BOTANICA

FARMACEUTICA
CURS NR 13
 CLASA LILIATAE (Monocotyledonatae)

 Grup vast – 2800 genuri si 66000 specii

 Deosebiri de Magnoliatae (Dicotyledonatae):
 Ierboase (exceptional palmierii), ramificatie de obicei
monopodiala; radacina primara dispare devreme si apar radacini
adventive, adesea fasciculate
 Frunze frecvent simple si nestipelate, cu nervatia paralela sau
arcuata si teaca bine dezvoltata
 Cilindrul central – adesea polistelic, cu fascicule colaterale
inchise, iar ingrosarea se realizeaza rar prin meristeme
secundare
 Flori frecvent cu perigon si mai ales pe tipul 3 (rar 4) si niciodata
5
 Embrionul are numai un singur cotiledon dezvoltat
 Subclasa Liliidae
 Ordinul Liliales
 Ierburi, rar arbusti tropicali sau liane
 Frunze alterne
 Flori actinomorfe, din 6 tepale petaloide
 Gineceu 3 carpelar, superior, sincarp
 Seminte cu endosperm dezvoltat

Familia Liliaceae

 Ierburi perene, cu bulb, rizom, tubercul

 Frunze intregi
 Flori bisexuate cu perigon petaloid
 Androceu din 6 stamine
 Gineceu superior, 3-carpelar, sincarp
 Fruct adesea capsula, rar baca
P3+3; (3+3)A3+3G(3)
 D.p.d.v. biochimic:
 Alcaloizi (Colchicum, Veratrum, Fritillaria)
 Glicozide (Convallaria, Scilla)
 Saponine sterolice (Asparagus, Allium, Polygonatum)
 Rasini (Aloe)
 Specii utile: Colchicum autumnale, Allium sativum, A. cepa, A. ursinum,
Asparagus officinalis, Polygonatum officinale, Convallaria majalis, Tulipa
gesneriana, Lilium candidum, Scilla maritima, S. bifolia, Veratrum album,
Aloe vera, Yucca filamentosa, Fritillaria meleagris, Ruscus aculeatus, Paris
quadrifolia
Colchicum autumnale
Colchicum autumnale
(brânduşa de toamnă)
 Plantă în întregime toxică, nu se foloseşte ca atare
 Din Colchici semen şi Colchici bulbus/tuber se extrag alcaloizi
(colchicină, demecolcină, colchicozidă)
 Colchicina e folosită ca analgezic şi antiinflamator în guta şi
diagnosticarea acesteia, în reumatism cronic şi afecţiuni inflamatorii
venoase - COLCHICINA
 Colchicina blochează mitoza:
- în celulele vegetale duce la dublarea cromozomilor → celule
gigantice poliploide
- în celulele animale blocheză diviziunea celulelor canceroase, dar
fiind foarte toxică, nu se utilizează în terapia cancerului
 Demecolcina (mai puţin toxică şi mai activă) e folosită ca
anticanceros în neoplasm, leucemii, cancer de piele - COLCEMID
Colchicum autumnale
Veratrum album
Veratrum album (ştirigoaie)
 Veratri rhizoma cum radicibus conţine protoveratrinele A şi B
(glucoalcaloizi sterolici), cu acţiune hipotensivă, dar cu toxicitate
mare → s-a renunţat la utilizarea lor în terapia HTA
 Are efect antireumatic, antigutos, sedativ, hipnotic, antipiretic şi
hipotermizant
 Se foloseşte în medicina veterinară ca paraziticid extern

Convallaria majalis (lăcrămioară)

 Întreaga plantă e toxică
 Convallariae herba conţine glicozide cardiotonice şi saponozide
 Efect cardiotonic de scurtă durată, fără fenomene de acumulare şi
efect diuretic → insuficienţă cardiacă
 Se poate folosi extractul apos, tinctura şi convalotoxina pură,
injectabilă
Convallaria majalis
Asparagus officinalis
Asparagus officinalis
(sparanghel, umbra-iepurelui)
 Lăstarii tineri sunt cărnoşi, comestibili, bogaţi în proteine
(asparagina), hidraţi de carbon, lipide şi aminoacizi (se recoltează
când ating 30 cm)
 Asparaginis radix are efect diuretic prin creşterea frecvenţei
micţiunilor şi nu a volumului urinar → retenţie hidrosalină
 Este iritant pe căile urinare: contraindicat în afecţiuni renale
 Urina capătă un miros neplăcut (de mercaptan)

Scilla maritima (ceapa de mare)

 Scillae bulbus (scuamele mijlocii) conţine glicozide cardiotonice,
flavone, mucilagii
 Efect tonic cardiac şi diuretic puternic → în insuficienţa cardiacă
 Nu dă fenomene de acumulare, eliminându-se în totalitate
 Se poate administra şi la bolnavii renali
Scilla maritima
Allium ursinum (leurda)
 Frunzele se pot consuma în salată
 Allii ursinae bulbus are aceleaşi proprietăţi ca şi bulbul de usturoi
 Conţine tioaminoacizi (aliina) care prin hidroliză enzimatică
(zdrobirea bulbului) → alicina ş.a. intermediari → bisulfura de alil
(compus ce dă gustul, mirosul şi se elimină prin respiraţie şi
transpiraţie)
 Alicina şi produşii săi de degradare au acţiune antibacteriană,
antifungică, vermifugă, hipocolesterolemiantă, hipolipemiantă,
hipoglicemiantă, vasodilatatoare periferică şi hipotensivă (bisulfura
de alil), inhibă procesele fermentative, reglează refacerea florei
intestinale
 Se utilizează în infecţii respiratorii şi intestinale, dermatomicoze,
micoze intestinale, HTA, ateroscleroză, meteorism, dispepsii
Allium ursinum
Allium sativum Allium cepa
Polygonatum officinale
Aloe vera
 Aloe = sucul concretizat obținut din frunzele de Aloe vera sau Aloe ferox (exsudat de culoare
galbenă, amar, produs de celulele periciclului, din zona fasciculelor conducătoare)
 laxativ-purgativ, colagog, cicatrizant

 Aloe gel = mucilagiul obținut din parenchimul acvifer al frunzei proaspete de Aloe vera
 Cicatrizant și antiinflamator în răni, iritații, arsuri, boli de piele, echimoze
 Hidratant și emolient în cosmetică
Tulipa gesneriana Tulipa silvestris
Scilla bifolia
 Fam. Amaryllidaceae
 Ierbacee, perene, prezinta rizom sau bulb (bulbo-tuberi)
 Frunze liniar lanceolate sau eliptice, intregi si dispuse altern
 Flori solitare sau grupate in inflorescente pauciflore, umbeliforme
protejate la baza cu spata
 Perigon actino sau zigomorf bisexuat, diali- sau gamotepal trimer,
uneori dublat de o paracorola
 Androceu din 6 stamine, rar 3 (avortare) transformate in staminodii
 Gineceu cu ovar 3-carpelar inferior
 Fruct capsula, mai rar baca
 Familia este inrudita filogenetic cu Liliaceele si Agavaceele, se
deosebesc numai prin pozitia inferioara a ovarului
Galanthus nivalis, Leucojum vernum, L. aestivum
Narcissus poeticus, N. pseudonarcissus,
Clivia miniata
P3+3A3+3 Ḡ(3)
Galanthus nivalis
Leucojum vernum Leucojum aestivum
Galanthus nivalis (ghiocel)
 Floare solitară, mică, 3 tepale externe mai lungi şi 3 interne mai
scurte

Leucojum vernum (ghiocei bogaţi)

 Statură mai înaltă, 1-2 flori, toate tepalele de aceeaşi mărine

Leucojum aestivum (ghiocei de baltă)

 Statură înaltă, umbelă cu 3-5 flori, toate tepalele de aceeaşi mărime
 De la toate cele 3 specii se extrag alcaloizi din bulbi şi frunze:
galantamină, tazetină, licorină
 Favorizează transmiterea influxului nervos în sinapsele colinergice
→ miotonic în sechele de paralizii după poliomelită, în miopatii,
miastenia gravis şi neuropatii (boala Alzheimer)
 Au şi acţiune antivirală
 NIVALIN (bromură de galantamină, injectabilă s.c. şi i.m.)
Narcissus poeticus Narcissus pseudonarcissus

 Narcissi flos – astm, tuse, diaree

Narcissus poeticus
 Ord. Iridales
 Fam. Iridaceae
 Ierboase, perene prin rizom sau bulbo-tuberi
 Frunze ensiforme sau liniare si imbricate
 Flori solitare sau in racem, cima sau spic, protejate de bractee
 Actinomorfe, rar zigomorfe, bisexuate, cu perigon petaloid – biciclic
– 6 tepale unite la baza in tub
 Androceu din 3 stamine
 Gineceu inferior 3-carpelar, sincarp, cu 3 stigmate, la unele specii
(Iris) – stigmate petaloide
 Fructul – capsula multisperma
 Biochimic: glicozide (Crocus) si ulei volatil (Iris)
 Specii medicinale: Iris germanica, I. pseudacorus, Crocus sativus

P3+3;(3+3)A3+0 Ḡ(3)
Crocus sativus (şofran)
 Croci stigmata (stigmatele florii de şofran) conţin caroteni (α- şi β-
crocetina, licopen, β-caroten, zeaxantină)
 Se utilizează în alimentaţie (condiment şi colorant)
 Efect carminativ, spasmolitic, eupeptic amar, emenagog, stimulează SNC
Iris germanica (stânjenel, iris)
 Iridis rhizoma conţine amidon şi ulei volatil cu miros de violete (parfumerie)
 Pulberea se foloseşte în pudre cosmetice
 Sub formă de bastonaşe pt. a favoriza apariţia dentiţiei la copii
Iris germanica
Iris pseudacorus
(stânjenel de baltă)
Crocus vernus Gladiolus imbricatus
(brândușă de primăvară) (săbiuțe)
 Fam. Dioscoreaceae

 Ierbacee, adesea liane

 Radacini tuberizate, tuberculi subterani sau supraterani
 Frunze ligulate, cordate ovate sau sagitate
 Alterne, adesea petiolate, cu nervatie reticulata
 Flori dispuse in inflorescente: spic, racem, cima
 Unisexuate dioice,rar monoice sau bisexuate
 Perigon gamopetal, campanulat si scurt,
tubulos format din 6 tepale
 Androceu din 6 stamine
 Ovar 3-carpelar inferior
 Fruct: capsula, baca
 Raspandire: cca 10 genuri cu aproximativ 700 specii tropicale si
subtropicale
 Specii medicinale: genul Dioscorea (mai mult de 600 specii tropicale)–
bogate in saponozide sterolice (diosgenina) → semisinteza de hormoni
steroizi
 Ex: Dioscorea batatas (batate sau igname) – tuberculi bogati in amidon
 Tamus communis
(fluieratoare)
 Paduri
 Volubila, agatatoare
 Tulpina de 3 m
 Frunze alterne, petiolate, cordat
ovate
 Flori in raceme lung pedunculate
 Fruct = baca rosie
 Radacina tuberizata = untul
pamantului (medicina populara
– antireumatic)
Ordinul Orchidales
 Tropicale, foarte variate ca forma, caracteristice prin structura florii (au ajuns
la un inalt grad de specializare si polenizare entomofila)
 Floarea zigomorfa, perigon petaloid
 Androceu redus si de obicei unit cu stigmatul (ginostemiu)
 Gineceu cu ovar inferior tricarpelar
 Fructe = capsule cu numeroase seminte foarte mici, exalbuminate
 Filogenetic – provin din Liliales
 Fam. Orchidaceae
 Ierbacee, perene, in regiunile tropicale – arboricole (epifite)
 Cele de la noi – 2 tuberculi radiculari, globulosi
 Tulpina aeriana frunzoasa – ia nastere dintr-unul din acesti tuberculi
 Flori in raceme terminale
 Bisexuate, zigomorfe, cu perigon petaloid
 Tepale dispuse in 2 verticile, una de pe cercul intern mai mare, adesea
pintenata, formand un labiu caracteristic = label
 Androceu cu 1-2 stamine fertile
 Gineceu tricarpelar inferior
 Cca. 20000 specii
 Specii medicinale: Orchis morio (poroinic), O. militaris, O. maculata, O.
purpurea, Platanthera bifolia (stupinita), Gymnadenia conopsea (ura),
Neottia nidus – avis (tranji), Vanilla planifolia, Cephalanthera longifolia
(buruiana de junghiuri), Epipactis helleborine (mlastinita), Cypripedium
calceolus (papucul doamnei)
Orchis morio Orchis maculata
Orchis morio
Gymnadenia conopea
Platanthera bifolia Cephalanthera longifolia
Phalaenopsis sp.
Vanilla planifolia
Ordinul Zingiberales
 Ierbacee, cu tulpini inalte, ingrosate
prin tecile frunzelor mari si intregi
 Raspandite in regiunile tropicale
 Flori bi- sau unisexuate, actinomorfe,
zigomorfe sau asimetrice
 3-mere, invelis floral viu colorat
 Ovar inferior, 3-carpelar, sincarp
 Androceu cu stamine in 2 verticile

 Fam. Musaceae: Musa paradisiaca

 Fam. Zingiberaceae
 Ierbacee, perene, cu rizomi tuberizati si
radacini groase
 Frunze lanceolate sau ovate
 Flori uni sau bisexuate, zigomorfe
 Periant 3-mer, des gamosepal sau gamopetal
 Fruct = capsula
 1500 specii raspandite in Asia tropicala
 Specii medicinale: Zingiber officinale
 Ulei volatil, substanta iute , amidon in rizomi
→ condiment, aromatizant
Elettaria cardamomum – fructele contin ulei volatil (condiment)
 Curcuma longa (turmeric) Curcuma zedoaria

 Curcuma longa, C. zedoaria = ulei volatil in rizom

 Aromatizant, diuretic, hepatotrop
 ORDINUL POALES
 Plante ierbacee cu flori bi- sau unisexuate grupate in spiculete

Familia Poaceae
 Plante ierboase anuale sau perene
 Radacini fasciculate
 Tulpini aeriene formate dintr-un numar variabil de noduri si
internoduri cilindrice (tip pai)
 Frunze fara petiol, formate dintr-o teaca cilindrica si un limb liniar
care prezinta uneori auricule dezvoltate si ligula membranoasa
 Spiculetele sunt uniflore (Hordeum, Oryza) sau multiflore (Triticum,
Secale)
 La baza spiculetelor se gasesc glume protectoare, coriacee in numar de
2, 3 sau 4
 Deasupra glumelor se gasesc asezate altern pe axa spiculetului florile uni
sau bisexuate, fiecare floare protejata de 2 palei (glumele) dintre care cea
inferioara sau externa mai mare, adesea aristata
 Ultimele două bractee membranacee sunt mai mici, se numesc lodicule
(glumelule) şi sunt situate la baza ovarului.
 Androceu format din 3 stamine, gineceu 1-3 carpelar cu ovar
superior
 Tipuri de inflorescente compuse la Poaceae:
 Spic compus (Triticum, Hordeum)
 Panicul cu ramuri cu spiculete pedunculate (Avena, Oryza)
 Fruct: cariopsa monosperma
 Reprezentanti:
 Zea mays – flori mascule grupate in panicule in varful tulpinii, iar
cele femele axilare alcatuiesc un spadix cilindric (cocean, stiulete)
invelit de bractee protectoare (panusi)
 In scop terapeutic se folosesc stigmatele lungi (matasea de porumb)
– Maydis stigmata utilizat ca diuretic
 Agropyron repens → Graminis rhizoma contine substante
mucilaginoase, saponine, polizaharide fiind utilizat ca diuretic si
hipotensiv
 Triticum vulgare, Oryza sativa, Saccharum officinarum, Avena
sativa, Phragmites communis, Hordeum vulgare
Agropyron repens (pir)
Avena sativa (ovăz)
Zea mays (porumb) Secale cereale (secară)
Triticum vulgare (grâu)
 ORDINUL ARECALES
Familia Arecaceae
 cuprinde aproximativ 3400 specii
 plante cu tulpini inalte, acoperite de cicatricele frunzelor
 frunze penate sau palmate dispuse terminal in buchet
 florile unisexuat monoice grupate in inflorescente axilare
 flori trimere cu perigon dialitepal sau gamotepal
 fruct: nuculiform, drupaceu, baciform, simplu sau multiplu
 Reprezentanti:
Phoenix dactylifera (curmal),
Cocos nucifera (cocotierul)
Cocos nucifera
 ORDINUL ARALES – Familia Araceae
 Caracteristic florile sunt grupate in inflorescente spadiciforme
protejate de spata
 Plante ierboase cu tuberculi si rizomi
 Flori bisexuate sau unisexuate grupate in spadice cu spata viu
colorata
 Spadicele are in partea terminala flori mascule, iar cele femele in
cea inferioara
 Arum maculatum

 Arum maculatum (rodul pamantului) – rizomii au actiune

antihelmintica si antinevralgica
 Acorus calamus

Acorus calamus (obligeana) → rizom

galben roz dupa uscare (Calami
rhizoma) – contine ulei volatil si principii
amare fiind utilizat ca tonic amar