Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
comunicare
Contextul socio-istoric al
ilustreaza modelul
Modelul cibernetic, in
Indiferent daca ne dam sau nu seama, de fiecare data cand incercam sa gandim, sa vizualizam, sa discutam orice structura sau proces, fie ele trecute, prezente sau viitoare, ne folosim de modele.
Daca un model nu este teorie, atunci ce sunt modelele, de ce le utilizam si care sunt cele mai importante modele de cercetare a comunicarii?
matematician i inginer electrotehnist american, considerat parintele teoriei informaiei; fondatorul teoriei proiectarii circuitelor digitale si calculatoarelor numerice n 1937; a realizat teoria matematica a transmiterii semnalului in timp ce lucra in calitate de cercetator la laboratoarele Bell Telphone si era profesor la Institutul de Tehnologic din Massachusetts;
Informatie - Sursa
Descrierea modelului
In teoria lui Shannon, informatia este o valoare matematica, o
masura a ceea ce este transmis, transportat de la emitator la receptor, mai precis masura a incertitudinii dintr-un sistem.
MESAJ SEMNAL EMITATOR SEMNAL PRIMIT .. SURSA DE ZGOMOT RECEPTOR MESAJ DESTINA TAR
SURSA
O diagrama schematica a sistemului comunicarii generale a lui Shannon Sursa: din C. Shannon si W. Weaver, The mathematical Theory of Communication, University of Illinois Press, Urbana, 1999, p98.
sursa este factorul de decizie; un mesaj este o succesiune de semnale; codul consta atat in semne, cat si n reguli si conventii privind contextele si utilizare; canalul este suportul fizic al mesajului;
Redundanta
reprezinta expresia matematica a constrngerilor care apasa asupra alegerii semnalelor; repetitia este expresia cea mai simpla a redundantei; pentru a combate zgomotul, se introduce o anumita redundanta n mesaj, adica se transmit mai multe semnale dect este necesar; este o masura de securitate pentru mesaj;
Mesaj - Entropie
termen preluat din termodinamica, unde semnifica masura incertitudinii aranjamentului elementelor dintrun sistem fizic; in teoria informatiei, masoara cantitatea de informatii emise plecnd de la o sursa, este legata de gradul libertatii de alegere a emitatorului atunci cnd construieste un mesaj; mesajul pentru a putea circula in canal trebuie tratat; codarii mesajului facuta la intrarea in canal ii corespunde decodarea si transmiterea efectuate la iesire;
cand utilizam telefonul, canalul este cablul, semnalul este curentul electric care trece prin acesta, iar emitatorul transforma presiunea sunetelor cuvintului vorbit in curent electric valabil; in comunicarea orala, sursa este creierul, emitatorul este mecanismul vocii umane sau sistemul vocal, canalul este aerul, iar semnalul este presiunea variabila care trece de la sistemul vocal al unei persoane la urechea alteia; in vorbire semnalul este presiunea variabila a sunetului propaga prin aer (canalul); care se
in radio si televiziune, semnalul este o unda electromagnetic, in timp ce ziarele, revistele si cartile utilizeaza cuvantul tiparit si ilustratiile ca semnale pe o pagina (canalul);
o data ce emitatorul a codificat un mesaj pentru transmisie printr-un canal, un receptor trebuie sa refaca mesajul din semnalul transmis; in audiovizual, receptorul este un aparat radio sau de televiziune; in vorbire, receptorul este urechea si o parte din sistemul nervos; pentru materialul tiparit, receptorul este ochiul si partea asociata a sistemului nervos;
destinatarul este persoana sau lucrul caruia ii este destinat mesajul; in cazul mass media, destinatia este, desigur, membru al audientei, cititor, ascultator, spectator;
destinatia poate fi si un lucru: un termostat comunica cu un sistem de incalzire sau de racire; termostatul sau regulatorul prevad si un feedback pentru a permite unui sistem sa faca corectiile in propria functionare;
Cod
Canal
Modelul cibernetic
Norbert Wiener a propus, dnd chiar titlul lucrarii sale Cybernetics (1948), o stiinta generala a comunicarii aplicabila deoptriva omului si masinii numita cibernetica; cibernetica este definita ca stiinta controlului si a comunicarii la oameni si masini; comunicarea umana este, potrivit acestui model, asemeni unui dispozitiv de comunicare ntre masini capabile sa transmita si sa interpreteze ordine; accentul este pus pe feed-back, in acest fel, sursa poate raspunde si se poate adapta la informatiile pe care le primeste despre rezultatele mesajelor trimise si se mentine echilibrul sistemului; Wilbur Schramm accentueaza faptul ca feedback-ul face ca procesul de comunicare sa fie circular si nu linear si multidirectional;
Bibliografie:
Jean, Lohisse Comunicarea de la
Bogiu Adina Duliche Florentina Olaru Beatrice Pricop Diana Tataru Alina