Carnea - o otrava?

Conform unor statistici recente, peste un milion de romani prefera regimul lacto-vegetarian, renuntand complet la consumul de carne. Pe de alta parte, la nivel mondial, in anul 2005, existau nu mai putin de un miliard si jumatate de vegetarieni sau de lacto-vegetarieni, multi dintre ei provenind din tari unde consumul carnii era pana nu demult o traditie de neatins. Insasi Organi atia !ondiala a "anatatii a recomandat recent reducerea consumului de carne, pentru protejarea sanatatii oamenilor, dar si a mediului inconjurator. #e ce acest $ra %oi$ impotriva carnii? Oare c&iar atat de periculoasa sa fie aceasta pentru organism? Consumul ei are conotatii negative din punct de vedere moral, asa cum spun religiile? Iata doar cateva din intre%arile la care ne-am propus sa raspundem in acest articol ce apare in Postul !are al Pastelui. 'ste carnea toxica? Intr-un posi%il top al toxicitatii alimentelor care formea a %a a &ranei omenesti, carnea ar conduce detasat, fiind &rana cu cele mai nefaste efecte pe termen lung asupra organismului, intrecand c&iar si a&arul rafinat, margarina sau faina al%a. !otivele pentru care carnea este considerata un aliment cu grad ridicat de risc sunt numeroase( proteinele pe care le contine solicita, atunci cand sunt meta%oli ate, un efort mult mai mare din partea ficatului si a intregului sistem digestiv. )rasimile saturate din carne afectea a grav inima si vasele de sange, ducand la aparitia arteriosclero ei, trom%ofle%itei, insuficientei cardiace etc. *numite su%stante toxice puse in circulatie de catre animal, in agonia din momentul sacrificarii sale, produc in organismul uman de ec&ili%re nervoase si endocrine. Consumul exagerat de carne duce, treptat, la o incetinire a proceselor de eliminare a su%stantelor toxice si re iduale, adica la o intoxicare lenta si foarte periculoasa a organismului. 'xista o clasificare a gradului de toxicitate a diferitelor tipuri de carne? #a, cea mai toxica este considerata asa-numita carne rosie, adica cea de porc, de vita, de oaie si de capra, precum si diferitele tipuri de vanat. !ai putin daunatoare este considerata carnea al%a, adica cea de pasare. Iar carnea de peste, fie el oceanic sau de apa dulce, este unanim apreciata ca fiind cea mai putin toxica. Carnea din crescatorii - o adevarata otrava In momentul de fata, mai mult de +0, din carnea consumata la noi si in toata lumea $civili ata$ este o%tinuta in crescatorii intensive, avand, asadar, $nivelul de igiena si de calitate corespun ator$. *ceasta doar in teorie, pentru ca in realitate, carnea o%tinuta in aceste adevarate lagare ale mortii are o toxicitate mult mai mare. Intr-o asemenea crescatorie, un pui ajunge la maturitate in doar -2 saptamani, in timp ce unuia care creste li%er, ii tre%uie de cateva ori mai mult timp ca sa ajunga la aceleasi dimensiuni. Cum se face aceasta scamatorie a cresterii intr-o i cat altii in ece? .inand animalul intr-un spatiu in care are doar cativa centimetri patrati sa se miste, indopandu-l cu nutreturi concentrate pline de vitamine si de minerale sintetice, administrandu-i anti%iotice cu nemiluita si, mai ales, dandu-i &ormoni de crestere. .oate aceste su%stante se acumulea a in carne, iar apoi ajung in stomacul nostru, facand adevarate ravagii. *spectul pufos, excesul de greutate, efeminarea excesiva a %ar%atilor occidentali au ca sursa de ec&ili%rele glandulare si meta%olice produse de carnea de crescatorie. Carnea si '-urile

Pentru a fi apreciata de consumatori, carnea tre%uie conservata si pre entata intr-o forma cat mai atragatoare. /a ceva timp dupa ce a fost procesata, ea capata insa in urma oxidarii un aspect %run-cenusiu, deloc apetisant, are adesea multa grasime in ea, iar mirosul aduce foarte %ine cu cel al animalului de la care provine. Or, ea tre%uie sa fie de un rosu tonic, sa fie aromata si sa para frageda. Cum se face aceasta cosmeti are? Cu ajutorul vestitelor '-uri, incepand cu faimosii nitriti 0care dau carnii o minunata culoare rosie si produc numeroase tipuri de cancer1 si terminand cu cei mai noi frage itori si amelioratori de aroma folositi in industria me elurilor. .oate aceste su%stante, cu foarte putine exceptii, sunt extrem de daunatoare organismului, afectand mai ales ficatul, intestinele, pancreasul, sistemul imunitar si cel nervos. Ceea ce afirm acum poate parea unui sceptic o exagerare. Oare carnea sa fie asa de otravitoare, fara ca noi sa stim? 2oi raspunde la aceasta intre%are printr-un mic exemplu( printr-o conjunctura, am ajuns sa cunosc mai %ine cateva persoane care vindeau aditivi alimentari industriei carnii si me elurilor. 'i %ine, cei care livrau saptamanal sute de 3ilograme de asemenea su%stante procesatorilor nu consumau niciodata, dar a%solut niciodata, carne sau me eluri din comert. #e ce? Pentru ca erau printre putinii muritori care stiau cu adevarat ce otravuri se pun in mod o%isnuit in ceea ce noi consumam ca delicatese din carne. "pargerea unui recipient cu aditivi pentru me eluri a dus la scurgerea unui colorant atat de puternic, incat pata de pe podeaua masinii nu a putut fi scoasa complet, oricat a fost spalata, iar contactul cu pielea al su%stantelor respective a produs o alergie severa. *ceasta consumam noi, de fapt, atunci cand savuram o felie de salam, sau cine stie ce alta delicatesa din carne. Ce %oli produce si agravea a consumul de carne /ista acestor %oli este atat de lunga, incat cu siguranta nu ne-ar ajunge ece asemenea articole pentru a le cuprinde pe toate. 'numerarea care urmea a este doar o selectie din uriasul volum de informatie medicala care a fost folosit pentru scrierea acestui articol. .ot mai multe universitati si centre de cercetare medicala din lume si-au propus sa afle mai multe despre efectele nocive ale carnii. Iar studiile facute pe esantioane largi de persoane 0adesea de ordinul sutelor de mii1 au uimit lumea stiintifica. *ceasta, pentru ca s-a demonstrat, fara putinta de tagada, ca acest aliment este mult mai nociv decat s-a cre ut initial. Carnea si cancerul Cancerul de colon - in cadrul unui studiu citat de catre prestigiosul 4%c 5e6s si reluat de principalele mijloace de comunicare din lume 0mai putin cele romanesti1, s-au o%servat o%iceiurile culinare a nu mai putin de jumatate de milion de oameni din 'uropa, pentru o perioada de -0 ani. Conclu ia este ca riscul de cancer de colon a fost cu peste o treime mai mare la cei ce consuma mai mult de 2 portii a cate 70 de grame de carne pe i, decat la cei ce consuma cel mult o astfel de portie pe saptamana. !ai exact, cei care mananca ec&ivalentul unui sandvici cu sunca si al unei %ucati de friptura ilnic pre inta un risc de aparitie a cancerului de colon cu 85, mai mare decat cei ce consuma o singura portie de carne pe saptamana. !ai mult, studiul a aratat ca o dieta saraca in fi%re vegetale creste riscul cancerului de colon cu inca 89,. Cancerul de san - un studiu facut la cele%ra :acultate de !edicina %ritanica ;arvard, pe 90.000 de femei, a aratat ca cele ce consuma mai mult de -,5 portii de carne pe i sunt

aproape de 2 ori mai expuse cancerului de san, decat cele care consuma carne de maximum 8 ori pe saptamana. Cancerul de pancreas - o cercetare facuta de un institut medical din statul american ;a6aii, condusa de dr. <te 5ot&lings si colegii sai si efectuata pe -90.5=5 %ar%ati si femei, a aratat o legatura directa intre consumul de carne si cresterea ratei cancerului pancreatic. "tudiul a durat + ani, iar agentia >euters, care a difu at informatia, su%linia a ca nu e vor%a de continutul de grasimi sau colesterol din carne, ci mai ales de su%stantele c&imice folosite la o%tinerea si la prepararea ei, care sunt carcinogenice. /imfomul non-;odg3in - o stire a Cnn din 80 aprilie -99? citea a un studiu facut pe 85.000 de femei in varsta si arata ca dieta cu multe grasimi animale si carne, mai ales &am%urgeri, du%lea a riscul aparitiei limfomului non-;odg3in. 'xista in momentul de fata eci de asemenea studii care arata fara du%iu ca la consumatorii de carne creste exponential si riscul de a face cancer la stomac, cancer &epatic, cancer ovarian, cancer la prostata etc. #e altfel, predispo itia spre cancer, indiferent de forma si de locali are, este o caracteristica a tuturor consumatorilor de carne. Carnea, impotenta si sterilitatea masculina <n articol pu%licat de catre o fundatie a medicilor din "tatele <nite arata ca exista o legatura directa intre consumul de carne si grasimi, in cantitati medii, si disfunctiile erectile la %ar%ati. !area pro%lema este ca dupa =0 de ani, vasele de sange sunt o%turate si sclero ate mult mai rapid la consumatorii de carne, favori and aparitia impotentei vasculare, care este cea mai raspandita forma de impotenta. *poi, &ormonii de crestere, folositi in crescatoriile de animale in mod curent si ajunsi in alimentatia noastra prin intermediul carnii, duc la scaderea concentratiei de testosteron 0&ormonul masculinitatii1 la %ar%ati. >e ultatul( numarul de spermato oi i din sperma scade dramatic, la fel ca si motilitatea acestora, ceea ce are drept consecinta aparitia sterilitatii masculine in diferite grade. Carnea si sterilitatea feminina

Conform studiilor recente, consumul de carne rosie, cum este carnea de vaca sau de porc, creste riscul aparitiei endometrio ei cu 70 pana la -00,. *ceasta poate avea ca efecte infertilitatea, menstruatia dureroasa, crampe severe, sau se poate corela cu diferite forme de cancer. "olutia pentru scaderea numarului de endometrio e la femeile tinere este reducerea consumului de carne si cresterea consumului de legume si vegetale proaspete. O alta legatura ce a fost facuta de cercetatori se refera la consumul de me eluri, strans corelat cu aparitia afectiunilor ovariene si ale anexelor. *proape toate tipurile de me eluri sunt tratate cu nitrit de sodiu, un aditiv alimentar cu toxicitate crescuta, care odata ingerat, determina in sistemul digestiv aparitia nitro aminelor, cunoscute ca factori cau atori de cancer, si care interferea a totodata cu activitatea normala a organelor reproducatoare. Carnea si %olile transmise pe cale digestiva

Principala incriminata nu mai este de aceasta data carnea din crescatoriile de tip industrial, ci c&iar cea de la producatorii particulari. 4oli extrem de agresive, cum ar fi tric&inelo a, tenia, infectiile %acteriene diverse, se datorea a in proportie de 90, consumului acestei carni. Carnea si o%e itatea <n articol pu%licat in 200?, in $International @ournal of O%esitA$, se refera la un studiu pe 5 ani facut la Oxford si arata ca persoanele mari consumatoare de carne sunt cu mult mai predispuse la o%e itate decat cele cu diete vegetariene. Cea mai mica crestere in greutate 0scadere de fapt1 o pre inta cei care pe perioada studiului au facut trecerea de la alimentatia cu carne, la diete fara carne. Carnea si %olile cardiovasculare <n studiu pu%licat de $4ritis& !edical @ournal$ 0una din cele mai prestigioase reviste medicale din lume1, editia din 25 iunie -99=, cu privire la rata mortalitatii la consumatorii de carne si la vegetarieni, a adus cateva elemente uluitoare. Pe perioada de -2 ani a studiului, s-a o%servat ca la consumatorii de carne, rata mortalitatii a fost de 5-,, iar la vegetarieni, de 27,. *cestia din urma au fost mult su% statisticile generale, cu privire la ratele mortalitatii din cau a cancerului, dar si a afectiunilor cardiace. "-a constatat, astfel, ca persoanele care consuma foarte rar carne au inima si vasele de sange sanatoase, pana la varste inaintate. !ai mult, un regim vegetarian scade foarte mult riscul infarctului, al accidentului vascular cere%ral, precum si al trom%o elor. In final, o ultima intre%are( putem renunta definitiv la carne? 5u exista nici un risc in aceasta deci ie? >aspunsul e clar( sanatatea nu pierde, ci dimpotriva, castiga prin renuntarea definitiva la carne. !ai precis( prin adoptarea unui regim vegetarian. #ar despre pro%lema aceasta vom vor%i, pe larg, intr-un articol viitor.