PREZENTAREA

SISTEMATICA A FLOREI
MEDICINALE DIN ROMANIA

Lp 2
1. Lycopodium Clavatum


CLASA : LYCOPODIATAE
(LYCOPSIDA)

Ordinul : Lycopodiales
Familia :Lycopodiaceae
Lycopodium Clavatum-
Pedicuta

 Descrierea plantei

 Pedicuta este o planta vivace. Are o tulpina lunga de 50-100 cm, care se
taraste pe pamant.
 Din aceasta tulpina pornesc ramuri de 5-15 cm inaltime indreptate in sus,
acoperite cu frunze dese de forma unor solzi.
 Frunzele sunt liniare, ascutite, terminate la varf printr-un fir lung (arista).
 Acesta este unul din caracterele importante care deosebeste specia medicinala
cu alte neamuri de pedicuta cu care adesea se confunda la recoltare.
 La unele plante apar in varful ramurilor, din luna iulie pana in septembrie, cate
2-3 spice lungi, cilindrice, purtate pe o codita lunga.
 Aceste spice sunt aoperite cu bractee care invelesc sporangii ce contin spori si
care se scutura in lunile iulie-august, contribuind la inmultirea plantei.
 Pedicuta creste in padurile si pasunile umede din zona bradului si molidului.
 Recoltarea plantei

 De la pedicuta se recolteaza planta intreaga si sporii.
 Recoltarea plantei se face in lunile iulie-august, in
momentul in care spicele incep sa se ingalbeneasca.
 Deoarece pedicuta se inmulteste foarte greu, abia in 20-30
ani se formeaza o planta matura, recoltarea ei nu se va
face prin smulgere, ci se vor taia ramurile verzi , lasand
neatinsa tulpina taratoare.
 Principii active

 Alcaloizi( clavatina, anotina, licopodina, clavotoxina,
nicotina)
 Substante de natrua triterpenica, de natura flavonica,
substante minerala.
 Sporii contin peste 50% acizi grasi, acid dioxistearic, acizi
grasi esterificati cu glicerina, fitosterine.
 Utilizare

1. Uz intern:
 Combaterea alcoolismului si nicotismului,
 Litiaza renala, litiaza vezicala
 Ciroza hepatica, boli ale organelor genitale, hepatite, tumori hepatice,
insuficienta respiratorie;

 2. Uz extern:
• Opareli la copii
• Dermatite
• Eczeme
• Reumatism, discopatie lombara, carcei la picior, rani deschise, cosntipatie
• Hemroizi.
2. Equisetum arvense

Clasa: Equisentinae
Ordinul : Equisetales
Familia: Equisetaceae
Equisetum arvense- Coada
calului

 Descriere

 Coada-calului (Equisetum arvense L.) este o specie de plante erbacee,
erectă, perene (prin rizomul orizontal articulat, adeseatuberculat).
 De pe rizom se dezvoltă două tipuri de tulpini (în ordinea apari ției)
aeriene:
 tulpinile fertile apar primăvara, au 5-15 cm înălțime, sunt neramificate,
brune, neasimilatoare, purtând la noduri frunzeverticilate, unite într-o
teacă ce are marginea dințată. În vârf este situat spicul sporifer.
 tulpinile sterile apar mai târziu (cam la mijlocul primăverii), sunt înalte
de 30-70 cm, costate, verzi, asimilatoare.
 La noduri există frunze uninerve, verticilate, unite într-o teacă,
precum și ramuri verticilate ce au aceeași morfologie ca și tulpinile,
dând aspect de coadă de cal.
 Tulpinile sterile produc substanțe de rezervă care se vor depozita în
rizomi și vor hrăni viitoarea tulpină fertilă.
 Compozitie

 Substanțe active:
 oxid salicic (5-7%), gluteolină, nicotină, palustrină și palustridină,
fitosterină, beta-sitosterol, acid malic, acid oxalic, gliceride ale
acizilor stearic, linoleic, linolic, oleic, dimetil sulfone, vitamina C,
urme de ulei volatil, săruri de potasiu.
 Sporii contin acizii cu lant lung alfa, omega-dicarboxilici, prezen ți
în fracțiunea lipidică.
 Principiile active din coada-calului au ac țiune antimicrobiană,
antiseptică, antiinflamatoare, măresc rezisten ța țesutului conjunctiv,
activează circulația locală.
 Planta este indicată pentru uzul intern, sub formă de ceai cu ac țiune
diuretică, sau extern, sub formă de comprese și băi.
 Utilizare

 Coada-calului este folosita pentru vindecarea contuziilor (umflături,
vânătăi), cicatrizarea rănilor, ulcerului varicos, bubelor, edemelor la
picioare atât de frecvente in climacterium, degerăturilor, eczemelor,
neurodermitelor, combaterea transpirației excesive a picioarelor.
 Deasemenea, datorită acțiunii diuretice a ceaiului, acesta este indicat
în prevenirea calculozei renale (spală rinichii și căile urinare).
 Medicul german Sebastian Kneipp, care a readus această plantă în
medicina naturistă în Germania secolului XIX, recomandă această
plantă și în tratamentul artrozei sub formă de ceai/elixir.
 În zilele noastre, această plantă se regăsește în diverse preparate (nu
doar marca dr. Kneipp) de tip ceai pentru tratamentul reumatismului,
tusei, rinichilor și purificare a sângelui.
3. Polypodium vulgare

Clasa: Filicatae

Ordinul: Filicales

Familia: Polypodiaceae
Polypodium vulgare-
Feriguta

 Compozitie si utilizari

 Feriguţa sau feriga dulce este o plantă întâlnită în zonele montane stâncoase.
 Calităţile curabile sunt prezente numai în rizomul plantei, ce se recoltează
din luna mai până în octombrie.
 Feriga dulce este recomandată numai pentru uzul intern şi doar sub
formă de infuzie.
 Datorită glucidelor, uleiului gras, răşinelor şi enzimelor, feriguţa este
ideală în tratarea anorexiei.
 Aceste substanţe au rolul de a stabiliza enzimele din organism,
determinându-l să funcţioneze corect.
 Totodată, ajută la reglarea scaunului, curăţând intestinele şi prevenind
constipaţia cronică. Se pune o linguriţă rasă cu rădăcina plantei (uscată) la
o cană cu apă fierbinte şi se lasă la infuzat timp de cinci minute. Se
consumă o singură dată pe zi, preferabil dimineaţa, după micul dejun.
 Compozitie si utilizari

 Tratează afecţiunile hepato-biliare
 Infuzia din feriguţă detoxifică organismul şi purifică urina. După câteva
zile de tratament vor dispărea şi usturimile provocate de infecţiile
urinare.
 Totodată, feriga dulce ajută în eliminarea nisipului din rinichi şi în
curăţarea acestora. În plus, planta este folosită cu rezultate bune şi
pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare.
 Pentru aceste afecţiuni se recomandă ca rădăcina feriguţei să fie bine
pisată şi fiartă timp de zece minute în 400 ml de apă.
 În unele regiuni, feriga dulce mai este folosită şi pentru calmarea
indigestiilor provocate de paraziţii intestinali.
 Atenţie! Nu măriţi cantitatea de plantă din ceaiuri, deoarece prezintă
toxicitate latentă!
4. Scopolendrium vulgare

Clasa: Filicinae

Ordinul: Filicales

Familia: Aspleniaceae
Scopolendrium vulgare-
Navalnicul

 Descriere si calitati

 Navalnicul (Scolopendrium vulgare) este o specie de feriga cu
frunze mari, lucitoare, in forma de lance, dispuse in rozete, folosita
inmedicina populara.
 Creste la umbra, preferand padurile de fag, in zonele colinare
inalte, precum si la munte.
 La campie apare mult mai rar.

 In scop terapeutic se folosesc frunzele recoltate cu tot cu petiol,

care contin enzime, tanin si vitamine.
 Calitatile astringente, diaforetice si diuretice, cunoscute de mult
timp de medicina populara, au fost confirmate de cercetarile
stiintifice moderne.
 Utilizare

 Datorita efectelor sale, infuzia din frunze de navalnic se recomanda in diaree, febra si
diureza scazuta.
 In medicina traditionala romaneasca, navalnicul se mai foloseste intern in bolile de plamani,
impotriva tusei si degajarea cailor respiratorii, datorita efectului expectorant.

 Deoarece s-a constatat ca prin uscare foarte multe din principiile constituente se
pierd, se recomanda ca in tratamentul cu aceasta planta sa se foloseasca frunze
proaspete, rupte marunt, o lingura de planta la o cana de apa.
 Navalnicul se gaseste verde si iarna sub zapada.

 Vest-europenii ii atribuie navalnicului si o actiune colagoga, acesta favorizand

evacuarea bilei in duoden. De aceea, ceaiul se si este recomanda, ca adjuvant, in
obstructiile vezicii biliare.

 Atentie, insa! Inainte de a incepe un tratament cu navalnic e bine sa ceri sfatul unui
medic, deoarece s-a constatat ca planta contine tiaminaze, care distrug vitamina B1
din organism.
5. Dryopteris filix- mas

Clasa: Filicinae

Ordinul: Filicales

Familia: Polypodiaceae
Dryopteris filix- mas-
Feriga

 Descriere

 Feriga comună (Dryopteris filix-mas) este o plantă
medicinală, erbacee, cu frunze mari, dublu penat
divizate, pe spatele cărora se găsesc sporangi cu
spori, acoperiți de induzie.
 Rizomul este orizontal, gros de circa 25 cm.
 Este comună în pădurile montane și subalpine din
România.
 Compozitie

 Rizomii de ferigă conțin principii active derivate din
floroglucinol aflat în diferite stadii de condensare,
denumite global filicină.
 Rizomul și frunzele conțin acid α și β flavaspidic, acid
filicic, ulei volatil, ulei gras, format din esteri ai acidului
butiric cu alcool octilic și hexilic, tanin, aspidinol,
aspidină, paraaspidină, albaspidină, floroglucină etc.
 Utilizare

 În trecut, extractele din rizomi de ferigă (Extractum filicis) figurau
în multe farmacopei, fiind utilizate în medicina umană și
veterinară pentru combaterea viermilor intestinali și în special
împotriva teniei.
 După administrarea dozelor terapeutice, se administra un
purgativ, de obicei ulei de Ricin. Astăzi s-a renun țat la această
recomandare din cauza toxicității rizomului și a reac țiilor adverse
frecvente.

 Substanțele active din rizom paralizează musculatura netedă a

celor mai multe specii de tenie, dar și a altor specii de viermi ce
parazitează intestinul (Ankylostoma, Ascaris, Bothriocephalus).
 Toxicitate

 Rizomii de ferigă sunt toxici în perioada de încolțire.
 Conservarea îndelungată a drogului și administrarea
cu un purgativ uleios îi mărește toxicitatea.
 Intoxicația se manifestă prin prin greață, vomă, colici
abdominale, diaree, enterite hemoragice, icter,
midriază până la amauroză, aritmie cardiacă,
dispnee, stări convulsive, paralizii.
 În cazuri acute apar dureri de cap, amețeală,
halucinații, orbire, afecțiuni cardiace și renale.