Dezvluiri din istoria secret a manipulrii - de Vlad Petreanu Experimentele si planurile criminale elaborate de Institutul Tavistock "Am vzut

un om de afaceri echilibrat si sigur pe el, care a intrat n laborator zmbind ncreztor. n mai putin de 20 de minute era chinuit de ticuri si se afla n pragul unei crize de nervi. Se tot trgea de lobul urechilor si si frngea minile. La un moment dat si-a lsat capul n palme si a murmurat: Dumnezeule, opriti-v! Si totusi a continuat s execute fiecare instructiune a experimentatorului si s-a supus pn la capt." S. Milgram, 1963 (concluzii n urma unor experimente de manipulare) Subiectul conspiratiei planetare fascineaz si intrig publicul larg. Dezvluirile fcute mai ales n ultimii ani au aruncat lumin asupra faptului c exist o gigantic si monstruoas conspiratie care urmreste s ia n stpnire ntreaga planet. Manipularea este una dintre armele de temut folosit de conspiratori pentru a-si ascunde scopurile reale si pentru a controla publicul larg. Multi oameni se ndoiesc c ar putea exista o conspiratie pe o scar att de larg. Unii cer probe, dar atunci cnd le gsesc le neag existenta sau le consider irelevante. Altii rmn indiferenti, spunnd c au probleme mai importante de rezolvat pentru a supravietui ntr-o societate concurential . Vedem cum n mod paradoxal toti acestia reactioneaz exact asa cum sunt programati, n timp ce neag n continuare existenta programrii. Bernard Levin dezvluie n cartea sa "Time Perspective and Morale" cum au fost si sunt utilizate astfel de mecanisme. "Profilarea" creierelor arma rzboiului psihologic n jargonul conspiratorilor, tehnicile de influentare si manipulare se numesc profilare. Odat ce vom ntelege ct de usor de realizat este aceasta, la nivel de individ sau de grup, pe toate nivelurile ierarhice, prin inducerea unor reflexe conditionate, conspiratia nu va mai fi un mister pentru nimeni. Profilarea este o tehnic elaborat n 1922 n Marea Britanie, la comanda Institutului Regal pentru Afaceri Internationale (RIIA). La acel moment, maiorul John Rawlings Reese a nfiintat n cadrul Universittii din Sussex cea mai mare institutie de splare a creierului din lume - Institutul Tavistock pentru Relatii Umane. Acest institut a devenit ulterior nucleul Biroului de Rzboi Psihologic al Marii Britanii. Rezultatele cercetrilor lui Reese si-au dovedit aplicabilitatea prin faptul c au fost verificate pe optzeci de mii de cobai umani (soldati luati prizonieri de armata britanic) supusi mai multor forme de experiemente. Utiliznd metodele de manipulare a maselor concepute la Tavistock de John Rawlings Reese, populatia SUA a fost usor de convins s participe la al Doilea Rzboi Mondial. n urma acestui succes, sub ndrumarea doctorului Kurt Lewin, a fost nfiintat Biroul de Servicii Strategice - OSS (Office of Strategic Services), predecesor al CIA (Central Intelligence Agency) considerat ca fiind o necesitate pentru acele vremuri. n timpul rzboiului Kurt Lewin a devenit directorul Biroului de Studiu al Bombardamentelor Strategice, care a planificat ca Royal Air Force s se concentreze asupra bombardrii cartierelor muncitoresti din Germania, lsnd intacte tintele militare tactice, cum erau fabricile de munitii. Trebuie mentionat aici c fabricile de munitii din ambele tabere apartineau bancherilor internationali, care nu aveau nici un interes s-si vad bunurile patrimoniale distruse. Ideea care a stat la baza bombardrii pn la saturatie a cartierelor muncitoresti civile era distrugerea moralului muncitorilor germani. Lewin si echipa sa au stabilit o cifr tint, si anume c dac bombardamentele nocturne ale Royal Air Force distrugeau 65% din locuintele muncitorilor germani, moralul populatiei civile avea s se prbuseasc. Documentul propriu-zis a fost redactat de Prudential Assurance Company. Royal Air Force sub comanda maresalului Arthur Travers Harris, supranumit si Bombardierul a dus la ndeplinire planurile lui Lewin, culminnd cu teroarea bombardrii orasului Dresda, n timpul cruia au fost masacrati peste 125.000 de oameni, n majoritate btrni, femei si copii. Adevrul cu privire la raidurile ororii declansate de "Harris-Bombardieru l" asupra civililor germani a rmas un secret bine pzit si a fost dezvluit dup multi ani de la sfrsitul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Mai trziu, dup sfrsitul rzboiului, NATO a ordonat Universittii din Sussex s nfiinteze un al doilea centru de splare a creierului, institutie care a fost integrat n Biroul de Rzboi Psihologic al Marii Britanii. Scopul principal al acestui centru a fost orientarea cercetrilor mai degrab spre aplicatii civile dect spre cele militare. Asa a aprut Science Policy Research Unit (SPRU) care a devenit cunoscut ca

un institut al socurilor viitorului, titlu atribuit asa-numitei psihologii destinate s manipuleze grupuri mari de oameni prin expunerea la evenimente socante si schimbri foarte rapide de situatie, menite s provoace panic, derut si nesigurant n rndul populatiei. SPRU a fost prima dintre numeroasele institutii de acest gen nfiintate la Tavistock. Prin intermediul acestor crize artificiale urmate de administrarea lor, se urmreste ca oamenii s devin incapabili s ia decizii corecte, s-si hotrasc singuri destinele si astfel s fie mai usor de manipulat. n cazul Statelor Unite exist deja o agentie de administrare a crizelor - Agentia Federal de Administrare a Urgentelor (Federal Emergency Management Agency - FEMA). FEMA a jucat un rol important n manipularea opiniei publice din timpul crizei create prin demolarea deliberat a Turnurilor World Trade Center din 11 septembrie 2001. Crizele artificiale si "socurile viitorului" Socurile viitorului sunt descrise ca serii de evenimente care se produc att de rapid, nct creierul omenesc nu poate asimila toate schimbrile de situatii. Stiinta a artat c exist limite clar demarcate ale numrului si naturii schimbrilor crora le poate face fat mintea omeneasc. Astfel, dup un sir continuu de socuri, grupul vizat nu mai vrea s aleag ntre variantele existente care i se par incerte. n urma confruntrii cu prea multe posibilitti ambigue, populatia este astfel derutat si demoralizat, cuprins de o violent necugetat, determinnd astfel aparitia ucigasilor n serie, a violatorilor si a rpitorilor de copii, generndu-se sentimente de fric, angoas si teroare. Ulterior, se instaleaz o stare de apatie general, de inertie si d indiferenta fat de orice alt schimbare. Un asemenea grup devine usor de controlat si va urma docil ordinele, fr s se opun. Socurile viitorului, spun cei de la SPRU si manualele Institutului Tavistock, sunt definite ca niste "tulburri fizice si psihice cauzate de sarcina excesiv impus mecanismului de luare a deciziilor din mintea omeneasc. La fel cum un circuit electric suprasolicitat va arde o sigurant fuzibil, si oamenilor ncep s li se ard sigurantele sindrom pe care stiinta medical abia acum ncepe s-l nteleag, desi John Rawlings Reese a efectuat experimente n acest domeniu nc din anii 20 ai secolului trecut. Unul dintre subiectele studiate la SPRU este introducerea si proliferarea consumului de droguri. Pentru c grupul-tint vizat era tineretul, acesta fiind cel mai greu de controlat, modalitatea cea mai eficient a fost crearea "miracolului Beatles", de fapt o inventie a Institutului Tavistock si parte integrant din procesul de fragmentare- adaptare deficitar elaborat de profesorul Willis Harmon. Acest proces const n introducerea, cu ajutorul unui corp conspirativ care nu poate fi identificat, a unui element foarte distructiv si dezbinator n interiorul unui mare grup demografic, vizat s fie schimbat mpotriva propriei lui vointe. Ceea ce a nceput cu Beatles si cu pachetelele de droguri (LSD-Lysergic acid diethylamide) distribuite sub form de esantioane n timpul concertelor acestei formatii a generat un torent de droguri care si la ora actual, inund lumea. Toate acestea nu s-ar fi putut realiza fr cooperarea mijloacelor de informare, care le-au prezentat sub masca de noi idei si noi culturi ce se dezvoltau n lumea artei si a muzicii. O reclam absolutgratuit pentru LSD, firav deghizat n art si cultur, n timp ce cuvintele elaborate n contextul muzicii rock fabricate n aceleasi laboratoare ale manipulrii nu erau altceva dect stimuli cu ntelesul subliminal de a folosi droguri si a fi cool. Violul multimilor prin intermediul publicittii si al propagandei politice Un vechi banc spunea c dac cineva l-ar fi ntrebat pe cinele lui Pavlov ce crede despre stpnul su acesta ar fi spus: "Iat ce reflex conditionat i-am creat. Cnd se aprinde beculetul mi aduce de mncare." Pavlov a demonstrat existenta unui tip de reflexe conditionate numite ntrziate, prin care putea determina aparitia unui anumit comportament, n absenta stimulului original care crease conditionarea, dar care fusese asociat cu alti stimuli. Extrapolnd la fiinta uman experimentele fcute de Pavlov pe cini, studiul strilor nevrotice ne demonstreaz faptul c aceste stri negative sunt adesea conditionate de dezechilibre care se instaleaz la nivelul sistemului nervos ca urmare a unei suprasolicit ri la care este supus subiectul. Pe baza acestui principiu se bazeaz si psihologia publicittii. Prin intermediul publicittii se urmreste influentarea omului obisnuit numit consumator, prin

declansarea unor reflexe conditionate n sensul dat de cel care face publicitatea prin intermediul sugestiei. Publicitatea ncearc s creeze celui cruia i se adreseaz o nevoie prin utilizarea unor scheme de reflexe conditionate abil ascunse. Sub masca unui caracter informativ, publicitatea urmreste mai mult s frapeze dect s conving, s sugestioneze mai mult dect s explice. Apoi apare obsesia si nevoia stringent de a avea acel lucru cruia i se face publicitate, chiar dac cel manipulat nu este constient de aceasta si, mai ales, nu are nevoie de lucrul respectiv. Publicitatea, ca si propaganda politic care se adreseaz maselor, speculeaz intens faptul c nivelul intelectual al maselor de oameni este destul de sczut. n consecint, utilizeaz dou principii importante: prin repetitia nesfrsit a acelorasi sloganuri, imagini, sonoritti ritmice obsedante se creeaz o stare de oboseal mental, care este propice supunerii la vointa celui care a initiat acest proiect; al doilea principiu const n faptul c majoritatea oamenilor sunt nclinati s cread n lucrurile pe care le-ar dori realizate, chiar dac acestea nu au la baz nici o motivatie real, ci sunt doar de factur emotional. Ne aflm astfel n fata unei adevrate imposturi psihice, un adevrat viol psihic exercitat asupra individului si a maselor de oameni. Atunci cnd un ziarist scrie un articol politic, cnd un om de stat semneaz un decret, cnd un cettean depune un buletin de vot n urn, cnd adversarii politici se cearta si se atac reciproc, toate aceste acte, fr exceptie, nu sunt altceva dect reflexe conditionate de diverse grade. Iat ce spune Serghei Ceahotin: Ceea ce caracterizeaz cu adevrat epoca n care trim este mai degrab o descrestere a influentei reale a colectivittii asupra vietii publice; ele devin mai degrab instrumente docile n minile dictatorilor si chiar ale uzurpatorilor care, folosind pe de o parte o cunoastere mai mult sau mai putin intuitiv a legilor psihologice si pe de alt parte dispunnd de formidabilele mijloace tehnice pe care le are astzi statul modern, nelsndu-se mpiedicati de nici un fel de scrupule morale, exercit asupra indivizilor care compun un popor o actiune eficace pe care am prezentat-o ca fiind un veritabil viol psihic. Altfel spus, acestia sunt fr ncetare violati psihic. E firesc ca, din cnd n cnd, s fie obligati s recurg la manifestatii zgomotoase, n care exploateaz si fac s se dezlntuie fortele inerente multimilor. Acest lucru - la care se refer Ceahotin n cartea sa Violul multimilor prin propaganda politic - se explic prin faptul c dac un reflex conditionat nu este remprosptat din cnd n cnd, el si pierde din eficacitate; atunci e nevoie de evenimente exterioare (pentru aceasta au fost create "socurile viitorului") care s determine reaparitia sentimentului de fric, de exaltare sau chiar de debusolare pentru ca lantul cu care erau nainte legati acesti sclavi psihici s se strng si mai tare. O alt premis pe care se bazeaz unele tehnici de manipulare este aceea c numai o parte dintre oameni au capacitatea de a ntelege si de a observa ceea ce se petrece, spre deosebire de majoritatea, care si formeaz doar opinii superficiale si trectoare; asa stau lucrurile n privinta tuturor problemelor societtii. Reiese astfel c irationalitatea este predominant la nivelul constiintei publice. Manipulatorii au profitat de aceast constatare pentru a submina si distrage atentia oamenilor de la perceperea strii reale de fapt. Cu ct devin mai complexe problemele societtii industriale moderne, cu att este mai usor s se introduc diversiuni tot mai mari, astfel nct s-a ajuns n situatia absurd ca opiniile absolut nefundamentate ale maselor, create de niste manipulatori abili, s dobdeasc aparentele unor realitti stiintifice. Controlul social prin intermediul mass-media Pavlov atribuia o important extraordinar cuvntului ca stimul n formarea reflexelor conditionate. Influenta propagandistic se realizeaz cu un succes evident folosind mass-media. Prin intermediul actualittilor de la televiziune, al ziarelor, al revistelor pentru femei (foarte eficiente n a prezenta ct mai dramatic lucrurile), etc sunt aduse n casele si mintile oamenilor ideile dorite. Iar atunci cnd trebuie s se promoveze un lucru pe care publicul n-a fost complet convins s-l accepte, cineva scrie un articol, abordnd acel subiect din toate punctele de vedere si dndu-i o important deosebit. Apoi procesul este repetat pn cnd rezistenta publicului este nvins pe toate planurile. Un ziarist trebuie s fie nainte de toate un muzician al sufletelor, el trebuie s cunoasc perfect instrumentul la care cnt claviatura pulsiunilor si instinctelor umane, strfundurile si sublimrile lor. El trebuie s poat provoca deliberat n mase reflexele conditionate, s le inhibe pe unele si s dezinhibe altele, s creeze unele noi, s declanseze noi actiuni. Pentru a atinge aceste scopuri, el se foloseste de pres. Printr-o informatie mai mult sau mai putin tendentioas se creaz o stare emotional, sunt atinse anumite corzi

sensibile ce evoc reflexele conditionate pe care ziaristul urmreste s le directioneze pentru a-si atinge scopul. O alt metod de manipulare const n a organiza talk-show-uri de televiziune live, n care un grup de experti promoveaz produsul si/sau ideea, sub pretextul dezbaterilor . Se recruteaz participanti pro si contra, discutnd n punct si contrapunct si exprimndu-si sprijinul sau opozitia. Cnd totul se termin fr a se ajunge la nici o concluzie pentru c nici nu se dorea aceasta, subiectul promovat a fost imprimat n mintea telespectatorilor. Aceast practic, nou la nceputul anilor saizeci, a devenit n prezent o metod standard. Sondajele au de fapt rolul de a forma opinii n afar de mass-media, o alt zon important de intersectie dintre experimentele programrii mentale si ceea ce devine politic public este cea a sondajelor de opinie. Campaniile de sondare a opiniei publice au, de fapt, sarcina de a modela si manipula opinia public n modurile care le convin conspiratorilor. O mare parte din ceea ce citim n ziare sau vedem la televizor a fost mai nti validat prin campanii de sondare a opiniei publice. Aceast procedur se numeste furirea opiniei publice. Aceasta este perla olimpienilor cci, cu ajutorul miilor de specialisti n noile stiinte sociale aflati la discretia lor si tinnd strns n mn toat mass-media si n special agentiile de stiri, se pot crea NOI opinii publice despre aproape orice subiect, pentru a fi apoi diseminate prin lume n mai putin de dou sptmni. Ideea simpl care st la baza acestei metode de conditionare social este aceea de a afla ct de receptiv este publicul fat de directivele politice trimise de Comitetul celor 300 (Comitetul celor 300 este SINGURA ierarhie de putere din lume care transcende toate guvernele si indivizii, orict de puternici si de siguri pe sine s-ar crede acestia. Ea acoper finantele, domeniul aprrii si partidele politice de toate culorile si orientrile. Nu exist nici o entitate pe care Comitetul s n-o poat depista si controla, inclusiv religiile organizate ale lumii). Oamenii sunt numiti grupuri-tint ale populatiei, iar sondajele de opinie msoar de fapt rezistenta acestora fat de ceea ce apare la stiri care reflect directivele transmise de la nivelul cel mai nalt al guvernului invizibil. n functie de rezultatele obtinute prin acest barometre de opinie se iau anumite msuri, corectndu-se prin metode de programare si manipulare adecvate abaterile grupurilor tint de la directia dorit. Oamenii triesc cu impresia c sunt bine informati, dar nu-si dau seama c opiniile pe care le presupun a fi ale lor au fost de fapt create n institutiile de cercetare de grupuri de gandire (care gndesc deci n locul lor). Ei nu sunt deci lsati s si formeze opinii proprii, iar cei care ndrznesc s o fac sunt imediat sanctionati social. Si la acest proces contribuie chiar informatiile oferite de mass-media si sondajele de opinie. Un asemenea proces de conditionare este descris n termeni tehnici ca mesajul care ajunge la organele de simt ale persoanei care trebuie s fie influentat. Totul face parte din elaboratul proces de influentare a opiniei creat la Tavistock. Unul dintre expertii n sondarea opiniei publice este Daniel Yankelovich, membru n Comitetul celor 300 si patron al companiei Yankelovich, Skelley and White. Yankelovich nu se sfieste s afirme n fata studentilor si c sondajele sunt instrumente de modificare a opiniei publice. Ideea nu i apartine ns, ea a fost inspirat de cartea Trend Report a lui Daniel Naisbitt, scris la comanda Clubului de la Roma. n aceast carte, Naisbett descrie toate tehnicile construite de furitorii opiniei publice la ordinul Comitetului celor 300. Oamenii de stiint angajati n procesul conditionrii sunt numiti pompos ingineri socialisau savanti ai noilor stiinte sociale si joac un rol crucial si deserori nebnuit n tot ceea ce vedem, auzim si citim. Inginerii sociali de scoal veche au fost Kurt K. Lewin, Hadley Cantril, Margaret Meade, Derwin Cartwright si Lewis Lipssitt, care mpreun cu John Rawlings Reese, au format coloana vertebral a specialistilor noii stiinte de la Institutul Tavistock. n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, peste o sut de cercettori au lucrat sub conducerea lui Kurt Lewin, copiind constiinciosi metodele adoptate de acesta de la Reinhard Heydrich din S.S. Dup cum stim, OSS (Biroul de Servicii Strategice - Office of Strategic Services), a fost predecesorul CIA si s-a bazat pe metodologia nazist a lui Heidrich. Guvernele Marii Britanii si Statelor Unite au deci deja de mult pregtit masinria cu care vor s ne aduc pe linia Noii Ordini Mondiale, posibil a fi implementat doar prin materializarea unei rezistente

slabe si simbolice din partea omenirii. Aceast masinrie functioneaz din 1946 si fiecare an ce trece aduce noi si noi perfectionri ale ei. De exemplu, nainte ca Statele Unite s intre n al doilea rzboi mondial, americanii au fost conditionati s priveasc Germania si Japonia ca pe niste dusmani periculosi, care trebuiau s fie opriti cu orice pret. Pe baza informatiilor cu care fuseser ndopati americanii erau convinsi c inamicii trebuiau ntr-adevr s fie Germania si Japonia, era modul cel mai sigur de a-i determina s ignore adevratul inamic. Mai recent, am vzut ct de bine functioneaz procesul de conditionare de la Tavistock, cnd ntr-un mod similar americanii au fost conditionati s perceap Irakul ca pe o amenintare si pe Saddam Hussein ca pe un dusman personal al Statelor Unite. Aceasta s-a petrecut cnd George Bush (subordonat Comitetului celor 300) a primit ordin s atace Irakul. n dou sptmni, cu ajutorul mass media, nu numai Statele Unite, ci aproape ntreaga opinie public mondial s-a ntors mpotriva Irakului. La fel stau lucrurile acum cu asmutirea lumii mpotriva Iranului. Evenimentul catalizator a fost mereu unul de tip "soc al viitorului". Demolarea deliberat a celor dou turnuri World Trade Center de ctre americani pentru a crea pretextul invadrii Irakului este similar nscenrii de la Pearl Harbor, care le-a oferit pretextul de a ataca Japonia. Vedem deci cum istoria se repet, iar oamenii orbiti prin manipulare si programare par s nu nvete nimic din ea. Amenintarea cea mai grav a manipulrii se adreseaz liberttii individuale si colective a omenirii. O dat cu aparitia Guvernului Mondial Unic si a Noii Ordini Mondiale, se vor pune n aplicare experimente cu raz lung de actiune, n scopul de a-i eradica omului din minte, trup si suflet dorinta de libertate. Atacul asupra sufletului const ntr-o serie de experimente cumplite, aflate n faza de elaborare, aplicate pn acum, pe scar restrns, n locuri ca Spitalul Naval Bethseda si nchisoarea Vacaville din California. Libertatea este un drept fundamental primit de la Dumnezeu, pe care cei care se cred stpnii acestei planete au cutat dintotdeauna s-l submineze. Totusi dorul de libertate al fiecrei fiinte umane este att de mare, nct pn n prezent, nici un sistem nu l-a putut smulge din inima omului. Experimentele care au avut loc n URSS, Marea Britanie si SUA, pentru a toci si amorti dorinta de libertate a fiintei umane, s-au dovedit pn n prezent incapabile de succes. Bibliografie: 1. John Coleman - The Conspirators Hierarchy: The Committee of Three Hundred 2. Serghei Ceahotin Violul multimilor prin propaganda politic, studiu de Mihnea Columbeanu, ed. Antet 3. N. Gueguen - Psychologie de la manipulation et de la soumission, Dunod, Paris, 2004 4. Walter Lippmann Public opinion, Hacrourt, Brace and Co., New York , 1922 5. I.P. Pavlov Les reflexes conditionnels, Felix Alcan, Paris, 1932 6. B. Altemeyer - Enemies of freedom. Understanding right-wing authoritarianism, Jossey-Bass, San Francisco , 1988 7. S. Milgram Soumission a l'authorit, Calmann-Levy, Paris , 1974 8. Stanley Hall A Synthetic Genetic Study of Fear, American Journal of Psychology, 1914