Studiul Pietei Aurului Si Argintului

Duma Simona
STUDIUL PIEEI AURULUI I ARGINTULUI

Consideratii referitoare la bazinul minier Baia Mare
1
CAP. I
Generaliti
Aurul este elementul cunoscut din cele mai vechi timpuri. Fiind rspndit n stare
nativ n natur, el se putea obine uor n cantiti mici. Se crede ca aurul a fost descoperit
naintea cuprului. Cules sub forma unor buci strlucitoare din nisipurile rurilor i din
depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de ornament, apreciat pentru luciul
su galben, dar mai ales pentru stabilitatea sa fa de agenii corozivi. Uor de prelucrat, prin
ciocnire, el lua forma diverselor obiecte de podoab sau de cult cunoscute n antichitate.
Aurul pur (care este ntotdeauna galben) este prea moale pentru folosirea sa ca bijuterie.
Metalele care se folosesc n amestec cu aurul, pentru a-l ntri, pot modifica culoarea
acestuia, rezultnd astfel un aur de diferite nuane de galben, alb i rou. Acest amestec
determin numrul de carate al aurului. Este unul din cele mai dense metale.
Aurul i argintul Munilor Metaliferi
Primele materii minerale, folosite de omul primitiv, au fost substanele nemetalifere,

cremenea, cuarul, cuaritul, calcarul, .a., din care i-a furit arme i obiecte casnice. Argila a
avut o larg ntrebuinare n olrit i ulterior, n producia de crmid. Dezvoltarea
construciilor a necesitat cantiti mari de piatr de construcii. Extracia i prelucrarea pietrei
de construcii a ajuns la un nivel nalt, n perioada construirii piramidelor egiptene (3000
2900 ani .chr.). Piramida faraonului Ghizeh conine 2.300.000 blocuri de piatr, cu greutatea
medie de 2,5 t, fiecare.
Aurul pare s fie primul metal cunoscut cu vreo 20.000 de ani n urm, cuprul cu
10.000 de ani, fierul i bronzul cu 8.500 de ani. Aurul i cuprul au fost cunoscute de egipteni
cu 12.000 ani .chr., iar n Europa se ntrebuinau cu 4.000 ani .chr. n circuitul industrial,
dup aur i cupru, au fost atrase fierul, plumbul, zincul, mercurul, .a. Chinezii foloseau aurul
cu 25 de secole .chr., pentru baterea monedelor. Babilonienii, Fenicienii, Grecii, Romanii i
toat Lumea Veche cunoteau i foloseau aurul, fapt dovedit prin scrierile i obiectele rmase
2
din aceste perioade. Cunoaterea i folosirea aurului de om se explic prin proprietile lui.
Este inalterabil, gsindu-se n natur, n stare nativ, fiind uor de recunoscut.
Argintul n natur se gsete n strns legtur au aurul. Aurul nativ din cele mai
multe zcminte aurifere este n realitate, un aliaj natural soluie solid de aur i argint.
Odat cu identificarea i ntrebuinarea aurului de ctre om, a fost cunoscut i argintul. Fiind
aliat cu aurul, a fost obinut n stare metalic, mai trziu ca aurul, dat naintea cuprului.
Aurul are culoarea galben-aurie, iar argintul alb-argintiu. Culoarea aurului este
influenat de impuriti i de structura sa. n aliaje, argintul n cantiti mai mari albete
aurul, iar cuprul face culoarea s devin mai roietic. Greutatea specific a aurului este n jur
de 19,3 gf/cm3, iar argintul are ntre 10 i 11 gf/cm3. Duritatea este de 2,5-3 pentru ambele
metale.
Aurul la romani era cunoscut sub numele de aurum, la italieni i spanioli oro, la
francezi or, englezi i germani gold, rui zoloto, maghiari arany, i variaia de nume continu.
Culoarea i luciul alb-argintiu specifice argintului, au denumit acest metal n limba sancrit
arganta, n latin argentum, n limba romn argint, folosindu-se expresia de culoare alb-
argintie, n german silber, n englez silver, etc.
3
Diversele i numeroasele ntrebuinri ale aurului le ntlnim sub form de aur rafinat,
aliaje cu alte metale i compui chimici cu diverse elemente. Rareori se utilizeaz aurul pur,
fiind mai puin rezistent la uzur i la solicitri mecanice. Aurul de mare puritate, solicitat cu
precdere n electrotehnic, conine 99,99 Au, fiind numit aur fin, rafinat sau aur de 24
carate (Caratul, exprim proporia n care aurul se afl n aliaj; aurul fin are 24 carate, iar
aliajul care are 50 aur, este de 12 carate, etc. Un carat reprezint un indice privind coninutul
n aur al aliajelor de metale preioase, exprimat, o parte de aur la 24 pri de aliaj. Caratul
este msur pentru diamante i alte metale preioase. Un diamant de 1 carat = 205,9 mg.).
Aurul rafinat conine 99,95-99,99Au. Argintul are o finee minim de 99,99 Ag, fiind mai
puin utilizat sub aceast form i mai des ca aliaje de argint. Aurul i argintul au relativ
aceleai ntrebuinri, n acoperiri galvanice, producerea diferitelor aliaje, aparatur chimic
i de laborator, tezaurizare, baterea monedelor i a medaliilor, giuvaergerie (confecionarea
podoabelor i a obiectelor uzuale de lux), confecionarea obiectelor de cult, fabricarea
oglinzilor, fotografie, medicin, scopuri tiinifice, tehnic industrial, etc.
Producia de aur i argint a lumii este greu de stabilit cu exactitate, neexistnd un
criteriu unic i universal recunoscut. De aceea voi exprima cteva date statistice, la nivel
mondial i naional pentru o anumit perioad.
La nivelul anului 1970 producia mondial de aur era n jur de 1.700 t/an, iar de argint
n jur de 7.800 t/an. Marii productori de aur erau: Uniunea Sud African, Uniunea Sovietic,
Canada, etc., iar de argint: Mexic, Peru, Statele Unite, etc.
Romnia, la nivel european, excluznd Rusia, ocup un loc de frunte n producia
aurifer. Dup Marea Unirea de la 1 Decembrie 1918 producia de aur fin a crescut an de an,
ajungnd n 1937 la peste 5.000 kg, dup care a nregistrat o scdere pn n jur de 2.000 kg,
n anul 1944.
4
Revigorarea mineritului aurifer se produce din nou ncepnd cu anul 1948 atingnd o
cretere de pn la 10.000 kg, aur n perioada 1955-1960, dup care se stabilizeaz la o
producie medie anual de 5.000 kg, pn n anul 1990, dup care asistm la cea mai
spectaculoas scdere a produciei de aur, care se reflect prin nchiderea multor mine
aurifere.
La noi n ar, exceptnd unele concentraii aurifere de mai mic importan, care n
bun parte au i fost exploatate, se remarc dou regiuni aurifere importante: regiunea Baia
Mare i regiunea Munilor Metaliferi.
n sudul Munilor Apuseni, ntre vile Mureului, a Criului Alb i Arieului, se afl
Munii Metaliferi, cu vestitul poligon aurifer delimitat de localitile Caraci, Baia de Arie,
Zlatna i Scrmb, cu o suprafa de 2.500 km2. Pe acest teritoriu se gsesc unele din cele
mai nsemnate zcminte auro-argentifere, cuprifere, plumbo-zincifere de la noi din ar i
chiar din Europa (Ex. Roia Montan). Poligonul aurifer al Munilor Apuseni este cea mai
veche i mai renumit regiune aurifer din Europa. Principalele zcminte auro-argentifere
din Munii Metaliferi se afl n grupul minier Brad (Musariu, Brdior-Barza, Valea Morii,
Curechi-Hrgani, Caraciu), grupul minier Bia-Troia-Mgura (Bia Crciuneti, Troia
-Trestia -Toplia - Mgura), grupul minier Scrmb-Hondol, grupul minier Zlatna (Stnija,
Alma, Hane, Breaza), grupul minier Bucium (Rodu-Frasin, Vulcoi-Corabia, Bote), grupul
minier Roia Montan i Baia de Arie.
Mineralizaia zcmintelor auro-argentifere este n principal, aurifer, numai cu totul
subordonat polimetalic (plumb, zinc, cupru). Ganga este format din cuar i numai rar
calcedonie. Cuarul este prezent n toate zcmintele aurifere nsoind n mod constant
granulele de aur. Alturi de cuar, ca minerale de gang, gsim calcita, baritina, sericitul,
caolinul, .a. Pirita nu lipsete niciodat din filoanele cu aur liber. Asociaia pirit-blend-
galen-calcopirit este comun n toate zcmintele. Blenda indic deseori prezena aurului i
chiar bogia n aur a filonului.
Aurul i argintul sunt metale preioase, nobile. Aurul n zcminte se gsete sub
form nativ (metal liber) i rareori sub form de combinaii, cu telurul (telururi). l gsim
ntr-o varietate impresionant de forme, ce ncnt ochii cuttorilor de aur, crend o pasiune
pentru descoperire lui greu de descris. Se gsete n cuiburi i vinioare de aur sub form de
foie, firioare (aur muchiform), plci, cristale octaedrice, gruni mici pn la 3-4 mm,
impregnaii n cuar (aur btut), gruni diseminai n roc, agregate de cristale care uneori iau
forma crenguelor de brad, granule asociate cu pirita, blenda, galena, cuarul, calcita i
rodocrozitul.
5
Zcmintele de la Scrmb i Baia de Arie se remarc prin prezena mai multor

tipuri paragenetice: cuaruri aurifere, arseno-pirit, sulfuri complexe, tetraedrit, hesit i altait.
Scrmbitul, un mineral rar ntlnit, descoperit pentru prima dat n lume la Scrmb, n
anul 1745, de unde i-a luat numele, mpreun cu Silvanitul, descoperit la Baia de Arie, au
dus faima acestor zcminte n ar i strintate.
Argintul se gsete mai rar, sub form nativ. De cele mai multe ori apare combinat
cu sulful, mai ales cu sulfurile de plumb, cupru, antimoniu i arsen. Argintul nativ apare sub
form de filamente capilare, sau fibre i n plci subiri.
Pentru economia rii, de importan major, este modul n care se prezint aurul i
argintul n minereuri, n funcie de care se stabilete cea mai eficace tehnologie de prelucrare
i recuperarea metalelor.
Corpurile minerale se prezint sub form de filoane, volburi, stockuri, concentraii
metasomatice, impregnaii i reele filoniene. n general, filoanele sunt bine individualizate,
alteori ns ele formeaz adevrate reele, cum sunt la Scrmb, Musariu-Brad, sau Roia
Montan. Aurul Munilor Metaliferi s-a extras timp de milenii. Aceast bogie a fost rvnit
6
de-alungul istoriei de numeroase popoare dornice de mbogire. Bieii aurari au trudit n
subteran din tineree, cu sperana de a gsi un filon, sau cuiburi cu aur nativ, care s le fac
viaa mai uoar, mai bun i fericit. Cu toate c locuiau pe o imens bogie, moii
Apusenilor, aurarii, triau n lipsuri i srcie. Semnificative sunt versurile: Munii notrii
aur poart / Noi cerim din poart-n poart, sau Moul pleac la ar, nu pentru c n-are ce
mnca, ci pentru c n-are dup ce bea ap. O bun parte a aurului Munilor Metaliferi n
perioadele istorice, a luat drumul Romei, Budapestei, Vienei i ultima dat a Moscovei.
Aurul, regele metalelor, n timp a provocat multe dureri i vrsri de snge.
Regretatul meu profesor de mineralogie Victor Stanciu scria: n tot locul unde a lucit
vreodat aurul, au aprut i strlucitoarele arme ale zeului Marte. inuturi panice, edenuri
ale patriarhalelor liniti, se umplu de zgomote de arm, ndat ce chimirurile lor sunt aurite.
Dup anul 1948, minele particulare au trecut n proprietatea statului, bieul aurar
fiind despuiat de proprieti i aur. A nceput o prigoan groaznic mpotriva lor pentru a le
fura ultimul gram de aur produs de ei cu atta sudoare. Au urmat ani grei de chinuri, bti,
condamnri. Cunosc bine cazul minerului Moldovan, care n timpul iernii a fost torturat n
beciurile Miliiei din Cmpeni, dus apoi la rul Arie i pe un ger cumplit, din luna februarie,
a fost dezbrcat i bgat n ap, njurat i ameninat cu pistolul la tmpl ca s spun unde are
ascuns aurul. Muli biei i proprietari de mine au ndurat astfel de chinuri, rmnnd cu
traume pe toat viaa.
Acestor oropsii ai soartei (majoritatea sunt mori, dar triesc urmaii) nici astzi dup
15 ani de la revoluia din decembrie 1989 nu li s-a fcut dreptate, restituindu-li-se
proprietile miniere i aurul furat. Pcat c generaiile tinere cunosc prea puin acest calvar
al aurului din perioada urmtoare anului 1948.
Azi, la Roia Montan se pregtete un nou jaf al aurului de ctre Societatea
canadian Roia Montan Gold Corporation care exercit presiuni insuportabile asupra
locuitorilor pentru a-i determina s-i prseasc gospodriile, bisericile, cimitirele, colile,
pentru un pumn de argini, ca s poat exploata cel mai mare zcmnt auro-argentifer de la
noi din ar i din Europa.
Regiunea aurifer a Munilor Metaliferei este renumit n ar i strintate prin
frumoasele flori de min cu aur, de cuar, pirit, cupru, plumb, zinc, telururi. Resursele
minerale i patrimoniul mineralogic, nu sunt inepuizabile. Mineritul intensiv i extensiv din
diferite perioade a dus la epuizarea, sau srcirea unor resurse minerale i flori de min, iar n
final la nchiderea minelor. La noi n jude au fost nchise n anul 2004 minele din grupul
7
minier Zlatna i Baia de Arie. Gsirea unor flori de min n astfel de condiii este practic
nul.
Conservarea eantioanelor mineralogice din muzee i din coleciile personale, este o
datorie patriotic, n folosul tiinei, culturii i educaiei generaiilor prezente i viitoare.
Cele mai renumite i reprezentative colecii muzeale, cu aur n special, precum i cu
alte minerale din Munii Metaliferi, le gsim n Muzeul Aurului din Brad, Muzeul de Istorie
Natural din cadrul Muzeului Naional Brukenthal Sibiu i Muzeul de Mineralogie a
Universitii Babe-Bolyai din Cluj-Napoca.
Muzeul din Brad, a crei activitate ncepe n jurul anilor 1894-1896 deine o colecie
bogat i variat de eantioane cu aur din ar i unele zcminte de pe glob, multe din ele
fiind unicat. Se distinge n mod deosebit oprla de aur, poarta de aur, pana lui Eminescu,
frunze, broderii, cristale sub form de dodecaedru, etc. Alturi de acestea, este bine ilustrat
evoluia mineritului pe treptele istorice. Un lot de 20 eantioane cu aur de la Brad au fost
expuse n cadrul Expoziiei: Aurul magie, mit, putere. Aurul Lumii Vechi i Noi,
deschis n noiembrie 2001 la Mnchen Germania. n Germania s-au mai organizat
expoziii despre aur, cum ar fi: Aurul n inima Europei, Aurul din rul Iser, sau Salonul
internaional de minerale. La Alba Iulia pe cnd o expoziie despre aur i alte minerale?
Bogia minier a Daciei a constituit un obiectiv major pentru cucerirea ei de
Imperiul Roman (106 p. chr.). Sub ocupaia roman (106-274 p. chr.) mineritul a fost
modernizat prin introducerea de noi tehnologii de extracie i prelucrare a minereului,
inclusiv cu specialiti adui din imperiu. Din aceast perioad au fost descoperite vestigii
inestimabile n zona minier Brad, Zlatna, Bucium i Roia Montan, rspndite n muzee
din ar i strintate.
ntre anii 1786-1855 n minele de aur de la Roia Montan au fost gsite tbliele
cerate (cri din lemn), descoperiri unice pentru cunoaterea vieii cotidiene i a organizrii
social-juridice a minerilor antici, ce dateaz dintre anii 131-167 p. chr. Descoperite dup 16
secole, ele au constituit un miracol arheologic al Daciei Romane. Din coninutul tbliei
cerate XVIII, datat 6 februarie 131 p. chr.,se cunoate pentru prima dat toponimul
localitii Roia Montan de ALBURNUS MAIOR. Pe baza acestei tblie n anul 1981 s-au
organizat manifestri cultural-istorice ce au omagiat 1850 de ani de atestare documentar a
localitii i mineritului. Cu acest prilej s-a inaugurat Muzeul mineritului din Roia
Montan n incinta Exploatrii miniere de stat care cuprinde: expoziia tehnic n aer liber,
lapidarul, galeriile romane din Orlea i expoziia pavilionar. Spre regretul meu,
organizatorul acestui muzeu, expoziia pavilionar a fost distrus de persoane iresponsabile.
8
Au fost distruse i nstrinate multe exponate, printre care i planele cu Mina Roia Montan
expuse n 1899 la Expoziia Mondial de la Paris. Celelalte seciuni ale muzeului se prezint
acceptabil, fiind necesare msuri drastice de ntreinere, complectare i conservare a
exponatelor.
Roia Montan este un tezaur naional i universal sub aspect minier, mineralogic,
istoric i cultural. Localitatea adpostete cel mai mare zcmnt aurifer din ar i Europa,
unde se poate deslui tehnica folosit de-alungul timpului pentru extracia aurului.
Cunoaterea n totalitate a zcmntului cantitativ i calitativ, este departe de a fi realizat.
Patrimoniul mineralogic este reprezentat n cele 3 muzee menionate mai sus (Brad, Sibiu,
Cluj). Aproximativ 30 din colecia de aur nativ a Muzeului Mineralogic al Universitii din
Cluj, provine de la Roia Montan. Toate eantioanele cu aur de la Roia au fost colecionate
pn n anul 1948. n perioada urmtoare (1948-1990), cu toate c au fost deschise
numeroase corpuri minerale generatoare de flori de min, nu s-au colectat i pstrat
eantioane de aur, din cauza msurilor drastice, de securitate aplicate mineritului aurifer. n
activitatea mea de 30 de ani la mina Roia Montan, am cunoscut o varietate impresionant
de eantioane cu aur, care cu prere de ru luau drumul Uzinei de prelucrare a minereurilor
din Gura Roiei unde se amalgamau. Cele mai frumoase flori de min le-am gsit n anii
1965-1968, sub form de crengue de brad, cu lungimea medie de 80 cm, n volbura Beua-
Sponghia din masivul Crnic. Cu toate interveniile fcute nu au putut fi salvate de la
distrugere.
Istoria mineritului metalifer i al salinelor din Transilvania, secolele XVII-XIX, este o
preocupare constant a Muzeului Mineritului din Bochum-Germania. n colaborare cu
Arhivele Naionale din Romnia i Direcia Judeean a Arhivelor din Cluj-Napoca, au
organizat n anul 2000, expoziia Argintul i Sarea n Transilvania i au editat catalogul
acesteia n trei volume, nsumnd 1700 pagini, ntr-o inut tipografic impecabil. Expoziia
a fost adus n 2001 i la Sibiu. Am participat la Bochum, ca invitat la deschiderea expoziiei
n 27 august 2000. Un vagonet, n totalitate din lemn, achiziionat din zona Brad, constituia o
atracie deosebit alturi de alte exponate valoroase. Aceast activitate a continuat. n
perioada 27.10.2002-05.08.2003 au organizat expoziia: Aurul Roiei Montane i tiprirea
sub aceeai denumire ca mai sus, a volumului IV i V dedicat tblielor cerate i volumul VI
nchinat operei fotografice a lui A.O. Bach (Alba Iulia), A. Schotsch (Media) i Bazil
Roman (Abrud), totaliznd 1283 pagini. n anul 2004 au organizat o expoziie cu mineritul de
la Rodna Veche, adus spre sfritul anului i la Bistria-Nsud, iar n continuare pregtesc o
expoziie cu Scrmbul, inclusiv partea scris.
9
Doresc s v prezint n mod succint o problem sensibil: Roia Montan

Alburnus Maior Cetatea de scaun a aurului romnesc pe cale de a fi distrus. Perimetrul
minier Roia Montan a fost concesionat pe timp de 20 ani Societii canadiene Roia
Montan Gold Corporation. Cu lucrrile de cercetare executate n perioada 1977-2004 au
calculat un volum de rezerve aurifere extractibile de 218 milioane tone cu 1,52 gr/t Au i 7,47
gr/t Ag, din care prin prelucrare se obin 274 t. Au i 946 t. Ag. Exploatarea este prevzut s
nceap n anul 2006 fiind estimat pe o perioad de 17 ani. Anual se vor extrage 13 milioane
tone minereu i 10 milioane tone de steril, n total 23 milioane tone. Pentru derocare se vor
folosi cantiti uriae de materiale explozive. Sptmnal vor detona 40-60 tone exploziv. n
funcie de tehnologia de extracie, la mpucare se produce unda seismic ce se poate
transmite pn la 8 km, unda sonor, gaze, praf, compui chimici, ce vor fi dui de curenii de
aer pe distane apreciabile. Toate acestea vor fi amplificate de ncrcarea i transportul
minereului i a sterilului, inclusiv de procesul de prelucrare din uzin. Minereul va fi
prelucrat prin cianurare cu un consum de cianur de 0,8 kg/tona de minereu. Sterilul rezultat
din prelucrarea minereului mbibat cu cianuri, va fi depozitat ntr-un iaz de decantare, cu o
suprafa de 600 ha, amplasat pe Valea Cornei, n amonte de oraul Abrud. Iazul va avea la
baz un dig de 180 m. nlime, fiind un obiectiv important pentru toate comunitile i rile
situate n aval de proiectul minier. Desfurarea proiectului va ocupa o suprafa de 2000 ha.
Programul de strmutare i relocare a populaiei afecteaz 2064 proprieti, n jur de 2000
persoane, 935 gospodrii, 9 biserici, cimitire, coli, grdinie, construcii social-
administrative, etc. n anul 2004 s-a elaborat Planul Urbanistic Zonal Roia Montan n care
printre altele sunt prevzute unele zone protejate mpotriva exploatrii. Acestea ar fi: Dealul
Carpeni, incinta funerar circular cu dou morminte din crmid de la Tul Guri, zona
Piatra Corbului din masivul Crnic, Piatra Despicat (se mut?), partea superioar a Roiei
(centrul vechi i mprejurimile pn la turi) i zona turilor (Brazi, Anghel, Tul cel mare,
arina). De alte obiective nu se pomenete nimic, de exemplu galeriile romane din Orlea.
Cred c numai nite naivi i pot nchipui c n aria acestui proiect unde se detoneaz
zeci de tone de exploziv ntr-o sptmn mai poate supravieui ceva. Nici piatr pe piatr nu
va mai sta. Roia Montan i Corna, spre regretul meu, dac se va implementa proiectul
minier vor fi terse de pe suprafaa pmntului, inclusiv zisele zone protejate.
Pentru amplasamentul construciilor de suprafa i nceperea exploatrii, suprafaa de
2000 ha, trebuie s fie descrcat de sarcina arheologic. Ministerul Culturii i Cultelor, la
solicitarea S.C. Roia Montan Gold Corporation a iniiat, ncepnd cu anul 2000 Programul
Naional de Cercetare Arheologic Alburnus Maior. S-au obinut rezultate importante
10
reflectate n lucrarea Alburnus Maior vol. I, editat n anul 2003. Probabil este n curs de
apariie vol. II. Programul i rezultatele lui au fost puin mediatizate comparativ cu proiectul
minier care te sufoca n toate mediile de informare. De ce? Interesul al cui este? Oare opinia
public interesat de viitorul zonei i a Munilor Apuseni nu trebuie informat cu rezultatele
cercetrii? Nu ar trebui organizate periodic expoziii i excursii la faa locului, la Alba Iulia,
Cluj, Sibiu, pentru a valorifica rezultatele cercetrii? Trebuie s se termine cu caracterul
confidenial al programului. S lum exemplul nemilor, pn nu va fi prea trziu.
nchei cu afirmaiile academicianului Dan Berindei, preedintele Comitetului
Naional al Istoricilor n interviul acordat Formulei AS din 16-23 decembrie 2002: Nu vd
utilitatea pentru umanitate s lichidm n civa ani opera unor popoare succesive care au
lucrat acolo. Mi se pare absurd s punem interesele economice mai presus de conservarea
patrimoniului naional. Economia are diverse ci de nflorire, distrugerea patrimoniului este
definitiv. n plus, vom pierde tot aurul rii, aa cum am pierdut fr voia noastr uraniul pe
care l-au luat sovieticii.
CAP.II
Muntii nostri aur poart
E bine c poporul nu ntelege sistemul nostru bancar

si monetar, cci dac l-ar ntelege, s-ar ntmpla o revolutie
nainte de mine dimineat
Spalarea aurului
Una din cele mai vechi metode de obtinere

a prafului de aur este spalatul acestuia cu
11
saitrocul si hurca . Dupa ce minereul era sfaramat prin ori ce tehnica operatiunea finala de
obtinere a aurului era spalarea cu hurca sau saitrocul.
Saitrocul- Se lua praful de minereu si se punea in saitroc, era turnata apa iar apoi incepea
procedeul de spalare a aurului.
Hurca avea forma unei lazi unde se punea minereul, partea inferioara a hurcii era ca un ciur
pe unde pica praful de aur iar minereul ramas se zdrobea si se baga din nou prin hurca.
Tehnici de obtinere a aurului altfel decat mineritul
Spalarea aluviunilor
Spalarea aluviunilor se facea pe starloste care era un plan inclinat construit din lemn
pe starloste se punea o patura de lana peste care se puneau aluviunile stranse de pe malul
raurilor cu sapa si trocutul. Dupa ce aluviunile se intindeau pe patura se punea apa cu o
galeata iar praful de aur ramanea in patura care se spala intr-o galeata, dupa care se lucra cu
saitrocul.
Extracie modern prin metode tradiionale n Romnia
Ioan Ctlina (n. 1935) este singurul cutator de aur autorizat din Romania nscut n
satul Stnija, comuna Buce, Judeul Hunedoara. Zona din care provine Ctlina este una
bogat n resurse aurifere, dovad stnd numeroasele mine din zon.n anii '50, n aceasta
comun n jur de jumtate dintre familii deineau o astfel de amenajare. La fel i familia sa.
Odat cu nationalizarea, exploatarea aurului de ctre steni a fost interzis, iar extracia
aurului a fost continuat de steni clandestin, in mare secret. n aceea perioad Securitatea a
suspectat tot timpul multe familii c ascund cantiti ilegale de aur, din cauza relelor
tratamente i abuzuri muli fugind n Muntii Apuseni, de teama altor persecutii.
12
Pe vremea comunismului, Ioan Ctlina a lucrat muli ani ca tehnician n uzine de
preparare a aurului. n anul 1999 s-a decis s munceasc pentru el. Dupa ani ntregi de
drumuri pe la autoriti, n urma cererii i lundu-se n considerare experiena sa, n 2005
steanul a primit autorizaia de extracie i prelucrare de minereuri neferoase i rare. A
devenit astfel primul cuttor de aur cu autorizaie din Romania. Batrnul spune c aceast
activitate e mai mult o pasiune motenit din tat n fiu dect o munca. El a concesionat toate
rurile din mprejurimi pentru a-i putea desfsura activitatea. El extrage minereul aurifer,
mbinand tehnologia veche, din batrni, cu tehnologii industriale la scar redus.
Tehnica obinerii aurului
Tehnica a nvat-o de la bunicul su, dar a putut s o pun n practic abia dup
cderea comunismului. Minereul aurifer adus de aluviuni sau bucaile de roc desprinse din
maluri sunt splate, la faa locului, n saitroc. Dup cteva repetri ale operaiei de splare, pe
fundul saitrocului, n bucatile de minereu, strlucesc cteva firicele de aur. Faza a doua se
petrece la mica fabric a meterului. Aici, bucile de roc sunt supuse unei mcinari
preliminare pe un concentrator, care are drept scop separarea minereului de steril. Urmeaz
apoi mcinarea minereului ntr-o moar cu bile de unde rezult un concentrat n form de
pulbere. Moara stnijanului are o capacitate de mcinare de 40 de kilograme de minereu pe
or. n moar, alturi de minereu, este adaugat crmid, var, sod calcinat i mercur.
Concentratul obinut este amestecat cu ap i lsat s se matureze timp de o or. n final,
13
separarea aurului din concentratul obinut se face prin amalgamare cu mercur ntr-un
amalgamator tip coloan. Randamentul acestuia este de peste 90%, ceea ce nseamna c,
practic, aproape tot aurul existent n concentrator este recuperat. Particulele fine de aur sunt
atrase de mercur, dup care, prin sifonare, sunt separate de acesta.
Tehnici de exploatare a minereului aurifer
Steampurile din lemn

Steampurile din lemn, n mrime natural si cu toate elementele constituente, au fost
reconstruite ntre anii 1970 si
1979. Constructiv si functional,
deosebirea dintre cele dou
steampuri const numai n
numrul de sgeti care era
estimat la 9-12.
Construirea unui steamp se
putea face de orice persoan
care cumpra (pe baz de
contract) sau mostenea o vatr
de steamp. Prelucrarea
minereului cu steampul era
facuta de brbatii sau femeile
din cadrul familiei, sau de
oamenii angajati pe baz de
salariu sptmnal, numiti
stempari. Steampurile se puneau
n functiune n ziua de 18 martie a fiecrui an si lucrau pn la aproximativ 15 noiembrie,
rareori vremea permitnd s se lucreze tot timpul anului. Peste sptmn, steampurile aveau
o functionaltate incepand de marti de la amiaz pn smbt dimineata. n perioadele mai
secetoase (august, septembrie) se functiona de miercuri sau chiar joi tot pn smbt.
n general, steampurile erau amplasate n cascad, pe vetre de steampuri de-a lungul vilor,
folosindu-se diferenta de nivel pentru curgerea apei care era indispensabil la zdrobirea,
separarea si concentrarea aurului.
Alimentarea cu minereu a steampului se fcea cu trocul si cosurile. Pe vatr erau vlul si
hurca cu care se concentra si separa aurul din mcinis.
Sfaramarea minereului in vatra steampului se numea palacrit.
Steampurile de tip "californain"

Steampurile cu sgeti de fier de tip "californian" reprezint nivelul tehnic atins pe plan
european la finele secolului al XIX-lea. Acest tip de steampuri a fost utilizat n Rosia
Montan n perioada interbelic si ulterior, pn la nlocuirea lui cu mori cu bile.
Exemplarul din muzeu a fost executat de firma "Fraser & Chalmers" din Anglia, este de tipul
102-A ns anul constructiei nu se cunoaste.
Acest tip de steampuri se punea n miscare cu ajutorul unui motor, de obicei electric, care
actiona arborele central. Miscarea de rotatie se transmitea asupra saibelor de pe axul cu came
ce ridica, respectiv "scpa" sgetile care zdrobeau minereul.
Dintre prtile importante ale acestor tipuri de steampuri citm:
14
pivele - 2 cutii de otel manganos unde avea loc operatia de zdrobire a minereului;
sgetile - 10 la numr; o sgeat mpreun cu toate prtile componente are 360 kg. Date
tehnice: otel rotund de 80 mm si lungime de aprox. 3,5 m;
axel cu came - asigur ridicarea sgetilor;
silozuri de minereu - executate din lemn si cptusite cu tabl. Au form prismatic si asigur
curgerea gravitational a minereului.
Rasnita este un mecanism de zdrobire a minerului prin macinare. Este construita din
piatra care are forma unei oale cu capac. In oala era un orificiu pe unde iesea apa care se baga
impreuna cu mercurul. Capacul era utilizat pentru a macina minereul.
Mojarul
Cu ajutorul mojarului se sfarama minereul cu niste rangi de fier, el fiind cioplit in piatra.
CAP. III
COTAIA LA BURS A METALELOR NEFEROASE I PREIOASE
3.1 BURSA. DATE GENERALE
Denumirea de burs provine de la numele unui bancher din Bruges, Van der Bursen,
n locuina cruia negustorii i bancherii discutau i ncheiau afaceri. Formele primitive de
burs sunt legate de nceputurile activitilor de nego. La nceput negoul se fcea n natur
i participau la acesta doar productorii de mrfuri, iar apoi au aprut negustorii care aveau
rol de intermediar ntre productorii diferitelor mrfuri.
Odat cu apariia banilor, pe scena negoului au aprut zarafii (bancherii de azi) care
confirmau valoarea monedei (asigurnd c moneda valoreaz ct marfa). Aceast ntlnire a
unui vnztor (productor) cu un negustor (comerciant) i un zaraf (bancher) pentru a
negocia mrfuri i valori (moned) era forma primordial a bursei, iar scopul ei (negocierea
unor mrfuri i valori) s-a pstrat pn n zilele noastre.
i n Romnia apariia i dezvoltarea burselor de valori este legat de dezvoltarea
negoului. prin aezarea sa privilegiat, la gurile Dunrii, pe rmul Mrii Negre, la
confluena Estului cu Vestul, Romnia a reprezentat i reprezint o plac turnant n comerul
internaional. Ca peste tot n lume, i n Romnia, primele tranzacii se ncheiau n strad, n
cafenele, n hanuri. Prima lege a burselor apare la 4 iunie 1881 sub denumirea de "Legea
15
asupra burselor, mijloacelor de schimb i mijlocitorilor de mrfuri", lege restrictiv i

descurajatoare. Abia legea din 1904 liberalizeaz i d avnt tranzaciilor bursiere.
La nceput, bursele negociau att valori ct i mrfuri, treptat acestea s.au specializat
n burse de valori, iar bursele de mrfuri s-au specializat, la rndul lor, pe grupe nrudite de
mrfuri sau chiar o singur marf.
Bursa este o instituie (cnd este organizat de guverne) sau o societate comercial
(organizat de ageni economici privai) care reunete comerciani, industriai, bancheri,
armatori i navlositori, asiguratori, etc, n vederea negocierii valorilor publice i private,
devizelor, mrfurilor i altor efecte de valoare.
Bursa ca instituie i-a pierdut multe dintre atribuiuni, n marea majoritate a rilor
deoarece agenii economici nu agreaz amestecul statului n afaceri. Totui, guvernele
controleaz, direct sau indirect, activitatea principalelor burse de pe teritoriile lor naionale
(unele burse au n administraie un comisar guvernamental). Controlul direct se realizeaz
prin aprobrile guvernamentale ce se dau asupra statutului i regulamentului lor de
funcionare. Controlul indirect se realizeaz prin aciunea statului (Banca Naional,
Trezoreria, Rezerva de Stat) de a vinde/cumpra de la burs efecte de valori (aciuni,
obligaiuni, moned naional sau valute) sau mrfuri, pentru aprarea unor interese
naionale. n acest caz, statul se comport ca oricare agent economic, numai c interesele
difer.
Bursa ca organizaie comercial s-a dezvoltat foarte mult i se exprim prin:
- cumprarea, stocarea, vnzarea (uneori prelucrarea, reasamblarea, lotizarea, etc) mrfurilor.
Bursele dispun, n acest sens, de depozite pe teritoriul lor naional i n alte ri (mai ales la
productori), n marile porturi, etc;
- intermedierea este una din funciile comerciale de baz ale burselor, punnd n contact
direct vnztorii i cumprtorii;
- garantarea tuturor tranzaciilor efectuate n condiiile i termenele stabilite, prin casa sa de
cliring i prin vrsmintele asociailor si (o tranzacie la burs este ocrotit de riscul onorrii
contractului i a clauzelor sale).
Bursa ca pia este funciunea sa determinant, prin bilanul permanent al raportului
cerere/ofert, stabilete, afieaz i difuzeaz cursurile i cotaiile pentru tranzaciile
efectuate, att pentru cele la vedere ct i pentru cele la termen.
Bursa ca barometru economic exprim de cele mai multe ori, suficient de exact,
situaia economic a unor firme i a fenomenelor macroeconomice. Cursul valutar al unei
monede fa de alta d indicii asupra stabilitii financiare, asupra nivelului inflaiei, asupra
16
dobnzilor bancare, a balanei comerciale dar i asupra eficienei i competitivitii ntre
rile a cror urs valutar este comparat n evoluia sa.
Bursele, cu toate capriciile i contradiciile lor, au prezentat i prezint, ntr-o epoc
informatizat, un motor al economiei de pia.
Bursele se organizeaz pe principiul societilor comerciale pe aciuni, avnd un

statut de organizare i un regulament de funcionare. Prin statutul de organizare a bursei se
fixeaz:
- specificul bursei (de valori, de mrfuri);
- sediul, contul (conturile), etc;
- lista membrilor fondatori i capitalul vrsat de fiecare;
- capitalul social (lichid i n bunuri);
- condiiile primirii unor noi membrii;
- sistemul de administrare al burse;
- rolul i funciunile casei de cliring;
- rolul i funciunile ageniilor de brokeraj;
- relaiile bursei cu piaa, cu statul, cu reeaua de burse similare, naionale i
internaionale;
- sistemul informaional oficial al bursei.
3.2. BURSA METALELOR NEFEROASE I PREIOASE
Cele mai importante burse din lume sunt: L.M.E. (London Metal Exchange),
COMEX (Comodities Exchange New York) i bursa din Penang (Malaysia) pentru cositor.
Bursa ale crei cotaii sunt considerate reprezentative chiar i pentru comerul cu metale din
afara acesteia, este bursa din Londra. La nceputul secolului XIX, Marea Britanie, prima ar
n care ncepe revoluia industrial devine atelierul lumii, n care materii prime diverse
(printre care i metalele) sunt transformate n produse manufacturate. Tranzaciile cu metale
se derulau, la nceput, n cadrul Burse Regale, constituit de Sir Thomas Gresham. La
mijlocul secolului XIX, activitatea comerului cu metale neferoase se mut la Lombard
17
Exchange, unde funcioneaz pn n anul 1976, cnd un grup de comerciani cu metale, n

frunte cu Rudolf Wolff, ntemeiaz bursa independent de metale, London Metal Exchange
Company.
nc n perioada de nceput s-au fixat:
- desfurarea tranzaciilor la ore fixe:
- 12.30 i 13.15 (cotaiile de diminea)
- 16 i 16.30 (cotaiile de dup mas)
- tradiia ringului, prin care, presupunnd c metalul cupru se tranzacioneaz la
12.40-12.45, un membru al bursei, la 12.40 trasa cu creta un cerc pe duumea i striga: "ring,
ring". Se nelegea astfel c respectivul oferea spre vnzare, sau dorea s cumpere cupru. Cei
interesai se adunau n jurul lui i strigau ofertele proprii.
- tradiia operaiunilor la termen (3 luni), fiind perioada n care cuprul din Chile sau cositorul
din Malaysia ajungeau n Anglia.
Treptat, L.M.E. i-a perfecionat mecanismul de funcionare, devenind ceea ce este
astzi, adic o burs cu principii de funcionare ferme, printre care remarcabile sunt:
- cine i n ce condiii poate deveni membru al burse;
- orarul de desfurare al activitii;
- perioada fix de tranzacionare a fiecrui metal;
- contractele tip pentru fiecare metal;
- sistemul de decont i pli;
- modul de nregistrare a mrfurilor;
- depozitele oficiale ale burse;
- lista oficial a firmelor ce elibereaz certificate de calitate i preleveaz mostre;
- rolul comitetului de cotaii;
- sistemul de garanii asupra contractelor, deoarece L.M.E. nu are cas de cliring;
- rolul brokerilor i a jobberului, modul n care acetia negociaz n ring, n numele
membrilor bursei;
- membrii bursei sunt firme comerciale recunoscute pentru bonitatea lor;
- membrii bursei recunosc i se supun unor norme de conduit fixate de bank of
England.
CAP.IV
18
STUDIUL PIEEI METALELOR NEFEROASE I PREIOASE
4.1. GENERALITI
Studiul de fezabilitate epuizeaz integral ingineria unui proiect:

- este vorba de un zcmnt cu rezerve evaluate
- au fost studiate metodele de exploatare, lucrrile de deschidere i pregtire, utilitile minei,
dotarea cu utilaje
- s-a evaluat capacitatea de producie i viaa activ a minei
- au fost prelevate probe tehnologice, s-au stabilit procesele tehnologice de preparare
- s-au stabilit msurile tehnice necesare pentru reducerea impactului ambiental i s-a evaluat
costul operaional
- se cunoate nivelul extraciei n metal, cantitatea i calitatea concentratelor, se cunoate
producia fizic.
Din acest punct urmeaz analiza economic a valorificrii zcmntului care ncepe
cu sudiul pieei.
n studiile de fezabilitate nu se pune accent deosebit pe istoria preurilor, favorizndu-
se evaluarea evoluiei de perspectiv a preului. Totui, foarte multe nvminte au fost
acumulate din experienele trecute, n special, din analiza pieei metalelor care este
imprevizibil. Evaluarea preurilor metalelor neferoase i a celor preioase se realizeaz n
fiecare an de ctre institute specializate, de ctre marile firme productoare, de ctre
universiti, bnci i organizaii financiare i de investiii internaionale.
Pe piaa internaional a produselor miniere se comercializeaz i coteaz metalele n
lingou, care, n rare cazuri, rezult direct din activitatea minier (produsul n lingou este
rezultatul procesului metalurgic)
Piaa produselor miniere are urmtoarele caracteristici specifice:
- un segment de pia restrns n comparaie cu numrul consumatorilor de metale, de
exemplu, exist aproximativ 200 de uniti metalurgice productoare iar consumatorii de
metale sunt de ordinul miilor de milioane. Aceast particularitate a fcut ca, n ultimul timp,
unii productori minieri s-i cpnstruiasc proprile uzine metalurgice sau s realizeze
holdinguri.
19
- preurile de vnzare ale produselor miniere sunt calculate indirect, n baza cotaiilor
metalelor finite la principalele burse din lume: LONDON METAL EXCHANGE (LME) sau
NEW YORK (COMEX). Cotaiile la burs, de-a lungul timpului, au suferit speculaii
scandaloase.
- acest segment de pia restrns, a ajuns s fie controlat, n anumite situaii, de
angrositi de concentrate (BILLITON, MARK RICH, TRAFIGURA, etc), acetia deinnd i
aciuni n unitile miniere pentru a accede la prioritatea comercializrii concentratului. n
comercializarea metalelor preioase s-au implicat marile corporaii finaciar-bancare, care sunt
dispuse s finaneze, n condiii mai avantajoase, minele ce le ofer acces direct sau
preferenial la producia acestor metale.
- marile uniti miniere din lume, au contracte ncheiate pe durata vieii minei,
ncepnd cu finanarea studiilor de fezabilitate, pentru majoritatea produciei de concentrate,
realiznd o prucie liber de risc dar n afara pieei.
- unii dintre marii productori de metale s-au implicat n transformarea acestora n
produse manufacturate, de exemplu Phelps Dodge n producia de cabluri, motoare electrice,
echipamente care ncorporeaz cupru
- aceast pia a fost sensibil la fenomenele de criz economic i politic
4.2. PIAA AURULUI I ARGINTULUI
Datorit proprietilor lor, (aspect atractiv, maleabilitate, uurina de prelucrare,

stabilitatea proprietilor fizico-chimice, etc) aurul i argintul au nceput s fie folosite ca
obiecte de podoab sau mijloace de tezaurizare nc cu patru mii de ani n urm. Au fost
folosite, mult timp, ca monede iar mrfurile erau comparate cu etalonul aur, fiind elementele
de baz ale pieei de mrfuri i ale sistemelor financiar bancare. n anul 1933, guvernul SUA,
printr-un faimos decret, a stabilit preul fix al aurului la 35USD/uncie (1234,5USD/kg), care
s-a meninut pn n anul 1967. Orice tendine de modificare a acestui curs erau anihilate de
intervenia Bncii Federale, care cumpra sau vindea aur, dup caz. Dup anul 1968, preul
celor dou metale a nceput s se manifeste independent pe piaa cererii i ofertei.
Prima mare criz a preului aurului a coincis cu criza petrolului, n perioada 1972 -
1980, cnd acesta a crescut de la 35USD/uncie la 850USD/uncie, (preul s-a multiplicat de 24
de ori), respectiv 1234,5 USD /kg la 29982, 87 USD/kg. Cu toate acestea, n anii 1980 -
1990, preul aurului era cuprins ntre 250 USD/uncie i 450 USD/uncie, respectiv 8818,5
USD/kg pn la 15873,3 USD/kg. Ultima evoluie spectaculoas a preurilor a nceput n
20
2002, de la preul de 250 USD/uncie la 650-700 USD/uncie n 2007 (22928 - 24691
USD/kg).
n 2008 preul aurului a urcat la 900-950 USD/uncie (31746 - 33510 USD/kg).
Preul aurului ntre 1972 i 2008 conform cotaiilor Bursei din New York (COMEX)
Evoluia cotaiei aurului n ultimii 12 ani, n USD/uncie.
21
Piaa argintului a avut o evoluie relativ constant (n raport cu alte metale) Pn n

2003, preul era ncadrat ntre 4 i 6 USD/uncie, respectiv 141-211 USD/kg. ntre 2003 i
2005, preul a evoluat ntre 6 i 8 USD/uncie, respectiv 211 - 282 USD/kg. ncepnd cu 2005,
preul a urcat pn la 20 USD/uncie (705 USD/kg), la sfritul anului 2007. n 2008, preul
oscileaz ntre 16 i 18 USD/uncie (564 - 634 USD/kg).
Graficul evoluiei preului la argint n ultimii zece ani, bazat pe cotaia Bursei din New York,
preul este exprimat n USD/uncie.
22
Evoluia preului argintului n perioada 1995 - iunie 2008. Preul este exprimat n
USD/uncie, conform cotaiei Bursei din New York.
Analiza evoluiei preurilor metalelor preioase n perioada ultimilor 10 ani este
relevant deoarece coincide cu perioada unor decizii majore referitoare la nchiderea minelor
din bazinul minier Baia Mare (nchidere generalizat la ntreaga activitate minier din
Romnia). Paradoxal, evoluia pieei metalelor preioase (i a celorlalte metale) este n total
contradicie cu decizia de sistare a activitii miniere care, pe plan mondial, ia o amploare
semnificativ.
Constatm din analiza graficelor prezentate c preul argintului, n ultimii 4 ani, s-a
multiplicat de 3,5 ... 4 ori iar al aurului de 3 ... 3,5 ori.
Cu toate c activitatea minier din bazinul Baia Mare era ineficient economic ca
urmare a formei de proprietate (de stat - adic a nimnui sau a conducerii care avea drepturi
depline), a contextului general al perioadei de tranziie, a imaginii negative asupra
mineritului provocate opiniei publice n urma mineriadelor, gestionrii defectuoas a
investiiilor realizate n perioadele anterioare, lipsei responsabilitii factorilor de decizie, etc,
totui activitatea de extragere a metalelor preioase se afla la limita rentabilitii. Triplarea
(sau mai mult) preului acestora n ultima perioad le-ar fi situat considerabil n zona
profitului. Aceast concluzie este evident chiar i n absena unui studiu de fezabilitate cu o
baz de date foarte important.
Producia minier mondial de aur a anului 2007
23
Evoluia produciei anuale mondiale de aur din anul 1900 pn n 2007
Evoluia produciei anuale mondiale de argint din anul 1900 pn n 2005
Jumtate din cantitatea total de aur produs vreodat a fost exploatat ncepnd din
anul 1960 i 80% din aceast cantitate a fost exploatat ncepnd din anul 1900.
24
Producia de aur a crescut, depind creterea populaiei din 1840 pn n 1940, dup
care a nceput s scad, dup cel de-al doilea rzboi mondial, timp de aproape 50 de ani.
ncepe s cerasc din nou n 1989. Poate c, pe termen lung, punctul de echilibru se va
stabiliza la 3/4 uncii pe persoan?
O tona de minereu, un gram aur
330 de tone de aur, peste 1.600 de tone de argint si venituri totale in urma exploatarii
acestora de peste 3,2 miliarde dolari sunt principalii parametri economici ai proiectului de la
Rosia Montana. Acesta presupune exploatarea aurului in cariere de suprafata, anticipandu-se
extractia a circa 13-16 milioane tone minereu anual, pe o perioada de 17 ani. Se estimeaza ca
la o tona de minereu excavat se vor obtine in jur de 1-1,5 grame de aur si 7,5 grame de argint.
Productia anuala pe durata de viata a minei va fi de 550.000 de uncii de aur si 2,6 milioane
de uncii de argint. Costurile totale ale proiectului se vor ridica la 2,1 miliarde dolari, in
conditiile in care veniturile totale generate de proiect vor fi de 3,2 miliarde dolari. Canadienii
spun ca ar obtine un profit net de peste un miliard de dolari si lasa sa se inteleaga ca un
miliard de dolari ar incasa statul roman si comunitatea locala din taxe, impozite si redevente.
Suma investita din 1997 pana acum este de peste 300 milioane dolari, valoarea lucrarilor
viitoare aratand astfel:
investitie totala 605 milioane dolari
25
investitii in faza de constructie 437 milioane dolari

investitii in faza operationala 123 milioane dolari
costuri de operare 1,4 milioane dolari
venituri totale 3,2 miliarde dolari
costuri totale 2,1 miliarde dolari
26
CAP.V
MINERALOGIE
Minereurile de aur pur, n afar de aurul nativ, sunt foarte rare. Aurul se gsete
majoritar n doar cteva minerale rare i ntr-o proporie mai mic n alte cteva. Uneori
acesta e ntalnit i sub forma de aliaj cu alte metale, n special argint.
Puinele minerale care accept n formula lor existena aurului fac parte dintr-o
subclas a sulfurilor i sunt numite telururi. Foarte rar se gsesc telururi care s nu conin
aur. Aceasta se explic prin faptul c telurul este singurul element de care aurul se ataeaz
foarte uor. Printre telurile cele mai bogate n aur, i aa putine, se numr : nagyagit,
calaverit, silvanit i krennerit. De regul acestea se prezint sub form de minereuri de aur.
27
Uneori se gsesc i n asociaie cu aurul nativ.
Tot in grupa sulfurilor exist i o sum de minerale numite Aurul Prostului, (cel mai
cunoscut fiind pirita), care i-au cptat aceast denumire de la asemnarea cu aurului n
culoare si strlucire. Ce difereniaz totusi aurul de aceste minerale este tocmai ductibilitatea
acestuia, maleabilitatea i densitatea.
Minerale asociate: cuar, nagyagit (scrmbit), calaverit, silvanit, krennerit, pirita si
alte sulfuri.
Indicatori de calitate: culoare, densitate, duritate, maleabilitate, ductibilitate.
Prelucrarea n trecut a minereurilor aurifere n Romnia
Omul preistoric a folosit foiele si firicelele de aur la confecionarea unor rudimentare
podoabe (brri, idoli etc) pe care le modela dup placul lui, supunndu-le la btaia cu
ciocanul.
Minereul bogat in aur, aa cum provenea din vn era mrunit cu mult rbdare in
piuie (rnie, mojare) ,fcute la nceput din piatr, apoi din fier. Tulbureala produs din
mcini era trecut la aitroc pentru selecionarea firioarelor de aur (aurul, mai greu,
rmnea la fund).
28
Prelucrarea n teampuri primitive era cunoscut din timpuri vechi .O roat de moar
obinuit mica cteva baterii de lemn, alctuite fiecare din cte trei pisloage. Minereul
frmiat manual (prclit) cu ciocanul era aezat n blocuri de fag ntrite cu cremene,
puse n dreptul fiecrui pislog, prevzut la captul de jos cu saboi de cremene sau de fier.
uvoiul de ap, ce era indeobte abtut dintr-un pru apropiat, mica roata, iar fusul
acesteia, cu ajutorul unor zimi, ridica i lsa n voie pisloagele s cad n blocul de fag cu
minereu. Mcinatul i splatul minereului erau ajutate de o uvi de ap, care trecea
necontenit prin piua de lemn. Cam jumtate din aur rmnea n piuie, iar restul era purtat de
firul de ap, sub forma unei tulbureli, printr-o sit i apoi depus ntr-un mic bazin numit
melegar. Ceea ce nu trecea prin sit se numea agl, ce se lua i se spla pe un vlu.
Hapul rmnea pe vlu, iar resturile (roamele) ntr-un alt bazin, aflat la captul
vlului. Hapul se strngea apoi i se alegea din el, n aitroc, aurul liber. Tulbureala
scurs n melegar se prelucra prin splare, fie pe vlu, fie pe un plan nclinat acoperit cu
o estur din ln scmoat care avea menirea de a prinde fluturaii i granulele de aur .
Tulbureala se putea spla i cu ajutorul hurcei, ce era o lad simpl de lemn,
acoperit cu un ciur. Mciniul, udat fr ntrerupere i micat prin greblare, lsa s treac
prin ochii ciurului materialul fin purttor de aur. Aici, scndura de brad sau firele de ln
esut, barau i opreau fluturaii de aur.
Aurul se topea apoi intr-un mojar, pn se obinea o galc de aur.
CAP.VI
GEOGRAFIA INDUSTRIEI AURULUI
Totalitatea minereurilor ce prezinta valoare economica se numesc substante minerale

utile. Cea mai mare parte dintre ele sunt in acelasi timp si materii prime, caci prin prelucrarea
industriala se incorporeaza in produsul finit, cu care prilej isi schimba si forma si totodata ele
29
sunt si o resursa naturala pentru care se foloseste denumirea de resurse minerale, sau un
cuvant mai generalizat, acela de bogatii minerale.
Punerea lor in valoare, prin extractia din subsol, se face de catre industria miniera,
care foloseste o gama intreaga de procese tehnologice adecvate.
In zilele noastre, cresterea continua a numarului populatiei globului si perfectionarea
neincetata a tehnicii solicita o crestere tot mai mare a consumului de substante minerale
utile,ceea ce determina o adevarata expansiune miniera neincetand aplicarea unor noi
metode de cercetare si exploatare, de preparare si industrializare.
La nivel mondial, insa, industria miniera este foarte diferentiata ca nivel tehnic. Multe
din produsele subsolului sunt antrenate in circuitul comertului mondial. Aproape jumatate din
volumul comertului mondial il ocupa combustibilii ( hidrocarburile si carbunii ) urmate de
fier si alte metale.In tarile dezvoltate din punct de vedere economic, industria miniera are o
pondere foarte ridicata, aceasta fiind in acelasi timp mari consumatoare de asemenea materii
prime. Industria miniera constitiue in orice tara acolo unde se gasesc asemenea resurse o
ramura cheie a economiei.
Din punct de vedere al utilizarii economice aceste metale se pot grupa in : minerale
utile metalice ( care la randul lor se impart in minerale feroase si minerale neferoase ) si
minerale utile nemetalifere. Din cadrul mineralelor neferoase fac parte minereuri de baza sau
colorate , usoare , minereuri nucleare si pretioase sau nobile : aur, argint si minereuri
platinice.
Aurul a fost cel dintai metal cunoscut si folosit cu multe milenii i.e.n. datorita
proprietatilor ce le are : este inalterabil si se gaseste in stare native. Popoarele antice isi
confectionau din el bijuterii si alte podoabe. Inca din acele indepartate vremuri a aparut
tendinta de acaparare a surselor din aur. Expeditiile lui Darius,Alexandru Macedon, ocuparea
Daciei de catre romani, iar mai tarziu actiunile atator conchistadori au constituit exemple in
acest sens. Febra aurului a insemnat, asadar, goana dupa imbogatire. In acelasi timp acest
metal a jucat un rol principal in istoria monetara, mai ales la incepand cu a doua jumatate a
secolului trecut, cand cea mai mare parte a statelor au adoptat monometalismul aur ca baza a
sistemului monetar national. Utilizarile aurului
sunt variate dupa cum este vorba de aur rafinat, in aliaje sau compusi chimici.
Aurul rafinat se numeste aur fin. Este foarte pur, continand 99,99% aur( adica aur de
24 carate ). Caratul indica, deci, proportia continutului de aur din aliajele sale, exprimandu-se
sub forma de parti aur la 24 parti aliaj. Asa de exemplu, aurul de 12 carate contine numai
50% aur iar cel de 18 carate 75% aur. Mai frecvent se intalneste aurul de 18 carate si cel de14
30
carate, acesta din urma aliat cu argintul ( in proportie de 41,65% ) si aurul ( 58,35% ). Pentru
unitatea de masura a masei se foloseste uncia monetara care pentru metale pretioase este
egala cu 31,103 479 grame. Aurul fin este intrebuintat la aliaje, la acoperiri galvanice, in
aparatura razelor X, in laborator, ca moneda internationala ( echivalent monetar ), ceea ce
face ca o mare parte a aurului extras sa fie pastrat sub forma de rezerve pentru a putea fi
folosit in relatiile financiar-valutare internationale.
Aliajele cele mai obisnuite se fac cu argintul, cuprul sau cu ambele, cu nichelul,
platina, iridiul, unele din ele folosite in dentistica. Cea mai straveche utilizare insa a fost in
giuvaergerie. El este prelucrat in felurite forme prin turnare, gravare, incrustatie, filigram.
Aurul isi gaseste aplicatii si in tratamente medicale ( auroterapie ) in afectiunile reumatice,
tuberculoza si alte boli, in fabricarea unor obiecte de laborator, in galvanotehnica.
Dar, asa cum s-a amintit, aurul si-a castigat un rol primordial ca etalon universal ,
intermediar in schimbul de marfuri. Etalonul aur ii confera deci un anumit pret, exprimat intr-
o moneda nationala. De aici si calitatea ce o are de etalon monetar, obtinut prin
exceptionalele sale proprietati pe care nu le are nici un metal : se poate bine tezauriza, caci nu
este atacat de agenti fizico-chimici, are calitati universale din orice loc ar fi extras, poate fi
usor transportat, caci intr-un volum mic concentreaza o valoare mare, nu poate fi falsificat,
fiind usor recunoscut si este perfect divizibil.
Istoria utilizarii aurului ca instrument de schimb a strabatut mai multe etape, inca din
antichitate, sub forma de lingouri ( blocuri de metal pur de o anume forma si greutate ) si
apoi ca moneda. Mai tarziu, odata cu intensificarea activitatii comerciale internationale, pe
langa aur s-a mai adaugat un al doilea metal, trecandu-se, inca din veacul trecut, de la
sistemul monometalist la cel bimetalist ( aur si argint ) sistem care s-a dovedit instabil, ceea
ce a determinat ca, spre sfarsitul secolului al XX-lea, sa se instaureze numai monometalismul
aur, mai exact etalonul aur-moneda (gold species standard), Prin acest sistem, in fiecare
tara si in relatiile internationale, aurul circula
sub forma de monede.In tara noastra sistemul bimetalist aur-argint a intrat in vigoare in 1867,
iar in 1889 s-a adoptat monometalismul aur.
Odata cu dezvoltarea accelerata a comertului international, monedele de aur in
circulatie se uzau, astfel ca, inca inainte de primul razboi mondial, ele au fost inlocuite prin
bancnote ( monede de credit ) . In aceste conditii marile banci de emisiune a bancnotelor si-
au acumulat stocuri mari de aur pe care-l tezaurizau sub numele de fond de rezerva . Cum
insa bancnotele emise au ajuns la un moment dat in circulatie intr-o mare cantitate, depasind
necesarul, multe tari au fost silite sa ceara convertirea bancnotelor in echivalent aur.
31
Situatia nu s-a ameliorat caci etalonul aur si sistemul monetar international a fost
serios perturbat in timpul primului razboi mondial si in timpul crizei capitaliste din 1929-
1933.In aceasta perioada, cateva tari occidentale au stocat uriase cantitati din acest metal. De
pilda, numai S.U.A. a reusit sa tezaurizeze la inceputul celui de-al doilea razboi mondial 2/3
din rezervele de aur ale lumii.De aici, perturbarile s-au accentuat. Relatiile valutar-financiare
trebuiau reorganizate in vederea asigurarii unei cooperari internationale mai eficace. Aceasta
a fost scopul convocarii unei conferinte monetare in 1944 in S.U.A., la Bretton Woods, cu
care prilej, in decembrie anul urmator, au luat fiinta doua organisme internationale : Fondul
Monetar International ( F.M.I. ) si Banca Internationala De Reconstructie si Dezvoltare
( B.I.R.D. ), ambele institutii specializate ale O.N.U.
F.M.I. ( care are sediul la Washington ) are ca obiectiv major dezvoltarea cooperarii
internationale in domeniul financiar-monetar, a comertului mondial bazat pe o stabilitate a
cursurilor de schimb, promovarea unor reglementari avantajoase a operatiunilor valutare intre
membrii sai, eliminarea oricaror restrictii in sfera schimburilor ca si in asigurarea echilibrului
balantelor de plati.
Membrii F.M.I. participa la intretinera fondului cu o cota ( de 25% aur si 75% in
moneda nationala ) care este stabilita in raport cu locul tarii respective in economia mondiala
si gradul ei de dezvoltare. Romania este membra a F.M.I. din 1972.
Cat priveste B.I.R.D. ( numita si Banca Mondiala ), aceasta urmareste acordarea de
imprumuturi pe termen lung, tarile member, pentru ca acestea sa-si poata infaptui programele
lor de dezvoltare.
Dar nu mult dupa acordul de la Bretton Woods, in conditiile crizei cronice a
capitalismului, piata aurului ca si sistem monetar international au fost din nou perturbate. Au
aparut deficite adanc simtite in balanta comerciala, mai ales in S.U.A. si in Anglia. In acelasi
timp a fost afectat si volumul rezervelor de aur ale acestor tari, adancindu-se criza monetara
indeosebi a dolarului American si lirei sterline. Aceasta a creat o instabilitate serioasa care a
stimulat tendinta din partea altor state de a acapara aur si, ceea ce este si mai grav, de
tezaurizare a acestuia de catre particulari in tarile capitaliste . Tezaurizarile se fac de obicei in
bancile din Elvetia care pastreaza cel mai strict secret in operatiile financiar-bancare. Aceste
situatii nu raman fara urmari in economia capitalista si in comertul mondial. O insemnata
cota din aurul tezaurizat de particulari este industrializat in electronica , aplicatii spatiale si in
alte directii.
Astfel, situatia postbelica de pe piata aurului s-a deteriorat mereu pana cand, in 1971,
sistemul monetar international a incetat de fapt sa mai existe, fenomen insotit si de un
32
accentuat dezechilibru de plati dintre S.U.A. si ceilalati parteneri externi. Se mai adauga apoi
inca un fapt si anume scaderea constanta a productiei mondiale de aur, in ultimii ani. Asa, de
unde in 1970 productia depasea 1267 tone, an de an apoi a scazut, asa ca in anul 1982 se afla
sub 1 000 tone. Din acest total, aproape 80% era produs de Africa de Sud, apoi Canada,
S.U.A., Ghana, Australia ( potrivit unor calcule extractia de aur de la inceputul istoriei
omenirii pana in anul 1982 a fost de 80 000 tone fara U.R.S.S. din care 64 000 tone
produse in secolul respectiv. ) .
Situatia create in momentul respectiv a nascut ideea redresarii puterii aurului si a

sistemului monetar international. De aici au fost propuse multe discutii, pareri, negocieri,
solutii propuse. Unii au preconizat intarirea in continuare a rolului aurului, iar altii conteaza
pe eliminarea lui treptata. Aceasta din urma pare a fi fost solutia cea mai rezonabila.
Necesitatea instituirii unei stabilitati monetare este determinate de conditia ancorarii unui
sistem valutar-financiar cat mai trainic.
Pretul deosebit de mare al aurului face ca acesta sa se

exploateze si din zacaminte cu o concentratie infima, insa, multe zacaminte, intrate in
productie se indrepta spre epuizare, asa cum au fost cele din Canada ( a carui productie
scazuse de la 139 tone in anul 1961 la 53 tone in 1978 ), Australia. Chiar si Africa de Sud,
33
probavil fiind cel mai bogat stat in aur, productia se restransese, datorita expoatarii devenite
din ce in ce mai dificile iar concentratia fiind extrem de redusa ( de la 1 000 tone in 1970 la
706 tone in 1978 ). In aceea perioada s-au evidentiat alte state, prin descoperirea unor noi
zacaminte de aur, cum ar fi : Japonia, Noua Guinee, Filipinele. Acestea au compensat
diminuarea productiei din alte state, in asa fel incat productia mondiala stagnase in jurul
cifrei de 1 400 tone 1 600 tone.
Fermierii indonezieni dau agricultura pe minerit, sapand ilegal in cautare de aur pe malul
unui rau din Borneo. Pentru a castiga 5 $ pe zi, mii de oameni si-au parasit campurile si s-au
alaturat goanei dupa aur.
In Romania:
Se cunosc cele mai importante mineralizatii aurifere, legate de vulcanismul tertiar,
din aria carpatica in Carpatii Orientali (zona Baia Mare, masivul Toroiaga, Muntii Calimani)
si in Muntii Apuseni. In Muntii Oas si Gutai (zona Baia Mare), legat de activitatea vulcanica
neogena (Pontian superior-Pliocen superior), se cunosc zacaminte cu caracter polimetalic si
aurifer la Ilba (patru grupuri de filoane , in care partile superioare, in prezent exploatate, au
avut 4-5 g/t aur), Baita-Nistru (filoane din grupul Piatra Hondol au caracter aurifer, in prezent
exploatate, au avut 4-5 g/t aur), Sasar (se cunosc peste 75 filoane), Wilhelm, Borzas (unicul
stockwork din regiunea Baia Mare), Valea Rosie (a avut 10-12 g/t aur spre suprafata si 3 g/t
34
spre adancime), Ghezuri, Peniger, Bicsad, Dealul Crucii (partea superioara a filonului
principal a avut 15 g/t aur si 75 g/t argint), Suior, Baia Sprie (filonul Principal cu o
mineralizatie auro-argentifera in partea superioara, in prezent exploatata, partea mediana
plumbo-zincifera, iar in adancime este o secventa cuprifera), Jereapan, Cavnic si Baiut.
In masivul Toroiaga se exploateaza filoane polimetalice (Cu, Pb, Zn) din care
aurul se obtine ca subprodus, iar in Muntii Calimari mineralizatiile polimetalice de la
Colibita-Dornisoara si Zebrac-Mermezeu au si un continut de aur.
In Muntii Metaliferi, activitatea vulcanica a inceput in Paleogenul inferior cu
eruptii de riolite, riodacite si andezite si a continuat cu intensitati diferite si intreruperi pana
in Pannonian si chiar in Pliocen (bazaltele de la Detunatele). Dintre numeroasele zacaminte
cu caracter aurifer amintim:Baita (in zonele exploatate continuturile au fost 8,7 g/t au si
17,26 g/t Ag, iar sub ele se apreciaza 1,5-2 g/t Au, 80-100g/t Ag si 2% Pb+Zn+Cu), Musariu
(cel mai bogat in aur nativ din tara are un caracter preponderent aurifer, iar partea exploatata
a avut 9 g/t Au), Ruda (filoane exploatate de pe vremea romanilor, 100 g/t Au), Bradisor
(filoane care au avut 7 g/t aur), Valea Morii (doua grupuri de filoane cu aur nativ, mai
importante filoanele denumite 10 Antoniu si Plumb cu 20 g/t Au, din filonul 10 Antoniu s-au
extras 8 000 kg Au), Carpen, Troita, Magura, Hondol, Sacaramb (renumit in lume pentru
bogatia in telururi de aur si argint), Hanes, Fata Baii, Almas, Muncaceasca-Stanija, Rosia
Montana (filoane si stockwork-uri in dealurile Cetate si Carnic, in versantul drept al vaii
Foies, la Igre-Vaidoaia, Orlea si Tarina Carpen. Unele filoane exploatate inca de pe vremea
romanilor si poate chiar anterior, au avut continutul de zeci de g/t aur. In prezent exploatarea
se face in cariera in dealul Cetate, unde continuturile sunt de cca 1 g/t Au), Baia de Aries
(campurile Afinis si Ambru cu mineralizatii polimetalice si aurifere) precum si campurile
miniere Valcoi-Botes, Arama-Corabia si Frasin-Contu.
Zacamintele porphyry copper din Muntii Metaliferi contin in partile superioare si
la periferia structurilor mineralizatii In general filoniene, de aur.
La Valea Morii mineralizatia porphyry copper cu aur este asociat unui corp
andezitic subvulcanic, iar aurul apare liber si apare mai ales sub forma de granule
microscopice in calcopirita.
Zacamantul Musariu, situat la 3 km vest de zacamantul Valea Morii, este asociat
unui corp subvulcanic andezitic, iar mineralizatia se extinde si in rocile ofiolitice strabatute
de corpul andezitic. Continutul este de 0,2-1 g/t aur si 0,3-0,5% cupru.
35
Mineralizatiile de la Voia sunt asociate unei intruziuni andezitice ce strabate

formatiuni ofiolitice si calcare mezozoice. Aurul este liber si formeaza granule micronice in
calcopirita, rar in cuart, iar in continutul sau variaza intre 0,2-0,6 g/t.
La Stanija si la Muncaceasca mineralizatiile sunt legate de corpuri subvulcanice
andezitice. Mineralizatia este filoniana si /sau prophyry copper si consta din pirita,
calcopirita, bornit, blenda si aur.
Exploatarea aluviunilor aurifere, in prezent, este complet mecanizata: cu
excavatoare puternice, cu benzi transportoare, cu instalatii de spalare si de indepartare si
depozitare a nisipului spalat. Marile exploatari aluvionare prelucreaza pana la 150 000 m 3 de
aluviuni pe luna.
Daca la inceput omul a fost un culegator intamplator al bucatilor de aur nativ,

care il tentau prin culoarea atragatoare, mai tarziu, datorita solicitarii de cantitati tot mai mari
pentru podoabe, pentru scopuri religioase sau pentru insemnele puterii, aurul si-a castigat
acel rol deosebit de etalon universal, exprimat in moneda nationala.
Multe din produsele subsolului sunt antrenate in circuitul comertului mondial.
Industria aurului reprezinta un atu foarte important in tarile unde aceasta ramura este
dezvoltata, dezvoltand statul din punct de vedere economic.
36
Rolul economic al unui stat in ceea ce priveste industria aurului este data de
valoare acestui material, care a avut de-a lungul timpului o crestere vertiginoasa. Este necesar
instituirea unei stabilitati a sistemului valutar-financiar cat mai trainic care sa stea la baza
dezvoltarii tuturor statelor.
CAP. VII
7.1 Principalele caracteristici ale investiiei miniere de la Roia Montan
Investiia minier de la Roia Montan are n vedere exploatarea minereurilor cu un

coninut sczut de aur i argint din zon (evaluate ntr-o prim etap la 10,6 milioane uncii de
aur i 52,3 milioane uncii de argint) prin exploatarea la suprafa a minereului (36.000 tone
minereu excavat zilnic, total 13 mil tone/an), pe durata a 16,4 ani, folosind tehnologia
cianurrii (cantitatea necesar pe ntreaga perioada de exploatare a investiiei a fost evaluat
la 250.000 tone cianur). Sterilele i deeurile tehnologice rezultate din exploatare i procesul
tehnologic urmeaz a fi stocate ntr-un iaz de decantare avnd o suprafa de 400 ha, o
capacitate de stocare de 250 mil tone reziduuri i o nlime a barajului de 185 m.
Principalele coordonate ale proiectului atest faptul c
o Mrimea costurilor de capital a fost evaluat la circa 437 mil.$, sum ce urmeaz a fi
atras de pe piaa financiar canadian, prin aciuni nenominalizate
o Producia anual de metale rezultat este de 23,47 t aur i 81,0 t argint
o Rata intern de rentabilitate a proiectului este de 30,3 %
o Sunt acordate faciliti fiscale, precum scutiri de la plat a unor taxe vamale, proiectul
fiind considerat o investiie ntr-o zon defavorizat
o Amortizarea investiiei a fost estimat la 4,5 ani.
Pentru statul romn realizarea acestei investiii asigur
a) Punerea n valoare industrial a unor resurse minerale situate ntr-o zon economic
slab dezvoltat
37
b) Crearea a 250 500 noi locuri de munc (inclusiv pentru salariaii strini), precum i
a unor locuri de munc conexe (indirecte)
c) Externaliti pozitive precum modernizarea infrastructurii de transport, dezvoltarea
unor noi obiective sociale i uniti cultural-sportive n zon
d) O redeven de 2% din producia total va reveni statului romn (circa 20 mil. $)
e) Alte venituri rezultate din concesiunea terenului au fost evaluate la circa 3 mil. $
f) Pe parcursul exploatrii, bugetul consolidat al statului va ncasa circa 300 mil $
g) Valoarea rezervelor zcmntului de la Roia Montan a fost evaluat de firma mixt
romno-canadian la peste 3 miliarde $, dar Agenia Naional de Resurse Minerale nu a
confirmat pn n prezent aceste rezerve .
Totui, realizarea acestei investiii implic i o serie de dezavantaje pentru economia
romneasc, dezavantaje dintre care menionm:
a) Concentraia de aur n zcmnt (de 1,4 g/tona de minereu) existent la Roia
Montan este foarte aproape de limita rentabilitii economice a exploatrii aurului (de 1,2
g/tona de minereu). Acest fapt face ca exploataia minier de la Roia Montan s fie
sensibil la fluctuaia pieei aurului, putnd fi nchis temporar sau chiar permanent, n cazul
unei scderi brute i de durat a preului aurului pe piaa mondial. Acest fapt implic un
important risc tehnologic, cu toate consecinele sale economice, ecologice i sociale.
b) ntre dou actualizri ale studiului de fezabilitate (253 mil. $ valoare iniial i 437
mil. $ valoare actualizat), costurile de capital au crescut cu circa 180 mil. $. Acest fapt a
determinat o scdere a preului aciunilor la burs la 3,13 $/aciune, iar firma de consultan
Merryl Lynches a menionat n Raportul su din anul 2002 despre firma Gabriel Resources
c: n opinia noastr, creterea costurilor necesare pentru dezvoltarea proiectului
Roia Montan ridic mult riscul financiar legat de termenii, timpul i disponibilitatea
fondurilor pentru ca firma Gabriel Resources s porneasc singur n exploatarea
acestei rezerve.
c) Firma Gabriel Resources a solicitat un mprumut de 100 mil. $ din partea
International
Financial Corporation (I.F.C. corporaia privat de mprumuturi a Bncii Mondiale), care a
refuzat finanarea acestui proiect, datorit unor probleme sociale i de mediu grave, pe care
acesta le implic.
d) n studiul iniial de fezabilitate se afirm c vor fi create circa 500 noi locuri de
munc dac producia va fi de cel puin 30 mil. tone roc prelucrat pe an. n varianta
38
mbuntit a studiului de fezabilitate (din 27 februarie 2003) producia de roc prelucrat a
fost evaluat la circa 13 mil. tone, ceea ce nseamn c numrul posibil de noi locuri de
munc s-ar situa ntre 250 -300. Dac vom ine seama de faptul c vor exista printre acetia i
muli specialiti strini pe perioada de exploatare a zcmntului, numrul total de locuri de
munc pentru localnici s-ar situa undeva la circa 200 persoane active.
e) n prezent, aciunile firmei Gabriel Resources sunt cotate la bursa din Toronto, burs
caracterizat printr-un grad ridicat de risc. Aceasta este recunoscut nc din anii 70 prin
riscul ridicat pe care l asigur aciunilor cotate aici precum i prin scandalurile financiare pe
care le-a ntreinut, ceea ce va afecta semnificativ i viabilitatea proiectului de la Roia
Montan.
f) Viabilitatea economic a proiectului de la Roia Montan a fost obiectul unui studiu
cerut de reeaua de monitorizare bancar a Comisiei Economice Europene. Conform acestui
studiu, la o rat intern a rentabilitii de 40% (i de 44% n Studiul mbuntit), nivelul
limit de eficien este puin mai mic fa de preul aurului la burs (300 $/uncie). In opinia
specialitilor europeni o rat de rentabilitate de 40% rmne limita inferioar la care aceast
investiia s-ar mai justifica din punct de vedere economic.
Datorit acestor aspecte proiectul de exploatare a rezervelor de aur i argint din
Munii Apuseni, iniiat de compania romno-canadian, trebuie analizat cu obiectivitate de
specialiti competeni i dezinteresai, prin prisma raportului dintre riscuri i beneficii.
Concluziile unei asemenea analize trebuie cunoscute de autoritile crora le revine
responsabilitatea de a aproba i supraveghea realizarea proiectului, pentru a lua o deciziei
n cunotin de cauz.
Principalul argument n favoarea proiectului, acela potrivit cruia punerea sa n
aplicare ar crea locuri de munc ntr-o zon defavorizat i ar mbunti nivelul de via al
populaiei, prin calificare n noi meserii, poate fi viabil numai n alternativa n care costurile
totale pe care acest proiect le implic ar fi inferioare veniturilor realizate, la care sunt
cumulate i efectele colaterale previzibile n aceast faz de analiz a proiectului.
7.2 Unele riscuri majore pe care le implic proiectul de la Roia Montan
Riscurile economice i sociale: Se preconizeaz exploatarea aurului i argintului din

zon ntr-o perioad de 17 ani. nseamn c la sfritul perioadei de exploatare a
zcmntului zona ar rmne din nou fr locuri de munc, cu un numr mare de omeri (i
39
cu un mediu grav afectat). Prin urmare pe termen lung problema social nu are o rezolvare
durabil.
Gravitatea omajului va fi amplificat de prezena n zon a unei populaii venite i
stabilite aici n perioada de funcionare a investiiei. Proiectul afecteaz 38% din suprafaa
comunei Roia Montan i aproximativ 1800 de persoane care trebuie strmutate, fapt ce
implic demolarea a 740 case, apte biserici i dou cimitire. Acest fapt a strnit o puternic
reacie de nemulumire printre localnici, chiar dac un numr nsemnat au acceptat ofertele
atragtoare de compensare financiar din partea firmei RMGC.
Riscurile tehnologice: Tehnologia folosit se bazeaz pe extragerea aurului prin
tratarea minereului mcinat cu soluie de cianura de sodiu. Folosirea unei asemenea
tehnologii, bazate pe extracia aurului din minereu cu cianur, pericliteaz n mod serios
mediul ambiant i experiena dezastrului de la Baia Mare este relevant. Accidente similare
(cca. 30 numai dupa 1990!) au avut loc i n alte ri unde se mai aplic acest procedeu.
Accidente majore au avut loc n S.U.A. (1993 i 1998), Guyana (1995), Australia (1995),
Filipine (1999), dar n zone mai puin populate i deci cu efecte mai puin dramatice pentru
populaie. Dintre aceste accidente 72 % s-au datorat defeciunilor de la baraje, 14 %
spargerilor de conducte i numai 13 % au fost accidente de transport. Nimeni nu poate
garanta c asemenea accidente nu se pot repeta i n Romnia, iar odat produse
pedepsirea vinovailor nu mai servete la nimic. Mai trebuie adugat c cianura nu este
singurul pericol; nmolurile i apele rezultate din procesul tehnologic prezint riscuri de
poluare grav i prin coninutul de metale grele toxice extrase din minereu, mai
persistente chiar dect cianura i care nu pot fi neutralizate! De altfel nici produii de
neutralizare a cianurii (cianat, compleci metalo-cianici) dei mai puin toxici nu sunt
lipsii de efecte negative, n cantitile mari acumulate n lacul de decantare. Proprietile
acestora (toxicitatea, timpul de reziden i efectele lor biologice) sunt nc puin cunoscute i
este necesar pruden i din acest punct de vedere. Tehnologia preconizat n proiect pentru
distrugerea cianurii, cu ajutorul dioxidului de sulf (n rezervoare amplasate n aer liber!)
introduce un potenial agent poluant suplimentar. Pentru a evita orice suspiciuni, proiectul de
la Roia Montan ar trebui monitorizat de ctre Institutul Internaional de Management al
Cianurii (International Cyanide Management Institute), care administreaz pe plan mondial
Codul pentru fabricarea, transportul i folosirea cianurii n producia aurului. Companiile
care adopt acest cod se supun unui audit din partea unui comitet independent, pentru
certificarea respectrii cerinelor impuse de acest Cod tehnologic. Proiectul RMGC nu
40
menioneaz o asemenea certificare, dei afirm c va fi elaborat un plan privind
managementul cianurii, plan care ar fi trebuit deja s existe.
Trebuie adugat c la ora actual se fac cercetri n diverse ri pentru nlocuirea
cianurii n procesul de extragere a aurului. Datorit acestui fapt considerm c exploatrile
miniere aurifere ar trebui sistate n Romnia pn cnd noile tehnologii fr cianur vor fi
operante la scar industrial i n ara noastr.
7.3 Conservarea mediului natural i meninerea vestigilor arheologice n zona Roia

Montan
Exploatarea la suprafa (n carier deschis) produce o degradare semnificativ a

mediului natural, n fapt o adevrat mutilare a peisajului natural, lsnd n urm cratere
imense i masive depozite de material steril. n plus, nu poate fi ignorat nici poluarea
aerului, a apelor i solului din zon, produs de mijloacele de exploatare la suprafa (prin
decopertare) i de transportul masiv, cu utilaje grele (camioane de 150 tone). n aceste
condiii, prin distrugerea peisajului caracteristic Munilor Apuseni se anuleaz potenialul
su turistic i se elimin perspectiva unei valorificri durabile a zonei, pe o arie intins nu
numai la Roia Montan, ci pe ntreaga vale a Arieului. O zon poluat nu va atrage
niciodat investiii turistice sau productive, pentru c produsele vor purta pecetea polurii din
zon.
Unele aspecte istorico-arheologice: Zona vizat n proiectul minier de la Roia
Montan conine vestigii arheologice de mare interes tiintific, de valoare inestimabil, cu
caracter de unicat n Europa i poate n lume, aa cum au relevat studiile pariale ntreprinse
de cercettorii arheologi din Romnia i Frana. Este necesar extinderea acestor cercetri de
la suprafaa restrns cercetat (doar 4 hectare!) la ntreaga suprafa vizat (cel puin 100
hectare), ceea ce necesit mai mult timp i bani pentru investigaii serioase. n cazul n care s-
ar produce exploatarea zcmntului de aur s-ar distruge importante situri arheologice, ceea
ce ar fi o pierdere de nerecuperat i ar anula definitiv posibilitatea constituirii unei zone de
turism cultural. Nu este o noutate faptul c multe ri care tiu s le aprecieze valoarea au
fcut din vestigiile lor arheologice puncte de atracie cultural-turistic, aductoare de venituri
permanente pentru populaia din zon (Egipt, Mexic, Grecia, Italia etc.). Distrugerea unor
asemenea vestigii arheologice poate fi asimilat cu o crim cultural.
41
O soluie alternativ care ar putea rezolva pe termen lung problema omajului i a

srciei din zon trebuie s se bazeze pe resursele regenerabile ale zonei, pe turism cultural
n care bogaia arheologic a zonei devine principalul punct de atracie. Declararea zonei ca
parc arheologic de patrimoniu mondial sub protecia UNESCO (lucru realizabil!) ar mri
atractivitatea turistic i ar putea atrage fonduri ale Uniunii Europene pentru continuarea
cercetrilor arheologice n zon.
Statul Roman sau investitorii din ar ar putea s promoveze n zon investiii cu
efect permanent sau pe termen lung. Desigur pentru aceasta este necesar un studiu bine
fundamentat i un program finanat din fonduri regionale i bine coordonat (fie la nivel
guvernamental, fie de un consoriu public-privat cu o putere financiar serioas). Pn la
punerea lui n aplicare, exploatrile miniere actuale ar putea continua numai dac
exploatarea ar fi eficient din punct de vedere economic.
7.3 Concluzii preliminare privind Proiectul de la Roia Montan
a) ntregul proiect de investiii de la Roia Montan st sub semnul incertitudinii

economice i a dezastrelor ecologice pentru partea romn. n acelai timp, toate evalurile
independente fcute de firme de consultan prestigioase atrag atenia asupra sensibilitii
proiectului de la Roia Montan la preul de la burs a aurului, precum i la costurile ridicate
de mediu pe care proiectul le implic. Din aceste motive, o evaluare realist a problemelor
economico-financiare pe care le ridic proiectul este absolut necesar.
b) Dac efectele ecologice pe termen mediu, lung i foarte lung sunt de
competena autoritiilor romne, lipsa viabilitii economice, riscurile investiiei coroborate
cu oscilaiile preului aurului la burs, cu mrimea costurilor de operare i de capital,
intereseaz i vor interesa n primul rnd pe investitori. Este greu de acceptat c investitorii
strini vor ignora toate aceste probleme cnd doresc s-i investeasc capitalurile lor proprii.
c) La ntrebarea de ce se insist asupra realizrii rapide a investiiei de la
Roia Montan de ctre unele personaliti publice romne i / sau de ctre firma RMGC,
chiar dac cheltuielile de operare sau de capital nu sunt nc definitivate vom ncerca, n
spiritul aflrii adevrului, s formulm unele puncte de vedere, care s ndemne la reflecii.
Astfel:
- n cazul unor accidente ecologice, firma canadian Gabriel Resources, care este controlat
prin intermediul a ctorva firme off shore din Barbados sau din Olanda i din New Jersey,
va fi greu s fie fcut responsabil de oricare dezastru ecologic creat
42
- n plus, pe plan mondial companiile de asigurare i-au reevaluat politica fa de unitile
miniere i refuz acoperirea tuturor riscurilor de asigurare, deci Compania romno-canadian
nu va putea beneficia de aceste servicii. n aceste condiii, societatea mixt a oferit o soluie
mult controversat i anume nfiinarea unei banci de garanii n aur, unde compania i va
putea depune garaniile cerute, iar statul romn, n schimbul acestei garanii, va prelua
integral riscurile unor eventuale accidente ecologice. Bineneles c aceast soluie a fost
respins de factorii de decizie n drept.
d) Dup evaluarea proiectului, muli economiti de valoare i experi minieri
independeni au subliniat faptul c proiectul nu este realist, ci reprezint mai degrab o
manevr speculativ pe piaa de capital, iar prezena unor persoane contestabile n staff-ul
Companiei RMGC consolideaz aceast ipotez. n trecut, asemenea practici au mai fost
experimentate, iar exemplul din Indonezia nu trebuie s fie neglijat, ci va trebui s genereze
meditaii pentru persoanele cu responsabilitate n aprobarea proiectului de la Roia Montan.
e) Pn n prezent nu a fost efectuat nici o verificare independent i nu s-a emis nici o
certificare a datelor economice i financiare colectate i vehiculate la diferite foruri de
RMGC, care s susin mrimea rezervei, calitatea zcmntului, preul unitar mediu de 210
$/uncia de aur, pe care societatea promite c-l va realiza. Lipsa resurselor financiare certe,
lipsa interesului Ageniei Naionale de Resurse Minerale pentru aflarea adevrului referitor la
acest proiect controversat - chiar dac Legea Minelor ofer cadrul juridic pentru realizarea
acestui lucru - mrete gradul de incertitudine privind viabilitatea proiectului. Nu trebuie
neglijat faptul c pentru acest zcmnt s-au avansat rezerve probabile i posibile de 5-7 ori
mai mici.
n concluzie, cntrind beneficiile poteniale i riscurile implicate n proiectul de
exploatare minier de la Roia Montan rezult c n forma actual proiectul nu poate fi
catalogat drept lucrare de "interes public n beneficiul economic al rii", iar beneficiile de
interes privat nu justific riscurile. Acest fapt conduce la concluzia c iniiativa trebuie
abandonat nainte de a produce consecine dezastruoase iremediabile.
7.5 Aspecte privind eficiena economic a Proiectului Roia Montan
Caracterul limitat al resurselor de materii prime de care dispune, n prezent, societatea

romneasc, criza prelungit din industria minier, precum i necesitatea de a face fa
43
concurenei din piaa intern, pentru atragerea i susinerea unor importante investiii strine
n industria romneasc, constituie motive serioase pentru ca oricine s-i pun o serie de
ntrebri, viznd perspectivele de dezvoltare durabil a industriei romneti, n general, i a
celei miniere, n special. Dintre acestea, majoritare au rmas acelea, care vizeaz, n primul
rnd, dimensionarea beneficiilor i a riscurilor pe care le genereaz realizarea la Roia
Montan a celei mai mari investiii europene din ramura auro-argintifer, ntrebri care se
refer n principal la :
Viitorul aezrilor umane din zon Munilor Apuseni, dup finalizarea investiiei i
nchiderea exploatrii miniere de la Roia Montan;
Ct ne cost efectiv producia unitar de aur i argint, comparativ cu cea estimat n
studiile de fezabilitate pentru aceast investiie (n primii 5 ani) i care sunt
cheltuielile reale cu factorii de producie antrenai pe ntreaga durat de exploatare a
zcmntului?;
Dac nivelul costurilor estimate a fi realizate de societatea mixt romno- canadian
rezist concurenei din pia, permindu-i i obinerea unui profit i care este
mrimea lui, n condiiile n care preul unciei de aur, fie se va menine la circa 300$,
fie va crete n urmtorii ani la 350$ .De asemenea, considerm c trebuie s
verificm ipoteza prin care se consider c dac preul aurului scade pe piaa
mondial sub 250$/uncie, exploatarea acestui zcmnt nu mai rmne rentabil i n
consecin ea trebuie nchis. ?;
Care sunt sursele de finanare atrase de partenerul canadian pentru realizarea acestei
investiii, inclusiv i cele pentru refacerea mediului ambient dup epuizarea
zcmntului ? n paralel, este necesar s dimensionm i riscurile care pot s apar
n urmtorii ani, care pot influena negativ realizarea acestei investiii;
Care sunt modalitile practice, pentru ca deteriorrile ecologice generate pn n
prezent s fie eliminate, iar exploatarea la suprafa preconizat s nu genereze
modificri serioase aduse mediului nconjurtor, cu impact direct asupra evoluiei
umane n zon ? Care sunt mrimile provizioanelor care vor permite susinerea
activitatea de refacere a mediului dup finalizarea exploatrii zcmntului de la
Roia Montan ?
44
Unele rspunsuri la aceste ntrebri, formulate pe baza datelor economice de proiect,
corectate cu ultimele evaluri din lucrrile de cercetare geologic recent ncheiate,
evideniaz urmtoarele aspecte ale problemei 1;
0 Cu privire la mrimea rezervei valorificabile n condiii de eficien .

1
Pe baza lucrrilor de cercetare geologic efectuate n cursul anilor 2000-2002,
materializate n peste 125.000 probe analizate, studiul de fezabilitate iniial a fost corectat
semnificativ, dar nu s-a actualizat i datele economice i n special Cash Flow societii. 2
Dup operarea acestor corecii putem spune c Proiectul Roia Montan se refer la o
exploatare minier de aur i argint extins pe mari suprafee (circa 4280 hectare), n
carier deschis, cu un zcmnt ce are o concentraie redus (de 1,52 grame aur/tona de
minereu i de 7,5 grame argint/tona de minereu). In fapt, rezerva de minereu exploatabil
a fost evaluat la circa 217,9 milioane tone, zcmntul fiind considerat relative srac i
exploatabil numai datorit cantitii mari de aur din zcmnt. Exploatarea lui n condiii
de eficien, se preteaz numai dac preul unciei de aur depete semnificativ pragul de
250$/uncie, tocmai datorit concentraiei sale reduse n aur i argint. Sintetic mrimea
rezervei evaluate la finele lunii februarie 2003 a fost de 10,6 mil uncii3 aur i de 52,3 mil
uncii argint, din care poate fi recuperat prin procedeul de preparare propus de RMGC
circa 8,7 mil uncii de aur i 30,4 mil uncii de argint. Randamentele din recuperare
metalurgic se situeaz la circa 82,3% pentru aurul extras i la 58,1% pentru argint. Dup
finalizarea investiiei de circa 437 mil $4, pentru deschiderea exploatrii i finalizarea
lucrrilor la instalaia de preparare, capacitatea anual de exploatare din zcmnt a fost
evaluat la circa 13,28 mil tone (adic 36.000 tone/zi), ceea ce ar permite obinereu unei
producii medii anuale de aur de circa 536.000 uncii/an (adic 18,8 t/an). Procedeul de
extracie n carier implic i un un volum relative sczut de descopert, ceea ce face ca
1
Datele economice care utilizate n cadrul acestei analize au fost puse la dispoziie de ctre Compania Roia
Montan Gold Corporation (n continuare RMGC). Ele au fost utilizate respectnd restricia de
confidenialitate prin eliminarea din prezenta analiza a datelor care nu sunt pe situl firmei.
2
Dup definitivarea de comun acord a tuturor costurilor care afecteaz direct exploatarea minier, poate fi
corectat Cash Flow, se poate defini regimul de amortizare i se poate definitiva durata de recuperare a
investiiei.
3
O uncie reprezint circa 28,5 grame
4
Acest volum de investiii trebuie corectat semnificativ la unele capitole, ca de exemplu mrimea daunelor
aduse patrimoniului istoric naional prin promovarea acestei investiii.La acest aspect se refer i unele
expertize strine recent finalizate, care evalueaz o cretere volumului iniial de 437 mil. $ cu circa 150
mil $. A se vedea, n acest sens James R. Kuipers, P.E. A Financial Evaluation of the Rosia Montana
Project, Center for Science in Public Participation, January, 2003.
45
raportul dintre masa descopertat i masa util s fie de 1,2 /1 5, raport care menine
exploatarea acestui zcmnt n condiii de eficien economic. Sterilul rezultat din
procesul tehnologic, dup extracia aurului i a argintului, va fi depozitat pe un teren care
acoper circa 1200 hectare, iar apele tehnologice vor fi colectate ntr-un iaz de decantare
cu un grad de cianurare discutabil, care va ocupa o suprafa de peste 600 hectare $.
2 Cu privire la realizarea i funcionarea investiiei

3
Proiectul afecteaz demolarea a cel puin 742 case, care implic o cheltuial cu
mutarea personalului de circa 63 milioane $, iar construirea Centrului civic i a serviciilor
aferente au fost evaluate la circa 47 milioane $. Aceste cheltuieli cu pregtirea investiiei
de 110 milioane $, se cumuleaz cu investiia propriu-zis de 327 milioane $, avnd
urmtoarea distribuie pe capitolele importante :
0 cheltuieli cu extracia resursei 53 milioane $

1 investiia n capacitatea de preparare 146 milioane $
2 investiia n iazul de decantare 78 milioane $
5
Acest raport materializeaz volum de decopertat de 261,7 mil tone i volumul de minereu
util de 217,9 mil tone .
46
3 cheltuieli cu protecia mediului 18 milioane $
4 cheltuieli cu managementul proiectului 32 milioane $.
n aceste condiii investiia total pentru realizarea proiectului este de 437 milioane $,
din care n perioada 1997 -2002 s-au realizat 52,4 milioane $, pentru realizarea studiilor de
prefezabilitate, fezabilitate i cel de optimizare, precum i a proiectului tehnic, pentru
strmutarea unei pri din populaia local, pentru finanarea unor lucrri de cercetare
arheologic i pentru managementul proiectului pn n prezent.
n esen, tehnologia utilizat la Roia Montan se bazeaz pe extragerea aurului i a

argintului prin tratarea minereului extras din carier i mcinat, cu o soluie de cianur de
sodiu6. Aceast tehnologie afecteaz n mod serios mediul ambiant, iar majoritatea
accidentelor produse pe plan mondial s-au datorat cedrii barajelor lacurilor de acumulare.
In plus trebuie inut seama i de efectele secundare pe care le produc celelalte metale grele
toxice (uraniu, arseniu, mercur, plumb, cadmiu etc) prezente n minereul mcinat i care
nu sunt neutralizate i se regsesc n iazul de decantare. Datorit acestui fapt cheltuielile
totale de mediu au fost estimate la 168 milioane $ avnd urmtoarea structur:
0 costuri totale aferente utilizrii iazului de decantare 125 milioane $

1 amenajri pentru managementul i tratarea apei 14 milioane $
2 cheltuieli pentru distrugerea cianurii 12 milioane $
3 costuri legate de nchiderea exploatrii 17 milioane $
La acestea se adaug cheltuielile iniiale pentru protecia mediului de 18 milioane $,
precum i cheltuielile totale directe de funcionare a ntregului complex, evaluate la 174
$/uncie n primii 5 ani i la 221 $/uncie pe ntreaga durat de via a exploatrii.
( Datele prezentate n anex nu au fost actualizate cu modificrile din anul 2003.)
Blestemul aurului
330 de tone de aur si peste 1600 tone de argint, echivalentul a peste 4 miliarde de
dolari, este bogatia ascunsa in pamant a motilor de la Rosia Montana, printre cei mai
saraci locuitori ai Romaniei . Exploatarea acestor zacaminte ar putea fi blocata pentru
multi ani de aici inainte.
47
Rosia Montana Gold Corporation, compania canadiana ce ar urma sa exploateze aurul

motilor, este tot mai departe de a-si vedea proiectul realizabil. O campanie fara precedent in
Romania, sustinuta in postura de varf de lance de catre cateva ONG-uri " interesate " de
patrimoniul cultural al zonei si de potentialul pericol ce-l presupune exploatarea zacamintelor
aurifere prin metoda folosirii de cianura, a reusit sa franeze avantul canadienilor, fara a
prezenta insa vreun argument economic viabil.
De la oameni de cultura si pana la politicieni, toata lumea si-a dat cu parerea despre
proiectul de la Rosia Montana. Culmea, in acest razboi de o duritate fara precedent numai
specialistii nu au fost ascultati.
Cat este de periculoasa exploatarea aurului, ce efecte va avea asupra zonei, cum vor fi
protejate siturile istorice, ce alternative au locuitorii comunei sunt numai cateva din
problemele intoarse pe toate fetele de catre contestatarii sau sustinatorii proiectului. Nimeni
nu s-a intrebat insa cum isi va scoate statul camasa din aceasta combinatie, in care, putina
lume stie, e bagat pana in gat.
Cu o nonsalanta demna de functia pe care o are, presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan
Olteanu, declara zilele trecute ca proiectul de la Rosia Montana este blocat, iar investitorii
sunt " demotivati " si nu mai cred in el. Normal, atat vreme cat canadienii lupta cu cine vrei si
cine nu vrei, fara ca partenerul sau in proiect, adica statul roman, sa-si exprime clar o pozitie.
Ce sa mai creada si ei ?
Nu pledam nici pentru si nici contra proiectului de la Rosia Montana. Incercam insa sa
cuantificam efectele retragerii canadienilor din acesta afacere si mai ales cine va plati esecul.
Daca exploatarea zacamintelor aurifere de la Rosia Montana s-ar fi concretizat, conform
celor de la Gold Corporation, statul roman si comunitatea locala ar fi avut de castigat circa 1
miliard de dolari din dividendele, impozitele si redeventele pe care canadienii le-ar fi platit.
De cealalta parte, Rosia Montana Gold Corporation ar fi avut de castigat circa 3,2 miliarde
de dolari, in conditiile in care cheltuielile cu exploatarea, respectiv ecologizarea zonei, ar fi
fost de 2,1 miliarde dolari. Facem precizarea ca aceste sume au fost avansate initial, la
demararea proiectului, cand pretul unciei de aur era mult sub cel atins in momentul de fata.
Asadar, cifrele sunt in realitate mult mai mari. Dar nu asta conteaza acum.
Statul roman este partener in proiectul de la Rosia Montana cu 19% din actiuni, prin
intermediul companiei Minvest Deva, care a si exploatat o buna bucata de vreme zacamintele
aurifere de la Rosia Montana.
48
Din nefericire, in pierdere. Ministerul Mediului, fara sa consulte Ministerul Economiei,a
suspendat in urma cu cateva luni, fara nici o explicatie, evaluarea EIM (Studiul de Evaluare a
Impactului asupra Mediului) si a refuzat acordarea catre RMGC a autorizatiilor de siguranta
a barajelor, care fusesera deja aprobate anterior de catre o Comisie de Experti, blocand
efectiv alte autorizatii si aprobari acordate anterior, motiv pentru care compania candiana a
decis sa-si reduca activitatile.
Asta in conditiile in care, Ministerul Economiei si Finantelor a avizat favorabil proiectul de

exploatare a aurului si a intrat chiar in compania de exploatare cu 19% din actiuni.
Decizia Ministerului Mediului induce companiei Gabriel Resources costuri suplimentare de
45-50 milioane dolari/an, bani pe care statul roman ar putea fi pus sa-i plateasca inzecit daca
nu-si motiveaza decizia.
Deocamdata nu se grabeste s-o faca, are probabil alte prioritati. Canadienii sustin ca au
cheltuit pana acuma in Romania peste 300 milioane dolari, circa 80% din proprietatile aflate
in zona intrand deja in proprietatea lor.
Pana in momentul de fata, nici o autoritate din Romania nu a putut sa demonstreze vreo
incalcare a legislatiei de catre RMGC, motiv pentru care suspendarea autorizatiilor nu are
nici o justificare. In cazul blocarii totale a proiectului, statul ar putea despagubi compania
canadiana pentru sumele investite in descarcarile arheologice, pentru care au fost date de
altfel aprobarile necesare.
Pe de alta parte, canadienii s-ar alege cu proprietatile cumparate deja in zona Rosia
Montana, fiind in situatia de a bloca orice alt proiect de dezvoltare a zonei. Nu in ultimul
rand, statul roman ar putea fi pus in situatia de a plati daune pentru nerealizarea proiectului,
estimate in momentul de fata la cel putin 200-300 milioane euro.
Sa nu uitam ca acesti bani vor proveni de la noi, cei ce platim taxe si impozite la stat. Orice
tergiversare fara justificare a proiectului duce astfel la costuri si mai ridicate.
Economic si tehnic, proiectul Rosia Montana este viabil, recunosc specialistii din
Ministerul Economiei. Daca exista probleme din punct de vedere al mediului, acestea
trebuiesc demonstrate, lucru care nu s-a intamplat pana acum.
In lume functioneaza peste 80 de exploatari miniere aurifere, care folosesc aceasi metoda
de exploatare ca cea propusa la Rosia Montana, respectiv pe baza de cianuri. Nu s-a
49
consemnat nici un accident major pana acum, in schimb a aparut un puternic curent ecologic
care contesta acest procedeu de tratare a minereurilor.
S-a pus intrebarea de ce nu exploateaza statul roman zacamintele aurifere din Apuseni ?
Simplu, pentru ca nu are banii si tehnologia necesara. Excavarile de pana acuma au distrus
oricum din punct de vedere ecologic zona si reabilitarea ei costa statul cel putin 60 de
milioane lei, doar in prima faza.
Exista si o hotarare de guvern in acest sens, dar banii sunt doar pe hartie nu si in realitate.
Richard Young, vicepresedintele Gold Corporation, sustine ca pentru fiecare an de
intarziere a proiectului, statul roman pierde profit, taxe, impozite si redevente in valoare de
aproximativ 75 milioane dolari, pierderile companiilor romanesti de la care se achizitioneaza
bunuri si servicii find de 125 milioane dolari/an.
Canadienii estimeaza ca vor cheltui peste 1,5 miliarde dolari in Romania. Asta, in cazul
in care se va lua o decizie clara. Ce castiga canadienii, e alta poveste. Important este ca statul
sa isi clarifice rapid pozitia si pe baza de argumente.
7.6 Concluzii i propuneri

4
Pe baza datelor prezentate mai sus se pot formula unele puncte de vedere i concluzii, care
afecteaz semnificativ eficiena exploatrii, dintre care menionm urmtoarele :
1. Considerm c elementele economice care definesc cheltuielile directe din cadrul

societii sunt nc subevaluate. Acest fapt va conduce nc din primii ani la diminuarea
rezultatelor finale de proiect (profitul obinut). Cteva argumente vin s susin aceast
concluzie. n primul rnd, societatea este i va rmne un mare consumator de energie
electric. n aceste condiii, costurile materiale de operare, aferente exploatrii n carier,
mcinrii, preparrii i rafinrii aurului vor fi dependente n mare msur de preul energiei
electrice achiziionate din sistemul energetic romnesc. In varianta final, studiul de
fezabilitate (varianta optimizat) i fundamenteaz eficiena acceptnd un tarif mediu pentru
energia electric de 22,5 $/MWh. Acest nivel este subdimensionat, practica din ara noastr
opernd cu un tarif mediu pentru marii consumatori eligibili de minimum 35-38 $/MWh. n
cazul n care consumatorul negociaz i obine un tarif de 35 $/MWh, el va nregistra o
creterea a cheltuielilor directe cu 10-15 $/uncia produs, ceea ce va reduce semnificativ
profitului brut cu peste 100 mil $.
50
2. Procesul de distrugere a cianurii din sterilele de procesare i atingerea
standardului romnesc de 50 ppm va conduce la o cretere a costurilor de operare cu 1,22
milioane $/an.7 Acest fapt va genera o diminuare a profitului total cu circa 20 milioane $.
Dac se va impune realizarea standardele din Uniunea European de concentraie a cianurilor
de 1ppm , atunci este nevoie de un cost suplimentar de capital de circa 10 mil $ i o sporire a
costurilor de operare cu 2,95 milioane $/an.8 Deci o diminuare a profitului cu circa 48
milioane $.
3. Construirea iazului de decantare a fost evaluat la circa 30 milioane $. Literatura
de specialitate avanseaz pentru asemenea investiii valori cuprinse ntre 48-76 milioane $. n
9
baza observaiilor fcute de experii strini n cursul acestui an s-a acceptat ca investiia
total pentru construirea iazului s cresc la 78 mil $, ceea ce va afecta nivelul brut al
profitului cu peste 50 mil.$. In plus, cheltuielile pentru nchiderea minei au fost evaluate la
circa 17 milioane $. n literatur de specialitate sunt avansate cheltuieli de nchidere a unor
mine similare din SUA de 30 40 milioane $, iar aceste costuri nu includ cheltuielile cu
tratarea apelor din zon, care ar majora costurile cu nc 20-30 milioane $. Deci o diminuare
suplimentar a profitului cu nc 50-70 milioane $.
4.
Numai aceste trei influene pot face ineficient soluia avansat prin Proiectul Roia
Montan, pentru un pre al aurului pe burs de 300 i respective 350 $/uncie .
CAP VIII
Principalele elemente care caracterizeaz Proiectul Roia Montan10
8.1. Elemente tehnico economice ale Proiectului
Pe ntreaga
Nr.crt. Elemente tehnico economice In primii 5 ani durat de
via a
exploatrii
1. Volumul mediu anual de resurse mcinate (mii 12.282 13.363
tone)
7
Roia Montan, 18 decembrie 2002.
8
Idem punctul 7
9
Idem punctul 7
10
specialitii din Academia Romn) a Cash Flow-lui i a duratei de recuperare a investiiei totale.
51
2. Raportul de descopert (tone descopert/ tone util) 0,96 /1 1,20/1

3. Concentraia aurului n zcmnt (grame/ton) 2,01 1,52
4. Gradul de recuperare prin prelucrare (%) 85,6 82,3
5. Producia anual de aur ( uncii/an) 679.000 533.000
6. Producia anual de argint ( uncii/an) 2.384.000 1.849.000
7. Costurile totale pe uncia de aur ( n $/uncie) 174 221
- din care:
4 costul extraciei 29 39
5 costul procesrii 85 111
6 cheltuieli administrative 7 8
7 costul rafinrii i a transportului 3 3
8 creditul pentru producia de argint -17 -17
9 dreptul de licen i de autori 8 8
10 amortizarea 57 67
11 reclamaii 2 2
Sursa: Date preluate de la S.C Roia Montan Gold Corporation SA
8.2 Elemente de analiz financiar a Proiectului

9.1.1 Situaia financiar 11
Nr. crt Indicatorii financiari Preul aurului
($/uncie)
1. Preul aurului la burs 300 350 400
2. Valoarea net actualizat la o rat anual de 5%
( n mil $) 273 486 693
3. Rata intern de rentabilitate (n %) 14,6 20,4 25,5
4. Perioada de recuperare a investiiei (n ani) 3,9 3,0 2,6
8.3. Cash flow-ul societii - Fluxul de numerar

n milioane $
Nr.crt. Indicatorul financiar Nivelul fluxului
1. Venituri totale 3.210
2. Costuri totale de operare -1.474
3. Fluxul de numerar pentru operare 1.736
4. Costuri de capital -560
5. Fluxul de numerar nainte de impozitare 1.176
6. Impozitul pe profit -206
In prezent, preul la burs (din Londra) a unciei de aur este de 368,4 $/uncia, iar a argintului
11
de 4,64 $/uncia, valori mult superioare fa de media ultimelor 6 luni.

52
7. Fluxul de numerar net dup impozitare 970
Se estimeaz c de la Rosia Montan s-ar putea extrage 330 de tone de aur si peste
1.600 de tone de argint. Aceasta presupune exploatarea aurului n cariere de suprafa,
anticipndu-se extracia a circa 13-16 milioane de tone de minereu anual, pe o perioad de 17
ani. Studiile fcute arat c la o ton de minereu excavat se obin n jur de 1-1,5 grame de aur
si 7,5 grame de argint. Costurile totale ale proiectului se vor ridica la 2,1 miliarde de dolari,
n condiiile n care veniturile totale generate vor fi de peste 7 miliarde de dolari. Mai jos
prezentm investiiile preconizate de Rosia Montan Gold Corporation, n faza iniial a
proiectului, cu precizarea c doar valoarea final a veniturilor va fi alta, datorit evoluiei
preului internaional la aur.
*Investiie total 605 milioane dolari

*Investiii n faza de construcie 437 milioane dolari
*Investiii n faza operaional 123 milioane dolari
*Costuri de operare 1,4 milioane dolari
*Venituri totale 3,2 miliarde dolari
*Costuri totale 2,1 miliarde dolari
Pretul aurului si argintului a crescut, ca urmare a scumpirii petrolului
Uncia de aur a ajuns, luni, la 609,80 dolari, iar uncia de argint a ajuns la 13,225 dolari
la divizia Comex a Bursei de la New York, ca urmare a cresterii pretului petrolului,
informeaza Bloomberg.
"Aurul reactioneaza la nivelul ridicat al pretului petrolului, probabilitatea ca inflatia sa
creasca fiind destul de mare", a declarat directorul de investitii de la Geologic Resource
Partners din Boston, George Ireland.
Uncia de aur (28,349 grame) a ajuns luni la 609,80 dolari, in crestere cu 9,70 dolari
sau 1,6 procente iar uncia de argint a ajuns la 13,225 dolari, in crestere cu 0,37 dolari sau 2,9
procente, la divizia Comex a Bursei de la New York. Aurul a ajuns pentru un timp la 610,80
dolari, acesta fiind cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani, din luna ianuarie a anului 1981.
Argintul a ajuns pentru un timp la 13,33 dolari, acesta fiind cel mai ridicat nivel din luna
martie a anului 1983, scrie Rompres.
53
Barilul de titei din Golf cu livrare in luna mai a ajuns la 69,78 dolari luni, dupa ce a
atins pentru un timp valoarea de 70 dolari, cel din Marea Nordului a ajuns la 71,01 dolari, ca
urmare a crizei rezervelor de benzina ale SUA in preajma sezonului estival, din cauza crizei
dosarului nuclear iranian si tensiunilor din Nigeria.
Consiliul de Securitate al ONU a cerut Iranului sa suspende programul de imbogatire
a uraniului. Iranul a refuzat sa suspende programul, pretinzand ca este vorba de un program
la scala redusa, strict pentru cercetare si nu pentru dezvoltarea armelor nucleare.
Administratia SUA a lasat deschisa posibilitatea unui raspuns militar in cazul in care Iranul
nu-si limiteaza ambitiile nucleare.
Amenintarea cea mai serioasa este reprezentata de blocarea livrarilor petroliere, care
ar putea fi directa, in sensul unei reduceri nete a contributiei iraniene, si care echivaleaza cu
multe milioane de barili pe zi, sau indirect, dar cu efect si mai devastator, prin blocarea si
minarea Stramtorii Hormuz prin care sunt tranzitati spre Occident aproximativ 15 - 18
milioane de barili pe zi. Consecinta inevitabila ar fi majorarea pretului titeiului.
Informatiile guvernamentale ale SUA au indicat o reducere cu 3,9 milioane de barili,
saptamana trecuta, a ofertei interne, stocurile cifrandu-se la 207,9 milioane barili, cu aproape
doua procente mai redusa decat nivelul din urma cu un an.
In Delta Nigerului, miscari separatiste lupta de doua luni pentru preluarea controlului
asupra regiunii bogate in zacaminte petrolifere. Atacurile militantilor din Delta Nigeriei au
condus la reducerea productiei celei mai mari puteri petroliere africane cu aproximativ 20
procente. Shell a redus extractia, dupa ce militantii nigerieni au incendiat terminale pentru
export si au rapit muncitori straini. Nigeria extrage aproximativ 2,8 la suta din productia
mondiala de titei.
Pretul aurului si argintului atinge niveluri record
Pretul aurului s-a apropiat luni din ce n ce mai mult de 1.000 dolari/uncie, stabilind
un nou record pentru a patra zi consecutiv, pe fondul deprecierii dolarului si a mentinerii
pretului petrolului n apropierea unei valori maxime istorice, scrie Reuters.
Cotatia aurului a atins nivelul de 989,30 dolari/uncie, n crestere fat de valoarea
nregistrat la nchiderea sedintei de la New York de vineri, de 973,30-973,75 dolari/uncie.
54
Aurul s-a apreciat cu aproximativ 18% n 2008, datorit faptului c investitorii si-au
transferat o parte din banii n metalul pretios, pe fondul asteptrilor unor noi reduceri ale
dobnzii de politic monetar n Statele Unite, al volatilittii burselor si al temerilor legate de
scumpirea energiei.
"Oamenii mizeaz pe tendinta de scumpire, deoarece mediul macroeconomic, n
special cel al Statelor Unite, se deterioreaz n continuare. Sunt foarte multe date pe piat
care determin oamenii s se orienteze spre aur n acest moment", a spus un analist de metale
pretioase de la Lehman Brothers, Michael Widmer.
"Ct timp dolarul rmne supus presiunilor, cred c pretul aurului va continua s
creasc", a adugat Widmer.
Un dolar slab ieftineste aurul pentru cei care detin sume mari n alte valute si de multe
ori sporeste cererea de lingouri. Metalul galben este vzut, de asemenea, ca un baraj
mpotriva inflatiei cauzate de scumpirea petrolului.
Pretul petrolului a crescut brusc, sustinut de cstigurile din domeniul produselor
petroliere si de deprecierea dolarului. Asteptrile ca OPEC s nu schimbe productia de petrol
55
la ntlnirea de la Viena - anuntat pentru sptmna aceasta - au sustinut la rndul lor piata
metalelor pretioase.
"Aurul are n mod evident nevoie de o continuare a deprecierii dolarului pentru a
atinge valoarea de 1.000 dolari/uncie, iar acest lucru nu este imposibil", a spus un economist
de la SG Corporate and Investment Banking, Stephen Briggs.
Pe celelalte piete ale lingourilor, contractele la termen pentru aur de pe piata
american au depsit pretul de 990 dolari/uncie. Contractele pentru aur cu livrare n luna
aprilie s-au scumpit cu 12 dolari/uncie pn la 987 dolari/uncie dup nivelul nregistrat
anterior la 992 dolari/uncie.
"Dolarul aflat n continu depreciere creste apetitul pentru aur ca o alternativa pentru
investitii, ceea ce a creat un vall de interes pentru cumprare pe msur ce investitorii sunt n
cutarea unui refugiu unde s si asigure valoarea portofoliului lor", arat un raport al
Standard Bank.
Pretul argintului a urcat pn la 20,60 dolari/uncie pentru prima dat dup 27 de ani,
fat de nivelul nregistrat la New York de 19,80-19,85 dolari/uncie, iar valoarea de nchidere
a fost de 20,20-20,25 dolari/uncie.
Cotatia platinii a urcat pn la un maxim de 2.190-2.200dolari/uncie, de la 2.163-
2.170 dolari/uncie - valoarea nregistrat la nchiderea sedintei de la New York. Pe 22
februarie a atins un nivel record de 2.192 dolari/uncie datorit ntreruperii alimentrii cu
energie electric a minelor din Africa de Sud. Pretul paladiului a ajuns la 583/587
dolari/uncie, cel mai mare nivel al ultimilor sase ani, fat de valoarea de 563/568 nregistrat
la New York.
Cand bursa scade, cumparati aur

56
Alternativele de a face plasamente cu aur pe piata locala sunt limitate. BNR nu mai
vine de ani buni aur populatiei, dar deruleaza periodic emisiuni numismatice cu monede de
aur si argint. BCR, cea mai mare banca din sistem, cumpara aur, dar nu il revinde populatiei.
Cei care s-au tinut departe de bursa si s-au refugiat in singurul activ sigur in vemuri
de furtuna financiara, aurul, vad acum cresteri importante. Pretul aurului a ajuns la niveluri
record la cotatiile BNR, de peste 100 delei pe gram, ceea ce inseamna o crestere de 25%
numai de la inceputul acestui an.
Comparativ cu vara lui 2007, cand criza financiara s-a facut simtita in SUA, gramul
de aur si-a dublat pretul la Bucuresti. In acest timp, Bursa s-a prabusit. Cine ar fi investit
10.000 de lei in titluri ale SIF-urilor, care se numara printre cele mai lichide actiuni de pe
piata, in vara lui 2007, ar avea astazi un portofoliu cu o valoare de circa 1.000 de lei.
Si dobanzile la depozitele bancare, care ajung la 15% pe an la lei si 7% la euro, sunt
modeste comparativ cu performanta aurului. Alternativele de a face plasamente in aur sunt
insa foarte limitate pe plan local, in conditiile in care nu se poate vorbi de o piata pentru
tranzactionarea acestuia. BNR, care are peste 103 tone de aur in rezerva, nu mai deruleaza de
mai multi ani operatiuni curente cu populatia.
Totusi, Banca Nationala deruleaza periodic emisiuni numismatice, prin care pune in
circulatie monede din aur sau argint. BCR, cea mai mare banca din sistem, cumpara aur de la
populatie prin mai multe unitati specializate, dar nu il revinde in regim de retail.
Cei care vor sa parieze pe evolutia pretului aurului pot face tranzactii cu instrumente
derivate pe Bursa de la Sibiu, dar interesul pentru acestea este foarte redus.
Concluzie
Aurul are perspective stralucitoare, pentru ca nu va ajunge niciodata in dizgratie,

intotdeauna fiind privit ca un colac de salvare
in caz de naufragiu. Cum nu exista protectie absoluta, aurul poate ajunge tinta unor
speculatii, asa cum, la vremea respectiva, s-a intamplat cu aurul negru, care, dupa ce a
ajuns la preturi exagerate, a picat brusc.
Ce va exploda mai intai: inflatia sau pretul aurului?
57
Cu mii de miliarde tiparite pentru a salva pielea bancherilor, cresterea pretului aurului
e doar o chestiune de nuanta: intrebarea nu e daca se va produce ci cand. Cresterea datoriilor
genereaza inflatie iar in situatii neprevazute, cand consumatorii sunt mult mai rezervati din
cauza contractiei economice, tiparirea de bani e singurul mod de a impiedica deflatia,raul
suprem intr-o lume a creditului (daca intam in deflatie datoriile noastre cresc raportate la
veniturile mai mici). Fuga de banii de hartie poate urca aurul sensibil peste 1.000
dolari/uncia. Care este cel mai bun mod de a investi in aur? In ETF-uri axate pe plasamente
in aur, eventual aur+argint (fonduri de investitii cotate pe bursele externe). Bijuteriile nu sunt
o solutie dacat in cazul in care manopera e deosebita (aurul se cumpara scump si se vinde
ieftin pe piata locala in caz de nevoie),nici monedele de aur aduse din strainatate (e greu sa ai
incredere totala in furnizor). Cum investitorii au flerul de a intra in piata anticipand
raportarile importante,consideram ca pretul aurului o va lua in sus inaintea semnalelor de
crestere a inflatiei. anul trecut, aurul a castigat 23%.
CAP IX
PROIECTUL ROSIA MONTANA INTRE RISCURI SI BENEFICII
O initiativa de amploarea proiectului de exploatare a rezervelor de aur si argint din

Muntii Apuseni, initiat de compania Rosia Montana Gold Corporation (in continuare
RMGC), trebuie analizata cu obiectivitate, de specialisti competenti si dezinteresati, prin
prisma raportului dintre riscuri si beneficii. Concluziile unei asemenea analize, prevazute in
teoria si practica managementului pentru orice activitate, trebuiesc cunoscute de autoritatile
carora le revine responsabilitatea de a aproba si supraveghea realizarea proiectului, pentru a
lua o decizie in cunostinta de cauza.
Principalul argument in favoarea proiectului este acela ca punerea sa in aplicare ar
crea locuri de munca intr-o zona defavorizata si ca ar imbunatati nivelul de viata al
populatiei, prin calificare in noi meserii, etc. Acceptand ideea ca orice investitie majora in
zona este benefica si necesara, trebuiesc analizate riscurile implicate si trebuie cantarit fara
idei preconcepute, daca aceste beneficii sunt justificate de consecintele si efectele colaterale
negative previzibile.
Scurta descriere a proiectului
58
Conforma datelor publicate de firma RMGC, aceasta este formata prin asocierea
Minivest SA, Deva (19,3 % din actiuni, Gabriel Resourses Ltd, Canada (80,0 % din actiuni)
si actionari minoritari (0,7 % din actiuni). Firma a obtinut o concesiune pentru o suprafata de
4282 ha, in zona Rosia Montana, situata la 80 km de Alba Iulia si 85 km de Deva. Proiectul
prevede inchiderea actualei exploatari miniere a firmei Minivest (cu 775 locuri de munca) si
organizarea celei mai mari exploatari aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantitati de
aproximativ 300 tone de aur si 1600 tone de argint, prin metoda excavarilor la suprafata, in
patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare), care insemna
extragerea unei cantitati de peste 220 milioane tone de minereu. Roca sterila va fi depozitata
in doua halde (Cetate, 66 hectare si Carnic, 70 ha). Namolul epuizat, rezultat in procesul
tehnologic dupa extractia aurului si argintului, va fi acumulat intr-un bazin de decantare (lac
deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone si o suprafata estimata la ca. 100 hectare (600
ha dupa alte surse), in spatele unui baraj inalt de 180 metri, construit din roca sterila.
Beneficiile previzibile
Pentru firma RMGC: In calitatea de actionar majoritar, dupa numarul de actiuni,
firma RMGC va obtine 80% din profit. Proiectul fiind realizat intr-o zona declarata
defavorizata, firma RMGC beneficiaza de scutiri de impozite pe o perioada de 10 ani si
reduceri la taxele vamale, astfel ca va exporta aurul si argintul extras, practic la pretul de
cost.
Pentru populatia din zona: Proiectul creaza un numar de locuri de munca intr-o zona
deficitara: 200-550 (unele cu caracter sezonier) in faza de preconstructie (1996-2003), 2000
in faza de constructie (2003-2005) si 500 in faza operationala (2005-2022). Acest beneficiu
este relativ, fiindca locurile de munca sunt totusi in numar mic, au caracter temporar, iar
lucrarea va atrage si o populatie venita din alte zone, fie in cautarea unui loc de munca, fie ca
urmare a nevoii de personal calificat si specializat care nu este disponibil in zona. Alte
avantaje preconizate de proiect prevad posibilitati de calificare profesionala a populatiei din
zona si venituri din impozitele locale platite de populatie.
Pentru Statul Roman: Statul Roman beneficiaza de redevente de exploatare in valoare
de 2% din profit (estimate de unele surse la ca. 4,4 milioane USD anual), o suma
neinsemnata in comparatie cu profitul firmei. Veniturile obtinute de Statul Roman, afectate
de scutirea de un impozit si taxe vamale a firmei, inseamna un profit derizoriu pentru stat.
Singurele impozite incasate de stat sunt cele pe salariile
lucratorilor.
59
In concluzie, daca beneficiile pentru firma RMGC sunt neidoielnice, rezulta ca

beneficiile in favoarea Statului Roman si ale comunitatii din zona sunt minime, nesigure si
discutabile.
Riscurile proiectului
Aspecte economice si sociale: Se preconizeaza exploatarea aurului si argintului din

zona intr-o perioada de 17 ani. Inseamna ca la sfarsitul perioadei de exploatare a
zacamantului zona ar ramane din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri (si
cu un mediu grav afectat), problema sociala neavind o rezolvare durabila, pe termen lung.
Gravitatea somajului va fi amplificata de prezenta in zona a unei populatii venite si stabilite
aici intre timp.
Proiectul afecteaza 38% din suprafata comunei Rosia Montana si aproximativ 1800
de persoane, care trebuiesc stramutate, precum si demolarea a 740 case si cateva biserici cu
cimitirele lor. Operatiunea a starnit o puternica reactie negativa si nemultumirea a numerosi
localnici, chiar daca un numar insemnat au acceptat ofertele atragatoare de compensare
financiara din partea firmei.
Aspecte juridice: Un aspect deloc neglijabil este compatibilitatea proiectului cu
legislatia
europeana, mai ales in contextul candidaturii Romaniei pentru aderarea la Uniunea
Europeana. Aceasta candidatura obliga de pe acum Romania la respectarea unor aspecte ale
legislatiei UE si adoptarea integrala a acestei legislatii in cazul aderarii. Un studiu intocmit
de experti juristi (Prof. Dr. P. Fischer si Dr. A. Lengauer) de la Institutul de Drept European al
Universitatii din Viena, Austria, intitulat "Compatibilitatea proiectului minier Rosia Montana
din Romania cu principiile si normele Uniunii Europene si legislatia Comunitatii Europene"
se incheie cu urmatoarele concluzii:
1. Metoda aplicata in cursul elaborarii proiectului minier Rosia Montana incalca Directiva
de Evaluare a Impactului asupra Mediului 85/337/EEC din 27 Junie 1985 si Directiva
2001/42/EC a Parlmentului European.
2. Metoda de separare a aurului cu cianura incalca Directiva 80/68/EEC din 17 Decembrie
1979 referitoare la protectia apelor subterane (freatice).
3. Masurile de stramutare si relocare impusa, pe care autoritatile romane intentioneaza sa le
ia impotriva locuitorilor zonei miniere care refuza sa-si cedeze proprietatile, incalca Art.
60
8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, care este deja obligatoriu pentru
Romania. Persoanele ale caror drepturi fundamentale au fost atinse au in prezent
posibilitatea sa-si apere drepturile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Documentul mai mentioneaza ca situatia in care partenerul canadian (Gabriel Resources
Ltd.) detine 80 % iar partenerul roman doar 20 % din actiunile Companiei Rosia Montana
Gold Corporation contrazice criteriul de "interes public in beneficiul economic al tarii" (care
ar justifica unele masuri de stramutare) si este neobisnuita in practica internationala a
valorificarii bogatiilor subsolului, precizand ca in industria petrolifera, de exemplu, raportul
de concesionare este de 85 : 15 % in favoarea tarii gazda. In felul acesta se incalca si criteriul
prevazut in Art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Proiectul incalca de asemenea Conventia de la Berlin (10 Octombrie 2001) care
prevede interzicerea cianurii in exploatarile miniere pe teritoriul Uniunii Europene.
Concluzia generala a studiului este ca proiectul nu corespunde criteriilor prevazute in
Art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si contrazice nu numai
legislatia de mediu a Uniunii Europene/Comunitatii Europene ci si principiile de baza si
standardele Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Nu poate fi ignorat riscul unor
procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, in care Statul Roman (si
nu firma RMGC !) va fi parte si va trebui sa suporte consecintele unor sentinte nefavorabile,
in cazul in care se va constata ca au fost lezate grav drepturile unor persoane prin stramutarea
fortata sau alte masuri legislative.
Aspecte tehnologice: Tehnologia folosita se bazeaza pe extragerea aurului prin
tratarea minereului macinat cu solutie de cianura de sodiu. Folosirea unei tehnologii bazate
pe extractia aurului din minereu cu cianura pericliteaza in mod serios mediul ambiant si
experienta dezastrului de la Baia Mare este releveanta. Accidente similare (ca. 30 numai dupa
1990 !) au avut loc si in alte tari unde se aplica procedeul. Accidente majore au avut loc in
U.S.A. (1993 si 1998), Guyana (1995), Asutralia (1995), Filipine (1999), dar in zone mai
putin populate si deci cu efecte mai putin dramatice. Dintre aceste accidente 72 % s-au
datorat defectiunilor de la baraje, 14 % spargerilor de conducte si 14 % au fost accidente de
transport. Nimeni nu poate garanta ca asemenea accidente nu se pot repeta, iar odata produs
pedepsirea vinovatilor nu mai serveste la nimic. Mai trebuie adaugat ca cianura nu este
singurul pericol; namolurile si apele rezultate din procesul tehnologic prezinta riscuri de
poluare grava si prin continutul de metale grele toxice extrase din minereu, mai persistente
chiar decat cianura si care nu pot fi neutralizate ! De altfel nici produsii de "neutralizare" a
cianurii (cianat, complecsi metalo-cianici) - desi mai putin toxici - nu sunt lipsiti de efecte
61
negative, in cantitatile mari acumulate in lacul de decantare. Proprietatile acestora

(toxicitatea, timpul de rezidenta si efectele lor biologice) sunt inca putin cunoscute si este
necesara prudenta si din acest punct de vedere. Tehnologia preconizata in proiect pentru
distrugerea cianurii, cu ajutorul dioxidului de sulf (in rezervoare amplasate in aer liber!)
introduce si ea un potential agent poluant suplimentar. Pentru a evita orice suspiciuni,
operatiunea de la Rosia Montana ar trebui supusa analizei de catre "Institutul International de
Management al Cianurii" (International Cyanide Management Institute) care administreaza
"Codul pentru fabricarea, transportul si folosirea cianurii in productia aurului". Companiile
care adopta acest cod se supun unui audit din partea unui comitet independent, pentru
certificarea respectarii cerintelor impuse de Cod. Proiectul RMGC nu mentioneaza o
asemenea certificare, desi afirma ca "va fi elaborat un plan privind managementul cianurii",
plan care ar trebui deja sa existe!.
Trebuie adaugat ca la ora actuala se fac cercetari in diverse tari pentru inlocuirea
cianurii in procesul de extragere a aurului. De aceea consideram ca noile exploatari ar putea
fi amanate pana cand aceste tehnologii fara cianura vor deveni aplicabile la scara industriala.
Aspecte ecologice si referitoare la conservarea mediului natural: Exploatarea la
suprafata (in cariera deschisa) produce o degradare semnificativa a mediului natural, in fapt o
adevarata mutilare a peisajului, lasand in urma cratere imense si masive depozite de material
steril, dupa cum se poate vedea in cariera deschisa din imediata vecinatate, la Rosia Poieni !).
Poluarea aerului, apelor si solului din zona, produsa de mijloacele tehnice de exploatare la
suprafata (prin decopertare) si de transportul masiv, cu utilaje grele (camioane de 150 tone), a
unor cantitati uriase de minereu si material steril nu poate fi ignorata. Distrugerea peisajului
caracteristic Muntilor Apuseni anuleaza potentialul turistic si elimina perspectiva unei
valorificari durabile a zonei concepute pe aceasta baza, pe o raza mare, nu numai la Rosia
Montana. O zona poluata nu va atrage nici investitii de alta natura.
Exploziile folosie in tehnologia de decopertare prin "puscare" (de cinci ori pe
saptamana) prezinta riscul unor vibratii si unde seismice care pot avea efecte negative in
imediata vecinatate a exploatarii, riscand slabirea si prabusirea unor constructii si a unor
galerii miniere vechi.
Reprezinta riscuri serioase posibilitatea scurgerii apelor din bazinul de decantare,
infiltrarile in subteran, formarea de acid cianhidric (un gaz extrem de toxic) in timpul verii
mai ales sub influenta unor ploi acide, riscuri agravate de imediata vecinatate a unor localitati
populate (Campeni, Abrud).
62
Proiectul promite reducerea concentratiei de cianura la 1 parte pe million in apele
evacuate in lacul de decantare. Costurile reducerii acestuia la valori atat de mici sunt
considerabile si nu este sigur ca aceasta conditie va fi indeplinita.
Aspecte stiintifice istorico-arheologice: Zona vizata in proiect contine vestigii
arheologice de mare interes stiintific, de valoare inestimabila, cu caracter de unicat in Europa
si poate in lume, asa cum au relevat studiile partiale intreprinse de cercetatorii arheologi din
Romania si Franta, ca urmare a obligatiilor legale, finantate chiar de firma RMGC pentru
obtinerea "descarcarii arheologice". Este necesara extinderea acestor cercetari de la suprafata
restransa cercetata (doar 4 hectare!) la toata suprafata vizata (cel putin 100 hectare), ceea ce
necesita mai mult timp. Exploatarea zacamantului de aur ar duce la distrugerea iremediabila a
sitului arheologic, ceea ce ar fi o pierdere de nerecuperat si ar anula posibilitatea constituirii
in viitor a unei zone de turism cultural, o solutie economica durabila pe termen lung. Nu este
o noutate faptul ca multe tari care stiu sa le aprecieze valoarea, au facut din vestigiile lor
arheologice puncte de atractie cultural-turistica, aducatoare de venituri permanente pentru
populatia din zona (Egipt, Mexic, Grecia, Italia, etc.). Distrugerea unor vestigii arheologice
de asemenea valoare ar fi o crima culturala.
Aspecte politice: Autoritatile chemate sa aprobe proiectul nu pot ignora starea de
nemultumire a unei parti insemnate a populatiei din zona, protestele si opiniile exprimate de
Academia Romana, alte foruri si institutii competente (printre care Academia de Studii
Economice din Bucuresti), societatea civila prin diverse organizatii neguvernamentale,
personalitati publice, peste 1000 de oameni de stiinta din tara si strainatate, membri ai unor
institutii cu mare autoritate stiintifica (printre care nstitut de France si Consiliul
International pentru Monumente si Situri - ICOMOS), opinii exprimate in manifestari
publice, declaratii, interventii in mijloacele de mass-media sau direct la autoritati. Nu pot fi
ignorate nici exigentele legislatiei Uniunii Europene, a caror incalcare poate constitui o
piedica in calea aderarii Romaniei.
Orice act de autoritate care ignora aceste opinii, va starni o stare de agitatie in randul
populatiei si va afecta negativ imaginea autoritatilor si a tarii - facand o paralela neplacuta cu
situatii care au avut loc in perioada dictaturii (demolari de case, biserici, stramutarea fortata a
populatiei, etc.). O administratie de stat care aproba proiectul isi asuma o grea raspundere !
Solutii alternative: O solutie alternativa trebuie sa rezolve pe termen lung problema
somajului si saraciei din zona. O asemenea solutie trebuie sa se bazeze pe resursele
regenerabile ale zonei, pe turism cultural in care bogatia arheologica a zonei poate constitui
un punct de atractie real. Declararea zonei ca parc arheologic de patrimoniu modial sub
63
protectia UNESCO (lucru realizabil!) ar mari atractivitatea turistica si ar putea atrage fonduri
ale Uniunii Europene pentru continuarea cercetarilor arheologice.
Statul Roman sau investitorii din tara, ar trebui sa promoveze in zona investitii cu
efect
permanent sau pe termen lung. Desigur pentru aceasta este necesar un studiu bine
fundamentat stiintific si un program bine gandit si coordonat (fie la nivel guvernamental, fie
de un consortiu privat cu putere financiara). Pana la punerea lui in aplicare, exploatarile
miniere actuale ar putea continua la o scara si intr-un mod care sa nu distruga mediul
inconjurator, vestigiile arheologice unicat si potentialul turistic al zonei.
CONCLUZIE GENERALA: Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in
proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana rezulta ca in forma actuala proiectul nu
poate fi catalogat drept lucrare de "interes public in beneficiul economic al tarii" iar
beneficiile de interes privat nu justifica riscurile si duc la concluzia ca initiativa trebuie
abandonata inainte de a produce consecinte dezastruoase iremediabile.
CAP X
Proiectul Rosia Montana Gold Corporation
Pe de alta parte, proiectul companiei Rosia Montana Gold Corporation promite

rezolvarea actualei probleme de poluare provenita din minele abandonate, urmnd sa
genereze un continut de 5 pna la 7 mg cianura/litru n iazul de decantare n timpul activitatii
de procesare, n conditiile n care cele mai noi norme europene (aprobate n 2006 n UE si n
2008 n Romnia, n.r.) impun un nivel maximal de 10 mg/litru.
64
Dupa ncetarea activitatii, care va dura circa 16 ani, va urma reabilitarea zonei. De
asemenea, potrivit RMGC, centrul istoric al comunei Rosia Montana si obiectivele din
patrimoniul cultural vor fi reabilitate, iar unele relocate.
Pna la nceperea exploatarii miniere este nevoie, nsa, de aprobarea acordului de
mediu si de alte avize din partea autoritatilor, iar compania spera ca acest lucru sa se ntmple
ct mai curnd. 'Speram ca aprobarile sa fie emise ct mai repede, inclusiv autorizatia de
constructie, declara managerul de comunicare al RMGC, Catalin Hosu, ale carui afirmatii
sunt sustinute ulterior de catre directorul general al RMGC, Dragos Tanase.
'Noi nu solicitam neaparat eliberarea acordului de mediu, ci solicitam evaluarea
proiectului, procedura ce a fost suspendata abuziv. Dupa reluarea evaluarii, suntem siguri ca
vom avea cstig de cauza, pentru ca nu ncalcam nici o lege, ba mai mult, suntem un exemplu
de responsabilitate la nivel european si chiar mondial, declara Dragos Tanase.
Oficialul RMGC sustine ca, pna la urma, acest proiect depinde n principal de
comunitatea din Rosia Montana, iar daca sunt persoane care nu vor sa renunte la proprietatile
lor, aceasta e o problema care ar trebui rezolvata de comunitate. 'Daca 90 sau 95% din
persoanele cu drept de vot sunt de acord cu proiectul, pna la urma este o problema a
comunitatii sa ne acorde accesul, subliniaza Tanase.
Cu totii asteapa cu semn de la Guvern
Toata lumea asteapta un semn din partea statului romn, fie ca este vorba de ONG-uri
de mediu sau de localnicii care nu vor sa renunte la casele actuale n schimbul altora noi, fie
ca este vorba de compania miniera. Asteptarea, deznadejdea si suspiciunea domina peisajul
din Rosia Montana.
RMGC solicita analiza acordului de mediu si ulterior aprobarea acestuia mpreuna cu
celelate autorizatii necesare pentru a ncepe activitatea de minerit. Oamenii din Rosia
Montana vor locuri de munca si ajutorul statului pentru a duce un trai decent.
'Proiectul Rosia Montana se afla la cel putin 2 ani de la nceperea exploatarii si la o
distanta de 7 ani pna la momentul n care va ncepe recuperarea investitiei, daca toate
aprobarile necesare ar fi primite mine, iar pierderile sunt att de partea companiei, ct si de
partea populatiei din zona, spune Dragos Tanase.
Miza: Rosia Montana sta pe 200 de milioane de tone de minereu.
Rezerva identificata la Rosia Montana este de aproximativ 214,9 milioane tone de
minereu, din care se pot produce 10,1 milioane de uncii de aur si 47,6 milioane uncii de
argint. La nivel national, proiectul Rosia Montana este estimat sa genereze peste 4 miliarde
de dolari pentru economia Romniei, prin efectul multiplicativ si crearea a pna la 3.000 de
65
locuri de munca n mod indirect. Daca proiectul va fi aprobat, vor urma schimbari Proiectul
va implica ntr-o mai mic sau mai mare msur patru localitti: comuna Rosia Montan,
orasele Abrud si Cmpeni si comuna Bucium. Proiectul minier al RMGC vizeaz 25% din
suprafata comunei Rosia Montan. n mare, investitiile se axeaz n patru directii:
strmutarea si despgubirea oamenilor, protejarea si reabilitarea obiectivelor de patrimoniu,
constructia facilittilor pentru minerit si reabilitarea zonei dup ncheierea fazei de
exploatare. 'n timpul fazei de constructie a uzinei vom avea nevoie de aproximativ 2.300 de
angajati, urmnd ca n faza de exploatare s rmn 800 de oameni. Vom ncerca s angajm
n principal persoane din zon, mai ales c exist o ntreag traditie minier aici. Dac nu vor
fi suficienti oameni, ne vom ndrepta atentia si asupra localittilor din mprejurimi, a
precizat directorul general al 'Goldului.
Au fost investite pn acum circa 350 de milioane de dolari, urmnd ca pentru
constructia minei s fie alocat un fond de aproximativ un miliard de dolari si, ulterior, ultima
mare investitie, circa 350 de milioane de dolari pentru faza de nchidere a minei. De
asemenea, investitiile totale n patrimoniu vor trebui s ajung la 45 milioane de dolari,
potrivit angajamentului companiei. * Compania Rosia Montana Gold Corporation a fost
nfiintata n anul 1999, n judetul Alba, iar actionarii principali sunt Gabriel Resources, cu
80% din titluri, si compania de stat Minvest Deva, care detine 19,3% parti sociale. Acestora li
se adauga alti actionari minoritari, care detin mpreuna 0,7% din actiunile RMGC. Gabriel
Resources este o companie miniera cu sediul n Canada, fiind listata la bursa din Toronto.
66
CAP XI
CONCLUZII
Analiza evoluiei preurilor metalelor preioase n perioada ultimilor 10 ani este

relevant deoarece coincide cu perioada unor decizii majore referitoare la nchiderea minelor
din bazinul minier Baia Mare (nchidere generalizat la ntreaga activitate minier din
Romnia). Paradoxal, evoluia pieei metalelor preioase (i a celorlalte metale) este n total
contradicie cu decizia de sistare a activitii miniere care, pe plan mondial, ia o amploare
semnificativ. Constatm din analiza graficelor prezentate n lucrare c preul argintului, n
ultimii 4 ani, s-a multiplicat de 3,5 ... 4 ori iar al aurului de 3 ... 3,5 ori.
Cu toate c activitatea minier din bazinul Baia Mare era ineficient economic ca
urmare a formei de proprietate (de stat - adic a nimnui sau a conducerii care avea drepturi
67
depline), a contextului general al perioadei de tranziie, a imaginii negative asupra

mineritului provocate opiniei publice n urma mineriadelor, gestionrii defectuoas a
investiiilor realizate n perioadele anterioare, lipsei responsabilitii factorilor de decizie, etc,
totui activitatea de extragere a metalelor preioase se afla la limita rentabilitii. Triplarea
(sau mai mult) preului acestora n ultima perioad le-ar fi situat considerabil n zona
profitului. Aceast concluzie este evident chiar i n absena unui studiu de fezabilitate cu o
baz de date foarte important.
Productivitatea, pentru majoritatea minelor, era de pn la 20 de ori mai mic dect n
minele de referin. Nivelul tehnologic era diferit ns fundamental diferit era modul de
organizare. n Romnia, n domeniul minier, indicatorul care sttea la baza salarizrii era
producia fizic, n timp ce n companiile private era timpul de munc. Normarea era bazat
pe un concept diferit care ddea muncii productivitate existnd o corelaie ntre
productivitatea utilajelor i productivitatea muncitorului. n timp ce n mina privat noiunea
de coeficient de ndeplinire a normei era inexistent, n minele din Romnia, acest coeficient
era rezultatul jocului de interese. Astfel, existau echipe cu coeficient de ndeplinire a normei
k=1,5...1,8 relevnd faptul c normele nu erau fundamentate i, n acelai timp, se producea o
suprasolicitare a utilajelor. Un fapt i mai grav era goana dup producia marf n detrimentul
calitii prin diluarea (amestecarea) masei miniere utile (substan mineral util - minereu)
cu roca steril sau cu minereu cu coninuturi sub coninutul minim exploatabil (coninutul
minim exploatabil este acel coninut ncepnd de la care exploatarea zcmntului devine
rentabil).
n urma mai multor studii se relev, n opinia noastr, cteva concluzii importante.
Una dintre primele etape de privatizare a activitii economice, n Romnia, ar fi trebuit s fie
mineritul, activitate cu tradiie, urmrind tendina majoritii rilor din lume care au
privatizat aceast activitate important. Multe ri au trecut cu uurin peste recesiunea din
ultimii ani tocmai datorit mineritului: Australia, Canada, Brazilia, etc. Surprinztor pentru
noi (n Romnia) este percepia c mineritul este "o gaur care nghite bani" necesitnd
subvenii substaniale, cu efecte nefaste asupra mediului i deintoarea unei mase mari de
manevr (ocupnd un volum mare al forei de munc) cu implicaii politice.
Bibliografie:
68
1. tefan Rglie, Prezent i perspective de dezvoltare durabil a zonei Roia Montan,
Academia Romn, Centrul de Informare i Documentare Economic, Colecia Biblioteca
Economic, vol 11-12, Bucureti, 2003
2. Gheorghe Manea, Sabin Muscalu, Aspecte privind eficiena economic a proiectului Roia
Montan, intervenie prezentat la Comisia Parlamentar Romn, Bucureti, 28 mai 2003
3. Evaluarea tehnic a Proiectului Roia Montan, raport elaborat pentru Parlamentul
Romniei de ctre Asociaia Aurarilor Alburnus Maior, Institutul Romn pentru Aciune,
Instruire i Cercetare n domeniul Pcii (PATRIR Cluj-Napoca), ASE Bucureti
4. David M. Chambers Comentarii tehnice asupra studiului de fezabilitate i asupra descrieii
proiectului Roia Montan, www.csp2.org, decembrie 2002
5. Rosia Montan Project, Definitive Feasibility Study 20 Mt/a (Section 1, Project Summary),
GRD Minproc Ltd for Rosia Montan Gold Corporation S.A., Perth, septembrie 2002
6. James R. Kuipers, A Financial Evaluation of the Rosia Montan Project, Center for
Science in Public Participation, www.csp2.org, ianuarie 2003
7. RMGC Economic Benefits; Benefits to Romania. http://www gabrielresources.com/ :
Projects
8. Asociaia Aurarilor Alburnus Maior, Roia Montan, prezent i viitor. Not de probleme
sociale i de mediu, Cluj Napoca, iulie 2002
9. Mineral Policy Center. Cyanide, New York, 2002
10. SNC Lavalin 13 Mtpa Case,Jan 10, http://www.gabrielresources.com/ : Projects
11 Terra izvor de viata si bogatii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982,
Giurcaneanu Claudiu
12 Pietre si metale pretioase, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1996, Gridan
Teofil
13 Geografia economica mondiala, Ed. Didactice si Pedagogica, Bucuresti,
Letea Ion si Ungureanu Alexandru
14 Geografia resurselor Bucuresti,1980, Ungureanu Alexandru, si Nimigeanu
Vasile naturale, Ed. Didactica si Pedagogica,
CUPRINS:
cap I. Generaliti privind metalele preioase
69
cap II. Tehnici de obtinere si exploatare a aurului
cap III Bursa

3.1. Date generale
3.2.Bursa metalelor feroase si neferoase
cap IV Studiul pieei metalelor neferoase i preioase

4.1. Generaliti
4.2. Piaa aurului
4.3. Piaa argintului
cap. V Mineralogie
cap. VI Geografia industriei aurului
cap. VII Aspecte privind Proiectul Rosia Montana

7.1 Principalele caracteristici ale investitiei miniere de la Rosia Montana
7.2 Unele riscuri majore pe carele implica proiectul de la Rosia Montana
7.3 Conservarea mediului natural si mentinerea vestigiilor arheologice in zona Rosia
Montana
7.4 Concluzii preliminare privind Proiectul Rosia Montana
7.5 Aspecte privind eficienta economica a Proiectului Rosia Montana
7.6 Concluzii si propuneri
cap. VIII Principalele elemente care caracterizeaza Proiectul Rosia Montana

8.1 elemente tehnico-economice ale Proiectului
8.2 Elemente de analiza financiara a Proiectului
8.3 Cash-flow-ul societatii
cap.IX Proiectul Rosia Montana intre riscuri si beneficii
cap.X Proiectul Rosia Montana Gold Corporation
cap. XI Concluzii
Bibliografie
Cuprins
70

Studiul Pietei Aurului Si Argintului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul Pietei Aurului Si Argintului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Duma Simona

STUDIUL PIEEI AURULUI I ARGINTULUI

Aurul i argintul Munilor Metaliferi

Primele materii minerale, folosite de omul primitiv, au fost substanele nemetalifere,

Zcmintele de la Scrmb i Baia de Arie se remarc prin prezena mai multor

Doresc s v prezint n mod succint o problem sensibil: Roia Montan

Muntii nostri aur poart

E bine c poporul nu ntelege sistemul nostru bancar

Una din cele mai vechi metode de obtinere

Tehnici de obtinere a aurului altfel decat mineritul

Extracie modern prin metode tradiionale n Romnia

Tehnica obinerii aurului

Tehnici de exploatare a minereului aurifer

Steampurile din lemn

Steampurile de tip "californain"

COTAIA LA BURS A METALELOR NEFEROASE I PREIOASE

3.1 BURSA. DATE GENERALE

asupra burselor, mijloacelor de schimb i mijlocitorilor de mrfuri", lege restrictiv i

Bursele se organizeaz pe principiul societilor comerciale pe aciuni, avnd un

3.2. BURSA METALELOR NEFEROASE I PREIOASE

Exchange, unde funcioneaz pn n anul 1976, cnd un grup de comerciani cu metale, n

Studiul de fezabilitate epuizeaz integral ingineria unui proiect:

4.2. PIAA AURULUI I ARGINTULUI

Datorit proprietilor lor, (aspect atractiv, maleabilitate, uurina de prelucrare,

Evoluia cotaiei aurului n ultimii 12 ani, n USD/uncie.

Piaa argintului a avut o evoluie relativ constant (n raport cu alte metale) Pn n

Producia minier mondial de aur a anului 2007

Evoluia produciei anuale mondiale de aur din anul 1900 pn n 2007

Evoluia produciei anuale mondiale de argint din anul 1900 pn n 2005

O tona de minereu, un gram aur

investitii in faza de constructie 437 milioane dolari

Uneori se gsesc i n asociaie cu aurul nativ.

GEOGRAFIA INDUSTRIEI AURULUI

Totalitatea minereurilor ce prezinta valoare economica se numesc substante minerale

Situatia create in momentul respectiv a nascut ideea redresarii puterii aurului si a

Pretul deosebit de mare al aurului face ca acesta sa se

Mineralizatiile de la Voia sunt asociate unei intruziuni andezitice ce strabate

Daca la inceput omul a fost un culegator intamplator al bucatilor de aur nativ,

7.1 Principalele caracteristici ale investiiei miniere de la Roia Montan

Investiia minier de la Roia Montan are n vedere exploatarea minereurilor cu un

7.2 Unele riscuri majore pe care le implic proiectul de la Roia Montan

Riscurile economice i sociale: Se preconizeaz exploatarea aurului i argintului din

7.3 Conservarea mediului natural i meninerea vestigilor arheologice n zona Roia

Exploatarea la suprafa (n carier deschis) produce o degradare semnificativ a

O soluie alternativ care ar putea rezolva pe termen lung problema omajului i a

7.3 Concluzii preliminare privind Proiectul de la Roia Montan

a) ntregul proiect de investiii de la Roia Montan st sub semnul incertitudinii

7.5 Aspecte privind eficiena economic a Proiectului Roia Montan

Caracterul limitat al resurselor de materii prime de care dispune, n prezent, societatea

0 Cu privire la mrimea rezervei valorificabile n condiii de eficien .

2 Cu privire la realizarea i funcionarea investiiei

0 cheltuieli cu extracia resursei 53 milioane $

n esen, tehnologia utilizat la Roia Montan se bazeaz pe extragerea aurului i a

0 costuri totale aferente utilizrii iazului de decantare 125 milioane $

Rosia Montana Gold Corporation, compania canadiana ce ar urma sa exploateze aurul

Asta in conditiile in care, Ministerul Economiei si Finantelor a avizat favorabil proiectul de

7.6 Concluzii i propuneri

1. Considerm c elementele economice care definesc cheltuielile directe din cadrul

Principalele elemente care caracterizeaz Proiectul Roia Montan10

8.1. Elemente tehnico economice ale Proiectului

2. Raportul de descopert (tone descopert/ tone util) 0,96 /1 1,20/1

8.2 Elemente de analiz financiar a Proiectului

8.3. Cash flow-ul societii - Fluxul de numerar

de 4,64 $/uncia, valori mult superioare fa de media ultimelor 6 luni.