Cultivarea si utilizarea plantelor medicinale in tara noastra

Plantele medicinale contin in cantitate mai mare sau mai mica substante chimice
(principia active) care exercita o actiune farmacologica bine definita asupra organismului
uman.
Astfel de substante pot fi continute fie in toata planta, fie numai in unele organe ale
plantei si sunt reprezentate de specii chimice complexe, cum ar fi:
- Uleiuri eterice
- Alcaloizi
- Glicozide
- Vitamine.
Flora medicinala a tarii noastre este reprezentata de circa 800 de specii, dintre care
283 au proprietati terapeutice certe iar dintre cele 180 de specii care au fost studiate dpdv
farmacodinamic, la circa 50 de specii s-au stabilit elementele de baza ale tehnologiilor de
cultura.
Aceste specii reprezinta surse de materii prime pentru extractii de principii active si
uleiuri volatile, de o valoare deosebita pentru industria de medicamente si produse
farmaceutice, pentru cea de produse cosmetice, ca si pentru cea alimentara.
Utilizarea plantelor medicinale si aromatice prezinta avantaje de necontestat,
comparative cu medicamentele de sinteza:
- Sunt mai bine tolerate de organism
- Nu prezinta efecte secundare daca sunt folosite in dozele recomandate
- Au eficacitate sporita
- Nu produc fenomenul de obisnuita
- Unele dintre ele, neavand un inlocuitor de sinteza, reprezinta singura posibilitate
terapeutica (de exemplu, medicamentele cardio-digitalice din degetelul lanos,
medicamentele laxative, hepatobiliare, antitussive, corticosteroizi)
- Sunt mai ieftine decat produsele de sinteza.
 1. Musetelul
MATRICARIA CHAMOMILLA L., CHAMOMILLA RECUTITA Rausch
Familia Asteraceae

1. Descriere
Alte denumiri populare: romanita, matrice, moruna, mararul cainelui, mirena,
roman, poala Sf. Marii
Organe utilizate: Flores et Herba Chamomilae – flori si partea aeriana a plantei.
Musetelul este o specie anuala, erbacee, perioada de semanat toamna (august-
septembrie) sau primavara (martie).
Radacina este pivotanta, fusiforma, cu putine ramificatii repartizate in stratul
superficial al solului.
Tulpina are inaltime de 20-40 cm, este ramificata de la baza, fiecare ramura avand o
inflorescenta in varf.
Frunzele sunt penat-sectate.
Florile formeaza o inflorescenta bombata, semiglobuloasa, galben-aurie in centru.
Inflorirea are loc din mai pana in iulie, uneori se repeta in septembrie.
 2. Raspandire: in tara noastra creste in toate zonele tarii, cele mai favorabile
conditii de cultura sunt in Campia Crisurilor si in Campia Timisului. Rezultate bune se
obtin si la cultivarea in sudul si estul tarii (Campia Burzanului, Campia Baraganului,
Campia Moldovei).
3. Particularitati si cerinte biologice
Factorii de mediu influenteaza continutul in principii active. In climat continental
continutul in ulei volatil si cel in azulene este mai redus.
Musetelul este o specie iubitoare de caldura, semintele rasar mai bine la temperaturi
ridicate, in conditii de laborator la 28 grade Celsius.
4. Recoltarea se face fara codite, cand florile ligulate sunt dispuse orizontal, inainte de
maturitatea inflorescentelor, pe timp insorit, dupa ce s-a ridicat roua, cand 70% din
inflorescente sunt inflorite si au un continut maxim de ulei eteric.
5. Uscarea – in incaperi f bine aerisite, in strat subtire de 3-4 cm grosime, maxim 1
kg/m2, pe prelate, rame, hartii.
6. Continutul chimic:
- ulei volatil bogat în chamazulenă – de culoare albastra, cu miros aromat, dulceag,
fructat.
- substanțe amare de natură sescviterpenică,
- flavonoide, fitosterine, rezine, coline, mucilagii, taninuri
- substanțe de natură cumarinică,
-  acizi organici (salicylic, clorogenic, nicotinic, cafeic, vanilinic),
- acizi grasi (oleic, stearic, cerotic, caprilic, palmitic)
- chamilină, glucide, lipide
- vitamine (B1, C)
- săruri minerale (K, P, Si, Fe, Mg, Ca, Cu, Mn, Zn, Mo).
7. Proprietati terapeutice:
- digestive, stomahice, antidiareice, colagoge, antispastice gastric si intestinal,
carminative, tonice;
- calmante ale SNC;
- diuretice, sudorifice, antiinflamatoare la nivelul mucoaselor, emoliente, decongestive
anorectal, anestezice, dezinfectante, antiseptice, bacteriostatice, cicatrizante,
regenerante
8. Actiuni specifice
- afectiuni ale aparatului digestiv: gastrite hiperacide, ulcere gastrice si duodenale,
ciroza, insuficienta hepatica, colici abdominale, meteorism cronic cu evacuarea
gazelor, colecistite, crampe, enterocolite, diaree, dizenterie, hemoroizi;
- afectiuni respiratorii: astm la copii, raceala, bronsita, guturai, gripa, febra;
- dureri de cap si de gat, surmenaj intelectual, insomnia, stari de excitatie nervoase,
oboseala membrelor, paralizie;
- tulburari genitale: cistite, anexite, dismenoree, hemoragii, migrene si dureri
premenstruale, infectii uterine, prurit vulvar, inflamarea tersticulelor;
- conjuctivite, abcese dentare, gingivite, stomatite
- afectiuni dermatologice: rani purulente, eczeme, furunculoza, ulceratii, arsuri, ulcer
varicos, hemoroizi, fisuri anale, tenuri iritate si inrosite
- in iradieri (atat pt radiologi, cat si bolnavii expusi la radioterapie) ca protector si
curativ (un litru de infuzie zilnic).
9. Moduri de preparare si utilizare
-intern sub forma de infuzie preparata dintr-o lingura de flori la o cana de apa, 2-3
cani/zi;
- extern – infuzie din 3-4 linguri la ½ l apa;
-pentru bai de sezut si membre, eventual in amestecuri cu alte plante, se foloseste
decoct din 5-6 linguri plante imbibate cu apa calduta si puse in saculet, sau in cada de
baie cu apa de 370C.
 10. Alte utilizari
- in industria cosmetica, uleiul eteric intra in compozitia pastelor de dinti, a cremelor,
lotiunilor, sapunurilor si sampoanelor cu rol antiseptic si antiinflamator;
- in tratamentul cosmetic se foloseste infuzie pentru tamponarea sapatamanala a
tenurilor iritate si inrosite, sub forma de decoct pentru comprese aplicate pe tenul uscat
sau in compozitia mastilor cu rol nutritiv si calmant (50 ml infuzie musetel, o lingura
de lapte praf, o lingurita de miere);
- in alimentatie ca aromatizant al unor bauturi alcoolice.

2. Menta

Mentha piperita L. familia Lamiaceae

1. Descriere
Alte denumiri: izma, camphor, izma de camp, diană, ferent, ghiazmă, giugiumă,
ghintă, iarbă creață, iarbă neagră
 Speciile de mentă de uz medicinal nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice
nu au calitățile medicinale ale așa-numitei "mente bune". Menta pipărată (Mentha
piperita) care este cea mai folosită specie în prezent, este un hybrid al mentei de apa
(Mentha aquatica) si menta dulce (Mentha viridis sau Mentha spicata).
Mentha piperita este o planta perena de cultura, inalta pana la 1 metru, puternic
ramificata inca de la baza. Mirosul frunzelor, frecate intre degete, este caracteristic,
puternic de mentol.
Organe utilizate: Folium et Herba Menthae (Frunze si parti aeriene ale plantei)
Recoltarea se face la inceputul infloririi, cand frunzele au circa 6 cm lungime, iar
50% din flori au continut maxim de flori, in lunile iunie-octombrie, in zile senine, dupa
ce dispare roua.
Uscarea se face la umbra, in incaperi bine aerisite, in strat subtire la 350C.
2. Compozitie chimica
- Ulei eteric ce contine 40 de componente odorante
- Taninuri 5-6%, substante amare
- Flavonozide (hesperidina), polifenoli, tocoferoli, carotenoizi
- Acizi organici (nicotinic, cafeic, ferulic, clorogenic)
- Acizi grasi
- Glucide (glucoza, zaharoza, fructoza, galactoza)
- Saruri minerale (8-12% K, P, Ca, Mg, Fe, Mn, Cu, Zn).

3. Farmacologie
Actiunea farmacodinamica este imprimata de componentele din uleiul esential si de
prezenta celorlalte substante active din planta. Are actiune tonic – eupeptica
(favorizeaza digestia), usor analgezica si carminativa.
Uleiul esential, in cantitati mici, are actiune excitanta asupra terminatiilor nervoase
senzitive din piele si mucoase. La inceput, in perioada de excitatie, produce senzatia de
rece, apoi senzatia de caldura locala accentuata.
Are de asemenea actiune antispastica asupra muschilor netezi.
 4. Recomandari
Se utilizeaza in dispepsii (digestive dificila), in greata, spasme, dischinezii biliare,
gastro-intestinale, precum si ca tonic eupeptic (digestiv normal) si carminative
(eliminarea gazelor).
5. Mod de preparare si administrare
- Intern sub forma de infuzie preparata dintr-o lingura rasa de plante la o cana cu apa,
maxim 2-3 cani/zi
- Extern:
 sub forma de infuzii pentru tenuri grase, acneice, pori dilatati,
 tincturi din 5 ml ulei la 95 ml alcool concentrat pentru calmarea durerilor
reumatice
 macerat alcoolic
 otet aromatic 50-60 g la 1 litru de otet din vin, agitat zilnic 20-30 zile pt
intepaturi de insecte, psoriasis, urticarie
 Gargara cu infuzie
 Inhalatii 10-15 picaturi ulei in 250 ml apa clocotita in stari gripale, astm,
bronsite, traheite, laringite
 Cataplasme - Frunze proaspete oparite si aplicate local pt alinarea durerilor de
cap, dureri abdominale la copii, reducerea inflamatiilor
 Baie generala sau de picioare – 200 g frunze uscate la 3 litri de apa clocotita. La
copii baile la 370C, 15-20 minute ajuta la calmarea convulsiilor
 Ulei din 100 g Frunze uscate intr-un litru de ulei de floarea soarelui lasate la
macerat 2-3 saptamani- se utilizeaza ca picaturi in dureri de urechi, dureri
reumatice si musculare, rinite, iritatii ale cailor nazale
Intra in compozitia numeroaselor ceaiuri medicinale.

6. Alte utilizari:
- Aromatizant in industria alimentara
- Aromatizarea tutunului
- In produse cosmetice: paste de dinti, apa de gura, spuma de ras, crème, sapunuri
- Dezodorizant pentru incaperi

7. Contraindicatii: constipatia cronica

3. Galbenelele
Calendula officinalis L.

1. Descriere: planta anuala, cultivata sau spontana, cu tulpina inalta de 30-70 cm,
ramificata, paroasa. Frunzele sunt lipsite de petiol, paroase pe ambele fete. Florile
de culoare galben-portocaliu apar in lunile iunie-octombrie.

2. Compozitie chimica
 Saponine si saponozide triterpenice
 Flavonoizi si carotenoizi
 Rutinozizi
 Acizi grasi
 Acizi organici
 Ulei eteric, calendona(principiu amar)
 Vitamine (A, C, K)

3. Proprietati terapeutice:
 Cicatrizante (intern si extern) prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul
tesuturilor lezate, astringente, emoliente, sedative, calmante ale durerilor,
antiinflamatoare (gastro-intestinale si hemoroidale), decongestive, hemostatice
 Antispastice, antivomitive, antiseptic, antimicotice, antivirale, antistafilococice
 Colagoge, coleretice, diuretice, laxative.

4. Recomandari pentru uz intern (sub forma de infuzii, decoct, tincturi sau lichior):
 Gastrite hiperacide, gastroduodenite, arsuri gastrice, ulcer gastric si duodenal, cu
rol in cicatrizarea ulceratiilor;
 Afectiuni hepatobiliare: hepatita infectioasa, icter, colecistite, dischinezie biliara
 Boli de stomac si intestine: crampe, voma, greata, dispepsie, diaree, anorexie,
colite cronice, enterocolite, inflamatii ale colonului
 Aritmii cardiace
 Afectiuni renale si genitale

5. Recomandari de uz extern (infuzie, decoct, tinctura, otet, bai de sezut, unguente,

pomada, pasta):
 In metroanexita, metroragii, vaginite, leucoree, infectii produse de trichomonaza
sau stafilococi
 Cicatrizarea ranilor greu vindecabile, plagi, ulceratii ale pielii, eczeme umede,
furunculoza, arsuri, degeraturi, hemoroizi externi, ulcer varicos, flebite, vanatai,
contuzii, calcaie crapate
 Tenuri acneice, iritate, uscate, mature,
 Osteoporoza, rheumatism

6. Alte utilizari: colorant in industria alimentara (unt, branzeturi, panificatie, vinuri,

lichioruri).