ale Carpatilor no§tri pe unde se gdse§te destul de putin. Un
Conifer rar §i de remarcat subt raportul botanicei geografice este
Pinus Pallasiana ce se gäse§te pe stâncile abrupte de calcar juraric In
muntil Mehedintului, pe frontiera Banatului la Gaura-Fetei, specie a
Florei Domeniului mediteranean oriental, cunoscutg. In muntil Cri-
meei 0 ai Balcanilor. i apoi, cdnd este vorba de partea forestierd a
muntilor din Mehedinti despre Mehadiea 0 Vdrciorova, ace§tiea sunt
cei mai favorizati cu darurile Florei mediteraneane orientale ce co-
prinde Peninsula balcanic'ä, Crimeea 0 Caucaziea occidentald.
In cortegiul forestier coniferic Am& mai participd 0 cd.tevaspecil
de arbori §i arbu§ti de cei ca foile late 0 moi, totu§i In mod sporadic,
isolati sau in oarecare grupe mici, precum : Sorbus Aucuparia, Sam-
bucus racemosa, Lonicera Xylosteum, L.leiophylla, L. nigra, Ribes Grossu-
laria, R. alpinum, R. petrceum, Salix hastata, S. Caprea, S. daphnoi-
des etc. speciT care din Carpatil no§tri pia in Pirinei nu lipsesc din
podeoba vegetatiei lignese a regiunei subalpine, De §i Lonicera leio-
phylla nu se grise§te de cdt in Carpati, insA acesta corespunde prin
caracterele sale cu L. pyrenaica.
Un oarecare numk de plante ierbacee fanerogame prefeed um-

bra pAdurilor de Conifere : sunt plantele nemorale subalpine. Putin
dintr'acestea caulà inteadevèr interiorul intunecos al acestor pgduri,
Ind., cele mai multe, stationéz6 pe la marginea pAdurilor g'i pe stfin-
cile umede in vaile montane ce stau subt umbra acestor raduri. De
remarcat sunt Criptogamele vasculare Feriginee ce sunt in abondent'd
subt raportul speciilor §i al populatiei lor vegetale, ele care prefeed
umbra, rdcoarea §i umeléla pgdurilor. Nu mai putin, §i Criptogamele
celulare din familiea Hepaticelor (Marchantia), a Muschilor (Dicra-
num, Barbula, Funaria, Bryum, Mnium, Polytrichium, Hypnum etc.)
§i a Lichenelor (Usnea, Cladonia, Evernia, Cetraria, Peltigera, Sticta,
Imbricaria etc.) sunt, sub diferite forme de specil, ca mult mai nume-
rdse §i acoperg stdncile §i lespe4ile umede sau umbrite, c6jea §i ramu-
rile batrAnilor arbori ce se mai tin sau care putrelesc sub skurea
mortei. Câteva Lichene fruticulòse sunt remarcabile prin pletele lor
lungi suspendate de ramurile Moliftilor §i ale Brasjilor, de exemplu Usnea
barbata il U. longissima cedau acestor arbori, prin secularele paduri,
aspectul jalnic §i mohorit comparabil cu acele capete de bsátrdni ser-
mani cu lungi plete cgrunte ce cad in desordine.
Ca specit netnorale suba2pine ce putem enumera printre cele mai
cunoscute sunt cele urmèt6re :
*Ranunculus carpaticus *Waldsteinia trifolia
*Aquilegia nigricans Alchemilla fissa
*Aconitum moldavicum Ta. Orobus hevigatus
Vulparia Potentilla thuringiaca
cernuum Vicia silvatica
toxicum Circtea alpina
Napellus c. var. intermedia
*Helleborus purpurascens Sedum purpurascens
Delphinium elatum Fabaria
alpinum Saxifraga cuneifolia
montanum adscendens .
Acttea spicata Astrantia major
Drosera rontudifolia alpestris
*Dentaria glandulosa Ta, Conioselinum Fischeri
Cardamine silvafica Peucedanum montanum
*Hesperis niveus *Heracleum palmatum
Lunaria rediviva Anthriscus alpestris
*Stellaria Reichenbachii ChEerophyllum aureum
Impatiens Nolitangere hirsutum
Melandrium nemorale Galium Schultesii
Oxalis Acetosella Knautia silvatica
VEGETAVEA t FLORA GEOGRAFICA 729
Valeriana sambucifolia Veronica montana

tripteris *Melampyrum saxosum
bijuga *Lamium cupreum Ta.
montana Stachys alpina
*Adenostyles Kerneri Corbin Matthioli
orientalis Euphorbia carniolica
Petasites albus angulata
Kablikianus Epipogon aphyllum
Solidago alpestris Epipactis latifolia
*Anthemis Fussii microphylla
macrantha Corallorrhiza innata
*Leucanthem. rotundifol. Ta. Polygonatum verticillatum
Doronicum austriacum Juncus alpinus
Column fe Luzula maxima
Senecio Fuchsii albida c. var.
nemorensis Carex silvatica
umbrosus Ta. pallescens
Mulgedium alpinum Carex glauca
Cirsium Erysithalis pendula
heterophyllum remota
Crepis paludosa Calamagrostis montana
Hieracium subcresium arandinacea
bifidum Melica nutans
murorum Poa nemoralis
transsilvanicum hybrids
vulgatum Festuca montana
prenanthoides Bromus ramosus
racemosum Glyceria nemoralis
*Campanula carpatica Ta. Agropyrum caninum
Pyrola chlorantha, Phegopteris Dryopteris
minor Robertiana
rotundifolia Aspidium aculeatum c. var.
Moneses grandiflora Polystichum Filix-mas
Monotropa Hypopithys spinulosum
Gentiana Asclepiadea Cystopteris fragilis
*Pulmonaria rubra sudetica
Myosotis silvatica Asplenium Pia-fa:mina
*Symphitum cordatum Ta. Scolopendrium of ficinarum
Scopolina atropoides Equisetum silvaticum.
Scrophularia Scopoli
D'intre speciile notate ca endemice sau propril Carpatilor, meri-
dionali sunt câteva a cäror arie geograficl se intinde pinä in Carpatii
centrali din Tatra, precum : Aconitum moldavicum, Dentaria glandu-
losa, Campanula carpatica, Symphytum cordatum i Lamium cupreum.
0 alta, Adenostyles ajunge §i in Balcani piná in Macedoniea. Téte cele
lalte sunt comune §i se gäsesc, mai mult sau mai putin, in tag ariea
subalpinä a Domeniului Florei forestiere europeo-asiatice.
Numer6sele locuri deschise (1ive4ile, poenile, paji§tile, oistele
stäncile descoperite) ce se gäsesc in coprinsul zonei pädurilor de Co-
nifere ofer o vegetatie ierbacee splendidä prin abondenta individelor
§.1 prin diversitatea formelor numer6se subt care se presentézä. Taliea
lor, in general, este cu mult mai 'naltä i relativ mai sveltà, compa-
rativ cu plantele alpine, consistenta lor mai ierb6s5. §i mále, foile mai
730 CONSPECTIM GEOGRAPIC
resfirate, florile mai mari si mai variate in culorile si formele lor.

Grape adäpostului si protectiei ce au din partea padurilor si a 'editor
montane ce le procura o clima cu mai putine excese, gäsim aici cele
mai mulle specil montane ce sunt si In coprinsul itirilor occidentale
din regiunea forestiera a Europei. i aici formatiea gramineana
iarasi line primul loc ; alte formatil vegetale lipsesc, Alva numa de
oarecare mici grupäri sporadice ce nu merita acest titlu, asia di plantele
ierbacee cu flori colorate sunt imprastiate in mod neregulat pe campul
de verdéta. Orchideele, In lunie mai cu seama, prin formele si colorile
bizare ale florilor lor, atrag cu osebire privirea ; urméza, dup6 aceea,
multe Ranunculacee, Legumin6se, Sinantere si Campanulacee, unele
Diantacee, Geraniacee, Gentianacee si Scrofulariacee. In fine, plantele
acestor parli, prin natura lor, cauta deplina lumina solará: sunt plant ele
petsciunilor subalpine, din care enumeram pe cele mai comune si
mai proprii acestei regiuni :
Anemone narcissiflora Li num catharticum
Ranunculus platanif olius * Sempervivum assimile
aureus * Genista oligosperm a
acris Anthyllis Vulneraria
Steveni * p. calcicola
* Cal tha alpina Ti i folium frigidum
Trollius europceus badimn
* Aconitum lasianthum aureum
Nasturtiuin palustre glareosum
Arabia crispata Vicia sepium
hirsuta montan a
* Hesperis nivea On obrychis montana
Cardamine rivularis Alchemilla acutiloba
Kernera saxatilis Geum rival°
Biscutella hevigata Pimpinella magna
Helianthemum canum rubra
Polygala vulgaris * Bupleurum subfalcatum
amarella Meum athamanticum
Dianthus sup erbus Heracleum Sp hondylium
tenuifolius Laserpitium latifolium
saxigenus Pleurospermtun austriacum
Henteri Archangelica officinalis
Heliosperma quadrifida * Galium petrieum
alpestris sudeticum
Silene Antelopum silvestre
traffssilvanica Knautia longi foils
Melandrium silvestre 1.4 cabiosa lucida
* Cerastium ciliatum Valeriana simplicifolia
Lerehenf eldianum Gnaphalium dioicum
triviale silvaticuni
Mcehringia muscosa Achill ea lingulata
* Scleranthus uncinatus distans
Hypericum quadrangulum stricta
humifusum Arnica montana
* Geranium alpestre Cirsium palustre
lucidum rivulare
palustre pauciflorum
VEGETATItA I FLORA GtOGRAPICA 731
Cirsium oleraceum Gymnadenia o doratissima

Carduus glaucus * Crocus banaticus
Centaurea Phrygia Allium montanum
pseudophrygi a Colchicum automn ale
mollis Veratrum album
Taraxacum rapinum Eriophornm latifolium
Crepis prtemorsa polystachium
Hieracium aurantiacum Luzula pilosa
subauratum spadicea
pratense sudetica
Auricul a Carex flava
* Phyteuma Vagueni ondthopoda
Campanula divergens humilis
glomerata montana
Trachelium nigra
latif oli a panicea
rotundifolia canescens
Gentiana utriculosa elongata
chata brizoides
obtusifolia Antlioxanthum odoratum
Polemonium coeruleum Agrostis alba
* Cerinthe alpina Ta. vulgaris
Verbs scum Thapsum Calamagrostis littorea
Kanitzianum * Sesleria Heufleriana
Scrophularia rupestris D escham psia ccespitosa
Veronica of ficinalis flexuosa
Euphrasi a salisburgensis Avena pubescens
Rostkovian a flavescens
stricta Arrhenatherum elatius
minima Briza media
Pedicularis .9 ceptrum Carolini Poo, laxa
camp estris firmula
palustris compressa
Primula elatior pratensis
suaveolens Molinia ccerulea
* Cortusa pubens Ta. Festuca duriuscul a
* Plantago capitata rubra
Blitum Bonus -Henricus apennina
Rumex arif olius Lolium perenne
Polygonum Bistorta Alopecurus pratensis
Thesium alpinum Phegopteris polyp odioides
Orchis globosa Aspidium Lonchytis
speciosa Schwartzianurn
sambucina Asplenium Trichomanes
maculata ruta-muraria
cordigera adianthum nigrum
saccigera Equisetum limosum
Gymnadenia conopsea variegatum
albida Lycopodium clavatum
Din categoriea plantelor endemice ale Carpatilor sunt dam a

cäror arie geografica ajunge §i in Balcani prin calea muntilor din
Banat, precum : Caltha alpina, Cerastium ciliatum, Sempervivum assi-
mile, Cerinthe alpina, Cortusa pubens, Pedicularis campestris, Crocus
banaticus (Gay, non alior.), Sesleria Heufieriana.
732 CONSPECTITL GEOGRAFIC
B. Zona Fagului
Aspectul, vegetatioa, flora sa. Pddurile din acéstO zond,
cum §i ale celor din zona Stejarului, diferd prin aspectul lor de pädurile
destul de caracterictice ale zonei Coniferelor, precum le cunoscu-
rOm. Aspectul pä'durilor ce se desfd§iurg la pólele Coniferelor are alt
caracter ce resultg din forma arborilor, avênd trunchiul §i ramurile
flexu6se, ramificatiea destul de repetatO §i divaricatg ce constitue§te o
corónfi de aspect retiform, globoidd sau ovoidg, imbrgcatä cu foi late,
mol, de un verde deschis §i vesel ce dau o umbrg diafand, foi neper-
sistente §i ce se scutur4 pe fiecare an tómna.
D'intre arboriT care acoperg regiunea nósträ montang inferiórg. §i
o parte din dealurile inalte, Fagul (Fagus silvatica) este acela ce ex-
prima mai mult fisionomiea vegetatiei forestiere zonale prin popula-
tiea sa predominantg. El este, totdeodatd, §i arborul nostru forestier
ce exige cea mai lung perióda de vegetatie, comparativ cu consortil
sèl, pentru care are necesitate de un climat temperat:ce depinde sau se
apropie de cel maritim european. De aceea, privit in ariea sa gene-
rald, el ocupsd numa ijumaatea despre vest a Europei ce se apropie
de Atlantic li in care gäse§te acea climä moderatä ce 'i procurg, pen-
tru vegetatie, o peri6d6 de 5 - 6 luni c'o temperaturd medie ce nu
scade subt + 8°C. Nu suportg clima frigur6sg §i nu se intinde in re-
giunea septentrionald ; apoi, avénd necesitate ft de qarecare udäturg,
se teme de climatul continental, de seceta §i ar§ita meridionalti, evi-
tilnd regiunile §i Wile unde dominezg atare climg. Tocma de aceea
vedem cum limita sa orientall se desinézg prin acea linie curbd, ce
incepe din Norvegiea meridionalg, mai sus de Christianiea, trece prin
Suediea meridionalg, §1 se dirigeza spre Kcenigsberg ; de aci, cam pe
frontiera. Poloniei despre Rusiea, trece prin Podoliea §.1 Basarabiea de
sus, intrg in Moldova pe la Ia§i, se dirigezO spre Bacgu, Agiud, Odo-
be§li, apoi in Munteniea §i Olteniea pe subt regiunea montang §.1 trece
In Serbiea pe la Negotin, urnAnd in Bulgariea laturile Balcanilor spre
marea Neagrg §i in Asiea laturea meridional6 a Caucazilor spre Cas-
pica 1 Acestà elispositie ne explica' pentru ce Fagul In Romdniea se
mentine numa in regiunea montang inferiórá de unde descinde §i pe
dealurile Inane ping pe la 550 sau 500 metre altitudine. In Dobrogea
Fagul lipselte cu totul, dci in acéstg provincie cei mai 'nalti munti,
ne§te creste granitice, n'ating chiar altitudinea de 450 metre.
Limita sa superiórg, fórte neregulatä prin amestecul l'i intreru-
1. O. Drude. Atlas Pllanzenuerbrettung, charta No. IV. Gotha 1 7.

VRGETATLEA St FLORA GEOGRAFICA 738
perile Bradului 0 Moliftului, nu se desinézd cu limpeditatea ce carac,

teriség zona Coniferelor in partea sa superi6r5.. Dupd cum clima lo-
call este mai mult sau mai putin blandd, Fagul la noi ajunge pind
la 1360 metre, chiar 1490 metre (pe Paring), sau pink* la 1250 metre,
de ordinar. In Transilvaniea, Lark' mai septentrional, unde laturile
marilor munti privesc spre nord, limita supericird. a Fagului ajunge
numa la 1290 metre 1 sau la 1270 metre a. Pe acéstd limitd, prinrdri-
§iuri 0 pe tèrdmuri umede, se desinézá un arbore ce, prin aspectul sdu
argintiu, prin ramurile sale albe, mladicíse, aplecate de amentele §i de
mi§cdt6rele sale foi, are un rtort gratios 0 pitoresc : este Mesteacdnul
(Betida verrucosa Ehrh. 0 B. pubescens Ehrh.). In mici grupe isolate
§i imprd§tiat In putinä intindere prin Olteniea, sau mai intins ceva
In Munteniea, devine pdduros in Moldova, mai cu seamd in Bacäu
0 in Neamtu, acolo unde Fagul nu sue, 0 la o mare intindere, fdrá a
constitui pädure lard 0 désä; in Olteniea 0 in Munteniea are taliea
modestd, pe cdnd In Moldova ajunge gros 0 märet, in ciuda Fagului
care aci se tine mai pe jos qi este redus la individe de ordinar scun-
dace, grése 0 tortuòse. Fagul in Munteniea 0 mai cu seamd In Olteniea
este de un port adesea drept, fórte fnalt 0 ja grosimi puternice.
Ariea ce constitue fiecare din aceste cloud genuri de arbori, la
noi, se p6te compara, In mod schematic, cu figura a doug triangule
izoscele fórte prelungi, a§e4ate aläturi 0 in mod invers : unul ave'nd
baza in Mehedinti spre Banat 0 virful spre Fälticeni In Suceava, re-
presentdnd dominatiea Fagului ; cel lalt, avênd baza in Suceava, Ore
Fag 0 Molift, 0 indreptându0 virful in Olteniea fntre Baea-de-Aramä
§i Clo§ani representdnd Mesteacänul.
Multa desvoltare a Mesteacdnului in Moldova se datore§te na-
turei acestui arbore ce preferd climatul räce al pärtilor despre nord-est
li care, ast-fel, de la limita orientalä a Fagului, se intinde pind in La-
poniea, In Rusiea centrald 0 In Siberiea pinä spre Kamceatca. In Ar-
monie ea Fagul care, la noi, ocupd mai mult partea montanä despre
sud-vest a tèrei a, Mesteacdnul la o intindere mai insemnatd In Moldova,
acolo unde Fagul se räre§te §inu pelte suporta asprimile climatului con-
tinental. Rite, precum se dice, ea Mesteacänul in Moldova a luat multa
sa Aesvoltare 0 In urma marilor devastdri ale pädurilor de Molift
A. Grisebach loco cit. p. 247.

L. Stinkovich Enunzeratlo Floree transsiluanicce uasculosce p. 486. Buda.
pesta 1888.
Dr. 04. Drude a comis o ereire dicAnd cA Fagul nu cre§te In Valachiea". Ved.
Manuel de Géographie botanique traduclia francesa de G. Poirault, few. 8, 9 §I 10 p. 337.
Grecescu D. Dr. C. 132i. 49
7B4 CONSPECTUL GEOGItAIII0
ce au avut loe aciacum câteva 4ecimi de aniputénd astfel afla loe

liber, teräm §.1 climat priincios cum el exige.
Limita inferhírá. a Fagului este §i mai putin demarcatä ; totu§i.
la noi, ca desii, ca pädure, ea se opre§te pe la 500 sau 550 metre
altitudine, ford a considera frecuentele sale grupä.ri mici §'t izolfirile
numer6se ce se lasä §i mai in jos.
Pe când zona Fagului este ornatä in limita sa superi6r6 cu gra-
/iosul §i u§iurelul Mesteacän, In limita sa inferhird Carpinul (Carpinus
Betulus), austerul §i greoiul consorliu de familie al Fagului, ia o parte
insemnatà la noi, ca §i in Transilvaniea. Carpinul, Insä, descinde §i in
pädurile zonei Stejarului 01rt in regiunea campiilor, precum II vedem
de la Posada §i Comarnic pinä la Comana in Vla§ca.
Ca arbori de o importanlá secundará, mai mult sau mai pulin
izolaji, In zona Fagului se enumèrä : Paltinul (Acer Pseudoplatanus)
totdeauna isolat, Moldreanul sau Frasinul de munte (Fraxinus Ornus)
arbore montan mediteranean intrat prin Mehedinli pink' la Coziea ;
pe cand In Munteniea §.1 Moldova el lipse§te, cel pu/in din parte-ne
nu'l am aflat prin aceste pgrp. In muntil din Dobrogea, pe ia Greci §-1
Babadagh, Mo§dreannl existä, asemenea. Un arbust montan medite-
ranean ce la noi apare iarä§i in Olteniea pe stanci in regiunea inferiòrä
a Fagului este Liliacul (Syringa vulgaris), in stare spontanee la Wt.-
ciorova, prin Valea.Cernei la gura Tesnei §i la Tismana desupra grotei.
Teil de munte (Tilia vulgaris, T. pallida, T. /lava) fi gäsim in mic
numèr §i prin puline locuri; mai frecuent gäsim Sorbul (Sorbus tormi-
nalis), Scoru§iul päsäresc (Sorbus Aucuparia).
Arbu§tiI no§tri ce aparlin cu osebire acestei zone sunt : Daphne
1ffezereum, Evonymus la tifolius , Lonicera Xylosteum , Cytisus nigri-
cans, Rhamnus tinctoria, Rh. Frangula, Rosa arvensis, Rubus hirtus,
I?. sulcatus, R. plicatus, Cotoneaster integerrima, C. nigra care i in
Dobrogea existä pe muntele Tuluiatu, Spircea ulmifolia i varietatea
banatica, Sp. Aruncus (in Moldova numa) i Sp. Ulmaria. Prin väile
montane pe albiea rfurilor gäsim In multe loeuri, in Munteniea mai
cu seama, Alnus incana, Salix Reichardii, S. silesiaca, S. rubra, S.
viminalis i ffyricaria germanica ce forméza numer6se Wake pe
prunti§iul apelor.
a. Plantele ierbacee nemorale sau silvice ce se gäsesc in zona
Fagului din Romäniea:
Thalietrum aquileg,ifolium Anemone nemoroso

Hepatica triloba ranunculoides
traussilvanica Hanunetthis kuricomus
VEGETATIEA SI FLORA GEOGRAFICA. '7 35
Ranunculus lanuginosus Hieracium murorum

*Helleborus odorus prrecox
Isopyrum thalictroides vulgatum
Cardamine impatiens Campanula Trachelium
. silvatica Grosseckii
Dentaria bulbifera rapuuculoides
Viola silvestris c. variet. *Symphiandra Wanneri
*Silene nemoralis Pyrola chlorantha
viridiflora secunda
Stellaria nemorum Sympliitum tuberosum
Holostea Cynoglossum montanum
*Cerastium silvaticum *Convolvulus silvaticus
Mcehringia trinervia Atropa Belladona
pendula Digitalis ambigua
Geranium Phreum. Veronica urticiefolia
Robertianum Melampyrum nemorosum
lucidum Bihariense
macrorrhizum Salvia glutinosa
Orobus vernus Calamintha officinalis
lvevigatus Melitis Melissophyllum
Waldsteinia geoides Galeopsis Tetrachit
Epilobium montanum speciosa
Circrea lutetiana Strachys silvatica
* Saxifraga Heuffeli Euphorbia amygdaloides
Chrysosplenium alternifolium Mercurialis perennis
Sanicula europrea Asarum europreum
.IEgopodium Podagraria Listera ovata
Laserpitium Archangelica Neottia Nidus-avis
Libanotis montana Epipogon aphyllum
leiocarpri Cypripedium Calceolus
Chrerophyllum Villarsii Streptopus amplexifolius
aromaticum Paris quadrifolia
Physospermum aquilegifolium Majanthemum bifolium
Asperula odorata Thamus communis
taurina Lilium Marta gon
*Galium Kitaibelianum, Allimn ursinum
dacicum montanum
pseudoaristatum Carex Hornschuchiana
rotundifolium brevicolis
vernum depauperata
Valeriana sambucifolia divulsa
Adoxa Moschatellina Lasiagrostis Calamagrostis
*Kuautia Drymeja Melica uniflora
Scabiosa Columbaria et var. banat. Port nemoralis
Dipsacus pilosus Moliaia ecerulea
Petasites of ficinalis Festuca heterophylla
Eupatorium cannabinum xanthina
*Senecio rupestris montana
*Teleckia speciosa gigantea
* Anthemis macrantha Brach) podium silvaticum
*Pyrethrum macrophyllum Hordeum europreum
corymbosum et var. Arum maculatum
*Carduus glaucus Polypodium vulgare
Prenanthes purpurea Aspidium augulare
Lactuca muralla Filix mas
Lapsana communis caucasicum
glandulosa Struthiopteris germanica
Aposeris fcetida Selaginella helvetica
dONSPharti, GEOGRAVIC
Speciile marcate cu asterisc sunt endemice sau proprii ce se

gäsesc numa in coprinsul 16ri1or dacice, dal% de câteva a cärora arie
geograficfi trece §.1 d'incolo de Dunäre spre Balcani, precum:
Drymeja, Teleckia speciosa, Senecio rupestris, Anthemis macrantha,
Pyrethrum macrophyllum, Campanula Grosseckii, Symphiandra
Wanneri. Comparativ cu cele nemorale din zona Coniferelor, a-
cestea sunt mai numer6se, gratie climatului regional mai priincios §1,
umbrei mai deschise ce se gäse§te subt arboril acestor pfiduri. Cele
mai multe din cele ce inregistraräm sunt cu totul de domeniul Fagu-
lui ; cdteva pätrund in zona Coniferelor, altele descind in pädurile Ste-
jarului piná in partite de jos ale acestora.
b. Enumèräm aici spec;ile ierbacee §i sufrutescente pratense din
domeniul zonei Fagului §i care stau prin locurile deschise pe stdnci,
pe poeni sau liveji, sau prin räri§i de mici tufi§iuri. Trebue notat
plantele din acéstä categorie sunt mai putin constante prin statiea lor
cädi multe din cele saxicole devin oarecum §i nemorale. Dar táte
aceste specil, ca §i cele precedente, apartin regiunei montane infe-
ri6re:
Thalictrum ftetidum Hypericum quadrangulum

Aconitum variegatum tetrapterum
Arabia sagittata Rochelii
hirsuta montanum
Hornungiana hirsutum
petrogena Geranium pratense
procurrens *Sempervivum Heuffeli
Cardamine hirsuta Anthyllis Vulneraria
amara *Geum Allepicum
Hesperis inodora Epilobium angustifolium
Erysimum auremn collinum
banaticum roseum
Lunaria biennis * Saxifrage Rocheliana
Vesicaria greca Bupleurum falcatum
Alyssum edentulum *Seseli rigidum
Peltaria alliacea gracile
/Ethionema saxatile Gnidium apioides
*Viola Jooi * Athamanta hungarica
*Dianthus trifasciculatus Angelica silvestris
glabriusculus montana
delteides Athusa cynapium
petrteus Laserpitium latifolium
*Silene petrtea *Silaus Rochelii
nutans * Asperula ciliate
chlorantha Galium erectum
flavescens - valantoides
Lerchenfeldiana Tussilago Farfara
Cerastium vulgatum Bellis perennis
Stellaria graminea Solidago angustifolia
Hypericum commutatum Gnaphalium uliginosum
VEGETATIEA. g FLORA GEOGRAFICA 737
Gnaphalium silvaticum Teucrium montanum

* Anthemis macrantha Globularia Willkommii
Cineraria spathulifolia Armeria elongata
* Carlina brieviaristata Primula acaulis
Carduus Personata officinalis
candicans Auricula
crispus Ramer obtusifolias
Cirsium oleraceam viridis
Centaurea Scabiosa arifolius
Hypoclueris glabra .Aristolochia pallida
Pieria crepoides Parietaria erecta
Hieracium Pilosella Orchis coriophora
ramosum militaris
boreale speciosa
unibellatum maculata
Campanula cervicaria Platanthera bit olla
glomerata Gymnadenia odoratissima
patilla Cephalanthera rubra
Adenophora liliflora ensifolia
Callana vulga,ris Epipactis latifolia
Myosotis palustris Allium flavum
Verbascum thapsiforme Juncus Rochelianas
glabratam et variet. Carer ferruginea
*Linaria transsilvanica transsilvanica
Scrophularia Scopoli canescens
Veronica crinita paradora
Bachofenii Scirpus compressus
*Pedicularis campestris Heleocharis carniolica
Rhinanthus minor Aira fieruosa
Euphrasia Rostkoviana capillaris
Orobanche rubens Avena decora
Origanum Barcense fiavescens
Thymus Chamtedrys Poa compressa
alpestris Cynosurus echinatus
COMORIS Festuoa elatior
*Micromeria Pulegium arundinacea
Calamintha Patavina Tritium caninum
Clinopodium vulgare Botrychium matricarisefolium
Melissa oficinalis Pteris aquilina
*Lamium bithynicum Struthiopteris germanica
Galeopsis pubescens Equisetum specil diverse.
Betonica officinalis
Din cele marcate ca specif proprif sau endemice dacice, unele

se intind 0 in Balcani, precum: Arabis procurrens, Dianthus trifasci-
culatus, D. petriBus, Silene flavescens, S. Lerchenfeldiana, Mcchringia
pendula, Sitaus Rochela, Anthemis macrantha, Seseli rigidum, Sempervi-
vum Heuffeli, Pedicuiaris campestris, Lamium bit hynicum i Juncus
.Rochelianus, tóte specif banatico-oltene§ti ce nu trec in Munteniea
Moldova. Daca consideram regiunea montana inferiòra din Olteniea
0 din Banat ca prelungire a Balcanilor pe la p6lele lanu1ui Carpatic
propriu-lis, care incepe din partea Caransebe§ului §i constitue culmea
cea mare de munti pe frontiera tra.nsilvanico-romanésca, nu putem
lipsi de a considera gi aceste plante ca multe altele, precum vom

vedea drept specif mediteraneane balcanice sau orientale. Intre
acestea, ca raritate, urmézä sá amintim pe Yesicaria Grceca, specie
cunoscutg fu Dalmatiea gi Greciea, aflatd la noi prin VgIcea pe aubt
muntiT Coziei. Altele se tin numa In Moldova i arift lor se intinde
ping in Bucovina gi Gabliea: Dianthus glabriusculus, Carduus glaucus,
Gem Allepicum, sau pggind §i in Caucazi, precum este Erysimum au-
reum. D'intre cele generale, in acéstg regiune, ca twit* florale, sem-
naltim: Galium valantoides, stälgtor numa in Caucazil subalpini de la
Narzama §.1 la noi in valea Oltului de la Coziea in sus §.1 In valea Ma-
ngstirei Bistrita, Veronica Bachofeni ce nu este de cat V. grandis
Fisch. (!) ce stg in Siberiea baicalicg §i la noi in valea Oltului pe la
Ctilimäne§ti §.1 in muntiI Cernei despre Mebadiea. Acestea lipsesc In
peninsula balcanieä.
D'intra Ferege, aici mai putin numeróse, speciea de remarcat
este Pteris aquilina a cgrei zong de vegetatie In unelocuri ajunge ping
lingg regiunea alping. In Mehedinti pe plaiurile Ciolanului, Osliei §i
Bulzului, pe Paringu gi pe muntil Horezu in Valcea, acéstg Feregg ia
ingltimea de o stabled de om gi constitue dese §i numerôse tufigiuri la
umbra cgror adesea Ur§il ii fac de adgpost, pindind stinele din a-
propiere.
Ca privire generalg asupra tutulor speciilor n6stre enumgrate
in coprinsul regiuneY montane inferielre remarcgm §1 e natural
lipsa de specil polare arctice ce sunt in leggturd numa cu inaltele
n6stre regiunT alpine. Afarä de acelea ce pot fi considerate ca medi-
teraneane, precum vg4urgm, 1.6te cele lalte specil fac parte numa din
Domeniul Florei forestiere europeico-asiatice agia cá mica lor ge-
neralg, In acest domeniu, se intinde de la o parte ping la cea laltg,
trecènd pe la noi. Câteva, insg, fac oarecare exceptie In privinta
acésta, prin ariea lor mai redusg §1 situatd 'rare occident §.1 partea
nóstrg, precum: Ranunculus lanuginosus, Thalictrum fcetidum, Aconi-
tum variegatu, Cardamine silvatica, Peltaria alliagea, Silene viridi-
fiora. Hypericum montanum, Geranium pratense, G. macrorrhizunz, Epi-
lobium collinum, Galium erection, Pipsacus pilosus, Bellis perennis, Car-
dutis Personata, Cirsium oleraceum, Centaurea Scabiosa, Aposeris fce-
tida, Picris crepoides, Hieracium prcecox, Symphitum tuberosum, Cyno-
glossum montanum, Yerbascum thapsiforme, Orobanche rubens, Primula
officinalis, P. suaveolens, P. Auricula, Bumex viridis, B. arifolius, Fes-
tuea heterophilla,F. arundinacea, 'Carex ferruginea ; sau care din pgr-
tile nóstre se intind mai cu seamd in orient, spre Siberiea, Caucaziea
VEGETATIEA *I FLORA GEOGRAFICA 739
sau Persiea etc. precum : Silene chlorantha, Geum Allepicum, Lapsana

glandulosa, Carduus candicans, Adenophora liliifiora, Calamintha offi-
cinalis , Euphorbia amygdaloides ; cateva tin de Flora meditera-
neanä, precum : Lunaria biennis, Vesicaria grceca, Melissa officinalis,
Melitis Melissophyllum, Globularia Wililcorniníi, Aristolochia pallida,
Streptopus amplexifolius, Erytronium dens canis, Lasiagrostis cala.
magrostis.
C. Zona Stejarului
Aspectul, vegetatiea, formatiile, flora.Ea coprinde Vita regiu-
nea dealurilor din Olteniea, Munteniea §i Moldova; descinde in regiunea
cämpiilor danubiane piná unde pädurile sale, dupá numerelse intre-
ruperi, parceläri §1 isoläri diverse, incetéza §i. cedéza locul zonei §esuri-
lor danubiale. De §i in realitate cam dificil este stabilirea cate-
gorica a unei linie de demarcatie intre aceste clouá zone, totu§i
se pote dice, in mod general, ca unde campiile n6stre au incetat de a
mai presenta oarecare inältime Cu undulatil, cu rädicaturi §i adincäturi,
unde ele au devenit inferi6re, cu totul intinse §i plane, acolo padurile
Stejarului incetéz6 cu totul §i stepele Romäniei apar cu fisionomiea §i
caracterele ce le apartin. Astfel, oarecare parti din lunga terasa danu-
Maid, vastul barägan din Muntenia §i §esurile din Dobrogea meridio-
nald ne presentézrt tabloul stepelor ; pe cänd partile danubiale radicate,
avénd undulatil de dealuri ft Arai, precum sunt cele d'intre Dunarea
Mehedintului §i Jiu, cele d'intre Olt §i. Arge§iu ce coprinde districtele
Oltul, Teleormanu §i Vla.ca, asemenea §i cele d'intre Siret i Prut in
Moldova inferi6ra, data' de Covurlui, sunt acoperite cu numercise
intinse paduri ce iau numele de dumbrave. Din cauza dealurilor ce se
desfá§iura pe o mai mare intindere in Olteniea §i in Moldova, zona Ste-
jarului in aceste provincii, relativ, este cu mult mai desvoltatá. In Do-
brogea putinele sale päduri se gäsesc numa in partea sa munteisa
d'intre Mein, Tulcea i Babadag.
Clitnatul cu osebire favorabil ce dominéza in intinderea acésta
a tgrei, conformatiea topografica §i compositiea solului imbunatatit
prin presenta padurilor, lemnele pentru consumatie, pentru construe-
tie §i pentru industriile omului aici fiind la indeminä, locurile deschise
pentru finale §i päsciuni cu osebire favorabile culturei au ra'cut ca zona
acésta sä fie cu preferentá alésá pentru stabilirea populatiei ruístre §i pen-
tru agricultura. Viile i pometurile, aceste daruri divine, aici, mai
mult ca oriunde, gäsesc conditiile telurice i climatice cele mai priin-
ciòse ; ele ocup un rang destul de insemnat in clasificatiea culturilor
740 CONSPECTITL GEOGRAFIC
ce se fac la noi. Dar, progresul populatiei, multiplicitatea diverselor

sale necesitdti domestice, industriale i lätirea agriculturei au fdcut
ca pdclurile acestei zone sa. fie cele mai sacrificate §i aspectul gene-
ral al vegetatiei sale a la modificdri insemnate prin avintul cultu-
rei 0 al populatiei ce se substituesc mereu operei primitive a na-
turei, pe and cele lalte zone 10 conservézd aprópe intactd zestrea lor
primitivd.
Prin Stejar, subt raportul botanicei geografice, se intelege for-
matiea vegetald ce consistá din speciile principale de Quercus ce pre-
domind 0 ce se afla la noi; astfel sunt: Gorunul sau Tufanul (Q. Ro-
bur a. L. sau Q. pedunculata Ehrh.), Stejarul (Q. sessiliflora Sm.), Gil--
nita (Q. conferta Kit.) §i Cerul (Q. Cerris L.) specil care fac esenta
durilor acestei zone. Gorunul §i Stejarul propriu-lis stationéa cu
osebire pe inditimele dealurilor; Gorunul, in unelocuri, chiar depdse§te
frontiera sa comuna, ajungind piná apr6pe de Brad ; cei doi din urmd
stationéza de preferentd In regiunea campiilor i ascind putin dea-
lurile mari.
O multime de all' arbori inalti se asociézd cu esenta Stejarului.
Cei mai comuni sunt : Carpinul (Carpinus Betulus), Ulmul (Minus
campestris), Vinjul sau Vilni§iul (Ulmus pedunculata), Teiul alb ( Tilia
totnentosa), Atarul '(Aeer platanaides), Jugastrul (Acer campestre), Fra-
sinul (Fraxinus excelsior), Plopul de padure (Populus tremula). Inteun
mod cu totul sporadic iau an& parte §i Cire§ul de pädure (Cerasus
Avium), Scoru§iul (Sorbus domestica), Sorbul (Sorbustorminalis, S. Aria
§i S. intermedia), Pèrul pdduret (Pyrus communis silvestris) §i M6ru1
pdduret sau Coricovul (Malus silvestris).
Nucul (Juglans regia), arbore din Dorneniul Florei Orientului, se
gdse§te in stare spontanee in regiunea nósrá montand inferiórd, la IA-
lele Fagului, in Olteniea, constituind in unelocuri grupdri mici, dar nu
padure, ceca ce se pcite vedea In Valea Bahnei, la Clo§ani pe Motru-
rnare 0 pe Motru-sec, la Tismana, pe Jiu la p6lele muntilor de la Bum-
be§ti 0 in Valea Oltului pe la Coziea; asemenea §i In regiunea paduri-
lor din Dobrogea unde este destul de frecuent. In Munteniea §i Mol-
dova este cu mult mai rar in starea albaticd. La noi, nu atat pentru
lemnul sèu cdt pentru fructele sale utile uzului casnic, acest ar-
bore este cautat rèspandit prin cultua. El preferd cu osebire
mici, declivitatea dealurilor i viile, evitand locurile josnice §i de
luna. Castanul (Castanea vulgaris), la noi fcírte rar, este introdus
§i intretinut prin culturd. Puling arbori bOrani ce am gasit pe la Tis-
VEGETATIEA g FLORA GEOGRAFICA 741
mana §i pe la Mônästirea Horezu se consided a fi mi de cAlugäril

sau de edificatoril acestor mônästiri.
De remarcat sunt trei specil rare la noi, din care : Carpinus dui-
nensis 4is Sfineac, arbore de tale mediocr4 ce apartine de Dorneniul
Florei mediterancane centrale §i Corylus Colurna destul de comun in
peninsula balcanicä, se gäsesc numa in Mehedinti spre Wrciorova
§i Banat, apoi Pyrus elceagnifolia ce existä numa in Dobrogea §.1 in
Crimeea.
Un arbore silvic, la noi destul de comun §.1 care se tine de pä-
durile mid pe la poalele dealurilor §i la campiile n6stre este Glädi-
§iul (ricer tataricum), arbor al regiunei australe mediteraneane ce din
Carnioliea, prin regiunea danubiald li Rusiea meridionalä, ajunge pinä
In America §1 in Caucaziea.
Ca arbori de inältime mediocrä ce intra in compositiea prtduri-
lor nóstre inferi6re enumeram and: Verigarul (Rhamnus catharticus),
Alunii (Corylus Avellana §1 C. tubulosa), Pèclucelul (Cratcegus penta-
gyna), Cornul (Cornus mas), Sangerul (Cornus sanguinea), Socul (Slm-
bucus niger), 0 annul (Viburnum Opulus). In amestec, mai mult sau
putin, cu Girnitä mid, cu Tei, Jugastru §.1 cu Glädi§i ei constituesc
acele päduri mici §i indesate numite tuf erieuri sau desieuri isolate
sau impresmuind marginea dumbravelor. Nu mai putin, in acest ames-
tec sau prin färi§iurile sale, iau and parte ji arbu§ti ca : Clocoti§iul
(Staphyllea pinnata), Salba-m6le (Evonymus europceus §i E. verruco-
sus), Droburile (Cytisus leucanthus, C. elongatus), Dirmoxinul (Vibur-
num Lantana) 0 Lemnul-canesc ( Ligus(rum vulgare). Doi arbu§ti
scandenti f6rte frecuenti in aceste päduri sunt Curpenul (Cletnatis Vi-
talba) 0 Vita sälbatid sau Aguridaru (Vitis silvatica). Enumärk'm aici
§i putinele nóstre Loranthacee : Vescul (Viscunt album) §i Véscul-Ste-
jarului (Loranthus europmus); cel d'antèiu comun in Vita Europa tem-
peratä prin pädurile dealurilor §i pe lingl vil, parasitic pe Peril §i
Meril pädureti ; cel d'al doilea pe Stejari in mijlocul dcalurilor, mai
putin comun; ambil proprii de regiunei Europei meridionale.
Adesea arbu§til spinoe, denumiti Märäcini sau Spini, precum
Porumbarul (Prunus spinosa) 0 Päducelul-mic (Crattegus monogyna),
se adaogä la desi§iul §.1 la prelungirea marginelor acestor päduri pe
c6ste sau la campuri ; scundacele lor individe prin armele lor servesc
de apärare in contra vitelor. Din categoriea arbu§tilor ghimpoe ur-
mézá sä facem mentiune de diversele specil de Muri (Rubus) §.1 de
MIcie§i sau Rugi (Rosa): Explorärile §.1 studiul amènuntit al speciilor
ce apartin acestor din urmä douá genuri and lasá de dorit pentru flora
tèrei n6stre. Un alt arbust ghimpos este §.1 Berberis vulgaris care, din
fericire, pe la noi exista Mee rar in starea sglbaticit §i ar trebui chiar
sa fie prohibit din cultura in téra nestra, el care este, cum se se §tie,
prejuditiabil culturei cerealelor, fiind sediul actului 4is stadiul de .rEci-
dium Berberidis al evolutiei Fungei parasitare Puccinia graminis ale
carei teleutospore determina malura grtinelor.
Ca formatit forestiere ce au firma lor parliculara gäsim
and in téra neistra i acele grupe deosebite ce se nutnesc anini§i
zavoi.
Anini flu, este constituit din speciile Aninului numite Alnus glu-
tinosa gi A. incana, arbori inalti ce stationéza pe aluviul unor riuri sau
prin depresiile josnice a§ternute cu Warn turbos sau limonos depus
de apele ce le percurg. Ei intocmesc grupe sau mici paduri, rareori
isolate, mai adesea in consortiu cu Sálciile§i Plopit Cel d'antélu pre-
fära regiunea inferióra a zonei Stejarului, pe când cel d'al doilea se
mentine in regiunea montana.
Zdvoiu/ (Salicetum) este padure cu aspectul diferil de cum este
al celor lalte §i a 0.'1.6 formatie caracteristica se datore§te diverselor
specil de Sä (Salix) insotite de Plopul-alb sau Pluta (Populus alba
gi P. canescens) cum §i de Plopul-de-lunca (Populus nigra), arbori §i ar-
bulti ce constitues.c esenta acestor pacluri care difer prin aspectul
foilor lor adesea argintiu sau de un verde deschis. Nelte arbu§ti cu
foile mgnunte, cenu§ii sau argintif din Eleagnacee: Hippophae rham-
noides, §i din Tamaricacee : Myricaria germanica §1 Tamariz Pallasii
se tin de pulpana zavoiurilor, pe de laturi sau prin rari§iul lor, dar
totdeauna pe prunti§iul apelor. La noi zävoiurile sunt numercise
abundéza in Lae vaile §i luncile ce insotesc matea riurilor nos-
tre din regiunea montana ping in albiea Dunärei unde iau desvol-
tarea cea mai insemnata. Asemenea, studiul amgnuntit §i complect
al diferitelor specil de Salcil ce pot fi in téra nóstra lasä iara§i mult
de dorit.
Specific de plante ierbacee ce intra in Flora,zonei Stejarului a
tgre n6stre sunt cu mutt mai numer6se de cum in cele precedente.
Subt raportul statiei lor, gasim §.1 aici doa categoril: plante ielbacee
silvice sau nemorale §i plante campestre.
1. Plantele ierbacee silvice sau nemorale ce stalionéza in zona Ste-
-D'intre acestea unele sunt comune, fiind aflate cam in WM'
intinderea acestei zone la noi; altele sunt localizate numa in oarecare
intindere din acésta zonä.
VEGETATIEA g FLORA GEOGRAFICA 743
a. Speciile silvice sau nemorale comune

Anemone ranunculoides Lithos!). purpuro-cceruleum
Ranunculus anricomus Pulmonaria officinalis
Ficaria ranunculoides obscura
Isopyrum thalictroides Myosotia sparsiflora
*Pmonia romanica Sy-mphituni iuberosum
Chelidonium majus Solanum Dulcamara
Arabia Turita Physalis Alkekengi
Cardamine amara Scrophularin nodosa
impatiens Melampyrum cristatum
Dentaria buibifera Lathrtea squamaria
Alliaria of ficinalis Clinopodium vulgare
Lunaria annua Nepeta nuda
Corydalis Marschalliana Glechoma hederacea
solida hirsuta
Viola scotophylla Lamium maculatum
mirabilis Stachys silvatica
silvestris Galeobdolon luteum
Silene nemoralis Scutellaria altissima
Cerastium silvaticum 13runella grandiflora
Stellaria media Lysimachm punctata
glauca vulgaris
Geranium Columbinum Nummularia
divaricatum Chenopodium hybridum
Trifolium medium Rumex conglomeratus
expInsum Polygonum Cdnvolvulus
diffusum dumetorum
Vicia cassubica Azarum europteum
dumetorum Urtica dioica
Lathyrus sphmricus Orchis purpurea
Hallernsteinii Cephalanthera pallens
*Orobus variegatus Epipactis latifolia
niger rubiginosa
Gemn urbanum Asparagus tenuifolius
Egopodium Podagraria Convallaria majalis
Carum Bulbocastanum Polygonatum officinale
Torilis Anthriscus multiflorum
Anthriscus silvestris latifolium
nemorosa Fritillaria tenella
Cerefolium Gagea lutea
trichosperma Scilla bifolia
Cluerophyllum temulum Allium ursinum
bulbosum Luzula multiflora
Hedera Helix Scirpus silvaticus
Asperula taurina Carex pilosa
odorata muricata
galioides virens
Galium elatum vulpina
Pyrethrum corymbosum Melica unifiora
Doronicum hungaricum Festuca vaginata
Lappa tomentosa Brachypodium silvaticum
Cirsium nemorale rupestre
Lactuca Cbaixii Bromus aspen
Campanula Rapunculus Equisetum Telmateja
744 CONSPECTTJL GEOGRAFIC
b. Speciile nemorale sau silvice ale zonei Stejarului ce se ga-

sesc localizate precum urmég.
In Oltenia
Ranunculue constantinopolitanus Cephalorrhinchus hispidus
*Helleborus dumetorum *Campanula Wellandi
Geranium pyrenaicum Scntellaria albida
*Trifolium Sarosienze Aristolochia pallida
Coronilla emeroides Luzula Forsteri
Vicia truncatula Carex Michelii
Pisum elatius depauperata
* Orobus ochroleucus brevicolis
Physospermum aquilegifolium Milium vernale
*Kn antis Drymeja Piptatherum holciforme
Senecio erraticus Melica altissima
*Hieracium hungaricum Aira capillarie
Lactuca perennis Agropyrum panormitannm
In Olteniea 0 Munteniea
Orobus aureus Potentilla micrantha
variegatus *CEnanthe banatica
Aremonia agrimonoides Ruscus aculeatus
In Munteniea :
Corydalis pumila Piptatherum paradozum
Orobus versicolor Arum orientale
Carpesium cernuum Cynoglosum pallidiflorum
*Myosotis getica *Ornithogalum Skorpili
*Convolvalus silvaticus *Melics picta
Milium effusum Ophioglossum vulgatum.
In Munteniea 0 Moldova :
Anemone silvestris Tulipa silvestris
Leonurus villosus Biebersteiniana
In Dobrogea :
*Cerastium bulgaricum Symphitum tauri cum
Hieracium foliosum
In Dobrogea 0 Moldova:
Orchis Simia *Nectaroscordum bulgaricum
In Olteniea 0 Dobrogea
Silene pilosa Symphitum ottomanum
*Coronilla elegans (acesta vine t}*1 in Moldova
Siler trilobum inferi6rA),
Physocaulos nodosus
VtGETATIEA I PLORA GEOGRAPICA /45
2. Plantele ierbacee campestre din zona Stejaruhd. In coprin-

sul acestei zone avem sa examindm 0 vegetatiea locurilor deschise,
uscate 0 situate p'intre intinderile de paduri sau pe la marginea lor,
precum: paji0ile, poenile, live4ile, cdmpurile, locurile cdmpene de
pdsciuni sau islazurile, ogórele 0 holdele de culturd, rdriliurile de pd.-
dud, erAngurile de ldstari 0 de märäcini, c6stele rupte, locurile pe-
tr6se 0 stincése neacoperite de pgduri etc.
Flora plantelor ierbacee din aceste pgrti este cea mai avutd 0
variatd d'intre tae ce avem. Ca vegetatie generald predominentd ce
exprimä fisionomiea acestor pdrii este formafiea gramineand care, 0
aici, ocupd primul rang, ca pretutindenea la noi in asemenea locuri.
Fac exceptie, bine-inteles, lästdri0urile, märkinigiurile 0 mai ales
locurile petráse sau stanc6se ce se gdsesc in pdrtile despre regiunea
submontand §i in acelea care in Dobrogea constituesc partea sa mun-
tòsd 0 numer6sele sale rddidturi petr6se.
Dar formatiea gramineand campestrd, prin aspectul su, diferd
destul de evident de cea montand. Aici se observd mai puling unifor-
mitate in iérba verde 0 mai multd amestecdturd cu specil ierbacee
latifoliate §i dotate cu flori colorate ; plantele dobindesc o staturd cu
mult mai 'naltd 0 robustä', mai cu seamd in locurile de luncd §i in cele
a§ternute cu humus vegetal percurse de ape 0 protegiate de paduri
vecine. Tapetul de iérbd verde din pdrtile enumerate se datore0e cu
osebire speciilor câmpene de Graminee stuf6se (ccespitosce) din genu-
rile Alopecurus, Phleum, Kceleria, Agrostis, Aim, Avena, Holcus,
Maim, Eragrostis, Poa, Cynosvrus, Festuca, Hordeum, Brcrnzus,
Agropyrum, Lolium §i calm din genul Carece.
Eacd, in intregul Au, distributiea geograficd a plantelor din
acéstd categorie in diferitele mari pärti ale Romdniei:
a. Speciile campestre ce, mai mult sau mai putin, se gdsesc

In tad intinderea Romdniei:
Clematis recta Adonis testivalis
Thalictrum sent& Helianthemum vulgare
flexuosum Turitis glabra
medium Hesperis matronalis
elatum runcinata
angustifolinm Sisymbrium Lceselii
nigricans Sophia
Anemone Pulsatilla Erysimum crepidifolium
pratensis Alyssum snaffle
nigricans ealycinum
silvestris Draba yema
Ranunculus polyanthemos Camelina silvestris
mediterraneus Thlaspi arvense
/48 COgSPECTUL GEOGRAPIC
Thlaspi perfoliatum Dictamnus Fraxinella

Capsella bursa pastoris Sedum acre
Lepidium campestre boloniense
Drabs Genista tinctoria
Sinapis migra . Cytisus hirsutus
arvensis Ononis hircina
Brassie& campestris Medicago lupulina
Rapa Trifolium alpestre
Napus pratense
Erucastrum obtusangulum ochroleucum
Pollichii . pannonicum
Bunias orientalis montanum
Fumaria micrantha hybridum
Viola hirta agrarium
ambigua procumbens
alba minus
odorata Dorycnium herbaceum
canina Lotus corniculatus
pumila Coronilla varia
stricta Astragalus Cicer
elatior glycyphyllos
danubialis Onobrychis sativa
tricolor areuaria
arvensis Vicia lathyroides
Reseda lutes segetalis
luteola sativa
Polygala comosa sordida
major Biebersteiuiana
Tunica prolifera sepium
Saponaria Vaccariu pannonica
officivalis striata
Cucubalus .baccifer pisiformis
&lens venosa cassubica
livida dumetorum
Armeria Cracca
noctiflora villosa
Melandrium pratense glabrescens
Lychnis Viscaria tenuifolia
Agrostemma Githago Ervum hirsutum
. Coronaria Lathyrus hirsutus
Cerastium viscosum tuberosas
Spergula arvensis latifolius
Spergularia rubra Orobus versicolor
Scleranthus annuus Spirsea Filipendula
Hypericuin per foratum Fregada collina
Geranium sanguineum -elatior
pusillum Potentilla recta
dissectum obscura
Erodium cicntarium rub ent
Linum flavum opaca
hirsutum arenaria
nervosum reptans
austriacum alba
perenne. Agrimonia odorata
Alibis(' cannabina Trinia Kitaibelii
Malva silvestris Pimpinella saxifrnga
rotuudifolia Seseli annuum
Lavatera thuringiaca Ferulago silvatica
Hibiscus ternatus Peucedanum Chabrsei
Abutillon Avicenna3 Oreoselinum
VEGETATIEA §I FLORA Ci10G1tA1'ICA. 747
Peucedadum alsaticum Hieracium bifurcum

Orlaya grandiflora cym .sum
Caucalis daucoides priealtum c. var.
Torilis helvetica umbellatum
Sherardia arvensis Campanula sibirica
Galimn ochroleucum divergeus
Aparine bononiensis
Cruciata persicifolia
retrorsum Bryonia alba
Sambucus Ebulus Vincetoxicum offlcinale
Dipsacus Fullonum Vines herbacea
laciniatus Gentiana cruciata
Cephalaria corniculata Pneumonanthe
Valerianella olitoria Erythrwa Centaurium
Auricula pulehella
curinata Cerinthe minor
Morisonii Echium vulgare
Linosyris vulgaris Lithospermum offleinale
Aster Amellus Myosotis collina
Erigeron acre stricta
Solidago Virga aurea Anchusa offlcinalis
Pulicaria dysenterica Lycium vulgare
mula ensifolia Solanum nigrum
salicina villosum
cordata Verbascum Phlomoides
Conyza blattariforme
Filag.) arvensis Blattaria
minima Lychnitis
Artemisia pontica nigrum c. var.
vulgaris phceniceum
annua Linaria vulgaris
Absinthium italics
Achillea Millefolium dalmatica
pannonica spuria
Anthemis arvensis Elatine
Cotula Digitalis innata
Leucanthemum vulgare Veronica ChamEedrys
Doronicum hungaricum Teucrium
Senecio erucifolius latifolia
Jacobwa spuria
Cirsium lanceolatum orchidea
Onopordon Acanthium serpyllifolia
Serratula tinctoria acinifolia
Centaurea Jacea polita
Cyanus Persica
stenolepis hederifolia
spinulosa Melampyrum arvense
rnaculosa Riiinanthus major
Kentrophyllum lanatum Odontites yema
Hypochart is maculata serotina
Leontodon hispidus Orobanche rub ens
danubialis loricata
Picris hieracioides lucorum
Tragopogon pratensis Phelipea ccerulea
orientalis ramosa
Lactuca saligna Verbena officinalis
Scariola Mentha silvestris
Crepis setosa viridis
biennia nepetoides
Hieracium Pilosella piperita
Mentha arvensis Euphorbia lucida

sativa virgata
Thymus serpyllum Orchis Mono
Calamintha Nepeta coriophora
menthrefolia incarnata
suaveolens Gladiolus imbricatus
Acynos Leucojum vernum
Galeopsis Ladanum Gulanthus nivalis
Stachys germanica Asparagus offlcinalis
annua Erythronium dens canis
Marrubium peregrinum Anthericum ramosum
pannonicum Ornithogalura pyrenaicum
Brunella grandiflora fi vescens
alba Gagea arvensis
laciniata minima
Ajuga reptans Allimn oleraceum
Teucrium Chamredrys memos=
Anagallis arvensis Muscari botryoides
ccerulea Digitaria sanguinalis
Plantago media ciliaris
lanceolata flliformis
Amarantus retroflexus Echinochloa Crus galli
Blitum Alopecurus pratensis
viridis geniculatus
Chenopodium murale Fthleuin pratensis
opulifolium Bcehmeri
Vulvaria asperum
Botrys Holcus lanatus
Blitum rubrum Melica transsilvanica
virgatum Eragrostis megastachya
Atriplex hortensia poLeoides
oblongifolia pilosa
microsperma Poa annua
Rumex pulcher pratensis
obtusifolius angustifolia
crispus trivialis
confusus Cynosurus cristatus
longifolius Vulpia Pseudomyuros
Acetosa Festuca elatior
lacetossela arundinacea
Aristolochia Clematitis loliacea
Euphorbia helioscopia Brachypodium pinnatum
platyphyllos Agrop) rum repens
stricta glaucum
polychroma elongatum
Cyparisias villosum
salicifolia Lolium parenne
Speclile de aceemi categorie din zona Stejarului ce stationéza in

locurile inferi6re umede, prin locurile de lund (pratis humidis), prin
locurile aluviale umede sau scurse §i prin z5.voiuri :
Clematis integrifolia Nasturtium uncaps
Myosurua minimus terrestre
Ficaria ranunculoides armoracioides
Ranunculus bulbosus Lychnis Flos cuculi
Nasturtium palustre Altluea offlcinalis
silvestre Lythrum Salicaria
VEGETATIEA SI FLORA GEOGRAFICA 749
Lythrum virgatum Polygon= lapathifolittm

Hyesopifolium danubiale
Glycyrrhiza echinata Persicaria
Galega officinalis Hydropiper
Lathyrus Aphaca Humulus Lupulus
Nyssolia Euphorbia procera
Potentilla supina Juncus conglomeratus
anserina compressus
CEnothera biennis bufonius
CEnanthe media Cyperus fiavescens
silaifolia fuscas
Valeriana officinalis virescens
angustifolia glaber
Cirsium canum longue
pannonicum Monti
arvense glomeratus
Sonchus arvensis Scirpus Michelianus
uliginosus Heleocharis palustriB
Mentha Pulegium Agrostie densior (rarissima)
Scutellaria galericulata canina
hasttefolia Poa palustris
Lysimaehia Nummnlaria Equisetum arvense
Rumex Hydrolapathum
b. Speciile ce se gAsesc numa in partea din Olteniea q't cele

mai multe in Mehedinti despre Vérciorova, Bahna §i Severin: acestea
sunt specif rare pentru flora nésträ.
Delphinium fissum Trifolium hevigatum
Helianthemum procumbens * Astragalus Rochelianus
Cardamine grteca Onobrychis alba
Conringia orientalis Vicia lutea
Alyssum subsinuatum Lathyrus setifolius
Stribrnyi *Ferula Heuffeli
pulvinare Tordylium maximum
Thlaspi alliaceum Turgenia latifolia
*Isatis prtecox *Prangos carinata
Fumaria anatolica Galium purpureurn
officinalis divaricatum
*Dianthus sabuletorum tenuissimum
serbicus *Crucianella oxyloba
Tunica saxifraga Valerianella turgida
illyrica Achilles erithmifolia
Saponaria glutinosa Matricaria trichophylla
Silene spergulifolia Pyrethrum macrophyllum
viscosa *Echinops banaticus
Mcenchia mantica *Cirsium Grecescui
* Cerastium banaticum siculum
Alsine glomerata Centaurea atropurpurea
frutescens pallida
Paronychia cephalotes Lagoseris orientalis
Sedum Ceptea *Jasione Heldreichii
Genista pilosa Phyteuma canescens
ovata Campanula lingulata
*CytiBus leucanthus Heliotropium supinum
elongatus Echium altissimum
Trifolium Mollineri Onosma tauricum
scabrum Nonea pallen s
Grecescn D. Dr. C. 1824. ISO
Convolvnins cantabrica Anthericum Liliago

* Verbasoum bracteosum Ornithogalnm refractum
pulverulentnm * Gages succedanea
*Veronica ermita Allium saxatile
* Stachys nitens Cyperus glaber
Rochelian a longue
Acanthus longifolius Eryanthus strictus
Verbena supina Stip a Graffiana
Euphorbia falcata Phleum serrulatum
grreca Cynosurus echinatus
Orchis rubra Vulpia Psendomyuros
pallens Brachypodium rupestre
*Iris Reichenbachii Bromus variegatus
hungarica Ceterach offlcinarum.
c. Speciile cunoscute ca stationare numa in Olteniea gi in

Dobrogea:
Preonia tenuifolia Sedum neglectum
*Alyssum commutr trim Astragalus monspesulanum
Iberia saxatilis Peucedanum I on gi folium
Dianthus giganteus * Galium Ms risiense
Gypsophila glomerata mula hybrida
Silene densiflora Echium italicum
conics * Verbascum banati cum
Erodium ciconium Odontites lutea.
Specii campestre stationare in Olteniea i Munteniea:

*Dianthus transsilvanicus Bupleurum juncPum
Arm eria Ferulago campestris
Silene viridi flora Knautia atrorubens
* Scleranthus dichotomus Siegesbeckia orientalis (rarissima)
interpositum Centaurea Tauscheri
Genista sagittalis Leontodon aspen
Medicago orbicularis Anchusa italica
Gerardii Barrelieri
minima Comandra elegans
Trifolium resupinatum Hymanthogloss. hircinum
Lotus tenuifolius * Crocus mcesiacus
Vicia serratifolia 0 rnithogalum B ouch eanum
Potentilla micrantha *Horde= Caput Medusre.
Epilobinm Lamyi
Specif campestre staLionare in Olteniea gi Moldova WI a fi fost

pinA acum aflate gi in Munteniea:
Ranunculus illyricus Phlomis pungens
Fumaria prehensilis Crocus reticulatus
*Mattia umbellata Hyacinthus leucophreus.
Specif campestre stationare numa in Munteniea:

Ranunculus arvensis *Silene Cserei
mediterraneus Genista procumbens
Silene wolgense Melilotus macrorrhizus
Trifolium rubens * Anthemis Haynaldiana

pallidum Cineraria procera
striatum Echinops commutatus
Lotus uliginosus Cirsium Sintenisii
Astragalus austriacus Centanrea nigrescens
Potentilla canescens jurineifolia
microdons * Verbascum ambiguum
patula * Stachys arenariaeformis
Asperula tinctoria * Thesium simplex
mula hispida TAMOS=
bffrons Allium acutangulum
* Achillea getica * Ornithogalum Skorpili
Specii campestre ale zonei Stejarului stationare In Munteniea

Moldova:
Adonis Flammea Poterium sanguisorba
Chorispora tenella Pastinaca graveolens
Fumaria micrantha * Iris Sintenisii
Althrea taurinensis. Phalaris canatiensis
Specil campestre ale zonei StejaruluT stationare In 1Violdova:

Anemone grandis Crepis rigida
Raphanus Raphanistrum S corzonera humilla
* Dianthus Pseudobarbatus Linaria minor
Pseudo-Grisebachii Salvia austriaca
Gypsophila f astigiata betonicaef olla
Silene chlorantha Stachys recta
* Cytisus agregatus Phlomis tuberosa
Trinia Heningii Mercurial is ann iza
Centauros Marschalliana * Asparagus Pseudoscaber
SpeciT campestre ale zonei Stejarului stationare In Dobroge :

*Dianthus nardif °n'As * Centaurea Kanitzian a
Silene compacta banatica
* Mcehringia Grisebachii Scorz onera austriaca
Hypericum elegans Podospermum molla
Haplophyllum Biebersteinii * Campanula crassipes
Genista albida * Thymus zygioides
Trigonella monspelliaca Stachys angustifolia
Arthrolobium scorpioides Scuttellari a orientalis
Potentilla taurica Euphorbia petrophila
beta Asparagus verticillatus
Saxif raga tridactylitis Gagea saxatilis
* Centaurea Jankm Allium guttatum
napulifera Nothochlaena Maranthre
Sä notäm ck cele mai multe din aceste plante din Dobrogea nu

stau pe iocurile sale ~pene ce inträ In categoriea stepelor, dar mai
mult pe locurile pietr6se deschise, neacoperite de päduri.
Asupra speciilor din zona Stejarului Insenmate ca specif ende.
mice putem face uringtárele distingeri relative la ariea lor geografia

generala :
a.Endemice proprit in coprinsul Romdniei, fiind cunoscute ca
stationare numa pe teritoriul nostru, precum : Alyssum subsinuatum,
Dianthus Pseudo-Grisebachii, D. nardiformis, Mcehringia Grisebachii,
Perula Heuffeli, Prangos carinata, Knautia atrorubbns, Achillea getica,
Cirsium Grecescui, Centaurea Jankos, C. Kanitziana, Myosotis getica,
Cynoglossum pallidiflorum, Verbascum bracteosum, V. ambiguum, Sta-
chys nitens, S. arenariaeformis, Iris Sintenisii, Asparagus Pseudo-Scaber,
Nectaroscordum bulgaricum, Gagea succedanea.
b. Endemics dacice, stationare in Romaniea §i In provinciile

dacice vecine, tgri ce impreun6 constituesc o regiune geografic6 ce de-
pinde de zona vegetatiei Stejarului. Ca atare enumerhm : Dianthus trans-
silvanicus, Cerastium banaticum, Silene Cserei, Scleranthus dichotomus,
S. interpositum, Linum glabrescens, Cytisus Heuffelii, C. aggregatus,
Orobus transsilvanicus, O. ochroleucus, Astragalus Rochelianus, Poten-
tilla microdons, (Enanthe banatica, Anthemis Haynaldiana, Centaurea
napulifera, C. Tauscheri, a banatica, Veronica crinita, Verbascum ba-
naticum, Euphorbia lingulata, Quercus conferta.
c. Endem. ice dacico-meesiace ce apartin te'rilor care constituesc

regiunea danubial6 inferiòrä.: Pavnia romanica (P. decora Auct. vix
Anders., Ilelleborus dumetorum, Cardamine grceca, Allyssum Strbrnyi,
A. pulvinare, Isatis prmeox, Dianthus sabuletorum, D. serbicus, D. gi-
ganteus. Cerastium bulgaricum, Cytisus elogantus, a leucanthus, Coro-
nilla elegans, Lathyrus Hallernsteinii Cratcegus pentagyna, Seseli rigi-
dum, Crucianella oxyloba, Galium Marisense, Echinops banatieus ce
ajunge §i In Ungariea, Centaurea atropurpurea, Campanula crassipes
In Banat §i la Mä'cin, Campanula Welandi, Jasione Heldreichii, Stachys
Rocheliana, Nonea pallens, Mattia umbellata, Symphitum ottomanum,
Thymus zygioides, Comandra elegans, Thesium simplex, Iris Reichen-
bachii, Crocus mcesiacus. Ornithogalum Skorpili, Q. Boucheanum.
Privind intregul registru de plantele nemorale cum §i de cele
campestre din zona Stejarului, aflät6re In bite provinciile tOrei, adicA
specials n6stre comune din categoriea acésta, vom remarca c5, apreope
t6te, nu mai putin, sunt comune §i In Europa, avad ariea lor geo-
grafia intinsI in tot Donieniul Florei forestiere europeice, multe &jar
ajungind in Siberiea §i in Asiea centrald la depärtäri fórte conside-
rabile de statiea nóstr6.
Nu tot astfel este §.1 pentru speciile diu zona Stejarului a cdror
statie geograficd, la noi, este limitatä numa in oarecare parte a tërei.
Acestea sunt specii rare sau förte rare ;presenta unora, la noi, provine
din penetrarea ariei geografice respective in teritoriul Romdniei sau din
emigrarea altora. The, insd, prin centrul de formatie, apartin de re-
giunea Europei meridionale cu care ne afiäm In contact; cu alte cu-
vinte, acestea sunt specif meridionale, fácënd parte din Domeniul Flo-
rei regiunei mediteraneane europeice §.1 mai ales din regiunea sa bal-
canico-caucazicä.
Partea meridionald din occidentul tèrei, dar mai cu seam& di-
strictul Mehedinti, representà cel mai insemnat nurndr de specif me-
ridionale mediteraneane; unele ce incep din regiunea occidentald me-
diteraneand (Portugaliea, Spaniea, Franciea meridionald, Italiea §i
insulele Corsica, Sardiniea §i Siciliea), ajung la noi sau tree §i In
Orient ; altele ce provin din regiunea mediteraneanä europeicä
orient ald, adica din Wile litoralului adriatico-egeic (Istriea, Iliriea,
Croatiea, Dalmatiea, Albaniea, Macedoniea, Traciea, Tesaliea, Greciea,
insulile Ionice, archipelagice §": Creta, oprindu-se la noi sau treand
mai departe.
Acelea ce str6bat la noi §.1 se intind cam in telte partite meri-
dionale ale 16rei sunt Tilia tomentosa, Quercus Cerris, Agros-
temma Coronaria, Cucubalus baccifer, Scutellaria Columnce. Salvia
.zEthiopis, Cyperus Monti, Piptatherum paradoxum, lberis saxatilis,
Silene conica, Sedum neglectum, Astragalus monspesulanus, Physo-
caulos nodosus, Linaria dalmatica, Echium italicum Leonto don aspen
Trifolium diffusum , Hordeum Caput Medusce, Anchusa italica,
A. Barrellieri.
Pe and speciile mediteraneane ce ajung numa in Olteniea sunt:
Ranunculus constantinopolitanus, Delphinium fissum, Fumaria ana-
tolica, Thlaspi alliaceum, Reseda Phitewma. Tunica illyrica, Moen-
chia mantica, Trifolium. Mollineri, Onobrychis alba, Pisum elatius,
Lathyrus setifolius, Physospermwm aguilegifolium, Galium purpu-
ream, Achillea crithmifolia, Pyrethrum macrophyllum, Senecio er-
raticus, Cirsium siculum, Lactuca perennis, Helio tropium supinum,
Echium altissimum, Convolvulus cantabrica, Verbascum glabratunn,
Acanthus longifolius, Verbena supina, Euphorbia falcata, E. grceca,
Aristolochia pallida, Orchis rubra, Luzula Forsteri, Carex depau-
perata, C. brevico lis, Cyperus glaber, C. longus, Erianthu,s strictus,
Phleum serrulatwm, Cynosurus echinatus, Aira capillaris, Agropy-
rum. panormitanum, Ceterach officinarum.
Acelea ce ajung numa in Munteniea sunt: Carpesiwm. cernuum,

Linaria italica ; in Olteniea §*1 Moldova : Fumaria prehensilis, Cro-
cus reticulatus, Pritillaria tenella ;In Dobrogea : 2rigonella mons-
peliaccs, Potentilla beta, Nothochlcena Maranthce.
Flora regiunei balcanico-caucazice,dependentd orientalä. a Do-
meniului floral mediteranean,este Cu mult mai in contact §i In legd-
turd cu partea meridionald a tèrei néstre de cat cum este regiunea
occidentald a acestuiDomeniu floralf** cu noi. prile ce inted in coprin-
sulFlorei balcanico-caucazice sunt :Bosniea, Serbiea, Bulgariea, Rume-
liea, Dobrogea, Crimeea §*1 provinciile caucazice. Cu tead marea Néged
§i Marmara ce stau pe melllocul acestei regiuni, totu§i, scheletul lor
tectonic geologic pare destul de similar atit In muntil Balcani, In ai Cri-
meei cum §*1 in cei din partea occidentalä a Caucazilor.Analogiea florei
din aceste pdrti ne pare cá confirma opiniea nósträ.
Sunt cdteva specil balcanico-caucazice care, gratie acestei si-
militudine §i a contiguitätei ce ail cu muntil din Dobrogea §i din Ba-
nat, le gäsim §*1 In pärtile respective din Romdniea ; astfel sunt in
Mehedinti : _amnia tenuifolia, Silene spergulifolia, S. densiflora, Gyp-
sophila glomerata, Alsine glomerata, Paronychia cephalotes, Haplophyl-
lum Biebersteinii, Coronilla emeroides, Siler trilobum, Galium tenuissi-
mum, Valerianella turgida, Cephalaria corniculata, Cephalorrhinchus
hispidus, Lagoseris orientalis, Onosma tauricum, Scutellaria albida,
saxatile, Milium vernale, Piptatherum holciforme, Stipa Graffiana,
Melica altissima; apoi in Dobrogea: Silene compacta, Potentilla taurica,
Ilieracium foliosum, Stachys angustifolia, Scutellaria orientalis ce vine
§i pe la Mizil pe stancile Tohanilor, Symphitum tauricum i Allium
guttatum; cdteva ajung §i se gäsesc prin Munteniea §i Moldova pre-
cum : Silene chlorantha, Althcea taurinensis, Orobus aureus, Anthriscus
nemorosa, Cineraria procera, Sinecio Bierbersteinii, Siegesbecicia orien-
talis, Phlomis pungens, Melica pieta, Agrostis densior, Arum orientale.
§ 3. ZONA VEGETATIEI STEPELOR DANUBIANE §I PONTICE
Caracterele, intinderea, dividerea sa. Caracterul cel mai

esential al vegetatiei din regiunea inferi6rd a te'rei nóstre este asemg-
narea sa cu aceea ce acopere intinderea stepelor europeice in al cdrei
domeniu floral ea participd.
Ca §i pustiile ungarice, ca §i vastele stepe ale Rusiei australe,
§esurile Danubiului-inferior, sau baraganul ncistru, cum §*1 aridele
anvil góle §i intinse ale Dobrogei ofer nu numa aceea§i conformatie
topograficd de §esuri intinse, plane sau u§ioT undulate, jos läsate sau
YEGETATIEA I FLORA GEOGRIFICA 755
putin rädicate, cu pärti uscate cultivabile sau sterile, cu parti depri-

mate mla§tin6se sau balt6se, din care unele salifere, nu numa acelagi
tip climateric continental cu oarecare nuantepartiale, dar, nu mai pu-
aceemi forma de vegetatie caracteristica prin asp ectul su jerbos.
rigid gi uscat ce s'ar crede uniform, insä presentand cateva diferen-
tieri, totu§i cam putin accentuate comparativ Cu vegetatiea zonelor
forestiere.
Prin intinderea lor, stepele nástre figuréza pe glob abia eat un
mic din sau coltigior ce tine de imensa arie geografica a stepelor ruso-
asiatice care, de la noi, prin WO. Rusiea australä i Asia centrala,
ajung lingá Oceanul Pacific la gura Amurului. Intru ce priveite partea
misirä, ele ocupd tad intinderea din Munteniea numita baragan,
sesurile din Moldova inferiárä i ca Dobrogea meridionala. Limita Ion
occidentala se pote desemna prin o linie pornita din Oltenita prin Fun-
dulea, Gherghita, Ploe§ti, Mizil, Buzeu, Rimnicu-Sgrat, Odobe§ti,
Panciu, Nicore§ti, Dragu§ani pinä la Fälciu, continuand de ad, prin
Basarabiea meridionalä', cu limita stepelor Rusiei australe. Prin o
fascie neregulata §i Intrerupta ele se intind §i de alungul Durigrei spre
Severin ea o träsura de unire spre stepele Ungariei-centrale ce incep
de la Bazia§i §i se intind prin Ungariea centrala ; tot asemenea se
prelungesc §1 de alungul Prutului ping spre Dorohoi.
Neparticiparea padurilor in intinderea acestor stepe s'ar datori,
nu inteatit nivelului lar inferior de care ori i cura arboril forestieri de
port inalt se feresc, §.1 niel compositiei solului, de altfel in mare parte
fertil, cat mai cu seamá din cauza suprafatei lor plane, f6rte Ming
§1 a conditiilor climatului continental care se resuma in starea de se-
cetä gi de vanturi ce predomina in asemenea regiuni. Ca consecuenta,
aici periòcla de vegetatie necesarie pentru Indeplinirea actelor interne
ale fenomenelor de nutrilitate devine mai scurtä i nesuficientá pentru
exigentele arborilor forestieri. *int.! temperatura necesara lipse§te aid,
cum este pentru regiunea alpinä, ci cantitatea de aria necesará pen-
tru alimentarea tramei ce constitue§te masa voluminòsä a corpului
arborilor forestieri. Dar, nu numa ea atmosfera pe aici este mai
secet6sa prin felul sgu, apoi §.1 vênturile estivale, frecuente In regiunea
stepelor, sunt cele mai nocive cauze ce contribuesc §i mai mult la
lipsa de apa In atmosferä §i ia uscarea paméntului.
Se gtie eägesurile intinse., ca i rnarile, sunt suprafate pe care
vénturile, neavénd obstacole in calea lor, se desfagiur cu tótá puterea.
Aici, mai mult ca in cele late pärti ale Ord, glacialul crivgt iérna, de
ate trei sau patru ori §.1 cate patru sau cinci lile, aduce cunoscutele
viscole turbate ce, spulberand zapada i arunand'o prin partile de-

primate, lasa partile plane descoperite gi expuse gerului intens : rada-
cinele tinere, semintele &lute gi plantulele ce au putut egi din ele
pe vara sail pe tòmna sunt expuse perirei gi multe se sting. Apoi vara,
crivètul i austrul augmentéza seceta, determina uscarea solului pin/
ce crapa ; o atmosfera uscata, adesea incärcatá cu virtegiuri noorogi
de pulbere cade pe campuri gi face mai intristätor aspectul de pirlire
g't vegtedire al vegetatiei campene.
Cu Vita temperatura calda i uscatä cum este, chiar in aceste
stepe, un oarecare adapost datorit unor proeminente sau unor depresil
terestre i presenta unui curs de apa ce favoriséza g't intretine ume-
ditatea in sol g't in atmosfera pe timpul verei pot contribui, impreuná
cu ploile primaverei, la o prelungire locala a periòdei de vegetatie gi
sá faciliteze vietuirea unor arbori forestieri. Astfel, vedem cum prin
caeva locuri in gesurile nóstre danubiane pontice s'au putut forma
oarecare petece de padure de Tula in amestec cu Teiu, Jugastru
Gladigi; totugi insa, arboril acestor paduri abia dobindesc inaltimi sub-
mediocre, din cauza mediului ambiant, afarä dacá milt pe oarecare
radicaturi sau cóste cu infractuositati, precum vedem cá este partea
4isa muntòsd a Dobrogei d'intre Macin, Tulcea i Babadag.
Deci, urméza ca vegetalele ce se instalézá in aceste parti sä.
o organizatie adaptata cu felul climatic secetos ca p6tá efectua
ciclul de desvoltare anualä in scurta pericidá de vegetatie pe care le
o acorda timpul de vara, stare ce convine plantelor ierbacee perenice
cu osebire celor anuale, dar care este in desacord cu exigentele ce
reclama formatiea lemnósä a arborilor forestieri. Cu tòte acestea,
cátiva arbori sträini, dar naturalisati, pot duce bine in gesurile nóstre,
de cum nu pot arboril nogtri indigeni. Astfel: Salcimul (Robinia Pseu-
doacacia), Plätica (Gleditschia triacanthos), Ailantul (Ailanthus glan-
dulosus) i chiar Dulif (Morus alba, M. nigra) sunt singurif arbori ce,
cu cdti-va pomi domestici, fac plantatiea catunelor i a comunelor
care, in aceste regiuni, se gäsesc ingirate numa pe mala! Dundrei, al
Buzeului, Siretului i prin acele depresiuni ce constituesc
valcelele din Dobrogea, pe când tóta intinderea plana sta gólá gi pustie.
De aceea piantele lemnóse proprif acestei regiuni sunt reduse la
starea de arbusti, adesea mènunti i premuniti cu spini sau ghimpi
ca sa se póta apara de invasiea gi atacurile din partea vitelor de pas-
ciune. Se intelege lesne cá starea de arbust a formatiei lemnóse ce
existä aici este subordonat'a scurtei periode de vegetatie regionale.
Formatiile ierbacee de o durata mai lung sunt caracterizate sau prin
o structura costeliva §i bgtósä de ordinar acoperita c'un vestmint pi-

lifer sau tomentos menit sa Impedice evaporatiea apei de constitutie
a organismului, sau prin o pletora de sucuri apóse sedentare, acu-
mulate In diferitele lor pärti aeriane, gratie unui epiderm fórte cuti-
cularisat, sclerotizat sau incrustat §.1 abia cu cateva mici §"i putine
aperturi stomatice ce permit retinerea li acumularea apei absorbite,
ceea ce este cazul plantelor halofile, sau ca, In vederea scurtei pe-
riode de vegetatie §1 neavênd alte me4i16ce de adaptatie fatä cu con-
ditiile climatice, I§i au aparatul vegetativ redus la un volum mic §i
stationar In sol, adicä cazul plantelor bulb6se §1 al celor cu rizomi
scurta §.1 carnósä, sau, in fine, i§i creeazá glande pilifere sau cripte
cu oleiuri esentiale a caror evaporatie Impedica perderea apei de con-
stitutie a tramei tesaturilor prin refrigeratiea §i obstacolul ce pro-
duce la suprafata plantel.
Daca, precum am aratat la Inceput, conditiile climatice ale zonei
n6stre inferióre sunt peste tot identice sau Cu oarecare mici diferente
locale, conditiile lor telurice, Infra ce concerne natura solului, sunt
cu mult mai variate §i de o infiuenta proprie asupra vegetatiei ce se
desvoltéza pe fiecare. De ad urmittórele categorif caracteristice ale
vegetatiei stepelor nóstre: vegetatiea stepelor uscate, din partile radi-
dicate sau plane §i nesarate, vegetatiea limon6set §i acuatied din depre-
siile umede sau acoperite cu ap5., a§ternute cu pamènt limos sau tur-
faceu nesdrat, vegetatiea arenarie din näsipurile mobile sau din dune,
vegetatiea halofdli din locurile salifere uscate, umede sau marine.
A. VegetaViea stepelor usoate.

Formatillo, flora sa. Ea se distingo In doua formatil relative
la structura §.1 fisionomiea ce imprima fiecare acestor §esuri : formatiea
lemn6sel 0 formatiea ierb6sa.
Formatiea lc mnósd propriu-Ilisa din stepele nóstre consista In
cateva specil de arbu§ti ce traesc mai mult in consortiu, constituind
acele grupe de mici intinderi numite tuferi§e, cranguri sau märä-
cini§iuri (dumeti, virgulti, senticeti, spineti), dup5 cum esenta predo-
minanta este sau nu lipsita de membre spinóse sau ghimpóse. Cele
mai multe fefuri consista din Päducelu-mic (Cr atcegus monogyna), din
Porumbar (Prunus spinosa), din Cireplul-pitic (Cerasus Chamcecera-
sus), din Migdalul-päsaresc (Amygdalus nana), din Muri (Rubus) §i
din Rugi sau Macie§i (Rosa). In Dobrogea, §i anume In Constanta,
Intre Mangaliea, Ba§ibunar §.1 Constanta, sunt numer6se tufi§iuri de
Paliurus australis, prin une locuri §i de Jasminum fruticans, arhu§ti

ce apartin cu osebire fiorei domeniului mediteranean.
Formatiea ierbdsd, In mare parte, se datore§te Gramineelor de
pitsciune ce stationéza numa in partile unde solul, cu timpul, a dobin-
dit un strat de humus vegetal capabil sg retina oarecare timp apa
provenita din topirea zapelei sau din precipitatiile atmosferice.
in acéstá zong, iérba nu constituelte acele Intinderi indesate §1 nein-
trerupte ce caracteriséza plaiurile alpine, livelile §*1 campurile de finale
din cele lalte zone. Parti, parti: unele de bung cualitate intretin Gra-
minee de pgsciuni §.1 plante ierbacee fragede, In mare parte anuale, ce
tin primgvara, apoi se tree.; aceste parti, nu mai putin, sunt ocupate§i
cu culturacerealelor ; altele, de cualitate mai infericSra, intretin Gra-
ininee perenice stolonifere, mai vigurcíse §1 solide ce apartin cu osebire
genurilor Stipa, Calamagrostis, Cynodon, Andropogon i Pollinia, specil
ce vegetéza. ping In himna impreuna cu Artemisiile, Chenopodiile §i
Troscotul (Polygonum aviculare) ce abundéza in aceste pgiti; in fine,
alte pgrti, §.1 mai inferióre prin cualitatea lor, in Meagan, ofer nume-
rdse intinderi de Euphorbia glareosa §i E. Gerardiana sau de Salsola
Kali de Ceratocarpus arenarius ; in Dobrogea atrag privirea prin Cen-
taurea diffusa i Scolymus hispanicus pe linga cele lalte.
Flora stopelor n6stre ¡mate í nesalifere coprinde un num4r cu
mult mai considerabil de specil ierbacee, relativ cu cele lalte, vieti ind
pe diferite feluri de tèramuri: unele hurnifere, altele de kess arrid, iar
altele petnise §i aprice ; specif propril acestei regiuni. In distributiea
lor geografica trebue aici, mai mult ca in cele lalte zone, sa tinem in
seama proximitatea zonei Stejarului ale &Axel conditil telurice §i cli-
matice sunt atat de simile in multe din pgrtile lor, de unde depg§irile
multor specil propril unei zone in cea vecing sau §i mai departe, ceea
ce se observá in regiunele montane infericíre gratie vailor fluviale.
Vom face enumeratiea acestor specil dupe uringt6rele categoril:
a. Speciile de o mare intindere geograficá a cgror arie, in Ro-
mâniea ca §i in Europa, este fiírte intinsg §*1 care. stationézg nu numa
in zona proprie a stepelor dar tree §.1 in câmpiile zonei forestiere,
unele ajung chiar In part& inferiòre ale regiunei montane.
Adonis vernalis Lepidium ruderale
Nigella arvensis Diplotaxis muralis
Delphinium Consolida tenuifolia
Papaver dubium Rapistrum rugosum
Erysimum diffusum Senebiera Coronopus
Syrenia cuspidata Fumaria Vaillanti
Berteroa incana Schleicheri
Isatis tinctoria Gypsophila muralis
Silene Otites Scorzonera hispanica

Cerastium brachypetalum Taraxacum officinale c. var.
glutinosum Sonchns oleracens
semidecandrnm aspen
Holosteum umbellatum Crepis rlueadifolia
Arenaria graminifolia tectorum
serpyllifolia Hieracium echioides
Scleranthus collinus Xanthium Strumarium
FIerniaria glabra Camp anula Balm:mitts
Portulaca oleracea Heliotropium europreum
Malva borealis &Ilium rnbrum
Hypericum elegans Onosma arenarium
Trifolium arvense Lithospermum arvense
fragiferum Myosotis intermedia
repens Cynoglossum officinale
elegans Nonea pulla
Lotus tenuifolius Anchusa procera
Astragalus Onobrychis leptophylla
Ervum tetraspermum Convolvulns arvensis
Lathyrus pratensis Solantun miniatum
Poterium polygamnm Hyosciamus niger
Potentilla argentea Datura Stramonium
Agrimonia Eupatoria Verbasonm speciosurn
Eryngium planuum orientale
Heracleum Sibiriciun austriacum
Daum Carota Linaria genistifolia
Torilis microcarpa Veronica prostrata
Galium verum multifida c. var.
Asperula cynanchica longifolia
Cephalaria transsilvanica spicata c. war.
Knautia arvensis arvensis
Scabiosa ochroleuca verna
Valerianella eriocarpa triphyllos
Erigeron canadense priecox
Pulicaria vulgaris Salvia verticillata
Filago gennanica austriaca
Helichrysnm arenarium betonicrefolia
Artemisia campestris * Origanum Barcense
scoparia Nepeta Catana
Tanacetum vulgare Lamium amplexicaule
Matricaria Chamomilla Sideritis montana
inodora Marrubium vulgare
Anthemis tinctoria Balota nigra
austriaca Chaiturns Marrubiastrum
ruthenica Leonurus Cardiaca
Achillea compacta villosus
Senecio vernalis Ajnga genevensis
Echinops sphreroc ephalns hybrida
Xeranthemum annnum Statioe Gmelini
Lappa major Androsace maxima
minor elongata
Carduus nutans arenaria
hamnlosus Plantago major
acanthoides lanceolata
Jurinea mollis c. var. arenaria
Crnpina vnlgaris Chenopodium urbicum
Centaurea Calcitrapa album
Cichorium Intybus Atriplex nittens
Picris hieracioides patula
Tragopogon major latifolia
Polygonum aviculare Poa trivialis

Euphorbia villosa c. var. angustifolia
Ornithogalum umbellatum annua
Gagea pusilla Dactylis glomerata
Allium spluerocephalus Festuca psendovina c. var.
Muscari racemosum Bromus inermis
Setaria glauca arvensis
Agrostis alba patulus
Spica venti mollis
Calamagrostis Epigeios squarrosns
Melica Hordeum murinum
Eragrostis pilosa Agropyrum repens
b. Speciile propril zonei stepelor uscate. Acestea, in marea

lor parte, se men/in numa inteaceste pri i ariea lor geografla
urrnéza intinderea stepelor rusegti.
Adonis Flammea Asperula huntifusa
Walziana Scabiosa fiavescens
hybrida Linosyris vulgaris
Ceratocephalus orthoceras Galatella punctata
Ranunculus oxyspermus mula germanica
Chorispora tenella Artemisia austriaca
Hesperia tristis *Achillea setacea
Erysimum exaltatum Neilreichii
repandum Pyrethrum millefoliatum
Alyssum rostratum Echinops ruthenicus
minutum Centaurea orientalis
linifolium stereophylla
Camelina microcarpa Tragopogon campestre
Lepiditun perfoliatum Chondrilla juncea
graminifolium Xanthium spinosum
Euclidiunt syriacum Heliotropium suaveolens
Erucastrum elongatum Onosma setosum
Rapistrum perenne Echinospermum Lappula
Reseda inodora Asperugo procumbens
Dianthus campestris Orobanche cumana
guttatus Salvia pratensis
capitatus silvestris
pasudo-Armería nutans
Gypsophila paniculata Thymus Marschallianus
Silene longiflora *Rumex biformis
Herniaria incana c. var. Plantago tenuifolia
Seleranthus verticillatus Polycnemum arvense
Haplophyllum Biebersteinii Ceratocarpus arenarius
Orionis spinescens Euphorbia ,agraria
Medicago falcata Gerardiana
Willdenowiana glareosa
Trigonella Besseriana Iris Guldenstredtiana
Astragalus dasyanthns hungarica
ponticus Tulipa Biebersteiniana
Potentilla astrachanica Carex Schreberi
Eryngium campestre Setaria viridis
Falcaria Rivini verticillata
Pastinaca graveolens Crypsis alopecuroides
Asperula gllioides Andropogon Ischremum
tyraica Pollinia Gryllus
graveolens Stipa pennata
Stipa Lessingiana Poa dura

capillata Bromus sterillis
Cynodon Dactylon tectorum
Kceleria cristata Agropyrum cristatum
Poa bulbosa Agilops cylindrica
c.Urnfát6rele specil din zona stepelor n6stre apartin Dome-

niului Florei mediteraneane gi, cele mai multe, regiunei sale orien-
tale : specif meridionale, balcanice gi taurico-caucazire
Delphinium orientale Cynanchum acutum
Glaucium corniculatum Periploca grans
Drabs prfecox *Verbascum crenatifolium
Neslia paniculata Salvia Ethiopis
Calepina Corvini Marrubinm peregrinum
Silene dichotoma * prfecox
Arenaria leptoclados Ajuga Laxmannii
Linum tenuifolium Chamcepytis
AlthEea pallida Teucrium Poilium
Tribulus terrestris Polygonum arenarium
Astragalus linearifolius Thesium ramosum
Potentilla pilosa simplex
taurica Ornithogalum tenuifolium
Pimpinella Tragium Gages stenopetala
Scabiosa ucranica arvensis
mula Oculus Christi Allium paniculatum
Xeranthemum cylindraceum rotundum
On opordon tauricum sphierocephalum
Centaurea solstitialis Hyacinthus leucoplueus
iberica Eragrostis megastachyus
Campanula macrostachya poieoides
*Nonea atra Lepturus pannonicus
Anchusa ochroleuca
d. UringlArele specif le ggsim numa in partea stepelor uscate

din Dobrogea gi lipsesc la noi in partea d'incoace de Dungre. Din a-
cestea, unele apartin in propriu stepelor ruso-asiatice, precum:
Syrenia angustifolia Jurinea stcechadifolia
Alyssum minutum Centaurea ovina
hirsutum tenuifolia
Silene parviflora diffusa
Astragalus virgatus Statice latifolia
asper Besseriana
Acbillea leptophylla Eurota ceratoides
Echinops tenuifolius Iris pumila
Pe crind cele uringt6re depind de Flora clomeniului meditera-

nean, cele mai multe ffind plante ale Peninsulei-balcanice gi ale re-
giunei taurico-caucazice:
Dianthus pallens Linum tauricum
Silene racemosa Peganum Harmala
subconica Trifolium purpureum
Cerastium bulgaricum Onobrychis gracilis
762 CONSPECTITL GEOGRIFIC
Vicia stenophylla Cirsium lignlare

narbonensis Centanrea rigidifolia
Astragalus vesicarins salonitana
Bupleurnm affine Scolymns hispanicus
apiculatum Tragopogon flo acorn=
Ferulago meoides Hieracinm f oliosum
Echinophora Sibthorpiana Campanula crassipes
Seseli varinm tenuifolia
Micropus erectus Satnrej a ccerulea
Achill ea pectinata Stachys patula
dept essa Ajnga salicif oli a
* mi I lefoli ata Kochia prostrata
Cussinia bnlgarica Thymelea arvensis
Cardnus leiophyllns Euphorbia petrophylla
Avem Ancti o categorie de plante care cresc prin locurile umede,

inundate, mai mult sau mai putin scurse, prin locurile de lunc'ä in
regiunea inferi6rä a tèrei. Acestea geografice§te, nu pot fi relegate ab-
solut niel zonei stepelor, nici zonei Stejarului, fäcênd in acel4 timp
o trAsurá de transalie intre plantele ce cresc prin locurile uscate §i
intre cele palustre. Din acestea, ca arie general/ continenta15., unele
sunt comune, cg.ci se intind in mari del:16116H prin Europa centralá
ping in Asia, precum:
Clematis integrifoli a Menthe Pulegium

Myosurus .minimus Scutellaria galericulata
Ficaria ranunculoides hastifolia
Nasturtium palustre Lysimachia Nummularia
anceps Enmex Hydrolapathnm
terrestre Polygonum lapathifolium
armoracioides danubiale
austriacum Persicaria
Lychnis Flos-cuculi Hydropiper
Alth DM officinalis Humulus Lupulus
Lythrtun Salicaria Juncus conglomeratus
virgatum but onius
Galega offlcinalis Cyperus flaves cans
Potentilla supina fuscus
lEnothera biennia virescens
Valeriana of flcinalis Monti
mula Helenium Scirpus Michelianus
Cirsinm pannonicum Heleocharis palustris
arvense Agrostis capina
Sonchus arvensis Poa palnstris
nliginosus trivialis
Symphitum offlcinale Equisetnm arvense
Mentha aquatica
iar cele urm61-.6re de categoriea acésta depind de Domeniul Florei me-

diteranean e :
Lythram Hyssopifolium Lathyrns Aphaca

Glycyrrhiza echinata Nissolia
VEGETATTEA. I ELOTial GEOGEAPICk
(Enanthe media Cyperus longus

Cirsium canum glomeratus
Cyperus glaber Agrostis prorepena.
In acéstä categorie de plante se gäsesc §i ateva specif endemice

dacice, precnm: Nasturtium dacicum Grec. CEnanthe banatica, Sym-
phitum uliginosum, S. molle,§i o specie rarä in Flora Europei : Agrostis
densior Hack. (ved. pag. 603).
B. VegetaVea limonósti i aeuaticit.

Formajiile si Flora sa, Imensa regiune inferiórg a t6rei, cu ose-
bire zona stepelor sale, oferä numerése depresil de tgrarn, unele de
mari intirideri, al cdror fund nepermeabil reline la suprafatä insem-
nate mase de apa stagnantä sau Mite lin curgëtóre din cauza nivelului
prea inferior. Dar fundul acestor depresil nepermeabile este tapetat
c'un strat de pgm'Cnt limos sau mla§Linä, detritus de vegetale §i animate
acuatice mórte §i care s'a depus la fundul apelor din generatie in ge-
neratie. Dupe grosimea acestui deposit limonos §i dupe inältimea apei
ce stä la suprafatä, locurile au luat numele de mldstini, rovine sau vi-
rdge, helesteuri, iazuri sau ôdIfi (palustria), sorginti puternice ale eflu-
viilor palustre a chror expansie bintue o mare parte din populatiea
tè'rei. Tóte aceste pgrli sunt sediul unei vegetatil osebite care, con-
sideratä In aspectul s6u, are o flsionomie proprie §1 prin care se dis-
tinge cu totul de cele lalte.
Formatiea principalä a vegetatiei acestor pärli consistä In acele
stufdra ce resultä din asociarea unui mare nuiar de individe ce apar-
tin catorva specil de Monocotiledéne graminiforme stuf6se (ccespitosce),
dotate c'un culm inalt, solid sau móle §i flexibil, cu foi fórte lungi Ofórte
anguste: Trestiea (Phragmites communis) In prima linie, apoi Papurile
(Typha latifolia, T. angustifolia) i Rogozul (Scirpus laaustris, S.
Taberncemontanus etc.) constituesc desi§iul principal al stufäriilor
n6stre, adevgrate cranguri de toege subtiri, mlädióse, foi6se §.1 inalte ce
ajung sau tree peste doll sau trei metre in sus. Ele populézá mlä§ti-
nil° isolate §.1 mai ea seamä pe acelea ce insalesc cursul inferior al
riurilor nóstre. In albieaDunärei de la gura Oltului pinä la Sulina §1 pe
litoralul pontic in Dobrogea, stufáriile de Trestie §i de Papua iau o
desvoltare fórte intinsä; In delta Dunärei devin imense. Aceste stu-
adesea solitudini nepenetrabile i locuintä misteriósä a unui mare
numër de carduri de paseri acuatice, servesc industriei populatiei rurale
danubiane pentru o multime de necesitriti domestice in lipsä de lemne
§i de alte meldóce mai propril.
Speciile ee constituescflora ndstrti paludictt le distingem In douä

categorii precum urmézä :
a. Speciile paludice ce locuesc pe suprafata mlä§tinelor, specU
limondse sau uligincfse :
Thalictrum flavum Euphorbia palustris

Ranunculus rep ens Callitriche flu vialis
Lingua vernalis
Flamula Alisma Plantago
* polyphyllum Sagittaria sagittlefolia
sceleratus Butomns umbellatus
lateriflorus * Orchis elegans
Caltha palustris Iris Pseudoacorns
Nasturtium aquaticum Leucojum testivum
amphibium Triglo chin palustre
Cardamine pratensis Jun cus articnlatus
Apium graveolens atratus
Bernia an gustifolia compressus
Sium latifolium glaucus
lancifolium effusus
(Enanthe Phellandrium Scirpus lacustris
Peucedanum latifolium Tabernemontanus
Asperula Aparine maritimus
Galium palustre digynus
maximum Heleocharis acicularis
Bidens tripartita carniolica
* orientalis Carex hirta
*Tanacetum boreale nutans
Pyrethrum uliginosum riparia
Senecio tomentosum paludosa
Cirsium siculum vesicaria
Menyanthes trifoliata Pseudo-Cyperus
Convolvulus sepium distans
Scrophularia alata acuta
Gratiola officinalis vulpina
Veronica scutellata Phalaris arundinacea
An agallis Hierochloa odorata
anagallioi des Alopecurus fulvus
Beccabunga Beckmannia eruciformis
Limosella aquatica Leersia oryzoides
Mentha aquatica Phragmites commnnis c. var.
viridis Catabrosa aquatica
Lycopus europseus Glyceria aqnatica
exaltatus fluitans
Stachys palustris plicata
Teucrium Scordium Typha latifolia
liumex maritimus angiistifolia
palustris Sparganium ramo sum
Polygonum amphibinm Calla palustris.
b. Speciile acuatice submerse, emerse, natante §i fluitante din

apele dulci :
Nymphsea alba Trapa natans
Nuphar luteum Myriophyllum verticillatum
Elatine Alsinastrum spicatum
Villarsia nymplizeoides Potamogeton crispus

Utricularia vulgaris pusillus
Chterophyllum submersum pectinatus
demersum Lemna trisulca
Hydrocharis Morsus-rante polyrrhiz a
Potamogeto n natans minor
longifolius gibba
lucens Marsillea quadrifolia
perfoliatus Salvinia natans.
Intre Vote aceste specil, a cäror arie geografica intinsá le face a

fi p'intre speciile cele mai comune ale Europei, putem remarca ateva
ce sunt mai exceptionale, precum: Pyrethrum uliginosum i Orchis
elegans specil' dacice, Ranunculus polyphyllus, endemia. in Ungariea
§i in Romaniea, Bidens orientalis, endemid a Bulgariei §.1 a Dobrogei,
&um lancifolium, Tanacetumboreale §i Senecio tomentosum ale ste-
pelor australe romäno-ruse§ti, Ranunculus laterifiorus i Beckmannia
eruciformis ale regiunei balcanico-caucazice.
C. Vegetaviea arenarie.
Formafiea sa. Pärtile näsip6se difer de cele humifere prin dis-
paritiea umeditätei din straturile lor superficiale, cireumstantä care
face ca pärtile vegetale subterane ale unor specii aiei sä dobIndéseä
o desvoltare cu totul insemnatä. (Gramineele i Ciperaceele arenaril)
sau cá pärtile aeriane ale altora sá deviná asemenea forti, viguróse
§i b'étóse sau mediocre ca intindere, dar gróse §i arn6se ; exemple :
Cakile, Crambe, Zygophyllum, Ecballium etc.
Formele vegetale din pärtile nóstre arenóse sunt destul de di-
verse §i repartitiea lor depinde mult de situatiea lor in vecinätatea
proeminentilor petrese, de situatiea apelor i de natura subsolului pe
care masa de näsip este a§ternutä.
In unele pärti ale Vrei näsipul fin, uniform, mobil §i spulberatic
ca o rainä constitue§te mase de oarecare intinderi §i inältimi undulate
sunt dunele ce nu lipsesc in ateva pärti din regiunea danubialä. §i pe
litoralul maritim din Dobrogea. Astfel sunt dunele danubiale din Mehe-
dinti pe la Pätule, din Doljiu pe la Poeana §.1 pe la Bechet, din Ro-
manati pe la Däbuleni, lanca §i Potel; apoi dunele lnaritime din Do-
brogea pe la Tuzla, Constanta §i Mamaea, Carachioi §i Gargalic, Ca-
ranasuf §i Carahirman.
Undulatiile ce presentézä. dunele maritime din Dobrogea devin
in unelocuri excavatil de oarecare profunditate ce retin o cantitate de
apä din diferitele precipitatiI atmosferiee §i a aror vegetatie se
acordá cu aceea din partite grate. Par& pe unde näsipul a putut
766 CoNsPECT-tit agoc4RA1IC
deveni stabil, Cu timpul, s'au acoperit c'un oarecare strat de humus

vegetal §1 astfel, acum, ele p6rtg. iérba gramineelor §: vegetatiea unor
specil ierbace fanerogame.
Flora vegetatiel apenarle. Sunt putine speciile ce, In propriu,
apartin prunti§iurilor §i n5sipurilor nástre continentale din Romd-
niea, precum :
Dianthus prolifer Onosma arenarium
sabuleturum Plantago arenaria
-Silene viscosa Corispermum canescens
conica * Polycnemum verrucosum (Un g. Dacia)
Sp ergulari a rubra Chenopodium Botrys
Astragalus dasyanthus Polygonum graminifolium
O n obrychis arenari a Digitaria filiformis
Echinops ruthenicus Andropogon Ischtemum
* Centaurea banatica Tragus racemosa
Ins6, cele mai multe §i mai interesante feluri, subt raportul flo-
rei, sunt cele ce stau pe litoralul maritim din Dobrogea. Acestea fac
§i o trAsurà de unire filtre plantele stepelor uscate humifere §i are-
n6se §i Intre plantele salsuginóse ale pArtilor limonóse, cu hite cti
cele mai multe, prin natura lor, sunt haloffle.
Cakile maritima Stachys maritima
Crambe, maritima Plantago maritima
Gypsophila trichotoma Corispermum nitidnin
*Silene pontica Halimocnemis crassifolia
Zygophyllum Fabago Kochia arenaria
Medicago marina hirsuta
Eryngium maritimum Atriplex litoralis
Seseli campestre microtheca
*Daucus bessarabicus Poligonum Rayi
*Asperula setulosa arenarium
Artemisia arenaria Euphorbia Peplis
Centaurea arenaria Ephedra distachya
Xanthinm macrocarpum Carex arenaria
Mulgedinm tataricum Glyceria distans
Ecballion elaterium Agropyrum junceum
Tournefortia Arguzia Sartorii
Orobanche major Elymus sabulosus
Dlure aceste specif, Zygophyllum Iabago, Medicago marina,

Chenopodium Botrys, Xanthiummacrocarpum, Ecballion elaterium, Oro-
banche major, Stachys maritima, Atriplex microtheca, Lphedra distachya,
Carex arenaria ,zi Agropyrum Sartorii apartin Domeniului Florei me-
diteraneane; GYpsophila trichotoma, Seseli campestre, Artemisia areno-
tia Halimocnemis crassifolia, Polycnemum arenarium §i Elymus sabido-
sus sunt specif propril stepelor aren6se ale enropei australo-orientale;
Astragalus dasyanthus, Mulgedium tatarkum §i Tournefortia Arguzia
sunt speciI taurico-caucazice; bite cele lalte sunt comune §i aflAt6re
VEGETATIRA I FLORA GROGRAFICA 767
cam prin bite pdrtile aren6se ale Europei centrale §i meridionale. De

remarcat avem : Silene pontica D. Br. cunoscutd numa in Dobrogea,
Daucus bessarabicus §i Asperula setulosa cunoscute pe litoralul märei
Negre In Basarabiea §i aflate de noi In Dobrogea.
D. Vegetatiea halofilit
Forma pea sa. esurile nóstre danubiane §1 mai cu seamd cele din
Dobrogea nu sunt lipsite de ne§te intinderi uscate sau umede al cäror
sol contine In amestecdtura .ii oarecare cantitate de sare ca baza de
sodd. Faeem abstractie de pärtile ce sunt pe lingb.' gura salinelor n6stre
de la Ocnele-Mari In Vdlcea, de la Telega §i Slänic in Prahova, de la
Tirgu-Ocna in Bacdu, devenite grate In mod accidental prin faptul särei
ce se scifite din mine §i se imprä§tie prin impregiur. Putinele Halofite ce
cresc pe aci se gäsesc §i In locurile salifere naturale ce apartin zonei
de vegetatie a stepelor n6stre §1 care sunt obiectul ce ne ocupd aici.
De remarcat este faptul ea locurile salifere, in general, sunt la
nivelurile cele mai infericire, pe un substrat argilos nepermeabil, con-
stituind ne§te intinderi märginite, isolate §i distante pe suprafata lo-
curilor humifere fertile sau pe suprafata unor dune maritime §i fárä
curs sau scurgere de apd. Unele sunt plane §i uscate, neacumuldnd
apd la suprafatd, dar avênd meren un oarecare grad de umeditate
latentä, grape igroscopicitätei ce o are sarea lor, precum vedem §e-
sul ce se intinde in lunca Cdlni§tei intre Comana §i Grddi§tea, ase-
menea §.1 oarecare intinderi prin Bärägan ; altele, umede §i limonnse,
stau pe fundul unor excavatil terestre sau In vecindtatea unor ape
sdrate. Acestea constituesc lacurile grate §i sunt destul de numer6se
la noi din care, ca principale, citdm pe cele de la Jigherea in Doljiu,
Fundata §i Lacul-Amar in Ialomita, Lacul-Sarat la Bräila §i Balta-
Amara ling Vi§ani In Rimnicu-Särat; apoi in Moldova cdteva n114-
tini grate in Covurlui §i Tecuci cum §i cele d'intre Ia§i, Tirgu-Fru-
moS §i Cotnari. In Dobrogea mai tae pdrtile deprimate uscate, umede
sau mocirlcise, mai cu seamd in partea despre Marea Neagrdi avênd
sau nu comunicatie cu marea, sunt salifere; chiar mai t6td iérba de
päsciune din Dobrogea este cam cu sare, ceea ce face cd carnea de
herbece de aci g fie de cualitate deosebitä. Meã de acestea, In
Dobrogea, mai sunt §i marile lacuri grate ce intretin in apele lor §i
pe tèrmil lor un mare numär de Halofite; astfel avem lacul Tichir-
Ghiol lingd Tuzla, lacurile de la Constanta spre Mamaea §i Carachioi
ce n'au comunicatie cu marea apoi imensele sinuri ce tin de Marea
Neagrd : Lacul-Sinoe, Glovita §i Razemu.
Eacg, deci, atitea pärti salifere ce ofer un cämp destul de larg

Halofitelor néstre, dar care nu sunt de cat prea mici fragmente com-
parativ cu vastele stepe salsugin6se ce caracteriség marea depresiune
a Caspiei §1 a Aralului in Turchestaniea, ne§te adevgrate §i vaste pustil.
De sigur ca acelea§i procedäri geologice ce s'au urmat In formarea
suprafatelor grate din stepele ruso-asiatice au avut loc §i In pärtile
néstre.
Flora vegetatiei halofile. Vegetatiea plantelorhalofile permite sä
distingem oarecare formatil dupä gradul de umeditate §i dupg cantita-
tea särei ce contine. Astfel, partile aride i cu oarecare inclinatie, pärtile
plane sau excavate acoperite cu limon särat, oarecare stand In vecinä-
tatea acestora etc. Ili au influenta lor asupra dispositiei acestor plante.
Ing, ceca ce nu lipse§te in vegetatiea acestor locuri, sunt Chenopodia-
ceele §i oarecare Arlemisii ce predominég, tcite plante avênd faculta-
tea de a'§i conserva verdéta pinä in témnä cand fecondez §.1 dau se-
mintele. intre alte Halofite se gäsesc §i multe Crucifere halofile §i
cateva Zigofilee ce denotéza caracterul salsuginos al solului ce le in-
tretine.
Flora specialä a localitätilor n6stre särate coprinde urmätárele
specii :
Ranunculus pedatus Sureda maritima

Lepidium latifolium Halimocnemis triandra
erassifolium Salicornia herbacea
Senebiera Coronopus Camphorosma ovata
Cerastimn anomalum Obione portulacoides
Spergularia media Atriplex tatarica
marginata rosea
Nitrada Schoberi Scilla automnalis
Galatella punctata *Juncus maritimus ponticus
Aster Tripolium Scirpus Holoscluenus
Artemisia Santonicum Cyperus pannonicus
raonogyna *Agrostis alba var. pontica
Podospennum laciniatum prorepens
Jacquinianum Eluropus litoralis
Lactuca saligna Crypsis aculeata
Teucrium scordioides Polyposon monspeliense
'Statice Gmelini Ruppia rostellata
Plantago sibirica Potamogeton pectinatus
Samolus Valerandii Zanichellia major
Salsola Kali Zostera marina.
Sureda salsa
D'intre acestea, speciile : Nitraria Schoberii, Galatella punct ata,

Artemisia Santonicum, A. monogyna, Podospermum laciniatum, P. Jac-
quinianum, Staticc .Gmelini, Suceda salsa, H«limocnemis triandra §i
Agrostis prorepens apartin In propriu Domeniului Fiord t stepelor ;
Samolus Valerandii, Scilla automnalis (fòrte mi./ pe la noi), JEluropus

littoralis, Crypsis aculeata i Polypogon monspeliense tin de Domeniul
Florei mediteraneane ; Teucrium scordioides specie proprie a Penin-
sulei-balcanice ; cele lalte sunt comune cam prin teltä Europa centralä
§.1 meridionald. Ruppia rostellata, Potamogeton pectinatus §i Zani-
chellia major stau in fundul apelor 1impei sOrate ; Zostera marina, §i
cea din urnid specie cu care se termin6 flora vasculará a tërei wistre
in dispositiea sa geografiel descensionald, se gAse§te in apele märei
Negre pe la Constanta.
D'intre telte zonele nóstre de vegetatie piná aici expuse, aceea care
inregistréat cele mai putine plante endemice este zona vegetatiei §e-
surilor ce abia enumerd in total pe cele urmètóre: Marrubium prce-
cox, Polycnemum verrucosum, Rumex biformis, (Enanthe banatica ce
sunt in Ronifiniea §i in Transilvaniea ; Nasturtium dacicum mima la
noi in Munteniea, Cerastium ballgaricum, Achillea naillefoliata, Cussi-
nia bulgarica, Silene pontica §i Agrostis pontica in Dobrogea. Sunt
caeva specif ce le am putea numi dacico-panonice, a cgror arie geo-
graficg, pe cflt. se §tie, se intinde numa in coprinsul Vrilor dacice §i
in Ungariea, precum : Achillea Neilreichii, Ajuga hybrida, Melilotus
dent ata, S y mphitum ulig inosum, S. molle , Pyrethrum uliginosum, Dianthus
sabuletorum, Centaurea Tauscheri, a banatica, Camphorosma ovata. Ra-
nunculus polyphyllus, R. pedatus, Onobrychis arenaria, Lepidium crassi-
folium, Salvia austriaca. Urmézä, apoi, acelea ce se Intind numa pe
pa tea dréptä. a DunOrei In Serbiea, Bulgariea §i Dobrogea, curat spe-
cif meesiace: Nonea atra, Yerbascum crenatifolium, Achillea depressa,
Carduus leiophyllus, Catnpanula crassipes care trece §i. in Banat, Satu-
reja ccerulea, Bidens orientalis. In fine, enumerAm pe Daucus bessara-
bicus, pe Asperula setulosa, a cgror arie geografick limitatä, sta numa
pe litoralul märei Negre intre Constanta §i. Odesa ; Tanacetum boreale,
specie podolica, aflatá pe lingl Brate§i la Galati.
Flora balcanico-caucasica ce coprinde regiunea balcanica (Bos-
niea, Serbiea, Bulgariea, Rumeliea, Dobrogea) §.1 regiunea caucazicä.
(Crimeea meridionalä i provinciile caucazice) dd cateva din spe-
ciile sale Propril in zona stepelor nóstre ; cam putine In partea cis-da-
nubianä', ceva mai multe in partea trans-danubianä bine inteles: Ado-
nis Flammea, A. vernalis, Delphinium orientale, Dianthus pallens, Li-
num tauricum, Peganutn Hartnala, Onobrychis gracilis, Astragalus pon-
ticus, A. linearifolius, Vicia stenophylla, Potentilla taurica, Echinophora
Sibthorpiana, &um lancifolium, Tragopogon floccosum, Hieracium folio-
sum, Campanula macrostachya, Stachys patula, Kochia prostrata, Poly-

gonum graminifolium, Euphorbia petrophylla, Aju,qa salicifolia, Agropy-
rum cristatum. Din vecinatatile Tiflisului vedem cum a grit la noi,
in §esurile din Dimbovita, Agrostis densior.
Domeniul Florei mediteraneane, printr'un num6r destul de in-
semnat de specil, ancá participa in Flora zonei §esurilor nóstre. Unele,
din regiunea mediteraneanä occidental' (Portugalia, Spania, Franciea
meridionala, Italiea, Corsica, Sardiniea §i Siciliea) 1§i intind ariea lor
geograficá pina in regiunea ruistra danubia15. §i pontica ; multe se in-
tind pink' in Orient in Asiea-mica, in Armeniea, in Caucaziea sau §i
mai departe. D'intre acestea enum5ram: Ranunculuslateriflorus, Glau-
cium Coi niculat um, Cale pina Corvini, Arenaria leptoclados, Linum te-
nuifolium, Tribulus terrestris, Zygophyllum Fabago, .3fedicago marina,
Trifolium purpureum, Vicia narbonensis, Lathyrus Aphaca, Lathyrus
Nyssolia, Lythrum Hyssopifolium, Pimpinella Tragium, Scabiosa ucra-
nica, Galatella punctata, Micropus erectus, Xeranthemum cylindraceum,
Cirsium canton, C. siculum, Centaurea solstitialis, Scolymus hispanicus,
Podospernrum laciniatum, P. Jacquinianum, Xanthium macrocarpum,
Ecballion elaterium, Cynanchum acutum, Salvia .Xthiopis, Stachys ma-
ritima, Ajuga Chamcepytis, Teucrium Polium, T. scordioides, Atriplex
microtheca, Clienopodiutn Bothrys, Thymelea arvensis, Ficus carica, Ephe-
dra distachya, Ornithogalutn tenuifolium, Gagea stenopetala, G. arven-
sis, Allium paniculatum, Scilla automnalis, Muscari racemosum, Cy-
perus glaber, C. longus, C. glomeratus, Carex arenaria, Andropogon
Ischcemum, "Eluropus litoralis, Crypsis aculeata, Polypogon monspeliense,
Tragus racemosa.
Altele, din regiunea mediteraneana orientala, sau adriatico-egee,
(Istriea, Iliriea, Croatiea, Dalmatiea, Albaniea. Macedoniea, Traciea,
Tesaliea, Greciea, insulele Ionice §i Archipelagice cu Creta) ajung in
§esurile nestre danubiale §i pontice, precum : Draba prcecox, Lepidium
graminifolium, Silene dichotoma, S. racemosa, S. subconica, Cerastium
anomalum Althcea pallida, Glycyrrhiza achinata, Astragalus vesi-
carius, CEnanthe media, Lophosciadium meifolium, Bupleurum api-
culatum, Inula Oculus Christi, Onopordon tauricum, Cirsiumligulare,
C. Sintenisii, Centaurea iberica, C. salonitana, Periploca grceca, Salvia
nutans, Marrubium peregrinum, Ajuga Laxmanni, Polygonum are-
narium, Thesium ramosum, Leucojum cestivum, Allium rotundum,
A. atroviolaceum, Pollinia Gryllus, Eragrostis poceoides, Lepturus
pannonicus, Agropyrum Sartorianum.
insa, Flora Domeniului stepelor ocupá aici un loe cu mult mai
inserfinat §i, impreund Cu cele din Domeniul Florei forestiere ce statio-

nez in regiunele inferióre, constituesc marea parte a populatiei vegetale
din acéstä. zonä. Lista acestora, fiind fcírte lungit, nu o mai reproducem.
In mare parte, ariea geograficá a acestor specil se intinde din Eu-
ropa medie §i septentrionald pinä la mari depärtdri, treand §i in
Asiea centrald ; unele trec chiar in America de nord, incingênd ast-
fel tot hemisferul nostru boreal prin regiunele campestre, precum :
Agropyrum glatccum, A. repots, .Agrostemma Githago, Beckmannia
eruciformis, Caltha palustris, Capsella Bursa pastoris, Convolvulus
arvensis, Cynoglossum officinale, Dactylis glomerata; Dianthus Ar-
menia, Draba yema, Eragrostis major, E. pilosa, Erigeron cana-
dense, Festuca elatior, Galiurn. verum, Gratiola of,ficinalis, Heleocharis
palustris, Holosteum umbellatum, Hordeum murinum, Lamium am-
plexicaule, L. purpureum, Lithospermum arvense, Lolium perenne,
Lythrum Salicaria, Ilfyosunus minimus, Poa annua, Polygonum avi-
culare, Panicum CMS gali, Ranunculus sceleratus, Rumex Aceto-
sella, Scutellaria galericulata, Sisymbrium Thalianum, Stellaria
media, 7rifolium arvense, Veronica hedermfolia, V. anagallis , V.
serpyllifolia, Vicia Cracca.
CONCLUSIE FINALL
Din cele expuse in intregul acestei lucriiri, rezultd. cd. Romaniea

nu '§i are o Florid proprie a teritoriului sOu §i, tot asemenea, ea nu
apartine exclusiv unui singur Domeniu floral din cate acoper con-
tinentul nostru european. Negre§it, ed. situatiea §i. putina sa intin-
dere geograficd, pe de o parte, apoi relieful sèu topografic, participa-
rea sa in anca Dameniului forestier §i in a Domeniului stepelor cum §i
contactul su cu peninsula balcanied fac ca Flora sa sá fie un com-
posit, o intilnire de aril geografice a o multime de specil vegetale
pe teritoriul sèn.
Dacä consideräm Carpatil in tad intinderea ion, aflArn cd, de §.1
in conexie cu Flora Alpilor Europei centrale §i eu cea din regiunea
balcanico-caucazicd, flora acestui mare sistem de rddichturá posedézä,
dupe cum am putut vedea, un insemnat numgr de specil endemice ce
11 sunt propril. Subt raportul acesta, ei constituesc un important centra
de formatie in Flora europeich.
Pärtile lor alpine, pddurile, livedile, campiile §.1 apele ce isvo-
rdsc sunt distribuite aproximativ cu aceea§i mèsurá de o parte §i de
alta; tot asemenea, poalele lor de ambele pArti se perd in imense §esuri,
unele ce se intind in Ungariea centrald, altele in Romaniea §i Basa-
rabiea. Astfel flind, avutiea formelor sale vegetalc se revarsd cu aceemi
cumpè'nd atit de partea nósträ. cdt §i de cea transcarpaticd. La poa-
lele lor influenta Domeniului stepelor §i a celui mediteranean se pro-
pagd de o parte §1 de alta, dar, ce este drept, cu oarecare diferente
de plante care nu alteréza fondul §i caracterele generale ale vegetatiei.
sale generale.
Resultä, prin urmare, cd Flora Romdniei nu diferd de cat cu
putin de Flora Transilvanico-Banaticd. Bine inteles, diferenta constd
in eâteva specil mai mult ce in balantd trag in fav6rea n6stra, gratie
regiunei stepelor ruso-asiatice cu care suntem in conexie directd,
gratie §i regiunei pietr6se balcanico-caucazice ce'§i intinde ramffica-
Vile sale mai mult de partea misted., addogand cä. §.1 Dobrogea ne dä
un contingent de cateva specil ce nu vin d'incolo de Carpati. l cu
t6te acestea, Ltd de cele lalte ten dependente de arcul Carpatilor,
Romdniea tot nu se pote prevala cd are o fiord cu mutt mai cleose-
bad in fondul säu, in esenta sa. Dar, considerate impreund, tërile ce
depind de Carpatil meridionali §.1 se intind pind la Tisa, la Nistru,
la Dunäre §i la Marea Neagrä constituesc o regiune geografleä destul
de flrescg, a§ia cä. vegetatiea §i flora acestei mari intinderi teritoriale
se presentézd inteadev'e'r cu ne§te caractere speciale, merit-Mid ast-
fel numele de Flora Dacia.
FINIT.
TABLA MATERIILOR
PARTEA I
Pag.
Clasificapea generalä urmatä in acéstä lucrare - 2
DisposiVea Familiilor naturale care representézä plantele
Florei României 11
Conspectul sistematic al Florei României. 21
I. Embriogene Di cotilecl6ne 21
Clasa P. Dicotiledóne Dialipetale Ipogine 21
Ranunculaceae 21
Berberidaceae 44
Nymphaeaceae 44
Papa veraceae. 45
Cistaceae 47
Tamariscaceae 48
Droseraceae 49
Cruciferae . 49
Fumariacea,e . 81
Violaceae 84
Resedaceae . 89
Polygalaceae 91
Balsaminaceae 93
Dianthaceae 93
Alsinaceae . 114
Portulacaceae . 129
Paronychiaceae 129
Elatinaceae. 132
Hypericaceae 132
Geraniaceae 134
Linaceae. 139
774 TABLA MATERHLOR
Pag.
Oxalidaceae 141
Malvaceae 142
Tiliaceae. 144
Ampelidaceae 146
Zygophyllaceae 146
Empetraceae 147
.Rutaceae 147
../E'sculaceae. 148
.Aceraceat 149
Clam II. Dicotiled6ne Dialipetale Perigine, Epigine 150

Celastraceae 150
Rhamnaceae 151
Terebinthaceae 151
Lythraceae. 152
Crassulaceae 152
Papilionaceae 157
Cesalpinaceae. 194
Drupaceae 194
Sanguisorbaceae 197
.Rosaceae. 199
Pomaceae 220
(Enotheraceae. 223
Haloragiaceae 228
Ribesiaceae 228
Philadelphaceae 230
Saxifragaceae 230
Umbelliferae 236
.Araliaceae . 263
Cornaceae 263
Crasa III°. Dicotilecleme Gamopetale Inforovarff 264

Rubiaceae 264
Caprifoliaceae 277
Dipsaceae 279
Valerianaceae. 284
Sinantherae 287
10. Corymbiferae 288
20. Cynarocefalae 324
TABLA MATERI[LOR 775
Pag.
3°. Cichoraceae 349
Ambrosiaceae 377
Campanulaceae 377
Cucurbitaceae 389
Clasa IVo. Dicotiled6ne Gamopetale Superovaril 390

Ericaceae 390
Monotropaceae 393
Oleaceae 393
Jasminaceae 394
.Asdepiadaceae 395,
Apocynaceae 396
Gentianaceae 396
Polernoniaceae 402
Borraginaceae 402
Convolvulaceae 418
Sol anaceae 420
Verbascaceae 424
Scophulariaceae 430
Acanthaceae 448
Orobanchaceae 448
Utriculariaceae 451
Verbenaceae 452
Labiutu,e 452
Globulartiaceae 484
Plumbaginaceae 484
Primulaceae 486
Plantaginaceae 491
Clasa Vo. Dicotiled6ne Apetale Herrnafrodite 494

Amarantaceae 494
Phytolaccaceae 495
Chenopodiaceae 496
Polygonaceae 505
Daphnaceae 513
Elceagnaceae 513
Celtidaceae 514
Ulmaceae 514
Hippuridaceae 515
776 TABLA DIATERIILOR
Pag.
Loranthaceae 515
San talaceae 515
Aristolochiaceae 516
Clasa VP. Dicotiled6ne Apetale Unisexuate 517

Urticaceae 517
Euphorbiaceae 520
Callitricheaceae 526
Oeratophyllaceae 526
Juglandazecte 527
Cupuliferae 527
Salicaceae 530
Betulaceae 535
Coniferae 537
Embriogene Monocotiled6ne 541

Clasa VII°. Monocotiled6ne Periantice 511
Alismaceae 541
Hydrocharidaceae 542
Orchidaceae 512
Iridaceae 550
Amaryllidaceae
Dioscoreaceae
Asparagaceae
.... 551
555
555
Liliaceae 559
Olchicaceae 571
Juncagincaeae 572
Juncaceae 572
Clasa VIII°. Monocotiledóne Aperiantice 578

Cyperaceae 578
Gramineae 594
Typhaceae 640
Araceae 611
.Naiadaceae 642
Lemnaceae 614
Sporogene sau Criptogame 645

Clasa IX°. Sporogene Vasculare 645
Marsileaceae 645
TABLA MATERIILOE 777
Pag.
Filien 645
Lycopodiaceae 654
Equisetaceae 655
PARTEA II
Conspectul geografic al Florei României 661

I. Fisiografiea generall a României 662
1°. Situatiea, limitele, aspectul general 662
2°. Conditiile telurice 664
Relieful general al tèrei, orograflea, idrografiea 664
Conformatiea geologicä 678
30. Conditiile Climatice 683
Clima Romaniei, cualitatile sale generale 683
Ageniii fisici externi 685
Circonscriptiile climatice ale 1-tomâniei . . 701
Influenta vegetatiei asupra climatului . 708
II. Vegetatiea Romaniei 0 Flora sa geograficg . . 711
1°. Raporturile sale, Divisiunea 711
2°. Zonele de vegetatie 0 flora lor proprie 712
§ 1. Zona vegetatiei alpine 712
§ 2. Zona vegetatiei forestiere 724
Zona Coniferelor 726
Zona Fagului 732
Zona Stejarului 739
§ 3. Zona vegetatiei stepelor danubiale §i pontice 754
Vegetatiea stepelor uscate 757
Vegetatiea limon6s5. §i acuatia 763
Vegetatiea arenós5. 765
Vegetatiea halofila 767
Conclusie finalä. 771
TABLA ALFABETICA
DE
FAMILIILE, GENURILE, SPECIILE, VARIETATILE

SINONIMELE PRINCIPALE ENUMERATE I CITATE IN
PARTEA SISTEMATICA A ACESTEI OPERE
Numirlle imprimate Cu Mere drepte sunt speciile §1 varIetIttile adoptate In gloso-

logia; cele fmprImate cu fiance sunt sinonime; far cele Imprimate Cu Italic° negre aunt
speclile I varIetiittle not, plait acum necunoscute.
Abies Tournef. 540. Acidllea coarct ata Poir.311. Achillea pannonica &belle
alba Mill. 540. compacta Willd. 311. 309.
excelsa Poir. 540. crithmifolia W. et Kit. 310. pectinata Willd. 311.
Ledebourii Rupr. 539. p. banatica Kit. 310. polyphylla Schleich. 310.
pectinata DC. 540. dentifera DC. 308. pseudo-pectinata Janka
Picea Mili. 540. depressa Janka 311. 311.
taxifolia Desf. 540. distans W. et Kit. 308. pseudo-tanacetifolia
vulgaris Poir. 540. - p. stricta Koch 308. Wierzb. 308.
Absinthium petrosum getica Orec. 310. Ptarmica L. 308.
Baumg. 304. glomerata M. Bieb. 311. rosea Desf. 309.
spicatum Baumg. 304. lanata Spreng. 309. scabra Host. 309.
vulgare Lam. 303 leptophylla M. Bieb. 312. Schurii Schultz. 307.
Abutilon GEertn. 144. lingulata W. et Kit. 308. sericea Janka 311.
Avicenna GEertn. 144. magna Rochel 308. setacea W. et Kit. 309.
magna All. 308. stricta Schleich. 308.
ACANTIIACE/E R. Br. 448. magna var. alpina Ro- tanacetifolia All. 308.
Acanthus L. 448 de' 308. tanacetifolia a. dentifera
longifolius Host. 448. millefoliata Grew. 312. Koch 308.
Acer L. 149. Millefolium L. 309. tanacetifolia P. purpurea
campestre L. 149. . collina Becker 309. Koch 308.
Negundo L. 149. T. alpestris Wimm. :309. tenuis Schur 309.
platanoides L. 149. Millefolium p. rubra Achyrophorus helveticus
Pseudoplatanus L. 149. Sadl. 309. Scop. 350.
tataricum L. 149. Millefoliztm p. crustata radicatus Scop. 350.
Rochel. 309. AcinosacznninatusFriv. 465
ACERACE/E Lindl. 149. Millefolium T. lanata Patavinus Pers. 464.
Aceras hircina Lind]. 547. Koch 309. rotundifolius Friv. 464.
pyramidalis Oren. Godr. Millefolium a. setacea thy7notdes Mcench 465.
547. Koch 310. vulgaris Pers, 465.
Acetosa scutata Mill. 508. Neilreichii A. Kern. 311. Aconitum Tournef. 40.
Ac.hillea L. 307. nobilis Grec. 311. Anthora L. 40.
asplenifolia Venten. 309. nobilis Rochel 310. Baumgartianuin Simk. 41.
cartilaginea Leda). 308. ochroleuca W. et Kit. 311. Cammarum Jacq. 41.
780 TABLA ALFABETICÄ
Aeon. cernuum Wulf. 41. Adonis automnalis L. 28. Agrostis alba e. prorepens
P. toxicum Grec. 41. citrina Hoffm. 29. Koch 605.
intermedium DC. 42. flammea Jacq. 29. cp. patula Gaud. 605.
Kcelleri Rchb. 42. hybrida Wolff. 29. t. dubia Grec. 605.
laetum Rchb. 42. maculata Wallr. 29. alba var. pallens Gaud.
laxum Rchb. 42. miniata Jacq. 29.
lasianthum Simk. 40. vernalis L. 29. alba P. stolonifera Smith
p. Baumgartianum Walziana Simk. 29.
Simk. 41. wolgensis Janka 29. alpina Willd. 606.
Lerchenfeldianum Schur worgense a.glabrescens arundinacea L. 607.
Schur. 29. Calamagrostis L. 609.
Lycoctonum Grec. 41. Adoxa L. 277. canina L. 606.
Moldavicum Hacq. 4 . moschatellina L. 277. coarctata Hoffm. 605.
multificlum Km& 43. Ady-seton caly-cinum Scop. compressa Willd. 605.
Napellus L. 42. 69. decumbens Host. 605.
Napellus Stcerk 42. lEgilops L. 639. densior Hackel 603.
Napellus Grec. 42. cylindrica Host. 639. dubia Leers. 605.
Napellus a. tauricum DC. caudata Griseb. 639. effusa Poir. 608.
Mgopodium L. 239. gigantea Gaud. 604.
neomontanum Wild. 42. Podagraria L. 239. holciformis M. Bieb. 608.
ochroleucum Baumg. 41. iEluropus Trin 624. Hornungiana Schur. 606.
paniculatunt Koch 41. littoralis Parlat 624. panda Gaud. 605.
pan iculatum ô.flexicaule
LESCULACE/E Lindl. 148.
pumila L. 605.
Hoppe 42. pungens Pall. 624.
pyrenaicum Griseb. 42. lEsculus L. 148. pyrang-dalis Schult. 607.
rostratum Bernh. 42. Hippocastanum L. 148. rupestris All. 606.
Stcerkianum Rchb. 42. lEthionema R. Br. 75. serotina L. (124.
tauricum Wulf. 42 saxatile R. Br. 75. setacea Vill. 606.
toxicum Robb. 42. /Ethusa L. 246. silvatica Host. 604.
transsilvaiticum Lerc. 41. Cynapium L. 246. silvatica Georgi 607.
variegatum L. 41. Cynapoides M. Bieb. 246. Spica venti L. 606.
Vulparia Rchb. 41. Agraulus caninus P. Beauv. stolonifera Host. 604.
Acropteris septentrionalis 607. stolonifera a. L. 605.
Link. 652. Agrimonia L. 219. stolomfera P. L. 604.
Acrostichum Marantce L. Agrimonioides L. 220. vernalis Poir. 608.
646. Eupatoria L. 219. vulgaris Wither. 605.
septentrionale L. 652. odorata Mill. 219. p. pumila 605.
Acttea L. 44. procera Wallr. 219. vulgaris p. stolonifera
Cimicifuga L. 44. Agropyrum P. Beauv. 636. 1Coch 605.
spicata L. 44. caninum Roam. et Soh. 637. vulgaris var. alpestris
Adenophora Fisch. 388. cristatum Bess. 638. Schur 606.
lilifolia Ledeb. 388. elongatum P. B eau v. 637. Ailanthus glandulosus Des£
lilifolia p. infundilnilifor- giganteum Rcem. et Sch. 148.
mis Alph. DC. 388. 637. Aira L. 611.
suaveolens Meyer. 388. glaucum Rcem. et Sell. 637. alpina Roth. 611.
Adenoscilla bifoli a Gren. panormitanum Parl. 636. altissima Lam. 611.
Godr. 565. repens P. Beauv. 637. ambigua De Notaris 612
Adenostyles Case. 288. P. maritimum roch et aquatica L. 623.
albitrons Baumg. 288. Zis. 637. ccespitosa L. 611.
alpina Baumg. 288. Sartorii Boiss. 637. p. Andraei Grec. 611.
alpina Bluff. et Fing. 288. villosum Link. 638 ccespitosa P. pallida Koch
Kerneri Simk. 288. Agrostemma L. 113. 611.
leticophylla DC. 288. Coronaria L. 114. capillaris Host. 612.
leucophylla var. hybrida Githago L. 113. axrulea L. 624.
Griseb. 288. Agrostis L. 603. cristata L. 610.
orientalis Boiss. 288. alba L. 604. elegans Willd. 612.
Adonis L. 28. a. diffusa Host. 604. flexuosa L. 611.
testivalis L. 28. p. major Gaud. 604. p. montana Trin. 612.
anomala Wallr. 29. 1. pontica Grec. 605. parvillora Thuill. 611.
apennina Jacq. 29. o. coarctata Schur. 605. Ajuga L. 481.
TABLA ALFABETICA 181
Ajuga alpina L. 481. Alliumacutangulum p. mon- Allium sibiricum L. 567.

Chamtepithys Schreb. 482. tanum Mart. et Koch sibiricum Rcem. et Sch.
foliosa Trat. 481.
genevensis L. 481. ammophilum Heuff. 567. sphcerocephalum L. 570.
hybrida A. Kern. 481. Ampeloprasum L. 569. Steveni var. 2 et s Ledeb.
Laxmanni Benth. 482. ampeloprasum Jacq. 570. 668.
reptans L. 481. Ampeloprasum var. atro- Steveni var. y. Ledeb.
rugosa Host 481. violaceum Regal. 569.
salicifolia Schreb. 482. angulosnm Jacq. 567. transsilvanicum Lerch.
X super-genevensis-rep- angulosum P. majus Tre-
tans 481. yin 567. ursinum L. 567.
Albersia viridis Kunth 495. angulosunz P. petrceum Victorialis L. 566.
Albucea chlorantha Rchb. DC. 567. virescens Lam. 569.
561. aproximatum Gran. xanthicum Griseb. et Sch.
Akea pallida Boise. 142. Godr, 570.
Alchemilla L. 198. arenarium Smith 569. Allosurus aquilinus Presl.
acutiloba Stev. 199. Ascalonicum L. 570. 653.
alpestris Schna. 198. atropurpureum W. et Alnaster fruticosus Ledeb.
alpina P. hybrida L. 199. Kit. 566. 536.
arvensis Scop. 199. atroviolaceum Boiss. 569. Alnus Tournef. 536.
fissa Schummel 199. Cepa L. 568. barbata C. A. Mey. 536.
glabra A. Kern. 198. danubiale Sprang. 567. glutinosa Gzertn. 536.
glabrata Tausch. 198. fallax Rcem. et Sch. 567. incana Willd. 536.
hybrida Hoffm. 199. fistulosum L. 568. undulata Willd. 636.
montana Willd. 199. flavescens Rchb. 567. viridis DC. 536.
pubescens Koch 199. flavum L. 568. Alopecurus L. 598.
pyrenaica Dufour 199. fuscum W. et Kit. 568. altissinuis Schur 598.
vulgaris a. L. 198. guttatum Stev. 570. bracifystachys Janka 598.
vulgaris genuina Boiss. mtermedium DC. 568. fulvus Smith 599.
198. intermedium Rchb. 568. geniczdatus var. fitivus
vulgaris a. glabra Wim. leptophyllum Schur. 567. Auct. 599.
longzspathum Redout.568. laguriformis Schur 599.
vulgaris P. major Poise. margaritaceum p. gutta- nigricans Koch 598.
tum Boise. 570. paludosus P. Beauv. 599.
vulgaris p. subsericea montanum Schmidt. 567. pratensis L. 598.
Koch 199. nemorale Salisb. 566. P. obscurus Ledeb. 598.
vulgaris var. pratensis ochroleucum W. et Kit. pratensis var. adscendens
Schur 198. Beckm. 598.
vulgaris var. macrotoma oleraceum L. 569. sericeus Gtertn. 598.
Borb. 198. pallens Koch 568.
Alectorolophus alpinus paniculatum L. 568. ALSINACEIE Bartl. 114.
Rchb. 445. petiolatum Lam. 566. Alsine Wahlenb. 125.
glaber All. 446. petrzeum Karel et Kiril catarractarumJanka126.
major var. glaber Bab. 568. Cherleri Fenzl 127.
446. plantagineum Lam. 566. contractata Heldr. 125.
major var. hirsutus Porrum L 570. falcata Griseb. 126.
Rchb. 446. pseudochroleucum Schur frutescens A. Kern. 126.
minor Wimm. 445. 568. glomerata Fenzl. 126.
parvi/lorus Wallr. 445. Regelianzun Becker 570. Jacquinii Koch 126.
Alga marina Lam. 643. robustznn Karel et Kiril Kitaibelii Nym. 125.
Alisma L. 541. 566. laricifolia Crantz 125.
lanceolatum Wither. 541. roseum Krock. 567. media L. 120.
Plantago L. 541. rotundum L. 570. recurva Walhenb. 127.
sativum L. 569. rubra Walhenb. 128.
ALISMACEIE Lam. et DC. saxatile M. Bieb. 568. setacea Mart. et Koch 125.
541. Schcenopramun L. 567. venia Bart]. 126.
Alliaria Adana. 60. SchcenoprasunzChan.567 p. Gerardii Walhenb.
offlcinalis Andrz. 60. Schcenoprasum P. alpi- 127.
Allium L. 566. num Kunth. 567. T. nivalis Fenzl. 127.
acutangulum Schrad. 567. Scorodoprasum L. 569. a.leptophyllalieuff.127.
Grecescu D. Dr. - C.1324. 52
782 TAi3LA. ALFAi3ETiCA
Alsiue verna p. alpestris Amarantus retroflexus L. 494. Androsace L. 487.

Fenzl. 127. silvestris Desf. 495. arachnoidea Schdtt 488.
verna P. alpina Gred. 127. spicatus Lam. 494. articulata Schur 488,
verna p. alpina Fenz1127. viridis L. 495. Chamtejasme Host 488.
verna T. ninntana Fenzl. chazncejasme Wulf. 488.
126. AMARYLL1DACEiE Lind.554 elongata L. 487.
Althaea L. 142. lactea L. 488.
armeniaca Ten. 142. AMBROSIACE& Link 377. lactea Vill. 488.
cannabina L. 142. Amorpha fruticosa L. 177. longiseta Schur 488.
hirsuta L. 142. maxima L. 487.
offlcinalis L. 142. AMPELLIDACEJE Ach. Rich. obtusifolia All. 488.
pallida L. 142. 146. pauciflora Vill. 488.
rosea L. 143. Ampelopsis Michx. 146. Tauscheri Gandog. 487.
taurinensis DC. 142. hederacea Michx. 146. vi//osa Koch 488.
Alyssum L. 65. Amphigenes carpatica vil/osa Jacq. 488.
argenteum Vitm. 66. Janka 629. villosa Baumg. 488.
calyeinum L. 68. Amygdalus Tourn. 194. Anemone L. 25.
a. subincanum Grec. 69. communis L. 194. alpina Jacq. 27.
P. depressum Grec. 69. nana L. 194. alpina Grec. 27.
T. folios= Grec.. 69. Pallasiana Br. 194. alpina var. T. micrantha
campestre Grec. 68. Persica L. 194. DC. 27.
campestre M. Bieb. 69. Anabasis triandra M. Bieb. angulosa Lam. 26.
commutatum Heuff. 67. 497. grandis Wender. 27.
edentulum W. et Kit. 65. Anacamptis Rich. 547. fi. polonica Block. 27.
p. strictum Roche]. 65. pyramidalis Rich. 547. Hackeli Rchb. 27.
hirsutum M. Bieb. 68. Anagallis L. 487. Hepatica L. 25.
incanzim L. 69. arvensis L. 487. Jancrewskyi Giraud. 28.
incanum Grec. 69. arvensis P. ccerulea Le- montana Hoppe 28.
linifolinm Steph. 69. deb. 487. multiloba Schur 26.
minimum Wilfd. 68. ccerulea Schreb. 487. narcisiflora L. 27.
p. raunosissimum Grim. phcenicea Lam. 487. P. uniflora Grec. 27.
68. Anastatica syriaca L. 76. nemorosa L. 26.
rninutum Schlecht. 68. Anchusa L. ' 416. nigricans Gree. 28.
montanum latifolium angustifolla L. 417. pratensis L. 28.
Grec. 67. arvahs Rchb. 416. Pa/satina L. 28.
murale W. et Kit. H. Barrelieri DC. 417. Pulsatilla nutans Gaud.
orientale Janka 66. Gmelini Ledeb. 417. 28.
pulvinare Velen. 67. italica Betz. 417. ranunculoides L. 26.
repens Baumg. 67. leptophylla Rcem. et Sch. silvestris L. 27.
Rochelii Andrz. 67. 417. silvestris Grec. 27.
rostratunn Stev. 67. leptophylla Koch 417. transsilvanica Henff. 26.
rostratum Rchb. 67. ochroleuea M. Bieb. 417. vernalis Grec. 27.
saxatile L. 66. ochroleuca var. T. lepto- Anethum Tournef. 254.
saxatile Heuff. 66. phylla DC. 417. graveolens L. 254.
Stribrnyi Velen. 67. offleinalis L. 416. Angelica Ho ffm. 250.
subsinuatum Borb. 66. P. angustifolia DC. 417. Archangelica L. 251.
transsilvanicum Schur 67. officinalis var. leptd- Archangelica a. alpina
WierTbichii Heuff. 67. phylla Rchb. 417. Wahlenb. 251.
paniculata Ait. 417. carvifolia Spreng. 250.
A MARANTACEE R. Br. 494. procera Bess. 416. Levisticum All. 250.
Amarantus L. 494. pulla M. Bieb. 416. montana Sehleich. 251.
Blitum L. 495. . pulla Grec. 416. paludapifoha Lam. 250.
Blitum Auct. 495. Andropogon L. 601. silvestris L. 250.
Blitzon a. silvestrisMoq. angustifolius Sin. 601. p. elatior Wahlenb.
Tend. 495. Gryllus L. 601. 251.
caudatus. L. 494. halepensis Brot. 601. Antennaria Gtertn. 301.
clorostachys Auct. 494. Ischmmum L. 601. dioica Gtertn. 301.
commutatus A. Kern. 495. paniculatus Lam. 601. Anthemis L. 312.
pallidus M. Mob. 495. strictus Host. 601. alpina Baumg. 307.
patulus Bertol. 494. villosus a. Lam. 601. arvensis L. 314.
TABLA gLFABETICA 783
Anthemis arvensis p. Hay- Apargia aurantiaca W. et Arabis perfollata Grec. 53.

naldiana Janka 314. Kit. 352. petrcea Koch 55.
auriculata Griseb. 314. caucasica M. Bleb. 353. petrma Schlechtd. 55.
aurantiaca Schur 313. hispida Host. 353. petrogena Kai n. 55.
austriaca Jacq. 313. media Host. 352. prcecox Willd. 55.
carpatica W. et Kit. 312. Apéra Ad ins. 606. procurrens W. et Kit. 55.
P. pyrethriformis Schur Spica venti P. Beauv. 606. recta Baumg. 54.
812. Aphanes arvensis L. 199. sagittata DC. 54.
carpatica P. abreviata Apium L. 238. segetalis Schur 55.
Schott 313. graveolens L. 238. stolonyera Host 56.
carpatica P. sericea a. palustris 238. stolomfera Homan. 56.
Heuff. 313. p. dulce DC. 238. Turrita L. 56.
cotula L. 314. y. rapaceum DC. 238. Thaliana L. 60.
chrrsantha Schur 313.
Fussii Griseb. 313. APOCYNACE/E Lindl. 396. ARAGEX Endlich. 641.
Kitaibelii DC. 312. Aposeris Necker 352.
marrantha Heuff. 313. fcetida Lessing 352. AllaLIACErE Juss. 263.
montana Koch 312. Aquilegia L. 38. Archangelica Ho ffm. 251.
Neilreichii Ortm. 314. alpina Baumg. 39. officinalis Hoffm. 251.
pontica D'Urv. 314. glandulosa Br. 38. Arctium Bardana Willd.
ruthenica M. Bieb. 314. glandulosa Janka 39. 327.
p. monocephala Grec. Hcenkeana Koch. 38. Lappa a. L. 327.
314. Kitaibelii Auct. 39. Lappa p. L. 327.
styriaca Vest. 312. nigricans Baumg. 38. minus Schkuhr 327.
tenuifolia Schur 307. Sternbergii Rchb. 38. Personata L. 329.
tinctoria L. 313. transsilvanica Schur 39. tomentosum Schkuhr 327.
p. discoidea 313. vulgaris L. 39. Aremonia Neck. 219.
Anthericum L. 561. Arahidopsis DC. 60. agrim onioides Neck. 219.
Liliago L. 561. Thaliana Schur 60. Arenaria L. 123.
ramosum L. 561. Arabia L. 54. biflora L. 123.
serotinum L. 561. alpina L. 54. fi. transilvanica Sfink.
sulphureum W. et Kit. p. umbrosa Gres. 54. 123.
562. alpina P. crispata Koch ciliata Auct. 123.
Anthoxanthum L. 597. 54. ciliata p. frigtda Koch
odoratum L. 597. alpina a. diffusa Baumg. 123.
Anthriscus Wimm. 259. 54. ccespitosa Elul'. 126.
alpestris Wimm. 259. arenosa b. heteropkylla fasciculata L. 126.
Cerefolium Hoffm. 260. Schur 55. filifolia M. Bieb. 123.
Cicutaria DC. 261. anriculata Lam. 54. frutescens Kit. 126.
nemorosa Sprang. 260. auriculata S. dasicarpa Gerardii Willd. 127.
silvestris Hoffm. 259. Andrz. 54. glomerata M. Bieb. 126.
silvestris Hoffm. 259. bellidifolia Jacq. 56. graminifolia Schrad. 123.
silvestris Grec. 260. Crantriana Ehrh. 55. leptoclad, s Rchb. 124.
trichosperma Schutt. 260. crispata Willd. 54. laricifolia L. 125.
torquata Duby. 259. Halleri L. 55. liniflora Jacq. 127.
Anthyllis L. 163. P. Grecescui Gan do g. 56. macrocarpa Homem.
vulneraria L. 163. Halleri Grec. 55. 125.
p. calcicola Schur 163. hirsuta Scop. 54. marginata M. Bieb. 127.
Antirrhinum Tournef 430. p. Homungiana Grec.55. marginata DC. 128.
dalmaticum L. 431. hirsuta b. sagittata Rchb. media L. 128.
elatine L. 432. 54. multicaulis L. 123.
genistcefolium Vill. 431. hispida Mygind. 55. penchtla W. et Kit. 122.
glandulosum Lei. 431. Hornungiana Schur 55. recurva All. 127.
Linaria L. 431. longisili qua Wallr. 54. rotundifolia Borb. 123.
majus L. 430. muralis Grec. 55. rubra a. campestris L.
minus L. 432. ochroleuca Lam. 56. 128.
Orontium L. 430. Ovirens s Wulf. 56. rubra P. marina L. 128.
spurium L. 432. Ovirensis var. dacica saxatilis Baumg. 126.
Apargia aspera W. et Kit. Heuff. 56. serpyllifolitt L. 123.
3-53. perfoliata Lam. 53. serpyllifolia Guss. 124.
784 TABLA ALFABETICA
Arenaria serpyllifolia T. te- Artemisia maritima var. e- Asparagus officinalis cam-

nuior Koch 124. recta Neilr, 306. pestris Grec. 556.
setacea Thai11. 125. monogyna W. et Kit. 306. pseudoscaber Gres. 556.
sphcerocarpa Ten. 123. nutans Grec. 306. scandens GuldenstLedt.
striata L. 125. pauciflora M. Bieb. 305. 556.
trinervia L. 122. pontica L. 304. silvaticus W. et Kit. 555.
verna legitima L. 126. sabulosa Willd. 305. tenuifolius Lam. 555.
Argemone pyrenaica L.45. salina Willd. 306. tricarinatus DC. 556.
Aria intermedia Schur 223. salsoloides Br. 305. verticillaris Lam. 556.
Aristolochia L. 516. Santonicum L. 306. verticillatus L. 556.
Clematitis L. 516. p. monogyna Wollf. 306. Asperugo Tournef. 413.
pallida Willd. 517. scoparia W. et Kit. 306. procumbens L. 413.
spicata Rochel 305. Asperula L. 264.
IIISTOLOCHIACEX Jnss. spicata P. eriantha DC. Aparine M. Bieb. 268.
516. 305. arvensis L. 264.
Armeniaca Tourn. 194. Villarsii Gren. 305. capitata Kit. 265.
vulgaris Lam. 194. vulgaris L. 304. chata Rochel 265.
Armeria Willd. 484. p. sericeo-tomentulosa Cynanchica L. 265.
alpina Willd. 484. Grec. 304. a. supina Grec. 266.
alpina var panda Fuss. T. latiloba Ledeb. 304. p. vulgaris Grec. 266.
485. vulgaris communis Le- T. attissima Gres. 266.
elongata Boiss. 485. deb. 304. Cynanchica var. subal-
vulgaris Willd. 485. Arthrolobium Desv. 182. pina Schur 266.
Armoracia rusticana scorpioides DC. 182. debilis Ledeb. 268.
Wetter. 65 Arum L. 641. galioid es M. Bieb. 267.
Arnica L. 319. elongation Stev. 642. p. tyraica DC. 268.
austriaca Hoppe 318. interniedium Schur 641. glauca Bess. 267.
cordata Wulf. 318. longispathum Rchb. 642. graveolens M. Bieb. 266.
montana L. 319. maculatum L. 641. hexapky-Ila Rochel 265.
scorpioides Baumg. 319. orientale M. Bieb. 641. humifusa Bess. 268.
Aronicum Neck. 319. vulgare Lam. 641. a. con ferta C. Koch. 269.
carpaticum Schur 319. Arundo Calamagrostis All. p. diffusa C. Koch 269.
scorpioides var. carpati- montana Kit. 265.
cum Griseb. 319. colorata Willd. 597. odorata L. 268.
Arrhenatherum P. Beauv. eflusa Gmel. 607. pontica Grec. 266.
615. Epigeios L. 606. rubioides Schur 276.
avenaceum P. Beauv. 615. glauca M. Bieb. 607. rumelica Boiss. 266.
elatius Mart. et Koch 615. intermedia Gmel. 607. setulosa Boiss. 266.
Artemisia L. 303. montana Gaud. 607. supina M. Bieb. 266.
Abrotanum L. 304. Phragmites L. 602. taurina L. 264.
Absinthinm L. 303. Phragmites p. flavescens tenella Heuff. 265.
P. grandiflora Bess. 304. Custor 602. tinctori a L. 265.
annua L. 305. Pseudophragmites Hall. Aspidium R. Br. 648.
arenaria DC. 305. aculeatuin Dcell. 648.
austriaca Jacq. 304. pyramidalis Schult. 607. a. lobatum Swartz. 648.
Baumgartenii Bess. 305. varia Schrad. 607. P. Swartzianum Koch
campestris L. 305. vulgaris Lam. 602. 648.
p. serieea Fries 305. Asarum L. 517. T. angulare Kit. 648.
collina Schur 305. europaeum L. 517. aculeatum Swartz. 648.
Dracunculus L. 306. aculeatum a. vulgare
eriantha Ten. 305. ASCLEPIADACM Lindl. 395 Dcell. 648.
inodora M. Bieb. 305. Asclepias Cornuti Decaisne aculeatum T. Braunii
inodora var. Steveniana 396. Dcell. 648.
DC. 305. Syriac& L. 396. affine Fisch. 649.
insipida Schur 305. Vincetoxicum L. 395. alpinuzu Willd. 650.
lednicensis Rocha 305. Braunii Spann. 648.
maritima p. patens Neilr. ASPARAGAGEFE A. Rich.555. dilatatum Willd. 650.
306. Asparagus L. 555. Filix-foemina Swartz.
maritima T. salina Koch officinalis L. 655. 651.
306. officinalis var. P. 555. Filix-mas Swartz. 649
TABLA. ALFABETICA 785
Aspidium Fdix-mas d. um- Astragalus glaztcus M. Bieb. A triplex hastata 8. micro-

brosum Millde 649. 180. sperma Moq.-Tend.
bast:datum Ten. 648. glycyphyllos L. 181. 504.
Lonchitis Swartz. 648. linearifolius Pers. 180. hastatum a. vulgaris
pilosum Schur 648. nzicrophyllus Bess. 180. Fenzl. 504.
spinulosum Dcell. 650. monspessulanus L. 182. Hermanni Willem. 503.
Thelypteris Swartz. 649. Onobrychis L. 179. hortensia L. 505.
Asplenium L. 651. a. vulgaris Ledeb. 179. incisa M. Bieb. 504.
Adianthum nigrum L. p. bray/foliates Grec. laciniata M. Bieb. 505.
652. 180. laciniata Sturm 504.
Ceterach L. 646. T. linearifolius Ledeb. latifolia Wahlenb. 504.
Filix-fcemina Bernh. 651. 180. latifolia P. microcarpa
lepidum Presl 652. .stenophyl/us Grec, 180. Koch 504.
Ruta-muraria L. 652. oroboides Hornem 179. littoralis L. 504.
Scolopendriunz L. 652. pannonicus Schult. 181. microspenna W. et Kit.
septentrionale Swartz. ponticus Pall. 181.
652. pnecox Baumg. 182. microtheca
Trichomane L. 651. Rochelianus Heuff. 180.
viride Huds. 651. uralensis Jacq. 178. mucronata Baumg. 504.
Asprella nardiformis Host vesicarius L. 180. muralis Crantz. 500.
640. virgatus Pall. 180. nitens Schkur 503.
oryzoides Lam. 601. Wzdfenii Griseb. 182. oblongifolia W. et Kit.
Aster L. 291. Astrantia L. 237. 503.
alpinus L. 291. alpestris Kotschy. 238. patula L. 503.
Amellus L. 291. carniolica Baumg. 238. p. erecta 503.
P. Bessarabicus DC. intermedia M. Bieb. 237. panda var. a. hololepis
291. involucrata Auct. 237. Fenzl. 503.
AmeIlus P. major Ledeb major L. 237. patulavar. f3. microcarpa
291. a. vulgaris Stu.. 237. Koch 504.
Bessarabicus Bernh. 291. f3. montana Stur. 237. patulavar. T. angustifolia
dracunculoides Lam. 292. 7. tridentata. Stur. 237. Ledeb. 503.
palustris Lam. 292. minor Schur 238. patula var. T. muricata
pannonicus Jacq. 292. transsilvanica Schur 238. Fenzl. 504.
pztnctatus W. et Kit. 292. Athamanta Koch 248. patzdam Baurng. 504.
salignus Willd. 291. Cervaria L. 253. pedunculata L. 502.
tinctorizts Wallr. 291. Hungarica Borb. 248. recurvum D'Urv. 504.
Tripolium L. 292. Matthioli Heuff. 248. ruderalis Wallr. 504
Asterocephahts banaticzts Matthioli Hoffm. 248. roses L. 504.
Rchb. 283. Matthioliforma albanica Scoparia Crantz. 498.
Cohtmbarizts Rchb. 283. Gnash. 248. tatarica L. 504.
ochroleucus Rchb. 284. Matthioli forma elata tatarica Koch. 503.
Astragalus L. 179. Griseb. 248. Vulvaria Crantz. 500.
albidus W. et Kit. 180. Meum L. 249. Atropa L. 422.
alpinus L. 179. Oreoselinum L. 253. Belladona L. 422.
arenarius L. 180. AthyrIum Roth 651. Atropis distans Griseb. 623.
arenarius b. multijugus alpestre Rylands 651. Avellana byTantina Clus,
Rochel 180. Filix-fcemina Roth. 651. 529.
asper Jacq. 181. Atragene L. 22. Avena L. 612.
australis Rchb. 179. alpina L. 22. adsztrgens Schur 613.
austriacus L. 180. Atriplex Tournef. 503. alpestris Host 614.
brachylobus DC. 180. acztminata W. et Kit. alpestris DC. 614.
campestris L. 178. 503. alpina Smith 613.
chloranthus Pall. 181. alba Scopol. 505. Baumgartenii 8teud. 614.
chlorocarpus Griseb. 180. angustifolia Smith. 503. Besseri Schur 614.
Cicer L. 181. arenarium Woods. 504. capillarisMer. et Koch
dacicus Heuff. 180. Bonus-Henricus Crantz. 612.
dasyanthus Pall. 181. 500. carpatica Host 615.
erzocephalus W. et Kit. calotheca Rafinesq. 504. carpatica Schur 614.
181. erecta Smith. 503. compressa, Heuff. 614,
frigidus A. Gr. 179. hastata Moq.-Tend. 504. coronensfs Schur 614
Avena decora Janka 614. Batrachium divaricatum Bidens cams a. discoidea

dubia Leers 615. Wimm. 30. DC. 302.
elatior L. 615. Beckmannia Host 600. P. radiata DC. 802.
fatua L. 613. eructeformis Host 600. T. minima DC. 303.
Ilavescens L. 614. Belladonna baccifera Lam. Cernua L. 302.
P. purpurascens K. 422. cernua Grec. 302.
Richt. 614 . trichotoma Scop. 422. minima L. 303.
flavescens T. variegata Bellevallia leucophcea orientalis Velen. 302.
Gaud. 614. Boiss. 571. tripartita L. 302.
lanata DC. 615. Bells L. 290. Biota orientalis Endl. 538.
latifolia Host 613. perennis L. 290. Biscutella L. 74.
nervosa Lam. 613. alpestris W. et Kit. 71.
orientalis Schreb. 612. BERBERIDACEFE Ich. Rich. hevigata L. 74.
Parlatori Fuss 614. 44. a. glabra Gaud. 74.
planiculmis Schrad. 613. Berberis L. 44. f3. ambigua DC. 74.
prceusta Rchb. 613. vulgaris L. 44. Icevigata Rchb. 74.
pubescens L. 613. Berteroa DC. 69. lucida DC. 74.
purpurascens DC. 614. incana DC. 69. Blechnum L. 653.
sativa L. 612. p. viridis 70. boreale Swartz 653.
Scheuchferi All. 614. viridis Tausch. 70. Spicant Roth. 653.
sempervirens Baumg. Berula M. et Koch 241. Blitum Tournef. 501.
614. angustifolia Koch 241. BonuE-Henricus C. A.
sterilis L. 613. Beta Tournef. 502. Meyer 501.
strigosa Schreb. 613. hortensis Mill. 502. glaucum Koch 501.
tenuis Mcench. 615. Rapa Dumort. 502. poly-morphum a. vulgare
triaristata Vill. 615. rubra major Bauh. 502. Ledcb. 501.
versicolor Vill. 614. rubra radice rapce Bauh. rubrum Rchb. 501.
Axyris ceratoides L. 503. 502. virgatum L. 502.
Azalea L. 391. vulgaris L. 502. Blysmus compresus Panz.
proctunbens I; 391. a. rubra L. 502. 583.
p. Cicla L. 502. Bootia vulgaris Neck. 103.
vulgaris alba DC. 502.
Baldingera arundinacea vurgaris T. rapacea Koch BORRAGINACE/E Desv. 402.
Dumort. 597. 502. Borrago Tournef. 414.
Ballots L. 477. Betonica L. 475. officinalis L. 414.
fcetida Grec. 477. hirsuta Grec. 475. Bo tryanthus odorus Knuth.
nigra L. 477. hirta Leyss. 475. 571.
ruderalis Fries 477. officinalis L. 475. pallens Kunth. 571.
urticifolia Ortm. 477. serotina Host. 475. stereophyllus Herb. 571.
vulgaris Hoffmegg. 477. stricta Ait 475. vulgare Knuth 571.
Betula Toumef. 535. Botrychium Swartz 646.
BALSAMINACE2E Lindl. 93. alba Regel. 535. Lunaria Swartz 646.
Balsamine hortenzis Desp. alba L. 535. Lunaria P. rutaceum
93. Alnus glutinosa L. 536. Wahlenb. 646.
Banffiapetrcea Baum g. 103. carpatzca W. et Kit. 535. matricariiefolium AL Br.
Barbarea R. Br. 53. carpatica T. hercntica 646.
arcuataRchb. 53. Rchb. 535. Brachyolobus amphibius
Kaiseri Schur 53. incana L. 536. All. 52.
vulgaris R. Br. 53. odorata Rchb. 535. Brachypodium P. Beauv.
P. Kaiseri Grec. 53. odorata Bechst. 535. 631.
T. arcuata Grec. 53. pendula Roth. 535. ccespitosum Rcem. et Sch.
taurica DC. 53,. pubescens Ehrh. 535. 631.
Barkhausia rhceadifolia p. carpatica Sag. et baracile Weig. 631.
M. Bieb. 361. Schn. 535. pinnatum P. Beauv. 631.
setosa DC. 361. verrucosa Ehrh. 535. p. rupestre Grec. 631.
Bartsia L. 448. viridis Chaix 536. pinnatum a. vulgaris
alpina L. 448. Koch 631.
lutea Rchb. fil. 448. BETULACEE Bartl. 535. pinnatus P. 631.
Odontites Huds. 447. Bidens L. 302. rupestre Rcem. et Sch.
Yema Rchb. fi]. 447. cernua Willd. 302. 631.
TABLA ALFABETICA 78/
Brachypodium silvaticum Bromas milis L. 634. Buphtlialmum speciosum

Rcem. et Sch. 631. P. effusus Schur 634. Schreb. 299.
Brassica L. 79. multijlorum Host 634. Bupleurum L. 242.
austriaca Jacq. 64. nemoralis Huds. 632. affme Sadl. 243.
campestris L. 79. patulusMert. et Koch 634. angulosum Spreng. 243.
P. napo-brassica DC. 79. pinnatus L. 631. apiculatum Friv. '244.
elongata Ehr. 80. pseudoasper Schur 632. aureum Fisch. 242.
muralis Br. 77. ramosas Huds. 632. baldense Host 243.
Napa L. '79. rupestris Host 631.. coloratum Schur 242.
Napus oleifera 79. secalinus L. 633. commutatum Boiss. 244.
Napus esculents Koch 79. serotinus Benek. 632. diversifolium Rochel 243.
nigra Koch 78. simplex Gaud. 634. exaltatum Schur. 248.
oleracea L. 79 squarrosus L. 635. falcatum L: 242.
a. capitata DC. 79. p. villosus Koch. 635. a. dilatatum Schur 242.
P. capitata bullata 79. y. megastachitts Grec. p. vaziifolium Schur
r. acephala DC. 79. 635.
S. gemmif era. DC. 80. squarrosus f3. vehttinus y. subfalcatum Grec.
e. caulo-rapa DC. 80. Rchb. 635.
ç. Botrys DC. 80. sterilis L. 632 falcatum normale 242.
oleracea viridis Lam. 80. tectorum L. 632. gramineum Br. 243.
orientalis L. 64. variegatus Schur 633. Gerardi Jacq. 244.
polymorpha W. et Kit. 60. versicolor Grec. 634. Gerardi var. p. Sadl. 243.
Rapa L 79. villosus Gmel. 635. Gerardi var. virgatum
P. rapif era Metzger 79. wolgensis M. Bieb. 635. Rchb. 243.
Rapa a. campestrts Koch Bruckenthalia Rchb. 391. ghtmaceum var. arista-
79. spiculifiora Rchb. 391. tum Boles. 244.
Briza L. 617. Brunella Tournef. 479. ¡Imam L. 244.
Eragrostis L. 617. alba Pall. 480. perfoliatunt Lam. 242.
media L. 617. a. integrifolia Gren. ranunculoides L. 243.
Bromus L. 63?. Godr. 480. ranunculoides a. genui-
agrestis Host 633. P. laciniata Grec. 480. num Gren. 243.
affinis Dumort 634. grandiflora Mcench 480. ranunculoides a. humihs
angustifolius Schrank p. pinatifida Koch 4'!0. Koch 243.
633. officinalis Crantz. 479. ranunculoides P. details
arundinaceus Roth 630. vulgaris L. 479. Koch 243.
arvemis L. 634. p. intermedia Gree. 480. rotundifolium L. 242.
arvensis Poll. 633. vulgaris e. pinatifida subfakatum Schur 243.
asper Murr. 632. Benth. 480. Butomus L. 541.
czespitosus Host 631. vulgaris s. laciniata umbellatus L. 541.
commutatus Schrad. 634. Beath. 480. Buxus arborescens Lam. 525.
commutatus M. Bieb. 634. Bryonia L. 889. sempervirens L. 525.
cristatus L. 638. alba L. 389.
distichus Mcench 632. Bzwetum elatius Para. 630.
elatior Kcel. 630. pratense Par. 630. Cacalia Alliarice A. Kern.
elongatus Gaud. 633. Buglossum Barrelieri All. 288.
erectus Huds. 632. 417. alpina L. 288.
p.trawsilvanieus Stead. officinale Lam. 417. Cachrys ferulacea Janka
633. vulgare Spann. 417. 262.
erectus P. glaber Schur Bugula alpina All. 481. Cakile Tourn. 76.
633. genevensis Mill. 481. maritima Scop. 76.
fibrosas Hack. 633. reptans Mcench 481. serapionis Gzertn. 76.
fragilis Schur. 634. Bunias R. Br. 81. Calamagrostis Roth. 606.
giganteus L. 630. Cakile L. 76. argentea DC. 609.
glomeratus Scop. 624. orientalis L. 81. arundinacea Roth. 607.
lursutus Schrank. 635. sy-riaca Gzertn. 76. colorata DC. 597.
hyalinus Schur. 634. Bunium Carvi M. Bieb. Epigeios Roth. 606.
hybridus Schur 633. 239. p. intermedia Grec. 607.
inermis Leyss. 633. Bulbocastanum L. 240. y. Reichenbachiana Grec.
jubatus Ten. 632. Buphthalmum cordifolium 607.
laxus Schur 638. W. et Kit. 299. glauca Rchb. 607.
/88 TABLA. ALFABETICti.
Calamagr. Huebneriana Callitricheplatycarpa Kiitz. Carhanulag/omerata T. ag-

Rchb. 607. 526. gregata Koch 381.
laxa Host 607. platycarpa Grec. 526. glomerata s. sparsijlora
littorea DC. 607. transsilvanica Schur 526. Alph. DC. 381.
montana Host 607. yarns L. 526. graminifolia W. et Kit.
Pseudophragmites verna b. transsilvanica 379.
Daumg. 607. Simk. 526. Grossekii Heuff. 380.
pyramidalis Host 607. heterophylla Baumg. 388.
silvatica DC. 607. CALLITRICHEACE/E Link. Hornungiana Schur 383.
silvatica Grec. 608. 526. lanceolata Simk 383.
speciosa Host 609. Calluna Salisb. 391. latifolla Grec. 381.
varia' Baumg. 607. vulgaris Salisb. 391. latifolia L. 381.
Calamintha Mcench. 463. Caltha Pers. 37. lilifolia L. 388.
Acinos Clairvill. 465. alpina Schur 37. lingulata W. et Kit. 380.
Acinos a. vulgaris Rchb. intermedia Schott 37. linifolia Auct. 383.
465. beta Schott 37. Jacq. 384.
Acinos C. acuminata latifolia Schott 37. limfolia Grec. 383.
Rchb. 465. palustris L. 37. mr crostachya Kit. 381.
adscendens Jord. 463. pumila Schur 37. Medium L. 380.
alpina Grec. 464. ranunculoides Schur 37. modesta Schott. .385.
Baumgarteni Gree. 464. Calystegia sepium R. Br. multiflora W. et Kit. 381.
Clinopodium Benth. 465. 418. neglecta Bess. 382.
hederacea Scop. 467. Camelina Crantz 72. neglecta Raen. et Sch.
mentha3folia Host 463. macrocarpa Wierzb. 72. 387.
Nepeta Grec. 463. microcarpa Andrz. 72. patula L. 387.
nepetoides Grec. 463. sativa a. pilosa DC. 72. p. calycina Grec. 387.
officinalis Mcench 464. silvestris Wallr. 72. T. neglecta Alph. DC.
officinalis Benth. 464. Campanula L. 379. 387.
officznalis a, vulgarts abietina Griseb. 386. patula Grec. 387.
Rchb. 464. a. genuina Grec. 387. patula b. paucifiora Ro-
officinalis d. Nepeta p. parviflora Grec, 387. chel 386.
Rchb. 463. aggregata Willd. 380. panda a. flaccida Koch
origanifolia-Host 463. Allionzi Grec. 379. 387.
Parviflora Lam. 463. alpina Jacq. 379. pauciflora Desf. 387.
Patavina Host 464. barbata Baumg. 379. persicifolia L. 386.
Patavina acuminata Bieltfii Schur 383. (3. dasycarpa Kit. 386.
Griseb. 465. bononiensis L. 382. T. angastifolia 386.
XPatavina-AcinosSimk. a. genuina Grec. 382. persicifolia P. lasiocalyx
465. (3. simplex DC. 383. Gran. Godr. 386.
Pulegium Rchb. 463. bonnoniensis All. 383. pseudolanceolata Panto-
rotundifolia Benth. 464. bonnoniensis Grec. 383. csek 383.
silvatica Bromfield 464. bonnoniensis b. latifolia arcuata Schur 383.
suaveolens Boiss. 465. Schur 382. pusila Hcenke 385.
trichotoma Maench 463. cmspitosa Grec. 385. rapunculoides L. 382.
Cakeolus Marianus Crantz capitata Sims. 380. a. racemosa Grec. 382.
550. carpatica Jacq. 386. ramosissima Grec.
Calendulá Neck. 324. cervicaria L. 380.
officinalis L. 324. cervicaroides Rcem. et T. neglects Grec. 382.
Calepina Adans. 81. Sch. 381. a. ramosa Grec. 382.
Corvini Desv. 81. congesta Rcem. et Sch.380. ranunculoides a. subsim-
Calla L. 642. consanguinea Schott 384. plex Schur. 382.
palustris L. 642.. crassipes Heuff. 385. rapunodoides a. glabra-
Callianthemum coriandri- divergens Willd. 380. ta Traut. 382.
folium Rchb. 30. divergens Willd. 379. Rapunculus L. 388
Callistachys pyrenaica expansa P. sphcerotrix rejlexa Schur 385.
Heuff. 593. Boles. 387. rhomboidea P. Wahlenb.
Cariitriche L. 526. glomerata L. 380.
alpina Schur 526. (3. cervicarioides 381. rotundif ola L. 384.
fluviatilis Rchb. 526. T. speciosa Alph. DC. (3. angustissima Schur
hamulata Grec. 526. 381.
TAflLA. ALEABETICA 789
Campanula rotundifolia Cardarnine gelida Schott Carex acuta Chan. 590.

alpina Schur 384. 57. acuta a. nigra L. 590.
rotundifolia p. tenuifolia heteroplzylla Baumg. 56. acuta rufa L. 590.
DC. 385. hirsuta L. 56. acutiformis Ehrh. 588.
ruthenica M. Bieb. 382. impatiens L. 57. agastachys Ehrh. 590.
Scheuchzeri Vill. 384. intermedia Hornem. 56. arenaria L. 592.
Scheuchzeri Grec. 383. longirostris Janka 58. arenaria var. P. Ledeb.
ScheztchFri b. consan- Aratthioli Moretti 57. 592.
guinea Simk. 384. nivalis Schur 57. argyroglochin Hornem.
ScheuchTeri d. steno- Opicii a) glabrescens 591.
phylla 'Schur 384. Celak. 58. aterrima Hoppe 589.
ScheuchTeri e. Klad- palustris Peterm. 57. atrata L. 588.
niana Schur 384. parviflora Grec. 57. atrata a. varia Gaud.
sibirica L. 379. pratensis L. 57. 589.
P. paniculata Alph. DC. p. Hayneana Walwitsch. atrata p. dubia Gaud.
57. 589.
sibirica var. divergens pratensis van. 8. paludosa atratar.nigra Gaud. 588.
Rchb. 380. Knaf. 57. banatica Heuff. 590.
sibirica p. major Boiss. resedifolia var. dacica basilaris Janka 587.
Heuff. 57. Bellardii All. 594.
simplex Lain. 383. rivularis Schur 57. brevicolis DC. 589.
spathulata W. et Kit. 380. silvatica Link. 57. brizoides L. 592.
speciosa Grec. 379. umbrosa Andrz. 57. Bueckii Wimm. 590.
speciosa Hornem. 381. Cardaria Draba Desv. 75. Buxbaumi Wahlenb. 588.
Speculum L. 388. Cardiaca Marrubiastrum canescens L. 590.
suaveolens Willd. 388. Schreb. 477. canescens Host 591.
tenuifolia Hoffm. 385. trilobata Lam. 477. caucasica Stev. 589.
tenuifolia Schur 382. vulgaris Mcench. 477. cinerea Poll. 591.
Thaliana Wallr. 382. Carditncelhts lanatus Mons. clandestina Good. 587.
thyrsoidea Baumg. 380. 349. ccesia Griseb. 588.
Trachelium L. 381. Carduus GEertn. 328. coespitosa Good. 590.
transsilvanica Schur 380. acanthoides L. 328. colchica Gay. 592.
urticifolia Smidt 381. albiflora Schur 328. collina Willd. 587.
venusta Schur 385. acanthoides Grec. 328. contigua Hoppe 592.
Wanneri Rochel 388. alpestris Schur 328. curta Good. 591.
Welandii Heuff. 387. alpestris Br. 328. curvula All. 593.
arctioides Bailing. 328. curvula Lam. 592.
CAMPANULACEX Juss. 377. candicans W. et Kit. 328. Cretrii Janka 588.
Camphorosma L. 498. canus L. 334. Davalliana Sm. 594.
ovata W. et Kit. 498. cinereus Janka 328. depauperata Good. 586.
Cannabis Tournef. 518. collinus W. et Kit. 328. depressab.transsilvanica
sativa L. 518. crispus L. 329. Richter 587.
defioratus var. glaucus digitata L. 587.
CAPRIFOLIACM Juss. 277. Rchb. 329. digitata van. P. DC. 587.
Caprifolium silvaticum glaucus Baumg. 329. dioica Vill. 594.
Lam. 279. hamulosus Ehrh. 328. distans L. 585.
Capacha Vent. 74. heterophyllum L. 335. disticha Huds. 593.
bursa-pastoris Mcench. 74. Kerneri Simk. 328. distzcha Grec. 592.
a. genuina 74. lanceolatus L. 333. diversiflora Baumg. 587.
P. integrifolia 74. leiophyllus Petrovici 329. divisa Huds. 593.
T. apetala 74. mollis L. 337. divulsa Good. 591.
Capsicum Tournef. 423. nutans L. 329. Drymeia Ehrh. 585.
annuum L. 423. pannonicus L. 335. echinata Murr. 591.
Caragana arborescens Lam. Personata Jacq. 328. elongata L. 591.
177. rivulare Jacq. 335. ferruginea Scop. 586.
frutescens Auct. 177. serratztloides Jacq. 335. filiformis Chan. 585.
Cardamine L. 56. tuberosum Jacq. 834. flacca Schreb. 589.
alpina Auct. 57. Carex L. 584. flava L. 585.
amara L. 58. acroandra Schur 593. flava CEderi Baumg.
p. Opicii Presl. 58. acuta L. 590. 586.
790 TABLA ALVA13ETICA
Carex frigida Schur 586. Carex pseudoflava Schur Carthamus L. 349.

frigida Wahlenb. 586. 585. lanatus L. 349.
fuliginosa Schkuhr 586. psilostachya Kit. 585. tinctorius L. 349.
glauca Murr. 589. pulicaris AM 594. Carum L. 239.
P. dinarica Heuff. 589. pyrenaica Wahlberg 593. Bulbocastanum Koch 240.
Goodenoivii Gay. 590. Ramondiana DC. 593. Carvi L. 239.
Grosseckii Heuff. 593. recurva Huds. 589. Cassida hastifolia Scop.
Grypus Schkuhr 591. remota L. 590. Castanea Tournef. 527.
gynobasig Anct. 587. reversa Gilib. 585. sativa Mill. 527.
Halleriana Griseb. 587. rhynchocarpa Heuff. 589. vesca Gairtn. 527.
hirta L. 584. riparia Curt. 584. vulgaris Lam. 527.
Hornschuchiana Hoppe rupestris All. 593. Catabrosa P. Beauv. 623.
585. Sclicenoides Host 593. aquatica P. Beam 623.
humilis Leys. 587. Schreberi Schrank 592. Catana nuda Mcench 463.
inflata Huds. 585. Scopoli Gaud. 586. vulgaris Mcencb. 466.
intermedia D'Urv. 592. sempervirens Auct. 586. Caucalis Hoffm. 258.
intermedia Good. 593. silvatica Huds. 585. Anthriscus Scop. 258.
Kochiana DC. 584. spadicea Roth. 585. arvensis Huck. 258.
leporina L. 591. spicata Huds. 592. dancoides L. 258.
leucantha Schur 589. stellulata M. Bieb. 591. grandillora L. 257.
leucoglochin Ehrh. 599. stellulata Good. 591. helvetzca Jacq. 258.
lobata Bell. 593. stricta Fuss. 590. littoralis M. Bieb. 257.
maxima Scop. 590. subvillosa M. Bieb. 588.
melanostachyaWilld.584. sulcata Schur 584. CELASTRACE/E R. 11r. 150.
melcencr Wimm. 590. teretizzscula Grec. 592.
Millichoferi Schkuhr 586. tomentosa L. 588. CELTIDACE/E Endl. 514.
Michellii Host 586. transsilvanica Schur 587. Celt-is L. 514.
mollis Gilib. 591. triflora Willd. 586. australis L. 514.
montana L. 577. tristis M. Bieb. 586. Cenchrus racemosus L. 594.
montana Poll. 588. ulzginosa L. 583. Centaurea L. 338.
muricata L. 592. umbrosa Host 588. acuta 338.
P. virens Koch 592. ventricosa Curt. 586. Adam! Willd. 348.
myosuroides Vill. 594. verna Chaix 588. affinis Friv. 345.
nemorensis Gmel. 589. P. trachyantha Domar. aggregata Fisch. 346.
nemorosa Mont. 592. 588. amara s. cuculigera DC
nemorosa Lumn. 592. vesicaria L. 585. 339.
Migra All. 588. vesicaria L. 585. amara var. pannonica
nutans Host 584. virens Lam. 592. Heuff. 339.
(Ederi Ehrh. 586. vulgaris Fries. 590. arenaria 14. Bieb. 346.
ornithopoda Willd. 587. vulpina L. 592. arenaria Heuff. 347.
ornithopodioides Schur. Carlina Tournef. 326. atropurpurea W. et Kit.
587. acaulis L. 326. 344.
ovalis Good. 591. p. alpina Jacq. 326. austriaca Rochel 340.
pallescens L. 589. brevibracteata Andre 327. austriaca Willd. 340.
paludosa Good. 584. caulescens Lam. 326. austriaca DC. 340.
p. Kochiana Gaud. 584. intermedia Schur. 327. axillaris Willd. 342.
paludosa P. Koch 585. longifolia Fuss. 327. P. pinnatifida 342.
padicea E. 589. simplex Wald. et Kit. axilaris p. carniolica
paniculata L. 591. 326. Koch 342.
pauciflora Lightf. 593. subacaulis DC. 326. banatica A. Kern. 347.
paradoxa Willd. 591. vulgaris L. 326. Biebersteinii DC. 346.
parviflora Host 588. Carpesium L. 302. Calcitrapa L. 349.
pedata Vill. 587., cernuum L. 302. Calcitrapoides DC. 349.
pediformis Janka 587. Carpinus Tournef. 529. calocephala Rchb. 344.
pendula Huds. 590. Betulus L. 529. calocephala T. atropur-
pilosa Scop. 589. Carpinira Kit. 529. purea DC. 344.
poly-ganza Schkuhr 588. Duinensis Scop. 529. centauroides M. Bieb.
praecox Schreb. 592. edentula Rochel 529. 343.
prcecox Jacq. 588. intermedia Wierzb. 529. cinerea Griseb. 345.
Pseudo-Cyperus L. 585 orientalis Lam. 530. cirrhata Pore. 339.
Centaurea cirrhata Rchb. Centaurea plumosa Lain. 340. Cephalaria Schrad. 280.
441. pratenszs Auct. 339. centauroides Coult. 280.
commutata Pore. 339. pseudophrygia C. A. Mey. centauroides a. leevigata
conglomerata C. A. Mey. 340. Neilr. 281.
P. pumila 341. centauro ides P. hirsuta
Crupina L. 338. rhaetica Moritzi 341. Neilr. 280.
Cyanus L. 341. rhenana Bor. 346. corn'culata Rcem. et.
decipiens Rchb. 339. rig,idifolia Bes. 343. Schult 280.
diffusa Lam. 343. salicifolia M. Bieb. 340. Revigata Schrad. 281.
P. brevispina Boiss. 348. Salonitana Vis. 342. radiata Griseb. et Schn.
dissecta Boise. 345. a. subinermis Boiss. 280.
gracilenta Velen. 346. transdlvanica Schrad.
Heuffeli Rchb. 344. p. macracantha Boiss. 280.
Hohenackerii Stev. 346. 343. Cephalorrhynchus Boiss.
Jankte Brandza 338. Salonitana p. lanceolata 358.
iberica Trevir. 349. 343. hispidus Boiss. 358.
indurata Janka 339. Scabiosa L. 345. Cerastium L. 114.
Jacea L. 339. p. coriacea W. et Kit. alpiniun L. 116.
a. genuina Koch 339. 345. alpinum a. hirsutum 116.
T. lacera Koch 339. Scabiosa Grec. 345. alpinwn T. lanatum Koch
Jac ea a. cuculingera Rchb. Scabiosa P. adpressa
339. Ledeb. 345. alpinum glutinosum
jurineifolia Boiss. 348. Scabiosa a. spinulosa Koch 116.
Kanitziana Janka 347. Koch. 344. anomaliun W. et Kit 114.
p. albo-tomentosa Grec. Scabiosa e. stereophylla aquaticum L. 118.
347. Ledeb. 344. arvense L. 115.
Karstiana Griseb. 348. seuTana Auct. 342. arvense S. alpicolum
Kotschyana Heuff. 344 solstitialis L. 348. Fenzl. 115.
lappacea Ten. 848. Adami Boiss. 348. banaticum Heuff. 115.
lattsquama a. taurica solstitialis p. lappacea brachypetalum Deaf. 118.
DC. 343. DC. 348. a. eglandulosum 118.
maculosa Lain. 346. spirit& sa Boche].. 344. p. tauricnm Spreng.
g. aggregata Grec. 346. adpressa Ledeb. 344.
Marschalliana Spreng. stenolepis A. Kern. 341. brachypetahtm glandulo-
fastigiata Grec. 341. sum 118.
microptilon Griseb. 339. stereophylla Bess. 344. brackypetalunz legiti-
mollis W. et Kit. 342. stereophylla Rchb. 344. mum 118.
montana Br. 342. stereophylla P. affinis bulgaricum 1Jechtr. 119.
montana var. P. Wablenb. Griseb. 345. ciliatum W. et Kit. 115.
stricta W. et Kit. 342. coronense Schur 116.
napulifera Rochel. 342. Tartarea Velen. 345. fontanum Baumg. 116.
nervosa Willd. 340. tatarica Friv. 343. [3. geniculatum Grec.
nigrescens Will& 339. Tauscheri A. Kern. 347.
orientalis L. 343. tenuiflora DC. 347. T. glabrescens Grec.
p. aurantiaca Grec. 343. tuberosa Vis. 342. 117.
orientalis -stereophylla vochinensis Bernh. 340. glomeratum Thuil. 118.
Grec. 343. Centunculus L. 487. glutinosum Fries. 119.
ovina Pall. 346. minimus L. 487. grandiflorum b. banati-
ovina Willd. 348. Cepa flava Mcench 568. cum Roche'. 115.
ovina p. microcephalla Schcenoprasum Mcench grandiflorum p. glabrurn
Ledeb. 347. 567. Koch. 115.
pallida Friv. 348. Victorialis Mcench 566. holosteoides Fries. 117.
paniculata L. 346. Cephalanthera Rich. 548. lanatum Lam. 116.
paniculata Grec. 346. ensifolia Rich. 548. lanai= Grec. 116.
parviflora M. Bieb. 348. grandiflora Babing 548. lanai= Rchb. 116.
phrygia L. 340. Lonchophyllum Rchb. Lerchenfeldianum Schur.
phry-gia DC. 340. 548. 115.
phrygia L. 350. pallens Rich. 548. longirostre Wichura 116
phrygia b. monocephala rubra Rich. 548. macrocarpum Schur 116.
Schur 340. Xilophyllum Rchb. 548. manticum L. 114.
Cerastium obscttrum Chaub. Chamaenerion angustifo

CERATOPHYLLACE/E Grey lium Scop. 223.
pumilum Sturm 119. 526. Clzamaeorchis alpina Rich'
pumihtm var. viscarittm Ceratophyllum L. 526. 547.
&lib. 119. demersum L. 526. Chamaepithys vulgaris
semidecandrum L. 118. muticum Chamisso. 526. Link 482.
p. nanum. 119. oxyacanthunz Chamisso. Chantaerepes alpina
silvaticum W. et Kit. 118. 526. Spreng. 547.
Soleirolii Ser. 116. submersum L. 526. Cheiranthus Cheiri L. 50.
squalidum Ram. 116. Cercis Siliquastrum L. 194. alpinus Jacq. 63.
strictum Grec. 115. Cerefoliunz sativum Bess. canus Pill. et Miterp. 64.
suffruticosurn Rchb. 115. 260. . cuspidatus M. Bieb. 64.
tetragonum Baumg. 120. trichospermum Bess. 260. Chelidonium L. 46.
transsilvanicum Schur Cerinthe L. 403. corniculatum L. 46.
alpina Kit. 404. majus L.
trigynum Vill. 114. glabra Gaud. 404.
triviak Link. 117. maculata M. Bieb. 404. CHENOPODIACEiE Lindl.
triviale var. trichotomum minor L. 403. 496.
Schur. 117. p. maculata C. A. Me- Chenopodium L. 496.
villosum Baumg. 116. yer. 404. album L. 500.
viscosum L. 118. quin que nzaculata Wah- augustanzan All. 499.
P. geniculatum 118. lenb. 404. arenarium Gvertn. 499.
viscosum L. 117. Cervaria Rivini Gcertn. Bonus-Henricus L. 501
vulgatum L. 117 253. Botrys L. 501.
a. hirsutum Fries. 117. deltoideztm Lam. 500.
p. glandulosum Koch CESALPINACEtE R. Br. 194. fcetidum Lam. 500.
Ceterach Willd. 646. glaucum L. 501.
T. holosteoides Koch Marantae DC. 647. glomerulosztm Rchb.
117. officinarum Willd. 646. 500.
a. alpinum .Stunn 117. Chaerophyllutn Hoffm. 260. hirsutum L. 499.
e. lancifolium Schur aromaticum L. 261. hybridum L. 499.
aureum L. 261. leiospermum DC. 500.
vulgatum a. bradzypata- bulbosum L. 260. marnimum L. 497.
ium lus 1 -Ledeb. 117. Cicutaria Rchb. 261. maritimum p M Bieb.
vulgatum a. brachypeta- Cicutaria Vill. 261. 496.
lum lus 2 Ledeb. 117. hirsutum L. 261. melanospermum Wallr.
vulgatum a. brachypeta- hirsutum Grec. 261. 500.
Tum lus 3 Ledeb. 117. hirsutum Vill. 261. murale L. 500.
vulgatum legttimum L. maculatum Willd. 261. opulifolium Schrad. 500.
117. nenzorosum M.Bieb. 260. polyspermum L. 500.
vulgatum p. alpinum nitidum Wahlenb. 259. P. acutifolium Kit. 500.
Ledeb. 117. nodosztm Lam. 261. polyspermum a. spicatztm
vnlgatum T. macrocar- rostratum Lam. 259. Meg. Tend. 500.
pum Ledeb. 116. sativum Lam. 260. polyspermum P. spicato-
Cerasus Juss. 196. silvestre L. 259. racemosum Koch 500.
avium Mcench 196. temuhtm L. 260. rztbrum L. 501.
capronigna DC. 196. temulum Grec. 260. sagittatztm Lam. 501.
chamoscerasus Lois. 197. Chaetosposa nigricans &grunt L. 496.
Duracina DC. 196. Kunth. 580. scoparia L. 498.
Juliana DC. 196. Cha iturus leonuroides stramonifolium Cheval.
Mahaleb Mill. 197. Willd. 477. 499.
Padus DC. 197. Marrubiastrum Ehrh. urbiricum L. 500.
pumila Pail. 197. 477. Vulvaria L. 500.
virginiana Michx. 197. Chantaedrys Scordiutn Chenopodina maritima
vulgaris Mill. 196. Afeench 483. Moq. Tend. 497.
Ceratocarpus L. 503. officinalis Mcench. 483. Cherleria L. 127,
arenarius L. 503. Chamaemehim inodorum sedoides L, 127.
Ceratocephalus Meench Boiss. 315. Chilochloa aspera Rchb.
30. trichophyllum Boiss. 315. 600.
orthoceras DC. 30. uniglandulosum Vis. 315. collina Schur 599.
Chzronia Centauri= Cineraria aurantiaca P. flo- CirsiuM microcephalum

Schmidt 401. culosa Rchb. 320. Schultz. 334.
pulchella Sm. 402. aurantiaca p. lanata ochroleucum All. 335.
ramosissima Ehrh. 402. Koch. 320. odontolepis Br. 331.
Chlorocrepis Griseb. 363. aurea L. 322, oleracemn Scop. 336.
staticifolia Griseb. 363. campestris DC. 319. oleraceum-rivulare
Chondrilla L. 358. capaata Koch. 320. Scheide 336.
Juncea L. 358. Clusiana Heuff. 320. palustre Scop. 334.
mztralis Lam. 359, cordifolia auriculata palustris var. longispina
pztrpurea Lam. 358. Jacq. 322. Vis. 335.
Chorispora DC. 50. longifolia Jacq. 319. pannonicum Gaud. 335.
tenella DC. 50. longzfolia Sturm 319. pauciflorzim Spreng. 335.
Chrysanthemum alpimum papposa Rchb. 320. prcemorsum Michl. 335.
L. 316. procera Griseb. 320. rivulare Link. 335.
coronarium L. 318. sibirica L. 320. rivulari-oleraceum
corymbosum L. 317. spathuhefolia Gmel. 319. Koch 336.
corymbosum var. a. al- sulphurea Baumg. 319. setosum M. Bieb. 336.
pestre Schur 317. tomentosa DC. 320. siculum DC. 334.
inodorum L. 315. Circcea L. 227. Sintenisii Freyn. 333.
Leucanthemum L. 315. alpina L. 228. transsilvanicunz Schur
macrophyllum W. et Kit. alpina P. intermedia DC. 333.
317. 227. tricephalodes P. DC. 335.
millefoliatztm L. 318. intermedia Ehrh. 277.
Parthenium Pers. 317. lutetiana L. 227. CISTACEiE Lindl. 47.
rotundifolium W. et Kit. var. ovalifolia Lasch. Cistzts alpestris Jacq. 47.
316. 227. canus a. L. 47.
serotinum L. 316. var. cordifolia Lasch. Firmana L. 48.
Chrysocoma Linosyris L. 227. Helianthemum L. 47.
291. Cirsium Tournef. 330 hirsutus Thuill. 47.
villosa L. 291. arvense Scop. 336. marifolius L. 98.
Chrysopogon Gryllus Trin. horridum 336. celandicus Jacq. 48.
601. T. setosum Ledeb. 336. vinealis Willd. 47.
Chrysosplenium L. 236. 8. incanum Ledeb. 336. Citrulus vulgaris Schrad.
alpinum Schur 236. arvetzse T. integrifolium 389.
alternifolium L. 236. Koch. 336. Clematis L. 21.
glaciale Fuss. 236. arvense d. vestitum alpina DC. 22.
Kamtschaticum Janka Wimm. et Grab. 336. integrifolia L. 21.
236. Boissieri Freyn ohm. 331. odontophylla Gandog. 22.
Chrysurus echinatus P. Boujartii Schultz. 332. recta L. 21.
Beauv. 624. a. g nuinum 332. sibzrica DC. 22.
Cicer L. 189. p. megacanthum Grua Vitalba a. L. 21.
arietinum L. 189. 333. P. banatica Wierzb. 22.
Lens Willd. 189. T. furiens 333. T. dentata 22.
Cichorium Tourn. 352. canum M. Bieb. 334. legitima Rchb. 22.
glabratum Grec. 352. ciliatum Maly 333. integra Bauh. 22.
Intybus L. 352. decussatum Janka 332. dentata Bauh. 22.
Cicla officinarum eriophorum Auct. 332. Viticella L. 22.
502. eriophorztm Grec. 331. Clinopodium L. 465.
Cicuta L. 238. erucagineum DC. 335. vulgare L. 465.
nzaculata Lam. 262. Erysithales Scop. 335. Cnicus heteropkyllus Willd.
virosa L. 238. Erysiihales Vill. 335. 335.
Cimbidium Corallorrhiya ferox Grec. 333. oleraceus L. 336.
Swartz 550. furiens Griseb. 333. pauciflorus W. et Kit.
Cimicifuga L. 44. Grecescui Rouy. 330. 335.
fcetida L. 44. glutinosum Lam. 335. Cnidium Cuss. 248.
Cineraria L. 319. heterophyllum All. 335. apioides Sprang. 24g.
alpina Wahlnb. 322. incanum Fisch. 336. orientate Boiss. 248.
angustata Schur 320. lanceolatum Scop. 333. Coccinia indica Wight. 390.
aurantiaca Hoppe 320. P. nemorale Rchb. 333. Coccyganthe Floscuculi
liplare Boise. 332. - Rdab. 113.
Cochlearia L. 65. Coreopsis Bidens L. 302, Cracca tenuifolia Gran.

Armoracia L. 65. Coriandrum Hoffm. 263. Godr. 188.
p. macrocarpa 65. sativum L. 263. varia Gren. Godr. 188.
macrocarpa W. et Kit. Corisperrnum L. 498. Crambe Tourn. 81.
65. canescens Kit. 498. Corvini All. 81.
rusticana Lam. 65. intermedium Auct. 493. 'maim L. 81.
saxatilis Lam. 64. Marschalii a. floridum
Coronopus L. 76. Fenzl. 498. CRASSUIACE/E DC. 152.
auricurata Lam. 81. microspermum Host Crassula rubens Sturm 155.
Codonoprassum oleraceum 498. CratEegus L. 220.
Rchb. 569. nitidum Kit. 498. Aria L. 223.
Cceloglossum Hartm. 546. purpunascens Host 498. kyrtostyla Fingerh. 220.
viride Hartm. 546. laciniata Regel. 220.
CORNACEJE DC. 263. melanocarpa M. Bieb.
COLCHICACEIE DC. 571. Cornus L. 263. 220.
Colchicum L. 571. mas L. 264. monogyna Jacq. 220.
automnale L. 571. sanguinea L. a. glabrescens 220.
pannonicum Griseb. 572. Coronilla L. 182. P. hirsuta 220.
transsilvanicum Schur. elegans Panc. 182. T. laciniata Stev. 220.
572. emeroides Boiss. 182. monogyna Fingerh. 220.
Colutes L. 177. scorpioides Koch 182. monogyna Koch 220.
arborescens L. 177. varia L. 182. nigra W. el Kit. 220.
Comandra Nutt. 516. Coronopus depressus nigra Grec. 220.
elegans DC. 516. Mcench 76. pentagyna W. et Kit. 220.
Comaropsis sibirica Schur Cortusa L 490. Crepis Mcench $61.
203. Matthioli L. 490. adenantha Vis. 362.
Comarum L. 204. pabens Schott 490. biennia L. 362.
palustris L. 204. Mathioli var. sibirica biennis var. banatica Ro-
Andrz. 490. chel 362.
CONJFEME Juss. 537. Corvisartia Duby 298. Dioscorides Poll. 362,
Conioselinum Pisch. 250. Helenium Mérat 298. fcetida T. hispida Bis-
Fischeri Wimm. et Gr. Corydalis DC. 81. choff. 361.
250. bicalcara Velen. 82. Rasa Kóv. 372.
Conium L. 262. bulbosa DC. 82. grandiflora Tausch. 363.
maculatum L. 262. cava Grec. 82. hieracioides Lam. 354»
Conringia Link. 64. cava Schweigg. 82. hispida W. et Kit. 361.
austriaca C. A. Mey. 64. digitata Pers. 82. latifolia Balb. 362.
orientalis Andrz. 64. Marschalliana Pers. 81. lodomirensis Bess. 362.
7haliana Rchb. 60. pumila Host 82. nicteensis Balb. 362.
Convallaria Desf. 557. solida Schwartz. 82. paludosa Mcench 363.
infolia L. 557. p. bicalcara 82. polymorpha Wallr. 363.
hurta Bose. 558. Corylus Tournef. 529. prtemorsa Tausch. 363.
latifolium Jacq. 558. Avellana L. 529. rigida W. et Kit. 362.
Linncei Gtertn. E57. Colma L. 529. rhteadifolia M. Neb. $61.
majalis L. 557. pontica C. Koch 529. scabra DC. 362.
multìflora L. 558. tubulosa Willd. 529. setosa Hailer 361.
polygonatum L. 557. Cotinus Coggyria Scup. tectorum L. 362.
verticillata L. 558. 151. tectorum var. segetalis
Cotoneaster Medik. 221. Roth. 362.
CON voLvULACE,E Vent. integeritna Medik. 221. virens Vill. 362.
418. p. nigra 221. Crociris iridiflora Schur
Convolvulus L. 418, nigra Vahlberg. 221. 551.
arvensis L. 418. . tomentosa Auct. 221. Crocus L. 550.
Cantabrica L. 418. vulgaris Lindl. 221. aurens Sibth. 551.
sepium L. 418. vufgaris p. inelanocarpa banaticus Gay. 551.
silvaticus W. et Kit. 418. Ledeb. 221. banaticus Heuff. 551.
ConyTa alata Baum& 298. Cousinia Cass. 327. ByTantinus Herbert. 551.
squarrosa L. 298. bulgarica Koch 327. Heuffelianus Herb. 551.
Corallorrhiza Hall. 550. Cracca major Gren. Godr. iridiflorus Heuff. 551.
innata R. Br. 550. 188. mcesiacus Ker. 551.
Crocus reticulatus M. Bieb. Cymbalaria elatine Baumg. Cytisus austrincus a. albus

550. 432. Neilr. 160.
variegatus Hoppe 551. spuria Baumg. 432. austriacus b. pallidus
Crucianella L. 277. Cynanchum R. Br. 395. Rchb. 160.
angustifolia Auct. 277. acutum L. 395. austriacus var. leucan-
oxyloba Janka 277. laxton Bartl. 395. thus Tausch. 160.
Vincetoxicum R. Br. 395. banaticus Grec. 161.
CRUCIFERIE Juss. 49. Cynara Scolymus L. 330. capitatus Heuff. 160.
Crupina Cass. 338. Cynodon Rich. 600. decumbens var. c. pro-
vulgaris Cass. 338. Dactylon Pers. 600. cumbens Rchb. 157.
Crypsis Ait. 598. Cynoglossum Tournef. 413. elongatus W. et Kit. 161.
aculeata Ait. 598. germanicum Jacq. 414. Henil elii Wierzb. 160.
alopecuriodes Schrad. 598. Lappula Scop. 413. f. argenteus Gres. 161.
phalarioidesM. Bieb.598. montanum Lam. 414. hirsutus L. 161.
Cryptoglochin curvulus officinale L. 413. p. alpestris Schur 162.
Heuff. 593. palliditiorum Gres. 413. Laburnum L. 160.
Cucubalus Tournef. 103. silvaticum Hrenke 414. leucanthus W. et Kit. 160.
Antelopunt Vest. 106. umbellatum W. et Kit. P. obscurus Rochel. 160.
baccifer L. 103. Cynosurus L. 624. leucanthus 3. pallidus
Relict: L. 106. cristatus L. 625. Schrad. 161.
mollissimus W. et Kit. durus L. 618. leucotrichus Schur. 162.
108. echinatus L. 624. nigricans L. 159.
°sites Smith 104. p. sericeus Rochel. 160.
quadrifidus L. 104. CYPERACE/E Juss. 578.
obscurus Schur 160.
spergulifolius Desf. CYperus L. 578. polytrichus M. Bieb. 161.
viscosus L. 111. australis Schrad. 580. polytrichus b. alpestris
Cucurnis Cantalupo Ser. 389. banaticus Kit. 579. Simk. 162.
Citrttlhts Ser. 389. flavescens L. 578. procumbens Boiss. 157.
Melo L. 389. fuscus L. 579. radiants Koch 159.
sativus L. 389. fuscus p. virens Koch 579. Rochelii Wierzb. 160.
a. viridis Ser. 389. glaber L. 579. sagittalis Koch 157.
p. flavus Ser. 389. glaber Sturm. 579.
glomeratus L. 580.
CUCURBITACE/E Juss. 389. longus L. 579. Dactylis L. 624.
Cucurbita Citrullus L. 389. Michelianus Sadl. 582. cristata M. Bieb. 610.
maxima Duch. 390. Monti L. 579. glomerata L. 624.
Melepepo L. 390. pannonicus Jacq. 579. littoralis Willd. 624.
Pepo L. 389. patulus Kit. 579. maritima Suffr. 624.
pictzts Ten. 579. Dactylon officinale Vill.
CUPULIFERIE A. Rich. 527. procerus M. Bieb. 579. 600.
Cuscuta L. 419. virescens Hoffm. 579. sanguinale Vill. 594.
astyla Engelm. 419. Cypripedium L. 550. Dahlia variabilis Desf. 303
Epithymum L. 419. Calceolus L. 550. Danaa aquilegifolia All.
europrea L. 419. Cystopteris Beruh. 650. 263.
europcea p. epithynzittn alpina Link. 650. Danthonia DC. 615.
L. 419. fragilis Bernh. 650. decumbens DC. 615.
major DC. 419. fragilis p. tenuisecta
nztnor DC. 419. Boiss. 650. DA.PHINACE/E Lindl. 513.
minor var. P. trifolii DC. leucosoria Schur 651. Daphne L. 513.
monogyna Vahl. 419. sudetica Al. Braun. et Blagayana Freyer. 513.
orientalis Tournef. 419. Millde 651. Laureola Auct. 513.
trifolii Babingt. et Guss. Cytisus DC. 159. Lerchenfeldiana Schur
419. aggregatns Schur 161. 513.
Cuviera eztropcea Kcel. 636. albus Hacquet 160. Mezereum L. 513.
Cyanus orientalis Baumg. albus Link. 160. Datura L. 423.
343. ambiguus Schur 160. Stramonium L. 423.
phrygius a. pttmihts atratzts Schur 160. Daucus L. 257.
Baumg. 341. austriccus Grec. 161. bessarabicus DC. 257.
Cydonia Tourn. 221. austriacus var. Hew= Carota L. 257.
vulgaris Pers. 221. felii Rchb. 161. p. sativa DC. 257.
Daucus grandiflorus Scop. Dianthus Carthusianorum Dianthus Sequieri var. y.

257. L. 97. 95.
Deilosma alpina Fuss. 59. P. refiexus Neilr. 97. serbicus Wettst. 99.
Delphinium L. 39. y. puberulus Simk. 97. serotinus W. et Kit. 94.
Ajacis L. 39. a. saxigenus Schur 97. silvestris Grec. 95.
Ajacis Ledeb. 39. Carthusianorum [3. ter- spiculifolius Schur 94.
alpinum W. et Kit. 40. natzis Heuff. 98. superbus L. 93.
bythynicum Griseb. 39. Carthusianorum y. are- P. speciosus Rchb. 94.
Consolida L. 39. narius Neilr. 98. supinus Lam. 95.
b. paniculatum Host 39. Carthusianorum y. ba- tenuifolius Schur 97.
elatum L. 40. naticus Heuff. 97. p. subneglectus Schur.
intermedium Grec. Carthusianorum y. cam- 98.
40. pestris Heuff. 97. tenuis Schur 98.
alpinum Grec. 40. Caryophyllus L. 96. transsilvanicus Schur 96.
montanum Grec. 40. chinensis L. 96. trifasciculatus Kit. 66.
elatun2 Schlechtd. 40. collinus Auct. 97. trifasciculatus var. na-
elatum Grec. 40. collimis Grec. 99. nus paucVlorus Br. 95.
fissum W. et Kit. 40. compactus Kit. 96. vaginatus Rch. 97.
hybridum p. fissum DC. corymbosus Borb. 99. 1Nmmeri Wichura 94.
40. cruentus Grec. 98. Dichodon ceractoides
intermedium DC. 40. dacicus Grec. 96. Rchb. 114.
intermedium p. alpinum deltoides L. 95. Dichotophylhim demersum
DC. 40. deltoides Grec. 95. Mcench.
montanum DC. 40. diutmus Rchb. 98. Dictamnus L. 148.
orientale Gay. 39. gelidus Schott 94. albus Grec. 148.
Dentaria L. 58. giganteus D'Urv. 99. Fraxinella Pers. 148.
bulbifera L. 58. glabriusculus Kit. 95. Dielytra formosa DC. 84.
glandulosa W. et Kit. 51. glacialis Hcenke 94. Digitalis L. 434.
Deschampsia alpina Gaud. glaucophylluy Rchb. 99. ambigua Murr. 434.
611. gramineus Schur 98. grandiflora Lam. 434.
Andrcei Aursw. 611. gattatus M. Bieb. 95. grandifiora Grec. 435.
ccespitosa P. Beauv. 618. Henteri Heuff. 95. Innata Ehrh. 434.
flexuosaa Griseb. 611. heptaneurus Griseb. 96. ochroleuca Jacq. 434.
Deutzia scabra.Thumb. 203. hungaricus Amine 94. purpurea L. 435.
gracilis Thumb. 230. integripetalus Schur 94. Digitaria Scop. 594.
Deyeuxia montana P. Kayserianus Schur 95. ciliaris Pers. 595.
Beauv. 607. lancifolius Tausch 96. Dactylon Scop 600.
varia Kunnth. 607. leptopetalus limits 101. filiformis Kcel. 595.
liburnicus Ledeb. 97. humifusa Rich. 595.
DIANTHACE/E Ach. Rich. Marisensis Simk. 97. sanguinalis Scop. 594.
93. Marisensis var. lceviga- stolonifera Schrad. 600.
Dianthus L. 93. tus Shnk. 97. Digraphis arundinacea
aggregatusUl. Hoff m. 96. membranaceus Borb. 97. Trin. 597.
arenarius Guebh. 94. nardiformis Ji.nka 95.
Armeria L. 100. pallens Sibth. 101. DIOSCOREACRIE Lindl. 555.
Armeria b. grandiflorus petrreus W. et Kit. 94. Diotis Atriplicoides M.
Schur 99. petrcetis A. Kern. 94. Bieb. 502.
Armeriaatrum Wolfner. pinifolius Janka 96. ceratoides Willd. 503.
99. plumarius Baumg. 94. Diplachne serotina Link.
atrorubeng Daumg. 98. pratensis M. Bieb. 95. 624.
atrorzibens M. Bieb. 99. proliferus L. 101. Diplotaxis DC. 77.
Balbisii Heuff. 99. pruinosus Janka 99. intermedia Schur 78.
banaticus Heuff. 99. pseudarmeria M. Bieb. 99. muralis DC. 77.
barbatus L. 97. pseudarmeria Wierzb.99. P. intermedia 78.
bicolor M. Bieb. 101. pseudo barbatus Bes. 97. viminea Grec. 63.
Brandlce Panc. 95. pseudo-Grisebachii Grec.
callizonus Schott. 100. DIPSACER DC. 279.
95. Rehmanii Blocki 97. FuRonum L. 279.
campesina M. Bieb. 95. sabuletorum Heuff. 98. P. sativus L. 279.
capitatus DC. 99. saxigenus Schur 97. Fullonum Mill. 279.
tAtt A ALEABETICA. 1797
Dipsacus laciniatus L. 280. Drabn, yema p. subrotunda Echium brachystachyum

pilosus L. 280. Koch 71. Pall. 405.
silvestris Huds. 279. Dracocephalum L. 467. dealbescens Gandog. 404.
silvestris Grec. 279. Moldavica L. 67. italicum L. 404.
Doronicum L. 318. Drepanophylhim agreste itakczazz Lehm. 405.
austriacum Jacq. 318. Hoffm. 239. pyramidatum DC. 404.
carpaticunz Nym. 319. palustre Hoff m. 241. rubrum Jaccr. 405.
caucasicum Rochel. 318. sioides Wibb. 239. vulgare L. 404.
Columnte Ten. 318. dealbescens 404.
P. pilosum Simk. 319. DROSERACM DC. 49.
T. Pseudomacranthum
cordzfolinnz &era. 318. Drosera L. 49. 404.
cordatum A. Kern. 318. rotundifolia L. 49. Edraianthus Alph. DC. 379.
grandzflorum Grec. 318. DRUPACEX DC. 194. graminifolius Alph. DC.
hungaricum Rchb. 318. 379.
Pardalianches a. L. 318. Dryas L. 201. Kitaibelii Alph. DC. 379.
Pardalianches Grec. 318. octopel ale. L. 201.
plantagineum Kit. 318. EL/EAGNACEIE Lindl. 513.
Dorycnium, Toumef. 174. Elteagnus angustifolius L.
&I/jaunt Janka 175. Ecbalion Richard 389. 513.
herbaceum Vill. 174. agreste Rchb. 389. hortensis M. Bieb. 513.
herbaceum Ledeb. 175. Elaterium Richard 389. orientalis L. 514.
intermedium Ledeb. 175. Echinochloa Crus-galli P.
pentaphyllum Scop. 174. Beauv. 595. ELATINACEIE Camb ess. 132.
a. patentipilosum Le- Crus-galli P. aristata Elatine L. 132.
deb. 175. Rchb. 596. Alsinastrum L. 132.
p. adpressepilosum Le- Echinophora L. 262. hastata Mcench 432.
deb. 175. Sibthorpiana Guss. 262. Ifydropiper Grec. 132.
sabaudzan Rchb. 175. tenuffolia Sibth. 262. Ehsanthe Zawadrkii Fenzl.
suffrztticosum Grec. 175. tenuzfolia var. Sibthor- 106.
suffruticosnm Ledeb. 175. piana Griseb. 262. Elymus L. 636.
Draba L. 70. Echinops L. 324. arenarius Pall. 636.
aifoides Kotschy 70. banaticus Boche! 324. caninus L. 637.
aizoon Wahlenb. 70. commutatus Juratzka caput Meduste L. 636.
Baumgarteni Schur 70. 325. crinitus Auct. 636.
Bazangarteni p. steno- exaltatus Koch 325. europmus L. 636.
phylla Schur 70. globifer Janka 325. giganteus Willd. 636.
carinthiaca Hoppe 71. . mollis Schur 325. sabulosus M. Bieb. 636.
ciliaris Baumg. 70. paniculatus Jacq. 325. Elyna Schrad. 594.
compacta Schott 70. Ritro Ledeb. 325. spicata Schrad. 594.
contorta Auct. '71. Ritro Grec. 324. spicata Heuff. 593.
Haynaldi Stur 70. Ritmo var. ruthenicus
Hoppeana Rudolphi 71. Fisch. 325. EXPETRACEJE L. 147.
Johanis Host 71. Ritro tenuifolius DC.Empetrum L. 147.
Johanis l. glabrata Koch 325. nigrum L. 147.
71. ruthenicus M. Bieb. 325. Enodium cceruleum Gaud.
Kotschyi Stur 70. p. tenuifolius Fisch. 624.
cc. flexuosa Stur 70. 325. Ephedra Tournef. 536.
P. robusta Stur 70. ruthenicus Rchb. 324. distachyn. L. 536.
lasiocarpa Rochel 70. sphterocephalus L. 325. helvetica C. A. Mey. 537.
idea, Gilibl. 71. spharocephalus Grec. maritima minor Tournef.
nemoralis Ehrh. 71. 325. 536.
nemorosa a. glabra Schur Echinopsilon hirszttus Moq.- monostachya L. 536.
71. Tend. 499. polygonoides Pall. 536.
nemorosa var. leiocarpa Echinospermum Schwartz. vulgaris Rchb. 536.
Janka 71. 412. Epilobium L. 223.
nivalis DC. 71. Lappula Lehm. 412. adnatum Griseb. 223.
prtecox Stev. 71. Echium L. 404. alpinum L. 226.
spathulata Lang. 71. acutifoliunz Lehm. 405. alsinefolium Vill. 226.
transsilvanica Scher 70. altissimum Jacq. 405. amplexicaule 'Lam. 224.
verna L. 71. asperrimum M. Bieb. 405. anagallioides Lam. 227.
Grecescu D. Cr. C.1321. 53
798 TABLA ALPABETICA
Epilobium angustifolium [3. Epipactis ovata Crantz 549. Erica spiculiflora Salisb.
L. 223. pallens Willd. 548. 391.
angustifolium Larn. 223. palustris Crantz 549.
angustffolium var. T. L. purpurea Crantz. 548. ERICACE/E Ach. Rich. 390.
223. rubiginosa Koch 549. Erigeron L. 292.
angustiSsimum W. et Kit. Epipogium Gmel. 550. acre L. 292.
223. aphyllum Swartz 550. acre fi. podolicus Ledeb.
collinum Gmel. 225. Gmelini Rich. 550.
decurrens Spreng. 225. alpinus L. 293.
Dodomei Vill. 223. EQUISETACE/E DC. 655. glabratus. 294.
grandiflorum All. 224. Equisetum L. 655. T. elatior Schur 294.
heterocaule Borb. 225. alpinum Schur 657. alpinus var. a. Da 294.
hirsutum a. L. 224. arvense L. 655. alpinus var. (3. DO. 294.
hirsutum P. L. 224. 13. nemorosum Al. Br. alpinus var. T. DC. 294.
Larnyi F. Schultz. 226. 655. atticum Wahlenb. 294.
lanceolatum Seb. et Maur. arvense Chania 656. canadense L. 292.
campanulatum Poir. 657. carpaticum Griseb. 294.
montanum L. 224. eburneum Roth. 655. carpaticum Grec. 293.
montanum P. tenellum elongatum Willd. 656. glabratus Hoppe 294.
Heuff. 225. Erhartii Meyer 656. neglectum A. Kern. 294.
montanum a. collinum tluviatilis Smith. 655. nanus Schur 293.
Koch 225. fuscoronatum Schur 657. podolicus Bess. 293.
obscurum Schreb. 226. hyemale L. 657. pseudoacris Schur 293.
o5scurum Fries 226. p. Schleicheri Milde racemosus Baumg. 293.
obscurum Smidt 225. 657. (3. macrophyllus Gres.
origanifolium Lam. 226. hyemale c. elongatum
palustris L. 226. Dcell. 656. serotinus Weihe 293.
P. pilosum Koch 226. limosum L. 656. uniflorus L. 294.
parvifiorum Schreb. 224. maximum Lam. 655. Villarsii Rchb. 294.
perramosum Schur 225. multiforme Vauch. 657. Villarsii var. transsilva-
pubescens Roth 224. palustre L. 656. nicus Schur. 294.
purpurascens Gilib. 226. pannonicum Willd. 656. Erinosma carpaticum Her-
roseum Schreb. 225. pratense Ehrh. 656. bert 554.
roseum T. trigonum DC. pratense Roth. 655. Eriolepis lanceo/ata Cass.
ramosissimum Desf. 656. 333.
rosmarinifolium Menke ramosum Schleich. 656. Eriophorum L. 580.
223. silvaticum L. 656. angustifolium Roth. 581.
spicatum Lam. 223. silvaticum Grec. 655. capitatum Host 580.
tetragontim L. 225. silvaticum f3. minus ccespitosum Host 580.
trigonum Schrank. 226. Wahlenb. 656. gracile Koch 581.
virgatum Fries. 226. Telmateja Ehrh. 655. latifolium Hoppe 581.
virgatum Lamy. 226. umbrosum Meyer 656. polystachyon a. L. 580.
virgatum (3. lanceolatum variegatum Schleich. 657. polystachyon (3. L. 581.
Rchb. 225. Eragrostis P. Beauv. 617. polystachy-on T. L. 581.
Epipactis Rich. 548. major Host 617. pubescens Sm. 581.
alba Crantz. 548. megastachya Link. 617. Scheuchzeri Hoppe 580.
atrorrubens Schult. 549. minor Host 617. triquetrum Hoppe. 581.
atrorubens Chan. 549. pilosa P. Benny. 618. vaginatum L. 580.
CarallorrhiTa Crantz poceformis Link. 617. Eritrichium Schrad. 412.
550. poreoides P. Beauv. 617. Hacquetii Koch 412.
ensifolia Swartz 548. verticillata Raem. et Sch. Janke Simk. 412.
Epipogium Crantz 550. 618. nanum Schrad. 412.
Helleborine cc. rubiginosa Eremogene vrocera Rchb. villosum Janka 412.
Crantz 549. 123. Erodium L'Ildrit. 138.
latifolia All. 548. Eremopyrum pectinatum ciconium Willd. 138.
latifolia (3 rubiginosa Schur 638. cicutarium L'Hérit. 138.
Gaud. 549. Erianthus Rich. 602. (3. pimpinellgefolium
longifolia Huds. 548. Hostii Griseb. DC. 138.
microphylla Swartz. 549. strictus Bl. et Fingerh. cicutarium Cavan. 138.
Nidus-avis Crantz 549. 602.
Erodium cicutairum a. Erythraia Centaurium Pers. Euphorbia petrophylIa C. A.

chcerophyllum Gran. Mey. 523.
138. pulchella Hornem. 401. platyphllos L. 520.
Erophila vulgarls DC. 71. ramosissima Pers. 401. polychroma A. Kern. 521.
prcecox DO. 71. a. perramosa Grec. 402. procera M. Bieb. 521.
Erucastrum Schimp. et p. genuina Grec. 402. procera P. trichocarpa
Spepn. 80. T. pulchella Fries. 402. Ledeb. 522.
elongatum Rchb. 80. a. minutissima Schur procera T. lasiocctrpa
inodorum Rchb. 80. Ledeb. 522.
Pollichii Schimp. et Erythronium L. 560. pseudosaxatilis Uechtr.
Spann. 80. Denscanis L. 560.
Ervum L. 189. maculatum DC. 560. salicifolia Host 523.
hirsutum L. 189. ovatifolium Poir. 560. saxatilis M. Bieb. 523.
Lens L. 189. EschscholtTia californica serotina Host 524.
tetraspermum L. 189. Chamisso 46. stricta L. 520.
Eryngium L. 237. Euclidium R. Br. 76. subhastata Vis. et Pane.
amethystinum Grec. 237. syriacum R. Br. 76.
campestre L. 237. Eupatorium Tourn. 288. 7erracina Griseb. 524.
maritimum L. 237. cannabinum L. 288. thyrsylora Griseb. 524.
planuum L. 237. Euphorbia L. 520. transsilvanica Schur 524.
Erysimum L. 61. agraria M. Bieb. 524. villosa W. et Kit. 524.
Alliaria L. 60. ambigua W. et Kit. a. genuina 522.
AndrTeijowskianum 521. . P. trichocarpa 522.
Bess. 63. amygdaloides L. 522. T. lasiocarpa 522.
angustifolium Ehrh. 64. angulata Jacq. 521. virgata W. et Kit. 525.
arcuatum Opiz 53. carniolica Jacq. 521.
aureum M. Bieb. 62. Cyparisias L. 523. EUPHORDIACEX Adr, Juss.
austriacum Baumg. 64. dalmatica Vis. 523. 520.
banaticum Griseb. 62. epithymoides Jacq. 521. Euphrasia L. 446.
Barbarea L. 53. Esula L. 523. lutea L. 448.
Baumgartianum Schur Esula Grec. 523. minima Jacq. 447.
61. exigua L. 522. Odontites L. 447.
canescens Roth. 63. expansa Janka 521. officinalis L. 446.
cheiranthus Grec. 61. falcata L. 522. officinalis Heyne 447.
crepidifolium Rchb. 63. fragifera Jan 521. officinalis Sturm. 446.
crepidifolium var. angus- frapfera Grec. 521. officinalis a. pratensis
tifolium Griseb. 62. Gerardiana Jacq. 523. Koch 446.
cuspidatum DC. 63. glaucescens Willd. 523. officinalis P. pratensis
diffusum Erhr. 63. glareosa M. Bieb. 524. Grec. 447.
exaltatum Andrz. 62. grteca Boiss. 522. officinalis T. nemorosa
helvetimm Haut. 62. helioscopia L. 520. Koch 447.
hieracifolium L. 63. incana Schur 523. pratensis Fries. 446.
lanceolatum Rchb. 61. Lathyris Grec. 524. Rostkoviana Heyne 446.
odoratum Ehr. 61. linaricefolia Lam. 523. salisburgensis Punk. 447.
odoratuma.denticulatum lingulata Heuff. 521. serotina Schlechtd. 447.
Koch 61. lucida W. et Kit. 524. serotina Lam. 447.
odoratum Grec. 61. micrantha M. Bieb. 521. stricta Host 447.
orientale R. Br. 64. mucronata Lam. 522. verna Ballard 447.
pannonicum Crantz 61. Myrsinites L. 524. Eurotia Adana. 503.
perfoliatum Crantz 64. nicceensis [3. glareosa ceratoides C. A. Mey.
pumilum Schur 61. Koch 524. 503.
ramosissimum Crantz 63. nicceensis P. pannonica Euxolus viridisMoq.-Tend.
repandum L. 63. Rchb. 524. 495.
P. miniatum Grec. 63. nicmensis T. minor Le- Evalaria bifolia Neck. 557.
Rhceticum Simk. 62. deb. 523. verticillata Neck. 558.
stricturn Gtertn. 63. nittens Trevir. 524. Evonymus L. 150.
transsilvanicum Schur 61. pallida Willd. 523. bulgaricus Velen. 150.
Wahlenbergii Simk. 61. pannonica Host 524. europteus L. 150.
Wittmanni 2aw. 61. palustris L. 521. p. pubescens Stev. 150.
Erythrrea Renealmi 401. Peplit; L. 520. europmus Ledeb. 150.
Evonyrnus europceus p. sca- Festuca duriuscula Gaud. Festuca pseudov. P. angusti-

bridfun A. de Degen. 628. folia Hackel. 628.
150. duriuscula var. alpina y. taurica Kern. 628.
latifolius Scop. 150. Wimm. 626. pseudontbra Schur 629.
VC1TUCOSUS Scop. 150. elatior L. 630. - pu/che/la Schur. 628.
vulgaris Scop. 150. elalior 13. L. 630. rhcetica Sut. 629.
elatior var. apennina rubra L. 628.
Hack. 630. P. falaz Sag. et Schu.
Paba vulgaris Momch 186. elatiorXLoliumperenne
Pagopyrum carinatum Auct. 630. rubravar.ccepitosallack.
Mmnch 512. elongata Elm 630.
esculentum Wench 512. falax Thuill. 628. rubra var. commutata
membranaceum Wench jlaveseens Host 629. Gaud. 629.
512. fit:items L. 622. rupicola Heuff. 627.
ma-it/a/um Gilib. 512. gigantea Vill. 631. serotina L. 624.
Fagus L. 527. gigantea Grec. 630. silvatica Host 630.
castanea L. 527. glauca Baumg. 626. silvatica Grec. 631.
silvatica L. 527. glomerata AH. 624. silvatica Huds. 631.
Falcaria Riv. 239. Halleri Koch 626. sulcata Hack. 627.
Rivini Host 239. Halleri Fuss. 627. 13. hirsuta Grec. 627.
Farsetia incana R. Br. 69. heterophylla Lam. 628. y. colorata Schur. 627.
Fedia dasycarpa Stev. 287. hirsuta Host 627. L megaphylla Schur.
eriocarpa Rcem. et Sch. inermis DC. 633. 627.
287. Leysseri Mcench 633. e. nana Grec. 627.
Morisonii Spreng. 287. loliacea Huds. 630. sulcatab.barbulata Hack.
olitoria Val. 286. lucbrunt Schur 630. 627
olitoria Greertn. 287. montana M. Bieb. 629. supina Schur 626.
Ferula L. 251. montana Mert. ef Koch p. oligantha Hackel.
communis Greo. 252. 633.
Ferulago L. 251. montana Sternberg. 621. vaginata W. et Kit. 626.
Ferulago var. commu- Myuros Koclt 625. valesiaca Schleich. 627.
tata Rochel 251. nemorum Leyss. 628. valesiaca e. hirsuta Simk.
Heuffeli Griseb. 251. nutans Wahlenb. 629.
meoides L. 2.52. oligosantlza Schur 626. valesiaca d. ntpicola
nodylora M. Bieb. 252. ovina L. 625. Simk. 627.
silvatica Bess. 251. ovina Host 628. varia Menke 629.
sukata Ledeb. 252. alpina Gren. Godr. 626 xanthina &um. et Sch.
Ferulago Koch 251. amethystina Koch 626. 629.
campestris Bess. 252. duriuscula Koch 626. Ficaria Dill. 36.
meoides Boiss. 252. glauca Griseb. 627. ranunculoides Roth 36.
monticola Rchb 251. glauca Koch 626. Ficus L. 519.
silvatica Rchb 251. pannonica Griseb. 627. Caries L. 519.
Festuca L. 625. su/cata Boiss. 627. Filago L. 299.
alpina Auct. 626. sukata Sag. et Schn. arvensis L. 299.
amethystina Hott 626. 627. canescens Jord. 299.
apennina De Not. 630. supina Boiss. 626. germanica L. 299.
arundinagea Schreb. 630. vaginata Sag. et Sohn. (3. apiculata Grec. 299.
aspera Mert et Koch 632. 626. Leontopodium L. 301.
australis Schur 630. valesiaca Boiss 627. lutescens Jord. 299.
austriaca Hack. 626. valesiaca Koch 627. minima Fries. 300.
carpatica Dietr. 629. vulgaris Koch 625. montana DC. 300.
ccerulea DC. 624. vulgaris Neilr. 628.
cristata Vill. 610: pallens Host 626. FiLICES Juss. 645.
decumbens L. 615. pilosa Hall. 629. Fimbrystiles Micheliana
dimorpha Janka 629. poceformis Host. 629. Rchb. 582.
Drymeja Mert. et Koch pratensis Huds. 630. Fceniculum Adana. 246.
630. pseudolaxa Schur 629. capillaceum Gilib. 246.
duriuscula L. 626. pseudomyurosSoy.Willm. officinale All. 246.
durinscula Host 627. 625. vulgare Grertn. 246.
duriuscula Grec. 628. pseudovina Hackel. 628. Fragaria L. 203.
TABLA. ALFABETICA 801
Fragaria collina Ehrh. 203. Gagea silvatica Lnd. 565. Galium Bauhini Rcem. 275.
elatior Ehrh. 203. stenopetala Fries 563 Bocconi DC. 273.
magna Thuill. 204. P. pratensis Koch 564. boreale L. 276.
moschata Duchesn. 204. succedanea Griseb 565. capillipes Rchb. 272.
pratensis Duchesn. 204. Galanthus L. 555. Cruciata Scp. 275.
silVestris Duchesn. 203. nivalis L. 555. Cruciata-vernum alpinum
vesca L. 203. vernus All. 554. Grec. 275.
villosa Crantz. 209. Galatella Case. 292. dacicum Roily. 272.
Frangnla vulgaris Rchb dracunculoides a.radiata divaricatum Lam. 274.
151. DC. 292. datum Thnill. 270.
Fraxinus Tournef. 394. Linosyris Rchb. 291. (3. pubescens Schrad.
excelsior L. 394. insculpta Nees. 292. 270.
a. genuina 394. punctata Caes. 292. elongatum Gran. 273.
P. oxycarpa Willd. 394. (3. dracunculoides Lal- erectnm Huds. 270.
Ornus L. 394. lem. 292. ft. petneum Grec. 270.
oxypllylla M. Bieb. 394. punctata a. grandiflora T. ramosissimnm Grec.
Fritillaria L. 559. Ledeb. 292. flavescens Borb. 269.
imperialis L. 560. punctata y, insculpta DC. glaucum L. 267.
Meleagris L. 560. 292. HezrITeli Borb. 271.
montana Hoppe 559. villosa Rchb 291. httnufusum M. Bieb. 268.
pyrenaica Host 559. Gatega L. 177. infestum W. el Kit. 274.
racentosa a. minor Ker. of ficinalii L. 177. Kitaibelianum Schult.
559. Galeobdolon Buds 469. 272.
tenella M. Bieb. 559. amplexicaule Mcench. lucidunt Koch 270.
lumana procumbens Gran. 468. Marisense Sirnk. 269.
48. luteum Huds. 469. maximum Mons. 273.
vulgare Pers. 469. (3. hurnilior 274.
FUMARIACEEE DC. 81. Galeopsis L. 469. Mollugo L. 270.
Fumaria L. 82. angustifolia Ehrh. 470. Mollugo Grec. 270.
anatolica Boiss. 82. cannabina Gmel. 470. Mollugo var. ochroleuca
bttlbosa y. L. 82. Galeobdolon L. 469. Auct. 270.
deflexa Heuff. 82. Ladanum L. 469. montanum Vill. 273.
densiflora DC. 83. Ladanum a. latifolia nitidttm Willd. 272.
Tankce H uskn. 83. Wimm. et Grab. 476. ochroleucum Wolf n. 270.
Kraliki Jord. 82. Ladanwn p. angustifolia ochroleucum Kit. 269.
media Ledeb. 83. Wimm. et Grab. 470. ochroleucum Grec. 269.
media p. prehensilis DC. latifolia Hoffm. 469. palustre L. 274.
83. pubescens Bess. 470. palustre var. elongatztm
micrantha Lag. 83. speciosa Mili. 470. 273. .
of ficinalis L. 83. (3. sulphurea Jord. 470. palnstre d. majus Schur

prehensilis Kit. Tetrahit L. 470. 273.
rostellata Knaf. 83. Tetrahit p. 470. papillosum Heuff. 271.
scandens Rchb. 83. 7etrahit (3. pubescens pedemontanum Auct. 275.
Schleicheri Soyer 83. Benth. 470. petrceum Schur 270.
solida L. 82. 7etrahit y. grandillora petrcetan a. ramosissi-
Vaillanti Lois 83. Benth. 470. mum Schur 271.
Wirtgeni Koch 83 versicolor Curt. 470. pseudoaristatum Schur.
Gatium Scop. 269. 271.
alpestre Rcem. et Sch. pumihtm Auct. 272.
Gagea Salisb. 563. 273. purpureum L. 270.
arvensis Roem et Sch. 564. anisophyllunt Sag. et pusillum Auct. 272.
lutea Ker. 565. Sch. 273. retrorsum DC. 275.
minima Rcem. et Sch. Aparine L. 274. rivale Griseb. 268.
564. 13. vaillantii Koch 274. rotundifolium L. 276.
pratensis Rcem. el Sch. arist alzan var. scabrum rubioides L. 276.
563. Griseb. 271. Schultesii Vest. 2-71.
pratensis Koch 564. asparagifolium A. Kern. silvaticum Schult. 271.
pusilla Rcem. et Sch. 564. 270. silvestre Poll. 273.
p. succedanea 565. asperuliflorunt P orb 271. a. glabrum Koch 273.
saxatilis Koch 564, Bailloni Br. 276, 13. hirtum Koch 273.
Galium silvestre carpa- Gentians Amare/la var. Geranium pusillum L..136.

ticum Pore.. 272. depauperata Rchb. 400. pyreoaicum L. 136.'
silvestre y. carpatiam angulosa M. Bieb. 399. Robertianum L. 138.
Br. 272. asClepiadea L. 398. rotundifolium L. 137.
silvestre e. latifolium bavarica Baumg. 399. sanguineum L. 136.
Rchb 272. bralzyphylla Schur 399. silvaticum Baumg. 135.
sudeticum Tausch. 272. bulgarica Velen. 401. umbrosum Wet Kit. 136.
tenuissimum M. Bieb. carinthiaca Frcel. 397. Geum L. 202.
274. carpatica Wettst. 400. Aleppicum Jacq. 202.
turcicum Velen. 271. caucasica Simk. 400. inclinatum Schleich. 202.
uliginosum L. 273. Centaurium a. L. 401. intermedium Bess. 202.
ulisinosum Pall. 268. Centaurzum P. L. 402. montanum L. 202.
ulzginasum Grec 274. ciliata L. 399. pyrenaicunt Schlechtd.
Vaillantii DC. 274. cruciata L. 398. 202.
. valantoides M. Bieb. 276. depressa Schur 398. reptans L. 202.
vernum Scop. 275. excisa Presl. 398. rivale L. 202.
P. alpinum Simk. 275. frigid& Hcenk. 398. rivale-montanumSag. 202.
vernum P. rotundifolium germanica Grec. 400. urbanum L. 201.
Ileuff. 275. germanicii var. y. prae- Gifola germanica Rchb.
vero-Mollugo Wallr. 270. cox Griseb. 400. 299.
verum L. 269. imbricata Schur 399, vulgaris Case. 299.
Gaya Gaud. 249 lutea L. 397. Githago segetum Deaf.
simplex Gaud. 245. nivalis L. 399. 113.
Genista L. 157. obtusifolia Willd. 400. Gladiolus L. 551,
alba Lam. 160. P. Uechtrizii Sag. et imbricatus L. 551.
albida Willd. 157. Sch. 400. Glaucium Tournef 46.
alpicola Schur 158. y. depauperata 400. corniculatam Curt. 46.
anxanthica Griseb. 158. orbicularis Schur 399. P. tricolor Lcdeb. 46.
canzpestris Janka 158. phlogifolia Schott 398. phceniceum Gcertn. 46.
elata Wend. 158. Pneumonanthe L. 398. rubrum Rchb. 46.
elatior Koch 158. Pnenmonanthe var. de- rubrum tricolor Rchb.
lasiocarpa Spach. 159. pressa Boiss. 398. 46.
oligosperma Andr. 158. prcecox A. Kern. 400. tricolor Bernh. 46.
ovata W. et -Kit. 159. punctata L. 397. Glechoma L. 467.
P. Mayeri 159. ramosissima Vill. 402. hederacea L. 467.
y. la.siocarpa 159. spathulata Bartl. 400. hederacea (3. hirsuta
pilosa L. 158. utrictdosa L. 399. Bojes. 467.
procumbens W. et Kit. verna p. alata Griseb. heterophylla Opiz 467.
399. hirsuta W. et Kit. 467.
pubescens Lang. 159. Geracium paludosum Rchb. Marrubiastrum Vill. 472.
rupestris Schur 158. 363. Gleditschia L. 194.
radiata Scop. 159. prcemorsum Rchb. 363. triacanthos L. 194.
sagittalis L. 157. Globularia Tourn. 484.
sibirica Rchb. 158. GERANIACE/E DC. 134. vulgaris Sturm 484.
Sigeriana Fuss. 158. Geranium L. 134. Willkommii Nym. 484.
tinctoria L. 158. alpestre Schur 135.
p. elatjtor Rchb. 158. chcerophyllum Cavan. GLOBULARIACEJE Lindl.
y. latifolia DC. 159. 138. 484.
tinctoria h. vulgaris ciconium L. 138. Glyceria R. Brow. 622.
cicutarium L. 138. acuminata Schur 631.
tinctoria e. ovata Rchb. columbinum L. 137. airoides Rchb. 623.
divaricatum Ehrh. 137. aquatica Wahlenb. 622.
virgata Willd. 158. dissectum L. 137. aquatiea Presl 623.
hungaricum Wiesb. 135. convoluta Fries. 623.
GENTIANACE.E Lindl. 396. lucidum L. 137. distans Wahlenb. 623.
Gentiana L. 397. macrorritizum L. 135. [EL convoluta Boiss.
acaulis a L. 398. nodosus Grec. 136. 623.
acaulis var. vulgaris- palustre L. 136. Sultans R. Brow. 623.
. Rchb 398. pha3um L. 135. f3. nemoralis Uechtr.
cestiva Rcem et Sch. 399. pratense L. 135. 623,
tAnt A ALFABETICA 808
Glyceriafluitans P. plicata Gypsophila transsilvanica Heliantemum marifolium

Griseb. 623. Sprang. 103. Baumg. 48.
loliacea Gran. Godr. 630. trichotoma Wender 102. obseurum Pers. 47.
grata Fries. 623. rigida Rich. 101. celandicum a. glabrum
spectabilig Mart. et Koch Koch 47.
622. celandicum P. hirtum
Glycyrrhiza L. 176. Habenaria albida R. Br. Andrre 48.
echivata L. 176. 546. celandicum T. tomento-
Gnaphalium Don. 300. nigra R. Br. 547. sum Koch 47.
arenarium L. 301. viridis R. Br. 546. procumbens Dun. 48.
arvense Willd. 299. Halimocnemis C. A. Mey. rupifra gum A. Kern. 48.
dioicum L. 301. 497. vineale Pers. 47.
germanicum Wi11d. 299. alternifolia Moq.-Tend. vulgare Grertn. 47.
Leontopodium Scop. 301. 497. vulgare a. discolor Rah.
mininzum Smith 300. crassifolia C. A. M. 497. 47.
montanum Huds 300. triandra Moq.-Tend. 497. vulgare a. tomentosum47.
norvegicum Gunner 300. Volvox C. A. Meyer 497. vulgare var. hirsutum
pusilum Hcencke 301. Halinzus pedunculatus Koch 47.
ramosum Lam. 300. Wallr. 502. 47.
rectum Smith. 300. vulgare P. virescens
silvaticun L. 300, HALORAGIACE/E Acb. Rich. Boise. 47.
silvaticum var. P. fusca- 228. vulgare T. grandf/lorum
tum Wahlenb 300. Hamiltonia elegans Rchb. Koch 47.
supinum L. 300. 516. Helianthus L. 303.
uliginosum L. 300. Haplophyllum Jun. 148. annuus L. 303.
Biebersteinii Spach. 148. tuberosus L. 303.
GNETACE/E Blum. 536. ciliatum Griseb. 148. Hellichrysum DC. 301.
Goniolimon tataricum suaveolens Ledeb. 140. arenarium DC. 301.
Boiss. 485. Hedera Swartz 263. orientale Tournef. 302.
tataricum p. angustifo- Helix L. 263. Heliosperma Rchb. 104.
lium Boiss. 485. quinquefolia L. 146. alpestris Rchb. 104.
tataricum T. rubellum Hedysarum DC. 184. pudibunda Hoffmanns.
Traut. album 184. 104.
alpinum Jacq. 184. quadrifidum Rchb. 104.
GRAMINEX ,Tus. 594. arenarium Kit. 183. Heliotropium L. 403.
Granzmitis Ceterach obscurum L. 184. europreurn L. 403.
Swartz 646. onobtychis L. 183. odorum Stev. 403.
Gratiola L. 434. Helleborus Adana. 37. suaveolens M. Bieb. 403.
officinalis L. 434. dumetorum W. et Kit. 38. supinum L. 403.
Gymnadenia R. Br. 546. odorus W. et Kit. 38. turcicum Friv. 403.
albida Rich. 546. purpurascens W. et Kit. Hemerocallis flava L. 571.
conopsea R. *Br. 546. 37. fulva L. 571.
p. leucautha Schur 546. purpurascens Grec. 38. Hepatica angulosa DC. 26.
odoratissima Rich. 546. Heleocharis R. Br. 583. nobilis Mcench 25.
transsilvanica Schur 546. acicularis R. Br. 583. trangsilvanica Fuss. 20.
Gymnograme Marantce carniolica Koch 583. triloba Chaix. 25.
Matt. 647. palustris R. Br. 583. Heracleum L. 254.
Gypsophila L. 102. uniglumis Schult. 583. asperum Rochel 255.
arenarla W. et Kit. Heleochloa alopecztroides Branca-ursina All. 255.
102. Host 598. elegans Jacq. 255.
cretica Griseb. 101. Helianthemum Tournef. 47. ilavescens Baumg. 255.
effusa Tausch. 102. alpestre Dun. 47. palmatum Bailin. 255.
fastigiata 102. fi. hirtum Koch 48. sibiricum L. 254.
glomerata Pall. 102. alpestre Rchb. 48. simplicifolium Herb. 255.
illyrica Rchb. 101. alpestre Kotschy 48. Sphondylium L. 255.
muralis L. 102. canum Dun. 47. p. elegans DC. 255.
paniculata L. 102. chamcecistus Mill. 47. transsilvanicum Schur
perfoliata L. 102. Fiimana Mili. 48. 255.
petrcea Rich. 103. grandifiorum DC. 47. Herminium R. Br. 546.
Saxifraga L. 101. hirsutum A. Kern. 47. alpinum Lindl. 547.
864 TABLA. ALFA.BETICA.
Hermini um clandestinum Hieracium boreale P. vires- Hieraciumpannonicum-mw.

Gren. Godr. 546. cens Sond. 374. gyaricunz -echioides N.
Alonorchis R. Br. 546. boreale Grec. 375. et P. 369.
Herniaria L. 130. boreale var. chloroce- Pavichii Heuff. 367.
Besseri Fisch. 130. phalum Uechrtr. 375. Pelefii Grec. 373.
hirsuta Grec. 130. brackyazum Auct. 365. pelzophylum Schur 372.
incana Lam. 130. cwsium Schur 371. petrteum Friv. 365.
a. angustifolia Fenzl. collinum Baumg. 365. petrceum Heuff. $65.
130. collinum Rchb. 367. petrosztm Schur 372.
P. latifolia Fenzl. 130. conircefoliztm Gouan. 363. Pilosella L. 364.
macrocarpa Sibth. 130. Czetzianum Sin*. 366. a. vulgare Monnier 364.
Hesperis L. 58. cymosum Dr369. epilosum N. et P.
albfflora Schur 59. cymosum Sturm 367. 364.
alpina Schur 58. cymosum Vill. 369. pilosum N. et P.
inodora L. 59. dubiunz Smith 366. 364.
matronalis L. 59. echioides Lumm. 370. rigidipilum N. et
nivea Baumg. 59. p. albo-cinereum Rupr. P. 364.
pendula Ten. 59. 370. P. robustius Koch 364.
runcinata W. et Kit. 59. echioides Tausch 370. epilosa 364.
tristis L. 59. jlexuosztm W. et Kit. 370. pilosa 364.
Heuffelia convoluta Schur florentinunz Willd. 368. T. grandiflorum DC. 364.
614. jlorentinwn par. Pavi- S. elongatum Wierzb.
prwusta Schur 613. chii Fries. 367.
pztbescens Schur 613. florentinum var. prwal- Pilosella b. alpestris
Hibiscus L. 144. tunz Sag. et Sohn. 368. Monn. 364.
esculentus L. 144. floribundum Wimm. et Pi/ose/la d. procerum
ternatus Cavan. 144. Grab. 366. Schur 364.
Trionum p. ternatusDC. f oliosum W. et Kit. 377. Pi/ose/la i. macrocepha-
144. fragile Jord. $72. lum Schur 364.
Trionunt Grec. 144. Fussianwn Schur 367. Pilosella-auricztla F.
Hieracium L. 363. glaucescens Schur 366. Schultz. 365.
acutifolium Griseb. 366. Gochnatii C. A. Mey. 367. Pilosella-prwaltum ge-
alpicola var. rhodopeum grandiflorum All. 363. nuinum Celak. 365.
Sag. et Schn. 365. Herculis Borb. 365. Piloselloides Griseb. 367.
alpinum L. 370. Heuffeli Janka 366. pleiophylhun S .hur 372.
asperifolium Schur 369. Heztffeli Griseb. 371. poliotrichum Wimm. 369.
aurantlaco-pratense Hostianum Wiesb. 375. polycladum Simk. 365.
Schur 367. hungaricum Simk. 365. pnealtum Vill. 368.
Aurantiacum L. 367. p leptophyton N. et P. prcealtum a. florentinum
p. carpaticola N. et P. 365. Koch 368.
367. incisum Koch 371. prwaltum P. Bauhini
aurantiacum p. luteum macranthum Ten. 364. Koch 369.
Pore. 367. magyaricum N. etP. 369. prcealtwn 8. banaticum
aurantiacum var.flavum moldavzcum Grec. 375. Heuff. 369.
Schur 367. murorum L. 371. prwaltum var. Reichen-
Auricula L. 366. p. alpestre Griseb. 372. bachii Rchb. 368.
p. sub fuscum Grec. 366. T. dissectum Heuff. prcecox Schultz 371.
T. minimum Grec. 366. 372. prcemorsum L. 363.
Auricula Willd. 369. murorwn p. silvaticum L. pratense Tausch. 367.
auriculceforme Fries 365. 371. pratense Grec. 369.
Auriculo-pratense murorum macrocepha- pratense-Auricula Pore.
Sendt. 366. lum Heuff. 371. 367.
banaticum Simk, 369. nasseztdense Simk. 367. prenanthoides Vill. 374.
Bauhinii Sohnlt. 368. Nestleri VIII. 369. P. dentulatum Grec. 374.
Bauhini-cymosum oleraceum Scop. 360. pseudobifidum Schur 372.
Simk. 369. oreades Heuff. 366. pseudoboreale Grec. 375.
bifidum Kit. 371. orsoviense N. et P. 364. pseudobrachyatum Celak.
bifurcum M. Neb. 365. paludosum L. 363.
bifurcunz Auct. 365. pannonicum N. et P. 369. pseudoramosum Schur
boreale Fries. 374. pannonicum Jacq. 362. 374.
TAMA ALFABETICA. 805
Hieracium racemes= W. et HIPPT.JRIDACEiE Link. Hypericum andromemifolium

Kit. 374. 515. Vill. 134.
ramosum W. et Kit. 374. Hippuris L. 515. Burseri A. Kern. 134.
Retzii Griseb. 371. vulgaris L. 515. commutatum Nolte 133.
rhodopeum Griseb. 375. Holcus L. 615. elegans Steph. 134.
Rothianunt Wallr. 370 avenaceus Scop. 615. fimbriatum p. androsce-
rotundatum A. Kern. 372. borealis Host 597. mifolium DC. 134.
rupicolum Fries 371. halepensis L. 601. hirsutum L. 134.
sabaudum Auct. 374. lanatus L. 615. humifusum L. 133.
sabaudum Grec. 375. mollis Grec. 615. Kohlianunt Spreng. 134.
sabinum Seb. et Maur odoratus L. 597. maculatum Fuse. 134.
369. repens Host 597. mixtum C. du Moulin
Schultesii F. Schultz. 365. Holoschcentts Linnoei Rchb.
sessiliflorum Friv. 374. 582. montannm L. 134.
setigerum Schur 370. vulgaris Link. 582. perforato-quadrangulunt
silvaticum Lam. 373. Holosteum L. 122. Auct. 133.
silvestre Tausch 374. Hettlfeli Wierzb. 122. perforatum L. 132.
Sinaicum Grec. 368. umbellatum L. 122. p. veronense Rehb 133.
staticifolium All. 363. Homalocarpus uni/lora perforatum a. angusti-
subauratum Schur 367. Schur 27. folium Gaud. 183.
subcmsium Fries $71. Homogyne Case. 289. perforatum p. latifolium
sulphureum Neilr. 366. alpina Caes. 289. Gaud. 133.
Taraxaci L. 362. Hordeum L. 635. quadrangulum L. 133.
transsilvanicum Heu ff. 372 caput Meduste Hack. 536. Richeri Rochel 134.
p. subalpinum Ore°. 373. ciliatum Lam. 638. Richeri Schur. 134.
umbellatum L. 376. europreum All. 636. Richeri P. androscemifo-
cc. genuinum Griseb. 376 murinum L. 635. lium Koch 134.
P. latifolium Frcel. 87e. silvaticus Huds. 636. Rochelii Griseb. 134.
unzbellatum Grec. 375. vulgar° L. 635. soongaricum Ledeb. 133.
umbellatum P. W ahlen- Humulus L. 518. tetrapterum Fries. 133.
bergianum Lin dem. Lupulus L. 518. transsilvanicum Celak.
376. Hutchinsia R. Br. 74.
umbellatum T. serotinum alpina R. Br. 74. veronense Schrank. 133.
Host 376. brevicaulis Hoppe 74. Hypochreris L. 350.
umbellatum var. panicu- Hyacinthella leucophcea glabra L. 351.
latum Cariot. 376. Schur 571. Helvetica Jacq. 350.
villosum L. 370. Hyacinthus Tournef. 571. maculata L. 350.
b. involucratum Rochel botryoides L. 571. radicata L. 350.
370. comosus Jacq. 570. thracica Stev. 351.
virosum Botan. ross. leucophreus Stev. 571. uniflora Vill. 350.
377. orientalis L. 571. Hypopitys glabra Bern h.
vulgaturn Fries 373. racemosus L. 571. 393.
e. ramosum Sag. et multillora Scop. 393.
Sebo. 374. HYDROCHARIDACEIE Lindl. Jasione L. 377.
Hierochloa Gmel. 597. 542. Heldreichii Boiss. 377.
boreahs Rcem et Sch. Hydrocharis L. 542. montana var. dent ata DO
597. Morsus-rante L. 542. 378.
odorata Wahlenb. 597. Hydrochloa aquatica
orientalis Fries 597. Hartm 622. JASMINACE.E Lindl. 394.
Himantoglossum Spreng. distans Hartm. 623. Jasminum Tourn. 394.
547. Ihtitans Host 622. fruticans L. 394.
hircinum Spreng. 547. HYoscyamus L. 422. officinale L. 395.
Hippion cestivum Schm. agrestis Kit. 422. Iberia L. 73.
401. mger L. 422. amara L. 73.
Hippocentaurea pu/che/la Scopolia L. 422, pinnata L. 73.
Schult. 402. Hyoseris fcetida L. 352. saxatilis L. 73.
Hippocrepis L. 183. n YPERICACEA tindi. 132.
semperflorens L. 73.
comosa L. 183. vermiculata M. Bieb. 73.
Hippophae L. 513. Hypericurn L. 132. Illecebrum Kapela Hacquet
rhamnoides L. 513. alpinum W. et Kit. 134. 129,
Rlecebrun cephalotes M. Iris oclzroleuca M. Bieb. 552. Juncus communis var. p. E.

Bieb. 130. palustris Mcench 553. Mey. 573.
Impatiens L. 93. Pseudacorus L. 553. conglomeratus L. 573.
Balsamine L. 93. pumila L. 553. effusus L. 573,
Nolitangere L. 93. Reichenbachii Heuff. 553. erectus Bess. 575.
InDrbelliaprcemorsa Monn. ruthenica Dryand. 552. erectus Pers. 578
363. serbica Pancic. 553. filiformis var. alpinus
mula L. 296. Sintenisii hulks 552. Schur 573.
aspera Por. 297. transsilvanica Schur 553. Forsteri Sm. 576.
aspero-hirta 297. uniflora Janka 552. fitscoater Schreb. 575.
bifrons L. 298. variegata L. 553. Gerardi Lois. 576.
Britanica, L. 297. isatis L. 77. glair= Ehrh. 573.
Bubonium Jacq. 297. campestre Stev. 77. p. pauciflorum Grec. 573.
Bubonium var. hispida pnecox Kit. 77. inflexus Leers. 573.
Schur 297. tinctoria L. 77. intermedius Lam. 575.
campestris Bess. 298. tinctoria y. prcecox Koch lanzprocarpus Ehrh. 574.
Conyza DC. 298. 77. madams Lam. 573.
cordata Boiss. 297. Isolepis Micheliana Rcem. nzelananthus Rchb. 575.
coriacea Schur 297. et Sch. 582. melanocephalusFriv.574.
dysenterica L. 296. Isopyrum L. 38. multiflorus Hoffrn. 578.
ensifolia L. 296. thalictroides L. 38. nemorosus Lam. 576.
germanica L. 296. nemororus Host 578.
glabra Bess. 298. JUGLANDICVE DC. 527. pilosus a. L. 576.
Helenium L. 298. juglans L. 527. pilosus var. s. L. 577.
hirta L. 297. regia L. 527. ponticzis Stev. 574.
hispida Kruk. 297. rigzdus Desf. 574.
hybrida Baumg. 296. UNGAGI NACE/E C. Rich. 572 Rochelianus Rcem. et Sch.
Oculus Christi L. 298. 574.
Pseudo-Bubonium Schur JUNCACE/F: Bartl. 572. silvaticus Reich. 574.
297. . Juncago pahtstris Mcench. fi. niulti/lorus Rochel
Pulicaria L. 296. 572. 574-
salicina L. 296. plums L. 572. . Rochelianus Hear.
salicina P. latifolia DC. acutiflorus Ehrh. 574. 574.
297. p. brevirostris 574. spadiceus All. 577.
salicino - hirta 297. T. fluitans 574. spicatus L. 578.
spirceifolia@. hybridaDC. acutiflorus P. muhiflorus striatus Griseb. 574.
296. Weilie 574. sudeticus Willd 573.
squarrosa Baumg. 297. acutiflorus P. macroce- tenax Lam. 573.
squarrosa Auct. 298. phalus Koch 574. transsilvanicus Schur 573
Ion iris ruthenica Klatt. 552. adscendens Host 574. trifidus L. 575.
Ipornoea grandiflora L. 419. affinis Gaud. 574. triglumis L. 575.
purpurea Lam. 419. albidus Hoff. 577. Juniperus L. 537.
variabilis L. 419. alpinus Vill. 575. alpina Clus. 537.
p. carpaticus Grec. 575. communis L. 537.
IRIDAME Lindl. 550. alpinus Simk. 575. connnunis y. alpina Parl.
Iris L. 552. angustifolius Wulf. 577. 537.
arenaria W. et Kit. 553. articulatus L. 574. comnzunisvar. nana Boiss.
biflora Fuss. 554. atratus Krock. 575. 537.
ccespitosa Pall. 552. bottnicus Wahlenb. 576. nana Willd. 537.
desertorum Guldenst. 553. brevirostris Schur 574. Sabina L. 538.
germanica L. 554. bufonius L. 576. Jurinea Caes. 337.
grarninea L. 552. bulbosus L. 575. arachnoidea Bung. 338.
graminea Griseb, 552. bulbosus p. Wahlenb. 576. blanda C. A. Mey. 337.
Guldenstcedtiana var. P. campestris a. L. 577. macrocalathia C. Koch
M. Bieb. 552 campestris T. L. 578. 337.
Guldenstredtiana Lepech. campestris var. L. 578. mollis Rchb. 337.
552. carpaticus Simk 575. sttechadifolia DC. 337.
hungarica W. et Kit. 558. compressus Jacq. 575. transsilvanica Auct.
lutea Lam. 553. communis var. a. E. Mey. 337.
nudicaulis Auct. 553. 578.
TABLA AIFABETICA 807
Kentrophyllum Neck. 349. Lactuca qttercina b. integri- Laserpitium L. 256.

lanatum DC. 349. folia Bisch. 359. alpinum W. et Kit. 256.
Kerria japonica DC. 201. romana Hortul 360. archangelica Wulf. 256.
Kernera Medik. 64. sagitt ata W. el Kit. 359. aptilegifolia Jacq. 256.
myagroides Medik. 64. saligna L. 359. Chironzum Scop. 256.
saxatilis Rchb. 64. sativa L. 360. glabrum Crantz 256.
Knautia Cenit. 281. Scariola L. 359. latifolinm L. 256.
arvensis Coult. 281. Scariola Grec. 360. marginatum Grec. 253.
(3. campestris Koch 281. sonchifolia DC. 361. prutenicum L. 256.
r. rosea Baumg. 281. stricta W. et Kit. 359. Silaifolium Jacq. 248.
integrifolia Heuff. 281. tatarica C. A. Mey. 361. simplex L. 250.
atrorubens Janka 281. virosa Auct. 359. trilobum Rochel 256.
f3. integrifolia Grec. virosa Grec. 360. trilobum L. 256.
Lagcnaria vulgaris Ser. 389. Lappula Myosotis Mcench
dipsacifolia Heuff. 282. a. Gourda Ser. 389. 413.
Drymea Heuff. 282. li. Cugourda Ser. 389. Lasiagrostis Link. 608.
hy-brida Grec. 281. Lagoseris M. Bieb. 351. Calamagrostis Link. 608.
mtegrifolia Schur 281. bifida Auct. 361. LathrLea L. 451.
longifolia Koch 282. Nemausensis M. Bieb. 351 Squamaria L. 451.
ilvatica Duby 282. orientalis Boise. 351. Lathyrus L. 190.
[3. lancifolia Heuff. 282. Lamium L. 468. Aphaca L. 190.
T. atropurpurea Grec. album L. 469. ensifolius Grec. 191.
amplexicaule L. 468. g,ramineus Kern. 190.
silvatica Grec. 281. Bithynicum Benth. 469. Hallersteinii Baumg. 191.
transsilvanica Schur 282. cupreum Schott 469. heterophyllus p. unijugus
Kochia Roth. 498. garganicurn var. glabra- Koch 191.
arenaria Roth. 499. turn Griseb. 469. hirsutus L. 190.
dasyantha Schrad. 499. hirsutum Lam. 468. latifolius L. 191.
hirsuta Nolte 499. incisum Grec. 468. latifolius Grec, 192.
prostrata Schrad. 499. inflatum Heuff. 469. Nissolia L. 190.
(3. rubella Moq.-Tend maculatum L. 468. (3. lejecarpue Grec. 190.
499 maculatum ß. alpinum odoratus L. 191.
a.virescens Ledeb. 499. Heuff. 469. platyphyllus Retz. 191.
Scoparia Schrad. 498. niveum Schrad. 468. pratensis L. 191.
Kceleria Pers. 610. mtdum Mcench. 468. 13. uliginosus Wierzb.
albescens Schur 611. pgrpureum L. 468. 191.
cristata Pers. 610. rubrum Wallr. 468 (3. leiocarpus 190.
13. gracilis Koch 611. vulgatum a. rubrum b. grandistipuhts Ro-
Fenzliana Schur 611. Bentb. 468. chel 191.
fi. transsilvanica Grec. p. album Benth. 469. sepium Koch 191.
611. Lapathum crispum Lam. setifolius L. 190.
glauca Grec. 611. 506. silvestrie L. 192.
Pseudoglauca Schur 611. Lappa Tourn. 327. li. latifoliusPeterm192
rigidula Simk. 611. major Gcertn. 327. sphcericus Retz 190.
transsilvanica Schur 611. minor DC. 327. tuberosus L. 191.
Kcelreuteria paniculata officinalis All. 327. Lavandula L. 458.
Lam. 148. tomentosa Lam. 327. angustifolia Mcench 459.
Kohlrauschia prolffera Lappago racemosa Willd. officinalis Chaix 459.
Rchb. 101. 594. spica a. L. 459.
Lapsana Tourn. 351. vera DC. 458.
L4131ATX Juss. 452. adenoclades Borb. 351. vulgaris Lam. 459.
Lactuca L. 359. communis L. 351. Lavatera L. 143.
Chaixii Vill. 359. (3. glandulosa -pilosa thuringiaca L. 143.
hispida DC. 358. Schur. 351. Leersia Soland. 601.
mtcrocephala DC. 358. f3.glandulosa Simk. 351. oryzoides Soland. 601.
muralla Fresen. 359. fcetida Scop. 352. Lemna L. 644.
perennis L. 359. Larix Toarn. 539. gibba L. 644.
quercina L. 359. europtea DC. 539. minor L. 644.
quercina a. pinnatifida Ledebourii Traut. 539. polyrrhiza L. 644.
Biscb. 359, sibirica Ledeb, 539, trisulca L, 644,
LEMNACEX Link. 644. Lepidium L. 75. Lilium caudidum L. 560.

Lens esculenta Mcench 189. alpinum L. 74. Convallium Mcench 557.
Leontodon L. 352. campestre R. Br. 75. Martagon L. 560.
alpinum Hoppe 357. crassifolium W. et Kit. Limnanthemum Gmel. 397.
alpinum Allot 353. 76. nymphoides Link. 397.
asperum Rchb 353. Draba L. 75. peltatum Gmel. 397.
p. aurantiacuni Gree, graminifolium L. 75. Limosella L. 442.
354. latifolium L. 76. aquatica L. 442.
automnalis L. 352. perfoliatum L. 75.
a. alpigenus Schur ruderale L. 75. LINACEX Lindl. 139.
351 Lepigonum marginatunt Linagrostis polystachya
[3. pratensis Koch Koch 128. &op. 581.
medium Waltlenb. 128. Linaria Juss. 430.
caucasicus Stev. 357. rubrum Wahlenb. 128. Biebersteinii Auct. 431.
caftcasicus Fisch. 353. Lerchenfeldia cuprina concolor Griseb. 431.
clavatus Sag. et Schn. Schur. 612. dalmatica Mill. 432.
flexuosa Schur 611. p. transsilvan'ca Schur
corniculatus Kit. 357. Leucanthemum TourneL 432.
croceus Menke 353. 815. Elatine Mili. 432.
erectus Hoppe 358. corymbosum Grec. 317. genistifolia Mili. 431.
glaucescens M. Bieb. rotUndifolium DC, 316. [3. chlortefolia Rchb.
357. vulgare Lam. 315. 531.
hastile L. 353. P. carpatictun Bess. a. angustifolia Schur
a. vulgaris Koch 353. 316. 431.
p. glabratus Koch 353. T. macrocephatum °rec. genistifolia Grec. 432.
8. opimus Koch 353. 316. hybrida Schur 431.
hispidus L. 353. 8. subalpinum Schur italica Trev. 431.
p. caucasicus Rchb 316. í. concolor Grec. 431.
353. Leucojum L. 554. minor Desf. 432.
T. danubialis Jug. testivum L. 554. nervosa Baumg. 431.
353, vernum L. 554. salsa Borb. 431.
a. vulgaris Koch 353. vernum biflorum Simk. spuria Mill. 432.
hevigatus Wind. 357. 554. vulgaris Mill. 430.
lividtun W. et Kit. 358. Leviaticutn Koch 250. P. glaberrima Schur
medios Simk. 352. officinale Koch 250. 431.
nigricans Kit. 357. paludapifolium Rchb. Lingua cervina officina-
oligocephalus Schur 250. rum G. Bauh. 652.
352. Libanotis Crantz. 247. Linosyris Lob. 290.
pratensis Rchb. 352. athamantoides Koch 247. villosa DC. 291.
pseudotaraxaci Schur Hosteana Schur 248. valgaris Case. 290.
353. humilis Schur 248. Linum L. 139.
pyrenaicus Auct. tr. 353. lejocarpa Simk. 247. alpinum Jacq. 140.
p. aurantiacus Koch montana All. 248. p. elating Wahlenb.
353. var. lejocarpa 140.
T. pinnatifidum Koch alpinum var. dacicum
352. sibirica Auct. 247. Gandog. 140.
Salinus Poll. 358. Ligularia Case. 320. P. montanum Koch 141.
serotintan W. et Kit. sibirica Caes. 320. austriacum L. 140.
Ligusticum apioides Lam. austriacum Poll. 140.
7araxaci Simk. 352. campanulatum M. Bieb.
Taraxacoides Hoppe aquilegifoliumWilld. 263. catharticum L. 141.
austrtacurn L. 263. extraaxillare Kit. 141.
Taraxacum L Levisticum L. 250. flavurn L. 139.
Leontopodium R. Br. 801. Mutellina All. 249. var. nniverve Rochel.
alpinum Case. 301. simplex All. 250. 139.
Leonurus L. 477. Ligustrum L. 893. hirsutum L. 139.
Cardiaca L. 477. vulgare L. 393. [3. glabrescens Roar.
p. villoshs &nth. 477. 139.
Marrubiastrum L. 477. LILIACE/E DC. 559. montanum Schleich. 140.
villosus Desf. 477. Lihunt L. 560. nervosum W. et Kit. 140,
Linum nudiflorum Wierzb. Lotus major Smith. 175, LYCOPODIACE,E DC. 654.
139. tenuifolius Rchb. 176. Lycopodium L. 654.
pannonicum A. Kern. 139. uliginosus Schkuhr. 175. annotinuin L. 654.
perenne L. 140. villosus Thuill. 176. clavatum L. 654.
tauricum Willd. 139. Luciola Forsteri Smith. helveticum L. 654.
tenuifolium L. 141, recurvum Kit. 654.
usitatissimum L. 139. Lunaria L. 65. radicans Schrank. 654.
viscosum Grec. 139. annua L. 65. Selago L. 654.
Listera R. Br. 549. biennis Mcench 65. Selaginoides L. 655.
ovata R. Br. 649, rediviva L. 65. Lycopsis pulla L. 416.
Lithospermum Tourn. 406. Lupinus L. 162. Lycopus L. 455.
arvense L. 406. albus L. 162. europfflus L. 455,
ofticinale L. 406. varius L. 162. exaltatus L. 456.
purpuro-cceruleum L.406. Luzula DC. 576. Lygia Passerina Fasano
violaceum Lam. 406. albida DV. 577. 513.
Lloydia Salisb. 560. (3. rubella Gaud. 577. Lysimachia L. 486
alpina Salisb. 560. var. cuprina Rochel. Nummularia L. 486.
serotina Rchb. 560. punctata L. 486.
Lcella orientalis Desv. 81. campestris DC. 577. g. verticillata Boiss.
Loiseleuria procumbens var. nigricans Rchb. 486.
Desv. 391. verticillata Pall. 486.
Lolium L. 639. carpatica Kit. 577. vulgaris L. 486.
festucaceum Link. 631. cuprina Rochel 577.
perenne L. 639. erecta Desv. 578. LYTIIRACE.E Lindl. 152.
temulenium L. 639. Forsteri DC. 576. Lythrum L. 152.
vulgare Host 639. maxima DC. 577. Hyssopifolia L. 152.
Lomatogonium AL Braun. multiflora Lej. 578. Salicaria L. 152.
397. T. nigricans Koch 578. (3. canescens Koch 152.
carinthiacum Al. Baun nigricans Desv. 578. T. tomentosum DC. 152.
397. pilosa Willd. 576. virgatum L. 152.
Lonicera L. 278. rubella Hoppe 577.
Caprifolium L. 279. silvatica Gaud. 577.
implexa Ait. 279. spadicea DC. 577. Majanthemum Wigg. 557.
lejophylla A. Kern. 278. spicata DC. 577. biEclium DC. 557.
nigra L. 279. spicata Grec. 578. Convallaria Wigg. 557.
Periclymenum L. 279. sudetica DC. 578. Malabaila graveolens
tatarica L. 279, vernalis DC. 576. Hoffm. 254.
Xilosteum L. 278. Lychnis L. 113. Malachium Fries. 119.
[3. lejophylla Slink. 278. chalcedonica L. 113. aquaticmn Fries. 119.
Lophosciadium meifolium Coronaria Lam. 114. Malus Tourn. 222.
DC. 252. dioica a. L. 112. acerba Mérat 222.
dioica (3. L. 112. communis Lam. 222.
LORANTIIACEE Don 515. diurna Sibth. 112. silvestris Mill. 222.
Loranthus L. 515. Floscuculi L. 113.
europteus L. 515. nemoralis Heuff. 113. MALVACEX R. Br. 142.
Lotus L. 175. nivalis Baumg. 106. Malva L. 143.
arvensis Pers. 175. vespertina Sibth. 112. borealis Wallm. 144.
arvensis Schkuhr. 175. Viscaria L. 113. pusilla Wither. 144.
ciliatus Stev. 176. Lycium L. 420. rotundifolia L. 143.
corniculatus L. 175. afrum Rchb. 420. silvestris L. 143.
a. vulgaris Ledeb. 175. barbarum L. 420. vulgaris Fries. 143.
g. alpinus Baumg.176. a. vulgare hort, kew. Marrubium L. 476.
T. ciliatus Ledeb. 176. 420. angustifolium Mcench
villosus DC. 176. vulgare Duna! 420. 476.
a. arvensis Scr. 175. Lycopersicum Tourn. 423. creticum Mill. 476.
(3. major DC. 175. esculentum Mill. 423. pannonicum Clus. 476.
hirsutus Koch 176. pomum-amoris Mcench peregrinum a. L. 476.
T. tenuifolius L. 176. 423. peregrinum fi. L. 476.
corniculatus var. pro- pomum-paradisit Hortul. peregrinum Jacq. 476.
cumbens Grec. 175. 423. peregrinum Chan. 476.
Marrub. peregrimum a. la- Melamp. silvaticum p. saao- Melissa officinalis L. 065.

tifolium Koch 476. sum Garke 443. villosa Benth. 466.
angustifolia Koch subalpinum A. Kern. 443. Patavina Benth. 464.
476. Melandrium Rcehl. 112. b. hungarica Simk.
peregrino -vulgaris Rei- nemorale Rcehl. 113. 464.
chardt. 476. pratense Rcehl. 112. Pulegium Rochel 463.
prtecox Janka 476. silvestre Rcehl. 112. romana Mili. 466.
rentotum Kit. 476. ZawadTkii Al. Br. 106. silvestris Lam. 468.
vulgare L. 477. Melica L. 616. turcica Tabern. 467.
Manita Cotula DC. 314. altissima L. 616. Melittis L. 468.
fcetida Casa. 814. culata L. 616. grandiflora Sm. 468.
Marsilea L. 645. ciliata Auct. 617. Melissophyllum L. 468.
natans L. 645. Linnaei Hackel Melongena Duna! 423.
quadrifolia L. 645. 616. esculenta Grec. 423.
p. varia Griseb. 617. Meniocus linifolitts DC.
MARsiLEACEX R. Br. 645. decumbens Web. 615. 69.
Matricaria L. 315. jlavescens Schur 616. Mentha L. 452.
Chamomilla L. 315. glauca F. Schultz 616. aquatica L. 454.
inodora L. 315. lobata Schur 617. a. genuina Gren. Godr.
Parthenium L. 317. Lobelii Vil!. 616. 454.
suaveolens L. 315. montana Huds. 616. P. hirsuta Koch 455.
trichophylla Boiss. 315. nebrodensis Gren. 616. T. glabrata Koch 459.
Matthiola annua Stvéet. 50. nutans L. 616. aptatica Grec. 455.
incana R. Br. 50. nutans Poll. 616. a. nemorosa Fries. 454.
Mania Schult. 419. nutans Grec. 616. aquatica- silvestris Ney.
umbellata Schutt. 414. P. pida Griseb. 616. 454.
Medicago L. 164. pi cta C. Koch 616. arvensis L. 455.
falcata L. 164. sibirica Lam. 616. p. parietaria3folia Beck.
p. versicolor Ledeb. taurica C. Koch 616. a sativa Benth. 455.
- transsilvanica Schur 617. brachystachya Borb.
T. major Koch 164. uniflora Retz. 616. 454.
falcato-sativa Rchb. 164. viridiflora Czern. 616. candicans Crantz. 453.
Gerardii W. ot Kit. 165. Melilotus Tourn. 166. candicans Mill. 453.
lupulina L. '165. alba Desv. 166. candicans Opiz 455.
g. Willdenowiana Koch ccerulea Lam. 166. canescens Roth. 452.
laxiflora Rochel. citrata Ehrh. 454.
marina L. 165. crispata Schrad. 454.
media Pers. 164. &lima Koch 167. glabrata Vahl 454.
minima Desv. 166. laxillora Friv. 166. hortensis Opiz 454.
elongata Rochel. 166. leucantha Koch 167. kevigata Willd. 453
mollissima Spreng. 166. macrorrhiza Pers. 167. lanceolata Rchb. 453.
orbicularis All. 165. p. pahtstris Koch 167. Marisensis Simk. 453.
procumbens Bess. 164. officinalis Desv. 167. mollisima Borkh. 453.
rigidula Desv. 166. officinalis alba Sturm. nemorosa Willd. 453.
sativa L. 164. Petitpierreana Rchb. nepetoides Lej. 454.
p. versicolor Seringe piperita L. 454.
procumbens Bess. 166. oficinalis Sole. 454.
Willdenowii Bceningh. vulgaris Willd. 166. pubescens Willd. 454.
Melissa L. 465. pubescens Grec. 454.
Melampyrum L. 442. Acinos Benth. 465. Pttlegium L. 455.
arvense L. 443. altissima Sibth. 466. purpurea Host 454.
bihariense A. Kern. 443. Baumgarteni Simk. 464. sativa L. 455.
cristatum L. 442. Calammtha L. 464. silvestris L. 452.
nemorosum L. 443. Clinopodium Benth. 465. a. candicans Grec. 452.
p. montanum Pore. 443. graveolens Host 466. (3. vulgaris Benth. 453.
nemorosum Grec. 443. hirsuta Hornem. 466. T. nemorosa Benth. 453.
pseztdobarbatum Schur intermedia Batting. 464. a. crispa Benth. 453.
443. intermedia Lej. 464. a. vnlgaris Koch. 953.
saxosum Baumg. 443. Jahniana Simk 465. P. undulata Grec. 455.
silvaticum L. 443. Nepeta L. 463. s. tomentosa Greo. 455.
Mentha silvestris a. vulga- Molinia Schrank. 623. Myosotis intermedia Link.

ris lus B. Koch. 453. ccerulea Mcench 623. 411.
undulata Koch. 453. serotina Mart. et Koch Lappula L. 413.
o. glaba Koch. 453. 624. laxylora Rchb. 409.
T. glabra Grec. 453. Momordica Elaterium L. lingulata Schultz. 409.
e. crispata Koch. 454. 389. montana Bess. 410.
undulata Willd. 453. Moneses Salisb. 392. montana M. Bieb. 411..
verticillata Roth. 455. grandiflora Salisb. nana All. 442.
villosa Sole. 453. Monotropa L. 393. obtusa W. et Kit. 417.
viridis L. 443. Hypopitys L. 393. palustris Roth. 408.
P. crispata Grec. 454. a. glabra Roth. 393. p. lasiflora Koch 409.
T. canescens Gran. 453. p. hirsuta Roth. 393. scorpioides silvatica
T. crispa Benth. 454. Ehrh. 41.
Menyanthes L. 396. MONOTROPACM Lindl. 393. a. arvensis L. 411.
nymphoides L. 397. Montia L. 129. (3. palustris L. 408.
trifoliata L. 396. fontana Sturm 129. sicula Grec. 411.
Menriesia Bruckenthalii fontana L. 129. silvatica Hoffm. 410.
Sprang. 391. a. mmor Willd. 129. alpestris Koch 611.
Mercurialis L. 525. P. erecta Pers. 129. sparsiflora Mikan. 412.
annua L. 525. minor Gmel 129. stricta Link. 411.
ovata Sternb. 525. Morocarpusfoliosuslfcench stricta Grec. 411.
perennis L. 525. 502. strigulosa Rchb. 409.
P. ovata Milli. 525. Monis L. 519. suaveolens Kit. 411.
Mespilus L. 221. alba L. 519. 7erglovense Hacq. 412.
Cotoneaster L. 221. nigra L. 519. Myosurus L. 30.
germanica L. 221. Mulgedium Cass. 361. minimus L. 30.
tomentosa Grec. 221. alpinum Less. 361. Myricaria Desv. 49.
Messerchmidia Arguria L. tataricum DC. 361. germanica Desv. 49.
403. Muscari Tournef. 570. Myriophyllum L. 228.
Meum Tourn. 249. botryoides Mill. 571. spicatum L. 228.
athamanticum Jacq. 249. comosum Grec. 570. verticillatum L. 228.
Mutellina Gaertn. 249. pallens Bess. 571. Myrrhis bulbosa Sprang.
MeTereum officinarum C. racemosum Mill. 571. 230.
A. Mey. 513. tenuiflorum Tausch 570. hirsuta Sprang. 230.
Micromeria Bentb. 463. tubiflorum Stev. 570. PectenVeneris All. 259.
Pulegium Benth. 463. Myagrum eruccefolium tenntla Giertn. 260.
rupestris Hoffm. Ulr..163. Vill. 81.
Micropus L. 300. paniculattun L. 72.
erectus L. 300. perenne L. 80.
Militia' L. 608. rugosnm L. 80. NAIADACEX Endl. 642.
capillare Mcench 595. saxatile L. 64. Napus agriasinapus
effusum L. 608. syriacum Scop. 76. Sperm. 78.
esculent= Mcench 395. taraxacifolium Lam. 81. leucosinapus Spann. 79.
hokiforme Sprang. 608. Mycellis muralis Rchb. Narcissus L. 554.
maritimum Pall. 624. 359. angustifolius Curt. 554.
Panicum Mill. 595. Mrogalum Boucheanum biflorus Curt. 554.
paradox= L. 608. Knuth 561. poeticus L. 554.
Smidtianum C. Koch 608. Myosotis L. 408. poeticus Sibth. 554.
vernale M. Bieb. 608. alpestris Schmidt. 411. Pseudonarcissus L. 554.
Minuartia fastigiata Rchb. pygmaea Grec. 411. radiiflorus Salisb. 554.
126. arvensis Rchb. 411. Tazzeta L. 554.
Mcenchia Ehrh. 114. var. lasiantha 412. Nardus L. 640.
mantica Bartl. 114. . var. multicaulis 412. aristata L. 640.
Mcehringia L. 122. arvensis Lehm. 411. stricta L. 640.
Grisebachii Janka 122. ccespitosa K. F. Schultz Nasturtium R. Er. 50.
mimosa L. 122. 409. ampbibium R. Br. 52.
pendula Fenzl 122. collina Hoffm. 411. a, indivisum DC. 52.
trinervia Clair. 122. gethica Grec. 409. p. variifolium DC. 52.
Moldavicapunctata Mcench hispida Grec. 411. T. auriculatum DC. 52.
467. hispida Schlechtd. aquaticumTausch 52
812 TABLA. ALFABtTICA
Nasturtium anceps DC. 51. Nitraría L. 147. Onobryc. sativa a. genuina

Armoracioides Tausch 52. caspica Willd. 147. Auct. 183.
astylon Rchb. 50. Schoberi L. 147. P. montana Koh. 183.
austriacum Crantz 53. Nivaria cestivalis Afcench. p. Ledeb. 183
barbarceoides Tansch 51. 554. 8. Ledeb. 183..
dacicum Grec. 52. verna Mcench. 554. supina Gaud. 183.
lippirense Grec. 51. Noccea alpina Rchb. 74. transsilvanica Simk. 183
officinale R. Br. 50. brevicaulis Rchb. 74. vicicefolia Scop. 183.
palustre DC. 50. Nonea Medik. 416. Onoclea Struthiopteris
pyrenaicum R. Br 53. atra Griseb. 416. Hoff. 653.
Reichenbachii Knaf. 50. pallens Petrovici 416. Ononis L. 163.
rivulare Rchb. 51. pulla DC. 416. altissima Lam. 163.
silvestre R. Br. 51. ventricosa Pancic 416. hircina Jacq. 163.
p. rivulare Koch 51. Notholaéna R. Br. 646. hircina Gm. 163.
T. Kerneri Gres. 51. Marantte R. Br. 646. a. inermis Ledeb. 163.
terrestre Tausch 51. Nuphar Smith 45. p. spinescens Ledeb.
Nectaroscordum Lindl. luteum Smith 45. 163.
566. procurrens Grec. 163.
bulgaricum Janka 566. NYMPH,EACE/E &Hsi). 44. Pseudohircina Schur 163.
Negundofraxinifolia Nutt. Nymphrea Neck. 44. spinescens 163.
149. . alba L. 44. spinosa M. Bieb. 163.
Neogaya simplex Meisn. haw L. 45. spinosa Grec. 163.
250. a. mitis. L. 163.
Neottia Rich. 549. Onopordon L. 336.
Nidus-avis Rich. 549. Obione Gtertn. 502. acmthium L. 336.
spiralis a. Willd. 548. pedunculata Moq.-Tend. tauricum Willd. 337.
Neottidium Nidus-avis 502. virens P. tauricum PS.
Schlechtd. 549. Ocymum L. 458. 337.
Nep eta L. 466. Basilic= L. 458. Onosma L. 405.
Cataría L. 466. Odontites Haller 447. arenarium W. et Kit. 405.
citriodora Beck. 466. lutea Rchb. 448. calycinum Stev. 406.
Glechoma Benth. 467. rubra Pers. 447. echioides DO. 405.
p. hirsuta Benth. 467. serotina Rchb. 447. echioides L. 406.
nuda L. 466: verna Rchb. 447. P. L. 405.
pannonica Jacq. 466. Oenanthe L. 245. pseztdoarenariunz Schur
sibirica M. Bieb. 467. banatiea Henff. 245. 406.
ueranica L. 467. fistnlosa L. 245. setostun Ledeb. 406.
ucranica M. Bieb. 466. media Griseb. 245. stellulatum Ledeb. 405.
violacea Vill. 466. Phellandrinm Lam. 246. P. M. Bieb. 405.
vulgaris Lam. 466. silaifolia M. Bieb. 245. angustifolium Koch
Nephrodium Filix-mas Oglifa arvensis Case. 299.
Stremp. 649. minima Rchb. 300. tauricum Pall. 405.
incisum Boiss. 649. Oenothera L. 227. transsilvanicum Schur
spinulosum Stremp. 650. biennis L. 227.
Thelypteris Stremp. 649. Omalothecasupina DC. 301. Visiani Clementi 406.
Nerium Oleander L. 396. Ophioglossum L. 645.
Neslia Desv. 72. CENOTHERACE/E Ach. Rich. vulgatum L. 645.
panicnlata Desv. 72. 223. Ophrys alpina L. 547.
Nothochlaéna Marantce corallorrhira L. 550.
Desv. 646. OLEACE/E Lindl. 393. monorchis L. 546.
Nicotiana I. 423. Oligosporius condimen- Nidus-avis L. 549.
rustica L. 423. tarius Cass. 306. ovata L. 549.
Tabacum L. 423. Onagra biennis Scop. 227. spiralis a. L. 548.
Nigella Tournef. 38. Onobrychis Tourn. 183. Oporina automnalis Don.
arvensis L. 38. alba Desv. 184. 352.
damascena L. 38. arenaría DC. 183. pratensis var. P. DO.
Nigritella Rich. 547. gracilis Bess. 183. 352.
angustifolia Rich. 547. rnontana DC. 183.
globosa Rehb. 544. sativa Lam. 183. ORCHIDACEX A. Rich. 542.
nigra Rchb. 547. adentula Gram 183. Orchis L. 542.
TABLA. AL1?A13ETICA 813
Orchis angustifolia Wimm. Ornithogalum gramineunt Orobanche vulgaris Lam.

et Grab. 545. Lam. 561. 449.
bifolia L. 545. Gussonii Ten 562. Orobus L. 192.
(3. brachyglossa 545. luteum Willd. 563. albus J. fil. 192.
cinerea Schrank 543. htteunz 13. L. 565. albus (3. versicolor Koch
conopsea L. 546. minimum L. 564. 192.
cordigera Fries. 545. minimum Willd. 564. anomalus C. Koch 1811.
coriophora L. 543. nutans Grec. 561. aureus Stev. 192.
cruenta Rochel 545. (3. Bottcheannm Aschs. caucasicus Spreng. 186.
elegans Heuff. 544. glaberrimus Schur 192.
fusca Jacq. 544. pusillunz Schmidt 565. hevigatus W. et Kit. 192.
galeata Poir. 543. pyrenaicum L. 562. Icevigatzts Baumg. 192.
globosa L. 544. pyrenaicum a. DC. 562. haetts T. lcevigatus Ledeb.
incarnata L. 545. pyrenaicum p. DC. 562. 192.
incarnata Willd. 544. pyrenaicum Jacq. 562. niger L. 193.
latifolia Auct. 545. ramosum Lain. 561. ochroleucus W.et Kit. 192.
var. Rochela Griseb. refractum Kit. 562. pannonicus Jacq. 192.
545. silvaticum Pers. 565. transsilvanicus Spreng.
maculata L. 545. Skorpili Velen. 563.
saccigera Brogn. 545. sphcerocarpum A. Kern. variegatus Ten 193.
mascula Jacq. 544. varius Sims. 192.
mascula Grec. 544. stenopetahtm Fries. 563. vernus L. 193.
militaris L. 543. Sternbergii Hoppe 564. vernus (3. vulgaris Neilr.
(3. purpurea Huds. 544. sulphureum Rcem. et Sch.
militaris Grec. 544. 562. vermts b. latifoliusRochel.
Mono L. 542. sulphureum Chan. 565. 193.
odoratisshna L. 546. tenuifolium Guss. t 62. versicolor Gmel. 192.
ornithis Jacq. 546. umbellatum L. 562. Oryra clandestina A .13r.601.
pallens L. 643. villosum M. Bieb. 564. Osmunda Lunaria L. 646.
pahtstris Grec. 544. Ornithopus scorpioides 182. Spicant L. 653.
papilionacea L. 542. Ornus europcea Pers. 394. Struthiopteris L. 653.
purpurea Huds. 544.
pyramidalis L. 547. OROBANCHACEiELindl. 448. OXALIDACEX Lindl. 141.
rubra Jacq. 542. Orobanche L. 448. Oxalis L. 141.
sambncina L. 544. arenaria M. Bieb. 450. Acetosella L. 141,
(3. purpurea Koch 544. caryophyllacea Smith 449. corniculata L. 141.
Simia Lam. 543. arrztlea M. Bieb. 450. stricta L. 141.
speciosa Host 544. cruenta Bertol. 448. villosa M. Bieb. 141.
sphcerica M. Bieb. 544. Cumana Wallr. 450. Oxycoccos palustris Pers.
tephrosanthos Vill. 543. Echinopis Pancici 450. 391.
ustulata L. 543. elatior Sutton 450. Oxyria Hill. 509.
viridis Crantz 546. epithymoides Heuff. 449. digyna Campdera 509.
Oreoselinum legitimum M. Epithymum DC. 449. reniformis Hook. 509.
Bieb. 253. (3. transsilvanica 449. Oxytropis DC. 178.
podolicum Bess. 252. fiava Mart. 450. carpatica lJechtr. 178.
Origanum Tournef. 459. galla Duby. 449. Halleri Auct. 178.
Barcenso Simk. 459. laxiflora Rchb. 449. montana Baumg. 178.
p. macrostachyum Gram loricata Rchb. 450. oroboides Ledeb. 179.
459. lucorum Al. Braun. 450. pilosa PC. 178.
vulgare kid. 459. lutea Baumg. 450. sericea Sin*. 178.
Majorana L. 459. major L. 450. uralensis Baumg. 178.
Ornithogalum L. 561. Medicaginis Duby. 449. uralensis sericea DC.
arvense Pers. 564. minor Sutton 450. 178.
automnale Lam. 566 minor Auct. 450. y. pumila Ledeb. 178.
bohenticum Gaud. 564. procera Koch 449. vehttina Schur 178.
Boucheannm 561. ramosa L. 451.
callosunt Kit. 565. rubens Wallr. 449.
chloranthum Saut. 561. stigmatodes Wimm. 450. PacItypleurum simplex
fistulosum Wallr. 564. transsilvanica Pore. 449. Rchb. 249.
flavescens Lam. 562. Tussilaginis Mutel. 450. Padus DC. 197.
Grecescu D. Dr. - C.1321. 51
814 TABLA ALPA13t1ICA
Padus Mahaleb 197. Parietaria officinalis L. 548. Peganum L. 147.

racemosa Gilib. 197. serbica Pancici 518. Harmala L. 147.
virginiana 197. Paris L. 659. Peltaria L. 72.
vulgaris Host .197. quadrifolia L. 559. alliacea L. 72.
Preonia L. 43. p. quinquefolia 559. Pentaplemantica Rchb.114.
decora Kanitz 43. Parnassia L. 49. Perictymenum vulgare
officinalis Reichar. 43. palustris L. 49. Mill. 279.
ojficinalis Grec. 43. Periploca R. Br. 395.
officinalis Retz. 43. PARONYCHIACE/E St. Hill. grreca L. 395.
peregrina Mili. 43. 129. Persica Tournef. 194.
romanica Briinza 43. Paronychia Tournef. 129. lrevis DC. 194.
tenuifolia L. 43. argentea Wulf. 129. vulgaris Mill. 194.
Palimbia Chabrcei DC. capitata Koch 129. Petasites Tournef. 289.
. 252. T. pubescens Ledeb. albus Grertn. 289.
Paliurus Tournef. 151. 130. p. Kablikianus Grec.290.
aculeatus Lam. 151. cephalotes Stev. 130. albus Br. 290.
australis Rcem. 151. hungarica Griseb. 129. Kablikianus Tausch 390.
Panicum L. 595. Kapela A. Kern. 129. niveus Baumg. 290.
aspernm Lam. 596. Paspalum sanguinale Lam. officinnlis Miench. 289.
capillare L. 595. 525. vulgaris Desf. 289.
ciliare Grec. 595. Passerina annua Wikstr. Petroselinum Hoffm. 238.
Crus-galli L. 595. 519. hortense Rchb. 238.
p. aristatum 596. Pastinaca L. 254. intermedium Schur 253.
Dactylon L. 600. domestica Lob. 254. sativum Hoffm. 238.
germanicum Willd. 596. graveolens M. Bieb. 254. Petrosimonia crassifolia
glabrum Gaud. 595. ktifolia Ledeb. 254. Bunge 497.
eaucum L. 596. opaca Bernh. 254. volvox Bunge 497.
rtaliczan L. 596. sativa L. 254. Peucedanum Koch 252.
Icevigatum Lam. 596. a. silvestris DC. 254. alsaticum L. 253.
lcevigatztm p. Lain. 596. p. elatior Rochel. 254. arenarium W. et Kit. 252.
miliacenm L. 595. T. edulis DC. 254. austriacum var. monta-
Mikan Pers. 595. sativa Mill. 254. num Ledeb. 253.
sanguinale L. 594. silvestris Mill. 254. carvifolium Vill. 252.
ciliare Gren. 595. teretiuscula Boiss. 254. Cervaria Casson 253.
sanguinale Gm. 595. Pedicularis L. 444. Cliabrrei Rchb. 252.
verticillatum L. 596. campestris Griseb. 445. :ntermedium Simk. 253.
viride L. 596. comosa Baumg. 445. latifolium DC. 253.
comosa Heuff. 445. longifoliumW. et Kit. 252.
PAPAVERACE/E DC. 45. coronensis Schur. 445. montanum Koch 253.
Papaver L. 45. dolichorrhira Rchb. 445. Oleoselinum Mcench. 253
alpinunt Hoppe 45. exaltata Bess. 444. palustre Grec. 253.
p. fiaviflorum Koch 45. var. carpatica Pore. Phaca L. 178.
bracteatum Lindl. 46. 444. alpina L. 179.
dubium L. 45. flair:ma Wulf. 444. astragalina DC. 179.
p. glabrum Koch 46. foliosa p. exalt ata Benth. australis L. 172.
hybridum Gree. 46. 444. frigida L. 178.
intern:edit:7n Becker 45. foliosa var carpatica oroboides DC. 179.
lartigatutn Rchb. 46. Andrre. 444. Phalangium Liliago
pyrenaicum a. haeum et (Ederi Vahl. 444. Schreb. 561.
P. puniceum DC. 45. palustris L. 445. ramosunt Poir. 561.
pyrenaieum Willd. 45. pratensis Schur. 445. Phalaris L. 597.
Rliceas L. 45. recutita Baumg. 444. arundinacea L. 597.
p.intermedium.Grec. 45. Sceptrum Carolinum L. g. pieta Koch 597.
somniferum L 46. 444. aspera Retz. 600.
silvatica Baumg. 444. canariensis L. 597.
PAPILIONACE/E L. 157. Stevenii Bung. 444. oryroides L. 601.
Parietaria L. 518. transsilvanica Schur 444. phleoides L. 599.
chersonensis Lange 518. tuberosa Grec. 445. pieta L. 597.
erecta Mert et Koch 518. versicolor Wahlenb. 444. Pharbites hederacea Chois.
htsitanica Bois& 518. verticillata L. 444. 419.
Phaseolus L. 193. Physalis L 421. Pinaster Pumilio Clase.

vulgaris L. 193. Alkekengi L. 421.
Phegopteris Fée 647. Physocaulos Tausch 261. Pinguicula L. 451.
Dryopteris Fée 647. nodosus Tansch 261. alba Kuehl. 451.
polypodioides Re 647. Physospermum Casson. alpina L. 451.
Robertiana Al. Braun 647. 263. flavescens Fldrke 451.
Phellandrium aquaticum aquilegifolium Koch 263. vulgaris L. 451.
L. 246. Phyteuma L. 378. Pinus Toumef. 538.
Mutellina L. 249. alpina Schur 378. abies L. 540.
Phelipea Tournef. 451. atropurpureum Schur abies Da Roi 540.
ccerulea C. A. Mey 451. 378. austriaca Hcess. 539.
purpurea Jacq. 451. austriactun Beck. 378.. Cembra L. 539.
ramosa C. A. Mey. 451. canescens W. et Kit. 379. Laricio Koch 539.
PHILADELPHACE"E Don.
confasum A. Kern. 378. Laricio M. Bieb. 539.
230.
globularicefolium Fuss. Laricio Pallasiana Endl.
378.
Philadelphus L. 230. hemisphcerica Baumg. Larix Pall. 539.
coronarius L. 230. 378. Larix L. 539.
Phleboanthe Laxmanni b. trassilvanicam Ledebourii Endlich. 539.
Tausch 4b2. Schur 378. maritima Pall. 539.
Phleum L. 599. humile Schur 378. montana Da Roi 538.
aculeatum Lam. 598. nigrum var. pallidum a. Pumilio Grec. 538.
alpinum L. 600. Pore. 378. p. obliqua Grec. 538.
?. commutatum Gr. 600. orbiculate L. 378. Mughus Scop. 538.
alpinztm b. subcapitatunt pauciflorum Baumg. 378. a. uliginosa Koch 538.
Schur 600. Sieberi Schur 378. p. pumilio Koch 538.
ambiguunt Griseb. 599. spicata Baumg. 378. Mzightts Jacq. 539.
asperum Vill. 600. tetramerum Schur. 378. nigricans Host. 539.
Bcehmeri Wibel 599. Vagneri A. Kern. 378. obliqua Saut. 538.
p. macrostachyum Grec. p. pallid= Siink. $78. Pallasiana Lamb. 539.
599. Phytolacca L. 495. Picea Du Roi 540.
T. thyrsoideum Grec. 599. decandra L. 495. Picea L. 540.
p. ciliatum Griseb. 599. Pumilio Haink. 538.
ciliatum Gilib. 599. PHYTOLACCACEX Bal. 405. rigensis Desf. 539.
collinum Auct. 600. Picris L. 354. silvestris L. 538.
commutatum Gaud. 600. arvalis Jord. 354. silvestris Baiting. 539.
cristatum Scop. 625. crepoides Saut. 354. uliginosa Neum. 538.
nodosum L. 599. hieracioides L. 354. Piptatherum P. Beauv. 608.
phalaroides Kcel. 599. [i. crepoides Koch 354. holciforme RO3M. et Sch.
pratense L. 599. palacea Vest. 354. 608.
pratense genuinum Auct. ruderalis Schm. 354. paradoxum P. Beauv. 608.
599. Pimpinella L. 240. virescens Boiss. 608.
schcenoides Jacq. 598. alpina Host 240. Pisum Tourn. 189.
serrulatum Boiss. 599. Anisum L. 241. elatius Stev. 190.
viride All. 600. glauca W. et Kit. 239. sativum L. 189.
Phlomis L. 478. magna L. 240.
Herba-Venti P. tomen- fi. rubra Gree. 240. PLANTAGINACEX Lindl.
tosa Boiss. 478. nigra Schur 241. 491.
pangens Willd. 478. rubra Hoppe 240. Plantago L. 491.
tuberosa L. 478. Sanguisorba Grertn. 198. alpina Vill. 493.
Phcenixopus muralis Koch Saxifraga L. 240. altissima Jacq. 493.
359. a. alpestais Spreng. 240. arenaria W. et Kit. 494.
Phragmites Trin. 602. p. poteriifolia Koch argentea Auct. 493.
communis Trin. 602. 240. astatica Ledeb. 492.
a. vulgaris Gren Godr. T. major Wallr. 240. strata Hoppe 493.
602. Saxifraga a. minor po- capitata Hoppe 493.
f3. flavescens Gren. Godr. teriifolia Wallr. 240. Cornuti Gouan 492.
602. Tragium Vill. 241. Cornuti Guebh. 492.
T. rivularis Ledeb. 602. p. laciniata DC. 241. decumbens Rchb. 492.
isiaca Rchb. 602. Pinardia coronaria L. 318. gentianoides Sibth. 492.
Plantago Gottani Spreng. Pon angustifolia L. 622. Poa ursina Velen. 620.
annua L 618. violacea Bell. 629.
intermedia Gilib. 491. p. varia Koch 618. Poflospermum DC. 356.
lanceolata L. 492. aquatic-a L. 622. canum C. A. Mey. 356.
p. irrigua Dcsne. 403. bulbosa L. 619. Jacquinianum Koch 356.
T. hungarica W. et Kit. p. vivipara Koch 619. laciniatum DC. 356.
cinerea Vill. 620. p. integrifolium
lanceo/ata Rchb. 492. coarctata Hall. 621. 556.
var. d. capitata Dcsne collina Baumg. 619. T. subulattan DC. 356.
493. complanata Schur 622. molle Fisch 356.
limosa Kit. 492. compressa L. 622. octangularis DC. 356.
latifolia sinuata Banh. conferta Parlat. 619. villosum Stev. 356.
491. coronensis Schur 619.
major L. 491. crispa Link. 619. PoLENONIACEA: Venten.
P. sinuata 491. 402.
cristata Willd. 610.
T. interniediaDcsne 491. decumbens Scop. 615. Polemonium Lin. 402.
8. sabulosa 491. distans L. 623. cceruleum L. 402.
maritima L. 493. distichaWulf. 610. Polium latifolium Mill.
!media L. 492. dolosa Janka 619. 483.
13. oblongifolia 492. dura Scop. 618 montanum Mili. 484.
media procera Sond. 491. effitsa Kit. 621. Pollinia Gryllus Trin. 601.
montana Lam. 493. elegans DC. 618. Polyanthes tuberosa L. 571.
Psyllium And. 494. Erap-ostis L. 617. Polycnemum L. 495.
rubens Host 493. fertilis Host 621. arvense L. 495.
saxatilis M. Bieb. 493. flexuosa Sm. 619. a. longifolium
Sch)varTenbergiana fluitans Scop. 622. 495.
Schur 492. gelida Schur 619. var. P. brevifolium
sericea W. el Kit. 493. hybrida Gaud. 621. 495.
sibirica Poir. 492. laxa Menke 618. crassifoliztm Pall. 497.
sinuata Lam. 491. 3. tromula 619. majus A. Braun. 495.
Tabernemontani Baumg. T. conferta Simk. 619. triandrttm Pall. 497.
492. media Schur 619. verrucosum Lang. 495.
tenuiflora W. et Kit. 494. megastacIlya Kcel. 617. POI .YGALAL.E.E Lindl. 91.
uliginosa Baumg. 492. minor Gaud. 619.
Wulfenii Willd. 493. nemoralis L. 620. Polygala L. 91.
Platanthera Rich. 545. u. vulgaris Koch 620. alpestrts Grec. 92.
bifolia Rich. 545. 13. flaccida 620. amara 8. austriaca Koch
chlorantha Grec. 545. T. firmula Koch 620. 92.
Schuriana Fuss. 545. palustris L. 621. amarella Crantz 92.
viridis Lindl. 546. Phconix Scop. 630. austriaca Crantz 03.
Platanus Tournef. 519. pilosa L. 618. p. uliginosa Gren. 92.
occidentalis L. 519. pratensis L. 621. comosa Schkuhr 91.
orientalis L. 519. vulgaris Gaud. 622. elatior Grec. 91.
orientalis Boiss. 519. (3. angustifolia Smith. majiir L. 91.
vulgaris Spach. 519. 622. mirtifolia Fries. 92.
Platyspermztm littoralis T. variegata 622. multicaulis Tausch 92.
Roch, 257. pyramidata Lam. 610. neglecta A. Kern. 91.
Pleurogyne carinthiaca salina Poll. 622. oxyptera Rchb. 112.
Griseb. 397. scabra DC. 621. vulgaris L. 91.
Pleurospermum Hoffm. serotina Ehrh. 621. f3. dcnsiflora 92.
263. seslerioides All. 610. T. pseudoalpestris Godr.
austriacum Hoffm. 263. strigosa Hoffm. 622. 92.
suba/pina Schur 620. p.alpestris Koch 92.
PLUMBACINAME Lindl. subtilis Schur 619. majuscula Schur 92.
484.
supina Schrad. 618. elongata Roche191.
Poa L. 618. supina Panz. 609. b. oxiptera Koch 92.
alpina L. 619. rigidula Schur 719. uliginosa Rchb. 92.
p. subalpinr Simk. 620. tremula Schur 619. Polygonatum Tournef. 557.
T. vivipara L. 620. irivialis L. 621. anceps Mcench 557.
angustifolia Wahlenb.621. P. colorata 621. latifolium Deaf. 558.
TABLA ALFA.BETIC1 817
Polygonatum multiflorum Polypodium L. 647. PORTULACACE.E Lind1.129.

All. 557. aculeatum L. 648. Portulaca L. 129.
of ficinale All. 557. alpestre Hoppe 651. grandiflora Limit 129.
verticillatum All. 558. alpinum Wulf. 650. oleracea L. 129.
vulgare Desf. 557. calcarcum Smith 647. a. silvestris DC. 129.
dilatation Hoffm. 650. P. sativa DC. 129.
POLYGONACEX Lindl. 505. Dryopteris L. 647. Potamogeton Tournef. 642.
Polygonum L. 509. calcarcum Gren. acuminatus Schum 642.
amphibium L. 509. Ge dr. 647. commis Preil 692,
a. natans Wench 509. Filix-fcemina L. 651. crispus L. 643.
P. terestre Leers 509. Filix.mas L. 699. filicaulis Schur 643.
arenarium W. et Kit. 512. fragile L. 650. Grisebachii Heuff. 643.
aviculare L. 511. Lonchitis L. 648. lucens L. 642.
a. procumbens Grec. 511. Plicgopteris L. 647. p. acuminatus Rchb.
[3. buxifolium Ledvb. polymorphum Vill. 650.
511. Robertianum Hoffm. 647. natans L. 642.
T. laxtun Ledeb. 511. Tlzelypteris L. 649. pectinatus L. 643.
var. erection Grec.511. vulgare L. 647. perfoliatus L. 642.
var. arenarium Grec. Polypogon Desf. 603. pusillus L. 643.
monspeliensis Desf. 603. Vaillantii Rcem. et Sch.
a. latifolium Traut. 511. Polystichurn Roth. 649.
8. angustissinium aculeatum Roth. 648. Potentilla L. 204.
Meisn. 511. aculcatum Pros] 618. alba L. 210.
Bellardi All. 512. affinc Ledeb. 649. alpestris Hall. 209.
a. virgatum Meisn. angularc Presl 648. amphibola Schur 208.
dilatatum Swartz 650. Anserina L. 204.
fi. patidum Meisn. 512. Filix-mas Roth. 649. a. discolor Wallr. 204
biforme Wahlenb. 510. p. affine Grec. 649. concolor Wallr. 204.
Bistorta L. 509. T. eancasiemn M. Br. ,9. sericea Koch 204.
Convolvulus L. 512. 649. arenaria Borkh. 209.
danubiale A. Kern. 510. 8. creuatum Milde 649. argentea L. 207.
dribium Stein. 510. multiflorum Roth. 650. p. impolil a Wahlenb.
dunietorum L. 512. spinulosum DO. 650. '207.
Fagopyrum L. 512. p. dilatatum K ch 650. astrachanica Jacq. 206.
graininifolium Wierzb. Thelypteris Roth. 649. aurea L. 208.
512. aurca Ser. 209.
Hydropiper L. 510. Pum.teEx Lindl. 220. aurea Griseb. 210.
Hydropiperi-persicaria Populus Tournef. 534. aurea Sm. 210.
Meisn. 510. alba L. 534. canescens Bess. 207.
incanunz Smith 510. albo-tremula Krause 534. ehrysantha Trey. 207.
Kitaibelianunz Sadl. 512. canescens Smii h 534. p. thuringiaca Grec.
lapathifolium L. 510. hybrida M. Bieb. 534. 208.
P. incanuin Koch 510. italica Auct. 535. P. clongata Heuff. 208.
T. danubiale Gree. 510. nigra L. 535. chrysocraspedaLehm.210.
laxillorum Weihe 510. pyramidalis Spach. P. minor Boiss. 210.
minus Huds. 511. 535. cinerea Koch 209.
mito Schrank 510. nivea Willd. 534. collina var. cano-viridis
neglectum Bess. 511. tremula L. 534. Schur 207.
pallens Pers. 510. T. vi/osa Wesm. 534. Comaruni Nestl. 204.
patulum M. Bieb. 512. villosa Lang. 534. crocea Schleich. 209.
Persicaria a. L. 510. Porrum amethystinum randiflora Baumg. 210.
p. angustifolium L.511. Rchb. 569. alleri DC. 209.
pusillum Lam. 511. Ampeloprassunz Rchb. Haynaldian a Janka 210.
rangflornm Janka 512. 569. hirta Koch 206.
Rayi Babingt. 511. oleraceum Mcench 569. a. rubens Ser. 205.
scabrum Mo3nch 510. paniculatum Mcench 568. P. taurica Buis. 206.
strictum All. 511. Scorodoprasum Rchb. astrachanica Ser.
tomentoszim Schrank 510. 206.
virgatum Schur 512. sphcerocephalum Rchb. e. recta Ser. 205.
viviparum L. 509. hirta Grec. 206.
Potentilla incanescens Opiz Poterium muricatum Spach Prunus avium p. juliana

198. Koch 196.
inclinata Koch 207, polygamum W. et K. 198. cerasifera Ehrh. 196.
intermedia Wahlenb. 207. Sanguisorba L. 198. Cerasus a. Caproniana L.
heta Rchb. 206. Prangos Lindl. 262. 196.
maculata Pourr. 209. carinata Griseb. '262. van. Bigarella L. 196.
micrantha Ram. 210. ferulacea And. 262. var. Duracina L. 196.
m crodons Schur 207. Prenanthes L. 358. van. T. Duracina Koch
P. cano-viridis Grec. hispida M. Bleb. 358. 196.
207. muralis L. 359. chamcecerasus hog. 197.
minima Grec. 208. purpurea L. 358. Claudiana Pers. 196.
T. minor Lehrn. 210. tuberosa Stev. 358. communis var. Myrobo-
neglecta Batung. 207. lana L. 196.
nemoralis Auct. 211. PRimULACE/E Vent. 486. divaricata Ledeb. 196.
obscura WI11d. 205. Primula L. 488. domestica L. 195.
p. leucotricha Borb. mulls Jacq. 488. T. Myrobolana DC.
205. Auricula L. 490. 196.
obscura b. pilosa Lehm. carpatica Fuss. 489. Duracina Rchb. 196.
Columnce Ten. 489. insititia. L. 195.
opaca L. 209. elatior Jacq. 489. juliana Rchb. 196.
opaca Jacq. 208. P.carpatica Griseb.489. Mahaleb L. 197.
opaca Grec. 208. elatior Fuss. 489. Padus L. 197.
opaca Br. 209. elatior Grec. 489. spinosa L. 195.
palustris Sc,q). 204. grandillora Lain. 488. p. brachypoda Borb.
patula W. et Kit. 208. intricata Janka 489. 195.
p. tenella Tratt. 208. longiflora All. 488. T. dasyphylla Schur
pilosa Willd. 205. minima L. 490. 195.
pratensis Schur 208. montana Schur 489. Psilurus Trin. 640.
procumbens Sibth. 211. officinalis Jacq. 489. aristatus Lor. 640.
pseudofrigida Schur 210. var. suaveolens Velen. nardoides Trin. 640.
recta L. 205. 489. Ptarmica cartilaginea
p.sublaciniosa Give. 205.pannonica A. Kern. 489. Ledeb. 308.
p. palida Lehm. 205. silvestris Scop. 488. ling,idata DC. 308.
var. obscura Grec. 205. suaveolens Bertol. 489. tenuifolia Schur 307.
a. obscura Lehm. 205. veris Lehm. 489. vulgans DC. 308.
p. obscura Koch 205. a. officinalis L. 489. Pteris L. 653.
y. astrachanica elatior L. 489. aquilina L. 653.
T. acaulis 448. (3. lanuginosa Kaulf.
recta Grec. 205. vidgaris Huds. 488. 653.
reptans L. 209. Prismatocarpus Specithim Pulegium vulgare Mill.
salisburgensis Hfenke L'Hérit. 388. 455.
209. Prunella alba Pall. 480. Pulicaria Giertn. 295.
Schurii Fuss. 208. alba p. pinnatifida Koch dyscnterica Gtertn. 296.
silesiaca Uechtr. 207. 480. vulgaris Gtertn. 295.
silvestris Neck. 210. grandillora Jug. 480. Pulmonaria Tournef. 407.
sulphurea Lam. 205. intermedia Link. 480. angustifolia L. 408.
supini L. 204. laciniata L. 480. angustifolia Bess. 407.
taurica WiJid. 206. laciniata y. L. 480. angiistifolia Grec. 407.
thuringiaca Bernh. 208. forma integrifolia at-urea Bess. 408.
thynsifiora Hillson 207. Jacq. 480. Baiung. 408.
Tormentilla Sibth. 211. pinnatifida Pers. 480. mollis Bes. 407.
erecta Scop. 211. vulgaris p. grandiflora mollissima A. Kern. 407.
verna Baumg. 208. L. 480. montana var. 3 Lejeune
verna Sturm. 209. T. pinnatifida Koch 407.
yema Chan. 209. 480. officinalis L. 407.
villosa Grec. 206. Prunus Juss. 195. a. maculosa Dumort.
Poterium L. 198. acida Ehrh. 196. 407.
dichtyocarpum Spach Armeniaca L. 194. P. obscura Dumort. 407.
198. austera Ehrli. 196. officinalis a. L. 407.
glaucescens Rchb. 198. avium L. 196. officinalis T. L. 407.
TABLA ALFAMTICA 819
Pulmonaria rubra Schott Quercus pubescens Willd. Ranunculus Kladnii Schur

407. 528. 34.
transsilvanica Schur 407. Robar a. L. 527. lanug'nosus L. 33.
tuberosa Grec. 407. Robur p. L. 528. a. Constantinopolita-
Pulsatilla alba Ledeb. 27. a. lanuginosa Lam. nus DC. 35.
montana Rchb. 28. 528. lateriflorus DC. 35.
nigricans St(irk. 28. sessiliflora Salisb. 528. Lerchenfeldianus Schur
polonica Blocki. 27. var. lejophylla Borb. 32.
pratensis Mili. 28. 528. Lingua L. 35.
vulgaris Mili. 28. undulata Kit. 528. mediternmeus Steff. 36.
Pyrethrum Gtertn. 316. Welandii Wierzb. 528. montanus Willd. 32.
alpinum Wind. 316. montanus Baumg. 32.
alpinum Baumg. 812. a. dentatus Baumg. 32.
corymbosunt Willd. $17. Radiola linoides Grec. 141. nemorosus Anct. 33.
macrophyllum Willd. 317. var. b. et d. Schur 33.
millefoliatum Willd. 318. RANUNCULACE/E Juss. 21. Nentvichii Friv. 35.
Parthenium Smith. 317. Ranunculus L. 30. nivalis Crahtz 32.
subcorymbosum Schur acer var. subalpinus orophilus M. Bich. 32.
$17. Schur 32. osyspermus Willd. 31.
uliginosum W. et Kit. 316. aconitifolius a. platani- paucistamineus Tausch
Pyrola L. 392. folius DC. 31. 30.
chlorantha Swartz. 392. p. altior Koch 31. pedatus W. et Kit. 31.
minor L. 392. acris L. 33. Philonotis Grec. 36.
rotundifolia L. 392. p. alpinos Muff. 34. p. mediterraneus
secunda L. 392. T. multifldus PC. 34. Griseb. 36.
uniflora L. 393. ;. parvulus Schur 34. platanifolius L. 31.
Pyrus L. 221. alp r stria L. 81. polyanthemos L. 33.
acerba DC. 222. var. crenatus Baumg. F. lalisectus Bab. 33.
Aria Ehrh. 223. 31. polyphyllus W. et Kit.
Aucuparia Grertn. 222. aquatilis a. panthotrix 36.
communis L. 221. B rot. 30. pseudo-bulbosus Schur
elceagnifolia Pall. 222. p. capillaceum DC. 30. 36.
malus L. 220. arvensis L. 36. pseudo-Vilarsii Schur 32.
austera Wallr. 222. aureus Schleich. 33. rectus Bor. 34.
milis Wallr. 222. auricomus L. 34. repens L.- 33.
P. tomentosa Koch p. pinguior Rchb. 34. P. erectus DC. 33.
222. T . incisifolius Rchb. 34. y. glabratus DC. 33.
sativa DC. 221. Borceanus Jord. 34. romanicus Gandog. 33.
silvestris Grertn. 221. Breyrinus Crantz 32. rutrefolius L. 30.
Sorbus Grertn. 222. bulbosus L. 35. sceleratus L. 36.
torminalis Ehrh. 222. capillaceus Thuill. $0. scutatus W. et Kit. 32.
carmthiacus Hoppe 32 Stevenii Andrz. 34.
carpalicus Herb. 32. p. platyphyllus Schur
Quamoclit vulgaris Chois. pigraeus Porcius 32. 84.
419. cassubicus Sturm 34. Thora L. 32.
Quercus L. 527. caucasicus Janka 33. trichophyllus Chaix. 30.
aurea Wierzb. 528. Constantinopolitanns Villarsii Koch 32.
austriaca Willd. 528. D'Urv. 35. Raphanistrum Landra
Cerris L. 528. Crantrii Banmg. 33. Rchb. 80.
conferta Kit. 528. crenatus W. et Kit. 31. segetum Rchb. 80.
crispata Stet. 528. dentatus Auct. transs. 32. Rhaphanus L. 80.
Esculus Lerchenfeld 528. divaricatus Schrank. 30. arcuatus Willd. 50.
var. velutina Griseb. Ficaria L. 36. Raphanistrum L. 80.
528. Flammula L. 35. Sativus L. 80.
Farnetto Ten. 528. gelidus Schur 32. tenellus Pall. 50.
p. conferta Alph. DC. gracilis Schleich. 32. Rheum digymim Wablenb.
528. Grecescui Gand. 36. 509.
hungarica Hubeny 528. gruinalis Schott 32. Rapistrum Bcerhave 80.
lanuginosa Thuill. 528. Hornschuchi Hoppe 32. perenne Berg. 80.
pedunculata Ehrh. 527. illy leas L. 31. ruges= All. 81.
820 14I3t A AtFA13ETICA
RESEDAGEE DC. 89.. Ribes Grosso]. a. glanduloso- Rosa demetoram y. platy-

Reseda L. 89, setosum Koch 229. phyll oides Desegl. 216.
alba Grec. 90. p. pubescens Koch 229. ramealis Borb. 217.
inodora Rchb. 90. y. spinosissima DC. obscura Borb. 217.
lutea L. 90. 229. Eglanteria L. 219.
ß. ramosissima Gres. 90. y. glabrum Koch 229. a. httea DC. 219.
luteola L. 90. nigrum L. 229. g-allica Schlechtd. 214.
mediterranea Bess. 90. petneum Wulf. 229. a. pumila DC. 214.
odorata L. 90. reclinatum L. 229. (3. hybrida Gaud. 214.
Phyteuma L. 90. rubrum L. 229. gallica Grec. 214.
glauca Vill. 217.
RHAMNACEX R, Br. 151. R1BESIACE,E End]. 228. glaucescens Bess. 215.
Rhananus L. 151. Ricinus communis L. 525. hybrida Schlech. 214.
cathartica L. 151. Robinia Mcench 177. Jundzillii Bess. 214.
Frangula L. 151. hispida L. 177. JundTilliana Bess. 214.
intermedia Nym. 151. Pseudacacia L. 177. lutea Mili. 214.
Paliurus L. 151. ß. inermis DC. 177. micrantha Smith 217.
saxatilis Baumg. 151. y. umbraculif era DC. nentorosa Libert. 217.
tinctoria W. et Kit. 151. 177. permixta Desegl, 217.
Rhinanthus L. 445. viscosa Vent. 177. pimpinellifolia L. 218.
Alectorolophus Poll. 446. Rorva astylis Borb. 50. a. vulgaris Ser. 218.
alpinus Baumg. 445. Kerneri Menyh. 51. p. spznosissima Koch
(3. angustifolius Koch nasturtioides Spach 50. 219.
446. pyrenaica Grec. 58. podolica Tratt. 215.
Crista gali L. 446. silvestris Bes. 51. pumila Clus. 214.
(3. alpestris Wahlenb. terrestris var. semisil- pumilo-arvensis Rchb.
vestris Borb. 52. - 214.
hirsutus Lam. 446. pyrenaica Auct. 218.
major Ehrh. 446. ROSACE/E ¡usa. 199. repens Scop. 214.
(3. hirsutos F. Schultz Rosa Tournef. 214. Reuteri God. 217.
adenophora Kit. 218. rubiginosa Schlechtd. 217.
var. glandulosus Simk. alpina Baumg. 218. rztbrifolia var. pinnati-
446. p. pubescens Borb. 218. fida DC. 217.
minor Ehrh. 445. adenophora Borb. 218. silvestris Tabern. 216.
a. shnplex Gres. 446. adenosepala Borb. 218. solstitialis Bess. 216.
(3. fallax Wimm. 446. arvensis Hods. 214. spinosissima L. 219.
y. angustifolius Gmel. austriaca Crantz 214. spinosissima Jacq. 218.
446. Baldensis A. Kern. 214. stipularis Mérat. 215.
S. stenophylks Schur bicolor Jacq.`219. tortuosa Wierzb. 217.
446. bisserata Mérat 216. uncinella Bess. 217.
Rhodiola L. 152. canina L. 215. urbica Lem. 217,
rosea L. 152. [3. leioclada Grec. 215. vosagiaca Desp. 217.
Scopoli A. Kern. 152. a. vulgaris Koch 215. Rosmarinus o fficinalis L. 458.
Rhododendrum L. 391. a. dumetorum Desv.
Chamcecystus Grec. 392. RU1MACE/E ¡usa. 264.
ferrugineum Baumg. (3. dumetorum Koch Rubia L. 277.
391. tinctorum L. 277.
Kotschyi Simk. 391. y. collina Boiss. 217. Rubus L. 211.
myrthifolium Schott 391. collina Crep. 217. agrestis W. et Kit. 212.
nu,rthifolium Grec 392. y. dumalis Rchb. 215. candicans Weihe 212.
Rottbcelia monandra Cav. y. sqztarrosa Rau. 216. canescens DC. 213.
640. centifolia L. 215. Genius L. 211.
Rhus L. 151. collina Auct. 217. (3. umbrosos Wallr. 212.
Cotinus L. 151. " var. cataractarum y. arvalis Rchb. 212.
Toxi codendron L. 152. Borb. 217. corylifolius y. ahlweifo-
typhina L. 152. var. denticulate? Borb. hus Rchb. 212.
Ribes L. 228. 217. discolor Weihe 212.
alpinum L. 229. dumalis Bechst. 215. dumetorunz Weihe 212.
sure= Pursch. 229. dumetorum Thorn. 216. fastigiatus Weihe 212.
Grossularia L. 228. (3. solstitialis Borb, 216. fruticosus L. 212.
TAI3L A. ALFABETICA 821
Rubizstruticosus Auct. 212. Rumex palustris Smith 505. Salix do erea L. 532.
fruttcosus Weihe 213. palustrozdes Simk. 506. daphnoides Vill. 533.
glandulosus Rchb. 213. pulcher L. 505. p. acutifolia Grec. 533
hirtus W. et Kit. 213. purpureus Poir. 506. fissa Ehrh. 531.
Idteus L. 213. ' sanguineus Grec. 507. fragilis L. 530.
nemorosus Heyne 212. scutatus L. 508. fragilis-alba Wimm. 531.
plicatus Weihe 212. silvestris Wallr. 507. hnstata L. 532.
Radula Wei he 213. viridis Smith 507. Helix L. 531.
saxatilis L. 211. Rumia lejogona Janka 239. herbacea L. 534.
suberectus Anders. 212. Ruppia L. 643. hybrida Vill. 533.
sulcatus Vest. 212. obliqua Schur 643. incana Schrank. 532.
thyrsoideus Wimm. 212. rostellata Koch 643. Kitaibeliana Willd. 534.
tomentosum Borkh. 213. transsilvanica Schur 643. Lambertina Sm. 531.
a. canescens Grec. 213. Ruscus Tournef. 558. ligustrina Host 530,
p. glabratus Godr. 213. aculeatus L. 558. littoralis Host 532.
villosus a. glandulosus Hypoglossum 1. 558. longifolia Lam. 532.
Ser. 213. mollissima Wahlenb. 531.
Rumex L. 505. RUTACE/E DC. 147. monandra Hoffm. 531.
Acetosa L. 508. Ruta L. 148. pentandra L. 530.
a. vulgaris Koch 508. graveolens y. L. 148. polymorpha P. Hnst 533.
Acetosella L. 508. suaveolens DC. 148. prcecox Hoppe 533.
vulgaris Koch 508. pratensis Host 532.
P. multifidus Koch 508. purpurea L. 531.
alpinus L. 507. Sabulina banatica Heuff. purpureo-viminalis Wim.
Antoxanthum Murr. 505. 125. 531.
aquaticus Smith 507. recurva Rohl). 127. Reichardti A. Kern. 533.
arifolius All. 508. setacea Rchb. 125. repens P. rosmarinifolia
aureus Wither. 505. Saccharum strict= Spr. Anders. 532.
biformis Menyh. 506. (102. reticulata L. 533.
condylodes M. Bieb. 507. Sagina L. 124. rttusa L. 533.
confusus Simk. 506. apetala Grec. 125. p. serrulata Rochel.
conglomeratus Murr. 506. ciliata p. Koch 124. 534.
crispas L. 506. depressa Schultz 124. riparia Willd. 532.
var. odontocarpus dichotoma Heuff. 124. rosmarinifolia L. 532.
Borb. 506. Liuntei Presl 124. rubens Schrank 531.
dentatus Schur 506. procumbens L. 124. rnbra Huds. 531.
P. dornesticus Weinm. saxatilis Wimm. 124. Russeliana Rabb. 531.
507. Sagittaria L. 541. Silesiaca Willd. 533.
digynus L. 509. sagittasfolia L. 541. triandra L. 530.
divaricatus L. 506. Salicornia Tournef. 497. triandra Sturm 530.
domesticus Hartm. 507. acetaria Pall. 497. cc. discolor DC. 530.
Hydrolapathum Huds. 507. Iterbacea. L. 497. p. concolor Anders.
lcevigatus Willd. 506. P. prosirata Moq.-Tend. 530.
Thnosus Thuill. 505. 498. tomentosa Ser. 533.
longifolius DC. 507. procumbens Smith 498. uliginosa Willd. 532.
maritimus L. 505. prostrata Pall. 498. uhnifolia 'Moil). 533.
maximus Grec. 506. Villarsiana Will. 530.
montanus Desf. 508. SALICACE/E^Lindl. 530. viminalis L. 532.
multifidus L. 508. Salix Tournef. 530. viminalis Vill. 532.
Nemolapathum Ehrh. acutifolia Willd. 533. viridis Fries. 531.
alba L. 531. Salsola Gtertn. 496.
Nenzolapathum Wallr. alopecuroides Tausch 530. arenaria W. et Kit. 499.
amygdalina L. 530. dasyantha Psi!. 499.
nenzorosits Schrad. 507. a. discolor Koch 530. hyrsuta L. 499.
obtusifolius L. 506. p. concolor Koch 530. Kali L. 496.
P. discolor Wallr. 506. anrita L. 532. a. crassifolia Fenzl.
p. agrestis Fries 506. babylonica L. 631. 496.
y. szlvestris Koch 507. Caprea L. 533. a. vulgaris Koch 496.
obtusifolius Fries. 507. Caprea-cinerea Wirnm. a. hirta Moq.-Tend.
paludosus With. 506. 533. 496.
*
Salsola Kali p. angustifolia Sanicula Tournef. 236. Saxifraga crustata Auct.

Fenzl. 496. europtea L. 236. 231.
p. brevimarginata cuneifolia L. 233.
Koch. 496. SANTALACEX R. Br. 515. cymosa W. et Kit. 233.
p. Iragus Moq.-Tend. Santolina L. 307. demissa Schott 231.
496. Chame-Cyparisus L. 307. elatior Auct. 231.
prostrata L. 499. Saponaria L. 103. exilis Gaud. 235.
rosacea Cav. 496. Baumgarteni Janka 106. fonticola A. Kern. 235.
salsa L. 496. glutinosa M. Bieb. 10$. glandulosa Willd. 236.
tenuifolia M. Bicb. 499. officinalis L. 103. heterophylla Sternb. 233.
7ragus L. 496. Wet aria L. 103. heucherifolia Griseb. 235.
7ragus M. Bleb. 496. Satyrium albidum L. 549. Heuffeli Schott 235.
Tragus Grec. 496. Epipogium L. 550. intacta Willd. 230.
Salvia L. 456. hircinum L. 547. longifolia Auct. 231.
Ethiopis L. 457. nigruni L. 547. haeopurpurea Banmg.
austriaca Jacq. 457. viride L 546. 231.
Baumgartemi Heuff. Satureja L. 462. luteovi. idis Schott 231.
457. ccerulea Janka 463. moschata Wulf. 233.
hetonicaefolia Etting. 458. hortensis L. 462. muscoides Wulf. 233.
betoniccefolia Janka 457. Kitaibelii Wietzb. 463. a. unifiora Gaud. 233.
cremenecensis Bess. 458. montana L. 463. P. elatior Gaud. 233.
dumentorum-silvestris a. communis Rchb. 463. T. moschata Gaud. 233.
457. Saussurea DC. 337. muscoides Sternb. 233.
elata Host. 458. discolor DC. 337. muscoides All. 234.
glutinosa L. 456. a. compacta Koch 233.
Kanitfiana Simk. 458. SAXIFIIAGACEir. DC. 230. T. laxa Koch 233.
nutans L. 458. Saxifraga L. 230. mut ata Baumg. 231.
officinalis L. 456. adscendens L. 234. oppositifolia L. 232.
pendula Vahl. 458. p. ramosissitna Schur pedemontana All. 233.
pratensis L. 457. 234. ft. lax:flora DC. 233.
p. variegata W. et Kit. / major Schur 235 T. crenata DC. 233.
457. integrifolia °rec. 235. planifolia Lapeyr. 234.
T. dumctorum Andrz. pigmcea Koch 235. a. albida Ser. 234.
457. Aizoides L. 232. 3. tenera Suter 234.
a. Andrzejowscki Block T. integra Ser. 232. pseudoccesia Rochel 231.
Aizoon Jacq. 230. recta Lapeyr. 230.
var. transsilvanica a. brevifolia Stcrnb. rhei Schott 233.
Griseb. 457. 230. retusa Baumg. 231.
pratensis-super silvestris p. recta Ser. 230. retusa Sternb. 232.
/. intacta Grec. 230. rivularis Torvson. 235.
silvestris L. 458. robusta Grec. 230. Rocheliana Sternb. 231.
p. nemorosa L. 458. a. major Koch 230. rotundifolia Baumg. 235.
silvestris-nutans Janka p minor Koch 230. rotundifolia Houff. 236.
458. a. vulgaris Ser. 230. T. glandulosa Griseb.
transsilvanica Schur 457. Aifoon Grec. 230. 236.
verticillata L. 456. Allionii Bailing. 233. sedoides L. 234.
SalviniaMichel 645. androsacea L. 234. a. flavida Ser. 234.
natans Hoff m. 645. tridentala Gaud. sibirica Wahlenb. 235.
Sambucus Tournef. 277. 234. stellaris L. 232.
Ebulus L. 277. aspera bryoides DC. Nhispidula Rochel 232.
nigra L. 277. 232. transsilvanica Fuss 231.
racemosa L. 278. Baumgartenii Schott 231. trichodes Scop. 234.
Samolus L. 486. bryoides L. 232. tridactylitis L. 235.
Valerandi L. 486. carpatica Rchb. 235. Scabiosa Rcem. et Schult.
cernua L. 235. 283.
SANGUISORBACEX Lindl. cwsia Baumg. 231. arvensis L. 281.
197. ccespitosa Scop. 233. banatica "W. et Kit. 283.
Sanguisorba L. 197. controversa Sternb. 235. campestris Bess. 281.
minor Scop. 198. a. lobulata DC. 235. ciliata Rchb. 282.
of ficinalis L. 197. cultrata Schott 231. Columbaria L. 283.
Scabiosa Columbaria P. po- Scir pus macrostaclgrs Scorzonera lanata Schrank

lymorpha Baumg. 284. 582. 355.
p. ochrolmca Ledeb. maritimus L. 581. milis M. Bieb. 356.
284. P. compactus Koch 582. octangularis Willd. 356.
corniculata W. et Kit. 280. T. macrostachys Koch purpurea L. 355.
dipsacifolia Host 282. 582. p. rosea Ledeb. 356.
Kitaibelii Sehult 281. 8. digynus Godr. 582. rosea W. et Kit. 356.
longifolia W. et Kit. 282. Michelianus L. 582. Scrophularia Tournef. 433.
lucida Vill. 283. palustris L. 583. alata Gilib. 433.
a. subalpina Gres. 283. radicans Grec. 581. aquatica Koch 433.
p. aplicola Schur 283. silvaticus L. 581. auriculata Scop. 433.
lucida Schlechtd. 283. Tabernmmontanus Gmel. Erhartii Steven. 433.
norica Rchb. 283. 582. glandulosa W. et Kit. 433.
norica Vest. 283. tuberosus Desf. 581. lasiocaulis Schur 434.
ochroleuca L. 284. uniglumis Link. 583. nodosa L. 433.
p. flavescens Griseb. et Sclarea silvestris Mili. 458. pulverulenta Janka 433.
Sch. 284. Scleranthus L. 130. rupestris M. Bieb. 433.
pannonica Jacq. 282. annuus L. 131. rupestris Schur 434.
Scopoli Griseb. et Soh. a. verticillatus Fenzl. Scopoli Hoppe 433.
284. 131. p. subalpina Grec. 433.
silvatica L. 282. P. g-mosus Fenzl. 131. Scorodonia Host. 433.
stricta W. et Kit. 283. dichotomus Simk. 131. variegata a. rupestris
succisa L. 282. ha/manas Rchb. 131. Boiss. 433.
tenuifolia Baumg. 284. collinus Hornung. 132.
transsilvanica L. 280. dichotomus Schur 131. SCIIONIULARIACEJE Lindl.
ucranica L. 284. Durandoi Rchb. 132. 430.
uralensis Host 280. intermedias Auct. 131. Scutellaria L. 478.
Scandix Gtertn. 259. interpositus Sagorski 131. albida L. 479.
Cerefoliwn L. 260. neglectus Rochel 132. alpina f3. lupulina Bentli.
infesta L. 258. perennis L. 130. 478.
nodosa L. 261. uncinatus Schur 132. . aliissima L. 479.
Pecten-Veneris L. 259. valachius Rchb. 131. commutata Gass. 479.
Schedonorus asper Fries. verticillatus Tausch 131. cretica Mili. 479.
632. Sclerochloa dura L. 618. galericulata L. 479.
poceformis Rcem. et Sch. Scolopendria vulgaris Tra- hastifolia L. 479.
620. gus. 652. lupulina L. 478.
sterilis Fries. 632. Scolopendrium Smith 652. orientalis L. 478.
tectorwn Fries. 632. officinarwn Swartz 652. P. pinnatifida Ledeb.
Schoberia maritima C. A. vulgare Symons 652. 478.
Meyer. 496. Scolymus Tournef. 350. 'militia M. Bieb. 479.
salsa C. A. Meyer. 496. hispanicus L. 350. peregrina W. et Kit. 479.
Schcenus L. 580. Scopolia carniolica Jacq. peregrina Grec. 479.
aculeatus L. 598 422. verna Bess. 478.
compressus L. 583. Scopolina Schult. 422. Secale L. 638.
nigricans L. 580. atropoides Schult. 422. cereals L. 638.
Scilla L. 565. Scorzonera L. 355. villosum L. 638.
automnalis L. 565. acaulis Willd. 358. Sedum L. 153.
biblia L. 565. austriaca Willd. 355. acre L. 154.
p. gracillima Gres. 565. P. lanuginosa Br. 355. var. neglectum Boiss.
Scirpus L 581. hispanica L. 355. 154.
acicularis L. 583. a latifolia Koch 355. var. Sartorcanum
compactus Krock. 582. p. intermedia Recite! Boiss. 154.
compressus Pers. 583. 355. alpestre Vill. 154.
gracilis Saltzm. 583. r. asphodelloides Wallr. annuum L. 155.
Holoschcenus L. 582. 355. stratum L. 155.
a. vulgaris Sturm 582. p. glastifolia Koch 355. boloniense Lois 154.
a. genuinus Gran. Godr. humilis L. 355. carpaticum Reuss. 153.
582. humilis Jacq. 355. Cepea L. 154.
/acustris L. 582. laciniata L. 356. Fabaria Koch 153.
p. digynus Godr. 583. laciniata Jacq. 356. galioides All. 154.
Sedum glaucum W. et Kit. Sempervivum tectormn L. Senecio viscosas L. 321.

155. 156. vulgaris L. 321.
a. glabrum Grec. 155. tectorunt Baumg. 156. Serapias ensifolia Mut.
(3. glandulosum Grec. Zeleborii Schott 156. 548.
155. Senebiera Pers. 76. Helleborine a. latifolia
Hillebrandii Fenzl. 154. Coronopus Poir. 76. L. 548.
hispanicum Sturm 155. Senecio L. 320. latifolia Willd. 548.
latifolitint Bertol. 153. abrotanifolius Batting. longifolia L. 599.
maximum Suter 153. microplfylla Swartz 549.
neglectum Ten. 154. var. carpaticus Sag. et pahistris Scop. 549.
purpurascens Koch 153. Schn. 322. rubra L. 548.
P. albiflorum Koch 153. alpinus var. auriculatus Xilopkyllum L. 548.
purpurascens Grec. 153 Rchb. 322. Serratula DC. 338.
purpureum Link. 153. aquaticus p. barbarecefo- alpina y. L. 337.
purpuretan Baumg. 153. lius DC. 322. arvensis L. 336.
repens Schleich. 153. aurantiacus Auct. 320. blanda M. Bieb. 337.
Rhodiola DC. 152. p. tomentosus DC. 320. discolor Willd. 337.
Rhodiola Grec. 153. aurantiacus Grec. 319. Stcechadifolia M. Bieh.
roseum Scop. 152. auratus DC. 322. 337.
Sartorianum Boiss. 154. aureus Georgi 322. tinctoria L. 338.
saxatile All. 154. barbarecefolius Kroc. 322. transsilvanica Spreng.
saxatile DC. 155. cacalialormis Rchb. 320. 337.
saxatile Willd. 155. capitatus var radiants Serrafalcus arvensis Gren.
sexangulare Med. et Siink. 320. Godr. 634.
Koch 154. carpaticus Herb. 322. commutatus Gren. Godr.
sexangulare Chan. 155. Dorict p. Biebersteinii 634.
spathulatum W. et Kit. Lindem. 323. mollis Parlat. 634.
Doronicum Baumg. $24. patulus Parlat. 634.
Telephium L. 153. erratieus Bertol. 322. squarrosus Bab. 634.
7elephiunt Grec. 153. erucsefolius L. 321. Seseli L. 246.
Telephium Sm. 153. Fuchsii Gmel. 323. onnuum L. 247.
a. album L. 153. glaberrimus Ro:hel. 323. campestre Bess. 297.
g. purpureunt Wah- Jacobcea L. $22. coloratura Ehrh. 247.
lenb. 153. Jacquinianus Rchb. 323. gracile W. et Kil. 247.
p. purpureum L. 153. macrophyllus M. Bleb. pumihan L. 238.
vulgare Link. 153. purpurascens Janka 246.
Selaginella Spring. 654. monocephalus Schur 322. rigid= W. et Kit. 246.
lielvetica Spiing. 654. nebrodensis DC. 321. varium Trcv. 247.
spinulosa Al. Br. 655. nemorensis L. 323. Sesleria Scop. 609.
Selinum Hoffm. 250. var. s. Fuchsii Koch argentea p. nitida Vis.
Carvifolia L. 250. 323. 610.
Chabrcei Jacq. 252. octoglossus DC. 323. Biel;11 Schur 610.
latifolium M. Bieb. 253. paludosus var. hypolett- ccerulans Friv. 610.
montanunt Schleich. 253. CIIS Ledeb. 322. ccerulea Baumg. 610.
nigricans Gaud. 253. pappostis Less. 320. ccertilea Janka 610.
Rochelii Heuff. 249. pseudodoronicum Schur disticha Pers. 610.
Sempervivum L. 156. Haynaldiana Schur 610.
acumihatum Hinter6ker. rupestris W. et Kit. 321. Heufleriana Schur 609.
Sadleri Lang. 322. Hezyleriana Bivz. 610.
assimile Schott 156. sarracenicus L. 323. marginata Griseb. 610.
P. bland= Schott 156. silvaticus Grec. 321. pseudorigida Schur 610.
globiferunt Janka 156. spathukefolius DC. 319. risida Schur 610.
Heuffeli Schott 146. bubalpinus Koch 322. rigida Henil 010.
hirtum L. 156. tenuifolius Jacq. 321. p. Bielfii Heuff 610.
hirtum Stn. 156. tomentosus Host 322. robusta Pavai. 610.
hispanicum Grec. 155. transsilvanicusSchur 323. transsilvanica Schur 610.
patens Griseb. 156. transsilvanicusGrec. 320. Setaria P. Bauv. 596.
rubicundum Schur 156. transsilvanicusBoiss. 324. germanica P. Beauv. 596.
ruthenicnin Koch 156. umbrosus W. et Kit. 823. glauca P. Beauv. 596.
soboliferum Sims. 157. vernalis W. et Kit. 321. italica P. Beauv. 596.
Setaria verticilluta P. Beauv. Silene lonFiflora var. linea- Sisymbrium L. 59.

596. rifolta Heuff. 110. Alliaria Scop. 60.
viridis P. Beauv. 596. membranacea Poir. 111. amphilnum L. 52.
Sherardia L. 264. nemoralis W. et Kit 108. anceps Wahlenb. 51.
arvensis L. 264. p. pilosa Grec. 108. aquaticum Poll. 52.
p. gracillior Grec. 264. noctiflora L. 112. Columns) Jacq. 60.
Sida Abutilon L. 144. nutans L. 109, Erucastrum Poll. 80.
Sideritis L. 475. P. transsilvanica Grec. Irlo Grec. 60.
montana L. 475. 109. junceum M. Bieb. 60.
scordioides Grec. 480. nutans Grec. 109. Louselii L. 50.
Siegesbeckia L. 302. p. alpina 109. Nasturtium L. 50,
iberica Ul. Hoffm. 302. oleracea Bor. 106. offlcinale Scop. 59.
orientalis L. 302. Otites Smith. 104. orientale L. 66.
Sieversia montana Spreng. (3. macrophylla OW) pannonicurn Jacq. 60.
202. pinnatifidum Grec. 57.
reptans Spreng. 203. T. parviflora Ledeb. 105. pyrenaicum L. 53.
Silenanthe Zaivadrkii 8. wolgense Ledeb. 105. Roripa Scop. 52.
Griseb. 106. 8. densiflora Otth 105. silvestre L. 51.
Silaus Bess. 249. var. lus a. Ledeb. sinapistrum Crantz 60.
Rochelii Simk. 249. Sophia L. 60.
lene L. 104. ()sites Grec. 105. strictissimum L. 60.
acaulis L. 105. parviflora Pers. 105. supinttm Grec. 59.
alpestris Jacq. 104. petnea W. et Kit. 110. tenuifolium L. 78.
alpina Schur 106. pilosa Spreng. 108. tnurale L. 77.
Armeria L. 111. polyphylla M. Bieb. 109. Sium L. 241.
Armeria M. Bieb. 111. pontica Briinza 110. angustifohum L. 241.
baccifera Roth. 104. pseudotites Bess. 104. angusttfolium Grec. 242.
bupleuroides Ledeb. 110. quadridentata Boise. 104. . Fa/caria L. 239.
chlorantha Ehrh. 110. quadrifida L. 104. lancifolium M. Bieb. 241.
c mpacta Fisch. 111. racemosa Otth 111. latifolium L. 241.
conics L. 112. saponaricefoliaRohrbach. Soja hispida Mcench 193.
Cserei Baumg. 107. 107.
Cucubahts Wib. 106. saponaricefolia Schott. SOLANACEiE Bartl. 420.
cylindriflora Griseb. 112. 107. Solanum Tournef. 420.
densiflora D'Urv. 105. spergulifolia M. Bieb. 109. Dulcamara L. 420.
depressa Baumg. 106. staticifolia Sibth. 110. p. indivisum Boiss. 420.
dichotoma Ehrh. 111. subconica Friw. 112. esculentum Dun. 423.
dinarica Spreng. 105. transAvanica Schur 109. Halicacabum vulgare
diurna Grec. 112. vehttina Grec. 109. Bauh. 421.
divaricata Sibth. 111, venosa Gilib. 106. htteum Mili. 421.
dubia Herb. 109. p. Antelopum Grec. 106. Lycopersicum L. 421.
effitsa Otth 105. T. olcracea Fic. 106. melanocerasum Wind.
data Otth 110. 8. angustifolia DC. 107.
exaltata Friw. 105. e. paniculata Grec.107. melanocerasum Bank
flavescens W. et Kit. 109. vesicarta Schrad. 106.
ga'lica L. 111. viridiflora L. 108. miniaturn Bernh. 421.
mffitta Sniith. 106. viscosa Pers. 111. nigrum L. 421.
a. vulgaris Otth 106. wolgense Spreng. 105. a. genuinum 421.
inflata Grec. 106. Zawadzkii Herb. 106. p. chlorocarpum Koch
italica Br. 108. Siler Scop. 256. 421.
italica Amt. 108. trilobum Scop. 256. vulgatunz L. 421.
var. nemoralis Heuff. Sinapis Tournef. 78. T. miniatum Grec. 421.
108. alba L. 78. T. villosum L. 421.
var. umbrosa Hduff. arvensis L. 78. persicum Willd. 420.
108. a. vulgaris Grec. 78. pterocaulon Rchb. 421.
juncea Otth 110. P. orientalis Grec. 78. tuberosum L. 420.
Lerchenfeldiana Baumg. nigra L. 78. vesicarium Dodon. 422.
110. orientalis L. 78. villosum Iam. 421.
livida Willd. 108. taurica DC. 78. Soldanella L. 490.
longiflora Ehrh. 110. tenuifolia R. Br. 78. alpina L. 490.
Soldanclla alpina P. hunga- Spergularia Pers. 128. Stachys procumbens p. Ro-

rica Grec. 490. media Pers. 128. cheliana A. Degen 474.
alpina Sehm. 490. a. heterosperma Ledeb. ramosissima Borb. 475.
Chad Gaud. 491. 128. ramosissima Roche'. 474.
hungarica Sinik. 491. p. marginata Ledeb. recta L. 474.
mont Ina Willd. 400. 128. p. sideritioides Boiss.
pusilla Baumg. 491. marginata Boiss. 128. 472.
Soliclago L. 294. . rubra Pers. 128. p. epigeios Griseb. 474.
alpestris W. et Kit. 295. p. pinguior Grec. 128. var. subglabrata Grec.
canadensis L. 295. salina Presl 128. 474.
sarracenica Fuchv 323. Sphondylizan Branca-ur- - Sidcritis Vill. 474.
Virga aura L. 294. sina Hoff m. 255. sideritioides C. Koch 472.
a. vulgaris DC. 295. Spirlacia Tournef. 502. silvatica L. 471.
latifolia Koch 295. oleracea Mili. 502. tenuifolia Pall. 475.
/. alpestris DC. 295. spinosa Mcench 502. Statice L. 483.
angustifolia Koch
Spirma L. 199. alpina Hoppe 485.
295. Aruncus L. 200. Armeria L. 485.
aurea p. ericetorum DC. banatica Janka 200. Besseriana 'kern. et Sch.
295.. callossa Thumb 200. 485.
Sonchus L. 360. chammdrifulia Jacq. 200. coriaria Hoffni. 485.
alpinus L. 361. crenata L. 200. clongata Hoffm. 485.
arvensis L. 360. denudata Presl 201. glauca Willd 485
a. genuinus 360. Filipendula L. 201. timelint Wind. 485.
uliginosns 360. hypericifolia Grec. 200. incana M. Bid. 485.
var. lervipes Koch 361. media Schmidt 200. latifolia Smith 485.
asper Vill. 360. var. glabrescens montana Mill. 489.
asper var. T ct a. L. 360. 200. scoparia Pall. 485.
ciliatus Lam. 360. oblongifolia W. et Kit. tatarica L. 485.
olaber Schult. 360. Stellaria L. 120.
intermedius Trevir. $60. opulifolia L. 200. Alsine Reichard 122.
kevis Vill. 360. salicifolia L. 200. anomala Rchb. 114.
montanus Lam. 361. ulmaria L. 200. aquatica Scop. 119.
oleraceus L. 360. a. denudata Koch 201. Barthiana Schur 121.
palustris Grec. 361. P. disc lor Koch 201. cerastoides L. 114.
tataricus L. 361. a. tomentosa Camb. glauca Wether. 121.
uliginosus M. Bieb. 360. graminca L. 121.
Sorbus L. 222. ulmifolia Scop. 200. graminea p. L. 121.
Aria Crantz 222. p. banatica Simk. 200. graminea T. L. 122.
Aria-aucuparia Borb. Spiranthes Rich. 547. Holostea L. 121.
223. automnalis Rich. 547. mantica DC. 114.
aucuparia L. 222. Squamaria Orobanche media Vill. 120.
domestica L. 222. Scop. 451. a. legitima 120.
intermedia Schult. 222. Stachys L. 471. p. legitima 120.
torminalis Crantz 222. abrotanifolia Boiss. 475. T. pallida Pire 121.
Sorghum Pers. 601. alpina L. 471. var. major Koch 120.
halepense Pers. 601. angustifolia M. Bieb. 475. nemorum L. 120.
vulgare , Pers. 601. annua L. 472. palustris Ehrh. 121.
Sparganium To a rnef. 641. arenarizefonnis Reny. 473. Reichen bacilli Wierzb.
erectum a. L. 641. betonica Scop. 474. 120.
crectum p. L. 641. germ anica L. 471. uliginosa Murray 121.
ramosum Huds. 641. P. pscudo-lanata Schur umbrosa Opiz 120.
simp/ex Huds. 641. 471. viscida M. Bieb. 114.
Spartium radiation L. 159. lanata Crantz 471. Stellaris bifolia Mcench
Specularia Heister. 388. maritima L 172. 565.
Speculum Alph. DC. 388. nitens Janka 475. Stellera Passerina L. 513.
Spergella glabra Grec. 125. nitida Neilr. 475. Stipa L. 609.
saginoides Rchb. 124. palustris L. 471. Calamagrostis Wahlenb.
Spergula L. 128. patula Griseb. 472. 609.
arvensis L. 128. P. linearifolia C. K. 472. capillata L. 609.
saginoides L. 124. procumbens Lam. 474. Graffiana Stev. 669.
TABLA ALFABET/CA 827
Stipa Lessingiana Trin. et Syringa L. 393. Tephroseris angustifolia

Rupr. 609. suaveolens Mcench 230. Schur 320.
pennata L. 609. vulgaris L. 393. Fussii Griseb. 320.
a. typica Lind. 609. a. viola cea Dietr. 394. microrrhira Schur 319.
P. Grasffiana Lind. 609. p. ccerulea Dietr. 394. stenophylla Schur 320.
pulcherruna C. Koch 609. /. albiflora Dietr. 394. transsilvanica Schur 320.
Tirsa St ev. 609. chinensis Willd. 394. Tetragonolobus S cop. 176,
Streptopus Michaux 556. siliquosus Roth. 176.
amplexifolius DC. 556. siliguosus Grec. 175.
Strophiostoma sparsylo- Tagetes patula L. 303. Teucrium L. 482.
rum Tuscz. 412. erecta L. 303. album Poir. 483.
Struthiopteris Willd. 653. ChamEe lrys L. 483.
germanica Willd. 653. TAMAIIISCACEX Lindl. 48. Chamcepithys L. 482.
Spicant Scop. 653. Tamariscus germanims lanuginosum Hoffmsg.483.
Suda Forsk 496. Scop. 49. Laxmanni L. 482.
chenopodioidec Pall. 497. Tamarix Desv. 48. montanum L. 483.
hirsuta itchb. 499. gallica L. 48. incanum Schur 484.
maritima Dumort 497. gallica Pall. 48. hirsutum Heldr. 484.
maritima Moq.-Tend. 497. ß.pycnostachysLed.48. supinum Rchb. 484.
salsa Pall. 496. germanica L. 49. villosum Auersi. 484.
Succisa M. et Koch 282. Pallasii Desv. 48. palustre Lam. 482.
centauroides Rchb. 280. Tamus L. 555. pannonicum A. Kern. 484.
Fussiana Heu ff. 280. communis L. 555. Pollan] L. 483.
prate psis Mcench 282. Tanacetum L. 306. a. vulgare 483.
P. altissima Schur 282. alpinum Schultz 316. p. angustifolium 483.
radiata Schur 280. boreale Fisch. 307. prostratum Schur 484.
transsilvanica Spreng.280 corymbosum Schultz 317. pseudohyssopus Schreb.
uralensis Rchb. 280. Leucanthentum Schultz 483.
Swertia carinthiaca Fro,l. 315. salicifolium L. 482.
397. macroplzyllum Schultz scordioides Schreb. 482.
Symphytum Tournef. 415. 317.- Scordium L. 482.
bullatum Guebh. 414. Partheniunz Schultz 317. Scordium M. Bieb. 482.
bullatum Horner% 415. rotundifolium DC. 316. brevifolinm ITechtr.
cordatum W. et Kit. 415. serotinnnt Schultz 316. 483.
officinale L. 415. vulgare L. 306. Scordium Grec. 483.
a. genuina Grec. 415. crispum DC. 807. supinum Jacq. 483.
p. ochroleuca Grec. 415. Waldsteinii Schultz 316. Thalictrum L. 22.
var. uliginosum Sag. Taraxacum Juss. 356. angustifolium Jacq. 24.
ct Seim. 415. corniculatum DC. 357. a. stenophyllum Wimm.
var. T. lanceolatunt Dens-Leonis Desf. 357. et Grab. 25.
Weinm. 415. Dens-Leonis DC. 357. P. he terophyllum
orientale Pall. 415. laucescens DC. 357. Wimm. et Grab. 25.
ottomanum Friv. 414. anceolatum Poir. 358. T. laserpitifolium Koch
tauricum Willd. 415. leptocephalum Rchb. 358. 25.
tuberosum L. 415. o fficinale Wigg. 357. L p eucedani &ilium
uliginosum Kern. 415. a. germanicum Koch Griseb. et Sch. 25.
p. moll° Janka, 415. 357. angustifolium L. 24.
Symphyandra Alph. DC. p. glaucescensKoch 357. angustzfofium Crantz 25.
388. T. alpinum Koch 357. angustifolittm Schlechtd.
Wanneri Heuff. 388. a. lmvigatum Boiss 357. Lang. 25.
2. livid= Koch 358. aquilegifolium L. 22.
SYNANTHERE/E C. Rich. S. taraxoides Koch P. pauciflorum Schur 23.
287. 357. Barthini Spreng. 24.
Syntherisma glabrunt palustre DC. 358. collinztm Wallr. 23.
Schrad. 595. serotinum Poir. 356. collinum Grec. 23.
Sirenia Andrz. 63. Taxus Tournef. 537. elatum Murr. 24.
angustifolia Rchb. 64. baccata L. 537. flavum L. 25.
cuspidata Rchb. 63. Telekia Baumg. 298. flexuosum Bernh. 23.
Ehrhartiana Andrz. 64. cordifolia DC. 299. fcetidum L. 23.
latifolia Andrz. 64. speciosa Baumg. 298. laserpitifolium Willd. 25.
Thalictrum lucidum DC. 25. Thymus collinus M. Bieb. Tilia europce T. L. 145.
majus Grec. 24. 461. flava Wolny. 146.
medium Jacq. 24. comosus Heuff. 461. grandifolia Ehrh. 146.
minus Baumg. 23. dalmaticns Freyn. 462. intermedia DC. 145.
nigricans Jacq. 25. glabrescens Willd. 461. microphylla Venten. 145
nutans Des. 24. Jankte Celak. 462. obliqua Host 146.
ruthenicianin. Hoff. 24. lanuginosus Rochel 461. pallida Wierzb. 145.
saxatile Schleich. 23. marginatus A. Kern. 460. parvifolia Ehrh. 145.
simplex L. 24. Marschallianus Will d. 461. genuina Rchb. 145.
spuriunt Janka 25. [3. odoratissimus lati- intermedia Koch
transsilvanicum Schur 23. folius A. Becker. 461. 145.
montauus W. et Kit. 460. pauciflora Hayne 146.
TEREDINTIIACE/E Juss. nummularius M. Bieb. 461. platyphylla Scop. 146.
151. hirsutior Grec. 461. tomentosa Mcench 145.
Thesium L. 515. pannonicus Anct. 461. [3. latibracteata 145.
alpinum L. 516. T. odoratissimus Rchb. ulmifolia Scop. 145.
diffusum Simk. 516. 461. vulgaris Hayne 145.
elegans Rochel 516. pannonicus var. b. Koch Tordylium L. 255.
humile Anct. 516. 461. Anthriscus L. 258.
intermedium Schrad. 515. var. montanus Koch maximum L. 255.
linophyllum L. 615. 460. Torilis Hoffm. 258.
pratense Br. 515. Patavinus Jacq. 464. Anthriscus Gmel. 258.
ramosum Hayne 516. pulchellus Schur 460. helvetica GmeL 258.
rostratum Mert. et Koch pulcherrimtts Schur 460. macrocarpa Gtertn. 261
516. pulcherrimus Sag. et microcarpa Bess. 258.
simplex Velen. 516. Sclm. 460. Tormentilla erecta L.
Thlaspi L. 72. Rocheliauus Celak. 461' 211.
affine Schott 73. Serpyllum Fries. 461. reptans L. 211.
alliaceum L. 73. Serpr-lhan Schlechtd. Tournefortia L. 403.
alpestre Baumg. 73. 459. Arguzia Rcem. et Sch. 403.
arvense L. 72. Serpyllum Fries 462. sibirica L. 403.
bursa-pastoris L. 74. Serpyllum [3. L. 459. Tozzia L. 442.
cochleariforme Janka 73. a. Chamcedris Koch. alpina L. 442.
campestre L. 75. Tragopogon L. 354.
dacicum Heuff. 73. a. vulgaris Rchb. 459. campestris Bess. 355.
Jankce Br. 73. P. pulegioides Koch floccosum W. et Kit. 355.
JCovàcsii Heuff. 73. major .Tacq. 354.
longiracemosus Schur 73. P. latifolius Boiss. 460. majus p. stenophyllum
perfoliatum L. 73. var. montanus Beath. Boiss. 355.
saxatile L. 75. 460. orientalis L. 354.
Thrincia hirta Grec. 353. B. angustifolius a. gla- pratensis L. 354.
Thitya acuta Mcench 538. brescens Rchb. 461. p. tortilis G. Mey. 354.
obtusa Maench 538. S. pannonicus var. 5 undulatum P. orientale
occidentalis L. 538. Koch 461. DC. 354.
otientalis L. 538. angustifolius b. linnce- Tragoselinum magnum
ThymelEea Tournef. 513. anus Rchb. 462. lIcench 240.
arvensis ,Lam. 513. suaveolens Sm. 465. Tragus Hall. 594.
Mefereum Scop. 513. transsilvantcum Schur racemosus Hall. 594.
Thymus L. 459. 461. Trapa L. 228.
acicularis Heuff. 462. vulgaris L. 462. natans L. 228.
Acinos L. 465. nummularius Robb. Tribulus L. 147.
alpestris Tausch 460. 461. terrestris L. 147.
alpicohts Schur 460. Zygioides Griseb. 462. Trichera arvensis Schrad.
alpinus Baumg. 464. 281.
alpinus var. pulegioides TIL1ACE/E Juss. 144. arvensis var. purpurea
Porc. 460. Tilia L. 144. Hoffm. 281.
angustifoliusSchreb. 461. alba W. et Kit. 145. 7richodium alpinum
carpctticus Celr k. 460. argentea Desf. 145. Schrad. 606.
Channedris Fries 459. cordata Mill. 145. arenosum Schur 606.
clandestinus Schur 460. eztropcea Sin. 145. caninum Schrad. 606.
LOLA. ALPAI3ETTCA. 829
Triehodium caninum tur- Trifolium pseudo procum- Tritieurn cylindricum Casa.

fosum Schur 606. bens Gmel. 174. 639.
transsilyanicum Schur purpureum Lois. 171. durum Desf. 639.
606. reclinatum W. et Kit. 170. elongatum Host 638.
Trifolium L. 167. rcfiexum DC. 170. giganteum Roth. 638.
agrarium L. 174. repens L. 172. glaucum Desf. 637.
p. longipes Borb. 174. resupinatum L. 172. gracile DC. 631.
agrarium Poll. 174. rubens L. 168. gracile Brot. 631.
alpestre L. 167. rubens Grec. 168. hybernum L. 639.
P. brevifolium Boiss. sarosiense Hazl. 168. intermediwn Host 637.
scabrum L. 173. junceum p. Sartorii Boiss.
armenium Griseb. 170. scabrum Schreb. 171. 637.
arvense L. 171. striatum L. 171. panormitanum Bert. 636.
P. strictus Koch 171. p. macrodontum Boiss. pectination M. Bieb. 638.
aureum Poll. 174. petraeum Vis. et Panc.
badium Schreb. 173. striatum p. Koch 171. 637.
Brittingeri Weintweber stricium p. elatum 173. pinnatum DC. 631.
171. sttaveolens Willd. 172. polonicum L. 639.
campestre Sturm 174. supinum Savi 170. repens L. 637.
calpitosum Sturm 173. transsilvanicum Schur rigidum Schrad. 638.
p. glareosum Ser. 173. 169. Spelta L. 639.
conicum Kit. 171. Triglochin L. 572. truncatum Wallr. 637.
diffusum Ehrh. 169. palustre L. 572. turgidum L. 639.
echinatum M. Bieb. 170. Trigonella L. 166. 1. compositum L. 639.
elegans Savi 173. Besseriana Ser. 166. villosum M. Bieb. 638.
expansum W. et Kit. 168. =mien Ser. 166. virescens Pancici 637.
flexuosum Jacq. 168. monspeliaca L. 166. vulgare Vill. 639.
f ragiferum L. 172. Trinia Hoffm. 238. Trollius L. 37.
frzgidum Schur 169. Henningii Hoff m. 239. europteus L. 37.
glareosum Schleich. 173. Kitaibellii M. Bieb. 238. p. transsilvanicus 37.
gracile Rchb. 171. vulgaris var. a. Hennin- Tropoaolus majus L. 93.
hybridum L. 173. gii DC. 239. 7ryphane Gerardii Rchb.
p. elegant] Boiss. 173. p. Henningii Koch 239. 126.
incarnatum P. Molineri Triodia decumbens P. leptopIT1la Heuff. 127.
DC. 191. Beauv. 615. recurva Rchb. 127.
hevigatum Poir 173. Tripleurospermunz inodo- yema Rch. 126.
macrorrhirum W. et Kit. rum Schultz. 315. Tulipa Tournef. 559.
167. Tripolium yulgare Nees Biebersteiniana Rcem. et
medium L. 168. 292. Schn. 559.
medium Grec. 168. 7 risetaria alpestris Baumg. Celsiana Henning. 559.
Mehlotus ccerulea L. 166. 614. prtecox Tenor° 559.
officinalis a. L. 167. flavescens Baumg. 614. Oculus Solis St. Amm. 559
officinalis p. L. 167. Trisetum alpestre P. Beauv. silvestris L. 559.
officinalis T. L. 167. 614. p. minor Ledeb. 559.
Molineri Balb. 171. alp:num Rcem. et Sch. p. Biebersteiniana
moutanum L. 172. Regl. 559.
ochroleucum L. 169. flavescens Baumg. 614. Tunica Scop. 101.
pallescens Schreb. 173. pubescens Rcem. et Sch. Haynaldiana Janka 101.
pallidum W. et Kit. 170. illyrica Boiss. 101.
pannonicum Jacq. 170. tenue Rcem. et Sch. 615. prolifera Scop. 101.
P. latifolium Schur transsilvanicztm Steud. Saxifraga Scop. 101.
Turgenia Hoff. 258.
palustris W. et Kit. 167. varium Schur 614. latifolia Hoff. 258.
pretense L. 169. Triticum P. Beauv. 639. Turritis L. 53.
P. heterophyllum Lej. testivum L. 639. glabra L. 53.
amyleum Seringe 639. hirsuta L. 54.
T. frigidum Gaud. 169. bromoides Wib. 631. sagittata Bertol. 54.
procumbens L. 174. caninum Huds. 637. Tussilago Tournef. 289.
P. minus Koch 174. cereale Baumg. 639. alba L. 289.
a. majtts Koch 174. cristatum Schreb. 638. alpina L. 289.
Grecescu D. Dr. - C. 1324. 55
830 TABLA A LFABETICA
Tussilago Farfara L. 289. Vaceinium Vitis Mica L. 390. Verbascum Blattari a f3. blat-
hybrrda L. 289. Valantia Cruciata L. 275. tariforme Grec. 426.
nívea Hoppe 290. alpina Schur 275. blattariforme Griseb.
paradoxa Retz. 290. glabra L. 275.
Petasites L. 289. b. ramosa Rochel 275. bracteosum Gem 424.
ramosa Hoppe 289. pedemontana W. et Kit. Brandrx Franchet. 429.
Thypha Tournef. 640. 275. crenatifolium Boiss. 425.
angustifolia L. 641. danubiale Grec. 426.
angustifolia P. L. 641. VALERIANACE/E Lindl. 284. floccosum W. et Kit.
latifolia L. 640. Valeriana L. 384.
major Curt. 640. angustifolia Tausch 285. glabratum Friv. 429.
media Gmel. 641. bijuga Simk. 285. p. Brand= Grec. 429.
miniina Hoppe 641. cardaminis Schur 285. Hornemannii Wierzb.
minor Curt. 641. dacica Pore. 285. 429.
minor Smith. 641. dioica L. 285. Kanitzianum Simk. et
nana Ave-Lall. 641. p. simplicifolia Rchb. Walz. 427.
286. leiostachyon Griseb. 629.
TYPHACE/E I. I. Hilaire Locusta a. olitoria L. Lychnitis I,. 426.
640. 286. montanum Schrad. 425.
S. dentata L. 28-. nigro-Lychnitis Schied.
mixta L. 286. 429.
ULMACE/E Mirb. 514. montana L. 284. nigrum L. 428.
Ulmus L. 514. officinalis L. 284. p. thyrsoideum Grec.
campestris L. 514. a. major Koch 284.
a. vulgare Ledeb. 514. P. collina Wallr. 285. T. perramosum Borb.
P. suberosa Koch 514. P. minor Koch 285.
cc. nuda Koch 514. officinalis Schlechtd. 285. 8. leucanthum Grec.
ciliata Ehrh. 514. officinalis Grec. 285. 429.
effusa Willd. 514. procurrens Wallr. 284. T. ovatum Koch 429.
montana Sm. 514. sambucifolia Mikan. 385. orientale M. Bieb. 428.
pedunculata Fouger. 514. simplicifola Kabath 286. var. austriacunt Koch
suberosa Ehrh. 514. fl. oblongifolia 286.
sysimbriifolia Schur 285. P. tenui-tomentosum
UMBELLIFERR Juss. 236. transsilvanica Schur Lindem. 428.
Urachne grandiflora Trin. 285. phlomoides L. 425.
608. tripteris L. 285. 13. nemorosum Rchb.
virescens Trin. 608. P. heterophylla Baumg.
Urtica L. 517. 285. phlomoides Grec. 425.
dioica L. 517. Valerianella Poll. 286. plomoidi-austriacum
urens L 517. Auricula DC. 287.
carinata Lois. 287. pbceniceum L. 480.
URTICACE/E Lindl. 517. dentata Koch 287. Pseudo -Lychnitis Schur
Utricularia L. 452. eriocarpa Desv. 287.
vulgaris L. 452. Morisonii DC. 287. pulchrum Velen. 426.
olitoria Poll. 286. pulverulentum Vill. 427.
UTRICULARIACE/E Endl. turgida DC. 286. pulverulentum M. Bieb.
452. Ventenata avenacea Kcel. 427.
Uvularia amplexicaulis 615. repandum Griseb. 426.
Mili. 557. Veratrum L. 572. rugzilosum Willd. 425.
amplexifoliaa L. 557. album L. 572. Schiedeanum Koch 429.
Lobelianum Bernh 572. Schraderi Mey. 425.
speciosum Schrad. 426.
Vaccaria pyrimidalis Fi. VERBASCACE/E Barth. 424. thapsiforme Schrad. 425.
Watt. 103. Verbascum L. 424. Thapsus L. 424.
vzilgaris Host 103. ambiguum Grec. 429. Thapsus Grec. 425.
Vaccinium L. 390. austriacum Schrad. 428. thyrsoideum Host 428.
lityrtillus L. 390. banaticum Schrad. 427. wens Host 428.
Oxycoccos L. 391. Blaftari-austriacum Grec. Verbena 452.
uliginosum L. 390. 428. officinallis L. 452.
uliginosum Grec. 390. Blattaria L. 426. supina L. 452.
VERBENACEX Jus. 452. Veronica multifida T. Biha- Vicia grandiflora P. sordida

Veronica L. 435. rieniis Grec. 438. Grec. 185.
acinifolia L. 441. var. tenuifolia Weinm. T. Biebersteiniana 185.
agrestis DC. 441. 437. a. Scopoliana Koch
agrestis Gr c. 442. neglecta Schmidt 440. 185.
alpina L. 440. malls Schur 440. P. Kitaibeliana Koch
var. integrifolia Rchb. officinalis L. 436.
440. orchidea Crantz 439. hirsuta Koch 180.
Anagalis L. 435. persica Poir. 442. lathyroides L. 184.
P. tenella Rclib. 435. pctrcea Baumg. 437. lutea L. 185.
T. anagalloides Rchb. pulita Fries. 441. narbonensis L. 186.
8. aquatica Bernh. praecox All. 441. var. serratifolia Ser.
455. prostrata L. 437.
anagalloides Guss. 435. Pseudochamcedrys Jacq. pannonica Crantz 186.
aphylla L. 437. 438. P. purpurascens Stev.
arvensis L. 441. romana Schmidt 441.
p. acinoides Schur 441. rotundifolia Schrank 440. pisiformis L. 187.
austriaca L. 437.. saxatilis Scop. 440. polyphylla W. K. 188.
austriaca Jacq. 438. scutcllata L. 435. polyphylla Grec. 188.
a. dentata Koch 437. serpyllifolia L. 490. pontica Willd. 188.
p. pinnatifida Koch f3. neglecta 440. pseudo- Cracca Auct,
433. T. major Baumg. 44. 488.
Bachofenii Heuff. 438. major Schur 440. pseudo-villosa Schur 188.
Baumgartenii Rcem. et Wolffiana Schur purpm ascens DC. 187.
Sch. 437. 440. sativa L. 185.
Deccabunga L. 435. spicata L. 439. sativa fit. segetalis Ser.
bellidioides L. 440. p. subcanescens Schur 184.
bellidioides G ec. 437. 439. segetalis Thuill. 184.
Bihariensis A. Kern. 438. var. rristata Schur sepium L. 186.
brevifolia M. Bieb. 439. 439. p. bubrotundata Ser.
Bungabecca Janka 440. spicata Grec 440. 186.
Buxbaumii Ten. 442. spuria L. 439. T. oxyphylla Schur 186.
Chamsedrys L. 436. succulenta Schmidt 441. a. vulgaris Koch 186.
crinita Kit. 438. tenella Schmidt 435. var. ovata Schur 186.
cristata Bernh. 439. tenella Grec. 440. var. microphylla Schur
dentata Schmidt 437. tenuifolia M. Bieb. 437. 186.
depauperata W. et Kit. Teucrium L. 438. serratifolia Jacq. 186.
437. Teucrium A. Kern 438. silvatica L. 187.
didyma Koch 441. Tournefortii Gmel. 442 sordida W. et Kit. 185.
elatior M. Bieb. 439. triphyllos L 441. sordida M. Bieb. 185.
foliosa W. et Kit. 439. urticifolia Jacq. 436. stenophylla Grec. 188.
fruticans Jacq. 440. Irma L. 441. btriata M. Tieb. 185.
grandis Fisch. 438. Vesicaria Lam. 65. tenuifolia Roth. 188.
hederifolia L. 442. groat Rent. 65. p. stenophylla Boiss.
hy-brida M. Bieb. 439. utriculata Heuff. 65.
integrifolia Schrank 440. Viburnum L. 278. var. laxiflora Griseb.
Jacqumii Baumg. 437. Lantana L. 278. 188.
latifolia L. 438. Opulus L. 278. tetrasperma Mcench.
P. crinita Grec. 438. Vicia L. 184.
Scop. 436. angustifolia Forster 184. truncatula Fisch. 196.
latzfolia Lam. 436. a. scgetalis 184. varia Host 188.
major Schrad. 438. Biebersteiniana Bess.185 villosa Roth. 187.
minor Schrad. 438. cassubica L. 187. P. glabrescens Koch
longifolia L. 439. Cracca L. 188. 188.
P. transsilvanica Schur dasycarpa Schur 188. Villlarsia nymphoides Vent.
439. dumetorum L. 187. 397.
a. vulgaris Koch 439. elegans Guss. 188. Vines L. 396.
montana L. 436. Faba L. 185. herbacea W, dt Kit. 396.
multifida L. 437. Gerardit Jacq. 187. minor L. 396.
p. Jacquinii Grec. 437. grandiflora Scop. 185. Vincetoxicum Mcench 395
V IOLACEJ Juss. 84. Viola montana L. 86. Viscum Tournef. 515.

Viola L. 84. T. lactea DC. album L. 515.
alba Bess. 85. mutabilis b. intermedia Vitex Agnus castus L. 452.
p. scotophylla Grec. 85. et c. major Rochel Vitis L. 146.
cube: Grec. 85. domestica 146.
alpina Jacq. 87. nemoralis Kiitz. 87. quinquelolia Aortal, 146
ambigua W. et Kit. 84. odorata L. 85. silvestrts Gmel. 146.
arenaria DC. 85. p. glabrior Stev. 85. vinif, ra L. 146.
arvensis Murr. 89. T austriaca Grec. 85. vinifera Schlechtd. 146.
p. pygnicea Lindem. 89. a. hirsutior Stay. 85. Vulpia Gmel. 625.
T. Kitaibeliana Rcem. et p. Stevenii Bess. 85. Myuros Gniel. 625.
Schultz 89. persicifolia Schkuhr 87. pseudomyuros Soy-Willm.
var. hirsutior A uct. 89. persictfolia Hartm. 86. 625.
austriaea A. Kern. 85. prcecox Heuff. 85. Waldsteinia Willd. 203.
biflora L. 87. polychroma A. Kern. 89. geoides Willd. 203.
canina L. 86. prtonantha Janka 84. sibirica Auct. 203.
p. montana Fries 86. pratensis M. et Koch 87. trifolia Roch. 203.
canina DC. 86. purnila Chaix. 87. triloba Hornung 203.
p. silvatica Fries. 86. p. ericetorum DC. 86. WierTbickia macrocarpa
T. lucorum Rchb. 86. Riviniana Rchb. 86. Rchb. 126.
collina Bess. 84. rothomagensis Borb. 88.
campestris M. Bieb. 84. Ruppit Rchb. 87.
danubialis Borb. 87. saxatilis Schmidt 88. Xanthium L. 377.
declinata W. et Kit. 88. saxatilis violacea Wiesb. italic= Auct. 377.
p. Xnechteli Grec. 88. macrocarpum DC. 377.
T. major Grec. 88. Schultfii Br. 87. orientale L. 377.
var. montana Schur scotophylla Jord. 85. spinosum L. 377.
88. silvatica Boiss. 86. Strumarium L. 377.
var. intermedia Simk. silvatica Grec. 86. Xeranthernum Less. 326.
88. silvestris Kit. 86. unnuum L. 326.
elatior Fries. 87. - p. Riviniana Rchb. 86. cylindraceum Sibth.
elatior var. latifolia stagnina Rchb. 86. 326.
Vand. .87. stagnina Kit. 86. radiatum Lam. 326.
glauca M. Bieb. 85. stricta Hornem. 87. Xeroloma feetidum Case.
heterophylla Schlechtd, suavis M. Bieb. 85. 326.
88. transsilvanica Schur 84.
var. gracilis Koch 84. transsilvanica Schur 88.
hirta L, 84. tricolor L. 89. Zanichellia L. 643.
p. vulgaris Schlechtd, p. banatica Kir. 99. major Bceningh. 643.
84. a. vulgaris Koch 89. palustris var. major
var. p. fragrans DC. p. arvensis Koch 89. Koch 644.
84. Zea L. 640.
T. alpestris DC. F9.
Jovi Janka 84. T. saxatilis Koch 88.Mays L 640.
lactea Rchb. 86. tricolor Schlechtd. 89.
Zinnia slogans Jacq. 303.
p. pratensis 87. umbrosa Hoppe 84. Zostera L. 643.
livida W. et Kit. 85. Vandasii Velen. 87. marina L. 643.
lutea,Tratt. 88. Viseago glutinosa Baumg. maritima Gmrtn. 643.
a. saxatilis Rchb. 88. M. ZYGOPHYLLACE/E DV 146.
macedonica Auct. 89. Viscaria &ail 113.
microphylla Schur 88. purpurea Wimm. 113. Zygophyllum L. 146.
mirabilis L. 86. vulgaris Rcehl 113. Fabago L. 146.
ADiTii .51 suPRimAki
Pagina
24 la Thalictrum elatum Jacq. dupe Comana, aditionati Brane§ti
24 Th. angustifolium Jacq. dupe Comana, aditionati: Bräne§ti.
26 Anemone ranunculoides L. dupe 1a0, adition. : Dobrovät 2.
88 Ranunculus polyanthemos L. la fine, adition. : Dobrovät.
33 R. repens L. la fine, aditionati : Dobrovät. Codfte;ti.
43 Pmonia romanica Br. inainte de Bäneasa puneti : Bragadirs.
53 Nasturtium pyrenaicum B. Br. dupe Coziea, adition. : Bragadir, Zimnicea
53 Barbarea vulgaris R. Br. aditionati : Dobrqvät, Codie§ti.
58 Dentaria bulbifera L. la fine adition.: Dohrovät, Codicgti.
62 Erysimum exaltatum Andrz. dupe Bucure§ti, adition.: Comana ;
63 E. diffusum Ehrh. dupe Chitila, adition. : Brine§ti, Pasérea ;
84 Viola hirta L. dupe Lehliu, adition.: Dobrovät, Codie§ti.
85 V. odorata L. p. glabrior Stev. adition. : Dobrovét.
86 V. silvestris Kit. dupe Ochres Paiu, adition. : Dobrovät, Codile§ti.
91 Polygala major Jacq. inainte de Comana puneti : Bragadir ;
99 Dianthus capitatus DC. dupe Craiova, adition. : Zimnicen, Bragadir ;
106 Silene venosa Gilib. dupe Severin, adition. : Zimnicea, Bragadir ;
108 S. viridifiora L. dupe Comana, adition.: Bräne§ti, Pasérea ;
140 Linum nervosum W. et Kit. dupe Cimpulung. adition. : Zimnicea;
Bragadir ;
140 L. austriacum L. dupe Coziea, adition. : Zimnicea, Bragadir;
142 Althaea cannabina L. dupe Coziea, adition. : 13ragadir ;
143 A. panicle. W. et Kit. dupe CaracAl, Popînzàleti, adition. : Bragadir, ,
168 Trifolium expansum W. et Kit. dupe Comana, adition. : Brine§ti, Parea;
182 Cornilla elegans Pancici aditionati : pidurea Pasérea.
193 Orobus vernus L. dupe Sinaia aditionati : Bräne§ti, Pasérea ;
195 Prunus spinosa y. dasyphylla Schur adition. : Brine§ti.
210 Potentilla alba L. dupe Comana, aditionati : BrAne§ti.
220 Crattegus monogyna Jacq. aditionati Britneti, Pasärea ;
220 C. pentagyna W. et Kit. dupe Peri§i, adition.: Brane§ti, Pasérea ;
289 JEgopodium Podagraria L. dupe Comana, adition. : Pasärea ;
1 Brdnegat este In distrIctul llfov lingA Maniístirea Pasérest.

Dobrouifu I CoddeVir, localitAt In clistrletul Vaslui.
Bragadiru gi Zimnicea In Teleorman.
834 ADIT4 SI SI/TM-MARI
Pagina
264 la Cornus mas L. dupe Bucuresti adition. : BrOnesti, Pasèrea;
268 Asperula odorata L. aditionati : Codlesti, Dobrovét.
277 Adossa moschatellina L. dupe Mogos6ea aditionati: Pas6rea ;
281 Knautia atrorubens janka, dupe Caracul, adition.: Zimnicea, Bragadir.
284 Scabiosa ochroleuca L. p.flavescens Griseb. et Sch. suprimtiti sino-
nima: S. jlavescens.
287 Valerianella Morisonii DC. aditionati :
f3. lejocarpa DC. prodr. 4 p. 627. V. dentata Poll. var, a. lejocarpa
Koch syn. p. 373; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1402. Fedia dentata Stev.
in mém. de la Boo. des natur. de mosc. 5 p. 347; M. Bieb. fi. t. c. 3
p. 31. Diferi mima prin fructele sale glabre. Prin livedi. Brit-
nesti, Pasérea.
289 Tussilago Farfara L. aditionati: Dobrovét, Codtiesti.
309 Achillea lanata Spreng. aditionati : Bucuresti.
337 jurinea mollis Rchb. dupe Comana aditionati Paserea.
348 Centaurea jurineifolia Boise. aditionati : Zimnicea, Bragadir ;
351 Lapsana communis fi. glanduloso-pilosa Schur adition. : Comana.
355 Scorzonera hispanica L. dupe Minima, adition. : BrOnesti, Pasérea.
361 genul Muigedium Caes. aditionati :
3. M. sonchifolium Vis. et Pancici pl. serb. rar. nov. dee. 3 p. 5
tab. 2 (1869)!; Velen, fi. bulg. p. 327. M. aureum C. H. Schultz-
Bipont. in litt. ad Pancici. Lactucopis aurea C. H. Schultz-Bipont.
ap. Vis. et Pancici loc. cit. p. 7 descliptum. Lactuca sonchifolia
Pancici verz. dei' serb. wil iw. phanerog p. 85- non Willd. Lille,
August. Prin [Mud montane pe locuri pietr6se. Muntil Mehedin-
tului pe frontiera despre Termele-Mehadiei la Hanca-Camenei pe
virful Suscului (leg. Dr. A. de Degen ann. 1897).
Ariea geograficcl : Serbiea, Bulgarian, Banatu, Romhniea.
363 gcnal Crepis L. aditionati :
C. pulchra L. spec. p. 1134; DC. prodr. 7 p. 160; Koch syn.
p. 506; Ledeb. fi. ross. 2 p. 820; Toiss, fi. orient. 3 p. 846. Lap-
sana pulchra Vill. pl. dauphin. 3 p. 163. Chondrilla pulchra Lam.
encycl. méth. 2 p. 77. Phcecasium pukhrum Rchb. icon. germ.
vol. 19 tab. 80. e Main, Iunie. Térhm glareoso-argilos cu ier
buri. Comma pe lingá gardnri si pe lingi calen feratii.
Anca geograficd: Europa media si australli pini in Asiea occi-
denfalit.
369 Hieracium Bauhini Schutt. aditionati : Brinesti, Pasérea.
369 H. pannonicum Nseg. et Pet. dupe Bucureati, aditionati : Comana;
369 H. cymosum L. dupe Mogoska, aditionati : BrAnesti, Pasèrea ;
397 dupé gennl Lomatogonium AL l3raun. aditionati
4. SWgIVILA L. gen. n. 321.
r. S. perennis L. spec'. p. 328; DC. prodr. 9. p. 132; Koch syn.
p. 559; Rehb. icon, germ. vol. 17 tab. 3. Gentiana paniculata Lam.
fi. fr. 2 n. 333 (1778). 21, Inlie, A .g.st. Livedi alpine prin lo-
curl m1ikstin6se. In Bark la Piatra-Zimbrulni.
405 la Echium iubrum Jacq. dupe Striharet, adition. Zimnicea, Bra gadir ;
ADITII I SUPRIMARI 835
Pagina
407 la Pulmonaria mollissima A. Kern. dupe Ia§i, adition.: Odium Drac-
Onei in Vaslui.
411 Myosotis intermedia Link. dupe Stini§ioara Zimnicea, Bra-
gadir ;
419 Cuscuta europlea L. dupe Chitila, adition.: Comana;
432 Linaria Elatine L. dupe Rimnic, adition. : Zimnicea, Bragadir;
451 LatrEea squamaria L. adition. Zimnicea, Bragadir ;
457 Salvia pratensis L. T. dumetorum Andrz. adition. : Dobrovét.
469 Galeobdolon luteum Huds. dupe Ia0 adition.: Dobrovét.
471 Stachys germanica L. [3. pseudolanat a Schur adition.: Zimnicea, Bra-
gadir.
473 S. arenariaeformis Rouy, dupe Buz'éu, adition.: Dobrofét.
476 Marrubium peregrinum L. dupe Giurgiu, Bilneasa, adition.: Comana.
505 Rumex palustris Smith, dupe Bucureigi,* Comana ;
516 Thesium simplex Velen. dupe Herestrau, adition.: Braneqti ;
532 Salix cinerea L. dupe TaIrtamii, adition. Branetati;
542 Hydrocharis Morsus-rame L. adition.: Zimnicea, Bragadir.
543 Orchis Modo L. dupe Caracall, adition.: Zimnicea, Bragadir;
551 Crocus variegatus M. Bieb. adition. Dobrovét.
555 Tamus communis L. dupe Mogo§Gea, adition.: Pasérea Briin4ti;
565 Gagea lutea Ker. dupe Odobe§ti, plidurea Dracqinei in Vaslui.
566 Allium ursinum L. aditionati: Dobrofét.
584 Carex hirtá L. dupe COmpulung, Stilpeni, adition.: PasOrea, I3rOne§ti;
585 C. silvatica Huds. adition.: Wares Comana, insi rarii.
616 Melica picta C. Koch, aditionati: Pasérea, Brine0i;
620 Poa nemoralis L. aditionati: PasOrea Brane§ti:
Id. sal se suprime ea totul: 8. Poa vioiácea Bess. fiind trecuta la Festuca pi-
losa Hall. §i care figurdzil pe pagina 629.
628 la Festuca pseudovina Hack. dupe Comana, adition.: Brainqti;
642 Potamogeton lucens L. dupe var. (3. acuminatus Rchb. aditionati :
T. longifolius Gay in Poir. encycl. méth. suppl. 4 p. 353 (1816)
pro specie; Rchb. icon. genii. 7 fig. 70; Koch ayo. p. 779. P. ma-
crophyllus Wolfang in Schult. mant. syst. veget. vol. 3 p. 358
(1827) Planta Cu totul inimersä. Prin hele§teul de la Heréstrilu
linga pod.
645 Salvinia natans Hoffm. aditionati Zimnicea, Bragadir.
ERORI, TIPOGRAFICE
Pag. Union in loc de : Corectati
17 19 Phytolaceacem Phytolaccaceze
29 19 A. apenina Jacq. A. apennina Jacq.
35 3 sepatele scpalele
54 21 cte. etc.
59 10 L. spec. p. 227. L. spec. p. 927
69 14 indumentul indumentul
71 6 liedredinti Mehedinti.
100 18 oyato-lanceolete orato-lanceolato
111 35 Otht Otth
111 38 Bairamdeda Bairamdede
121 36 S. uliginosa Mum S. uliginosa Mum
122 29 M. musccsa L. M. muscosa L.
153 32 Wehlenb. Wahlenb.
170 18 Leteoe Lotece
176 19 T. tennifolius T. tenuifolius
184 35 V. saliva p. segetalis Ser. V. sativa ft. segetalis Ser.
204 10 P. omarum Nestl. P. Comarum Nestl.
205 25 Schm. monogr. Lehm. monogr.
213 28 2 - 5 -7 foliole 3 -5 -7 foliolo
218 1 fate dorsali spatelo glabri, fata dorsali glabri
238 25 T. repaceum DO. T. rapaceum DC.
257 30 Caucalis littoraiis Caucalis littoralis
268 32 Galiwn oerholeumm Galium ochroleucum
296 9 mula dysenteriea L. ¡nula dysenterica L.
315 30 uniglanduloeum uniglandulosum
316 21 numirile de Tenacetum 7anacetum
320 31 Senecio calcaliceformis Senecio caealiceformis
325 19 ocuri locuri
332 29 aipini alpini
340 29 7. C. preudophrygia 7. C. pseudophrygia
352 16 Trib. LONTODONIDE/E Trib. LEONTODONIME
356 8 65. Podospermdm 65, Podospermum
364 25 T. glandiflorum DC. T. grandiflorum
371 27 H. bfidum Koch H. NM= Koch
375 4 35. pseudoboreale 35. H. pseudoboreale
395 17 Trib. ASCLEPIADACE,E Trib. ASCLEPIADE,E
431 28 partaa parten
440 34 V. sephyllifolia c. major V. serpyllifolia c. major
442 28 Koch syni Koch syn.
443 38 puncte purpurlii puncte purparii
525 36 B. arhorescens Lam. arborescens Lam.
544 31 bracteele au foi verdi bracteelo a foi verdi
636 6 quoad fi. banat. quoad pl. banat.
663 27 puneti virguli dnpit euvintul:
a-priori,
685 21 intruce Intl u ce
697 5 etensien etesien
701 30 7 grade latitudine 7 grade Idngitudine
765 3 .Cluerophyllum demersum Ceratophyllum demersum
677 4 sit se suprime virgula pnsi dupe cuvintele : ce par a fi fost;
iar pe linia 37 si se puni virguli dupe cavintele : in epoca
actual
690 8 si se suprime virgule pus& dupe cuvintele : in caro termometrul
702 8 In loe de Dorochoiul qi Comandareftil si se rectifice ast-
fel: Dorohohd, Comanddreftir
+- 4Ct s- -+

Conspectul Florei: Romaniei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conspectul Florei: Romaniei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSPECTUL FLOREI ROMANIEI

PUBLICATII DE DR. D. GRECESCU

De l'Achorion Schoenleinii ou du Champignon de la Teigne faveuse. Thèse

maestri 0 confrati din strginátate, schimbánd 0 discutând impreuná

and, 0 convingerea ca aflarea unora pe teritoriul nostru 0 determi-

Lucrarea misträ este diferentiatä in doug parti : I. PARTEA S1STE-

De §i, in fond, clasificatiea nóstrá nu se departéza de bazele prin-

I. Grecescu D. Dr. Catalogul Planielor cultivate In grddina Bolanied din Bucurefil

insä lipsit de cotiledóne. Asemenea, epitetele de Exogene gi Endogene

germanices et helvetices simul terrarum adjacentium ergo medics-

Pentru numirea capitalä a genurilor, a speciilor §i a varietätilor

N'am perdut din vedere §i numirile vulgare romdne§ti ale plan-

Statiea plantelor (habitatio) este exprimatä in termenff populari

Br.= Bang D. Dr. ; Chan. = Chanta farmacist ; Knecht.

PARTEA. GEOGRAFIGX sau Conspectul geografic al Florei nóstre co-

Terminind cu acest preambul, märturisim Mr/ disimulare cd ne

credem rincfi destul departe de a fi sävir§it bit& tinta ncísträ gi a tot

Termenif populari romdnelsti coprhli in opera de fajd

Munti: montis ; montagnes.

de embriogene ce o credem mai proprie acestui mare coprins de ve-

Divis. I. Embriogene Dicotiledene

I. Embriogene Dicotiledéne Dialipetale. (Polypetalm

Embriogene Dicotiledéne Gamopetale (Monopeta-

convex, plan sau concav, de unde dispositiea lor in superovaril §i in

o parte insemnatd de Monocotiled6ne au periantul lipsä §i organele

Fie sport propriu isá, conidie sau oosportt, aceste organe de

Clasa I. Embriogene Dicotiled6ne Dialipetale lpogine

Sepale 4-8 coherente la bazä, petale 4-8

Caliciu duplu (caliciu %i calicul penta-

Clasa II-a. Embriogene Diootiledéne Dialipetale

Carpelele Mire dinsele libere, in num6r va-

Fructul suculent, WM: Ribesiaceae.

Clasa Embriogene Dicotiledelne Gamopetale

Clasa IV-a. Embriogene Dicotiledéne Gamopetale

§ 2. Staminele oposite lobilor corolei ; ovariul uni-

Clasa V. Embriogene DicotHediSne Apetale Hermafroidite

Class VI. Embriogene Dicotiledéne Apetale Unisexuate

Clasa VII. Embriogene Monocotileglime Periantioe

Florile unisexuate. Dioscoreaceae.

Clase VIII. Embriogene Alonocotiledene Aperiantice

Clase IX. Sporogene Vascularil

§..2. Capsulele sporifere stand pe extrernitatea

RANUNCULACEE Juss. gen. p. 231

I. C. integrifolia L. spec. p. 767; DC. prodr. 1 p.8; Koch syn.

3. THALICTRUM L. gen. n. 697.

Koch syn. p. 3; Rchb.ic. germ 4. fig. 4635; Schlechtd. Lang. deutsch.

petiola. re primare evident stipelate. Dup'51 Reichenbach (loc. cit.) ra-

** Inflorescenta corimboidd §i florile sunt aglomerate la extre-

ne§ti, Bucuregti, Chitila, Peri§i; Comana ; Tecuci ; Mònästirea Neanitu

4. ANEMONE L. gen. n. 694.

A. angulosa Lam. encycl. 1 p. 169 (1782). Hepatica an-

regiunea deaturilor : Severin, Cerneti; Craiova ; Tirgujitil ; Pile§ti ;

2. Acheniile au stilul feirte lung caudato-plumos.

A. Pulsatilla L. spec. p. 759; Koch. syn. p, 8. A. Janczeivskyi

Trib. m. RA.NUNCULEJE DO. Policarpice: fructele achenif monos-

5. ADONIS L. gen. n. 698.

A. sestivalis L. spec. p.771 ; DC. prodr. 1 p.23; Koch syn.

A. Walziana Simk. Mivenit. lapp. 2 p. 146 (1878). (X A. ver-

Grecesca D. Dr. C. 1324. 5

6. MYOSTJRUS L. gen. n. 394

I. M. minimus L. spec. p.407; Sturm. deutsch. fi. h. 11; Koch

7. CERATOCEPHALUS Mcench meth. p. 218.

8. RANUNCULUS L. gen. n. 699