Dracocephalum moldavica L.

Mtciune
familia: Lamiaceae

A pregatit: Ghimpu T. gr.03

Ca produs vegetal se folosete herba de mtciune Herba Dracocephali. Este format din partea aerian foliat recoltat nainte de completa nflorire. Miros plcut aromat de lmie, gust aromatic slab amar.

Denumiri populare:

Busuioc de munte,busuioc mnstiresc, busuiocul stupilor, Melis romaneasc, melis turceasc, mtcin, mint turceasc.

Floarea de mataciune, ca si alte specii din acest gen, sunt asemanatoare unui cap de sarpe (Dragon, drac) de unde si si-au capatat denumirea. Draco- dragon si cephalum -cap

Istoric:
Dracocephalum moldavica L. Este cea mai valoroas specie medicinal dintre cele 40 de specii ale genului Dracocephalum. In ara noastr, clugrii foloseau frunzele plantei pentru obinerea apei de melis de unde planta mai este cunoscut i sub numele de busuioc mnstiresc. In tradiia popular: se folosea ca leac pentru ochi. Din frunzele plantei se prepara apa sau spirtul de melis.

Raspindire:
Este o planta din flora spontana originara din Europa. In tara noastra se intalneste aceasta planta in locuri umede, mlastinoase, pe langa balti, prin tufisuri umede. Creste in Ucraina, Belarus, Asia Central, Europa, China, Mongolia, Himalaya, unde este ridicat la o nlime de 2700-3100 m deasupra nivelului mrii, n partea european a Rusiei, de Vest i Siberia de Est, Orientul ndeprtat. Dintre cele 40 de specii ale genului in ara noastr pe ling Moldavica cresc subspontan i speciile D. Austriacum, D. Ruyschiana i D. Thymiflorum..

Descrierea:
Specie erbacee anual de cultur, rareori subspontan, erect, nalt de 3070 cm, bogat ramificat de la baz, rspndind un miros plcut de lmie; rdcina: fasciculat, destul de superficial (pn la35 40cm) ; tulpina: evident tetramuchiat, uneori cu nuane roietice, proas: ramificaiile bazale erecte, snt aproape de lungimea tulpinii; frunze: opuse, alungit lanceolate, cu peiolul de 2 5 ori mai scurt dect limbul; florile: grupate n verticile la subsuoara frunzelor de la nodurile superioare, din ce n ce mai apropiate spre vrf, dnd aspectul unor spice alungite, florile au corola bilabiat, albastru-violacee (florile cu corola alb snt ndeprtate n cursul seleciei, avnd un coninut mai redus n ulei); fructe: nucule ovoide, brune, grupate cte 4, avnd la baz caliciul persistent.

Compozitia chimica:

Prile aeriene uscate ale plantei prezint un coninut in substane minerale de 1012%. Coninutul in ulei volatil variaz intre 0,078-0,784% in herba proaspt i intre 0,235 i 2,800% in herba uscat. Compoziia chimic a uleiului volatil este asemntoare cu cea a uleiului de Melissa officinalis (roini). Uleiul volatil este bogat in citral (40-50%) i bstereiozomeri. S-au mai evideniat alcooli ca geraniolul (12-14%), nerolul i limonenul. In cadrul speciei se intilnesc 2 forme cu floarea alb i forma Coerulea cu florile colorate in albastru-violaceu form mai bogat n ulei volatil, avind 25-50% citral, pin la 13% geraniol i pin la 7% nerol. Pe ling ulei volatil, mtciunea mai conine acid cafeic i succinic, triterpene, un flavonoid (moldavozidul) i un principiu amar.

Aciune farmaceutic:
Are aciune antispastic, antiseptic, coleretic, carminativ, stomahic. Excit secreiile gastrice ajutind la favorizarea digestiei, calmeaz durerile de stomac i intestine, ajut la eliminarea gazelor din organism, ajut la dispariia infeciilor din intestine. Este un calmant nervos. Sub form de infuzii i ceaiuri in calmarea colicilor i a strilor de nervozitate, produce un somn linititor i diminueaz reflexele de vom le femeilor gravide.

Se poate folosi la urmtoarele afeciuni:

afeciuni oculare, atonie gastric, balonri, colici intestinale, colite spastice, colite de putrefacie, diaree, digestie grea, dispepsii, dischinezie biliar, dureri abdominale, greuri, hipoaciditate, indigestii, infecii microbiene, insomnie, meteorism, nervozitate, rni, spasme gastro-intestinale, stri de nervozitate, vom.

Mod de folosire:
Se folosesc inflorescenele

impreun cu intreaga plant. -Infuzie din 2 lingurie de plant mrunit pus in 250 ml ap. Se va acoperii i se las timp de 10 minute dup care se va strecura. In cazul in care nu exist diabet asociat atunci se poate indulci dup gust cu miere poliflor. In cazul afeciunilor abdominale ins este indicat s se consume ne indulcit fiind mai eficient. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. -Extern se va face o infuzie din cantitatea de plant dubl.

Multumesc pentru atentie!!!!!!!!!!!