Proiect ITC

Scoala de comunicare de la
Frankfurt

nceputul secolului XX a fost marcat de ncercrile unor cercettori de a demonstra

influena negativ pe care o poate avea dezvoltarea tehnologiilor de comunicare asupra mediului
social i evoluiei acestuia, denunnd dorina de dominaie a societii burgheze.
1

coala de la Frankfurt este o coal filozofic german, ce s-a afirmat ncepnd cu anul
1923. coala grupeaz o serie de autori de notorietate din domeniul filozofiei, sociologiei,
politologiei, criticii literare. Printre cei mai reprezentativi reprezentani ai acesteia i amintim pe:
Herbert Marcuse, Max Horkheimer, Wilhelm Reich, Theodor Wiesengrund Adorno i Jurgen
Habermas, Leo Lowenthal, Karl Wittfogel sau Erich Fromm. Cei care le-au influenat gdirea
critic au fost Karl Marx i Sigmund Freud sub a cror influen i, utiliznd drept instrument de
cercetare teoria critic, au reuit s arate c noua form de cultur vehiculat i generat de
media este o cultur complice a dominaiei politice.
Baza institutionala a orientarii a fost reprezentata de catre Institutul pentru Cercetare
Sociala de la Frankfurt,creat in anii 20 ca o fundatie privata pentru dezvoltarea cercetarilor
marxiste interdisciplinare.
In 1930,conducerea Institutului a fost preluata de catre Max Horkheimere, care
inaugureaza o directie distincta privind Teoria critica
In 1933,odata cu ascensiunea nazismului , Scoala de la Frankfurt a fugit din
Germania,stabilindu-se la Geneva pentru un an,dupa care urmand Paris,iar apoi s-a mutat
temporar la New York ca afiliata a Universitatii Columbia.In cele din urma,Scoala de la
Frankfurt s-a stability la Santa Monica.
n ceea ce privete conceptul de teorie critic, acesta se refer la un tip de abordare
care i propune s mearg le aparene, s dezvluie substratul diverselor fenomene care scap
nelegerii comune.Cu alte cuvinte,teoria critic este o teorie a societii inspirat din filozofia
lui Georg Wilhelm,Friedrich Hegel, Karl Marx i Sigmund Freud, a crei reprezentani pot fi
rezumai sub titlul ,,coala de la Frankfurt. Obiectul de cercetare al acestei teorii este analiza
critic a societii burghezo-capitalist, adic:
descoperirea mecanismelor sale de dominaie
aducerea la lumin a ideologiilor acestei societi, cu scopul de a arta o alternativ a
unei societi raionale n care cetenii sunt capabili de autodeterminare.
n opinia reprezentantilor, potenialul eliberator al Iluminismului a fost denaturat i a luat
forma unei opresiuni de tip special, care ofer din abunden bunuri, dar rpete libertatea real.
2

ntr-un asemenea context, reprezentanii colii de la Frankfurt promoveaz o viziune critic n

ceea ce privete rolul culturii de mas i a mijloacelor de informare n mas, considerate a
ndeplini un rol ideologic manipulator.
Reprezentantii Scolii de la Frankfurt au creat in mai multe domenii:
filozofie;
sociologie;
politologie;
critica literara
n ceea ce ne privete, pe noi ne intereseaz contribuia n domeniul comunicrii, unde
aceast coal de care ne ocupm inaugureaz o direcie de analiz: cercetarea critic.
Perspectiva critic nu se manifest doar n sfera comunicrii. Ea este prezent n toate domeniile
analizate: societatea modern, cultura contemporan, gndirea marxist n special marxismul
ortodox" etc.
Pentru domeniul comunicarii,operele lui Horkheimer si Adorno au o valoare
intemeietoare
Urmeaza lucrarile lui Herbert Marcuse,care poate fi considerat un moment de trecere spre
varsta simbolizata de catre Jrgen Habermas,liderul incontestabil al acestei orientari in ultimele
decenii ale secolului XXI
Habermas abordeaza teme legate de viata sociala,de impactul tehnologiei
moderne,de limbaj,care au o importanta deosebita pentru sfera comunicarii prin lansarea si
dezvoltarea a doua concepte: actiunea comunicativa si spatiul public.
ACTIUNEA COMUNICATIVA: este vorba de interactiunea a doua subiecte cel putin,
care sunt abile de comunicare verbala si care au de gand gasirea acordului si armonizarea
actiunilor lor. Aici conceptul central este interpretarea.
SPATIUL PUBLIC: notiunea de spatiu public reprezinta un concept-cheie in lucrarile lui
Habermas.Geneza si evolutia ulterioara a spatiului public sunt strans legate de emergenta si
3

dezvoltarea capitalismului:spatiul public se contureaza in momentul in care clasa burgheza

reuseste sa devina o contraparte a puterii statului aristocratic.
Autorii au fost procupai de tematici care au n centru ideea de raiune, mai precis de
modul n care s-a produs autodistrugerea raiunii:
ei se intreaba cum se explica faptul ca ratiunea a aparut in epoca Iluminismului
ca un mijloc de eliberare a omului si societatii si a prilejuit o reala emancipare,iar astazi a ajuns
un mijloc de dominatie,prilejuind recaderea societatii in miturile totalitare sau n paranoia
naionalismelor?
Potrivit lui Adorno i Horkheimer, raiunea a pierdut relaia cu adevrul.
In concluzie,Scoala de la Frankfurt a fost responsabila in primul rand cu ingineria
sociala si distrugerea culturii.
Ingineria social este un termen prin care se nelege arta de a influena, de a
manipula i de a mini. Cu alte cuvinte, este priceperea unor maetri n psihologia
maselor de a-i face pe alii s gndeasc i s cread ceea ce maestrul vrea ca acei alii
s cread. Ingineria social este un tip de atac psihologic n care atacatorul determin
victima s fac ceva ce el intenioneaz s fac.
Folosirea culturii ca arma a fost unealta cheie in distrugerea structurii si a valorilor
sociale ale Vestului.Un exemplu ar fi teoria critica a lui Theodor Adorno,in cazul muzicii:
,,Ceea ce muzica radicala percepe este suferinta nefiltrata a omuluiinregistrarea
seismografica a socului traumatic devine,in acelasi timp,legea tehnica structurala a
muzicii.Interzice continuitatea si dezvoltarea.Limbajul muzical este polarizat; catre gesturi de
soc,care seamana convulsiilor corpului,pe de o parte si,pe de alta parte,catre o inghetare
cristalina a omului a carui anxietate il face sa incremeneasca.Muzica moderna cauta uitarea
absoluta.Este mesajul disperat al naufragiatilor.
Deci muzica modern este orientat spre a distruge ordinea, frumuseea, forma i sensul,
declarnd rzboi tuturor elementelor cu scopul de a deruta psihicul omului i de a-i distruge
viziunea asupra lumii.
4

BIBLIOGRAFIE:

Marga,Andrei,Filosofia critica a scolii de la

Frankfurt,Cluj-Napoca,ECOU,2014
Habermas,Jrgen,Constiinta morala si actiune
comunicativa,Bucuresti,ALL EDUCATIONAL,2000
Todoran,Ileana,Televiziunea si spatiul
public,Bucuresti,PRO UNIVERSITARIA,2012
Adorno,Theodor,Teoria estetica,Bucuresti,
PARALELA 45,2005