 Ştiinţa care se ocupă cu studiul structurii microscopice a celulelor, ţesuturilor şi

organelor
(Gr. histos = ţesătură; logos = cuvânt, discurs, studiu)

 Compartimente:
 Histologia generală: studiul ţesuturilor
 Histologia specială: studiul organelor: org. tubulo-cavitare, org.
parenchimatoase

 Legături:
 Biologia celulară
 Histopatologia

 Ramuri:

 Histologia de diagnostic
Obţine continuu date privitoare la structura şi funcţia unui anumit ţesut sau organ

 Histologia de cercetare
Evidenţiază şi studiază:
- o categorie celulară / tisulară nedescoperită încă
- modul de comportament al celulelor şi ţesuturilor în condiţii fiziologice şi patologice
neexplorate

BIBLIOGRAFIE
 Mihu C., Sovrea A., Crisan M., Mărginean M. Histologie vol. I, Editura Medicala
Universitara, U.M.F., Cluj-Napoca 2006
 Gartner LP, Hiatt JL. Color Text Book of Histology. WB Saunders/ Elsevier 2007
 Mescher A.L. Junqueira’s Basic Histology. Text and Atlas, 12th edition. Lange
Medical Books; Mc. Graw-Hill Medical Publishing Division; 2010
 Ross MH, Pawlina W. Histology a Text and Atlas, 6th edition, Lipincott Williams
& Wilkins, 2011
 Ţesuturi
Obiectivele cursului:
 Definiția, clasificarea , originea ţesuturilor (Tipuri de modificări celulare)

 ŢESUTURILE EPITELIALE:
Localizare
Caractere generale ale epiteliilor
Funcţiile epiteliilor
Specializările de suprafată ale celulelor epiteliale - MB
CLASIFICAREA ŢESUTURILOR EPITELIALE
 Epitelii de acoperire (înveliş şi căptuşire)
 Epitelii glandulare (exocrine şi endocrine)
 Epitelii senzoriale (alcătuite din celule diferenţiate pentru a recepta excitanţi din
mediul extern sau intern)

DEFINIȚIA, CLASIFICAREA ŞI ORIGINEA ŢESUTURILOR

 ŢESUTURILE
► Sisteme organizate de materie vie
► Formaţiuni morfologice supracelulare
► Asociere de celule, similare ca structură şi formă, ce exercită o anumită funcţie sau grup
de funcţii pe care celulele individuale nu o posedă
→ ţesuturile = structuri adaptate funcţional
► Celulele sunt unite între ele printr-o substanţă intercelulară:
- “substanţă de ciment”
- “substanţă fundamentală”
 Mai multe ţesuturi la un loc (din care unul este dominant şi determină funcţionalitatea)
structuralizează un organ: cavitar sau parenchimatos
 Organele alcătuiesc sisteme (respirator, digestiv, excretor, etc)
 Într-un organ ţesuturile formează atât parenchimul cât şi stroma

 Parenchimul:
- este structura specializată
- asigură funcţionalitatea sa “specifică”
- alcătuit esenţial din elemente celulare, mai puţină substanţă intercelulară (ex: acinii
secretori din glandele salivare)

 Stroma:
- componenta indispensabilă
- rol trofic (vase şi nervi)
- asigură susţinerea parenchimului
 - asigură funcţionalitatea (exemplu: ţesutul conjunctiv periacinos şi septele
conjunctivo-vasculare interlobare şi interlobulare din glandele salivare)

 Pe baza caracterelor morfofuncţionale, 4 tipuri de țesuturi:

1. ŢESUTUL EPITELIAL

2. ŢESUTUL CONJUNCTIV

3. ŢESUTUL MUSCULAR

4. ŢESUTUL NERVOS

 Primele două sunt ţesuturi labile şi stabile, mai puţin specializate, în timp ce ultimele
două sunt ţesuturi mai puternic specializate

 REGENERARE
- procesul de înlocuire permanentă a celulelor uzate sau îmbătrânite → integritatea
morfo-funcţională a unui ţesut

Forme principale de regenerare:

fiziologică - are loc permanent la nivelul ţesuturilor labile
regenerare de “restaurare sau propriu-zisă” = înlocuirea ţesuturilor lezate sau distruse

 METAPLAZIA
- formă anormală de regenerare
- modificări structurale ale celulelor
- proces de adaptare la anumite condiţii de mediu în urma căruia un ţesut specializat
este înlocuit de alt ţesut cu specializare inferioară (ex: la fumători înlocuirea EPCC de la
nivelul traheei cu epiteliu stratificat pavimentos)

TIPURI DE MODIFICĂRI CELULARE

 Tulburări de maturare
 ANAPLAZIA : cel. rămân în stadiul embrionar (tu maligne)
 Modificări de volum celular
 ATROFIA : dimin. vol. cel.→ atrofia organului
 HIPERTROFIA : creşterea în vol. a cel. → creşterea în vol. a
organului respective
  M odificări de număr
 HIPERPLAZIA : creşterea nr. cel. unui ţes. Apare în cond.
normale sau patol. (inflamaţii, tu.)
 Modificări de formă şi structură celulară
 DEGENERESCENŢA = modific. structurală ± funcţională a cel.
(fact. biologici, vasculari, metabolici, fizico-ch).
 DISTROFIA : tulb. metab. (locală sau gen.) → acumul.de subst. în
citopl provenite din degradarea unor constituenţi cel. sau dat.
stocării lor (glicogen, grăsimi, cst).

ORIGINEA EMBRIONARĂ A ŢESUTURILOR

 Diferenţierea ţesuturilor are loc în cursul dezvoltării embrionare şi fetale în cadrul

procesului de organogeneză şi histogeneză

 ŢES. EPITELIALE provin din cele 3 foiţe embrionare :

- ectoderm : epidermul cu anexele sale, epit. cavit. bucale, nazale, epit. canalului anal, epit.
senzorial al urechii interne, mucoasei olfactive, retina, epit. gl. endocrine (neurohipofiza,
MSR)
- mezoderm: epitelii ce căptuşesc vasele (endotelii) şi seroasele (mezotelii), epiteliul
parenchimului renal şi gonadelor, CSR
- endoderm: epit. sist digestiv, al gl. anexe ale sist. dig., epit. sist. resp., al gl. tiroide şi
paratiroide, stroma timusului

■ ŢES. CONJUNCTIVE :

majoritatea au origine mezodermo - mezenchimală

 ŢES. MUSCULARE:
- origine mezodermo - mezenchimală (excepţie: cel. mioepiteliale - origine ectodermică)

 ŢES. NERVOS :
- origine neuroectodermică
- singurele structuri de origine mezodermo-mezenchimală : învelişurile meningeale şi microglia
Origine embriologică
 ŢESUTURILE EPITELIALE

 Localizare:
 la suprafaţa corpului (epidermul)
 căptuşesc cavităţi (inclusiv sistemul vascular)
 căptuşesc tractul digestiv, respirator şi genito-urinar
 formează porţiunile secretorii ale glandelor şi ductele acestora
 celule epiteliale specializate formează receptorii organelor de simţ

CARACTERE GENERALE ALE EPITELIILOR

 Sunt ţesuturi aproape pur celulare

constituite din celule ce se află în raport de contiguitate, solidarizate printr-o
cantitate redusă de substanţă de ciment şi prin mijloace stabile de fixare : desmozomi,
bare terminale, interdigitaţii

 Sunt lipsite de vase sanguine sau limfatice

(excepţie : stria vasculară din urechea internă)

 Sunt ţesuturi bine inervate

 Ţesuturile epiteliale se dispun pe o membrană bazală, care le separă de ţesuturile

conjunctive

 Celulele au forme diferite, iar nucleii respectă forma celulelor

FUNCŢIILE EPITELIILOR
 Transport transcelular :
- difuzia O2 şi CO2 (epit. alveolelor pulmonare şi capilarelor)
- transport mediat de proteine (al aa. şi glucozei)
- transport mediat prin vezicule (al Ig A şi altor molecule)
 Absorbţie selectivă prin endocitoză sau pinocitoză (ex.TCP al rinichiului, enterocite)
 Secreţie de hormoni, mucus, proteine prin exocitoză
 Permeabilitate selectivă datorită joncţiunilor ocluzive dintre celulele epiteliale (ex. epit
intestinal)
 Protecţie (ex. epiderm)
 Epurare (ex. mucoasa respiratorie prin mucusul secretat)
 Reducerea fricțiunii și lubrificare (ex. mezoteliile prin exudatul secretat)
 SPECIALIZĂRILE DE SUPRAFAŢĂ ALE CELULELOR EPITELIALE

Celulele epiteliale prezintă suprafeţe bazale, laterale şi apicale

 Suprafeţele epiteliale bazale : m.b., hemidesmozomii, plicaturile bazale

Membrana bazală
- matrice extracelulară specializată
- permanentă
- leagă şi separă celulele epiteliale de ţesutul conjunctiv subjacent
- forma :
rectilinie în epiteliile simple
sinuasă în epiteliile stratificate - papile dermale
- Grosimea mică, sub limita de rezoluţie a MO

MO: greu de observat în coloraţiile de rutină (col. H-E), ea se distinge mai bine în
coloraţiile cu :
 hematoxilină ferică (în negru)
 coloraţia cu acid periodic Schiff (PAS) (roşu-vişiniu) - conțin glicoproteine care sunt PAS+
 impregnare argentică (în negru-brun) – fibrele de reticulină din stratul subiacent
evidente prin impregnaţii argentice

ME: m.b. - formată din:

lamina bazală şi lamina reticulară

 LAMINA BAZALĂ elaborată de cel epiteliale, formată din :

- Lamina lucida – zonă electronotransparentă, omogenă şi clară, (grosime: 40
nm) situată sub epiteliu
Conţine:
- glicoproteine extracelulare: laminină, entactină
- integrine
- Lamina densa - zonă densă, (grosime: 50 nm)
Conţine:
rețea de colagen tip IV, proteoglicanul perlacan, fibronectină

 LAMINA RETICULARĂ - elaborată de fibroblaste

Conţine: colagen tip I, III, VII (fibrilele de ancorare)
Are o grosime variabilă
Este bine ancorată de lamina bazală prin:
fibronectină, fibrile de ancorare (colagen VII) şi microfibrile (fibrilin)
Lamina externă - la nivelul altor celule decât cele epiteliale
(ME : material extracelular electrono dens) ? M.B.
Lamina externă : în jurul adipocitelor, fibrelor musculare netede și striate scheletale, în jurul
celulelor Schwann – delimitează aceste celule de țesutul conjunctiv înconjurător

 Rolul m.b.:
- asigură atașarea epiteliului de țesutul conjunctiv subiacent
- suport şi susţinere
- aderenţă
- filtru molecular şi barieră
- influențează diferențierea și proliferarea celulelor epiteliale și direcționează
migrarea celulelor de-a lungul suprafeței → vindecarea rănilor

 Suprafeţele epiteliale laterale:

- joncţiuni intercelulare de aderenţă (complex joncțional):

zonula occludens
zonula adherens
macula adherens (desmozomul)
- joncţiuni de comunicare : joncţiuni gap (nexus) → cuplarea metabolica
și electrică
 Suprafeţele epiteliale apicale:
microvili, stereocili, cili

CLASIFICAREA ŢESUTURILOR EPITELIALE

 Epitelii de acoperire (înveliş şi căptuşire)

 Epitelii glandulare (exocrine şi endocrine)

 Epitelii senzoriale (compuse din celule diferenţiate pentru a recepta excitanţi din mediul
extern sau intern)

EPITELIILE DE ACOPERIRE
clasificate în funcţie de :
 NUMĂRUL DE STRATURI
- SIMPLE
- STRATIFICATE
 FORMA CELULELOR
- PAVIMENTOASE
- CUBICE
- CILINDRICE
 Definirea epiteliilor de acoperire se face ţinând seama de ambele criterii:

 Epitelii SIMPLE
 pavimentoase
 cubice
 cilindrice

 Epitelii STRATIFICATE
 pavimentoase
 cubice
 cilindrice

 EPITELII DE TIP PARTICULAR epitelii pseudostratificate:

 EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT CILINDRIC

 EPITELIUL DE TRANZIŢIE (UROTELIUL)

EPITELII SIMPLE

EPITELII STRATIFICATE ŞI EPITELII DE TIP PARTICULAR

EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS

 Definiţie: format dintr-un singur rând de celule turtite, dispuse pe membrana bazală
 Funcţia
- acoperire
- difuziunea lichidelor în capilare, a gazelor în alveole
 EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS

 Localizare:
 Foiţa parietală a capsulei Bowman
 Epiteliul alveolelor pulmonare
 Ansa Henle
 Epiteliile de căptuşire ale seroaselor - mezotelii
 Epiteliile de căptuşire ale vaselor - endotelii

MEZOTELIUL

 Endoteliu (Aorta, HE, 40x)

EPITELIUL SIMPLU CUBIC

 Definiţie: format dintr-un singur rând de celule cubice, dispuse pe m.b.

 Funcţii:
- acoperire sau căptuşire
- secreţie sau absorbţie

Epiteliul simplu cubic

 Localizare:
 Ductele excretoare intralobulare ale glandelor exocrine (ex. gl. submaxilară)
 Suprafaţa ovarului
 Tubii colectori renali
 Epit. plexurilor coroide

EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC

 Definiţie: format dintr-un singur rând de celule cilindrice, dispuse pe membrana bazală
 Funcţii:
- acoperire
- secreţie
- absorbţie şi
- de mobilizare a conţinutului aflat în cavitatea pe care o delimitează
 EPITELIUL SIM PLU CILINDRIC

Localizare:
 Ductele eferente testiculare
 Bronhiile mici
 Epiteliul intestinal şi gastric
 Vezicula biliară
 Ductele mari ale unor glande

Epiteliul simplu cilindric poate fi ciliat sau neciliat

Epiteliul simplu cilindric neciliat poate prezenta margine în perie sau platou striat, structuri
formate din microvili

EPITELIU SIMPLU CILINDRIC NECILIAT

 Epiteliu simplu cilindric – jejun (HE, 40x)

 Epiteliu simplu cilindric ciliat – bronhiolă (HE, 40x)

Epitelii simple : pavimentos, cubic, cilindric

EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS

 Definiţie: epiteliu format din trei straturi celulare:
 Strat bazal (strat germinativ)
 Strat mijlociu (strat spinos)
 Strat superficial
Epiteliul stratificat pavimentos

 Localizare:

 Ep pavimentoase keratinizate - situate în regiuni care vin în contact cu mediul extern

(ex. epidermul)

 Ep. pavimentoase nekeratinizate - tapetează cavităţi (mucoasa bucală, esofag, rect,

anus, etc)

EPITELIU STRATIFICAT PAVIMENTOS

EPITELIUL STRATIFICAT CILINDRIC

 Format din trei straturi celulare:

a. bazal cu celule cubo-cilindrice
b. mijlociu cu câteva rânduri de celule poliedrice
c. superficial, format dintr-un singur rând de celule prismatice, ce pot prezenta la polul lor
apical o cuticulă, un platou striat sau cili vibratili

 Localizare: conjunctiva palpebrală, faringe, laringe, uretra membranoasă şi ductele

mari ale glandelor exocrine

EPITELIUL STRATIFICAT CUBIC

- două rânduri de celule

- cele bazale sunt mai înalte
- cele superficiale au o formă cubică
Localizare : ductele excretoare ale glandelor sudoripare şi canalele mici ale glandelor
salivare

Funcţia: căptuşire, de absorbţie sau secreţie

Epiteliu stratificat pav nek; epit stratificat pav keratinizat; epit stratificat cubic; epit de
tranziţie
EPITELII DE TIP PARTICULAR

Epiteliul pseudostratificat cilindric

 Definiţie: epiteliu simplu cilindric, format dintr-un singur rând de celule, dispuse pe
membrana bazală. Celulele au înălţimi diferite, nu ajung toate să delimiteze lumenul.
Înălţimea diferită a celulelor, determină situarea nucleilor la înălţimi diferite → fals
aspect de stratificare

EPITELIU PSEUDOSTRATIFICAT CILINDRIC CILIAT

Epiteliul pseudostratificat cilindric

 Localizare:

 trahee şi arbore bronşic (epiteliul este pseudostratificat cilindric ciliat - epiteliu

respirator)
  d u c t e le m a r i a le g la n d e lor e x oc r in e ( e pit e liu l e s t e n e c ilia t )

Epitelii de tip particular

Uroteliul
 Definiţie: epiteliu de tranziţie format din trei straturi:
 Strat bazal
 Strat mijlociu (celule “ în rachetă”)
 Strat superficial (celule umbreliforme)
 Localizare:
 la nivelul calicelor renale, ureter, vezica urinară şi uretră
 Caracteristici:
 membrana bazală subţire - sângerează cu uşurinţă
 este un epiteliu plastic, capabil
să-şi modifice stratificarea
 uroteliul este impermeabil
pentru constituenţii urinei

Tipuri particulare de celule epiteliale

 Celulele neuroepiteliale – alc. epit senzoriale

 Celulele mioepiteliale – gl mamară, gl lacrimală, gl salivare

 Celulele pigmentare – epiderm, iris, retină (prezintă granule pigmentare sau melanozomi
ce conțin melanină)