Medicamentul toamnei: CASTANUL - Re?

etele domnului farmacist BOBARU Dincolo de ghimpii ghioagelor verzi n care stau ascunse, castanele ascund o verit abila farmacie naturala, folositoare mai ales n tratamentul afec?iunilor vascular e. Preparatele din castane salbatice vindeca suferin?ele provocate de boli grave , de la tumori ?i accidente cerebrale, pna la varice ?i hemoroizi Legenda castanului Un basm romnesc spune ca numele de Castan era purtat de un ?aran sarac, dintr-un sat de prin par?ile Dobrogei. De cte ori nu mai putea suporta lipsurile ?i foamea , Castan mergea la marginea padurii ?i ?i alina amarul la umbra unui copac nalt, ca re nu nflorea ?i nu dadea rod niciodata. Se gndea ca pomul seamana cu el, caci par ea a?a, fara nici un rost pe pamnt. Cnd batrna mama a lui Castan s-a stins din via?a, sarmanul om l-a rugat pe preotul din sat sa i faca slujba de ngropaciune. Abia spr e seara, cnd s-a a?ezat sa se odihneasca la umbra copacului cel nalt, ?i-a dat seam a ca nu avusese bani nici ct sa poata aprinde cre?tine?te o lumnare la mormntul mamei lui. ?i-a plns durerea cu voce tare ?i a adormit a?a, jelind. Diminea?a, cnd s-a t rezit, copacul cel sterp se transformase ntr-un altar verde, din care se ridicau s ute de lumnari albe, mpodobite cu flacara galbena a polenului. Cteva luni mai trziu, d in florile pomului s-au ivit roade, numai bune de vindecat suferin?ele celor bol navi. nsa numai Castan ?tia cum sa se foloseasca de ele, ?i astfel a devenit cel mai cautat om din sat. Curnd, faima lui s-a raspndit n toata ?ara Romneasca, iar dup a ce Castan a murit, prietenul sau, copacul cu ramurile transformate primavara n can delabre, a ramas sa i poarte numele. n zilele noastre, rar se mai ntmpla ca arborele falnic, nalt de aproape 30 de metri, sa creasca de la sine prin paduri sau prin gradinile oamenilor. Este ocrotit pr in lege ?i cultivat pentru a margini aleile parcurilor sau strazile asfaltate ale ora?elor. Toamna, castanul ?i daruie?te singur roadele maronii ?i lucioase care s e desprind de pe crengi, rostogolindu-se pe strazi ?i prin parcuri, spre a fi cu lese de orice trecator. Virtu?i terapeutice Medicamentul toamnei: CASTANUL Puterile vindecatoare ale castanului salbatic sunt cunoscute ?i folosite de seco le n medicina populara romneasca. De?i nu sunt comestibile, castanele au fost cons iderate dintotdeauna un adevarat talisman, aducator de for?a ?i sanatate. Batrnii de la sate i sfatuiau pe cei tri?ti ?i lipsi?i de vlaga sa poarte 4-5 castane n buz unar, pentru a prelua din for?a lor benefica. Secretul era ca, o data pe saptamna, castanele vechi sa fie schimbate cu altele proaspat culese, ncarcate de energia naturii. Aceasta credin?a a fost confirmata ?i de speciali?tii n silvoterapie, ca re au descoperit ca apropierea castanului tonifica sistemul nervos, dezvolta imagi na?ia ?i favorizeaza gndirea pozitiva. Prin urmare, nu ntmplator, castanul ?i ofera fructele toamna, ca ndemn sa i cautam apropierea n anotimpul melancoliilor ?i al trist e?ii. nsa puterile tamaduitoare ale castanului nu se rasfrng numai asupra sufletului. De veacuri, vindecatorii din popor l considera un remediu eficient pentru durerile d e piept, un medicament pentru bolile picioarelor (n special pentru varice) ?i un b alsam pentru pielea vatamata de rani sau zgrieturi. Fiertura din frunze de castan era folosita att pentru a calma tusea ?i a reduce febra, ct ?i pentru a obloji min ile sau picioarele fracturate. Calita?ile terapeutice ale castanelor au fost redescoperite ?i confirmate de sav an?ii secolului nostru. Supus analizei de laborator, fructul castanului a dezvalu it o fascinanta complexitate de substan?e vindecatoare. Printre compu?ii cu rol fa rmaceutic se numara saponinele, n special escina, taninurile, afrodescina ?i numeroa

se principii amare. La nceputul anilor '90, n Fran?a, oamenii de ?tiin?a au descop erit ca escina con?inuta de castane protejeaza colagenul ?i elastina, principale le proteine din structura vaselor de snge. Acest fapt explica efectul benefic pe care preparatele din castane l au asupra sistemului circulator: tonifica ?i repar a venele ?i capilarele lezate, fluidizeaza fluxul sanguin, mbunata?esc func?ionarea inimii ?i a creierului. Un deceniu mai trziu, cercetatorii de la Universitatea Exter din Marea Britanie au confirmat, experimental ?i clinic, concluzia colegilor francezi. Ei au demonstra t ca un tratament de 16 saptamni cu extract fluid din castane contribuie esen?ial la oxigenarea creierului ?i buna func?ionare a sistemului nervos. Cura cu esen?a de cast ane a avut efecte pozitive asupra pacien?ilor depresivi, rarind atacurile de pani ca ?i starile de ame?eala. Rezultatele acestor investiga?ii ?tiin?ifice au fost valorificate ?i de industria cosmetica, unde castanele sunt folosite drept materie prima pentru cremele dest inate sanata?ii tenului ?i ndepartarii ridurilor. Astfel, castanele se dovedesc a fi adevarate miracole din farmacia naturii, aflate la ndemna tuturor, u?or de cule s ?i prelucrat. Reguli de recoltare ?i uscare

Daca florile, frunzele ?i scoar?a se recolteaza primavara ?i vara, toamna este an otimpul n care se culeg semin?ele, binecunoscutele castane. Se ivesc stralucitoare din coaja verde, narmata cu ghimpi, a fructelor coapte care se desprind singure de pe crengi. Le gasim prin parcuri sau pur ?i simplu pe trotuar, nsa trebuie sa le alegem doar pe cele sanatoase, care nu sunt lovite sau moi. Dupa ce au fost cura ?ate de coaja verde, castanele se ntind la uscat, n strat gros de 10-15 cm, ntr-o ncap re bine aerisita. Deshidratarea poate dura aproximativ trei saptamni, perioada n car e este necesar sa ntoarcem din cnd n cnd stratul de castane, pentru a evita apari?ia mucegaiului. Se pot usca ?i artificial, n cuptorul aragazului, unde se ?in timp d e o ora, la temperatura de 40 de grade Celsius, dupa care focul se da mai mare, l a 60 de grade. Castanele sunt uscate atunci cnd devin sfarmicioase. Din 2 kg de pla nta proaspata se ob?ine 1 kg de produs uscat. Leacuri din castane salbatice Medicamentul toamnei: CASTANUL D-l farmacist Bobaru n laboratorul sau cu minuni Altadata nelipsite din farmacia casei, principalele remedii din castane pot fi f olosite pentru uz intern sau extern, n func?ie de afec?iunea tratata. Re?etele pe care vi le prezentam ne-au fost oferite de domnul farmacist Ion Bobaru din Brai la, cunoscut pentru prepararea remediilor naturiste vechi, alese din scriptele s pi?erilor de altadata. Pentru uz intern: Tinctura Este cel mai eficient medicament din castane salbatice, proprieta?ile lor curativ e fiind amplificate prin combina?ia cu elementele din structura alcoolului. Se p repara astfel: se pun ntr-un borcan cu filet 20 g de castane macinate groscior ?i se adauga 100 ml alcool alimentar de 70 de grade. Recipientul se nchide ermetic, iar preparatul este lasat la macerat 10 zile, timp n care trebuie agitat de 3-4 o ri pe zi. Dupa aceasta perioada, se filtreaza ?i se pune la decantat, n frigider, nca 6 zile. n final, se filtreaza, iar tinctura rezultata se toarna n sticlu?e nchi se la culoare. Pentru tratament sunt indicate 20-30 de picaturi dizolvate n apa, de 2-3 ori pe z i, nainte de fiecare masa. Cura se ?ine doua sau trei saptamni ?i, daca este neces ar, se reia dupa o pauza de 7 zile. Po?iunea este recomandata n vindecarea hemoro

izilor interni ?i externi, retragerea varicelor ?i are efecte remarcabile n cazul insuficien?ei venoase cronice. Tinctura de castane este un bun adjuvant n tratamen tul de recuperare al bolnavilor care au suferit un accident cerebral sau o interve n?ie chirurgicala pe creier. Pulberea Procesul de ob?inere a pulberii ncepe prin pisarea castanelor uscate ntr-un mojar ? i se continua n r?ni?a de cafea, pna se ob?ine un praf ct mai fin. Se pastreaza n reci piente din sticla, n locuri ferite de lumina. Doza zilnica este o lingura, diminea ?a, pe stomacul gol. Pulberea se ?ine sub limba, cel pu?in trei minute, dupa care se nghite cu apa. Un tratament de o luna reduce re?inerea de fluide n organism ?i ndeparteaza simpto mele acesteia: adenomul de prostata (reten?ia urinara ?i cre?terea n volum a pros tatei) ?i ascita (acumularea de lichid n cavitatea abdominala). Cura cu pulbere d e castane salbatice este un bun remediu pentru durerile de cap, ame?eli, ?i ndepar teaza senza?ia de picioare grele, umflate. Decoctul Medicamentul toamnei: CASTANUL La o cana cu apa (250 ml) se pun doua linguri de castane uscate ?i marun?ite. Pr eparatul se fierbe, la foc mic, timp de 15 minute, completndu-se treptat apa care se evapora. Se poate pastra la frigider cel mult trei zile. Un tratament de 1520 picaturi de decoct pe zi este deosebit de eficient n tratarea nevrozei, reduce durerile menstruale ?i ndeparteaza febra. Vinul medicinal Remediul se ob?ine din coaja maronie a fructelor, fiind necesare 100 g planta la un litru de vin. Pentru ca macerarea sa fie mai eficienta, este recomandat ca, n prealabil, sa ?ine?i timp de 12 ore coaja de castane n alcool alimentar de 70 de grade ?i apoi sa o amesteca?i n vin. Po?iunea se lasa la macerat vreme de 10 zil e, perioada n care se agita de 3 ori pe zi. Apoi vinul se strecoara ?i se depozit eaza n locuri umbroase. Sunt recomandate 2 linguri pe zi (diminea?a ?i seara), vr eme de 6 saptamni. Este un tratament eficient alternativ pentru flebita, dureri a rticulare ?i reumatism. Siropul din castane ntare?te musculatura ?i este indicat mai ales copiilor anemici sau cu dificulta?i de concentrare. Se prepara amestecnd 500 ml decoct cu 500 g zahar sau miere. Mixt ura se ncalze?te pna cnd elementele se dizolva ?i lichidul devine omogen. Dupa raci re, se toarna n recipiente din sticla sterilizate. Doza uzuala este de 5 ml (o li nguri?a), de trei ori pe zi pentru copii ?i dublu pentru adul?i. Pentru uz extern: Cataplasme cu extract fluid de castane Pentru calmarea durerilor provocate de ulcere varicoase, degeraturi, fracturi ?i entorse este necesar sa preparam mai nti extractul fluid de castane ?i pe urma sa l amestecam cu argila. Extractul fluid din castane presupune fierberea pe baie de abur a 100 ml de tinctura, pna cnd lichidul se evapora ajungnd la o treime din canti tatea ini?iala (25-30 ml). Esen?a astfel ob?inuta se amesteca cu argila, pna se ob ?ine o pasta sub?ire. ntindem pasta pe o bucata de tifon ?i aplicam bandajul pe z ona afectata, fara a lega strns. Pentru un efect eficient, cataplasma se ?ine 30 d e minute.

Unguente de casa ?i preparate galenice Medicamentul toamnei: CASTANUL Cad singure din copac doar sa le folosim Pentru cei pasiona?i de farmacia naturii prezentam trei dintre cele mai cunoscut e modalita?i prin care se pot ob?ine alifiile din castane salbatice. O re?eta tradi?ional romneasca presupune fierberea castanelor pna cnd pot fi pasate. Pasta de castane se amesteca pna la omogenizare cu grasime, n propor?ii egale. Mix tura se pastreaza la rece ?i poate fi aplicata pe rani, arsuri, degeraturi sau c rapaturi ale pielii. A doua formula de unguent trateaza hemoroizii externi, furunculele, ranile ?i ar surile. Se ob?ine ncorpornd, prin ncalzire, extractul fluid moale de castane ntr-o ba za grasa (unt, grasime de porc sau de pasare, ulei solid de palmier). Extractul fluid moale se prepara pe baie de aburi, conform re?etei de extract descrisa mai sus, cu men?iunea ca trebuie sa lasam tinctura sa fiarba pna scade la o cincime. De exemplu, din 100 ml de tinctura se ob?in 20 ml de extract fluid moale. Daca nu respectam aceasta condi?ie, esen?a de castane nu se va dizolva n grasime. Ingr edientele se amesteca pe foc mic pna cnd preparatul ajunge la punctul de fierbere, apoi se ndeparteaza de pe flacara. nainte de solidificare, alifia se toarna n reci piente de sticla. Dupa racirea completa, se pastreaza n frigider. Pentru a ob?ine un unguent care nu necesita fierberea pe baie de aburi avem nevo ie de urmatoarele ingrediente:100 ml tinctura de castane, 100 g lanolina anhidra (se gase?te n farmacii) ?i 20 g vaselina. Ingredientele se pun ntr-un recipient ?i se amesteca, pe foc mic, pna la omogenizare. Preparatul se pastreaza n frigider. U nguentul se aplica pe pielea afectata o data sau de doua ori pe zi. Efectele vindecatoare ascunse sub coaja maronie a castanelor sunt amplificate da ca li se alatura ac?iunea benefica a altor plante. n laboratorul vechii sale farma cii din Braila, domnul Ion Bobaru prepara un eficient unguent mpotriva hemoroizilo r, amestecnd n propor?ii precise tinctura de castan cu tinctura de hamamelis. "Hamam elis virginiana sau Alunul vrajit este un arbust originar din America de Nord, ale carui frunze sunt bogate n antioxidan?i ai pere?ilor vasculari. Se utilizeaza pen tru tratarea tulburarilor venoase de toate tipurile: varice, picioare grele, hem oroizi, cuperoza sau fragilitate capilara. Din aceste motive poten?eaza calita?i le naturale ale castanului ?i combina?ia lor da rezultate foarte bune n tratarea h emoroizilor , ne explica meticulos farmacistul. ntr-unul din manuscrisele vechilor spi?eri, domnul farmacist Bobaru a descoperit formula unei alifii ce vindeca varicele, reunind doua dintre cele mai valoroase da ruri ale toamnei: castanele ?i strugurii. "Unguentul pentru varice are n compozi?ie tinctura de castan ?i tinctura de struguri ro?ii, ncorporate ntr-o baza specifica, preparatul respectnd ntocmai regulile de buna practica farmaceutica. Din experien?a p ot spune ca tinctura de castan este un medicament natural foarte eficient n trata rea bolilor vasculare. Crceii sau crampele musculare care apar datorita proastei c ircula?ii a sngelui, mai ales n timpul nop?ii, se raresc ?i chiar dispar, daca luam nainte de culcare 20-40 de picaturi de tinctura de castan , este sfatul domnului Bo baru. Bai terapeutice mbaierea este binefacatoare pentru bolnavii de reumatism, sciatica, hernie de dis c ?i spondiloza. n apa din cada se toarna o infuzie concentrata, ob?inuta prin fi erberea a 200 g coaja maronie de castane n doi litri de apa. Tratamentul dureaza doua saptamni, cu o pauza de o zi ntre bai, ?i este recomandat de 4-5 ori pe an. n cazul bailor de ?ezut, pentru hemoroizi, este indicat un decoct preparat prin fi erberea a 50 g castane marun?ite, la un litru de apa.

Preparate cosmetice Medicamentul toamnei: CASTANUL Frumuse?i din farmacia naturii Compresele cu decoct din castane proaspete sunt indicate pentru tratarea tenului sensibil, predispus la cuperoza. Decoctul concentrat se prepara din 5-6 castane mari, cura?ate de coaja verde. Castanele se vor fierbe timp de 15 minute, dupa care solu?ia se lasa la racit. Compresele caldu?e se ?in pe fa?a 15-20 de minute, diminea?a ?i seara, vreme de 2-3 saptamni. Masca pentru tenul gras se bazeaza pe proprieta?ile tonifiante ?i astringente ale principiilor active din castane, care regleaza activitatea glandelor sebacee. S unt necesare 4 castane, cura?ate de coaja ?i date prin razatoarea mica, amesteca te cu 2 linguri?e de miere de albine. Pasta se aplica pe tenul curat, se ?ine 10 minute, dupa care se spala cu ceai de mu?e?el. Aten?ionari ?i contraindica?ii Administrarea interna a preparatelor din castane salbatice este interzisa gravid elor, mamelor care alapteaza, bolnavilor de ficat ?i de rinichi. Castanul salbatic, Aesculus hippocastanum, nu trebuie confundat cu o alta specie de castan, Aesculus pavia sau "Castanul cu flori ro?ii , ale carui semin?e sunt o travitoare, deoarece con?in acid cianhidric. Diferen?a dintre cele doua specii se face u?or, deoarece, dupa cum sugereaza ?i denumirea, florile castanului otravi tor sunt de culoare ro?ie, iar fructele au coaja verde, lipsita de ghimpi Leacuri rusesti Leacuri rusesti Bai medicinale In Rusia si Siberia, practicienii in medicina populara considera baile medicinal e o parte esentiala a tuturor terapiilor. Majoritatea caselor de la tara au cazi speciale din lemn de stejar, despre care se spune ca sporeste eficienta vindeca rii. Baile erau recomandate mai ales pentru afectiuni si dureri reumatice. Dar i ndiferent de afectiune, toate baile trebuie sa fie calde, nu fierbinti, iar dura ta fiecarei imersii depinde de conditia fiecarui pacient. De obicei, 15-30 de mi nute. Baile de sare - Circa 1200-1600 g sare de mare iodata se pun la o baie. Normaliz eaza circulatia sangelui si intareste tonusul general. Baile cu flori de lavanda - Vor avea efecte multumitoare in toate cazurile de af ectiuni nervoase si tulburari cardiace, reumatisme, guta, paralizii, tulburari d e circulatie, luxatii si deshidratari de orice fel. Bai de radacina de valeriana - Se recomanda pentru boli de nervi, insomnie, palp itatii si alte afectiuni pe baza nervoasa. Se recomanda si contra tensiunii mari te. La o baie, se pune cantitatea de 300 g radacina de valeriana. Prima data se fierbe intr-o cratita cu apa 30 de minute, apoi se strecoara si se rastoarna in cada. Bai cu lamaioara - Se recomanda ca tonic intaritor al intregului organism si al sistemului muscular, precum si la afectiuni ale pielii. Pentru o baie, se folose sc aproximativ 800 g de lamaioara. Bai cu mustar - Nu se folosesc pentru bai complete, ci numai pentru un anumit me mbru afectat - mana sau picior. Se amesteca mustarul proaspat (boabe) cu apa cal duta, apoi se rastoarna in apa de baie. Imersiile se limiteaza la 5-10 minute, a poi sunt urmate de dusuri calde. Baile cu mustar se recomanda pentru afectiuni l ocale reumatice sau artritice. Bai cu coada-calului - Coada-calului (Equisetum arvense) este o adevarata planta "atotvindecatoare". Iarba uscata se pune intr-un sac de panza, iar aceasta se f ierbe timp de 30 de minute, in 5 litri apa. Decoctul rezultat impreuna cu sacul

se adauga in apa de baie. Pentru o baie completa, se pun 550 g planta. Pentru o baie partiala (adica cand jumatate din corp este afectat, iar baia nu se umple complet, pana la suprafata vanei, ci numai pentru un membru afectat), se pune jumatate din cantitate. Baile totale sunt recomandate in mod special pentru rinichi, afectiuni biliare sau pa ncreatice. Local, pentru rani deschise. Compresele cu decoct de coada-calului su nt folosite in tratarea ranilor, abceselor sau ulcerelor. Bai de scoarta de stejar - Se farama scoarta de stejar uscata, se inmoaie in apa rece 3-5 ore, apoi se fierbe timp de 30 de minute. Apa rezultata se strecoara i n cada. Acesta este un remediu contra febrei si vindeca ranile externe. Pentru o baie totala, se folosesc 800 g de scoarta, adica 400 g pentru o baie in sezut, si un sfert pentru un membru afectat. Bai cu obligeana - Radacinile si frunzele de obligeana (Acorus calamus), se fier b timp de 30 minute, iar apa rezultata se strecoara in cada. Se recomanda in tra tarea scrofulozei si rahitismului la copii, si a nevrozelor la adulti. Pentru o baie totala, se foloseste cantitatea de 800 g de obligeana, iar pentru o baie de sezut, jumatate din cantitate, adica 400 g. Bai cu frunze de nuc - Frunzele de nuc, uscate sau verzi, se fierb intr-un vas i nchis ermetic, timp de 45 de minute. Apoi se strecoara in cada. Acest tratament se recomanda in cazul afectiunilor limfatice si pentru rahitism la copii. Pentru o baie totala, se folosesc circa 800 g, iar pentru o baie de sezut, 400 g. Baie cu tarate - 1.200 g tarate se folosesc pentru o baie totala. Taratele se fi erb timp de 5 minute si apa se strecoara in cada. Baile sunt recomandate in cazu ri de inflamatii ale pielii, eruptii, mancarimi, abcese si in cazurile de sensib ilitate a pielii, la femeile isterice. Bai cu flori de musetel - Se pune musetelul in apa rece, apa se da in clocot si florile se fierb timp de 10 minute. Se folosesc aproximativ 800 g, pentru o baie totala, si jumatate, pentru o imersie de sezut, si 1/1, pentru imersia unei mai ni sau a unui picior. Baile se recomanda pentru inflamatii interne si externe, b oli de piele, rani si abcese. Se recomanda si pentru afectiuni nervoase. Bai cu paie de ovaz - Paiele uscate se fierb timp de 20 de minute, iar decoctul se strecoara in cada. Pentru o imersie se folosesc 400 g paie. Aceasta baie calm eaza nervii si imbunatateste intreg tonusul muscular. Tratamente curente pentru diverse boli Abces - se recomanda inteparea lui, daca este copt, cu un varf ascutit de ac de otel, ac de aur (de cravata) etc. care fie ca a fost flambat, fie a stat cateva minute in alcool de 90gr.. Inainte de a intepa, se pune pe punctul albicios al a bcesului o picatura de tinctura de iod. Apoi se va apasa pe margine, pana cand i ese puroiul. Odata operatia terminata, se pune o alta picatura de tinctura de io d. Pe de alta parte, se prepara si se lasa la racit un decoct din 100 g de iarba ra nilor (Betonica officinalis) intr-un litru de apa sau, mai bine, in vin alb (se foloseste planta intreaga). Se inmoaie in decoct un tifon sau o panza alba proas pat calcata si se inveleste regiunea inflamata, care se acopera apoi cu vata ste rilizata. Totul se leaga cu o fasa, putin stransa. De regula, inflamatia dispare a doua zi. Angina - Oricare ar fi originea ei, se va reduce imediat alimentatia, care va fi semilichida, se va suprima urgent sarea, pentru a evita complicatiile renale po sibile. Se face gargara cu urmatorul ceai: se pun intr-o jumatate de litru de ap a 10 g radacina de nalba mare, un cap de mac bine uscat si sfaramat. Se fierbe t otul o jumatate de ora si apoi se adauga 3 linguri de miere. Alta reteta: se obt ine preparand un decoct de rugi de mure (un pumn in 200 g de apa) la care se ada uga 5 g alaun si 3 linguri de miere. Daca inflamatia nu dispare in 2-3 zile, se va apela la medic. Anemia - Oricare ar fi cauza ei, este intotdeauna ameliorata prin repaus absolut , o odihna la tara, mai ales la munte. Se vor da bolnavului zilnic 150-300 g fic at de vitel fiert sau moderat fript, sau preparat cu putin ulei, la cuptor. Se vor consuma alimente bogate in fier: spanac, patrunjel, varza verde, secara,

legume uscate, carne rosie, galbenus de ou, maduva osoasa, nuci, mere, cirese, p rune. In fiecare zi, inaintea mesei de pranz, se va lua un pahar cu vin tonic ro su. Afte - Considerate de catre medicii clasici drept infectii banale bucale, sunt i n realitate semne ale unor tulburari hormonale profunde, intretinute de o alimen tatie defectuoasa. Tratamentul general este de ordin alimentar si trebuie instituit un perfect echi libru nutritiv. Aftele pot fi datorate unui exces de alimente acide (legume si f ructe acide) sau acidifiante (exces de fructe dulci, exces de substante grase, d e fripturi) sau exces de alimente iritante (piper, mustar, nuci), prin carenta v itaminica. In aceasta privinta, consumul la fiecare masa a doua linguri de varza cruda tocata si o lingurita de germeni de grau face sa dispara rapid aftele. Cr esterea timpului de relaxare dupa masa de pranz va consolida vindecarea. Extern, se fac bai de gura cu ape bicarbonatate si cu decoct de nalba mare (25 g radacina de nalba la o jumatate litru apa). Psoriazis - Poate atinge toate regiunile corpului, dar apare mai ales la nivelul genunchilor, coatelor si pe spate. Cand se generalizeaza, pielea este rosie, tu mefiata. Poate aparea si pe pielea capului. Psoriazisul de pe pielea capului se caracterizeaza prin: pete de 4-5 cm in gener al rotunjite, cu margini net delimitate, cu suprafata acoperita de scuame groase , stratificate, aderente, parul trece prin scuame. Gratajul scoate scuame crusto ase. Se pare ca multi psoriazici sunt atinsi de tuberculoza. Aceasta posibilitat e conduce la faptul ca nu trebuie neglijat tratamentul general: viata in aer lib er, aeroterapia, hidroterapia, helioterapia prudenta, exercitii fizice moderate, recalcifieri, o buna igiena alimentara. Tratamentul fitoterapic va fi esential depurativ, cu infuzii pe baza de pansele salbatice, scoarta de ulm (de pe vlastari de 1-2 ani). Intr-un vas smaltuit se p une un pumn de plante, si se varsa peste ele 1/2 litru de apa clocotita. Se lasa la infuzat o noapte. Se strecoara a doua zi printr-un tifon, se indulceste cu m iere, se ia intre mese, cam 10 linguri din preparat. Tratamentul extern va consta din comprese cu infuzie din frunze de salvie sau sc oarta de stejar. Se face o infuzie concentrata din frunze de salvie, se imbiba o panza, care se va mentine pe leziuni intreaga noapte. Daca papulele rezista la acest tratament, se va utiliza un decoct din 100 g scoarta de stejar la 1 litru de apa, mai eficace este scoarta ramurilor de stejar de 1-2 ani. Daca apar rosel i intinse, caci taninul stejarului este uneori rau suportat, se va reveni la inf uzia de frunze de salvie. FIBROM UTERIN - RADACINA DE TATANEASA tinctura de tataneasa. Se taie marunt radacinile de tataneasa (curatate in preal abil) si se pun intr-o sticla de 1 litru, pana la jumatate. Cealalta jumatate se umple cu alcool (tuica de exemplu). Se lasa la macerat 2-3 saptamani. Se streco ara. Se beau 50 gr. o data sau chiar de doua ori pe zi, inainte de masa. Pe rada cinile ramase se poate pune din nou alcool si se lasa la macerat. Se poate repet a de mai multe ori, asteptand pana ce alcoolul se coloreaza cafeniu. Din momentu l in care alcoolul nu se mai coloreaza, radacinile nu se mai pot folosi; trebuie inlocuite cu altele proaspete. Acelasi tratament a salvat-o si pe soacra mea de la operatie. Tratamentul dureaza pana cand veti avea un uter de nota zece (cate va luni). ANEMIE Leac miraculos contra anemiei Vin de urzici Daca acum doi ani n urma aveam mici drame familiale si ma mbolnavisem grav, acum s unt din nou pe picioare si ma simt bine. Miracolul nu este altul dect vinul de ur zici si Aloe. Iata reteta: 1 kg de urzici, spalate bine, se trec prin masina de tocat carne. Separat, pe aragaz, se fierb 3,5-4 l apa, cu 1 kg zahar. Se lasa sa se raceasca si se amesteca cu urzicile. Se adauga 2 lami taiate rondele si o buca

tica de drojdie. Se lasa la macerat 8 zile, timp n care se amesteca n fiecare zi, a poi se strecoara prin tifon pus n trei. Se pune n sticle, la frigider, si se consuma cte o cescuta nainte de mese. Este foarte bun pentru anemie, circulatie, organism slab it, afectiuni digestive etc. Sfatuiesc pe toate persoanele n vrsta si chiar si cele t inere sa urmeze o cura pe an din acest miraculos produs, plin de fier natural. Sa va fie foarte bine!