Deva

1. Denumirea Inca din secolul XIII apar documente scrise despre localitatea Deva , denumirea aparand pentru prima data in limba latina sub aceeasi denumire si anume Deva. Acest toponimic a existat in limba romana , maghiara iar mai tarziu si in limba germane ca Demburg si Diemrich ( Maria Holban , Calatori straine despre Tarile Romane , vol I , Editura Academiei R.S.R , Bucuresti, 1968) Originea denumirii nu pare definitive stabilita , cei mai multi cercetatori sustin ca denumirea este de oricine daca si ca vine de la numirea dava care inseamna cetate insa nici un izvor istoric sau geographic nu atesta acest lucru. Exista cercetarori care cred faptul ca denumirea localitatii are legatura cu sora lui Decebal , si anume Diva. Legenda spune ca Diva obisnuia sa rataceasca prin padurile din jurul Devei. 2. Pozitia geografica Deva se afla asezata la 45 grade 53 latitudine Nordica so 25 grade 54 longitudineestica , in frumoasa Vale a muresului , la poalele ultimelor ramnificatii ale muntilor Poiana Rusca , care poarta denumirea de Dealurile Devei Hotarul localitatii vechi cuprinde o suprafata de 3.660 ha din care o parte este deluroasa iar o alta parte este de campie. Hoatrul vechi al Devei era intins la S pana la raul Cerna, in V pana in vaful dealului Decebal iar in N si E pana la Mures. Orasul fiind construit pe terasele dealurilor , are o inclinatie destul de mare , astfel gara C.F.R. este la o altitudine de 186 m insa calea ferata

este mult mai ridicata peste sol, strada Calugareni este la altitudinea de 260 m iar strada Aurel Vlaicu are o altitudine de peste 300 m. In timp orasul s-a dezvoltat pe o lungime de peste 10 km si o latime de 2-3 km. Astazi limitele sunt depasite, orasul intindandu-se din apa Cerna pana in Valea Devei iar din 1968 a fost anexat orasului si satul Mintia , vechea Micia romana 3. Relieful Relieful Devei este unul bogat si variat 4. Apele Raul Mures este singura apa mare care trece pe langa Deva cu directia catre vest . Muresul este amintit inca de Herodot in sec V i. Hr. sub denumirea de Maris. Raul Cerna izvoraste la poalele muntelui Varful Ruscai. Acesta curge prin Deva , unde se varsa in Mures. 5. Clima Deva are un climat dulce de dealuri si coline cu elemente mediteraneene. Verile sunt relative racoroase cu temperature medie de 20 grade C iar iernile blande cu temperature medie de 2 grade C. Primavara are o medie de 10 grade C iar toamna una de 11 grade C. 6. Solul, Flora si Fauna Stratul superior a solului Devei este de 2 feluri , in partea deluroasa , soluri galbui si soluri brune-roscate de padure. Toate solurile sunt fertile iar in subsolul Devei se gasesc bogatii metaliferice. Flora este bogata si de mare varietate in hotarul Devei. Aici se gasesc specii de flora mediteraneana, balcanica si oriental din Crimeea si Asia Mica.

Fauna este bine variata , aici gasindu-se iepuri , vulpi , rate , prepelite si cotofane , ca animale de vanat. In Mures gasim : somn , crap , stiuca si alte soiuri de pesti. Dar farmecul padurilor si al parcurilor este dat de multimea pasarilor cantatoare precum cucul , ciocarlia privighetoarea si alte specii, 7. Cai de comunicatie Drumul Banatului este o importanta cale de comunicatie care duce de pe strada Horiei spre Banat ( inclusive pana in Arad ). Alte drumuri sunt : drumul Martilor , din strada Horia pana in Bihor sau in Crisana sau drumul Ardealului care duce din Orastie spre Bucuresti sau spre Cluj. Pe langa aceste drumuri in Deva mai exista cai ferate , cursele de autobuze si cele aeriene. 8. Istoric Pn n 1920 a fost reedina comitatului Hunedoara, apoi a judeului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicia Curii de Apel Cluj, pn la desfiinarea curilor de apel n anul 1952. Din 1992 se afl sub jurisdicia Curii de Apel Alba Iulia. ntre 1952-1968 a fost reedina Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale Romniei comuniste. 9. Demografie Populaia municipiului numra la recensmntul din 2002, 69.257 locuitori, din care 89,2% romni, 8,6% maghiari, 1,2% iganii.

10. Obiective turistice A. Statuia ecvestra a lui Decebal Statuia regelui dac Decebal a fost dezvelita in anul 1978, in Piata Victoriei, pe platoul din fata Casei de Cultura din Deva.
Dupa aproape 20 ani, primarul Devei a dorit sa schimbe aspectul zonei, dupa ceea ce a vazut el in strainatate si a postat in spatele statuii un paun din pamant, pe care s-au plantat floricele

In limbajul localnicilor s-a incetatenit deja expresia la cal, atunci cand este vorba despre statuia regelui dac. B. Statuia imparatului Traian Statuia imparatului Traian a fost inaugurata in anul 1999 si se afla in piateta de langa Primaria municipiului Deva. Traian a fost imparat al Romei in perioada 98 - 117 d. Hr., iar in timpul sau Imperiul a ajuns la intinderea teritoriala maxima. C. Manastirea Francisca Manastirea si biserica franciscana se gaseste pe versantul sudic al muntelui Szarmany, la altitudinea de 808 m. Ridicata intre anii 1669 si 1752 pe locul donat ordinului franciscan de catre judecatorul regal Lazar Istvan, aceasta reprezinta centrul cel mai important al franciscanilor in depresiune. Manastirea este o cladire sub forma de patrulater, construit in stilul caracteristic al manastirilor franciscane din Transilvania, de cladire, la coltul din sud-est fiind alipit biserica baroca. Cladierea a fost mistuita de flacari in repetate randuri: in 1707 a fost incendiata de trupele generalului Acton, in 1748 si in 1872. In 1749 din materialul cladirilor grav afectate biserica a fost marita. Manastirea a fost reconstruita integral in 1752. Dupa incendiul din 1872 reconstructia este terminata sub conducerea in 1908. Cutremurul din 1940 face pagube importante in aripa de nord al manastirii. Aceasta a gazduit si o scoal elementara pana la inceputul anilor 1900. Din 1951 manastirea a fost abandonata, iar functionarea sa fiind interzisa din ordinului franciscanilor.

D. Dealul cetatii Dealul Cetatii adaposteste Cetatea Devei, constructie medievala atestata din 1269 si o rezervatie botanica. Astfel, pe suprafata de 30 ha sunt protejate elemente de peisaj, flora si fauna. La poalele Dealului Cetatii in partea de nord la altitudinea de 192 m apar ape minerale clorosodice, bicarbonate atermale (17-18 grade C), utilizate medical in cadrul Bailor Sarate. Pentru a pune in valoare potentialul turistic al zonei si pentru a facilita accesul catre Cetatea Devei, in anul 2003 au inceput lucrarile pentru constuirea unei telecabine pe Dealul Cetatii. E. Biserica reformata Constructia bisericii reformate a fost proiectata de Szasz Jozsef in stil eclectic a inceput in anul 1836. Lucrarile au fost intarziate, datorita marelui incediu din acelasi an (1836), a revolutiei din 1848 si a inundatiei din 1851, fiind incheiate doar in anul 1853, iar turnurile dupa 7 ani. In turnul estic se gaseste unul dintre cele mai mari clopote din judet, cantarind 3600 kg. F. Sinagoga A fost construita in anul 1890, dupa proiectul lui Knapp Ferencz in stil neomaoric. Dupa 18 ani, in curtea acestei sinagogi s-a construit o a doua sinagoga, dupa proiectul lui Incze Lajos. Comunitatea evreiasca din oras (fiind foarte puternica) s-a remarcat si prin actiuni de caritate cum ar fi infiintarea primei organizatii din oras pentru ocrotirea copiilor si a unei cantine rituale pentru saraci, la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. G. Cetatea Devei Cetatea Deva are cea mai veche datare in anul 1269. Urme mai vechi descoperite in acest loc duc insa firul vietuirii pana in zorii istoriei umane, apoi in perioada statului dac si stapanirii romane. In timpul feudalismului, viata cetatii era legata de numeroasele si grelele munci pe care taranii iobagi trebuiau sa le faca: pastrarea si apararea zidurilor cetatii, saparea santurilor, taierea lemnelor si a hatisurilor s.a. Aceste impovaratoare obligatii au facut ca cetatea sa devina, in decursul veacurilor, tinta multor rascoale. Cetatea Devei a fost utilizata frecvent si ca inchisoare, aici fiind intemnitati pretendenti la tronul Transilvaniei, nobili cazuti in dizgratie si iobagi.

La mijlocul secolului XVI pe drumul Postei s-a construit in piata Devei un han numit Hanul cel Mare. In 1581 orasul, sub stapanirea lui Francisc Gesthy isi pierde privilegiile castigate anterior, populatia fiind inrobita. Dieta Transilvaniei, reunita in 1607, a hotarat ca Cetatea Devei sa nu mai fie cadata ca proprietate particulara ci sa ramana in stapanirea principilor transilvaneni. In anul 1784, in timpul rascoalei conduse de Horia, Closca si Crisan, stapanii cetatii au opus rezistenta atacurilor iobagilor si minerilor din Muntii Apuseni. Neinarmati si lipsiti de o buna organizare, rasculatii nu au reusit sa cucereasca cetatea asediata. Siliti sa se retraga, ei au lasat in mana nobililor 86 de prizonieri, carora li s-au taiat capetele, iar trupurile le-au fost aruncate intr-o groapa comuna, in spatele cetatii. Stapanii Devei au intampinat cu ostilitate si pe Mihai Viteazul, cand acesta se indrepta in 1600 spre Praga, in speranta de a gasi la curtea imparatului Rudolf ajutor impotriva Imperiului Otoman. Zidurile cetatii au inchis intre ele si pe multi luptatori pentru dreptatea si libertatea poporului, iar in timpul revolutiei de la 1848 aici s-au dat crancene batalii intre trupele revolutionare maghiare si armata tarista, venita sa inabuse revolutia. O explozie produsa in 1849 in magazia cu praf de pusca a aruncat in aer zidurile cetatii, prefacand totul intr-un morman cu pietre. Trecand printre ruinele vechilor porti, prin hrubele slab luminate, gandul ne poarta spre vremurile cand probabil aici isi gaseau adapost haiducii. Aceleasi ruine, incarcate de mister si legenda, au zamislit multe povesti, rod al fanteziei populare. Una dintre acestea arata ca cetatea a fost zidita de zane cu parul de aur, fetele unor uriasi, care certandu-se intre ele au distrus-o. O alta legenda atribuie inaltarea zidurilor harniciei unor pitici. Cetatea este pitoresc asezata pe dealul la poalele caruia se intinde orasul modern, imbracat in haina colorata a noilor constructii. Trecand pe aceste meleaguri, la mijlocul secolului trecut, calatorul englez Paget, incantat de privelistea ce se desfasoara de la inaltimea cetatii, a marturisit ca: "Putine locuri, prin cate tari am umblat, prezinta o panorama mai frumoasa decat aceea a Vaii Muresului." Sub dealul cetatii se afla palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane), construit in sec. XVI, de plan dreptunghiular usor alungit, prevazut la coturi cu cate un decros cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen in 1621, Magna Curia a dobandit o infatisare prevalent baroca in sec. XVIII, cand i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon polilobat. H. Palatul Magna Curia

Arhitectura interioara a cladirii este simpla, sobra. O parte dintre incaperi au tavane boltite, iar o parte dintre salile de la etaj au tavane drepte, cu stucatura in stilul baroc. La etaj, in sala mare de festivitati se afla un camin decorat in acelasi stil baroc. semineul este decorat cu blazoanele familiilor Haller si Daniel (Sofia Daniel a fost sotia lui Ion Haller); pe blazonul familiei Haller se afla un leu, iar pe cel al familiei Daniel o lebada cu gatul strapuns de o sageata. Ion Haller, guvernator al Transilvaniei, a intrat in posesia palatului in 1733 si a folosit Magna Curia ca resedinta. Lebada cu gatul strapuns de o sageata de pe blazonul familiei Daniel se afla si pe monumentul din fata cladirii. Incaperile de la parter erau destinate personalului de serviciu si de paza; tot aici se aflau si bucatariile si camarile. O scara ducea intr-o pivnita mare, care cuprindea aproape jumatate din subsolul imobilului. La etaj, in camere luxoase, locuiau stapanii domeniului. De-a lungul istoriei sale, palatul a avut mai multi stapani. A fost resedinta a principilor Transilvaniei. Printre stapanii ei cei mai bogati s-a numarat Maria Szchy, vaduva la 23 de ani, care, pentru frumusetea ei, a fost supranumita Venus de Murany. Ea i-a vandut domeniul principelui Gheorghe Rkoczy I. In secolul al XVIII-lea, cum am mai spus, Magna Curia ajunge in posesia guvernatorului Transilvaniei. In prezent, cladirea este sediul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva.