Plante medicinale din flora

spontana
remedii pentru bolile si afectiunile
sistemului nervos

Disciplina: Plante medicinale din flora spontana

Anul I MRNA 2016: BADIU(RACASAN)IOANA MARIA

Boli si afectiuni ale sistemului nervos

Toate activitatile mentale si fizice sunt
controlate sau mediate de creier si
sistemul nervos. Pentru ca sistemul

nervos sa functioneze normal,

trebuie sa existe un echilibru chimic
optim in organism.
Plantele medicinale cele mai frecvent
utilizate ca remedii pentru bolile
sistemul nervos sunt cele cu rol calmant
care contribuie la inlaturarea stresului
si a tensiunii.
Multe dintre acestea au proprietati
relaxante si pot fi utilizate in
ameliorarea problemelor asociate in
mod special cu stresul.

Boli si afectiuni ale sistemului nervos

Cele mai frecvent intalnite boli ale sistemului nervos:
Accident vascular cerebral: tulburari de vedere, amorteala fetei, a unei membru inferior sau superior,
tulburari de vorbire, pierderea echilibrului
Depresia: sentiment general de tristete si neincredere, de confuzie
Nevroza: palpitatii, tensiune musculara, transpiratii, dificultati de concentrare, perturbari ale
somnului, iritatii, tulburari de comportament, diferite dependente, ticuri nervoase
Anxietatea: stare de neliniste, de asteptare incordata insotita de palpitatii, jena in respiratie
Stres: nerabdare, iritabilitate, dureri de cap, dureri in piept, palpitatii, indigestii, oboseala, pierderea
apetitului, scaderea memoriei
Hiperactivitatea: tulburare comportamentala care se manifesta prin irascibilitate, confuzie si labilitate
psihica
Scleroza multipla: boala autoimun care afecteaz sistemul nervos celulele imunitare ataca propriul
sistem nervos, cu urmari precum: pierderea vederii, vedere dubla sau incetosata, amorteal si
slabiciune musculara, senzatie de furnicaturi, dureri n diferite regiuni ale corpului, instabilitate
motorie si pierderea coordonarii in timpul mersului sau stationar, rigiditate si spasme musculare,
oboseala extrema si ameteli
Nevralgii: sindrom dureros, localizat pe traseul unui nerv, al carui nume il poarta

Sunatoarea
Denumire stiintifica: Hypericum
perforatum
Familia: Hyoericaceae
Denumire populara: pojarnita,
iarba lui Sf. Ion
Raspandire: aproape pe tot globul,
raspandita in flora spontana din
Romania in zona de campie si zona
subalpina, este mai frecvent
intalnita in zona deluroasa
Uz medicinal: se foloseste partea
terminala a plantei (Hyperici
herba) la inceputul infloririi
Remediu: tratamentul starilor
depresive

Valeriana
Denumire stiintifica: Valeriana
officinalis
Familia: Valerianaceae
Denumire populara: odoleanul
Raspandire: in flora spontana in
zone mai umede si umbroase, in
paduri, depresiuni, pajisti umede, in
zona de deal si montana
Uz medicinal: se folosesc rizomul si
radacina (Valerianae rhizoma cum
radicibus, Valerianae rhizoma et
radicibus)
Remediu: calmant al intregului
sistem nervos sedativ nervos,
insomnii, nevroze

Troscot
Denumire stiintifica: Polygonum
aviculare
Familia: Polygonaceae
Denumire populara: hericica, iarba
gainilor
Raspandire: zonele de campie si
deal, pe terenuri virane, la marginea
drumurilor, carari sau ca buruiana
in culturile prasitoare.
Uz medicinal: se foloseste partea
aeriana (Polygoni avicularis
herba)
Remediu: afectiuni provocate de
accidente vasculare cerebrale

Coada soricelului
Denumire stiintifica: Achillea
millefolium
Familia: Asteraceae
Denumire populara: alunele,
sorocine
Raspandire: in flora spontana a
pasunilor si fanetelor, din zona de
campie pana in cea montana
Uz medicinal: se foloseste partea
aeriana la inflorire (Millefolii
herba) sau inflorescentele
(Millefolii flos)
Remediu: afectiuni provocate de
accidente vasculare cerebrale

Spanz
Denumire stiintifica: Helleborus
purpurascens
Familia: Ranunculaceae
Denumire populara: iarba nebunilor,
barba lupului
Raspandire: la marginea padurilor, in
tufarisuri din zone deluroase si
muntoase
Uz medicinal: se folosesc rizomii cu
sau fara radacini (Hellebori
rhizoma)
Remediu: afectiuni provocate de
accidente vasculare cerebrale

Paducel
Denumire stiintifica: Crataegus
monogyna
Familia: Rosaceae
Denumire populara: maracinele
Raspandire: in zone de deal, la
marginea padurilor, pe coaste
insorite, aride
Uz medicinal: se folosesc florile cu
frunze (Crataegi folium cum flore)
si fructele (Crataegi fructus)
Remediu: sedativ in afectiuni de tip
scleroza coronariana si cerebrala

Tei
Denumire stiintifica: Tilia
platyphyllos
Familia: Tiliaceae
Denumire populara: tei argintiu, tei
alb
Raspandire: specii spontane
intalnire in parcuri, in zona de
limita dintre campie si deal
Uz medicinal: se folosesc
inflorescentele cu bractei (Tiliae
flos cum bracteis)
Remediu: sedativ in insomnii

Talpa gastii
Denumire stiintifica: Leonorus
cardiaca
Familia: Lamiaceae
Denumire populara: apucatoare,
buruiana baltului
Raspandire: din zona de campie pana
in cea de deal, in locuri ruderale, pe
marginea drumurilor, a cailor ferate,
terenuri necultivate, poieni si marginea
padurilor
Uz medicinal: se utilizeaza partile
aeriene (Leonuri herba)
Remediu: sedativ nervos, cu efect
antidepresiv de cca 3-4 ori mai mare
decat valeriana

Macul rosu
Denumire stiintifica: Papaver
rhoeas
Familia: Papaveraceae
Denumire populara: macul cucului,
mac de gradina, mac iepuresc
Raspandire: buruiana in culturile de
grau si orz, pe marginea drumurilor
si a cailor ferate, in zonele de
campie si de deal
Uz medicinal: se utilizeaza petalele
(Rhoeados flos)
Remediu: usor sedativ

Arborele pagodelor
Denumire stiintifica: Ginkgo
biloba
Familia: Gynkgoaceae-Pinophyta
Denumire populara: Ginkgo
biloba
Raspandire: spontan doar in estul
Chinei, rezista la temperaturi de
-20 grade Celsius
Uz medicinal: se utilizeaza
frunzele (Gynkgo folium)
Remediu: activeaza metabolismul
celular la nivel cerebral

Vinarita
Denumire stiintifica: Asperula
odorata
Familia: Rubiaceae
Denumire populara: asprisoara,
aviruta
Raspandire: padurile cu sol bogat
in humus si cu umiditate suficienta
cum sunt padurile de fag
Uz medicinal: se utilizeaza partea
aeriana (Asperula odorata) in
timpul infloririi
Remediu: efect sedativ