Sunteți pe pagina 1din 15

Istoria comunicarii Studiile Culturale Britanice

Decembrie 2010 Lector univ. dr. Nicoleta Corbu

Intemeietori
Stuart Hall Richard Hoggart Edward Thompson Raymond Williams
Inceputul anilor 60 - scoala de la Birmingham (Centrul pentru Studiile Culturale de la Universitatea din Birmingham)

Richard Hoggart
-

profesor de literatura 1964-1968 fondator al Centrului pentru Studiile Culturale Contemporane de la Universitatea din Birmingham

The Uses of Literacy (1985)


Subtitlu: Aspects of Work-class Life, with reference to Publications and Entertainment
Aceasta carte se refera la schimbarile intervenite in cultura clasei muncitoare in ultimii treizeci sau patruzeci de ani, cu precadere de cand publicatiile de masa au cunoscut o amploare deosebita. Presupun ca rezultate similare ar fi aparut si daca alte forme de petrecere a timpului liber, cu deosebire cinematograful si broadcastingul commercial, ar fi fost folosite ca material de analiza (Introduction)

Stuart Hall
Figura simbol a SCB Din 1968 preia conducerea Centrului de Studii Culturale Contemporane (pe care o detine pana in 1979) Anii 80 diluare a activitatii Centrului + atmosfera dezamagit; reincadrat ca departament => dispare ca entitate cu preocupari de sine statatoare

Raymond Williams
- preda literatura la Universitatea din Cambridge => se muta la Birmingham 1958 Culture and Society 1974 Television, Tehnology or Cultural Form

Cultura un adevarat mod de viata


Cultura este vazuta ca un proces viu in care traditia culturala se imbina cu activitatea de creare a unor noi intelesuri, la care participa elitele culturale dar si oamenii obisnuiti. Cultura trebuie sa reflecte schimbarile din viata sociala Legatura cu clasa sociala dominanta: chiar si intr-o societate unde o clasa anume ocupa pozitiile dominante, este evident posibil ca si membrii altor clase sa contribuie la bagajul comun si ca aceste contributii sa nu fie afectate sau chiar sa fie in opozitie cu ideile si valorile clasei dominante

Cultura un adevarat mod de viata (II)


Legitimeaza cultura populara, cultura media si chiar formele de divertisment moderne O cultura nu constituie numai o colectie de produse intelectuale sau ale imaginatiei, ci este, in mod esential, un adevarat mod de viata o noua traditie a reflectiei cu privire la acest domeniu, in care cultura si societatea alcatuiesc un tot
Folosim cuvantul cultura in aceste doua sensuri: de a semnifica un adevarat mod de viata intelesurile comune; de a semnifica artele si invatarea adica procesele de descoperire si de efort creativ. Anumiti cercetatori rezerva cuvantul cultura doar pentru unul sau altul din aceste intelesuri. Eu insist asupra ambelor si asupra semnificatiei conjugarii lor.

Cultura un adevarat mod de viata (III)

Perspectiva de analiza este cea a cuvintelor-cheie, a cuvintelor care depoziteaza intelesuri pe care epoci si generatii diferite le-au construit si le-au fixat in limba Cultura capata un sens mai larg care inglobeaza intelesuri si creatii venind dinspre diverse segmente, grupuri si clase sociale, opere de mare valoare dar si creatii obisnuite care sunt produse pentru viata de zi cu zi.

Broadcastingul

Raymond Williams: Television, Technology and Cultural Form (1974)


intr-o noapte la Miami, inca ametit dupa o saptamana de calatorie cu vaporul peste Atlantic, am inceput sa ma uit la un film si de la inceput am avut anumite dificultati in a ma adapta la prea mare frecventa a intreruperilor pentru reclama comerciala. si totusi aceasta s-a dovedit o problema minora comparativ cu ceea ce s-a intamplat dupa aceea. Scene din alte doua filme, care urmau sa fie prezentate pe acelasi canal, dar in serile urmatoare, au inceput sa fie inserate tot ca un gen de reclama (as trailers). O crima din San Francisco (subiectul unui film original) a inceput sa opereze ca o extraordinara contrapondere (counterpoint) nu numai la deodorante si reclame comerciale, ci la intamplari romantice din Paris si aparitia unui monstru preistoric care a devastat New York-ul...inca nu pot fi sigur ce am retinut din acest flux neintrerupt. Sunt sigur ca am inregistrat cateva incidente care au avut loc in film si cateva personaje din reclamele publicitare presarate de-a lungul episoadelor peliculei in ceea ce a ajuns sa mi se para peste toate aceste disparitati bizare un unic si iresponsabil flux de imagini si sentimente

Paragraf devenit celebru plecarea in SUA, la o bursa:

Broadcastingul (II)

Tendinta spre individualizare (tren automobil; film broadcasting: diferente: mesaj central, consum individualizat) Caracteristica broadcasting-ului: fluxul neintrerupt (ruptura fata de epoca anterioara): elemente pe care le percepeam ca disparate, sunt unificate intr-un flux neintrerupt Specificitatea televiziunii: functie unificatoare, integratoare. DAR amputeaza posibilitatea de selectie. Viziune criticabila: pozitii contrare: nu flux continuu, ci secventializare excesiva

Aberanta decodare
Umberto Eco: decodarea aberanta:
- in cazul in care oamenii nu cunosc limba (ce intelesuri puteau sa atribuie grecii si, dupa aceea, celelate popoare ieroglifelor egiptene pana cand acestea nu au fost descifrate de catre Champollion). - atunci cand apartin unor generatii departate foarte mult in timp (ce intelesuri puteau sa atribuie crestinii medievali artei grecesti si romane). - in situatiile in care oamenii provin din diferite sisteme de gandire si de credinte (ce intelesuri sa atribuie turistii contemporani vitraliilor din catedrale). - in cazul in care persoanele apartin unor culturi complet diferite (ce intelesuri sa atribuie reprezentanti ai rasei albe artei aborigene) Articolul scris de Umberto Eco pe marginea acestei prime cercetari a fost tradus si publicat in revista Centrului pentru Studii Culturale Contemporane de la Birmingham, in 1972. (la acea vreme Stuart Hall conducea centrul)

Asimetria codare-decodare
S. Hall: asimetrie (similaritate cu aberanta decodare)
gradele de <intelegere> si <neintelegere> in schimbul comunicational depind de gradele de simetrie / asimetrie in activitatea de codificare si decodificare

Mesajul transmis prin TV este polisemic => posibile interpretari; DAR si limite ale acestor interpretari => intelesuri dominante sau preferate

Trei tipuri de decodificare


lecturi alternative ale aceluiasi text
cod dominant: lectura preferata, o lectura in cadrul limitelor pe care producatorul le fixeaza descifrarii textului; codul negociat: adaptarea receptarii la mediul de existenta al audientei; audienta accepta din punct de vedere formal semnificatia de ansamblu a interpretarii hegemonice, dar isi rezerva dreptul de a face o aplicare negociata la conditiile locale (ex. greva); codul opus: decodificarea mesajului intr-o modalitate opusa la nivelul semnificatiei de ansamblu (ex. interes national (nu se mai pastreaza codul hegemonic in nicio forma).

Audienta activa
1973 Encoding Decoding forma finala 1980 Asimetria: puterea audientei: audienta poate sa accepte, dar poate si sa negocieze sau chiar sa respinga mesajul si, o data cu el, chiar codul in care a fost conceput Hall accentueaza legatura dintre mass media si reproducerea intelesurilor dominante, hegemonice Cercetari empirice ulterioare ale studentilor lui Hall, care au confirmat cele trei tipuri de decodari

Concluzii
Spre deosebire de scoala de la Frankfurt, reprezentantii SCB fac loc mijloacelor de comunicare in campul culturii Viziunea culturala larga corelata cu abordarea critica mai nuantata a stat la baza influentei internationale a SCB. Aceasta viziune cuprinzatoare asupra culturii a si facilitat raspandirea pe diferite continente a studiilor culturale (astazi neasuciate neaparat Scolii de la Birmingham)