Sunteți pe pagina 1din 4

Busuiocul - Util n peste 40 de afeciuni

Folosit ca leac n timpul fenicienilor, busuiocul constituie alternativa terapeutic n peste 40 de tipuri de afeciuni, de la disfunciile neurohormonale pn la problemele de sensibilitate ale tenului. Elimin strile de nervozitate. Originar din India i preuit de toate popoarele lumii, busuiocul alin sufletul celor cu inim grea, prin aciunea sa calmant, tonifiant i reconfortant. Planta acioneaz ca diuretic, antiseptic, anfiinflamator gastric, intestinal i renal, are aciune antibiotic, antimicrobian, antitusiv i expectorant. Busuiocul combate greaa i senzaia de vom, stimuleaz pofta de mncare, elimin colicii intestinali i balonrile, ajut la combaterea bronitei, durerilor articulare, insuficienei circulatorii, reumatismului i, nu n ultimul rnd, este un excelent energizant. Pentru eliminarea strii de nervozitate se recomand consumarea a dou cni de ceai cldu pe zi, bute obligatoriu seara la culcare. Se pune o lingur cu busuioc uscat i mrunit n 200 ml de ap clocotit. Se acoper vasul i se las la infuzat zece minute. Se strecoar i se bea simplu sau ndulcit cu miere. Stimuleaz lactaia Decoctul din busuioc este indicat ca stimulent al secreiei glandelor mamare la femeile care alpteaz. Se pune un pumn de plant uscat i mrunit la 250 ml de ap rece, se fierbe aproximativ dou minute, se infuzeaz nc cinci minute, apoi se strecoar. Se consum dou cni de ceai pe zi. Potrivit specialitilor n medicin naturist, decoctul din busuioc este remediul cel mai indicat n tratarea faringitelor i anginelor. Persoanelor care sufer de nefrite, blenoragie sau leucoree le este de un real ajutor decoctul din semine de busuioc. Se pune o lingur cu semine ntr-o jumtate de litru de ap rece, se fierbe pentru cinci minute, se infuzeaz apoi zece minute i se strecoar. Cantitatea obinut se consum pe parcursul unei zile. Indicat n andropauz Datorit efectelor sale deosebite asupra glandelor endocrine, maceratul din busuioc este considerat pe drept cuvnt un adevrat elixir al tinereii, fiind indicat n cazurile de
1

mbtrnire prematur, menopauz, andropauz, frigiditate, sterilitate. Maceratul se prepar din opt lingurie cu busuioc, ce se pun n ap timp de apte, opt ore. Se filtreaz, preparatul obinut fiind consumat n fiecare diminea pe stomacul gol. Folosit nc din antichitate de Plinius cel Btrn, siropul de busuioc este, n acest moment, unul dintre cele mai bune dezinfectante la nivelul intestinelor, n timp ce sucul din busuioc proaspt, picurat n urechi, este un remediu garantat pentru a combate durerea. Pentru a scpa rapid de durerile de cap sau de spasmele gastrice, punei cinci, ase picturi de esen de busuioc pe o bucat de zahr cubic. Efectul este uimitor. Tot mpotriva durerilor de cap se pot utiliza cataplasmele din frunze proaspete de busuioc, zdrobite ulterior, ce se aplic pe frunte. Aceleai cataplasme sunt remediul ideal mpotriva mncrimii provocate de nepturile de insecte. Se fricioneaz locul cu frunzele de busuioc pn la dispariia senzaiei de mncrime. Trateaz afeciunile pielii Pentru tratarea oricrei afeciuni a pielii, specialitii recomand alifia de busuioc. Se pune la fiert o mn de busuioc ntr-o jumtate de kilogram de untur proaspt. Se las la rcit i a doua zi se nclzete iar, pentru a se putea strecura. Se amestec apoi untura strecurat cu o lingur cu cear de albine topit i dou linguri cu miere de albine. Se omogenizeaz bine amestecul. Efectele sunt uimitoare. Ioana Ene Scade febra. Busuiocul face parte din plantele care au o capacitate extraordinar de mbuntire a strii psihice, stimulnd sistemul nervos i reducnd sensibilitatea la stres. Se face o cur de minimum 14 zile, perioad n care se ia de patru ori pe zi cte o linguri ras cu pulbere de busuioc, dup care se bea un pahar cu ap. Pentru ca efectul s fie maxim, pulberea se ine sub limb timp de zece minute nainte de a fi nghiit. Pentru a scpa de neplcutele dureri cauzate de menstruaie, doamnele pot bea o can cu ceai de busuioc o dat la o or. Se pun dou linguri de busuioc n 250 ml de ap i se fierbe timp de cinci, ase minute. Se strecoar i se ndulcete cu puin miere. Efectul este miraculos. Administrat tot sub form de ceai cu miere, busuiocul ne ajut s stopm procesul gripal n orice form a sa. Coninutul se bea foarte cald, nghiind lent, fr a mai consuma alte alimente n perioada tratamentului. Doza de oc const n ase, apte cni cu infuzie de busuioc, ce se beau la intervale de o jumtate de or una de cealalt. Ceaiul se prepar din dou tulpini de busuioc puse ntr-o can cu ap clocotit i se las la infuzat 15 minute. n cazul n care bolnavul are febr se adaug dou lingurie cu ment la o can cu ceai de busuioc.

Busuiocul - planta dragostei


de M. Arjoca, vegetalshapes.com

Busuiocul (Ocimum basilicum) provine din India si din regiunile tropicale ale Asiei. Aceasta planta deosebit de aromata care poate creste pana la 60 cm inaltime, face parte din familia Lamiaceae din care apartine si menta. Exista multe soiuri de busuioc, cu frunze diferite ca marime, forma si aroma. Unele de exemplu, au miros de lamaie sau scortisoara. Exista soiuri cu frunze purpurii, insa majoritatea au frunzele verzi. Busuiocul este foarte mult utilizat in bucataria italiana, mai ales la preparatele din rosii (ofera o aroma deosebita sosurilor din rosii). Insa el se consuma mult si in bucataria asiatica atat ca mancare, cat si ca bautura racoritoare. Pe langa proprietatile sale culinare, busuiocul are si calitati medicale, fiind utilizat la tratarea tulburarilor digestive, respiratorii si la inlaturarea stresului. In medicina traditionala Indiana (Ayurveda) el este folosit pentru tratarea multor boli fiind considerat o planta ce echilibreaza functiile si procesele corporale. In afara calitatilor sale alimentare si medicinale, busuiocul, in special soiul Ocimum tenuiflorum, are si valoare culturala si spirituala, ca de altfel toate plantele considerate sacre. In India, unde se cultiva de peste 5000 de ani, busuiocul este una dintre plantele sfinte, fiind venerat ca si lotusul sacru. In Hinduism el reprezinta reincarnarea lui Lakshmi, consoarta lui Vishnu, cel care se afla in toate si pretutindeni, iar Lakshmi aduce bunastare, noroc si fericire. Intrupare a acestei zeite hinduse, busuiocul poarta numele de Inegalabilul (Tulsi) si este celebrat anual prin festivalul Tulsi Vivah, care simbolizeaza uniunea lui Vishnu cu Tulsi. Acest festival deschide sezonul in care sunt permise ceremoniile de nunta. Intrucat se considera ca busuiocul este foarte apreciat de Vishnu, credinciosii poarta siraguri de margele din lemnul sau, ard frunze sau consuma aceasta planta. Fiind de bun augur, hindusii considera ca o familie nu este cu adevarat familie daca nu are in gradina sau in casa aceasta planta. Astfel, ei o cultiva in gradina sau in vase pentru a avea binecuvantarea lui Vishnu. In Romania busuiocul este planta cea mai iubita si cea mai cantata, fiind simbol al
3

dragostei si al norocului. Parfumul sau patrunzator are rolul de a-i proteja pe cei care il miros sau poarta crengute si are puterea de a-i ajuta in dragoste si de a le aduce noroc. Astfel, el este folosit in multe ritualuri magice cu scopul de a-i purifica pe cei care participa la ele si de a-i ajuta sa obtina fericirea in dragoste si in viata. Datorita mirosului sau deosebit si a proprietatilor conservante, busuiocul este folosit de catre biserica ortodoxa la producerea apei sfintite (agheasma). Aceasta apa sfintita are rolul de a alunga duhurile si gandurile rele, bolile, de a ajuta la iertarea pacatelor si la limpezirea mintii. Astfel, cei care o beau conform traditiei si a ritualurilor bisericesti, se purifica sufleteste si trupeste si primesc binecuvantare. Apa sfintita capata putere deosebita la sarbatoarea de Boboteaza, sarbatoare care marcheaza botezul lui Iisus de catre Sf. Ion in apele Iordanului (06 ianuarie). Atunci, casele, animalele, oamenii si tot ceea ce le apartine sunt stropite cu ea de catre preot, pentru a alunga spiritele rele, a primi binecuvantare si a avea parte de bunastare. In acea zi oamenii iau de la biserica apa sfintita din care pot sa bea tot anul pentru a avea noroc. Apa se pastreaza in vase curate in care se pune busuioc. Insa pe langa proprietatile sale purificatoare, romanii considera ca busuiocul este in primul rand planta dragostei, avand puteri afrodisiace deosebite. El simbolizeaza atractia sexuala, fecunditatea, fertilitatea si protectia fata de rau. Astfel, in cantecele populare si in literatura este des pomenit ca simbol erotic, iar aproape toate ritualurile prin care se urmareste implinirea in dragoste si obtinerea casatoriei, folosesc aceasta planta pentru a spori puterile magice. In satele romanesti fetele si baietii care merg la hore (dansuri locale), daca vor sa cunoasca un potential iubit sau daca vor sa faca pe cineva sa se indragosteasca fara scapare de ei, poarta o crenguta de busuioc la ureche, in san sau prinsa de camasa. Busuiocul sporeste puterea de atractie fata de cei de sex opus si creste sansele de a cunoaste pe cineva. In noaptea de Sf. Ion (06 ianuarie), fetele tinere isi pun sub perna pe care vor dormi, o crenguta de busuioc pe care au luat-o in ajun de la preotul ce a stropit cu apa sfintita casa si oamenii. Insa in aceasta zi ele trebuie mai intai sa posteasca si inainte de a se culca sa manance o paine foarte sarata. Noaptea se presupune, daca ritualul a fost implinit cum trebuie, ca vor visa ca cel cu care se vor casatori le va aduce apa ca sa isi ostoiasca setea. Astfel, ele pot sa vada in viitor pe cel care le este ursit. In unele sate din Oltenia (sudul Romaniei), inainte de nunta, mireasa insotita de alaiul de tineri si lautari, strabate pe jos localitatea respectiva pentru a-i invita pe sateni la petrecere dandu-le sa bea alcool dintr-o plosca. Plosca (o sticla de lemn) este impodobita frumos cu crengute de busuioc. Insa pe acest drum alaiul se opreste la 3 fantani asezate la rascruce de drumuri. Aici, cumnatul de mana (cavalerul de onoare), scoate apa din fantana cu o galeata frumos impodobita cu flori si bani. Mireasa inmoaie un buchet din ramuri de busuioc in aceasta apa, apoi stropeste fetele si baietii din alai asezati in cele 4 directii cardinale, ca si ei sa aiba noroc in dragoste, sa-si gaseasca pereche si sa se casatoreasca. Stropitul se face de 3 ori dupa care mireasa rastoarna cu piciorul galeata de apa catre rasarit, locul de unde rasare soarele si incepe o noua zi. Acestea fiind spuse, fie ca atunci cand va aplecati fata ca sa mirositi parfumul magic al busuiocului din ghiveci sau din gradina, sufletul sa vi se purifice si atingerea dragostei sa va cuprinda inima.
4