Macesul Rosa Canina Mceul (Rosa canina) este o specie de plant nativ n Europa, nord-vestul Africii i n vestul Asiei.

. Descrierea plantei Macesul este extrem de raspandit, fiind foarte putin pretentios. Rezista la geruri de -25 sau -30 de grade Celsius, creste si pe cele mai sarace soluri, pietroase si erodate, pe pante inclinate, pana la inaltimi de 1.200 - 1.700 m si nu are ne oie speciale in pri inta apei, dar nu rezista in tur!arii si pe terenuri mlastinoase si are ne oie de soare. "stfel, macesul il intalnim atat in liziere de paduri de foioase, pe coaste insorite sau semium!rite, cat si pe pasuni, fanete, in apropierea lacurilor, pe ai si lunci de rauri sau pe marginea drumurilor si a cailor ferate. Crescand in tufe de 1-5 m inaltime, formate din mai multe tulpini lungi si elastice acoperite cu spini puternici, macesul este ideal pentru garduri ii. Macesele sunt, de fapt, pseudofructe, rezultate din dez oltarea receptaculului floral. #n interiorul lor se afla ac$enele, ade aratele fructe, denumite impropriu seminte, care sunt si ele utilizate, si peri aspri care pot produce alergii. Macesele au forma sferica sau elipsoidala, culoare portocalie in faza de parga si rosie sau rosie-portocalie la maturitatea deplina, pentru a capata apoi, atunci cand incep sa se inmoaie, o culoare rosu inc$is. %lorile, de &-' cm in diametru, au cinci petale de o!icei roz pal, dar pot fi si al!e sau roz inc$is, iar frunzele o ale si cu marginea dintata au o lungime de 2-& cm si o latime de 1-2 cm. (a maces frunzele sunt penate, cu 5-7 frunzulite. )ulpina este alungita si ramificata cu ramuri lungi de 1-& m, cu g$impi de 3-15 mm, puternici si inco oiati. Varietatea Rosa canina 'Assisiensis' este singura care nu are spini pe tulpin. Inrudit cu trandafirul, macesul este raspandit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale in ma oritatea regiunilor temperate si su!tropicale ale emisferei nordice. "umai la noi in tara intalnim #$ de specii spontane sau cultivate, dintre care macesul de munte %Rosa pendulina L& este poate cel mai valoros, pentru ca are un continut de $0 ori mai mare de vitamina ' decat macesul o!isnuit de ses %Rosa canina L.& Recoltare Macesele se recolteaza manual in perioada august - octom!rie in functie de specie si de altitudine, cand sunt in parga si perfect tari, in orice caz inainte de caderea !rumei, deoarece fructele !rumate se inmoaie si pierd o parte din itamina C. *upa ce au capatat culoarea rosu inc$is, la caderea !rumei, cand sunt complet coapte, de in moi si pierd cea mai mare parte a su!stantelor acti e, moti din care dupa aceasta perioada nu se mai culeg in scop medicinal, ci cel mult alimentar. %ructele necoapte si ciupite si, mai ales, cele cu pete negre nu se culeg, deoarece in ele au fost depuse ouale mustei de maces. %lorile si frunzele se culeg in lunile mai - iunie, in faza de inflorire deplina. *upa recoltare, macesele tre!uie uscate cat mai repede, pentru a nu pierde su!stantele acti e. *e asemenea, tre!uie ferite de soare pentru ca se incing foarte usor si fermenteaza. Corecta este uscarea cu aer cald la o temperatura de +5-105 grade Celsius pana ce macesele de in

tari si fria!ile. "cest lucru este necesar pentru a inacti a ascor!inaza, o enzima care la temperaturi mai mici continua sa oxideze itamina C. ,entru a gra!i uscarea, macesele pot fi taiate, dar, atentie-, metalele conduc si ele le degradarea itaminei C. .le pot fi uscate si in incaperi !ine aerisite pana ce se stafidesc si se pot rupe in degete, dar se pierde o parte din itamina C. Randamentul la uscare este de 2 la 1, iar daca se indeparteaza printr-un ciur fin semintele si puful randamentul scade la ' la 1. (a uscarea florilor randamentul este de &-5 la 1. Compozitie chimica (acesele repre)inta un adevarat depo)it de vitamina ' %acid ascor!ic si acid de*idroascor!ic&, avand un continut de #0 de ori mai !ogat decat lamaile, de $00 de ori mai !ogat decat ciresele, visinele si mandarinele si de 200 de ori mai !ogat decat merele. Iar daca vor!im despre macesul de munte, continutul este inca de $0 ori mai mare. In acelasi timp, aci)ii din macese, indeose!i acidul malic si acidul citric, contri!uie la sta!ili)area vitaminei '. (acesele contin si alte vitamine+ A, ,$, ,2, ,-, ,#, ., /, //, alfa si !eta tocoferol %vitamina E&, acid nicotinic %vitamina antipelagroasa&, dar si minerale precum magne)iu, calciu, fier, mangan, fosfor, potasiu, selenium si )inc. "u mai putin important este continutul lor de polifenoli, antociani, !ioflavonoide, pectina, citrate, acid malic si acid citric, terpenoide, compusi glico)idici. /etalele florilor contin ulei eteric, iar semintele contin vitamina E si 0, aci)i grasi esentialiacid linolic, acid linoleic si acid ara*idonic. In macese se mai gasesc lecitine si compusi terpenici, precum !etulina, licopen, pigment care le imprima culoarea rosie-portocalie. Proprietati terapeutice $. (acesele stimulea)a imunitatea, fiind extrem de utile si datorita rolului lor antiinflamator, regenerant, cicatri)ant, preventiv tumoral. 2. Asigura o !una functionare a organelor interne, a sistemului cardiovascular, au un efect antiim!atranire, intaresc circulatia periferica. -. Accelerea)a producerea de glo!ule rosii, com!at astenia, reglea)a meta!olismul calciului si stimulea)a fixarea lui in oase. 1. Au efect antidia!etic, *ipoglicemiant, de sta!ili)are a glicemiei, stimulea)a !iosinte)a colagenului, a *ormonilor steroi)i, reduc edemele #. Excelent tonic, antianemic, vitamini)ant, minerali)ant si revigorant. Indicatii terapeutice $. Stimularea proceselor metabolice. 2atorita continutului ridicat de acid ascor!ic si de*idroascor!ic, de vitamina ', oaca un rol deose!it de important in procesele de oxidoreducere si in respiratia celulara. (acesele reusesc astfel sa stimule)e functionarea tuturor celulelor organismului, ucand un rol important in procesele meta!olice fundamentale. 2. Alergii. 3 cura de 1# de )ile, cu o umatate de litru de infu)ie com!inata de macese pe )i, face minuni in prevenirea alergiilor de primavara. 'el mai !un moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii - inceputul primaverii, asa incat efectul sa fie maxim in

luna aprilie, cand incepe poleni)area si cei cu sensi!ilitate alergica sunt cel mai greu incercati. -. Vitaminizant. "u numai ca au un continut extrem de ridicat din ma oritatea vitaminelor, dar, in plus, a uta si la asimilarea vitaminelor si mineralelor din alte surse. 'urele de vitamini)are cu produse pe !a)a de macese sunt importante in special in se)onul rece, la efort fi)ic sau intelectual, in ca) de anemii, convalescenta, raceli, fe!ra, in ca)ul gravidelor sau dupa nastere sau in ca)ul altor afectiuni care sla!esc organismul. 1. Sistemul nervos. 4tudii reali)ate in 5ermania arata ca o cura cu macese a uta organismul sa se adapte)e mai !ine la conditiile de stres, la suprasolicitare, sa re)iste mai !ine in fata emotiilor negative, sa faca fata furiei, frustrarilor, enervarilor. 2e asemenea, macesele com!at insomniile, dar si somnolenta, migrenele, asteniile, amne)iile, nevro)ele, anxietatea, o!oseala, starea de confu)ie mentala si se pare ca sunt de folos c*iar si in ca)ul sclero)ei multiple in placi %leuconevraxita&. #. iabet. 2atorita contintului crescut de antociani, macesele sunt recomandate si in dia!etul de tip 2. Ele au un efect antidia!etic, *ipoglicemiant, de sta!ili)are a glicemiei. 6. !bezitate. (edicii apone)i de la 7niversitatea de (edicina din 3sa8a au evidentiat in urma mai multor studii ca macesele repre)inta o arma eficace impotriva o!e)itatii. 2e a dupa o cura de doua saptamani s-a constatat o reducere a colesterolului si a )a*arului din sange, precum si o in*i!are a procesului de depunere a tesutului adipos. 4-a o!servat, de asemenea, si eliminarea unor su!stante toxice, precum acidul uric. /entru aceasta se recomanda o cura de 1# de )ile cu un litru de infu)ie com!inata de macese pe )i. 9. "oli cardiovasculare. Vitamina ', !ioflavonoidele si vitaminele din complexul , previn aterosclero)a, a uta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres, macesele previn puseele de *ipertensiune. 2atorita continutului de aci)i organici pectici reglea)a nivelul colesterolului, iar datorita continutului de !ioflavonoide si de vitamina ' si /, macesele sunt eficiente in com!aterea fragilitatii capilare, intarind peretii vaselor de sange, im!unatatind permea!ilitatea si elasticitatea acestora si im!unatatind circulatia periferica deficitara. Astfel, dispar si efectele de maini si picioare reci. (acesele repre)inta un ad vant in ca)ul varicelor, a trom!ofle!itei, arteritei si a aterosclero)ei, repre)entand si un vasodilatator arterial. Astfel, alaturi de fructele paducelului, macesele sunt adevarate campioane in prevenirea cardiopatiei isc*emice, a cri)elor de ang*ina pectorala si infarct. 4e recomanda, primavara si toamna, cate o cura de o luna de )ile cu pul!ere de macese. :a venirea se)onului rece este utila si o cura de doua luni cu sirop de macese. Eficiente sunt si infu)iile si decocturile de macese. ;. "oli gastrointestinale. In ca)ul afectiunilor gastrointestinale macesele repre)inta, de asemenea, un ad uvant de exceptie. In primul rand, stimulea)a pofta de mancare si digestia. Apoi pre)inta proprietati astringente, antidiaretice, diuretice, dar si usor laxative, fiind un excelent regulator al digestiei. Atat florile si frun)ele, cat si fructele repre)inta inclusiv un ad uvant in ca) de di)enterie.

(acesele sunt recomandate in ca) de gastrite si c*iar *emoragii digestive, crampe, sen)atie de voma, intoxicatii, enterocolite, de inflamatie intestinala, dar si pentru eliminarea viermilor intestinali, precum oxiuri, ascaroi)i. 4e utili)ea)a fructele crude sau uscate si pulveri)ate, amestecate cu miere de al!ine %2 parti fructe <i $ parte miere&, care se consuma inainte de mese, pe stomacul gol, cate 2-- lingurite pe )i. In ca)ul intoxicatiilor stomacale se prepara infu)ii concentrate, decocturi, macerate la rece, vinuri tonice si pul!eri. Contra constipatiei se administrea)a cate o umatate de litru de infu)ie de macese indulcita cu miere de mana, !auta dimineata, la tre)ire, pe stomacul gol. Aci)ii pectici din compo)itia maceselor a uta la normali)area florei intestinale si im!unatatesc tran)itul intestinal, avand un efect laxativ de intensitate medie. Interesant este ca decoctul com!inat de seminte de macese, cate umatate de litru administrat )ilnic, are efect opus, fiind c*iar un ad uvant valoros contra di)enteriei. Contra colicilor abdominali se iau 2 lingurite cu pul!ere de macese pe )i, iar contra constipatiei si *emoroi)ilor se !eau cate 2 cani de infu)ie din flori de macese pe )i. 3 infu)ie din flori de macese repre)inta un laxativ eficient pentru copii. 4e prepara din $0 grame de flori la 2#0 ml de apa clocotita. 'ine doreste poate indulci ceaiul cu o lingurita de miere. =. "oli hepatobiliare. (acesele au capacitatea de a mari secretia !iliara si au o actiune !enefica in ca)ul diferitelor afectiuni *epatice, in ca)ul litia)ei si infectiilor !iliare, in ca)ul colecistitelor si a disc*ine)iei !iliare. In ca)ul colecistitei, a litia)ei si a colicilor !iliari se administrea)a cate un pa*ar din infu)ia com!inata de macese, cu -0 de minute inaintea fiecarei mese, in cure de -0 de )ile, urmate de cate $0 )ile de pau)a. Infu)ia com!inata de macese are efect antiinflamator !iliar, impiedica formarea de calculi !iliari si previne colicile. 4tudii preliminare arata ca aceasta cura cu infu)ie com!inata de macese ar putea avea ca efect si diminuarea in volum a calculilor !iliari de mari dimensiuni. $0. "oli renale si urinare. (acesele au un pronuntat efect diuretic, antiinflamator si calmant asupra mucoaselor tractului urinar, fiind utile in ca)ul inflamarii cailor renale, in ca)ul insuficientei renale, a edemelor renale, in ca)ul pierderii involuntare de urina, in ca) de cistite, pielonefrite, in ca)ul formarii calculilor la nivelul rinic*ilor si a ve)icii urinare. Este important de remarcat ca macesele nu produc iritatii, ceea ce permite utili)area lor in cure prelungite cu decocturi, infu)ii si vin de macese. $$. Aparatul genital. (acesele sunt utile si pentru oprirea *emoragiilor uterine, in ca) de leucoree, gonoree, dismenoree, recomandandu-se utili)area infu)iei sau tincturii de macese. In ca)ul *emoragiilor menstruale, se recomanda cate 6 linguri de pul!ere de macese pe )i, prevenind astfel crampele, regulari)and activitatea *ormonala si compensand pierderile de sange care pot provoca anemie, verti si stari de sla!iciune. $2. Articulatii. 'ele mai spectaculoase re)ultate ale marilor centre de cercetare privesc actiunea maceselor asupra articulatiilor. Astfel, in tari precum 5ermania, (area ,ritanie, 2anemarca, 0ranta, macesele devin treptat o optiune de tratament, a ungandu-se c*iar la inlocuirea antiinflamatoarelor de sinte)a. In ca)ul artritei reumatoide si a osteoartritei, de exemplu, s-au o!tinut re)ultate spectaculoase in cadrul unui studiu dane) din 2001, care a evidentiat nu numai reducerea

sau disparitia durerii, dar si o im!unatatire a mo!ilitatii articulatiilor. >e)ultate remarca!ile s-au o!tinut si in ca)ul gonartro)ei si coxartro)ei in cadrul unor studii efectuate la departamentul de !ioc*imie al spitalului 5entoffe din 'open*aga. 4i aici s-a evidentiat atat reducerea sau disparitia durerilor, cat si im!unatatirea mo!ilitatii. (acesele contin su!stante antioxidante si antiinflamatoare, care impiedica degradarea cartilagiilor din articulatii, a uta la mentinerea elasticitatii mem!relor si a coloanei verte!rale, cresc re)istenta organismului la frig si impiedica aparitia cri)elor de reumatism. 7na dintre aceste su!stante active, galactolipida, a fost descoperita in macese de un grup de cercetatori dane)i. Aceasta pre)inta un extraordinar efect antiinflamator asupra cartilagiilor dintre discurile coloanei verte!rale, astfel incat nu numai ca reduce inflamatia si durerea, dar im!unatateste si flexi!ilitatea coloanei verte!rale. (acesele sunt eficace atat in cadrul tratamentelor externe, cat si interne. 4e recomanda aplicarea de comprese sau de masa e locale cu decoct de macese atat pentru dureri reumatice, im!unatatirea mo!ilitatii articulare, cat si pentru psoria)is, contu)ii, intepaturi de insecte, cupero)a si diferite dermato)e alergice. Intern se recomanda consumul a 1-6 lingurite de pul!ere din pulpa fructului uscat pe )i. :a randul lui, lemnul de maces taiat marunt si fiert in apa de !aie actionea)a in com!aterea !ataturilor si a ciocurilor din talpa. $-. "olile respiratorii. (acesele sunt folosite cu succes si in ca)ul !olilor respiratorii. In primul rand, tre!uie su!liniat efectul pul!erii de macese in ca)ul fe!rei, pe care nu o scade, dar a uta sistemul cardiovascular si pe cel nervos sa re)iste mai !ine si accelerea)a vindecarea, asigurand totodata si eliminarea unor toxine din corp. Infu)iile, decocturile si tincturile si-au demonstrat eficacitatea in ca)ul gripelor, al racelilor, raguselii, rinosinu)itei, faringitei, astmului !ronsic, pneumoniei si c*iar a tu!erculo)ei. Este de remarcat cresterea re)istentei la infectiile pulmonare in general. Este cunoscut de mult timp efectul ceaiului de macese, care calmea)a tusea si revigorea)a orice organism vlaguit de fe!ra. 'onsumate su! forma de ceai, sirop sau dulceata, macesele cresc imunitatea si ne pa)esc de micro!i si de raceala. 'ura de macese este recomandata mai ales in se)onul rece cand este !inevenita si asocierea maceselor cu catina, propolis, polen si miere. (ai multe studii arata ca pacientii care iau pul!ere de macese, 6 lingurite pe )i, inca de la declansarea gripei sau a racelii se vindeca mai repede si organismul le re)ista mai !ine la fe!ra, fiind diminuate si efectele secundare precum durerile de cap, durerile musculare sau verti ul. 2ar prefera!il este consumul preventiv de macese, cate o lingurita de pul!ere de 1 ori pe )i. In ca)ul tratamentelor cu anti!iotice consumul simultan de macese prelungit si pe o perioada de minim $0 )ile dupa terminarea tratamentului este util pentru prevenirea reactiilor alergice fata de anti!iotice, pentru refacerea florei intestinale si im!unatatirea imunitatii afectate de anti!iotice si pentru gra!irea vindecarii si scurtarea perioadei de convalescenta. Precautii si contraindicatii /ulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie, fiind printre cele mai !ine tolerate remedii cunoscute. 4emintele de macese, in sc*im!, mai ales perisorii de pe aceste seminte, au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si

asupra celui digestiv. 2e asemenea, acesti perisori pot declansa reactii alergice severe, ca prurit, disconfort gastro-intestinal. 2e aceeea, in ca)ul persoanelor alergice se recomanda evitarea contactului cu acesti perisori. 'omisia guvernamentala pentru plante medicinale din 5ermania atrage atentia ca un consum de peste $0 grame de seminte de macese pe )i poate conduce la intoxicatie din cau)a cianidelor din compo)itia acestor sam!uri.