Proiect didactic

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Păușești, județul Iași

Anul școlar: 2022-2023
Modulul II
Disciplina: Istorie
Clasa: a VIII –a
Manualul: Manual istorie clasa a VIII-a (Maria Mariana Gheorghe, Irina Ema Săvuță)
Unitatea de învățare: Evul Mediu românesc
Profesor: Cuzic Vlad
Data: 04.11.2022
Subiectul: Secolul fanariot
Tipul lecției: de formare de priceperi și deprinderi
Competențe specifice:
1.1. Utilizarea coordonatelor de timp și spațiu în rezolvarea unor situații-problemă;
1.2. Analizarea faptelor istorice utilizând coordonate spațio-temporale în contexte diferite;
2.2. Argumentarea unei opinii referitoare la un fapt istoric prin utlixzarea informațiilor provenite din diferite surse;
3.2. Realizarea de proiecte care promovează societatea socio-culturală;
4.3. Adaptarea perspectivelor transdiciplinare în abordarea unor probleme sensibile și controversate în istorie și în viața cotidiană.
Obiective operaționale:
O1 – să definească noi termeni: Fanar, Greci, Fiscalitate excesivă, Haraci, Poliglot, Taleri;
O2 – să găsească cauzele ce au determinat Imperiul Otoman să înlocuiască domnii pământeni cu fanarioți;
O3 – să identifice spațiul din care proveneau fanarioții, care au fost aceștia, unde au domnit și politicile interne și externe avute de către aceștia.
Strategia didactică:
Metode, procedee, tehnici: explicația, expunerea , cu ajutorul imaginilor, descrierea, învățarea prin descoperire;

a) Mijloace de învățământ: imagini.

b) Forme de organizare a activității: frontală
c) Resurse:
 Umane: elevii din clasa a VIII-a
 Temporale: 50 minute
 materiale: manualul de istorie, prezentare PowerPoint, dicționar de termeni istorici
 Bibliografice: Bolovan, S.P., Didactica istoriei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2007
Cucoş, C., Pedagogie generală, , Edit. Polirom, Iaşi, 2000
1
 Felezeu, C., Metodica predării istoriei, ediţia a II-a, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2000
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98coala_Ardelean%C4%83 consultată la data de 03.12. 2022 ora 13:03

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele/ Ob. Strategia didatică

secvențele lecției Oper.
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluare
și timpul alocat Metode/ Forme de
procedee organizare
1. Moment - notează absenții; - se pregătesc pentru lecție;
organizatoric - pregătește condițiile de predare;
(2 min.)

2. Anunțarea temei Notează pe tablă titlul lecţiei: Secolul - Scriu în caiete titlul lecției; - frontală observarea
și a obiectivelor - Sunt atenți. Pun întrebări dacă Conversația sistematică a
fanariot și precizează obiectivele
lecției au nelămuriri; euristică activității și
(5 min.) principale de atins la sfârșitul lecției, - Expunerea comportamen
tului elevilor
respectiv: să definească noi termeni:
Fanar, Greci, Fiscalitate excesivă,
Haraci, Poliglot, Taleri; să găsească
cauzele ce au determinat Imperiul
Otoman să înlocuiască domnii pământeni
cu fanarioți; să identifice spațiul din care
proveneau fanarioții, care au fost aceștia,
unde au domnit și politicile interne și
externe avute de către aceștia.

2
 - Prezintă noile informații, după - Realizează în caiete schița Frontală
Comunicarea următoarea schiță, notată pe tablă: lecției; - conversaţia observarea
3. noilor O1 - termeni cheie: Fanar, Greci, Fiscalitate - definesc termenii istorici,; euristică sistematică a
cunoştinţe O2 excesivă, Haraci, Poliglot, Taleri; activității și
(25 min.) O3 - spațiul din care proveneau fanarioții, - Rețin următoarea idee: - Expunerea comportamen
care au fost aceștia, unde au domnit și Principalii domni fanarioți au tului elevilor
politicile interne și externe avute de către
fost:N. și C. Mavrocordat - învăţarea Frontală
aceștia; (reforme fiscale, prin Aprecieri
administrative,sociale, S. descoperire verbale
Callimachi, Gh. Caragea (ambii Individuală
- De asemenea, profesorul le expune autori ai unor coduri de legi), Tabla, creta observarea
copiilor cauzele ce au determinat Al.Ipsilanti (măsuri fiscale și Fișele de de sistematică
Imperiul Otoman să înlocuiască domnii juridice); lucru
pământeni cu fanarioți; Vor nota pe caiete: politica Exercițiile Frontală
antiotomană a ultimilor 2 domni din manual
- După primirea feedback-ului din partea pământeni: D.
elevilor, cadrul didactic distribuie Cantemir(Moldova), respecriv C.
elevilor fișe de lucru acordându-le 5 Brâncoveanu(Țara Românească
minute pentru rezolvarea cerințelor și 4
minute pentru formularea răspunsurilor Aprecieri
Citesc cerințele și le rezolvă. verbale
- În măsura în care mai rămâne timp,
profesorul va purcede la rezolvarea
activității de învățare de la pagina 69.
Fixarea și - Recapitulează noțiunile predate; Conversația frontală Evaluare
sistematizarea - Adresează clasei întrebări cu privire la - Analizează și răspund euristică orală
4. cunoştintelor noțiunile predate; întrebărilor adresate de profesor;
(10 min.) - Discută cu elevii eventualele neclarități;
Evaluarea -analizează critic, ierarhizează și -se raportează la evaluările și frontală Evaluare
5. (5 min.) motivează aprecierile asupra aprecierile formulate; orală
răspunsurilor date de elevi; Prin notă

6. Temă pentru -recomandă aprofundarea cunoștințelor -notează în caiete tema dictată de

acasă asimilate prin citirea lecției și întregirea către profesor.
(3 min.) informațiilor referitoare la epoca
fanariotă cu ajutorul mijloacelor
multimedia

Anexe: Schița lecției, Fișă de lucru

3
 Schița lecției
Secolul fanariot

- Politica antiotomană promovată de către Dimitrie Cantemir în Moldova, respectiv Constantin Brâncoveanu în Țara Românească, au
determinat Imperiul Otoman să purceadă la înlocuirea domnilor pământeni cu fanarioți;
- Regimul fanariot a fost instaurat în Moldova în 1711 şi în 1716 în Ţara Românească, în ambele fiind ales același domnitor, respectiv
Nicolae Mavrocordat;
- Acesta(n.r.Regimul fanariot) s-a caracterizat prin:
 Domnitorii erau numiți direct de către sultan, fiind schimbați după bunul plac al acestuia, ceea ce a condus la un număr
mare de domni: 40 de domni în Țara Românească, respectiv 36 în Moldova;
 Reducerea puterii militare a celor două Țări Române- domnul nu mai beneficia de oaste proprie, ci numai de o gardă
personală și unități de menținere a ordinii în țară;
 Perioada fanariotă aduce o creștere a obligațiilor financiare- pe lângă tribut, cele două Țări Române mai plăteau peșcheșuri,
mucareruri, având ca rezultat creșterea fiscalității;
 Pe fondul crizei ce cuprinsese Imperiul Otoman, Țările Române au suferit pierderi teritoriale(Banat, Bucovina, Basarabia);
În ciuda acestor aspecte negative, epoca fanarioților a avut și părți pozitive:
 domnii fac reforme pentru modernizarea celor două ţări;
 păstrarea individualității statale;
 încurajează cultura;

4
 Fișă de lucru
Secolul fanariot

A. Sultanul, stăpânul nostru, cunoscându-ţi credinţa şi cinstea, s-a milostivit asupra ta şi ţi-a dat domnia Moldovei. Deci,
şi de acum încolo să arăţi credinţă şi să slujeşti cu dreptate, să dai ascultare poruncilor sale sfinte, căci toată lumea trebuie să
i se supună şi să-i fie plecat.
(Numirea unui domn fanariot de către sultan)

B. În primul articol privitor la preliminariile păcii, care se încheiase mai înainte, se prevedea ca hotarul dintre cele două
state să fie râul Prut, de la intrarea acestuia în Ţara Moldovei şi până la locul unde se întâlneşte cu fluviul
Dunărea, iar de acolo să urmeze partea stângă a fluviului Dunărea, până la Gura Chiliei şi până la mare. De asemenea,
Împărăţia Rusiei să înapoieze şi să predea Înaltei Împărăţii Otomane pământul Moldovei de pe partea dreaptă a râului Prut,
de care s-a amintit mai înainte, precum şi
Ţara Românească şi Oltenia, aşa cum se află ele în prezent cu cetăţile lor, cu oraşele, şi cu târgurile şi cu satele şi cu
locuitorii lor.
(Tratatul ruso-otoman de la Bucureşti, 1812)

1. Menţionează, pe baza sursei A, elementele care indică statutul domnului fanariot faţă de Imperiul Otoman.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
2. Menţionează, pe baza sursei B, numele râului care a devenit, din 1812, noua graniţă dintre Moldova şi Rusia.
............................................................................................................................................................
3. Enumeră alte două consecinţe ale chestiunii orientale pentru Ţările Române, în afara celor amintite în documentele de
mai sus.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................ ...............................................
.............................................................................................................
4. Indică un motiv al instaurării domniilor fanariote.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................ ...............................................
.............................................................................................................