Sunteți pe pagina 1din 4

Deva Orasul Cetatii - acesta este sloganul ales de municipalitate pentru a reprezenta localitatea straveche, cuibarita intre dealuri

i si malul Muresului. Povestea Devei spusa de unul dintre cei mai minunati oameni care au iubit-o, ictor !uiaga, va vedea lumina tiparului. Manuscrisul sau va aparea in aceasta vara, iar cititorii vor gasi in paginile celor doua volume o descriere bine scrisa si documentata minutios a asezarii aparata de umbra si zidurile Cetatii. "n premiera, #$P%"C& va invita la o plimbare prin istoria Devei. '... detaliat( Povestea poate incepe undeva prin comuna primitiva, ne asigura ictor !uiaga, inca din epoca pietrei sle)uite, cand pe dealurile Devei au aparut mici locuinte asemanatoare colibelor sau bordeielor. *ene)iciind de o pozitionare buna, locul s-a dezvoltat treptat+ !ituata in acest tinut dacic central, localitatea noastra a )ost, )ara indoiala, cunoscuta si locuita de catre daci, stramosi care au e,ploatat si piatra din carierele Pietroasa si *e-an. Cum multi istorici presupun ca numele orasului se trage din dacicul dava, care insemna targ sau cetate, se poate presupune deci, ca, datorita importantei localitatii si apropierii ei de centrul puterii dacice, unele notabilitatii si poate chiar Decebal sa )i umblat prin Deva. "n epoca romana, asezarea se dezvolta, armata si civilii )olosesc ca ruta chiar traseul actualului drum national care se des)acea la !imeria catre !armizegetusa si continua pe malul Muresului in -os, pe partea stanga pana la .isa. "n plus, si romanii au e,ploatat carierele de piatra, lucru care a permis istoricilor sa scrie ca cel mai vechi locuitor cunoscut al Devei se numea &urelius &rimo, nume gasit pe o piatra inscriptionata inchinata lui /ercules, ca zeu al pietrarilor+ /ercul0i1 et silvano ve,ilatio %0egionis1 2""" 30eminae1 &n0thonianae1 &ur0elius1 &rimo v0otum1 m0erito1 p0osuit1 imuni0s1, dupa cum descoperea istoricul .eglas 3abor. &st)el, prima mentiune despre un localnic arata ca acesta era scutit de lucru brut. %a doar sapte 4ilometri de Deva, la Micia, romanii stabilisera o statie de vama pentru sare si lemn. Dupa retragerea romanilor, incepe epoca migratiei semintiilor barbare+ & )ost o epoca intunecata, plina de -a), pustiire si omor, iar, asezata la drumul mare, Deva a in)runtat toata urgia acelor navaliri. Cum alea Muresului a )ost dintotdeauna drumul oilor si al sarii, Deva a bene)iciat din plin de ruta de comert atat pe uscat, cat si pe apa. De aceea ictor !uiaga presupune ca )orti)icatiile de pe dealul Cetatii erau stapanite de un voievod bastinas la stabilirea ungurilor in .ransilvania.

Din Cetate, mai la vale Pozitia i-a adus Devei atat bunastare in vremurile de pace, dar si prigonire si -a) in vremurile de restriste. .argul de la poalele Cetatii a trecut de multe ori prin )oc si sabie, iar autorul manuscriselor pomeneste despre navalirea cumanilor, undeva la s)arsitul secolului 2", care pustiesc si alea Muresului 051, dar cel mai mare dezastru este adus de navalirea tatarilor in 6786. &utorul identi)ica insa, in a doua -umatate a secolului 2""", patru )apte marete care dainuiesc pana astazi si care pun bazele unei noi dezvoltari in Deva. !unt trei constructii monumentate in Deva+ Cetatea, Curtea Mare si *iserica straveche. .ot acum se in)iinteaza comitatul /unedoara. $,istenta Cetatii aduna soldatii pentru aparare, drept pentru care localnicii sunt numiti populi castrense sau militas castri. !e )ormeaza aici un district militar valah cu patru scaune romanesti subordonate+ /ateg, /unedoara, !trei si Dobra. .ot in aceasta perioada se construieste casa nobiliara cunoscuta drept Curtea Mare, adica Magna Curia si se situeaza constructia unei biserici sub domnia voievodului .ransilvaniei %adislau 9an, care detinea si cetatea, prin urmare+ &vea aici casa si curte domneasca, in care traia cu )ast aproape regal, a-utat de -uzi, notari, stolnici. "ar %adislau era, potrivit documentelor vremii, un nobil puternic si indraznet, cutezand chiar sa-l inchida intre zidurile Cetatii pe #egele Otto al :ngariei in 6;<=. "ntr-un )inal, ictor !uiaga isi imagineaza vatra orasului la inceput de secol 2" + Drumurile si ulitele au luat nastere pe cursul paraielor ce strabateau Deva, iar altele s-au deschis pentru a )ace legatura intre paraie peste coline si damburile care le desparteau. atra targului propriu-zis era )oarte mica si in ea nu locuia decat nobilimea, comandantii militari, preotii catolici si unii mestesugari. .argul, numit in documente opidum, cu incepere de la mi-locul secolului 2 , abia cuprindea spatiul situat intre Dealul Cetatii si Orman, pana catre capatul strazii $minescu cu

strada Calugareni, apoi din Drumul .arii sau Postei pana sub Dealul iilor. #egi, nobili si iobagi "n a)ara de Cetate, Magna Curia si *iserica !traveche, e,istau case cu curti si gradini mari, in piata era targul de produse, iar mai departe cel de vite si porci. "n Drumul >arii, e,ista un birt mare si statie de postalioane unde s-a construit in epoca principatului /anul cel mare din piata Devei, iar autorul pomeneste si ipoteza ca acest targ sa )i )ost aparat cu valuri de pamant si santuri cu apa. "n plus )ata de opidum, mai e,istau doua vetre, un soi de suburbii una pe vale si alta numita partea corabierilor, unde traiau targovetii, plutasii, mestesugarii si negustorii, carausii, militarii cetatii si iobagii care toti impreuna )ormau localitatea Deva. %ocul numit Pe ale isi tragea numele de la alea &ramei, care acum cuprinde strazile Calugareni, &ndrei Muresanu si "on Creanga, iar Partea corabierilor era dincolo de Canalul Cerna, care a e,istat pana in 6?@<, care traversa Deva de la :zina de apa, prin limita cartierului Ceangai, la capatul strazii Aam)irescu, pe langa Cazarma Pompierilor si podurile de pe Mihai iteazu si %enin, alaturi de sediul uzinei electrice, cotea prin spatele manastirii catolice, trecea pe sub calea )erata, a-ungea in spatele abatorului si apoi se varsa in vechea albie a Muresului. Canalul Cerna era )olosit pentru morile de apa ale orasului. "n acest cartier locuiau corabierii si plutasii, cei care se ocupau de negotul pe Mures. %a acestea se adauga si doua cranguri. Primul era localizat in partea de sus a actualei strazi &urel laicu, pe vechiul Parau al Ciurgaului, loc unde sedeau olarii, cunoscut drept Pamantul Olarilor. &l doilea crang era localizat pe actuala strada 3h. %azar, care in trecut se numea !vabi si unde sedeau saracii. "ntre aceste vetre si cranguri, s-au )ormat cu timpul alte ulicioare, )undaturi si mahalale, unde stateau targoveti, tarani sau cersetori. &poi, asezati aiurea prin padurile de pe dealurile din -urul targului sau pe lunca, se stabilisera iobagi sau -eleri cu case mici din nuiele impletite cu pamant si acoperite cu stu) sau paie. Deva, asuprita de Cetate "n prima -umatate a secolului 2 apare pericolul turcesc si dezvoltarea targului devine si mai greoaie care sute de ani a cerut mari -ert)e de sange si munci istovitoare, iar localitatea decade din cauza multor asupriri )eudale in permanenta crestere. Cronicile amintesc despre trecerea prin Deva a armatei regelui ungur !igismund de %u,emburg, prima data la 6;?7, cand s-a )aurit legenda corbului cu inelul in cioc din stema Corvinilor si a doua oara in 687<, pentru o in)runtare cu turcii la /ateg. !u)erintele populatiei se strang in revolte care culmineaza cu rascoala iobagilor din 687= din tinuturile Devei, condusa de cne-ii locurilor. Deva ia avant sub stapanirea lui "ancu de /unedoara si Matei Corvin, care inlesnesc birurile asupra populatiei orasului, ba chiar, intr-un vechi document, "ancu de /unedoara isi arata compatimirea )ata de populatia saracita a Devei si dorinta ca ea sa atinga bunastarea din trecut, o dorinta din care, spune !uiaga, nu ramane prea mult, abuzurile din partea Cetatii au continuat, iar singura lucrare cunoscuta este reconstructia *isericii stravechi romanesti din Piata Devei, devenita insa catolica in 6888 cu a-utorul lui "ancu de /unedoara. "n plus, in ciuda deselor popasuri voievodale si de secol 2 ", localitatea nu castiga mare lucru ca dezvoltare. *a, dimpotriva+ %a s)arsitul epocii voievodatului, moare regele "oan AapolBa la !ebes, in 6C8<. Daptul prile-uieste spectaculoase si costisitoare )uneralii in Deva, deoarece aici este adus si e,pus trei saptamani pe cata)alc, in Cetate, cu coroana regala alaturi de el. "n acele vremuri, suprema putere in Deva ii apartinea stapanului Cetatii si domeniului, e,ercitata prin castelan sau comandantul Cetatii, persoana care era deseori voievodul .ransilvaniei. .argul a incercat sa )unctioneze si autonom, cu propria conducere, -ude si -urati ai orasului, ale caror drepturi au )ost deseori incalcate de stapanii Cetatii.

!atul Cetatii Drumul tarii sau al Postei trecea chiar pe langa poalele Cetatii, pe actuala strada /oria, cunoscuta demult drept Drumul *anatului, traseu cunoscut din epoca daco-romana. Drumul se continua cu Drumul &rdealului pe actualul 77 Decembrie pana la !antuhalm si apoi catre Orastie. Drumul Motilor se des)acea din drumul tarii si pe la "zvorul Decebal trecea Muresul pe

pod de lemn catre Eoimus si Aarand. Pe Canalul Cerna e,istau doua mori mari+ Moara Cetatii pe actuala strada /orea si Moara Orasului undeva in capatul actualei strazi "on Creanga. Populatia Cetatii se compunea din militari, comandanti, o)iteri si soldati, ori robi )olositi la munci grele. .ot de Cetate apartineau si populi castrense si militas castris, persoane care locuiau in Deva sau impre-urimi, dar care aveau indatoriri militare sau de munca pentru intretinerea sau apararea cetatii. "n targ, asezarea propriu-zisa, locuiau nobilii, -udele curtii, slu-basii, iar preotii catolici erau asimilati nobilimii, la acestia se adauga targovetii, oaspetii, taranii si iobagii, scrie intr-un document emis de "ancu de /unedoara. %a )el ca in restul tarii, populatia este impartita in nobilime, targoveti orasenii care traiau din di)erite indeletniciri si plebea - cei care nu aveau bunuri, casa si pamant, care nu bene)iciau de niciun drept. *aza economica a orasului era agricultura, asa cum se putea ea practica intr-o zona prinsa intre lunca Muresului si dealuri. %a geogra)ia di)icila a locului se adauga abuzurile stapanilor Cetatii si proprietatile mari ale nobilimii. Fobilii aveau pana si monopolul vanzarii bauturilor. Documentele vremii pomenesc si de calamitati naturale. Dintre acestea, ictor !uiaga aduce aminte de un nor mare de lacuste ivite asupra Devei dupa navalirea barbara din 6786. "n plus, o ciuma cu e)ecte grave a a)ectat populatia localitatii intre 6C<? si 6C6<. !upusa e,ploatarii )ara crutare, populatia Devei nu reuseste sa se dezvolte, iar asezarea ramane sat pana la s)arsitul secolului 2"2. %upte, legende !i domnite "n $poca Principatului06C86-6G@=1, dominata de batalii pentru domnia .ransilvaniei, de lupte intre nobilimea turco)ila si germano)ila, amenintata de pericolul turcesc, rascoale si atacurile haiducesti, de -a)uri, ciuma si )oamete, Deva a su)erit urmarile+ economia decade, in ciuda )aptului ca domeniul Cetatii Deva era unul dintre cele mai intinse din .ransilvania medievala. %a inceputul epocii, Deva este primul popas al reginei vaduve "zabella cu )iul ei, principele !igismund, insotiti de o mare suita in drumul catre &lba "ulia, de unde vor guverna principatul .ransilvaniei. "zabella revine in anii urmatori de mai multe ori la Deva, unde poposeste saptamani intregi, ba chiar aduce si tezaurul pentru a )i pazit de soldatii Cetatii, popasuri care costa scump orasul. Mai apoi, in noiembrie 6CC<, o batalie cu turcii are loc chiar in Deva. Castelanul din /unedoara, "oan .oro4, ataca targul Devei ocupat de turci intr-o noapte si ii biruieste cu a-utorul localnicilor care le taie calea catre Cetate. Doi ani mai tarziu, tot o invazie a turcilor determina o migratiune masiva, iar in Deva a-ung potop de re)ugiati si, in acelasi an, Deva este atacata de o mie de soldati turci si tatari condusi de un popa roman. Fumeroasele razboaie si deplasarile de armate au adus mare saracie si raresc populatia. 051 Multi iobagi ai acestor locuri au apucat calea haiduciei si razvratirii, scrie !uiaga. #evoltele oamenilor nu raman )ara raspuns din partea autoritatilor+ Ca urmare a atator masuri de prigoana si si represiune, se spunea ca, in &rdeal, in epoca anterioara lui Mihai iteazu, spanzuratorile, butucii, securile, carligele, )urcile si toate locurile de osanda erau pline cu taranii iobagi, tocmai pentru a in)ricosa poporul. "n noiembrie 6@<<, devenii urmaresc o priveliste unica si impresionanta, cand Mihai iteazu trece pe aici insotit de calaretii sai in drum spre *aia de Cris. !ecolul al 2 ""-lea, cu desele razboaie dintre turci si austrieci purtate in .ransilvania, aduc o asemenea )oamete in zona incat+ &bia se gasea un bou la zece sate, iar carmuirea generalului satrap *asta 3iorgius era atat de urgisita incat taranii nevoiti sa-si )aca carul numai cu doua roate, l-au numit in bat-ocura caruta lui *asta. De toate acestea nu scapa nici Deva, mai ales ca in 6@<; *asta isi muta tabara militara in acest targ, unde s-a mancat tot ce s-a gasit. Deva este bantuita acum de o )oamete cumplita, iar documentele vremii arata ca taranii de aici culegeau boabele de cereale din balegarul vitelor, iar )aina si-o )aceau din oase de animale moarte, ba circula si povesti despre canibalism si )urtul cadavrelor din spanzuratori. Fici nu isi revine bine targul cand, in 6@C?, izbucneste un incendiu devastator pornit de la trupele taranesti conduse de popa Chirila din /unedoara, care se revolta, ataca /unedoara si arde Deva. "n s)arsit, in mi-locul atator su)erinte si greutati, ca o ironie a sortii, se introduce tutunul si la Deva. 051 :n secol si -umatate a durat perioada turceasca din epoca principatului, dar cu toate vizitele sau sederile principilor ardeleni la Deva, nu s-a produs o dezvoltare edilitara a targului, speci)ica !uiaga, aratand apoi ca prima lucrare de acest )el este nasterea unui mic cartier dupa ce principele 3abriel *ethlen colonizeaza la Deva un grup de )amilii secuiesti, care sunt asezate intre cele doua mori, pe proaspata :lita a !ecuilor, actuala strada Cuza oda. .ot principele reconstruieste cladirea Curtea Mare, care capata numele de

Castelul *ethlen, o cladire care a rezistat pana astazi, cand adaposteste muzeul. &cum se construieste si *iserica eche #omana, in vechiul cimitir ortodo,, pe actuala strada Calugareni, biserica din care acum a mai ramas doar turnul care, lipsit de lucrari de conservare, se ruineaza incet. "n 6@8;, se cunosc in Deva zece strazi si ulite care cuprindeau vatra, adica zona centrala locuita de ;8 de )amilii de nobili. .argul Deva nu are aspect de oras, ci este un targ agricol cu aspecte rurale. !pre e,emplu, in 6G=;, singurul drum pietruit cat de cat era Drumul >arii, restul ulitelor )iind pline de noroaie, asa ca doamnele mergeau la baluri cu picioarele in butoaie purtate de doi barbati, pentru ca malul era pana la glezne pe vreme de ploaie. Curentul electric se introduce abia in 6?<C. Deva - Contributii monogra)ice Manuscrisul lui ictor !uiaga a )ost donat de )amilie *ibliotecii Hudetene, institutie care, cu spri-inul )inanciar al Consiliului Hudetean, a reusit sa-l editeze in conditii gra)ice deosebite+ Manuscrisul sau este singura monogra)ie ampla a Devei, iar cererea la biblioteca era )oarte mare. &sa ne-am hotarat sa editam in ;<< de e,emplare )iecare dintre cele doua volume. Manuscrisul a )ost imbogatit cu )otogra)ii pe care le-am obtinut de la urmasii domnului !uiaga, plus altele din arhivele -udetului, spune !ebastian *ara, directorul *ibliotecii Hudetene Ovid Densusianu. Cea mai )ierbinte dorinta a dr. ictor !uiaga a ramas tiparirea lucrarii Deva Contributii monogra)ice, volumul "-" , lucrare careia i-a acordat mare atentie. & consultat sute de documente pe care le-a inserat in volumul """, multe dintre ele inedite. Cunoscator al limbilor maghiara si latina, documentele scrise in cele doua limbi nu mai reprezentau un impediment in desci)rarea lor. %a cercetarea documentara s-a adaugat cea de biblioteca, autorul consultand sute de surse bibliogra)ice, precum si presa timpului, spune istoricul "oachim %azar. "n urma acestei munci au rezultat patru volume despre orasul Deva, iar *iblioteca publica acum primele doua volume, de )apt, esenta acestei monogra)ii. olumul " , care cuprindea ilustratia, s-a pierdut pe parcursul anilor. Distribuirea se va )ace gratuit, la lansarea cartii in cursul lunii iulie. &cesta nu este singurul proiect de acest gen al bibliotecii la initiativa conducerii institutiei acum se lucreaza la monogra)ia -udetului /unedoara. Colectivul redactional este unul de specialisti, din care )ac parte si bibliotecara Denisa .oma, istoricii "oachim %azar si !imion Molnar si etnologul #usalin "s)anoni, plus reprezentanti ai institutiilor de cultura din -udet. olumul va )i gata in primavara anului viitor. ictor !uiaga 06G?? 6??@1 ictor !uiaga s-a nascut la 7C octombrie 6G?? in satul .eiu din comuna hunedoreana %apugiu. & )ost una dintre cele mai importante personalitati ale -udetului /unedoara de la inceputurile veacului trecut. & participat la Marea &dunare Fationala de la &lba "ulia, de la 6 decembrie 6?6G, a )ost avocat, doctor in drept si activist in )oarte multe asociatii si organizatii, atat laice cat si bisericesti. &ni buni a )ost presedinte al )ilialei din Deva a asociatiei &stra, dar si director al Casinei Fationale )iliala Deva, precum si membru al Partidului Poporului. "ntre 6?;@ si 6?;= a )ost viceprimar al Devei, dupa care, pana la instaurarea dictaturii regale din timpul lui Carol al lllea, a ocupat )unctia de pre)ect al -udetului /unedoara. & scris numeroase lucrari, nu toate publicate. :na dintre remarcabilele sale realizari culturale a )ost redactarea 3hidului Hudetului /unedoara, lucrare realizata impreuna cu Octavian Dloca 0)ost director al Muzeului din Deva1, prima carte de acest )el editata si tiparita in limba romana.