Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie “N.

Testimiteanu”

Raport
pe tema:

Specii cu valoare
farmaceutica din
fam. Malvaceae

a elaborat:
Matasari Marcela
gr. 4102
prof. Chiru Tatiana
1
Nalba mare
ALTHAEA OFFICINALIS L.
Familia Malvaceae

Alte denumiri populare: nalba alba, nalba de lunca, ruja.

Descriere

Planta erbacee, perena, cu radacina groasa si carnoasa, lunga de 20-30 cm, alb-galbuie in interior
cu striuri longitudinale si cenusiu-deschise Ia exterior. Tulpina este inalta de 80-200 cm, putin
ramificata si lignificata Ia baza, cilindrica, dens-paroasa. Frunzele sunt alterne, triunghiulare, cu
3-5 lobi, nervuri proeminente pe dos, intens paroase si catifelate, margini neregulat-dintate, de
culoare verde-albicioase. Florile sunt mari, alb-roze, lung-pedunculate, dispuse in raceme spre
váarful tulpinii.

Inflorirea are loc Iin lunile iunie-septembrie.

Raspandire

Planta este originara din Asia si adusa in zona nordica a Marii Mediterane. Creste in flora
spontana prin locuri umede, slab-saraturoase, fanete, zavoaie, marginea rauribor si lunca Dunarii,
balti, marginea santurilor si drumurilor, terenuri parasite, ziduri vechi. Se cultiva in gradini ca
planta medicinala si decorativa.

Date tehnologice

- Epoca de semanat toamna (luna octombrie) si primavara (luna aprilie).

- Distanta intre randuri: 75 cm.
- Adancimea de semanat 1-2 cm.
- Cantitatea de samanta necesara 8-10 kg/ha
- frunze uscate = 8-12 tone/ha, fbori uscate = 2-3 tone/ha, radacini uscate= 1 5—2 tone/ha

Organe utilizate: Folium et Flores et Radix Althaeae - frunze, flori si radacini.

Recoltarea

Florile si frunzele se culeg manual, fara codite, in timpul infloririi (lunile iunie-septembrie).
Radacinile se scot din sol in toamna anului I (lunile octombrie-noiembrie) si in primavara anului
II (lunile martie-aprilie). Se curata cu peria sau cu cutitul pana Ia stratul alb, se tale in fragmente
de 10-20 cm si se usuca Ia soare. Se evita spalarea radacinilor pentru a evita pierderea
mucilagiilor hidrosolubile. Frunzele se usuca Ia umbra, in strat subtire, pe rame aranjate in locuri
bine aerisite sau artificial Ia 40-50°C, evitand brunificarea. Dupa uscare, frunzele pastreaza
culoarea verde-albicloasa, Cu miros si gust slab-mucilaginos iar radacinile sunt albe, usor galbui.

ContinutuI chimic

- mucilagii (20-35 %), flavonoizi, taninuri, rezine, betaine;

2
- acizi organici (uric, galacturonic);
- acizi grasi (palmitic, oleic);
- glucide (zaharuri solubile, arabinoza, ramnoza, xiloza, amidon, pectine);
- aminoacizi (acid aspartic Si asparagina);
- vitamina C;
- saruri minerale (K, Ca, P, Mg, Fe, Mn, Zn, B).

Proprietati terapeutice

- emoliente, pectorale, expectorante, antitusive, behice, secretolitice, calmante,

antiinflamatoare;
- antidiareice, antihemoroidale;
- imunostimulatoare, antiseptice.

Actiuni specifice

- Boli ale aparatului respirator: bronsita, astm bronsic, pneumonie, inflamatii ale bronhiilor,
gripa, tuse, dureri in piept, angine, faringite, laringite, traheite, iritatii ale gatului.
- Afectiuni digestive: gastrite, colici gastrice si abdominale, litiaza biliara, diaree, dizenterie,
enterite, peritonita, hemoroizi.
- Boli renale si genitale: cistite, metrite, pielite, uretrite, leucoree, gonoree, iritatii vezicale,
calculi renali.
- Boli dermatice: furunculoza, rani deschise, prurit, pojar, scarlatina, arsuri.
- Afectiuni bucale si oculare: glosita, amigdalita, abcese dentare, afte, stomatita, ulceratii ale
gurii, senzatie de uscaciune a cavitatii bucale, cancer de laringe, conjunctivita.

Forme de utilizare

UZ INTERN

- Infuzie din 20 g de frunze si flori Ia 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute si se beau
1-2 ceaiuri pe zi ca emolient si in infectii genitale (cistite).
- Infuzie din amestec de 20 g de flori de nalba + 20 g de urzica moarta + 30 g de frunze de rug
Ia 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se beau 2 ceaiuri pe zi in caz
de diaree.
- Macerat Ia rece din 1 lingura de radacini uscate si macinate Ia 250 ml de apa rece; se
macereaza Ia temperatura camerei timp de 3-4 ore, se strecoara si se adauga un varf de cutit de
bicarbonat de sodiu pentru a evita iritatiile stomacale. Dupa indulcire se bea fractionat in 3-4
reprize pe zi cu efecte in inflamatiile cailor respiratorii, in infectiile renale, in tulburarile gastro-
intestinale, colici, ulcer stomacal si diaree Ia copii.
- Macerat din 2 lingurile de frunze + flori uscate si maruntite Ia 250 ml de apa rece; se lasa Ia
macerat peste noapte, se incaIzeste usor Ia 30-40°C in dimineatca urmatoare si se beau 4 ceaiuri
pe zi.
- Sirop din 5 g de radacini uscate Ia 100 ml de apa rece; se Iasa sa macereze 3 ore, se
strecoara, se adauga 150 ml de zahar sau miere, se amesteca pana Ia dizolvare si se consuma cate
o Iingurita Ia intervale de 1-2 ore, avand efecte emoliente in afectiunile respiratorii si in
insomnii.
- Pulbere din 2 g de radacini macinate, luate dimineata contra constipatiei.
- Radacini mestecate in gura pentru inlaturarea raguseIii si favorizarea aparitiei dintilor Ia copii.

UZ EXTERN

3
- Gargara si bai de gura cu decoct din 20 g de radacini Ia 200 ml de apa rece; se fierbe 10
minute, se strecoara si se utilizeaza sub forma de gargara de 3-4 ori pe zi, avand actiune
antiinflamatoare in afectiuni ale gatului si gurii (laringite, traheite, rinofaringite, stomatite, aftoze
bucale, cancer de laringe). Se poate asocia cu flori de musetel si capsule de mac in tratamente de
amigdalite, abcese dentare, laringite, traheite, comprese oculare.
- Gargara cu infuzie dintr-un amestec cu frunze de nalba + flori de musetel + capsule de mac,
cu efecte in amigdalita si abcese dentare.
- Inhalatii cu aburi de la decoctul de radacini, eficace in dureri de ochi sau rani externe.
- Cataplasme din 2 linguri de frunze Ia 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se
strecoara si se aplica sub forma de cataplasma cu efecte emoliente si calmante in furunculoza,
boli de ochi si ca spalaturi in vaginite.
- Baie de maini si picioare cu 1 pumn dublu de flori si frunze, care se macereaza intr-o galeata
de 5 litri de apa rece timp de 12 ore; in dimineata urmatoare se incalzeste usor pana Ia 35-40°C si
se face baie timp de 20 minute cu efecte in bolile dermatologice.

Alte utilizari

- In cosmetica se aplica comprese calde cu decoct din 30 g radacini uscate si macinate Ia 500
ml de apa rece; se infuzeaza 30 minute si se strecoara. La un pahar de lichid se adauga 2 lingurite
de miere si se utilizeaza pentru tenurile uscate si ofilite sau pentru riduri pe fata, gat si decolteu.
Compresa se tine 15-20 minute.
- Infuzie din 40 g de amestec, in parti egale, cu frunze de nalba + flori de musetel + herba de
sunatoare + frunze de salcie Ia 1 litru de apa clocotita; se foloseste sub forma de comprese pe
tenurile uscate, iritate si congestionate (cuperoza).
- Masca cosmetica dintr-o infuzie concentrata de flori de nalba, musetel, sunatoare si patlagina;
o lingura de infuzie se amesteca cu pulbere de caolin, pana Ia obtinerea unei paste dense care se
aplica omogen pe obraz, in cazul tenurilor grase si uscate.
- Flori proaspete strivite aplicate sub forma de cataplasma pe tenurile cuperozice.
- In medicina veterinara se folosesc florile si frunzele proaspete aplicate pe ugerul oilor si al
caprelor in caz de inflamatii.

Nalba de gradina

MALVA GLABRA Desv., MALVA SILVESTRIS L., MALVA NEGLECTA Wall.

Familia Malvaceae

Alte denumiri populare: nalba de cultura, nalba de padure, nalba mica, nalba salbatica, colaceii
babei, banutei, casul popii, malaga, nalba rotunda.

Descriere

Planta ierbacee, perena (M. silvestris) sau bianuala (M. glabra), cu radacina pivotanta, carnoasa
si putin ramificata. Tulpinile au inaltimea pana Ia 1 m si se ramifica in partea superioara.
Frunzele sunt rotunde sau palmat-lobate, lung-petiolate, paroase, neregulat-serate pe margini.
Florile mari si solitare, au culoarea roz-violacee cu vinisoare violete, grupate cate 2-3 Ia
subtioara frunzelor si in varful tulpinii.

Inflorirea are loc in lunile iunie-octombnie.

4
Raspandire

Planta creste Ia marginea padurilor, drumurilor, cailor ferate, in apropierea apelor curgatoare sau
baltilor, in santuri, zavoaie, pasuni, terenuri parasite, umede si bogate in azot, pe ziduri vechi, de
Ia campie pana Ia altitudinea de 1.300 m. Se cultiva ca planta medicinala.

Date tehnologice
- Epoca de semanat: toamna (octombrie) si primavara (martie-aprihe)
- Distanta intre randuri: 50 cm.
- Adancimea de semanat: 1,5 - 2 cm.
- Cantitatea de samanta necesara: 4-5 kg/ha
- Productia de flori: 2.800 - 5.000 kg/ha (proaspete) si 1.000 – 1.200 kg/ha (uscate).
- Productia de frunze: 3.500 - 4.500 kg/ha (proaspete) si 700-900 kg/ha (uscate).

Organe utilizate: Flores et Folium Malvae - flori si frunze.

Recoltarea

Se face inainte si in timpul infloririi (lunile iunie-octombrie). Frunzele fara petiol se taie in faza
cand au diametrul peste 12 cm, iar florile se recolteaza fara peduncul, pe timp insorit si uscat, Ia
intervale de 1-2 zile, pe masura ce se deschid bobocii. Uscarea naturala se realizeaza Ia umbra, in
straturi subtiri, in poduri sau soproane si artificial Ia 25-35°C. Dupa uscare, produsuI pastreaza
culoarea specifica, este fara gust si are gust mucilaginos, dar pierde o parte din mucilagii.

Continut chimic

- substante mucilaginoase (8-15%), pectine, glucide (ramnoza, arabinoza, galactoza, glucoza,

xiloza);
- taninuri, flavonoizi, pigmenti antocianici, malvina, malvidol;
- acizi organici (tanic, galacturonic);
- vitamine (A, B, C, E);
- saruri minerale (K, Ca, Na, Mg).

Proprietati terapeutice

- expectorante, emoliente, pectorale, secretolitice, antitusive;

- diuretice, sedative, usor laxative, behenice, slab astringente:
- antiinflamatoare.

Actiuni specifice

- afectiuni bronho-pulmonare, dureri in piept si gat, amigdalite, traheite, laringite, bronsite, tuse,
guturai, astm, naduseala, catar bronsic, pneumoflie, tuberculoza;
- tulburari gastro-intestinale, enterite, colite spasmatice, constipatie, hemoroizi, crize de colon
iritabil;
- afectiuni ale caior urinare, infectii renale, leucoree, vaginita, nefrita, cistita, pielita, uretrita,
metrita, hemoragii uterine, prostatita;
- inftamatii buco-faringiene si oculare, abcese dentare;
- nervozitate;
- celuIita;

5
- afectiuni dermatologice: ulceratii ale pielii, rani superficiale, eczeme, furuncule.

Forme de utilizare

UZ INTERN

- Infuzie din 1 lingura de frunze si flori uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10
minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi, prin inghitituri rare, cu efecte de
fluidificare a secretiilor pulmonare in bronsite, laringite, tuse, dureri de piept si naduseli.
- lnfuzie din 15-20 g de frunze si flori uscate Ia 1 litru de apa clocotita sau lapte dulce; se
infuzeaza 10 minute acoperit, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri caldute in cazuri
de nervozitate si obezitate.
- Decoct din amestec de nalba, urzica si patrunjel de camp, din care se beau 3 ceaiuri pe zi in
caz de ascita.
- Macerat Ia rece din 1 Iingura de herba uscata Ia 250 ml de apa rece; se adauga un varf de cutit
de bicarbonat de sodiu si se lasa Ia macerat peste noapte. In dimineata urmatoare se incalzeste
usor, se strecoara, se indulceste si se bea, treptat, in cursul unei zile, avand actiuni in tulburari
gastro-intestinale, hemoragii interne sau tulburari ale cailor renale. CeaiuI se poate amesteca cu
lapte dulce, pentru calmarea durerilor de rinichi.
- Sirop cu amestec din 100 g de flori uscate, 100 g de zahar si 100 ml de apa; se iau 5-6 linguri
pe zi, cu efecte in raceala bronhiilor si a rinichilor sau ca pansament a mucoaselor stomacale si
intestinale.
- Frunze proaspete amestecate in salate cu actiune favorabila In constipatie.

UZ EXTERN

- Gargara cu decoct (20-25 g plante uscate Ia 1 litru de apa) cu amestec din frunze de nalba +
flori de museteI + capsule de mac, avand efecte in amigdalite, stomatite, aftoze si abcese dentare.
- Gargara in cancer de laringe insotit de afonie (lipsa vocii): 1 lingura de flori si frunze uscate
de nalba se maruntesc, se tin peste noapte in 250 ml de apa rece, iar dimineata se strecoara, se
incalzeste usor si se face gargara. Materia ramasa prin strecurare se amesteca cu faina de orz si se
aplica sub forma de prisnitai regiunea gatului.
- Comprese cu infuzie calduta aplicata in inflamatiile mucoaselor bucale si oculare sau tinute
10-15 minute pe tenul uscat, ridat si cu cuperoza.
- Cataplasma din frunze oparite puse pe panza si aplicate noaptea pe piept sau pe rani deschise,
ulceratii, eczeme zemuinde, abcese, arsuri, furuncule, umflaturi de picioare dupa flebite si
fracturi, avand efecte emoliente, calmante si antiinflamatoare.
- SpaIaturi vaginale cu infuzie de nalba in afectiuni genitale.
- Bai cu decoct Ia rece dintr-un pumn mare de frunze de nalba si patlagina; se lasa sa macereze
peste noapte intr-o galeata cu 5 litri de apa rece. Dimineata se incalzeste usor si se fac bai de
maini, picioare sau generale, avand efecte vindicative in furuncule, fracturi de oase, luxatii ale
articulatiilor si picioare umflate prin suprasolicitare.
- Pulbere din frunze de nalba amestecate cu frunze de salcie si aplicate pe rani, pentru a
favoriza cicatrizarea.

Alte utilizari

- In alimentatie, frunzele erau considerate ca legume cu calitati alese, avand rol in catifelarea si
protejarea mucoaselor stomacale si bronhiale. Romanii consumau plante tinere de nalba dupa un
ospat copios ca sa-si linisteasca stomacul si intestinele iritate de mancare si bautura. HORATIU
scria: “pentru a ma reface imi trebuie masline, nalba si cicoare”. CAROL CEL MARE si

6
LUDOVIC CEL BLAJIN au decretat cultivarea nalbei in toate gradinile imperiale, fiind
considerata o planta indispensabila pentru sanatate.
- Frunzele de nalba sunt folosite Ia prepararea unor supe si ciorbe, piureuri, mancaruri cu carne
de miel si salate. O reteta pentru salata este urmatoarea: se spala 100 g de frunze de nalba si se
scufunda un minut in apa clocotita; se taie marunt, se amesteca cu 25 g de ceapa tocata, 25 g de
hrean ras, sare si 20 g de smantana. Pentru a prepara o supa se dau prin masina de tocat 200 g de
frunze proaspete de nalba si se toarna Ia supa de cartofi (80 g de cartofi fierti in 800 ml de apa),
cu 5-10 minute inainte de fierberea completa a cartofilor. Se mai adauga 20 g de ceapa si 20 g de
morcovi inabusiti in prealabil in 10 g de untdelemn.
- Frunzele uscate se pot pastra peste iarna pentru a fi consumate in condimentarea supelor,
salatelor si sosurilor.
- Florile de nalba sunt folosite pentru colorarea oteturilor aromatice, a siropurilor si vinurilor.
- Fructele de nalba pot fi consumate in stare cruda sau marinate, ca ingrediente in borsuri si
pateuri.
- In medicina veterinara sunt tratate cabalinele cu boli ale stomacului, folosind decoct din 500 g
de frunze de nalba Ia 10 litri de apa.

Malva vulgaris

Denumire populara: Casul popii, Cas, Nalba-marunta, Nalba-mica

Descriere: Nalba cu frunze mici, nalba mica (casul popii), creste pe zidurile vechi pe langa
drumuri, pe terenurile parasite, pe langa garduri. Este o planta anuala, cu tulpina partial taratoare.
Frunzele sunt aproape rotunde, dintate, iar florile, de culoare roz, asezate cate una sau mai multe
la subtioara frunzelor. Fructul este o capsula de forma unui cas.Se recolteaza frunzele, florile,
tijele, din iunie pana-n septembrie. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde, cel mai bine este
sa se utilizeze nalba cat mai proaspata. Are valoare si planta uscata. Nalba-mare (nalba-alba),
Althae officinalis, este o planta ierboasa, vivace, inalta de 80-150 cm, ramificata si acoperita cu
peri moi. Radacina este groasa, fuziforma, galbuie la exterior si alba in interior, cu striuri
longitudinale. Frunzele sunt alterne, ovale, intregi sau lobate. Cele superioare au trei lobi, iar cele
inferioare, 5 lobi. Sunt moi, carnoase si lung petiolate. Atat tulpina, cat si frunzele sunt alb
catifelate, datorita perilor fini, scurti. La subtioara frunzelor si la extremitatea ramurilor, se
gasesc florile mari, lung pedunculate, de culoare alba sau usor roz (2,5-3 cm in diametru), cu
petale slab stirbite la varf. Caliciul dublu, cel extern cu 6-9 lobi. Florile sunt regulate, pentamere.
Fructul - capsula - turtit; atat frunzele cat si radacina au un miros slab caracteristic si gust
mucilaginos. Infloreste din iulie pana in septembrie. Creste prin locuri umede, uneori slab
saruturoase, in luncile apelor, pe marginea raurilor, mai ales in regiunea Dunarii.

Recoltare: Se recolteaza florile, frunzele si radacinile decorticate.Florile si frunzele se

recolteaza fara codite, in lunile iulie-august. Se ususca la umbra in incaperi aerisite, intinse in
straturi subtiri. Dupa uscare, florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi captusite cu hartie, iar
frunzele in sacu de panza. Radacinile se recolteaza cand ajung la 10-15 cm lungime, adica de la
plante care au cel putin 2 ani. Recoltarea lor se face in lunile martie-aprilie si octombrie-
noiembrie. Dupa recoltare, radacinile trebuie decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb,
taiate in fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incalzite, la 40 grade C).Inainte de
uscare, nu se spala. Dupa uscare, radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie, in incaperi
uscate.

Principii active: Radacina: mucilagii, acizi uronici, amidon, zaharuri, asparagina, pectine,
betaina, tanin, substante rezinoase. Florile si frunzele contin: flavonoide, tanin si mucilagii.

7
Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Frunzele trebuie sa fie de culoare verde,
sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm; nu se admit resturi de tulpina. Radacina trebuie sa fie de
culoare alba, dupa decorticare. In acelasi scop si avand aceleasi principii active, se mai folosesc
si frunzele si florile recoltate de la Nalba de cultura.

Actiune farmaceutica: Secretolitic, emolient, expectorant, antiinflamator al aparatului respirator,

renal si gastro-intestinal.

Indicatii: Glosite, laringite acute, bronsite, traheite, infectii renale, rani, ulcere, amigdalite. In caz
de rani deschise, baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de patlagina sunt eficiente. In
cancer de laringe, chair atunci cand prezinta afonie (lipsa vocii), nalba este eficienta. Se face
gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei, iar resturile de la ceai, amestecate cu faina de orz,
se pun ca prisnita peste noapte in regiunea gatului. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. Planta se
marunteste, se tine peste noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa
rece). Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda, apoi se pastreaza intr-un
termos. Se beau 4 cani pe zi. Cu restul ceaiului se face gargara. Pentru senzatia de uscaciune a
cavitatii bucale, ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara.

Gossypium herbaceum

Bumbacul este o plantă tehnică ca şi inul, bumbacul face parte din familia (Malvaceae)
care se prezintă sub formă de tufe, seminţele bumbacului sunt toxice, prin conţinutul de 1,5 %
Gosypol. Bumbacul este un material foarte folositor pentru a obţine îmbrăcăminte. Bumbacul are
mai multe proprietati printre care se numara si : luciul: bumbacul are luciu mat; culoarea: in
general la bumbac culoarea este alba, galbuie; lungimea:fibre scurte:la bumbac, lana fibre
lungi:in canepă, filament, higroscopicitatrea Ca şi bumbacul sunt mai multe materiale care au
luciu. unele dintre ele ca si mătasea au luciul mai evident sau altele au un luciu slab (cânepa şi
inul) Culoarea bumbacului depinde de felul pigmenţilor naturali,
hidroscopiccitatea: este o proprietate la firelor de a absorbi lichidele in mediul ambiant. exemplul
cel mai caracteristic este lâna.

Aspect

Plantă cultivată în zonele călduroase, cu rădăcină pivotantă. Tulpina este la început ierboasă, iar
apoi devine lemnoasă. Frunzele sunt mari, lucioase pe partea superioară. La coacere, fructul se
desface în 5 părţi, eliberând seminţele înconjurate de fire lungi, subţiri (fibre textile).

Bumbacul, cunoscut pentru utilizarea sa in industria textila, este o fibra naturala matasoasa,
placuta pielii. In afara de aceasta utilizare, o importanta deosebita o au si semintele de bumbac,
bogate in uleiuri si proteine.

Ingrediente bioactive:
Laptele de Bumbac este ingredientul activ complex continand Ulei de Bumbac microemulsionat.
Laptele de Bumbac reprezinta o sursa bogata in acizi grasi nesaturati si antioxidanti, cu o
importanta esentiala pentru piele.

8
Actiune:
Hraneste perfect pielea si asigura protectie epidermei foarte sensibile. Laptele de Bumbac
accelereaza vizibil procesul de regenerare celulara, calmeaza iritatiile existente si previne
deshidratarea si imbatranirea pielii. Laptele de Bumbac este folosit in produse pentru piele
sensibila, pe care o ajuta sa-si recapete catifelarea si supletea.

la ora actuală ocupă plantaţiile din peste 80 de ţări din lume. Fibrele de bumbac reprezintă 40%
din materialul folosit în industria textilă, însă măreaţa plantă nu a fost niciodată în stare să ţină şi
de foame. Seminţele de bumbac sunt o sursă bogată de proteină, însă acestea nu pot fi consumate
decât prin înlăturarea gosipolului, un element chimic toxic care protejează planta de insecte şi de
microbi. "Nici oamenii, nici porcii, nici găinile nu pot digera această substanţă", declară pentru
Time Kater Hake, reprezentant al grupului industrial Cotton Inc. Doar vacile şi alte rumegătoare
au un stomac suficient de puternic pentru a digera gosipolul.

Odată această substanţă înlăturată, bumbacul devine o sursă de proteine ieftină şi abundentă
pentru toată lumea.
Scoarta radacinilor de bumbac este cunoscuta de secole ca un remediu ‘de sex feminin’, facind
nasterea mai usoara , ceaiul obtinut din aceasta planta are actiune reglatoare asupra ciclului
menstrual ,dar totodata poate provoca avorturi. Este considerata un contraceptive masculine
imobilizind sperma
De asemenea este un remediu contra muscaturiloe de sarpe, dezinteriei si febrei. Uleiul din
saminta de bumbac poate fi utilizat intravenos pentru persoanele cu deficiente nutritionale

Hibiscus sabdariffa

Florile acestui arbust, de o frumuseţe luxuriantă, au fost utilizate de-a lungul timpului - în special
în medicina populară orientală - sub forma ceaiurilor aromate şi cu puternic efect relaxant şi
răcoritor în tratarea afecţiunilor renale şi digestive.
Deşi gama de efecte terapeutice ale plantei este vastă, ea a fost descoperită relativ recent de
medicina ştiinţifică modernă, eficienţa de excepţie a florilor de hibiscus fiind recunoscută în
special în tratamentul hipertensiunii arteriale şi hipercolesterolemiei precum şi în afecţiunile
aparatului renal şi respirator.

ACŢIUNI

INTERN:

Diuretic puternic, antioxidant puternic, hipotensiv foarte bun, reduce vâscozitatea sângelui şi îl
purifică, hipocolesterolemiant bun, tonic renal şi digestiv, antibacterian bun, stomahic mediu,
colagog mediu-slab, stimulează peristaltismul intestinal, laxativ blând, emolient bun, calmant
bun, reduce absorbţia alcoolului în organism fiind util în tratamentul alcoolismului,
antiinflamator puternic asupra aparatului respirator, expectorant blând, antifebril, relaxant
eficace al musculaturii uterine, spasmolitic bun, răcoritor, astringent, analgezic blând,
antiherpetic, imunomodulator de intensitate redusă.

EXTERN: cosmetic, insecticid, grăbeşte vindecarea rănilor, creşte elasticitatea şi gradul de

lubrefiere al pielii, stimulează creşterea părului, antiinflamator, calmant, astringent.

INDICAŢII:

9
INTERN:
cistită, retenţie de apă în ţesuturi, disurie – infuzie combinată, 4 căni pe zi.
hipertensiune arterială (studii recente arată o eficienţă echivalentă cu aceea a unor medicamente
clasice pentru tratarea acestei boli – ex: captopril) – macerat la rece, în cure de 3 luni cu 3
săptămâni pauză între ele.
hipercolesterolemie – pulbere – 4-6 grame pe zi. Tratamentul durează minim 2 luni. Pentru
efecte amplificate se va asocia cu pulbere de anghinare (Cynara scolymus).
febră, răceală, tuse, inflamaţii şi infecţii respiratorii, dureri de cap asociate afecţiunilor
respiratorii – pulbere sau infuzie combinată. În cazurile de răceală se va apela suplimentar şi la
infuzia fierbinte.
gonoree, herpes (adjuvant) – infuzie combinată.
hipermenoree, dureri şi crampe menstruale – pulbere, administrată de 4 ori pe zi. În tulburările
menstruale frecvente se începe administrarea cu 3-4 zile înaintea începerii menstruaţiei şi se
continuă până după încheierea completă a acesteia.
reumatism, varice, constipaţie – infuzie combinată, în tratament de lungă durată (minim 6
săptămâni)lipsa poftei de mâncare – o linguriţă de pulbere cu 30 de minute înainte de fiecare
masă.

EXTERN:
afecţiuni ale pielii în general, adjuvant în cancerul de piele, răni, zgârieturi, ulceraţii – spălături şi
comprese cu infuzie combinată abcese la nivelul pielii – cataplasme pe locurile afectate.
protector al pielii la radiaţiile ultraviolete, piele cu aspect îmbătrânit, piele ridată, ofilită,
uscăciune excesivă a pielii – băi cu adaos de infuzie combinată.
mătreaţă, căderea părului (alopecie) – părul se va spăla periodic (de 2 ori pe săptămână) cu
infuzie combinată.scabie – băi complete cu macerat concentrat din hibiscus.

10
 Cuprins:

Nalba mare ( Althaea officinalis )………………1

Nalba de gradina (Althaea rosea)……………… 4
Malba mica (Malva vulgaris)………………….. 7
Bumbacul (Gossypium herbaceum)……………... 8
Karkade (Hibiscus subdariffa)…………………. 9

Bibliografie:

www.farmacia-verde.ro
www.venus.org.ro
www.netmedic.ro

11