Sunteți pe pagina 1din 7

Miraculosul soc si beneficiile lui

Un articol scris de Sidonia Toncean (Sidy).


Sunt foarte rare plantele din natur la care toate organele (flori, fructe, frunze, scoar, rdcini)
prezint efecte terapeutice i pot fi folosite n prevenirea i tratarea unui larg arsenal de afeciuni
maladive. at c o tuf de soc, situat n grdina proprie, valoreaz aproape tot at!t de mult c!t o
farmacie familial. Tocmai de aceea, socul a fost asemuit cu o ntreag farmacie de care pot
"eneficia, direct, at!t locuitorii satelor, c!t i orenii interesai de vindecri naturiste.
Denumiri populare: #oler, #oz, i"oz, scorpat, sog, soc negru, etc.
$r"ustul atat de comun din campie pana in zona de munte, inflorind a"undent de la sfarsitul lunii
mai pana la mi%locul lui iunie, este o planta cu proprietati, atat medicinale, cat si alimentare. Socul
este un ar"ust de talie mica putand a%unge pana la & ' ( m inaltime. n mod natural, il intalnim su"
forma de tufa, ale carei tulpini cresc la inceput drepte, apoi se ramifica mult, formand o coroana
rotun%ita. Tulpina are o scoarta cenusie in tinerete, apoi se transforma intr'o scoarta groasa, cu aspect
crapat. Tulpina si ramurile au in interior o maduva al"a) acest lucru il deose"este de socul rosu care
creste la munte si care are maduva de culoare "run'roscata. *amurile tinere sunt prevazute cu niste
negisori mici (lenticele) proeminente pe suprafata lor. +le contin o maduva mare, spongioasa, cauza
a fragilitatii lor. ,runzele sunt penat'compuse si au cate -' . foliole scurt petiolate. Scoarta si
frunzele au un miros specific, destul de respingator, menit sa alunge vizitatorii nedoriti. ,lorile sunt
mici, de culoare al"a, cu miros placut patrunzator. Sunt unite in inflorescente um"eliforme ca niste
talere mari. ,iecare floare are un caliciu cu & dinti, o corola cu & petale, & stamine cu anterele
gal"ene, un ovar si - stigmate. +le sunt in general autosterile, adica necesita polenizare straina.
,lorile au aroma racoritoare, proaspata, foarte placuta. ,ructul este o drupa "aciforma, glo"uroasa,
cu un diametru de /' ( mm, de culoare neagra, lucitoare, avand la interior - seminte lunguiete.
Beneficii / Utilizare Socul:
$r"ustul de soc este intalnit in su"ar"oretele padurilor de deal si campie, in luminisuri si la margini
de paduri. 0reste de la campie pana in partea inferioara a muntilor in stare spontana (sal"atica). 1a
noi, el a fost introdus in cultura in urma cu 23 de ani. Socul iu"este solul umed, "ine drenat, "ogat in
#umus si locurile insorite sau usor um"rite. nmultirea socului se poate face prin semintele proaspete
ce se ingroapa in pamant, toamna, imediat dupa recoltare, cu fruct cu tot) prin lastari ori prin "utasi
de tulpini tinere, despartiti la sfarsitul verii sau prin "utasi de tuplina, luati la sfarsitul toamnei.
Recoltare: ,lorile (,lores Sam"uci) se culeg in mai'iunie) in zonele montane c#iar si in iulie. Se taie
intreaga inflorescenta cu un cutitas sau foarfece, c#iar inainte de a se desc#ide toate florile, neaparat
pe timp frumos si uscat. +le se pun imediat sa se usuce, la soare, cu inflorescentele in sus, acoperite
cu #artie, pentru a se usca cat mai repede) in caz contrar, ele se inegresc si se mucegaiesc foarte
repede. 4e regula, se indeparteaza cat mai mult din codite, cu a%utorul unei furculite, deoarece au un
iz neplacut. Se pastreaza in cutii de carton sau ladite captusite cu #artie. 1a fel se procedeaza si cu
fructele, cand acestea sunt de culoare neagra. ,ructele se recolteaza in septem"rie'octom"rie. 4in &'
. 5g flori sau din -'6 5g fructe, se o"tine 7 5g produs uscat. Scoarta interioara sau a doua scoarta
(li"eral, numit si mazga) este folosita fie proaspata, fie uscata si se o"tine prin deco%irea celei
e8terne. +a se recolteaza inainte de inflorire si se va usca in strat su"tire si in locuri "ine aerisite.
Socul european este o planta foarte rezistenta si se intalneste fie ca o tufa, fie ca un ar"ust ramificat,
cu frunze de un verde' inc#is, avand un miros puternic, usor neplacut. +l creste destul de repede si
este tolerant, atat la umezeala, cat si la uscaciune, dar si la un sol alcalin. 0#iar daca este un ar"ust
cunoscut, e8ista sansa de a fi confundat cu alte specii de Sam"ucus9 racemosa (soc rosu) si e"ulus
("oz).
4eose"irile fundamentale sunt9
7. culorile florilor: la Sam"ucus nigra sunt al"e'gal"ui in timp ce la celelalte doua sunt de culoare
al"e'verzui si respectiv al"e'roze)
2. culorile fructelor: la Sam"ucus nigra sunt negre, lucioase cu miros sla" particular, gust dulceag'
acrisor, in timp ce la celelalte doua sunt de culoare rosii'lucioase, lipsite de miros, gust acrisor,
neplacut, si respectiv negre, mate, cu miros neplacut.
+8ista si varietati ornamentale cum ar fi9 :$urea:, cu frunze aurii) :+va:, cu folia% negru ' purpuriu
si flori roz) :;adonna:, cu frunze stropite cu crem) sau ,. laciniata' socul cu frunze fin decupate, ca
de feriga sau de patrun%el.
Socul prezinta importanta atat ca planta ornamentala si silvica, cat si ca materie prima in industria
alimentara si farmaceutica. <irtutile terapeutice ale socului erau cunoscute inca din antic#itate. n
=recia, >ipocrate ii atri"uia proprietati diuretice) in +vul ;ediu, la vec#ii germani, socul era
considerat o planta sfanta, fiind folosit si ca planta medicinala. 4in punct de vedere yoga, "ogatia in
vitamina 0, culoarea si gustul ii imprima tendinta de yin, dar efectul de eliminare a apei, ii da tenta
de yang.
Principalii constituenti
,lorile (,lores Sam"uci)9 contin rutozida, ulei volatil, sam"unigrozida, etil'amine, izo"util si
izoamil'amine, "eta glicozizi ai acizilor caleic si ferulic, za#aruri, mucilagii, vitamina 0 etc.
,ructele coapte contin (3' ?& @ apa, rutozid, izocvercetina, antocianini, aminoacizi, acizi organici9
citric, c#imic, malic, sic#imic) taninuri, za#aruri (ma8im ? @), vitamina 0 (de doua ori mai "ogate
dacat lamaile si portocalele), vitamine din comple8ul A, saruri minerale'foarte "ogate in potasiu
(-33 mg @), "ogate in calciu (-& mg @), moderat magneziu (? mg @)) provitamina $ etc. Scoarta
contine sam"ucina, o su"stanta asemanatoare cu alcaloizii.
Recomandari terapeutice
n scopuri medicinale se folosesc in principal florile si fructele, intr'o masura mai redusa scoarta.
Florile de soc
Intern:
$u proprietati sudorifice, diuretice, la8ative, fe"rifuge, galactogoge, antiinflamatoare, usor
dezinfectante. Sunt indicate in o"ezitate si menopauza. 0eaiul din flori de soc provoaca o
transpiratie a"undenta, a%utand la scaderea temperaturii) este recomandat contra tusei in afectiunile
aparatului respirator9 raceala, gripa, "ronsita, ca si in constipatie. Brin diureza pe care o produce se
recomanda in reumatism, "oli de rinic#i si de vezica. $vand proprietati la8ative si a%utand la
eliminarea apei din tesuturi, se foloseste ca medicament natural in o"ezitate. Bentru aceleasi motive
este recomandat si in constipatiile de natura nervoasa. Su" forma de e8tract sla" alcoolic, florile de
soc au proprietati antinevralgice.
Extern:
$ntiseptic. Su" forma de "ai sau cataplasme, ceaiul de soc este indicat in furunculoze, a"cese,
arsuri, flictene (colectie circumscrisa de serozitate, de dimensiuni mai mari decat vezicula, care se
formeaza la suprafata pielii), avand proprietatea de a fluidifica puroiul, de a calma durerile, facand
sa dea inapoi umflatura. Su" forma de "ai fier"inti se utilizeaza contra reumatismului.
,ructele de soc au in general aceleasi proprietati medicinale ca si florile, insa intr'o masura mai
redusa. Se considera ca principala actiune a acestora, este actiune sudorifica) sudoratia ' respectiv
transpiratia cutanata a"undenta' care are o influenta pozitiva in numeroase afectiuni, in primul rand
in raceli, stari gripale, "ronsite si stari fe"rile. n aceeasi masura are efecte favora"ile in reumatism,
ca si in "olile eruptive, cum ar fi ru%eola si scarlatina, precum si in nevralgii. ,ructele de soc au si o
actiune diuretica (de fapt o componenta a efectului sudorific) ca si usor la8ativa, iar prin con%ugarea
tuturor acestora, ele fiind recomandate in com"aterea o"ezitatii. Se mai citeaza efectul galactolog,
respectiv de marire a secretiei lactate, fiind utile in perioada de alaptare. Tot ele, folosite intern, au o
actiune specifica, de com"atere a #emoroizilor, dand de asemenea rezultate "une si in tratamentul
arsurilor.
$ doua scoarta (partea inerta a scoartei) are efecte diuretice, fiind usor la8ativa. +ste recomandata in
caz de guta, reumatism, #idropizie si nefrita.
Mod de intrebuintare: preparare si administrare
Flori de soc
ntern
Bul"ere din flori uscate9 se o"tine prin macinarea florilor uscate cu masina de macinat cafea.
4epozitarea pul"erii se face in "orcane de sticla inc#ise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o
perioada de ma8imum 2 saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). Se ia cate 7
varf de cutit C zi, avand efect remineralizant. ' nfectia gripala (raceala)9 se administreaza pul"ere, 6
doze a cate -'& g C zi) amplifica rapid raspunsul sistemului imunitar la agresiunea virusilor, com"ate
inflamatia mucoaselor, reduce durerile de cap si durerile musculare, amplifica tonusul psi#ic.
;omentul cel mai "un pentru administrarea pul"erii este de"utul infectiei, cand apar primele
simptome ' usturime in gat, senzatie de iritatie nazala, usoare dureri de cap.
' 0onstipatia, digestia dificila ' se ia pul"erea de flori de soc, cate 7 lingurita, cu 73 min inainte de a
manca. ,lorile de soc stimuleaza peristaltismul digestive, in general si pe cel intestinal, in special,
fiind de a%utor mai ales persoanelor sedentare, cu pro"leme de digestie, avand o eficienta speciala
pentru com"aterea atoniei digestive. ' ntinerirea organismului9 se administreaza, timp de 7
saptamana, cate ?'7& g de flori de soc C zi, su" forma de pul"ere sau de e8tract apos (infuzie
com"inata) persoanelor de varsta a doua si a treia. 0ele mai clare efecte constau in reducerea
greutatii corporale (pe seama eliminarii e8cesului de apa si a anumitor to8ine din organism),
normalizarea tensiunii arteriale, im"unatatirea memoriei, a digestiei si a eliminarii si cresterea
capacitatii de concentrare. Un alt rezultat ce se o"tine in urma tratamentului cu flori de soc este
redo"andirea tonusului psi#ic, a unei stari de optimism si de vioiciune, in doar . zile.
DTinctura din pulbere de flori de soc: se pun intr'un "orcan cu filet 7& linguri pul"ere de flori de
soc, se adauga 2 pa#are (633 ml) de alcool alimentar de &3 grade) se lasa la macerat in "orcanul
inc#is ermetic, 2 saptamani) se filtreaza, apoi se pune in sticlute mici, inc#ise la culoare. Se
administreaza de 6 ori C zi, cate &3'733 de picaturi, diluate in putina apa ( 7C2 cana apa).
D Inhalatia9 se pun 2' - linguri cu flori de soc intr'un vas cu apa clocotita. Se fac in#alatii de 2 ori C
zi, dintre care o data, seara.
D Infuzia9 peste 2 lingurite de flori de soc sau pul"ere de flori se toarna 2&3 ml apa clocotita9 se "eau
- ceaiuri caldute C zi in tratamentul gripei, racelilor si guturaiului. 1a8ativ9 se prepara o infuzie9 7' 2
lingurite flori la 233 ml apa clocotita) se ia seara la culcare.
D Infuzia fierbinte9 se foloseste ca remediu de urgenta, pentru efectul sudorific, fe"rifug si antitusiv.
Se prepara prin oparirea unei lingurite de flori de soc, uscate si maruntite, cu 7 cana (2&3 ml) apa
clocotita) se lasa la infuzat 73'7& minute, se filtreaza si se consuma cat mai calda posi"il. ' ,e"ra '
se "ea infuzia fier"inte, cate 7C2 cana, de 2'- ori C zi. 4upa administrare, se remarca mentinerea
temperaturii ridicate a corpului pentru cateva minute, apoi socul va avea o actiune asemanatoare cu
a aspirinei, producand vasodilatatie si o transpiratie puternica, timp in care, gradat, temperatura
corpului va scadea. +ste un remediu foarte eficient, nu deprima sistemul imunitar (asa cum fac
fe"rifugele de sinteza) si nu EincurcaF mecanismul fe"rei, care (in anumite limite) este cat se poate
de "enefic, fiind un mi%loc natural de aparare a corpului impotriva infectiei.
D Infuzia combinata9 se pun la macerat, timp de (' 73 ore, -'6 lingurite de flori de soc maruntite, in
7C2 l apa, dupa care se filtreaza. 1ic#idul o"tinut se pune deoparte, iar planta ramasa se fier"e in 7C2
l apa, vreme de & minute) se filtreaza rece. Se amesteca cele doua e8tracte (se o"tine cca 7 l
preparat) care se foloseste intern (7'2 cani pe zi) sau e8tern (su" forma de comprese si spalaturi). '
0olesterol9 se administreaza infuzie com"inata de soc, cate 2'- caniCzi, in cure de 6 saptamani, cu 2
saptamani de pauza. Socul nu determina scaderea valorilor colesterolului, ci impiedica intr'o "una
masura o8idarea sa in organism, proces care duce la aparitia depunerilor de pe artere, la "oli
cardiace si vasculare grave. '
Sinuzita si bronsita: se "ea infuzie com"inata de flori de soc, cate - caniCzi, in cure de 76 zile, cu 7
saptamana de pauza. Suplimentar, pe frunte sau, dupa caz, pe piept, se aplica comprese cat mai calde
posi"il cu infuzie com"inata de soc. Se reduce inflamatia cailor respiratorii, a%uta la eliminarea
secretiilor in e8ces, amplifica local capacitatea naturala de lupta a organismului impotriva infectiei,
previne si com"ate e8cesul de mucus din organism, mai ales de pe caile respiratorii.
Reumatism: se fac cure, pe o perioada de - saptamani) se administreaza cate 7 l de infuzie
com"inata de flori de soc C zi. $re efecte depurative, antiinflamatoare articulare si a%uta la
com"aterea proceselor degenerative. Totodata a%uta la eliminarea uratilor din organism, fiind un
a%utor pretios in caz de guta. '
Prevenirea infectiilor renale si urinare: 7 l de infuzie com"inata de flori de soc, consumat zilnic,
stimuleaza puternic activitatea rinic#ilor, mareste diureza, amplifica imunitatea locala si a%uta la
prevenirea formarii nisipului si a pietrelor la rinic#i. Bersoanele ce se confrunta frecvent cu afectiuni
ca nefrita, pielonefrita sau cistita vor face de 2 ori C an (la trecerile de la sezonul cald la sezonul rece
si viceversa), o cura de 2 saptamani cu infuzie com"inata de flori de soc.
+8tern
D Infuzia: 2' 6 lingurite de flori de soc la 2&3 ml apa clocotita) se intre"uinteaza su" forma de "ai
sau cataplasme in furuncule, a"cese, arsuri si umflaturi. ' $rsuri de gradele 2 si - pe suprafete mici9
se dezinfecteaza zona afectata cu tinctura de flori de soc, apoi se pun comprese cu infuzie com"inata
de flori de soc. <indecarea va fi mult mai rapida si cicatricele vor fi mai reduse ca dimensiuni.
D Decoct din flori de soc: constitue o apa de gura cu care se face gargara pentru com"aterea
inflamatiilor gingivale si ale gatului. Se fier" & min &3 g flori de soc in 7 l apa, apoi se lasa acoperit,
sa se raceasca. ,olositi decoctul de 6'/ ori C zi, mai ales dupa mese.
D Cataplasme cu decoct concentrat: -3' &3 g la 7 l (2' - maini de flori de soc C 7 l apa clocotita). Se
infuzeaza timp de 73 min. Se foloseste su" forma de comprese calmante si la "ai calde in caz de
degeraturi si reumatism. ' 4egeraturi9 zonele afectate vor fi inmuiate in infuzie rece de soc, timp de
73 minute, apoi se aplica o cataplasma calduta cu flori de soc, mentinuta minimum 7 ora. Brincipiile
active din florile de soc a%uta la resta"ilirea circulatiei si la regenerarea celulara din zonele afectate.
D Baie cu decoct de flori de soc: -33 g flori C & l apa, fierte 73 min sau infuzie din fructe, flori si
frunze de soc (&3' 733 g plante C - l apa)) decoctul sau infuzia se pune in cada cu apa (temperature
apei -. grade)) se sta 7&' 23 min) se foloseste pentru dureri reumatismale.
D Baie de abur cu flori de soc: se pune 7 mana de flori in 7 l apa clocotita) se tine fata timp de 73
min in a"urul care se dega%a, apoi se spala cu apa proaspata (cel mai "ine cu apa de ploaie)) pentru
inmuierea epidermei si o "aie de a"ur decongestionanta. D 1otiune pentru fata9 se pun in 7C2 l apa
clocotita 7 lingurita flori de soc, 7 lingura flori de nal"a si 7 lingura flori de lamaioara) se lasa la
infuzat 73 min) se foloseste ca lotiune pentru fata. 4upa folosire, tenul nu se sterge, lasandu'se sa se
usuce la aer.
D Ulei de flori de soc: se pun intr'un "orcan cu filet 7& linguri de pul"ere de flori de soc, peste care
se adauga 7C2 l ulei de floarea'soarelui sau de masline. Se lasa la macerat 2 saptamani, in "orcanul
inc#is ermetic, dupa care se filtreaza, iar lic#idul rezultat se pune intr'o sticla inc#isa la culoare. 4e
regula, se foloseste ca solutie de masa%, pentru persoanele cu pielea uscata. ' $rsuri solare9 uleiul de
flori de soc se intinde pe piele) are efecte calmante si a%uta la refacerea tegumentelor. Studiile de
la"orator arata o posi"ila actiune anti'mutagena a socului, care ar a%uta la prevenirea cancerului de
piele, dupa e8punerea e8cesiva la radiatiile solare. ' Bielea uscata, cu tendinta de crapare9 se va face
masa% pe tot corpul cu ulei de flori de soc, o data la . zile, mai ales in sezonul rece, dar si in
perioadele cu vant si aer uscat. +ficienta ma8ima se o"tine cand este aplicat la -3 min dupa "aie. '
Bielea im"atranita9 se trateaza prin masa% cu ulei de soc. Se recomanda in mod special pentru pielea
de pe picioare si de pe maini, care are cele mai puternice tendinte de uscare si de formare a unor
straturi rugoase. Bentru portiunile de piele mai grasa, cu tendinta de pletora, se recomanda
compresele cu infuzie com"inata de soc. ,ructe de soc ntern
D Fructe de soc uscate: culegeti ciorc#inii cu fructe a%unse la maturitate (foarte inc#ise la culoare,
moi si dulci la gust).Buneti'le la uscat la soare, intr'un strat, cu fructele orientate in sus. n felul
acesta ele vor piarde mai multa apa dintr'o data, su" actiunea razelor solare. 4upa uscare, separati
fructele de pe ciorc#ine, puneti'le in pungi de #artie si pastrati'le in locuri uscate. Brin macinarea cu
rasnita electrica de cafea, din fructele de soc uscate o"tineti o pudra cu proprietati tamaduitoare,
foarte mult asemanatoare cu cele ale afinului. ' Tul"urarile de vedere (inclusiv nocturna), tul"urari
de tranzit intestinal, avitaminoza, convalescenta9 pudra o"tinuta din fructe de soc se administreaza
cate - lingurite C zi ' este e8celenta si ca mi%loc de intretinere a sanatatii.
D Decoctul: 7 lingurita de fructe coapte, proaspete, se dau in clocot impreuna cu 7 cana apa, apoi
"oa"ele se strivesc si se adauga za#ar. Se "eau 7' 2 cani C zi. 4ecoctul se poate face si din fructe
uscate. Se administreaza ca diuretic in afectiunile cailor urinare, in cure de 2' - saptamani.
D Tinctura: 79&, in alcool 2& grade) se iau 23 picaturi intr'un pa#ar cu apa, de - ori C zi, dupa mese in
tratamentul gripei, racelilor si guturaiului.
D Siropul sau dulceata din flori de soc servesc atat in scop terapeutic, cat si gustativ. Se "eau 7' -
pa#are de sirop diluat C zi, pe stomacul gol, la ore diferite. $u rol la8ativ si depurativ, a%utand in
tratamentul acneei si al altor "oli de piele. +fectul este marit daca se pune cate 7 lingurita de sirop C
7 cana ceai de pod"al. n acest caz, se "eau - cani C zi. Bentru copii, se pune 7 lingurita la 7 pa#ar de
ceai de 233 ml.
D Sucul: culegeti fructe de soc a%unse la maturitate (septem"rie' octom"rie). +le tre"uie sa fie negre
la culoare si dulci la gust (nu rosietice, rosii'violacee ori verzi, deoarece sunt purgative drastice). n
cel mult 26 de ore de la recoltare, separati "acele de codite, spalati foarte "ine, scurgeti de apa,
zdro"iti'le cu o furculita pana devin ca o pasta. Buneti intr'un tifon curat si stoarceti cu mana, prin
presare pentru a o"tine cat mai mult suc din fructe. $cesta este inc#is la culoare si are un miros care
aduce aminte de afine, cu efecte terapeutice e8ceptionale (restul de fruct care ramane dupa stoarcere
folositi'l la dulceata ori gem). Bastrati in frigider. Se administreaza cu 7& min inainte de masa, pe
stomacul gol ' & linguri la adulti si - lingurite la copii. +ste foarte util in curele de dezinto8icare.
D Tinctura: culegeti fructele de soc care nu au a%uns complet la maturitate, care au o culoare rosie
spre violet. Breparati un suc, dupa aceeasi metoda descrisa mai sus. 0om"inati apoi in proportia 797
cu alcool ' 7 pa#ar de suc amestecat cu 7 pa#ar de alcool alimentar, du"lu rafinat) puneti si pastrati
in sticle mici, inc#ise la culoare. ' 4ezinto8icare e8trem de puternica9 ' se administreaza din
tinctura, la inceput o singura lingura C zi, la ora 7(933, iar daca organismul permite, se creste doza
pana la 6 linguri C zi, luate in doza unica, la ora amintita. Breparatul se dilueaza in 7C2 cana apa si se
"ea pe stomacul gol. 4oza se mareste in functie de reactia tranzitului intestinal9 daca acesta devine
foarte intens inca de la prima lingura, atunci doza nu se mareste) in caz contrar, se poate a%unge si la
6 linguri C zi. ' $cnee, eczema alergica ' se ia l lingurita de tinctura de fructe de soc in 7C2 pa#ar cu
apa, de - ori pC zi, pe stomacul gol. Tratamentul se face minimum - luni, pentru ca procesele de
dezinto8icare sa fie complete. Be parcursul tratamentului se elimina din alimentatie carnea, za#arul
si produsele cu aditivi alimentari, care au un rol e8trem de nefast in aceasta categorie de afectiuni.
' Reumatismul !uta ' se face un tratament de lunga durata cu tinctura de fructe de soc. G lingurita
diluata in 7C2 pa#ar de apa se ia de - ori pe zi, inainte de masa. Tratamentul dureaza minimum /3 de
zile si se incepe in ultimele saptamani de vara, pentru ca efectele ma8ime sa fie in lunile octom"rie'
noiem"rie, cand aceste afectiuni au de o"icei manifestari acute. 0ele mai puternice efecte s'au
inregistrat in reumatismul cronic degenerativ.
' "bezitate in!rasare ' se face o cura de lunga durata cu tinctura de soc. n prima zi se ia l lingurita,
la ora 7(933) a doua zi se iau 2 lingurite la aceeasi ora s.a.m.d., pana in ziua a saptea, cand se a%unge
la . lingurite luate odata. Se mentine aceasta doza vreme de -3 de zile. 4ozele progresive se iau
pentru a nu crea un soc tranzitului intestinal, care va fi foarte mult accelerat, la fel ca si diureza si
procesele de eliminare in ansam"lu. 4aca pe masura ce se creste doza apare o diaree puternica, se
iau in completare 2'- lingurite C zi de pul"ere de scoarta de ste%ar sau de iar"a de coada'racului, iar
daca diareea persista, atunci se intrerupe tratamentul. Be intreaga perioada se face si o cura de
cereale.
' Psoriazis boli de piele !rave ' se face o cura de -3 de zile cu tinctura de "oa"e de soc,
administrata in doze progresive, de la l la . lingurite zilnic, ca in cazul o"ezitatii. +ste un tratament
drastic, care va accelera foarte mult procesele de dezinto8icare, favorizand vindecarea acestor "oli.
,ructele de soc imature, preparate su" forma de tinctura sunt unul dintre cele mai nenocive si mai
puternice purgative si dezinto8icante din flora noastra.
' Tulburari hormonale diverse ' cura de lunga durata cu tinctura de fructe de soc are efecte
e8ceptionale mai ales in cazul afectiunilor endocrine care apar corelat cu tratamentul medicamentos
a"uziv. Se ia 7C2 '7 lingura de tinctura diluata in 7C2 pa#ar cu apa dimineata, pe nemancate si
aceeasi doza seara. n cazul c#istului ovarian si al ovarelor polic#istice, fi"romului uterin si
mastozei, in special atunci cand acestea sunt asociate cu constipatia, acest tratament are o eficienta
e8ceptionala, mai ales daca este asociat cu o cura cu e8tract de muguri de zmeur (*u"us idaeus) (&3
de picaturi, de - ori C zi).
' Cancerul ' s'a constatat ca mai mult de .&@ din cei care a%ung sa sufere de aceasta cumplita
maladie se confrunta ' fie ca isi dau seama, fie ca nu ' cu constipatie cronica, care pertur"a grav
procesele naturale de eliminare a to8inelor, precum si cele de asimilare si de regla% endocrin. G cura
de l luna, in care se iau - lingurite de tinctura de fructe de soc C zi, are un efect de eliminare a
to8inelor e8trem de "enefic atat in tratarea "olii canceroase, cat si pentru prevenirea ei. ,runze de
soc ' +8tern D ,runze proaspete strivite se aplica, asociate sau nu, cu ulei de mac de gradina (de la
farmacie sau Blafar) pe leziunile de arsuri, in intepaturile de insecte si muscaturile de vipera. D
,runze intregi sau maruntite fierte in apa se aplica pe rani, furuncule, erizipel, arsuri, contuzii, etc.
,runzele tinere fierte dau un lic#id care, indulcit cu miere, foloseste la com"aterea constipatiei.
Scoarta a doua - Extern
D Pomada cu maz!a (li"er, scoarta a doua) zdro"ita si fiarta in untura de porc) se aplica in favus, ca
si dupa su"stante vezicante, avand rol calmant. ;irosul caracteristic de soc alunga rozatoarele ca
so"olanii, soarecii, etc. 4e aceea se pun ramuri de soc in %urul #am"arelor si in stogurile de fan. Hu
uitati ca o tufa de soc, in gradina, inseamna o mica farmacie, mereu la indemana
Intrebuintari culinare
Hu cred ca este casa in care sa nu se fi savurat renumita socata facuta din florile de soc. Tot ele se
folosesc pentru a o"tine "auturi tonice si ceaiuri aromate. ,lorile de soc pot fi adaugate in compoturi
de fructe, in dulceturi si gemuri) ele potenteaza aroma agriselor sau a ru"ar"ei. ,ructificand dro%dia
din florile de soc se poate o"tine o sampanie foarte fina si aromata. =lazurand inflorescentele de soc
(florile) cu un aluat su"tire ca de clatite, pe care apoi le pra%im putin si le pudram cu za#ar, vom
avea un desert ' medicament, rafinat si sanatos. Tot din flori de soc putem o"tine o crema aromata si
parfumata, folosind lapte fiert, za#ar, un praf de sare, flori de soc si zeamil sau amidon. ;ugurii
florali conservati in otet cu sare dau un surogat de capere. n vinificatie, daca mustului, inainte de
fermentatie, i se adauga cateva inflorescente de soc, acesta va capata o aroma de otonel. n ,ranta,
viticultorii pastreaza in conditii "une strugurii punand in ladite un rand de struguri si un rand de flori
de soc uscate. 1a fel de cunoscut este si siropul, marmelada, si dulceata facuta din fructele de soc,
"ine coapte. 4in fructele negre de soc se poate face suc, gem, %eleu, peltea, dar si un e8celent vin
rosu, lic#ior, tuica, otet, pana c#iar si supa. ,ructele "ine coapte pot fi folosite la placinte, pra%ituri,
impreuna cu alte fructe. +le sunt un "un colorant alimentar si se pot pastra prin congelare.
Precautii: tentie!
D Hu supradozati preparatele din soc. ,ructele sunt foarte puternice, fiind mai degra"a medicament
decat aliment. Si, ca orice medicament supradozat, ingerat in cantitati mari ' peste 233 g ' aceste
fructe pot crea pro"leme. Simptomele into8icatiei sunt9 voma, arsuri la stomac, iritarea gatului,
dificultati in respiratie, convulsii.
D ,ructele necoapte au un anumit grad de to8icitate, into8icatiile manifestandu'se prin voma, diaree.
n acest caz se va administra "olnavului lapte, decoct cu fulgi de ovaz si car"une medicinal.
D Tratamentul cu fructe de soc este contraindicat persoanelor cu diaree cronica sau acuta. 4esi este
unul dintre purgativele cel mai usor de tolerat (este mult mai putin iritativ decat crusinul), fructele de
soc pot produce iritatii persoanelor cu colon sensi"il.
D Uzul e8cesiv sau prelungit poate duce la pierderi mari de potasiu prin urina.
D Hu este recomandat in sarcina si alaptare.
D $plicarea direct pe piele sau pe mucoase a florilor proaspete va fi evitata deoarece ele produc
eriteme (roseata a pielii).
D n general, persoanele cu predispozitie alergica vor lua la inceput doze mici de soc, iar in cazul in
care apar iritatii pe piele, dificultati in respiratie,
D 0onsumul produselor de tip alimentar tre"uie sa fie ponderat si ec#ili"rat in timp.
D $dministrarea socului se va face su" supraveg#ere medicala, in cazul persoanelor care iau la8ative
si diuretice de sinteza.
D 0opiilor su" 72 ani li se vor administra tratamente si produse pe "aza de flori de soc, cu prudenta,
in doze reduse de 2'6 ori, intrerupandu'se tratamentul daca apare una din simptomele sus'
mentionate.