Artarul si Zambrul Artarul (Acer platanoides) Aria de raspandire: Artarul se intalneste frecvent pe tot continentul european.

Este deseori plantat in parcuri, pentru umbra generoasa a frunzisului sau. Perioada de inflorire: martie - mai. Aspectul: Artarul este un arbore viguros, insa rareori depaseste 2 m in inaltime. El formeaza o coroana arcuita simetric, pe un trunc!i mai degraba scurt. "coarta neteda, cenusie, se desprinde de trunc!i sub forma unor solzi alungiti. #runzele sunt lobate, avand practic aceeasi culoare si acelasi luciu pe ambele fete. $obii sunt ascutiti si putin zimtati pe margini. %n lunile de primavara, artarul poarta flori alb-galbui, dispuse in inflorescente umbeliforme. #ructele sunt prevazute cu doua aripioare imbinate, astfel incat descriu un ung!i obtuz. %ntre ele, in varful acestui ung!i, se gaseste samanta, o mica nuca turtita. #ructele verzi pot fi vazute inca din mai, atarnand in ciorc!ini grei pe crengi. &ai tarziu, isi sc!imba culoarea in maroniu si se lasa duse de vant, rotindu-se prin aer ca niste elice. 'oamna, frunzele artarului se coloreaza in nuante stralucitoare de rosu si galben. %storic: Artarul apare de(a in scrierile istoricului roman Plinius "ecundus (2)-*+ d.,r.), dar il aflam mentionat si in papirusuri, ca unul din cele mai importante remedii folosite in medicina Egiptului antic. %n secolul -ii, calugarita ,ildegard von .ingen il caracterizeaza drept un arbore /uscat si rece/. Ea il recomanda pentru combaterea febrei prelungite, fie punand frunzele in baia bolnavului, fie pregatind o licoare ce se amesteca in vin. "i alti vindecatori ai Evului &ediu au cunoscut foarte bine artarul. 'oti l-au prezentat ca pe un remediu cu actiune antifebrila. %n zilele noastre, artarului i se acorda din nou atentie, mai ales datorita calitatilor sevei sale. 0esi recoltarea sevei de artar are o indelungata traditie, ea a fost practic uitata pentru mult timp. Astazi, seva este foarte apreciata ca sirop, respectiv ca indulcitor. Ea se obtine la fel ca rasinile sau cauciucul, prin crestarea scoartei. E regretabil faptul ca in prezent s-a renuntat aproape cu totul la utilizarea artarului in scopuri medicale, desi pana la inceputul secolului -i1 se preparau remedii atat din crengile si frunzele lui, cat si din trunc!i si seva. Acum, nu se mai foloseste decat siropul, ca edulcorant in diete. E1tragerea sevei se face dupa anumite reguli. &anevrele brutale, e1ecutate de oameni nepriceputi, pot duce la uscarea copacului, daca el pierde prea multa seva. Artarul in medicina populara: 2a leac intrebuintat in medicina populara, artarul continua sa-si pastreze o anume insemnatate. "unt pretuite in special proprietatile sale antipiretice si dezinflamatoare. .ucatile de scoarta si frunzele proaspete se strivesc bine, se aseaza pe o panza curata si se infasoara in (urul inc!eieturilor umflate, ori se pun pe oc!ii obositi. "i atunci cand ne simtim labele picioarelor grele si infierbantate, putem conta pe efectul racoritor al frunzelor de artar, introduse in sosete. %ntepaturile de insecte se pot trata, de asemenea, cu scoarta si frunze proaspete. .olnavilor cu febra le a(uta frunzele strivite, puse la talpi. %nsemnatatea in ezoterism: Artarul ocupa locul al saselea in seria simbolica a celor sapte arbori cosmici. El corespunde planetei 3upiter, zilei de (oi, culorii albastre, iar dintre metale, zincului. Este copacul care linisteste orice fierbinteala si spaima. $asand sa arda mocnit putin lemn de artar pe mangal incins, el dega(a un fum placut mirositor, ce calmeaza si racoreste mania si agitatia. #izioterapie astrologica: Artarul se afla in relatie cu planeta 3upiter. Efect stimulator: in disfunctiile !epatice, in special in stazele biliare, ce pot influenta negativ procesele metabolice.

Efect de atenuare: contra secretiei prea abundente de bila, pentru normalizarea functiilor ficatului si colecistului. 4emediul se practica fie prin aplicarea de cataplasme cu frunze si scoarta, fie prin consumarea siropului. $a cataplasme, se pot intrebuinta atat scoarta, cat si frunzele proaspete sau uscate. 5indecari energetice: Artarul le este indicat mai cu seama celor pe care un eveniment sau o impre(urare i-a zguduit si i-a inspaimantat, astfel incat ei nu mai reusesc sa-si recapete linistea si ec!ilibrul. &odalitatea cea mai rapida de contracarare a acestei stari neplacute si de limpezire a sentimentelor este aceea de a se odi!ni si racori zilnic cateva minute la umbra unui artar. 'erapia poate fi completata cu prepararea unui ceai din frunze proaspete. 6tilizarea in medicina veterinara: #runzele de artar constituie un fura( !ranitor si fortifiant, ce se poate adauga ca supliment la !rana zilnica a animalelor. %n bucatarie: &ugurii foarte fragezi de artar, inca nedesfacuti, se pot folosi ca adaos in salate. "iropul obtinut primavara serveste ca un indulcitor bine tolerat, cu efect usor la1ativ. 0in aceeasi seva se poate prepara si un otet. 6tilizarea in cosmetica: %nfuziile a(uta la curatarea tenului, iar frunzele proaspete, strivite, au o actiune dezinflamatoare si calmanta asupra pielii iritate.

Zambrul (Pinus cembra)

%ntr-una din povestile noastre se spune ca un drumet, !oinarind dimineata prin padure, a dat de un zambru pe care trasnetul il despicase, dezgolindu-i radacina noduroasa. 7mul a mangaiat-o cu luare aminte, parca incercand sa aline durerea copacului. Atunci i-a patruns in nari o aroma puternica, ce se ridica din lemnul uscat, si indata a auzit un glas care ii vorbea. Era al fapturii ce traise ascunsa in acel arbore, un pitic batran, care va deveni insotitorul si sfatuitorul drumetului. Zambrul, un conifer din familia pinului, ne insufla perseverenta si fermitate a vointei, rezistenta, dar si intelepciunea de a ceda. El ne transmite impulsuri incura(atoare, ne invata sa acordam in orice situatie ragazul necesar devenirii si maturizarii, sa apelam la forta elementelor naturii si sa ne aratam concilianti in impre(urarile furtunoase. 8e indeamna la moderatie si putina odi!na, atunci cand muncim peste masura, irosindu-ne puterea nec!ibzuit. Pentru ca sfaturile lui intelepte sa a(unga la noi, nu e nevoie decat de liniste, rabdare, tacere si atentie. #iinta tainica a copacului ne !raneste psi!ic, ne aprinde, ne invioreaza si ne face sa respiram liber. Aria de raspandire: Zambrul este un arbore ce creste in zonele montane, la altitudini de 9: 2; m. %l intalnim in Europa (inclusiv in 2arpati), in &anciuria, "iberia si 3aponia. Aspectul: %n conditii propice, zambrul poate atinge inaltimi de pana la ): m. 2rengile viguroase, departate de trunc!i, alcatuiesc o coroana apro1imativ piramidala. $a arborii mai varstnici, scoarta maroniu-roscata plesneste, acoperindu-se cu solzi marunti. #runzele, in forma de ace, cresc in cinci manunc!iuri, la varful unor ramurele scurte, au trei muc!ii, sunt lucioase si de un verde-albastrui. #lorile sunt unise1uate, cele femele fiind dispuse in conuri de forma rotun(ita, compacta, care la inceput au o culoare violet-verzuie si devin brune, pe masura ce se maturizeaza.

%storic: %nformatiile referitoare la istoria zambrului nu sunt prea bogate. $onicerul este descris ca o varietate de pin (care ar putea fi insa si pinul comun, Pinus silvestris), ale carui ace pot fi folosite contra durerilor de dinti, afectiunilor !epatice, tusei, ca si pentru purificarea alimentelor. Aceeasi descriere o gasim si la ,ieron<mus .osc!, intr-o lucrare din 9:=:. %n general, proprietatile zambrului sunt comparabile cu cele ale molidului (Picea abies), pinului (Pinus silvestris) si zadei. #itoterapie astrologica: Zambrul se afla in relatie cu &arte, 3upiter si 5enus. Efect stimulator: in afectiunile !epatice si astenie generala. Efect de atenuare: in bolile de plamani si tuse. 5indecari energetice: 0e regula, actiunea zambrului este mai energica decat a bradului sau molidului. El radiaza o forta vitala neobisnuit de mare si, de asemenea, multa caldura. Zambrul nu poseda finetea bradului si a molidului, in sc!imb se observa la el o atitudine indar(ita, aproape razboinica. El poate compensa lipsa de putere si de entuziasm, ca si pe cea de incredere in sine. 7amenii care au nevoie de a(utorul zambrului cedeaza in fata celor mai marunte obstacole, totodata suferind din pricina lipsei lor de fermitate. "unt in general ezitanti si deseori au e1tremitatile reci, din cauza unei circulatii defectuoase. %n bucatarie: 2rude sau pra(ite, semintele zambrului sunt nu numai comestibile, dar si gustoase. %n unele regiuni, oamenii le aduna pentru a se delecta cu ele pe timpul iernii. 0ar cand avem asemenea intentii, e bine sa cerem mai intai voie padurarului.