India de la marginea Indiei Shanti...

Desertul vrajitoarelor

Jagmandra Totul a inceput cu o poveste pe care mi-a spus-o Sandeep, soferul meu, cand am ajuns la Pushkar, un mic orasel de la marginea desertului Rajahstan... Treceam printre dune de nisip acoperite cu o vegetatie pipernicita, cand am va ut corturile. De fapt, nici macar nu pot fi numite corturi. Sunt mai curand un fel de copertine sprijinite pe !ete, un fel de cearsafuri colorate si drentuite care flutura in vant si care tin loc de adapost. In ele locuiesc oameni, familii intregi, cu copii, cu animale, cu capre si cu camile, inconjurati de o cumplita mi erie. "ari pasari de prada ale desertului dau tarcoalegunoaielor in cautare de resturi. #$ine sunt%#, intre! ingro it. #$ine poate trai intr-o asemenea saracie%# #Pariah#, imi spune Sandeep, cu un am!et care ar fi putut insemna orice, #ratacitorii, noma ii, cei care um!la#. Sunt oameni care nu apartin nici unei caste, nici unui oras, nici unei !resle, oameni caresi castiga painea de pe o i pe alta cersind, uneori furand, alteori facand mici negoturi stranii, cu o!iecte purtatoare de noroc sau de ghinion. #&emeile lor um!la cu vraji. Sa nu te apropii de ele, mister 'ari, sa nu cumva( Sunt periculoase(# )sa-mi spune Sandeep, mister 'ari. Si ca sa ma tina departe de oamenii aceia, mi-a spus urmatoarea poveste a prietenului sau )ntoine, un !elgian de familie !una din *ru+elles, fost director de !anca si tata de familie... )cum cativa ani, mister )ntoine, care avea cam ,- de ani, a venit intr-o e+cursie chiar aici, in micul oras Pushkar. Sandeep era soferul lor, asa cum asta i este soferul meu. .i !ine, s-a imprietenit imediat cu )ntoine. .ra un tip inalt, !lond, educat, ce mai, un adevarat european. #)vea o femeie frumoasa, care purta !ijuterii scumpe, si o fetita, "aureen, de vreo cinci ani.# Sandeep i-a plim!at pe la temple, pe stra ile colorate ale orasului, i-a plim!at cu camilele prin desert, peste tot. /a pariah nu i-a dus, desi el, )ntoine, tot tragea intr-acolo. Punea o suta de intre!ari, ca si mine. Pana la urma soarta care il mana intr-acolo a fost mai puternica. Intr-o duminica dupa-amia a, cand sotia lui se odihnea, )ntoine a iesit din hotel la plim!are, singur. ) gasit un conducator de camile si a plecat prin desert. Iar conducatorul de camile l-a dus acolo unde-l tragea destinul. ) doua i )ntoine inca nu venise inapoi. &emeia lui, !elgianca, era disperata. Plangea. )ntoine disparuse. .a si cu Sandeep l-au cautat toata iua. ) aparut pe seara. .ra de nerecunoscut. $ostumul lui al!, impeca!il, devenise o dreanta. )vea privirile ciudate. )!ia vor!ea. #.ra pe alta lume. 0-a spus decat ca a stat la foc toata noaptea, ca femeile pariah au dansat pentru el si a !aut ceaiuri parfumate.# Sandeep tace un moment, apoi se intoarce spre mine cu o fata grava. #)ntoine n-a mai vrut sa plece. Sotia lui a luat copilul si s-a intors singura in *elgia. .l a ramas aici saptamani intregi, desi vacanta se Sandeep terminase de mult.# #Sandeep#, ic, #ce s-a intamplat cu prietenul tau !elgianul%# Sandeep #) cunoscut o femeie pariah#, ice el cu privirea impietrita. #1 vrajitoare. )vea 23 ani. )u trecut deatunci sase ani, si )ntoine inca mai vine in fiecare an la Pushkar. Il cunoaste tot orasul. ) pierdut sluj!a de la !anca, si-a pierdut familia, a pierdut totul. 4ine, sta cateva luni si pleaca din nou. Dar nu poate sa lipseasca prea mult. Se intoarce mereu. "ereu mai prapadit, mai sarac, mai distrus. )re privirile ratacite. &umea a... Stii tu, hasis. Poate chiar opium.# ) doua i. Sunt pe o terasa, langa piata cea mare a oraselului Pushkar. )m intalnire cu Sandeep.

Sunt mii de oameni pe stradutele ocupate cu mii de tara!e, mii de !uticuri marunte, in care se vinde orice. 4acile sfinte ale Indiei se preum!la pretutindeni, iar oamenii le dau sa manance ore asa, direct pe pietrele caldaramului. &umuri si parfumuri plutesc ca o ceata su!tire deasupra asfaltului, siluete naucitoare de femei cu chipurile acoperite in sari-uri se decupea a uneori din multime, chipuri venite din alte lumi, !atrani ciudati cu parul vopsit si cu tur!ane in culori coplesitoare. Soarele diagonal decupea a secvente de film. In mijlocul pietei, printre tara!ele cu !ijuterii din argint si feluri de mancare nemaiva ute, este un grup de femei care stau ase ate pe caldaram. 'ainele lor sunt mai stralucitoare decat ale tuturor. Portocaliu, mov, violet, purpuriu, rosu aprins... Privesc de la distanta, prin o!iectivul aparatului de fotografiat. Stiu ca sunt femeile pariah, locuitoarele desertului, iesite sa faca rost de un !an. Povestea pe care mi-a spus-o Sandeep ma o!sedea a. )s vrea sa stiu mai multe despre oamenii acestia, despre aceste familii intregi care locuiesc acolo, printre pasari de prada si camile. De unde vin ei% $ine sunt% Si, mai ales, care sunt povestile lor% $e puteri au femeile acestea, astfel incat sa poata face un occidental, director de !anca, sa-si piarda mintile% Privesc prin teleo!iectiv si vad cum fapturile acelea im!racate in culorile curcu!eului inconjoara un grup mic de japone i. /e spun ceva. Japone ii fac po e. .roare. )sta ii costa !ani. Platesc. Din nou discutii animate. In cele din urma, doi !ar!ati /a trea!a( &emeile pariah se ocupa de turistii straini si trei femei se asea a alaturi de femeile pariah. /a trea!a( &emeile pariah se ocupa de turistii straini .le arunca priviri pie ise imprejur. Prada este a lor. Timp de cateva ore, vor picta palmele japone elor in maniera traditionala, cu semne magice, colorate. )tunci cand apare Sandeep, eu sunt cu totul transportat acolo, fascinat de spectacolul pe care il aresc prin o!iectivul aparatului de fotografiat. &emeile acestea, purtand !ijuterii mari de argint la maini si la gle ne, au ceva straniu in ele, au ceva dur in spatele culorilor violente cu care le sunt pictate fetele. 0u stiu ca le privesc, si astfel pot sa o!serv lamele de otel ale privirilor, gesturile scurte si a!rupte pe care si le fac intre ele, atunci cand naivii japone i rad cu gura pana la urechi. Pot vedea felul in care ele se misca in grup, asemanator cu un !anc de pesti, ca si cum ar fi o singura fiinta multicolora, inconjurand victima, ametind-o, vrajind-o cu parfumurile si cu cantecele lor, pe care le pot au i, cu dranganeala cristalina a !ratarilor de argint. Sandeep s-a ase at langa mine. Intelege dintr-o data ce fac si se intuneca. Pricepe dintr-o data fascinatia pe care oamenii acestia o e+ercita asupra mea. 4reau sa stiu totul despre ei. $ine este femeia aceea !atrana, vopsita, cu parul dat cu ulei, in jurul careia pare articulata toata acea adunare !i ara% Sandeep priveste prin teleo!iectiv. Se al!este la fata, daca se poate spune asa ceva despre un indian. #.ste Jagmandra. Stra!unica vrajitoarei Shanti. Sefa clanului. .ste aceeasi familie de pariah care l-a nenorocit pe )ntoine.# )cesta este destinul, imi spun. Tre!uia sa aflu toate acestea. 4reau sa merg acolo, sa cunosc aceasta familie. Sandeep este speriat. Inainte de a pleca ii cer sa imi spuna povestea acelor vrajitori ai desertului indian. Iata tot ceea ce am putut afla de la omul meu, pe parcursul a vreo cinci ceaiuri indiene cu lapte si a jumatate de pachet de tigari fumate pe terasa, vreme in care nu am scapat din ochi miscarile femeilor din clanul Jagmandrei. Pariah sunt oameni ciudati, care traiesc in legea lor dintotdeauna. Poate de mii de ani. Dintr-un motiv necunoscut, ei nu pot sa se ase e niciodata, nicaieri, in mod definitiv. 5neori stau cu anii la marginea vreunui oras, pentru ca intr-o !una i sa-si stranga corturile si sa plece. *ar!atii se ocupa cu mestesuguri stravechi, !at arama sau argintul, au camile cu care plim!a turistii, uneori chiar si elefanti pictati. 0u vor!esc niciodata despre ei, oricate intre!ari le-ai pune. &emeile lor sunt frumoase, dar primejdioase. Se ocupa cu magia. *ratarile lor de la maini si de la picioare, facute din argint, sunt vrajite. )tunci cand sunt turnate, sunt descantate, astfel incat au puteri magice. 5n talisman pariah este foarte greu de o!tinut si tre!uie facut special pentru acela care-l va purta. Se pricep sa faca fierturi din plante, uleiuri magice, potiuni pentru tot felul de lucruri. Pot sa vindece, dar si sa aduca !oala asupra unui om. Ii pot lua mintile cuiva, numai privindu-l, astfel incat omul le da

1 vaca sfanta si raiul ei tot ce are. &emeile pariah um!la mereu in grupuri. 1 vaca sfanta si raiul ei Spre deose!ire de celelalte femei indiene, niciodata nu poti sti daca o femeie pariah este maritata sau nu. &etele lor nu sunt acoperite. Sunt mari dansatoare, iar mu ica si dansul lor sunt de asemenea magice, pentru ca stiu dansurile stravechi ale eilor. Pariah sunt condusi intotdeauna de un !atran care nu-si paraseste cortul niciodata, si nu poate fi va ut niciodata. Se spune ca el sta mereu in rugaciune, iar tot norocul !ar!atilor la !ani si toata puterea magica a tri!ului se trag din puterea acestui patriarh. #0o pictures#, #fara fotografii#, ice Sandeep, traducand cuvintele rastite ale !atranei Jagmandra, care cu un gest socant imi pune degetul aratator pe frunte. )m priceput. 1chii ei scapara flacari in timp ce omul meu ii e+plica ceva, cu un aer supus. Da, sunt un strain, un european dintr-o tara necunoscuta. .a asculta ca o pasare de prada. )s vrea sa vor!im putin. Sandeep nu are voie sa pronunte cuvantul jurnalist. )r costa prea mult. #Despre ce sa vor!im%# )m o sclipire6 despre magie. *atrana tace un moment lung. Sunt in picioare, in mijlocul femeilor pariah, ele nu scot un cuvant. 1 clipa lunga in care !atrana ma cantareste din ochi. )poi Jagmandra da din cap ca da, si in momentul acela, femeile incep sa rada si sa vor!easca. De jur imprejur este piata cea mare din Pushkar si toata agitatia reincepe, ca si cum, dupa tacerea impietrita a !atranei, viata si-ar fi reluat cursul. .a are parul acoperit cu un ulei gros, stralucitor si roscat in !ataia soarelui, iar pe cap un fel de naframa din matase. )re !ijuterii grele din argint si din !ron , in cap, la gat, la maini si la picioare, are aerul unei imparatese incremenite in timp. 0ici un am!et. "ai curand, de pe fata ei se desprinde un aer de tristete inteleapta. #$e vrei sa stii%#, ice. Sandeep traduce in engle a. "ai intai as vrea sa stiu de ce e trista Jagmandra si apoi sa faca o magie in asa fel incat eu sa pot vedea... viata ei. Jagmandra isi ridica privirile incet si ma priveste lung. )poi, in sfarsit am!este. )m castigat. )m stat vreo patru ore in piata, pe !idoane de ta!la ruginite, cu femeile pariah, timp in care cele tinere, dintre care una avea un copil in !rate, au agatat turisti, le-au pictat palmele in toate culorile curcu!eului, le-au ghicit viitorul si le-au spus trecutul. In tot timpul acesta, !atrana Jagmandra lea supravegheat pe su! naframa, cu priviri de otel, in timp ce-mi povestea istoria vietii ei. 1 istorie despre care s-ar putea face un film sau scrie un roman. Soferul meu a tradus cu lungi pau e pentru e+plicatii, pentru ca uneori Jagmandra - al carei nume nu este decat o porecla - vor!ea fara pau e, furata de amintirile timpurilor trecute. Iata, pe scurt, uriasa poveste pe care am ascultat-o in cele patru ore.

Saracie colorata si vesela Jagmandra s-a nascut intr-un sat langa 7oa, un mare oras pe malul oceanului. .ra in primavara anului 2322. )re aproape o suta de ani in clipa aceasta, in care povesteste. .ra un tri! mare acela in care s-a nascut, vreo patru eci de familii. $orturile lor erau puse pe malul oceanului, iar mama ei i-a povestit, cand era fetita, ca in dimineata nasterii sale, s-a sucit vantul. )dica in loc sa !ata dinspre mare, dintr-o data, la rasaritul soarelui, s-a starnit vantul desertului, iar nisipurile curgeau in mare ca o apa de pe fale ele inalte, camilele lor se pusesera in genunchi, atat de puternic !atea, iar mama ei s-a ridicat in picioare, in !ataia vantului, a ridicat fetita a!ia nascuta, infasurata in pan e purpurii, si a is asa6 #)ria, fiica a lui /akshman si nepoata a venera!ilului )kilesh, te dedic vantului desertului, cel care nu poate fi prins si nici inchis, si soarelui care se naste din ocean. Sa fii alergatoare si li!era precum vantul desertului si stralucitoare ca soarele iesind din mare#. Si asa a fost. Pariah nu pretuiesc nimic mai mult decat li!ertatea. De aceea ei sunt in afara castelor si a regulilor, de aceea ei sunt ratacitori precum vantul. )kilesh, !unicul ei, a fost patriarhul tri!ului, si tot ceea ce a invatat ea, )ria, isa mai tar iu Jagmandra, a fost de la el. #Si magia%# Jagmandra ne priveste pe su! marea !ijuterie care-i impodo!este capul. #0u e+ista

magie. .+ista lumea, asa cum e ea. Daca stii cum e lumea, atunci poti face cu puterea orice vrei. 1 poti pune intr-un o!iect, o poti trimite cuiva sau i-o poti lua. Poti chema norocul sau il poti alunga. Puterea tine lumea, si nu e nimic pe lume care sa nu fie tinut de putere. Iar oamenii sunt singurele fiinte, in afara de ei, care sunt din putere pura, care pot face ce vor ei.# $and avea 8 ani, Jagmandra invatase deja sa um!le cu #puterea# de la !unicul sau, patriarhul )kilesh al tri!ului. Stia sa puna puterea in mu ica si in dans, stia sa um!le deja cu norocul si sa im!lan easca animale. Daca ar fi fost !aiat, atunci ar fi devenit patriarh in locul lui )kilesh. Dar o femeie nu poate deveni patriarh. /a 29 ani, era frumoasa. .rau inca la 7oa, atunci cand a va uto dansand si cantand un locotenent din armata engle a. Pe-atunci, engle ii erau stapanii Indiei. ) dansat impreuna cu doua dintre surorile ei pentru engle i, acompaniata de maica-sa si de un !atran din tri!ul lor. )tunci a inceput totul. #0u aveam voie sa folosesc puterea atunci cand dansam pentru straini. Dar n-am putut re ista.# .rau sute de !ar!ati acolo care o priveau, ea era doar o fetita de 29 ani. Doar ca... )tunci cand au terminat de dansat, engle ii erau vrajiti. "ama ei era intunecata, la fel si !atranul mu icant. )u strans foarte multi !ani, dar viata ei se schim!ase deja pentru totdeauna. &olosise puterea. $and au ajuns in sat, au judecat-o. 5ltimul cuvant l-a avut !unicul ei, )kilesh, patriarhul. )r fi putut s-o condamne sa ramana pentru totdeauna #legata de camile#, adica sa nu mai poata parasi comunitatea nicicand. 0umai ca !unicul ei a eli!erat-o, amintindu-le ca la nastere a fost dedicata vantului si soarelui, ca s-a nascut li!era si stralucitoare. )sta a fost tot. /a 2: ani, dansa pentru guvernatorul engle si era faimoasa pe toata coasta de est a continentului. /ocuia intr-un palat demn de un maharajah si era tratata ca o regina. Intr-o !una i, la poarta palatului au venit doua dintre !atranele tri!ului si i-au spus ca tre!uie sa se hotarasca. Dupa 2- ani tri!ul pleca. Strangeau corturile. Putea sa ramana sau sa plece cu ei mai departe. ) ales sa ramana. S-a dus acolo, pe fale a pe care se nascuse, si-a im!ratisat parintii si pe !atranul )kilesh, patriarhul. Pe el stia ca nu o sa-l revada niciodata. ) privit caravana cum se pierdea la ori ont. Suntem in mijlocul multimii, al tara!elor din piata, al vacilor care circula pretutindeni, in mijlocul unei imense agitatii colorate si, totusi, uneori, pare ca nu mai e+ista nimic, in afara povestii acestei !atrane. )poi ea priveste diagonal spre una dintre fete, im!racata in violet si machiata in violet6 #Shanti(#, ice ea, #adu ceaiuri(#. Il privesc pe Sandeep, soferul, si el imi face un semn din priviri. Da, ea este fata care i-a luat mintile !elgianului )ntoine. Jagmandrei nu-i scapa nimic. 0ici schim!ul nostru de priviri. "a Jagmandra - aproape 2;; de ani ... intrea!a daca-mi place Shanti. .u ii spun ca are privirile precum sa!iile. Jagmandra - aproape 2;; de ani ... .a da din cap. Imi ia mana, imi priveste palma, apoi ma priveste direct in ochi si am!este larg. #Jagmandra#, ic, #ai fost vreodata maritata%# Sandeep aproape ca refu a sa traduca aceasta intre!are. Dar in clipa in care o face, !atrana aceasta pare pur si simplu ca aluneca printr-un tunel al timpului, parasind piata si ne!unia acestui loc, nemaiva and-o pe Shanti, care vine cu ceaiurile, pra!usindu-se in propria ei poveste. Da, da, a fost maritata de multe ori, dar o singura data a fost cu adevarat... maritata, o singura data a fost cat pe ce sa aleaga maritisul in locul puterii. #Puterea si maritisul sunt ca focul si apa. $um nu incap doua sa!ii intr-o teaca, asa nu incape puterea femeii si puterea !ar!atului intr-o singura viata.# 7lo!ul povestii ne inchide din nou inlauntrul sau. )vea vreo 2< ani atunci si el era un engle , un ofiter din Ro=al 0av=. .ra ra !oi atunci. .l venea uneori s-o vada cand dansa si stia ca este acolo. Ii simtea privirile, desi nu-l vedea in multime. ) stiut ca va tre!ui sa aleaga din nou, la fel ca atunci cand plecase tri!ul. $u el nu-si folosise puterea niciodata. .ra puterea inimii lui aceea care... 1 plim!a cu masina pe malul oceanului. Ii daruia lucruri. 5neori el disparea pe vaporul lui de ra !oi cu saptamanile, cu lunile. .a stia ca se va intoarce si el se intorcea. ) durat sase ani. $and s-a terminat ra !oiul, a venit clipa. .a avea 9: de ani, el, ,2. 4oia s-o ia cu el peste mari, in tara aceea trista numita )nglia, sa traiasca acolo pentru totdeauna. I-a spus #vino maine#. S-a dus in desert, pe malul oceanului,

acolo unde se nascuse. 0u mai era nimic. Desertul stersese orice urma a tri!ului ei. S-a ase at pe nisip, cu fata spre mare, atunci cand soarele apunea in spatele ei. ) chemat puterea si a va ut viitorul. S-a va ut pe sine, incarcata cu !ijuterii scumpe, dar nu din argint, ci din aur, plangand in fata unui castel. .ra desculta si su! talpile sale era o iar!a asa cum nu mai va use niciodata, scurta, deasa, uda si rece. .ra ceata. Prin ferestrele castelului se vedea o petrecere uriasa, cu mu ica si cu femei elegante, cu pielea al!a. .a era singura, parasita si trista, rochia ei era al!aal!a, iar fata ei era neagra ca taciunele. )l!ul este culoarea mortii. $ineva o privea. S-a intors si la va ut pe 0icholas, asa il chema pe ofiterul ei cel chipes, la !alcon, privind-o, iar fata i se schim!a incontinuu. ) stiut ca daca va pleca acolo, ea si 0icholas vor muri amandoi. .ra un viitor inchis. Si atunci a cautat disperata un alt viitor in care ar fi putut ramane cu el. 0u e+ista alt viitor. Se vedea mereu pe ea, singura in desert, !ar!atii ei erau doar niste um!re. .ra doar ea si puterea ei. Pana dimineata a inteles. $and a rasarit soarele din mare stia deja ca 0icholas va pleca fara ea, pentru totdeauna, in insula lui cetoasa. ) facut un contur din nisip. /-a facut pe el. )poi a chemat vantul desertului si vantul a spul!erat conturul acelui om, peste mare. 0u l-a mai va ut niciodata in carne si oase. Doar in vise. )sa a stiut atunci cand s-a insurat, cand a avut copii, cand a ajuns un mare om in parlamentul engle ilor si cand a murit. Si el a stiut intotdeauna cand ea l-a ajutat cu puterea ei, atunci cand i-a fost greu. In noaptea cand $orturi in desert a murit 0icholas ea l-a insotit. )tunci a va ut cum arata apada. $orturi in desert Jagmandra nu mi-a cerut nici un !an, spre uimirea soferului Sandeep, care nu mai va use asa ceva niciodata, o pariah care sa nu ceara !ani dupa ce si-a pierdut patru ore cu mine, !a mai mult, sa ne cumpere ceaiuri ca si cum am fi fost invitatii ei acolo, in mijlocul pietei si al multimii. In tot timpul in care am fost acolo, imprejurul nostru s-au perindat tot felul de oameni, mai ales straini, occidentali, carora fetele Jagmandrei le-au pictat palmele, pieptul, uneori fruntea, carora le-au ghicit viitorul si le-au spus lucruri despre trecutul lor. 5nora le-au spus despre !olile lor sau despre primejdiile care ii ameninta pe copiii lor. Sa spunem ca aceste femei au un dar, o putere de a patrunde in gandurile si destinele oamenilor. 5n fel de vi iune diferita de a noastra, care se datorea a unui singur lucru, dupa spusele Jagmandrei6 ele cred ca pot face asta, si atunci o fac. )ceasta este puterea. 5na dintre fete a tinut mana soferului meu Sandeep si i-a descris cu lu+ de amanunte pe sotia si copiii lui, pe fratele lui, a descris casa in care locuia, si pe masura ce vor!ea, lui Sandeep i se lungea fata. I-a spus despre el lucruri pe care credea ca le stie doar el. )poi i-a spus ca daca va continua sa il invidie e pe fratele lui mai mare si daca se va mai uita dupa femeia acestuia, se va im!olnavi de ficat si va muri. Dupa acest episod, Sandeep nu a mai valorat mare lucru ca traducator. Din fericire, aflasem aproape tot ce puteam sa aflu despre Jagmandra si despre fetele pariah. Intr-un fel anume, viata Jagmandrei s-a sfarsit la 9: de ani, atunci cand l-a parasit pe iu!itul ei engle . De atunci, au trecut mai !ine de 8; de ani. .a a continuat sa danse e si sa-si foloseasca puterea in marile orase ale Indiei. ) cunoscut oameni importanti, maharajahi si am!asadori, iar faima ei de vindecatoare si de clarva atoare ajunsese enorma. 4edea sufletele oamenilor si le spunea viitorul. 0u a avut niciodata copii, pentru ca nu a vrut acest lucru. $u 9- de ani in urma, intr-o noapte cu stele, era undeva, langa )uli. .ste acolo un munte urias, sfant, care se numeste 0anda Devi. 5n munte de aproape < mii de metri, care seamana cu dintele unui crocodil. /ucra cu puterea in noaptea aceea, si dintr-o data a stiut ca tre!uie sa plece sa-si regaseasca tri!ul. ) stiut e+act unde se afla, la distanta de 9;;; de km, in cealalta parte a Indiei. /-a va ut pe fratele ei, foarte !atran, ajuns patriarhul tri!ului, cu eci de ani in urma, chemand-o. ) traversat India in > saptamani si i-a gasit. S-a intors acasa. )vea 89 de ani. )ici, la Pushkar, la marginea desertului Rajahstan, sunt doar de < ani. "ai are de facut o singura calatorie, care o va duce pana su! muntii cei mari, din nord. )colo va muri. Doua fete-femei. In India, nuntile se fac repede

$and mi-a spus acest lucru, am!ea. Doua fete-femei. In India, nuntile se fac repede )tunci cand si-a regasit familia, dupa -; de ani de viata, Jagmandra era o femeie !ogata. .ste si acum intr-un fel, chiar daca tot ceea ce are revine tri!ului. 5ndeva, langa *enagaluru, are case si pamanturi care sunt proprietatea ei. Stie ca tri!ul nu se va sta!ili niciodata acolo. Pariah sunt oameni li!eri, nelegati de nici o proprietate, de nici un pamant, de nimic. .i stiu ca toate acestea nu sunt !une decat aici. In lumea aceasta, ca sa fii li!er, ai nevoie de !ani. In cele din urma, am intre!at-o despre Shanti, nepoata ei cea im!racata in violet, si despre puterile ei. Jagmandra i-a aruncat o privire scurta ca un pumnal, din care am inteles totul. #Shanti are Puterea, dar nu are inima#, a is Jagmandra, si din felul in care m-a privit, am stiut ca se refera la povestea cu !elgianul )ntoine. )m simtit ca ea stie ca eu stiu, desi nu pomenisem deloc aceasta poveste. "i-am dat seama mai tar iu despre o stranie coincidenta. Shanti avea e+act 9: de ani, adica varsta pe care o avusese Jagmandra in momentul renuntarii la iu!itul ei 0icholas, ofiterul engle . Iar povestea !elgianului cu Shanti dura de e+act > ani. )poi a spus un lucru teri!il cu care a incheiat totul6 #4or muri amandoi, inainte de moartea mea#. /a despartire, Jagmandra nu a fost de acord sa-i fac o fotografie de aproape. Se temea sa nu isi piarda Puterea.