Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LECȚIA NR. 10
Subcarpaţii
1. EXPLOREAZĂ:
Sursa: https://sites.google.com/site/4adevarati/vegetatia-si-fauna-subcarpatilor
https://www.youtube.com/watch?v=gkYGxssvGOI
2. APROFUNDEAZĂ:
Subcarpaţii sunt situaţi la exteriorul Carpaţilor Orientali şi Carpaţilor Meridionali.
Subdiviziuni
Subcarpaţii Moldovei
Subcarpaţii Curburii
Subcarpaţii Getici
Ştiaţi că?
23 În Depresiunea Policiori se află Vulcanii noroioși (Pâclele Mari și Mici),
între localitățile Berca și Arbănași, din județul Buzău?
Sursa: https://consilierturism.ro/destinatii/peisaje-martiene-la-145-km-de-bucuresti-vulcanii-noroiosi-de-la-paclele-mari-si-
paclele-mici/
Sursa: https://business.facebook.com/rezervatiafoculviu/?ref=py_c
Platoul Meledic este o arie naturală de interes național? Se află în Subcarpații Curburii,
pe teritoriul comunelor Lopătari și Mânzălești, din județul Buzău. Cutele diapire au impus
dezvoltarea unui relief pe sare reprezentat de lapiezuri, doline, peșteri etc.
Peștera S6 Meledic este una dintre cele mai lungi peșteri în sare din lume?
GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Sursa: https://www.observatorulbuzoian.ro/platoul-meledic-o-mare-de-sare-in-muntii-buzaului/
Sursa: https://www.rri.ro/ro_ro/salina_ocnele_mari_concurs_govora-2593190
GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
1. Subcarpaţii Moldovei
1. Poziţia geografică la exteriorul Carpaţilor Orientali
2. Limite
Valea Moldovei în nord şi V. Trotuşului în sud
Culoarul Siretului în E şi Grupa Centrală în V
3. Aspecte specifice de relief
a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul orogenezei alpine;
b. Substrat roci constituente: argile, marne, gresii.
c. Orientare: de la Nord la Sud
d. Altitudini:
altitudini de 300-400 m – în depresiuni şi 500-600 m - în dealuri;
altitudinea maximă – 911 m în Dealul Pleşului;
e. Forme şi tipuri de relief
un şir de depresiuni subcarpatice închise la exterior de dealuri.
Frecvenţa alunecărilor de teren
Relief fluvial, de pluviodenudare
Reprezintă sectorul cu cea mai mică lăţime
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie
4. Diviziuni
a. Depresiunea Neamţului: - pe Valea Neamţului (Ozana) închisă de Culmea Pleşului 911m şi Dealul
Runc.
b. Depresiunea Cracău – Bistriţa: - pe valea Bistriţei şi a afluentului său Cracău închisă de
Dealul Runcu, Corni, Barboi - altitudini de 300 -350m, şes neted cultivat cu cereale şi livezi
- salbă de hidrocentrale pe Bistriţa.
c. Depresiunea Tazlău – Caşin: - pe valea Trotuşului cu afluenţii săi Caşin,Tazlău şi Oituz
- închisă de Culmea Pietricica 746m, este largă şi joasă de 200m.
GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
2. Subcarpaţii Curburii
1. Poziţia geografică: la exteriorul Carpaţilor Curburii şi a Grupei Bucegi
2. Limite
Valea Trotuşului(N) Valea Dâmboviţei (V)
Câmpia Română în est şi sud
3. Aspecte specifice de relief
a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul orogenezei alpine;
b. Substrat roci constituente: argile, marne, gresii.
c. Orientare: de la NE spre SV
d. Altitudini:
Prezintă cele mai mari altitudini medii 700-800m,
altitudinea maximă este de 996m în Măgura Odobeştilor
e. Forme şi tipuri de relief
Cel mai complex sector subcarptic,
Relieful este dispus pe două aliniamente de depresiuni (submontane şi intracolinare) şi
dealuri(interne şi externe), cu aspect de labirint
Reprezintă sectorul cu cea mai mare lăţime din Subcarpaţi şi cea mai intensă zonă seismică
Prezenţa vulcanilor noroioşi în Depresiunea Policiori şi Berca-Arbănaşi
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie
4. Diviziuni
a. Subcarpaţii Vrancei: Depresiuni: Vrancei, Neculele (submontame); Vidra, Mera, Câmpuri,
Dumitreşti; Dealuri: Răchitaş, Răiuţ, Odobeşti, Deleanu, Ouşoru,
b. Subcarpaţii Buzăului: - Depresiuni: Policiori, Drajna, Nişcov, Podeni; Dealuri: Pintenul
Ivăneţiu, Istriţei, Ciolanu, Salcia,Blăjeni
c. Subcarpaţii Prahovei şi Dâmboviţei: Depresiuni: Vălenii de Munte, Câmpina, Pucioasa
Dealuri: Doftanei, Ocniţei, Ialomiţei
GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
3. Subcarpaţii Getici
1. Poziţia geografică: la exteriorul/sudul Carpaţilor Meridionali
2. Limite
Valea Dâmboviţei (E); Valea Motrului (V)
Carpaţii Meridionali(N); Podişul Getic(S)
3. Aspecte specifice de relief
a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul orogenezei alpine;
b. Substrat roci constituente: argile, marne, gresii.
c. Orientare: de la Est la Vest
d. Altitudini:
Prezintă cele mai mic altitudini medii,
Prezintă cele mai mari altitudini din Subcarpaţi, 1218 m înDealul Chiciora şi 1018 m Mg
Mâţău
Altitudinile scad de la N-S
e. Forme şi tipuri de relief
Un dublu şir de depresiuni şi dealuri cu o structură cutată, orientate pe direcţie E-V
Relieful caracterizat prin fragmentare puternică
Prezenţa muscelelor şi a măgurilor
Cea mai mare depresiune subcarpatică – Depresiunea Târgu - Jiu - Câmpu Mare
Relief fluvial, de pluviodenudare
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie
4. Diviziuni
a. Subcarpaţii Olteniei: între Bistriţa Vâlcii şi Valea Motrului. 1. Subcarpaţii Gorjului:
depresiuni: Târgu –Jiu – Câmpu Mare, Tismana, Baia de Aramă, Novaci, Bumbeşti; dealuri:
Bran 333m, Sporeşti 402 m, Săcelu 503 m 2. Subcarpaţii Olteţului şi Vâlcii: depresiuni: Horezu
şi Măgura Slătioarei 767 m
b. Subcarpaţii Argeşului: între Dâmboviţa şi Bistriţa Vâlcii. depresiuni submontane:
Câmpulung pe Dâmboviţa, Cândeşti pe Vâlsan, Arefu pe Argeş, Jiblea pe Olt, Curtea de Argeş
pe Argeş; dealuri: Chiciora, Măgura Mâţău, Negru, Tămaş 1104m, Ciocanu 885 m, Ciuha748m
GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
3. APLICĂ
SUBCARPAŢII
1 S
2 U -
3 B
4 C
5 A -
6 R
7 P
8 A
9 T
10 I
2) Municipiu reşedintă de judeţ cu cel mai mare număr de locuitori din Subcarpaţi, aşezat pe
malul drept al râului Olt, în partea de NE a Olteniei. ( 2 cuv.).
3) Râu ce constituie limita de Est a Subcarpaţilor Getici, afluent al râului Argeş, râu ce drenează
capitala ţării.
4) Culme deluroasă prelungită, puțin înaltă și cu povârnișuri domoale, care face tranziția între
regiunea de munte și cea de deal, fiind de obicei acoperită cu pășuni, fânețe și livezi cu pomi
fructiferi. Astfel de culmi sunt situate la Sud de Grupa munţilor Făgăraş (pl.).
5) Depresiune submontană situată în Subcarpaţii Moldovei în care se află municipiul Oneşti( 2
cuv).
6) Depresiune submontană situată între Munţii Căpăţânii şi Subcarpaţii Olteţului în apropierea
Parcului Naţional Buila – Vânturariţa, important centru al ceramicii şi în care se găseşte cea mai
importantă ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu.
7) Deal situat în Subcarpaţii Moldovei, în care se află altitudinea maximă a acestui sector
subcarpatic (911 m).
8) Depresiune submontană situată în Subcarpaţii Moldovei în care se află un oraş târg şi o cetate
cu acelaşi nume, depresiune prin care curge râul Ozana ,,cea frumos curgătoare’’!
9) Culme situată în Subcarpaţii Moldovei, considerată cea mai lungă unitate a acestora ( cca. 35
km) şi altitudinea maximă de 740 m în Dealul Capăta.
10) Deal situat în Subcarpaţii Getici la Sud de Depresiunea Arefu având altitudinea maximă a
dealurilor subcarpatice româneşti ( 1218 m).
GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
4. SCHIȚA LECȚIEI
Subcarpaţii
Diviziuni:
Subcarpaţii Moldovei
Limite şi unităţi vecine: N- v. Moldovei S- v. Trotuşului E- Carp. Moldo- Transilvani
V- Culoarul Moldova- Siret (Pod. Moldovei)
Carcateristici:
- relieful cuprinde un şir de depresiuni submontane închise la exterior de dealuri:
a. Depr. Neamţ, drenată de Ozana (Neamţ) închisă de Culmea Pleşu, 911 m
b. Depr. Cracău- Bistriţa, pe Bistriţa şi afluentul acesteia, Cracăul, închisă de
Dealurile Bistriţei
c. Depr. Tazlău- Caşin, drenată de Trotuş şi afluenţii acestuia, Tazlău şi Caşin,
inchisă de Culmea Pietricica, 740 m
Subcarpaţii Curburii
GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Limite şi unităţi vecine: v. Trotuşului (N), v. Dâmboviţei (V), Carp. Curburii şi Grupa Bucegi
spre interior, C. Română spre exterior
Caracteristici:
-este sectorul subcarpatic cel mai complex datorită formei curbate, cutării foarte strânse,
existenţei a două şiruri de dealuri şi două şiruri de depresiuni intercalate (depresiuni submontane,
dealuri interne, depr. intracolinare, dealuri externe):
-depresiuni submontane: Depr. Vrancei
-dealuri interne: Ouşoru, Răchitaş, Răiuţ
-depr. intracolinare: Vidra, Mera, Dumitreşti
-dealuri externe (Zăbrăuţi, Odobeşti, Deleanu)
-înălţimea max 996 m, Măg. Odobeşti
Subcarpaţii Getici
Limite şi unităţi vecine: v. Dâmboviţei (E), v. Motrului (V), Pod. Getic (S), Carp. Meridionali
(N)
Caracteristici:
- formaţi din două şiruri de dealuri şi două de depr. dispuse intercalat, paralele cu munţii:
depr. submontane (Câmpulung, Arefu, Jiblea, Tismana, Horezu, Baia de Aramă), dealuri
interne (Muscelele Argeşului), depr. intracolinare (Târgu Jiu), dealuri externe (Dealul
Bran)
- este sectorul subcarpatic cel mai jos, dar cu toate acestea prezintă altitudinea maximă din
Subcarpaţi (1218 m, Chiciora, 1018 m, Măţău)