Sunteți pe pagina 1din 5

Un leac stravechi: IMBAIEREA

De Boboteaza, la Moscova

- De la copca de gheata la sauna cu aburi de foc -
- ie ca vorbi! despre "bania" ruseasca, despre "ha!!a!"-ul turcesc sau "ofuro"-ul #aponez,
baia a reprezentat inca din antichitate o e$celenta !etoda de rela$are, de purificare a trupului
si a sufletului, o "sedinta" de infru!usetare si intinerire% &ricat ar parea de curios, au e$istat
epoci cand accesul la baie era ingradit, privit ca un pacat, baile erau distruse, fiind considerate
unelte ale diavolului% Ritualul i!baierii practicat in unele tari pare o adevarata for!a de
tortura, cu te!peraturi infernale sau, din contra, foarte scazute, cu biciuiri ale trupului pentru
!asarea pielii si aburi fierbinti% E$ista insa oa!eni care, prin aceasta !etoda aparent barbara,
s-au vindecat de boli care le-ar fi putut aduce !oartea -
Boboteaza in copca
An de an, in noaptea de '( spre ') ianuarie, pe stil vechi, pe !alul lacului "Bezdonii" *ara
fund+, din rezervatia ",erebrianii Bor" *-odrul de Argint+, aflata in i!ediata vecinatate a
Moscovei, se aduna zeci de oa!eni% Este a#unul Bobotezei, iar credinciosii, cu !ic cu !are,
asteapta infrigurati inceperea slu#bei de sfintire a apei% Respectand traditia populara
pravoslavnica, in aceasta noapte, ei vor trebui sa se dezbrace si sa se scufunde de trei ori in
apele inghetate, facandu-si de fiecare data se!nul crucii% Astfel, trupul lor se va spala de boli
si dureri, iar sufletul se va curata de pacate si rele%
.erul ne!ilos a pus de#a stapanire pe acest tinut, transfor!and apele in gheata si
incre!enind, sub zapada grea, padurea de pini ce se asterne intre !alurile raului Moscova si
tar!ul lacului ara fund% In aceasta noapte, frigul pare !ai aprig ca niciodata, incercand,
parca, din rasputeri, sa-i izgoneasca pe oa!enii ce asteapta, neclintiti in credinta lor, sa se
pri!eneasca in apa sfintita, binefacatoare% -u cateva zile inainte, in gheata ce se asezase
deasupra luciului apei, credinciosii sapasera cea !ai !are copca, in for!a de cruce, din
intreaga regiune%
"& !andrete de cruce, /0 pe 1 !etri% Iar adanci!e%%% fara fund2 Apa-i rece, nu!ai buna de
scalda", spune un barbat infofolit intr-o suba groasa% "3u!ai de-ar veni !ai iute parintele
,erghei, sa slu#easca apele si sa pute! a ne bucura de baia la copca2" In #urul o!ului, care
vorbea tare sa-l auda toata lu!ea, se adunasera !ai toti credinciosii, se!n ca era o persoana
respectata%

In ur!a cu 14 de ani, Ale$andr Budnia5 a parasit capitala rusa si s-a !utat intr-un sat !icut
de la !arginea Moscovei, ca sa fie !ai aproape de natura% Decizia venise dupa ce !edicii ii
depistasera o tu!ora la creier si, cu! Ale$andr nu voia sub nici o for!a sa se opereze, a luat
hotararea de a se trata singur% ,-a !utat la tara, a inceput sa se hraneasca doar cu legu!e si
fructe culese de !ana lui si, cel !ai i!portant, a inceput sa practice baia la copca% ,e scula
di!ineata, inainte de rasaritul soarelui, !anca cateva fructe si pleca pe gheata, catre copca
care-i devenise aproape un tovaras de lupta% ,e scufunda in apa rece, care-i trezea toate
si!turile, inota ti!p de cinci !inute, iesea in gerul cu!plit, se freca bine cu un prosop si
pleca catre casa fericit% 6rata!entul continua si vara, cu bai rusesti cu aburi% Ale$andr isi
construise o izba !icuta, cu soba din pietre de rau, unde isi petrecea zilnic cel putin o ora, la
te!peraturi de peste )4 de grade -elsius%
,i iata ca au trecut de atunci !ai !ult de patru decenii si Ale$andr nu a !ai avut niciodata
nevoie de a#utorul !edicilor% E$pertii dau o e$plicatie si!pla acestui feno!en ui!itor: atunci
cand o!ul se scufunda in apa rece, glandele suprarenale elibereaza brusc, ca intr-o eruptie,
adrenalina% Acest hor!on il a#uta pe o! sa se adapteze la conditiile e$tre!e, el fiind denu!it
si hor!onul stresului% Adrenalina reduce sensibilitatea la durere, accelereaza bataile ini!ii,
i!bunatateste flu$ul sanguin catre organele interne si creier, activeaza siste!ul i!unitar si
sti!uleaza !etabolis!ul% Astfel, aparent ca printr-un !iracol, bolile isi gasesc vindecarea%
7ocuitorii zonei, care initial il considerasera pe Budnia5 putin nebun, au inceput treptat sa il
ad!ire pentru deter!inarea cu care zilnic se supunea acestor e$ercitii spartane% Despre
autovindecarea lui s-a aflat in toata regiunea Moscovei si, cu ti!pul, au inceput sa soseasca
tot !ai !ulti oa!eni care-i solicitau a#utorul si indru!area% ,unt !ulti cei care, asistati de
Ale$andr Budnia5, s-au vindecat de boli de pla!ani, de gripe si anghine pectorale, aplicandu-
si trata!entul, in aparenta dur, al bailor la copca%
6erapie in gheata
In ur!a cu cativa ani, in perioada cand Ale$andr se dedicase aproape intru totul instruirii si
asistarii oa!enilor care aveau nevoie de trata!entul cu baie la copca, nepoata sa, Dasa, in
varsta de trei ani, a fost diagnosticata cu o boala grava: bronsita obstructiva cu co!ponente
ast!atice% "-e poate fi !ai infricosator decat sa-ti vezi copilul cu! se sufoca, cu! ra!ane
fara aer, livid la fata, iar tu sa fii co!plet neputincios82
-red ca a!
fost la toti !edicii din Moscova, a! incercat toate !edica!entele, fara nici un rezultat%
,ar!ana Dasa, la cel !ai !ic efort fizic, la cel !ai !ic stres e!otional, incepea sa gafaie, sa
tuseasca aproape de lesin% Au chinuit-o pe biata copila ti!p de trei ani, cu fel de fel de leacuri,
trata!ente si !edici"% Atunci s-a decis bunicul ei, Ale$andr, e$pert in bai la copca, sa
intervina si sa-i aplice nepoatei terapia prin care el insusi se salvase cu ani in ur!a% Au
inceput in luna septe!brie, cand apele raului nu erau foarte reci% In fiecare zi, Dasa !ergea
i!preuna cu bunicul sau cativa 5ilo!etri pe #os, pana pe !alul raului Moscova, unde a invatat
sa inoate% Ale$andr a facut in asa fel incat totul sa-i para fetitei o aventura: se #ucau in apa,
alergau si se stropeau ca doi copii% Astfel Dasa a pri!it acest trata!ent cu bucurie, ca pe o
distractie copilareasca, fara obligatii si constrangeri% 6reptat, apele au devenit tot !ai reci, dar
fetita, de#a obisnuita cu baile zilnice, nici !acar nu a realizat schi!barea de te!peratura% ,i a
sosit iarna, cu inghetul apei, si Dasa a facut pri!a baie la copca% "A fost o adevarata incantare
sa o vad razand, rosie de sanatate la fata, cu! iese din apa inghetata2", povestea !andru
bunicul%
Ale$ander Budnia5 si nepoata sa

-hiar din pri!ul an de bai la copca, spre ui!irea !edicilor, cele !ai grave si!pto!e ale
bolii, sufocarea si tusea puternica, au disparut, iar in cel de-al doilea an, diagnosticul a fost
anulat% Acu!, dupa cinci ani de practicare a bailor in apa rece, Dasa este un copil absolut
nor!al, perfect sanatos% Insa in fiecare di!ineata, inainte de a !erge la scoala, pana la
aparitia pri!elor raze ale soarelui, Dasa si bunicul ei inoata i!preuna in apele reci si inca
intunecate ale raului Moscova% "3u intra! in apa fara sa saluta! !ai intai raul: Buna
di!ineata, prieten drag2 -hiar si atunci cand afara este viscol, vant cu!plit sau ger naprasnic,
tot !erge! sa ne scalda!% 3atura ne este foarte apropiata si ar fi o ofensa sa ne plange! de
schi!barile ei2"
Dasa vesela dupa baia la copca

Baile la copca i-au adus Dasei nu nu!ai sanatatea trupeasca, ci si pe cea sufleteasca%
,enti!entul, trans!is de bunicul sau, ca este parte din natura, i-a oferit o stare de confort
interior, a intarit-o e!otional si i-a dat incredere in fortele proprii%
Astfel a devenit Ale$andr Budnia5 specialist recunoscut in bai la copca si un indru!ator
e$peri!entat in trata!entele cu apa% Boboteaza este pentru el una din cele !ai fericite zile din
an% "9uterea ta!aduitoare a apei reci ca gheata este de doua ori !ai benefica in aceasta zi de
sarbatoare% 9rin scufundarea in apa sfintita, spiritul nostru pri!este o sursa uriasa de energie,
se purifica, aproape renaste", vorbeste cu insufletire Ale$andr%
Dulcele supliciu al i!baierii
Atat baia la copca, cat si cea cu aburi, sunt astazi re!edii foarte raspandite si apreciate%
Indiferent unde se practica ritualul baii rusesti, casa este construita doar din busteni, iar in
!i#loc troneaza o soba din piatra% 9e plita sobei se aseaza o gra!ada de pietre de rau care,
dupa cateva ore de la aprinderea focului, se incing foarte tare% -and te!peratura din ca!era
de baie a#unge la cel !ult '44 de grade -elsius, focul din vatra se stinge, iar pietrele sunt
stropite cu apa% -asa este de obicei construita langa o sursa de apa, un parau sau un lac% Iarna,
dupa baia de aburi, oa!enii ies dezbracati afara si se scufunda in apa din copca sau se freaca
cu zapada, iar pe ti!p calduros, se stropesc cu apa rece%
9ortughezul Antonio 3unez ,anchez, unul din vestitii !edici ai tarinei Elisabeta, care a scris
un intreg tratat despre beneficiile bailor rusesti, sustinea ca "bania" poate inlocui aproape
orice !edica!ent% Baia cu aburi creste i!unitatea organis!ului, intareste ini!a,
i!bunatateste circulatia sangelui, fortifica pla!anii si accelereaza !etabolis!ul% Aerul u!ed
si te!peraturile inalte faciliteaza eli!inarea substantelor nocive si a surplusului de apa,
a#utand astfel organis!ul sa scape de 5ilogra!ele supli!entare% Este un bun re!ediu in
tratarea diverselor alergii, a sinuzitelor, bronsitelor si chiar pneu!oniilor%
Ritualul presupune lovirea usoara a trupului, in !od repetat, pentru !asarea pielii, cu o
!aturica alcatuita din plante alese in functie de afectiunea fiecaruia% 3u trebuie sa lipseasca
nici sapunul de casa, facut cu pelin si radacini de stan#enel% Maturica din frunze de !esteacan
este cea !ai des folosita la rusi, a#utand la rela$area !uschilor si articulatiilor% -ea din ste#ar
este o optiune pentru "eroi", fiind foarte aspra, dar un bun trata!ent pentru bronsite% Maturica
din !i!oze, reco!andata fe!eilor, cal!eaza si aduce efecte benefice so!nului, actionand ca
un antidepresiv natural re!arcabil%

9entru rusi, astfel de trata!ente nu au doar un rol igienic, de prote#are si i!bunatatire a
sanatatii, ci si unul de protectie i!potriva spiritelor rele% -onvingerea populara ca duhurile
rele sunt cele care provoaca bolile si ca doar prin baie se pot alunga are o vechi!e de secole,
dinainte chiar de crestinarea poporului rus% ,e considera ca "bania" *baia cu aburi+ reunea cele
patru ele!ente universale: apa, focul, aerul si pa!antul, iar o!ul, prin ritualul i!baierii, se
u!plea de toata energia acestor forte pri!ordiale% In cele !ai i!portante !o!ente ale vietii,
rusii se pri!eneau intai intr-o baie de aburi purificatoare% Rusoaicele au fost printre pri!ele
fe!ei care au nascut in apa, toc!ai pentru a-si prote#a pruncii de influenta negativa a
spiritelor rele% I!ediat dupa nastere, fe!eia care a#uta gravida isi spala !ainile in apa, le
scutura si spunea: "Asa cu! se scurge apa de pe pal!ele !ele, asa sa plece raul de la acest
prunc2"%
&data cu raspandirea crestinis!ului, "bania" nu si-a pierdut calitatile !agice, devenind tot
!ai apreciata si !ai practicata% ,fantul -uvios 3estor relateaza in cronicile sale, datand din
#urul anului ''44, despre calatoria de increstinare a ,fantului Andrei pe tara!urile Rusiei de
azi% -ronicarul povesteste ca dincolo de raul 3ipru a intalnit Apostolul acest obicei straniu, pe
care l-ar fi descris astfel: "Acesti oa!eni se i!baiaza in !ari cazi de le!n, in care intra toti
dezbracati% ,i isi vor lua cu ei nuiele tinere si se vor lovi cu ele atat de rau, ca ai zice ca n-o sa
!ai scape cu viata% Apoi se arunca in apa rece si astfel isi vor crea placere, nu chin% Dar baia
asta unui strain i se pare nu un lucru placut, ci o tortura"%
6otusi, neobisnuitele bai rusesti au fost apreciate in secolele ur!atoare de !a#oritatea
calatorilor straini in Rusia% ,e spune ca celebrul curtezan .iaco!o -asanova, in perioada
sederii sale la curtea i!paratesei Ecaterina cea Mare, ar fi avut parte de o ase!enea
e$perienta, pe care a descris-o ca fiind fantastica, "de o placere aproape egala cu a!orul"%
Re!ediul universal
Dintre toate popoarele lu!ii, cei care au facut din baie un adevarat cult au fost ro!anii%
6er!ele ro!ane nu erau si!ple locuri de i!baiere, ci adevarate locuri de socializare, unde se
intalnea si discuta elita intelectuala, unde se dezbateau proble!e politice, chestiuni
diplo!atice si !ilitare% Ideea baii ro!ane a fost preluata si de turci si adaptata la specificul
propriu, transfor!andu-se intr-o co!binatie dintre ter!ele ro!ane si baia ruseasca cu aburi%
Astazi, "ha!!a!-ul" este una dintre cele !ai apreciate si !ai placute !odalitati de rela$are,
o !etoda de deto$ifiere a organis!ului, un !edica!ent !iraculos in tratarea !ai !ultor
afectiuni%
&furo - baia #aponeza

,i in :aponia baia este o co!ponenta esentiala, indispensabila pentru sanatatea spirituala si
fizica% "&furo" *baia #aponeza+, considerata in traditia nipona centrul de interactiune al celor
patru ele!ente pri!ordiale, i!bunatateste ca!pul energetic al o!ului si asigura ilu!inarea
spirituala% In ritualul i!baierii din 6ara ,oarelui Rasare, "ofuro" nu are drept scop spalarea
propriu-zisa a trupului, aceasta facandu-se inainte, ci unul !editativ, de inaltare sufleteasca%
"ura5o", vasul de i!baiere - un butoi din le!n !asiv, este a!plasat, de obicei, in !i#locul
naturii% Apa din interior este incalzita si !entinuta la o te!peratura constanta, de pana la 04
de grade -elsius% Astfel, ai senzatia ca te scufunzi intr-un izvor fierbinte, respirand forta
proaspata a naturii% Medicina !oderna atesta ca practicarea bailor in aer liber, in special pe
vre!e de iarna, sti!uleaza siste!ul cardiovascular si rinichii si reduce riscul aparitiei
racelilor si gripei% In ur!a cu doar cateva secole, pentru europenii occidentali, baia era un
pacat, o placere vinovata a trupului, considerata focar de epide!ii si cauza principalelor
!aladii !ortale%

Atunci cand conchistadorii spanioli au debarcat pe coastele A!ericii, in secolul ;<I, au
descoperit cu ui!ire si repulsie ca aztecii aveau obiceiul revoltator, de-a dreptul barbar, de a
intra goi, toti laolalta, fe!ei si barbati, intr-o baie co!una% Ritualul i!baierii se desfasura in
niste cladiri scunde, in for!a circulara, ase!eni discului solar, construite din roca vulcanica%
"6e!az5al", baia aztecilor, era un ele!ent esential al cere!oniei de purificare, care se tinea
dupa orice batalie sau dupa o perioada de grele incercari% De ase!enea, avea !enirea de a
vindeca bolile, de a a#uta fe!eile sa nasca !ai usor si de a alunga spiritele rele% ,paniolii, care
veneau dintr-o tara unde Inchizitia conda!na cu!plit placerea fizica ce putea fi oferita de o
baie reconfortanta, aproape ca nu se spalau niciodata% Regina ,paniei se !andrea cu faptul ca
nu se spalase decat de doua ori in viata, la nastere si inainte de a se casatori% Asistand la
ritualul de i!baiere al aztecilor, conchistadorii au fost convinsi ca acesta are o origine
de!onica si au interzis practicarea lui% Baile au fost distruse, iar cei care indrazneau sa le !ai
foloseasca erau aspru pedepsiti%
Au trecut secole, si abia in ti!purile !oderne, puterile terapeutice ale baii sunt redescoperite%
Intoarcerea catre principiul fluid, din care a izvorat insasi viata, poate fi o incercare de
redobandire a puritatii originare a o!ului, faptura za!islita din apa si pa!ant%

S-ar putea să vă placă și