CUVINT INAINTE

Seria Documente turcesti privind istoria Romaniei, al cArei prim

volum apare acum, face parte din colectia Izvoare orientale
privind
istoria Romaniei". Ea a luat na0ere din initiativaInstitutuluide
istorie N. Iorga", in al ca'rui cadru a inceput pregAtirea ei, trecuta,
apoi in grija Institutului de studii sud-est europene. Intre timp, prin
strlduinta speciaNtilor, a fost efectuat6 o intinsI actiune de depistare,
de transcriere §i de traducere a documentelor scrise in limba turco-osmanl
ea putind asigura inc g, de pe acum aparitia unui numAr apreciabil de
volume.Pentru o perioada lungl de cinci veacuri, izvoarele turceqti
consti-
tuie, prin oglindirea raporturilor dintre taxile romaine §i Imperiul otoman,
una din sursele principale de informatie privind istoria noastre nationalL
Dace la inceput, pe primul plan al interesului stau cronicile, ale cAror
fragmente privitoare In tgrile romane an aplrut in doul volume 1, °data,
cu instaurarea dominatiei otomane §i cu cre§terea frecventei legAturilor
dintre statele noastre §i puterea suzerang, interesul principal trece asupra
documentelor de cancelarie. Pierdute de cele mai multe on in originalele
for adresate domnilor roman, aceste acte s-au pastrat in numar impre-
sionant de mare in minutele din arhivele otomane §i, in primul rind,
in cele din marile depozite arhivistice de la Istanbul. Imprejurari favo-
rabile au ingaduit Directiei Generale a Arhivelor Statului se organizeze
misiuni de explorare a arhivelor otomane din Turcia §i din alte taxi §i
sg, obting, astfel, serii importante de microfilm dup5, documentele pastrate
in aceste arhive.
Documentele turce§ti aduc o informatie bogatai privind relatiile
politice dintre tarile romAne §i. Imperiul otoman, formele dominatiei
otomane exercitate asupra celor dintli, modalitatile §i gradul exploatArii
for economice. Completatl cu §tirile din izvoarele interne, ca §i cu altele
provenind din surse externe, aceasta, informatie va servi istoricilor, care
'Ana acum au putut-o folosi numai cu totul fragmentar, pentru a reconstitui
cu mai multA precizie statutul autonom al tArilor noastre in cadrul
impe-
riului §i in cadrul international §i va contribui la luminarea unor insemnate
fenomene de istorie social-economicl.
Seria Documente turcesti privind istoria Romdniei i§i propune se
publice in volumele ei succesive tot ce ti va fi accesibil din actele emanate
de cancelariile otomane §i conservate in arhivele noastre sau in arhivele
din strainatate. La acestea se adaugA actele in limba twca, emanate de
cancelariile domnilor roman §i referindu-se la relatiile acestora cu Poarta,
care nu slut turce§ti" cleat prin limbfi, dar completeazA, in mAsura
1 Cronici turcefli privind jlfrile romane, Extrase, vol. I, ed. M. Guboglu si M. Mehmed,
Bucuresti, Edit. Acad., 1966; vol. II, ed. M. Guboglu, Bucuresti, Edit. Acad., 1974.
Vwww.dacoromanica.ro
In care s-au pastrat, informatia oferita de documentele otomane cu
privire
la aceleasi probleme. Dar conditiile de acces la fondurile documentare
Impiedica urmarea unei cronologii riguroase prin epuizarea pentru
fiecare
epoca a Intregii informatii existente. De aceea este de prevazut Inca de
pe
acum revenirea In viitor la perioadele de trap acoperite de volumele
care se afla pregatite.
Dificultatea tiparirii originalelor In limba turca - osmana a deter-
minat, la rindul sau, decizia publicarii documentelor numai in traducere
romaneasca, cu unele facsimile doar de caracter ilustrativ. Sintem convinsi
ca puse astfel la dispozitia cercetatorilor, ele vor aduce pretioase servicii
mai bunei cunoasteri a trecutului Orli noastre si de aceea tinem sa,
multu-
mim Editurii Academiei pentru publicarea seriei de fata alaturi de
colectiile
de izvoare cu care a inzestrat istoriografia romaneasca.
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENEwww.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Colectia IzToare orientale privind istoria Romaniei" se imbogateste
prin punerea in circuitul stiintific a seriei de Documente turcefti privind
istoria Romdniei, care va cuprinde traducerea in limba romans a docu-
mentelor turco-osmane referitoarela :Moldova, Tara Romaneascl,
Transilvania, Dobrogea si Banat, de pe vremea dominatiei otomane
(secolele XVXIX).
Editarea documentelor turco-islamice, necesars in istoriografia
romans, incepe acum sA, se realizeze pe scars mai larga, implinind dezi-
deratul multor istorici care asteaptg elucidarea unor aspecte ale
trecutului
poporului roman, prin investigarea izvoarelor turcesti de pe vremea
stapinirii otomane.
Este stiut faptul ca evenimentele din zona carpato-dunareana
s-au desfasurat, in genere, intr-o strinsa impletire cu cele din tinuturile
inTecinate chiar mai indepOrtate. Astfel, tarile romane, datorita unor
imprejurari istorice concrete, an avut legaturi multiple si cu Orientul,
dar mai ales cu Imperiul otoman. Din aceste considerente, se impune
ca istoria poporului roman sa, fie cercetatl studiatl, In permanenta,
in contextul istoriei europenei universale.
Tinind seama tocmai de aceste cerinte firesti, cerceatorii trecutului
poporului roman, pe linga studierea izvoarelor interne, an initiat
Inca
de mult intocmirea tiparirea unor Taste culegeri de documente trine
referitoare la tarile romane, scrise in diverse limbi europene. In felul
acesta an fost puse bazele unor valoroase colectii de izvoare externe
ale istoriei poporului roman. In fruntea for se situeaza, Ears indoiala,
colectia Hurmuzaki, intitulata : Documente privitoare la istoria romdnilor 1.
AceastO colectie de renume a fost mereu imbogatia prin grija
stradania unor savanti ca : N. Densusianu, Gr. Tocilescu, A. I.
Odobescu,
I. Bogdan, dar mai cu seamy N. Iorga. Yn ultimele decenii, editarea
acestei colectii a fost reluatO, din seria noua, aparind primele
patru
volume 2.Nu intentiongm sa prezentam aici lista celorlalte feluri de
documente
publicate in decursul anilor in acest domeniu. Vrem doar sg, precizAm
faptul ca intocmireai tiparirea unor Taste culegeri de documente, fie
in original, fie in traducere, depasind posibilits Ile unor strAdanii izolate,
pot fi realizate in genere sub auspiciile unor institutii, care dispun si de
1 E. de Hurmuzaki, Documente priviloare la istoria romdnilor, Bucuresti, 1876-1942
(44. vol.).2 Documente privind istoria Romdniei, Colectia Eudoxiu de Hurmuzaki, seria noun,
I,
Rapoarte consulate ruse (1770 1796 ), Bucuresti, Edit. Acad., 1962; II, Rapoarle
consulate
ausiriece (1812 1823 ), Bucuresti, Edit. Acad., 1967; III, Solidaritatea romdnilor din Transil-
vania Cu miscarea lui Tudor V ladimirescu, Bucuresti, Edit. Acad., 1967 ; IV, Rapoarle diplomatice
ruse (1797 1806 ), Bucuresti, Edit. stiintifica, 1974.
VII
§i
§i
§i
§iwww.dacoromanica.ro
resursele materiale necesare valorificgrii eforturilor individuale sau
colec-
tive. In aceastg privintg, este demng de remarcat initiativa Academiei
Republicii Socialiste Romania in vederea editaxii unor importante
instru-
mente de lucru, initiative, concretizatg, de-a lungul anilor, in cunoscutele
serii de cronici §i de documente, referitoare la istoria poporului
roman.
Eforturile in acest domeniu sint continuate de Academia de *tiinte Sociale
si Po litice a Republicii Socialiste Romania, atit in cadrul Institutului
de istorie N. Iorga", al Institutului de studii sud-est europene, cit si
al filialelor din Iasi, Cluj etc.
Cit priveste colectia de izvoare orientale, dupg aparitia volumelor I
si II din cronicile otomane 3, inaugurarea, cu volumul de fats,, a seriei :
Documente turcesti privind istoria Romaniei reprezintg o noun realizare
a stradaniilor istoriografiei romanesti contemporane in acest domeniu.
Editarea unei astfel de colectii se impunea Inca de mult datoritg,
si faptului cg izvoarele turco-islamice, privitoare la trecutul tgrilor roman,
deli erau deosebit de importante, rgingseserg, poate, cel mai putin cunos-
cute ping in prezent.
Este adevgrat cg, izvoarele narative sau documentare turco-orientale
nu au fost neglijate cu totul in istoriografia romaneasca de ping, scum.
Astfel, se pare cg eel...care a apelat pentru prima oarg la izvoarele turcesti
a fost Nicolae Milescu-Spgtarul (1636-1708), in incercarea, atribuitg
lui, de a alcg,tui o istorie otomang, indata dupg jumatatea secolului al
XVII-lea, deci cu mult inainte de Dimitrie Cantemir, cunoscut ca primul
orientalist roman de seams. Aceastg, lucrare, cuprinzind domniile a 19
sultani de la Osman I (1299 1326) la Mehmed al IV-lea (1648 1687) 1

a rgmas intr-ocopie din 1673 sub titlul :Istorie aleasa pre scurf,
den multe letopisele izbreinitd, intru care se aratli toli imparatii turcesti,
cifi
an fost dinceputul impdrayei for kind asteizi act se ?tie 4.
Este cert faptul cg, o aerie de materiale orientale an fost folosite de
Dimitrie Cantemir (1671-1723), domnul Moldovei, bun cunoscgtor al
limbilor islamice : turca, araba si persana, mai cu seams in operele sale :
Istoria Imperiului otoman 5, De Corano (Curanus ), Cartea Sistemei sau
despre starea religiunii mahomedane 6 etc.
La rindul sau, IenIchita Vacarescu (1730-1799), care a intocmit
si o istorie otomang 7, marturiseste cg, a fgcut cercetgri in chiuticurile
impgratiei", adicg in condicile din arhivele otomane", traducind in 1791
si unele hatiserifuri 8, ceea ce reprezintg de fapt primele momente ale
instituirii unei traditii in domeniul valorificgrii materialelor arhivistice
de provenientg turco-islamica.
a Cronici turcesti privind Wile romdne. Extrase, I, Sec. XV mijlocul sec. XV II, de Mihail
'Guboglu si Mustafa Mehmed, Bucuresti, Edit. Acad., 1966 ; vol. II, 1974 (ed. M. Guboglu).
4 N. Iorga, Studit si documente cu privire la istoria romdntlor, IX, Bucuresti, 1905,
p. 183 213.
5 Istoria Imperiului ottomanu. Crescerea si scdderea lui. Cu note foarte instructive de Deme-
Nu Cantemiru, 2 vol., ed. Ios. Hodosiu, Academia Roman5, Bucuresti (1876-1878).
EditatA in limba ru.sA : Kniga ststema ill Sostoiante mohamedanskih relighit, St. Peters-
burg, 1722.7 Istorte a preaputerniciloruimparall othomant, in Tezaur de monumente Istorice,
Bucuresti,
II, 1863,p. 237 302. Titlul dat de sutor este :Istorieotomanicesti a preaputernicilor
gi marilor impdralt.. .
Hatisdrif care s-au talmdcit dirt cuvint In cuvint de Dumnealut Ianache Vdcdrescu, Bucu-
resti, 1791 (Vezi si Cartea romaneasca veche, nr. 545).
VIII
6

www.dacoromanica.ro
4

De asemenea, vechile colectii de documente : Hurmuzaki, Uricariul 9,

Tezaur de monumente istorice 10, Acte pi documente relative la istoria renapterii
Romaniein q.a. contin numeroase documente turcesti privitoare la tarile
romane. Dar, fiind de obicei traduceri dupa alte almAciri, aceste docu-
mente prezintl o serie de neajunsuri, ceea ce impune includerea for si
in colectia de fat' fie pe masura descoperirii originalelor turcesti, fie
prin comparatie cu documente similare si corijarea eventualelor erori
din editiile anterioare. Aceleasi probleme se pun de fapt si in cazul unor
documente publicate fie izolat, fie in grupuri mai restrinse, cum ar fi :
hatiserifurile de privilegii din 1774 si 180212, hatiseriful din 182613, firmanul
din 1857 pentru convocarea Divanului ad-hoc in Moldova 14, documentele
familiei Mano 15, scrisoarea marelui vizir Sokollu-Mehmed pasa in legatura
cu rascoala din 1574, sub conducerea lui Than Vodl cel Viteaz " s.a.
Editarea izvoarelor documentare turcesti a luat amploare dup5,
primul razboi mondial 17, in unele lucrari folosindu-se pe scary tot mai
largl si metode mai adecvate acestui domeniu, cum ar fi : completarea
unora din traduceri cu note, glosare, facsimile sau cu alte elemente auxi-
9 Th. Codrescu, Uricariul cuprinzdtoriu de hrisoave, anaf orate si (the acte, Iasi, 1852-1895
(25 vol.).1° Al. Papiu-Ilarian, Tezaur de monumente istorice, Bucuresti, I III (1862-1864).
11 D. A. Sturdza, Acte si documente relative la istoria renasterii Romdniei, I X, Bucuresti,
1900-1909.
29 D. Fotino, Istoria generald a Daciei ..., Bucuresti, III, 1860, p. 223 235; Tezaur
de monumente istorice, II (1863), p. 308 314 ; Uricariul, III, p. 181 205 ; Lazar §Aineanu,
Int luenla orientald asupra limbii si culturii romdne, Bucuresti, 1900, I, p. CCXCIIICCCXI.
19 G. I. Lahovari, Talmacirea prea inaltului Hattiserif ce s-a trimis de cdtre Subltma
Poartd lui Grigorie Vodd Ghica dupd Incheierea traciatului de pace de la Akerman, In
Convorbiri
literare", XXI, 6 (1887), p. 489 508; 7 (1887), p. 580 592; D. A. Sturdza, op. cit.,I, 1900,
p. 310 318.
14 Firman imperial de convocarea Divanului Ad-Hoc pentru Principatul Moldovei, adresat
Exc.-sale caimacamului prinful Nicolai Conachi Vogoride si Firman imperial atingator la a
sa
numire, Iasi, 1857 (ed fr. : Le Firman lure pour to convocation des Divans Ad-Hoc dans
les
Principautes du Danube, Paris, 1857).
14 Constantin G. Marro, Documente din secolele XV I XIX privitoare la familia Mano,
Bucuresti, 1907.
16 Publicat In trad. latinA si romans In Arhiva istorica a Rombniei ", I. 1, Bucuresti,
1865,p. 43 46.
17 N. BAnescu, Opt scrisori turcesti de la Mihnea Turcitul", In Analele Acad. Rom.,
Mem. Sect. ist.", seria a III-a, t. VI, Bucuresti, 1927 (Documentele au fost traduse de Gh. Iogu,
fapt reliefat de autor); Dumitru Z.FurnicA, Documente priviloare la comerful romdnesc.
1473-1868, Bucuresti, 1931, p. 1 14; Andrei Antalffy, Miinsa'al al-Salatin at lut Rukhsan-
zade Ahmed Feridun, et-Tevkii, ca izvor pentru istoria romdnilor, In But. Corn.ist. a Bomb-
niei", XIII, Bucuresti (1934); idem, Doud documente din biblioteca egipteand de la Cairo despre
cucerirea Chiliei si Cetafii Albe la 1484, In Revista istoricA", XX, 1 3 (1934), p. 33 42;
Mibail Regleanu, Zece documente turcesti din vremea lui Alexandru Ghica Vodd, In Balcania",
II III (1939-1940), p. 319 330; H. Dj. Siruni, 0 corespondenfd necunosculd in limba fur -
ceased a lui Scarlat Calimachi, domnul Moldovei, In Revista istoricA", XVII, 7 9 (1931),
p. 177 185; idem, Documente tvrcesti ref eritoare la evenimentele din 1821 -1822, In Arhiva
romaneasca", IV (1940), p. 259 263 ; idem, 0 ndvdlire necunoscutd a bandelor turcesti In Janie
romdne la 1769. Doud documente turcesti din Arhivele statului, In Revista arhivelor", IV, 1
(1940); idem, Doud beizadele la Cenghel-Chidi In lumina documentelor turcesti din Arhivele sta-
tului, In Arhiva romaneascA", V (1940); idem, Acte turcesti privitoare la hotarele dundrene ale
Torii Romonesti, in Revista arhivelor", V, 1(1942); idem, Domnii romdni la Poarla otomand
Dupd un manuscris turcesc confinind note 0 insemndri despre ceremoniile 0 recepfiunile din Istan-
bul Inure anti 1698-1782, Bucuresti, 1941.
IXwww.dacoromanica.ro
hare. In aceeasi mascara se constafa valorificarea sub diverse forme $i
a unor izvoare narative otomane18.
In aceasta privinta se cuvine relevat si efortul lui N. Iorga de a pune
la indemina istoricilor unele izvoare turco-orientale fie in studiile sale,
fie cu prilejul editarii unor colectii de documente, deli era vorba adeseori
de simple reproduceri dupa alte talm6ciri sau de traducerea acestora
in limba romans, insotindu-le si de scurte interpretari introductive, dar
deosebit de sugestive18.
In ultimele decenii cercetarea materialelor turco-islamice a fost
reluata sub multiple forme, atentia specialistilor indreptindu-se atit
asupra izvoarelor narative, prin punerea in circuitul stiintific a
unor
cronici otomane in articole speciale 20 sau in volume separate 21, cit kii
asupra fondurilor de documente turcesti, prin intocmirea de cataloage22
sau prin valorificarea sub alte forme a unor documente conservate in
arhivele sau bibliotecile din tug, ca si din straingtate 23. .

In aceastl privinta se cuvine apreciat'a si contributia orientalistilor

turcologi din alte tali, care au participat si partici$ la efortul de valori-
Is Andrei Antalffy, Vechea crania otomand ca izvor pentru istoria romdnilor, In Revista
istorice, XXIII, 7 - 9 (1937), p. 217 - 235 (trad. pArtilor privitoare la tarile romanesti din
Cronicile anonime otomane ; Tevarih-i Al-i Osman, ed. Fr. Giese); Th. N. Trapcea, Din cronica
rimald a tut Suzi Celebi, In Balcania", V, 1 (1942), p. 433 - 434.
" N. Iorga, Acte gi fragmente cu privire la istoria romdnilor, I (1895), p. 55 - 63 (se dau
fragmente din cronica lui Mustafa Naima, dupa trad. fr. a lui A. Gallant); idem, Cronicile lurcepti
ca izvor pentru istoria romdnilor, In Anal. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. ", seria a III-a,
t.IX
(1928-1929), p. 1 - 22 (se dau fragmente din Cronicile anonime, ed. Fr. Giese, Cronica
lui
Rustem pagt, ed. Ludwig Forrer s.a.); idem, Not porunct turce0t catre domnit noftri (1572
- 1658 ), In Revista istoricA", XX, 10 - 12 (1934), p. 381 - 383.
20 De ex. Mustafa A. Mehmed, Hronika Idrisa BUM a kacestve isto6nika po istorii poko-
renila Balkanskogo poluostrova turkami, In Revue des etudes sud-est europeennes",
Bucarest,
t. III, (1965), nr. 1 - 2, p. 95 - 129.
21 Cronici turcefli.. ., I; Caldlori strain' despre Wile ronalne, VI (Cillatori ortentali ).
22 Calalogul documentelor turceqii, Intocmit de Mihail Guboglu, I,Bucuresti, 1960; II,
Bucuresti, 1965 (Directia Generals a Arhivelor Statului).
23 Dam citeva exemple : M. M. Alexandrescu-Dersca, A propos d'un firman du sultan
Mustafa III, In Balcapia", VII, 2,(1944), p. 363 -391; idem, Un privilege par Sulegman
I-er apres l'occupation de Bade (1526), In Revue des etudes sud-est europeennes", t. IV (1966),
nr. 3 - 4, p. 377 - 391; Mihail Guboglu, Un manuncht de documenteturcefti privind event-
mentele din fdrile romtinepti in tura( anului 1821, In Revista arhivelor "(seria notia),
Bucu-
reqti, I,1(1958), p. 234 - 256 ; idem, .5apte documente turcesli din arhivele Brafovului privind
relaftile Transilvaniet cu Poarta otomane la inceputul secolului al XV II-lea, In Revista arhi-
velor", VIII, 1 (1965), p. 213 - 253; Mustafa A. Mehmed, Un document turc concernant
le
Kharatch de la Moldavie et de la Valachie aux XVe - XV le sleeks, In Revue des etudes sud-est
europeennes". t. V (1967), nr. 1 - 2, p. 265 -274; idem, 0 noud reglementare a raporturilor
Moldovei 0 Tdrii Ronainegi pia de Poarld la 1792 (0 carte de lege - Kanunname - in
limba
lured), In Studii. Revista de istorie", 20(1967), nr. 4, p. 691 - 707 ; idem, Dotal
documente
turcefti despre Neagoe Basarab, In Studii", 21(1968), nr. 5, p. 921 - 930 ; A. Decei, Tratatul
de pace - sulhname- tricheial mire sultanul Mehmed II f i Stefan cel Mare la 1479, In Revista
istorica romans ", Bucuresti, XV, 1945, p. 465 si urm. ; Mustafa A. Mehmed, Din raporlurile
Moldovei cu Imperial otoman in a doua jumdtate a veacului al XV-lea, In Stu dii", 13 (1960),
nr. 5, p. 173 si urm. ; Mustafa A. Mehmed, Ludovic Demeny, Noi documente turcefli privitoare
la istoria Transilvaniei dirt secolul al XV II-lea, In Revista arhivelor" Bucuresti, XXXII, nr. 1
(1970),p.209 - 237; Mustafa A. Mehmed, Acfiuni diplomatice la Poarta In legdlurd cu
migarea revolufionaradin1821,In Studii", 24(1971), nr.1, p. 63 - 76; idem, Despre
dreptul de proprietale al suppilor olomani in Moldova f i Tara Romdneasca in secolele XV -
XV III, In Cerceldrt istorice. Muzeul de tstorte a Moldovei, Iasi, 1972, p. 65 - 81 ; Mihai Maxim,
Recherches sur les circonstances de la majoralion du kharadj de la Moldavie entre les armies
1538-1574, In Bulletin. Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Europeen", Bucarest,
nr. 2, 1972, p. 232 - 261.
Xwww.dacoromanica.ro
ficare a izvoarelor narative 24 sau documentare 25 turco-islamice, referitoare
la istoria poporului roman, fie prin semnalarea tor, fie prin analizarea
continutului tor, ea si prin publicarea for integrals in traducere sau in
facsimile.Cu toate acestea, fats de numarul imens de materiale
orientale
neexplorate, referitoare la Wile romane, straduintele de ping acum ni
se infatiseaza Inca modeste, cercetarea cronicilor si documentelor turco-
islamice si punerea for in circuitul istoriografiei aflindu-se la inceputu-
rile tor.
*
Intr-adevar, chiar si in arhivele, bibliotecile sau muzeele din tars
se pastreaza mil de documente turco-osmane 26 §i o serie de condici numite
defter 27, unele scrise in cancelariile domnilor romani. Amintim si de
fondul important de tapiuri(topic), acte de posesiune, care privese
indeosebi stapinirea otomana in Dobrogea pins la razboiul de indepen-
denta (1877-1878), ca si pentru anii urmatori 28. Dar un numar impre-
sionant de documente otomane privind istoria poporului roman se pastreaza
in arhivele din Turcia. In aceasta privinta avem in vedere in primul rind
24 J. Deny, Sari- Sallik et le nom de la vine de Babadaghi, In Melanges of ferts a Emile
Picot, vol. II, Paris, 1913, p. 1 - 15-, Paul Wittek, Jazijioghlu All on the Christian Turks
of
the Dobroja, In Bulletin of the School of Oriental and African Studies", XIV (1952), p. 639
- 668; idem, Les Gagaouzes = Les gens de Kaykaus, In Rocznik Orientalistyczny ...",
t. XVII (1951-1952), Krakow, 1953, p. 12-24. Nu ne mai referim aici la editiile de cronici In
limba turd; sau la traduceri In limbile europene ;ele cuprind Stiri deosebit de importante
despre Wile romane.
25 F. Babinger, Zwei tiirkische Schutzbriefe f Dr Georg Rakoczt. FOrsten von Siebenbdrgen
aus dem Jahre 1642, In Le Monde Oriental", Uppsala, 1920, p. 115 - 151 ; Bekir Sitks
Bay-
kal, 4877 harbi ye bununla ilgili meseleler hakkinda bazi vesikalar (RAzboiul din 1877 si unele
documente despre acesta), In Turk Tarihi Vesikalari", I, nr. 3, 1941, p. 226 - 231; II, nr.
7,
1942, p. 56 - 62 ;II, nr. 8, 1942, p. 140 - 152 ; Fevzi Kurtoglu, Ilk Kam Hanlartrun Mek-
tuplart (Scrisorile primilor hani crimeeni), In Belleten", Turk Tarib Kurumu (T.T.K.) Ankara,
I, nr. 3 - 4 (1937), p. 641 - 655 + fats. (IX - XVI); J. Rypka, Die tilrkischen Schutzbrief e
fur Georg II. Rdkdczi. Ftirsten von Siebenburgen aus dem Jahre 1649, In Der Islam", XVIII,
1929, p. 213 - 235;I.H. Uzungarsih, Ekos Bar fawn Erdel Krallzoina taytni hakkinda btrka c
vesika (Citeva documente despre numirea lui Acatiu Barcsai In principatul
Transilvaniei),
In Belleten", T. T. K. Ankara, II, nr. 2 (1942), p. 361-378; idem, Bark coy Akos'un Erdel
Kralltaina aft bans orijinal vesikalar (Unele documente origin ale In legatura cu domnia lui Acatiu
Barcsai In Transilvania), In Istanbul Vniversitesi Edebyiat Fakilltesi Tarib. Dergisi", IV,
1952, nr. 7 (Istanbul, 1953), p. 51 - 68; Halil Sedes, 1875-1878 Osmanli Ordusu
Savaslart.
1877 -1878 Osmanli Rus ye Rumen Savaqi (Luptele armatei otomane Intre anii 1875-1878.
RAzboiul ruso-romano-turc din 1877-1878), Istanbul (10 - 12 volume); Hal Inalcik, An
Ottoman document on Bayezid I expedition into Hungary and Wallachia, In Actes du Xe
Congrls
International d'Etudes Byzantines, 1957, p. 220 - 222 ; Erol Urunga, Osmanli Devlett Wore-
sinde Ef lak-Bogdan (1774 -1812) (Tara RomaneascA si Moldova sub stApInirea otomanb),
Istanbul, 1966 (vezi Arh. St. Bnc., Microf. Turcia, rola 19/1967; M. Tayyib Gokbilgin, XVII.
asir baslartnda Erdel hadiseleri ve Bethlen Gabor'un beyli#e intihabi (Evenimentele de la Inceputul
veacului al XVII-lea din Transilvania si alegerea luiGabriel Bethlen ca principe), In
I.U.E.F.Tarih Dergisi", 1949, I, nr. 1, p. 1 - 28.
26 Mihail Guboglu, Documentele turcesti din Arhivele stafului si importanfa for pentru cerce-
ldrile istorice, In Arhivele Statului, 125 ani de activitate. 1831 -1956, Bucuresti, 1957, p. 927-
454, $i rez. fr. (p. 509 - 510).
27 Dona dintre acestea au lost deja prezentate. Vezi Mustafa A. Mehmed, 0 condicd
domneasca din a doua jumatcle a veacului al XVIII -lea, scriscl In limba turcd, privind Tara Roma-
neascd, In Revista arhivelor", I, 2 (1958), p. 248 - 260 ; idem, 0 condica de firmane
turcesti
din timpul domniet lui Alexandru 1psilantt In Moldova (1786- 1788 ), In Studii", XV (1962),
nr. 2, p. 406 - 429.
28 Aceste tapiuri ant conservate In Arhivele Statului din Bucm.esti.
XIwww.dacoromanica.ro
arhiva fostului palat imperial Topkapu din Istanbul 29, dar mai cu seam./
Arhivele Presedintiei Consiliului de Ministri (Bcqbakanhk ), tot
din Istanbul 3°. Importanta arhivelor din Turcia pentru istoria popoarelor
care s-au aflat odinioara sub dominaDia Imperiului otoman a fost subli-
niata in mai multe rinduri 31.
Se apreciaza ca in arhivele din Turcia se gasesc circa 90 milioane
de documente, din care 50 milioane se pastreaza la Basbakanlik
pe ling. cele 50 mii de condici, privind Wile care an alcatuit sau au depins
altadata de Imperiul otoman cuprinzind cele mai diferite probleme
(economice, financiare, politice, militare etc.), distribuite in numeroase
fonduri 32.
In ciuda unor catastrofe repetate de-a lungul anilor (razboaie,
incendii, distrugeri de documente sau vinzarea for ca deseuri chiar
in veacul al XX-lea fie in Turcia, fie peste hotare, de ex. in Bulgaria) 33'
existenta unui numar imens de documente intr-una din cele mai maxi
arhive istorice din lume pune, pe drept cuvint, probleme
importante
atit in ceea ce priveste inventarierea lor, citi asigurarea unor conditii
pentru conservarea acestor fonduri de documente. Se preconizeaza chiar
i transferarea arhivelor din Istanbul la Ankara, dupg ce va fi construita
o citadela special., destinata documentelor din Arhivele Basbakanlik 34.
Pe de alt./. parte, numeroase alte fonduri de documente turcesti
din perioada Imperiului otoman se gasesc si in Orient sau in Wile sud-
est
europene (Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Albania), ca si in Polonia, Ungaria,
U.R.S.S. etc. In aceasta privinta nu pot fi neglijate nici fondurile
de
documente din Wile Europei centralei occidentale (R. S. Cehoslovaca,
Austria, R. D. German., R. F. Germania, Franta, Anglia v.a.). Tot atit
de apreciabile sinti eolectiile de manuscrise orientale turco-islamice din
bibliotecile tarilor amintite mai sus 35.
29Topkapt Saragt Muzesi Arsivi (TKSMA) (Arhiva Muzeului Palatului Topkapu);
documentele stilt In curs de catalogare.
39Despre continutul acestor arhive vezi Mithat Sertoglu, Muhteva Bakinundan Basve-
Met Ar$ivi (Arhiva Presedintiei Consiliului de Ministri din punct de vedere al continutului),
Ankara, Turk Tarih Kurumu Basimevi, 1955.
31Abdurrahman $eref,Evrak-t kadime yeuesaik-ttarihimiz,In Tarih-i Osmani

Eneilmeni Mecmuasi" (TOEM), Istanbul, 1328/1910, nr. 1, p. 9 -19; J. Deny, Les archives
tur-
ques,In Histoire el historiens depuis cinquanle ans, Paris, 1927, p. 450 454 ; P. Wittek,
Les archives de Turquie, In Byzantion", Bruxelles, XIII, 2(1938), p. 691 699 ; L. Fekete,
Ober Archivalien and Arhivwesen in der Titrkei, In Acts Orientalia Hungarica", III, 3 (1954),
Budapesta, 1955, p. 179 205 ; Mithat Sertoglu, op. cit., Stanford J. Shaw, Archival Sources
for Ottoman History : The Archives of Turkey, In Journalof the American Oriental Society",
80, nr. 1/1960, p. 1 12 ; Faik Resit Unat, L'importance des Archives de l'Empire Ottoman du
point de vue des etudes balkaniques. Comission Nationale Roumaine pour 1'UNESCO,
Sinaia,
8 14 Juillet 1962, p. 46 48 ; Feyyaz Giirkan, Milli Euitim Bakanliut Ar$ivleri ye TM--
kiyede Ar$iv calz$malart (Arhivele Ministerului Educatiei Nationale si cercetarile arhivistice In
Turcia), Ankara, Milli Egitim Basimevi, 1966; M. Guboglu, Despre materialele arhivistice oto-
mane din Turcia $i importanfa for pentru istoria farilor romdne, In Revista arhivelor",
1966,
nr. 2, p. 175 194.
32 Midhat Sertoglu, op. cit.
33 Turgut Istksal, Arsivlerimizin Durumu ve Problemleri (Starea si problemele arhivelor
noastre), In Turk Kiiltilrii", Ankara, nr. 119, 1972, p. 1 196 1 207 (p. 36 47); p. 1 199
1 203 (p. 39 43).
34Ibidem, p. 1 205 1 206 (p. 45 46).

35in multe manuscrise cu caracter istoric pot fi gasite relatari importante si despre
tarile romane. Se impune ca cele mai semnificative din ele sa fie cercetate, iar informatiile
pri-
vitoare la istoria poporului roman sa fie extrase si publicate.
XII
5i
siwww.dacoromanica.ro